Sunteți pe pagina 1din 25

CUPRINS ARGUMENT...................................................................................3 CAPITOLUL I ................................................................................4 PREZENTAREA JUDETULUI DAMBOVITA.............................4 ..........................................................................................

6
1.1 Asezarea geografica...................................................................................................6 1.2 Relieful.......................................................................................................................7 1.3 Reteaua geografica.....................................................................................................8 1.4 Clima..........................................................................................................................8 1.5 Precipitaiile atmosferice...........................................................................................9 1.6 Flora si vegetatia........................................................................................................9 1.7 Fauna........................................................................................................................10 1.8 Rezervatii naturale...................................................................................................10

CAITOLUL II ...............................................................................12 TURISMUL N JUDEUL TRGOVISTE.................................12


2.1 Cadrul geografic.......................................................................................................12 2.2 Istorie.......................................................................................................................13 2.3 Centrul istoric...........................................................................................................13 2.4 Cultura......................................................................................................................15 2.5 Obiective turistice....................................................................................................16

..........................................................................................16 CAPITOLUL III ...........................................................................17 TARGOVISTEA DE AZI.............................................................17


3.1 Invatamant................................................................................................................18 3.2 Sanatate....................................................................................................................18 3.3 Potential industrial...................................................................................................18 3.4 Monumente istorice.................................................................................................19

CONCLUZIE.................................................................................24 Bibliografie....................................................................................25

ARGUMENT
Am ales acest subiect pentru a-l prezenta in atestatul meu gandinduma ca va fi la fel de interesant pentru cei care o sa-l citesca cum a fost si pentru mine in timpul in care l-am scris si m-am documentat pentru el. Punctul forte al potentialului turistic al judetului Dambovita sunt obiectivele turistice cu un bogat trecut istoric precum si locasele de cult:bisericile,manastirile vechi de peste sute de ani, cu o arhitectura deosebita.Toate acestea depind foarte mult de clima judetului,de diferentele de temperaturi dintre anotimpuri,dar si de relief si cat de usor este de ajuns la respectivele locatii. Asa cum veti obseva pe parcursul lucrarii, judetul Dambovita detine o adevarata comoara din punct de vedere turistic si al obiectivelor turistice care sunt exploatate in vedereapromovarii judetului ca fiind un important centru turistic.

CAPITOLUL I PREZENTAREA JUDETULUI DAMBOVITA


Cercetarile desfasurate pe teritoriul judetului Dambovita au demonstrat o continuitate a convietuiri pe aceste meleaguri.Marturie in acest sens sunt descoperirile arheologice,in special cele din comuna Vacaresti,in satele careia se regasesc urme de locuire de pe parcursul intregi istorii. Din paleoliticul inferior dateaza unelte de silex descoperite in zona satelor Ionesti si Puntea de Greci. In paleoliticul superior(cca.35000-10000 ani) aria si numarul descoperirilor creste, din acea peroada datand descoperirile arheologice de la Potlogi,Morteni si Putimanu. Neoliticul este atestat in judetul Dambovita inca di fazele sale timpuri prin descoperirile de la Bratestii de Sus,dar si in cele avansate prin descoperirile arheologice de la Corbi Mari,Croitori,Genagoiesti,Moara din Groapa,Odobesti si Padureni. Cercetarile aatesta faptul ca eici existau asezari stabile de agricultori construite in faza mijloci a culturii Gumelnita, care constau la locuinte de suprafata,prevazute cu podina de lut, pereti de lemn lipiti cu pamantsi vetre. Epoca bronzului (2000-1200) i.e.n. se regaseste in asezarile purtatorilor culturii Glina,situata pe terasele raurilor Ialomita, Ilfov, Tinoasa, Nucetel,Racovita si altele , dezvelirea mormintelor realizate in forma de cuti de piatra de la Runcu,Voinesti,Candesti si Mesteacan sugerand ca popularea regiunii subcarpatice era in acea perioada pana in zonele montane. O importanta aparte o are asezarea de la Persinari,comuna Vacaresti unde in afara faptului ca au fost puse in evidenta fortificatii cu santuri de

aparare, s-a descoperit si un tezaur de arma de aur si argint datat din epoca bronzului mijlociu. Hallstt-ul, prima epoca a fierului, defineste cultura materiala si spirituala a tracilor, marcata de obiecte de la Ocnita-doua centuri de bronz din sec. al XII-lea i.e.n.Trasaturile specifice civilizatiei geto-dacice se regasesc in vestigiile de epocaLa Tene(sec VI-V i.e.n.) deescoperite in Valea Voievozilor. Etapele urmatoare sunt marcate de prezenta tezaurelor monetare, marcand intr-o prima faza legaturile cu teritoriile grecesti, macedonene, romane, marturie in acestsens fiind tezaurele de la Brancoveanu si Gaiesti sau descoperirile de la Moreni,Patroaia si Tachitele. Dupa retragerea aureliana, legaturile dintre romanitatea sudica si norddunareana s-au amplificat in epoca constantiniana(sec.IV i.e.n.) In prima jumatatea sec. al XIII-lea, diploma Cavalerilo Iuaniti mentioneaza existenta tarii lui Seneslau situata la rasarit de Olt, care cuprindea cea mai mare parte a jud. Dambovita.Odata cu construirea statului feudal Tara Romaneasca se remarca atat documemtar cat si arheologic o intensa populare a judetului , cercetarile evidentiind existenta asezarilor in toate formele de relief : Cazaci,Bajesti,Pucioasa-Serbanesti,Cobia,Matasaru. Incepand cu sec.al XIV-lea principalele economice,politice si militare se concentreaza la Targoviste, devenita resedinta domneasca si capitala Tarii Romanesti dupa voia lui Mircea cel Batran. De-a lungul timpului, pe tronul voievodal au urcat o serie de mari domnitori cum ar fi : Radu cel Mare(1495-1508),care a fost ocrotitorul primelor tiparituri ,Vlad Tepes(1448,1456-1462,1476), figura fascinanta a istoriei noastre care a fost asociata cu personajul Dracula, celebrul carturar Neagoe Basarab(1593-1601),Petru Cercel(1583-1585),Mihai Viteazu(15931601), fiind cel care a relizat unirea celor trei principate romane, Matei Basarab(1632-1654),Constantin Brancoveanu(1688-1714).In urma morti tragice a lui Constantin Brancoveanu, resedinta domneasca s-a mutat la Bucuresti. In perioada fanariota, orasul si-a pierdut imsemnatatea economica si politica.Desi dupa moartea lui Constantin Brancoveanu turcii au provocat o serie de distrugeri, Curtea Domneasca a rezistat, avand un rol militar important.
5

In anul 1821, datorita exploatari boieresti si straine, masele populare sau rasculat, izbucnind astfel marea rascoale condusa de Tudor Vladimirescu In lunile aprilie-mai ale anului 1821, in Targoviste a fost instalat cartierul general al Eteriei.Uciderea lui Tudor Vladimirescu de la 27 mai 1821 a fost urmata de lichidarea armatei eteriste in luptele cu turcii de la Manastirea Nucet, pe Campia Cornatelului si la Dragasani. Inlaturarea regimului fanariot si restabilirea domniilor pamantene si mai ales desfiintarea monopolului turcesc in 1829 au creat conditi de revitalizare a economiei judetului. Prin desfiintarea reialei Giurgiului si integrarea ei in administratia tarii, targul Gaiesti cu cele 15 de sate vecine au intrat in administratia jud. Dambovita. Revolutia din 1848 a antrenat multe personalitati politice dar si multe mase populare,atat din mediul urban cat si din cel rural,cca.40000 de damboviteni aflandu-se la marginea orasului Bucuresti in ziua masacrului din Dealul Spirii, fiind silit sa se intoarca acasa fara a se lupta cu turcii. In razboiul de independenta din 1877, dambovitenii au participat la luptele de la Grivita si Plevna,populatia donand imsemnate cantitati de bani, materiale si produse. Anii care au urmat razboiului s-au caracterizat printr-o perioada de dezvoltare a vietii sociale cat si economice.Astfel in anul 1883 s-z finalizat linia ferata Bucuresti-Titu-Targoviste fapt ce a dus la intensificarea activitatii industriale si la revitalizarea comertului. Marea rascoala din 1907 a cuprins si judetul Dambovita.Au izbucnit rascoale in aproape toate satele din zona petrolifiera,muncitori din acesta zona fiind exploatati atat de mosieri cat si de capitalisti. Ca urmare a inrautatiri conditiilor de viata muncitorii impreuna cu taranii si functionarii din Dambovita s-au ridicat in anii 1918-1919 la lupta. 1.1 Asezarea geografica Judetul Dambovita este situat in partea de sud a Carpatilor Maridionali, la intersectia paralelei de 45 de grade latitudine nordica cu meridianul de 25,30 grade longitudine estica.Se intinde pe o suprafata de 434,5 km patrati ,

ocupand 1,7% din suprafata Romaniei, situandu-se astfel pe locul 37 intre judetele tarii . Judetul Dambovita se invecineaza in vest cu jud. Arges la est cu jud. Prahova , la sud-esst cu jud. Ilfov ,la sud cu judetele Giurgi si Teleorman si la nord cu jud. Brasov. Resedinta jud. este municipiul Targoviste.In componenta jud. mai intra 5 orase (Gaiestu,Fieni,Moreni,Pucioasa si Titu)precum si 76 de comune si 361 de sate. 1.2 Relieful Relieful jud. Dambovita este diversificat, fiind constituit din munti,dealurisi campi.Altitudinile cele mai mari se gasesc in Munti Bucegi si Leaota (Vf. Omu 2506 m , Vf. Leaota 2133m), iar altitudinea cea mai mica se afla in sudul jud., in localitatea Poiana (128,9 m). Teritoriul este dispus n trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferen de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alctuite din muni (9 %), dealuri (41 %) i cmpii (50 %). Etajat de la cmpia joas pn la cele mai nalte piscuri ale Munilor Bucegi, relieful judeului Dmbovia prezint o mare diversitate peisagistic. Succesiunea treptelor de relief poart att amprenta factorilor geologici, ct i a celor fiziogeografici, care au participat activ la formarea i evoluia lor. Cea mai veche i mai nalt unitate de relief, situat n partea de nord a judeului, este format de munii Leaota i Bucegi. Primul masiv,fiind alctuit din isturi cristaline, se deosebete ca morfologie de Munii Bucegi, n a cror alctuire predomin calcarele, gresiile i conglomeratele. Subcarpaii alctuiesc cea de-a doua treapt de relief i ocup 23% din suprafaa judeului. Din punct de vedere geologic sunt alctuii din depozite paleogene la nord i neogene la sud. Aproape toat gama formaiunilor este cutat ntr-o succesiune latitudinal de sinclinale i anticlinale puternic faliate. Nota dominant a reliefului o dau fenomenele de alunecare i de eroziune torenial, care scot din circuitul agricol suprafee apreciabile de teren. Piemontul Cndeti constituie o treapt de relief care se deosebete prin alctuirea geologic, tectonic i morfologic att de Subcarpai, ct i de zona de cmpie. Interfluviile sunt netede, mpdurite, uor nclinate spre sud i fragmentate de vi mult mai
7

adncite n cuvertura de pietriuri. Cmpiile, care ocup peste 50% din suprafaa judeului, alctuiesc cea mai joas i cea mai tnr treapt de relief. Orientarea general a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mic a acestora, limea i gradul slab de fragmentare dau nota dominant a acestei uniti. Din forajele existente se constat prezena unei cuverturi de pietriuri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de lunc. n condiii specifice de clim i vegetaie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din jude. 1.3 Reteaua geografica Cel mai important rau care strabate jud. Dambovita este raul Ialomita care izvoraste din muntii Bucegi, principalii sai afluienti fiind Bizdidel,Crivat,Cricovul Dulce,Ialomicioara,Pascov,Raciu,Rateiu,Slanic si Vulcana.Raul Arges izvoraste din muntii Fagaras avand ca afluienti Dambovita si Sabarul. 1.4 Clima Teritoriul jud. Dambovita apartine sectorului de clima continentala cu veri calde, precipitati moderate si ierni blande.Valorile medii termice anuale variaza intre 10grade C la campie, 6gradeC in zona de deal si 2grade C in nord, la Vf. Omu. Caracterul continental al climei este evidentiat de aplitudinea termica maxima de 74,2grade C si minima de 33,8grade C.Amplitudinea medie termica oscileaza in jurul valori de 23grade C. Precipitatile anuale inregistreaza valor cuprinse intre 500mm in extremitatea de sud a judetului si 1.400mm in zona montana. Temperatura aerului variaz n limite largi din cauza diferenelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale depesc 10C n inutul de cmpie (10,1C la Titu i Geti), coboar pn sub 9C n inutul Subcarpailor i variaz ntre 6 i 0C n sectorul montan. Pe culmile cele mai nalte devin negative, cobornd chiar sub -2C (-2,6C pe vrful Omu). Mediile lunii celei mai calde, iulie, scad treptat de la cmpie (21,7C la Titu i Geti) ctre deal (21C la Trgovite) i munte (cca .5 - 6C) pe culmile montane
8

cele mai nalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborte n cmpie (-2,9C la Titu i -3,2C la Geti) comparativ cu zona de dealuri (-2,3C la Trgovite), din cauza frecventelor inversiuni termice care se dezvolt n partea cea mai joas a judeului. ncepnd de la cca. 500 m n sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu creterea altitudinii, pn la valori sub -10C. Pe culmile montane cele mai nalte, mediile lunare cele mai mici se nregistreaz n februarie cnd ating chiar -11C. Maximele absolute nregistrate pn n prezent au depit 40C, n zonele de cmpie i de dealuri (40,4C la Trgovite n ziua de 20 august 1946) i 22-25C n sectorul montan. Minimele absolute au cobort sub -30C n zona de cmpie (-31C la Geti n ziua de 24 ianuarie 1907) sub -28C, n zona deluroas (28,3C) la Trgovite n ziua de 25 ianuarie 1942) i pn la -38C pe culmile montane cele mai nalte. Numrul mediu anual al zilelor de nghe depete 100 la cmpie, 110 n zona de dealuri (111,3 la Trgovite) i 260 pe culmile cele mai nalte ale munilor. 1.5 Precipitaiile atmosferice Precipitaiile cresc substanial odat cu altitudinea. Cantitile medii anuale totalizeaz 512,1 mm la Potlogi, 500 mm la Trgovite i peste 1300 mm pe culmile montane cele mai nalte. Cantitaile medii lunare cele mai mari se nregistreaz n iunie i sunt de 80,1 mm la Dmbovia, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la Trgovite i 170 mm pe munii cei mai nali. Cantitile medii lunare cele mai mici cad n februarie la cmpie (28,2 mm la Potlogi i 30,3 mm la Titu) i deal (22,1 mm pe culmile cele mai nalte). Cantitile maxime czute n 24 de ore au atins 95,6 mm la Titu (3 iulie 1939), 103,8 mm la Potlogi (20 iulie 1949), 135 mm la Geti (13 iulie 1941), 190 mm la Bilciureti (29 iunie 1928), 155,6 mm la Trgovite (1 iulie 1924) i peste 110 mm pe munii nali. 1.6 Flora si vegetatia In zona de munte se constata o etajare a vegetatiei, incepand in zona dealurilor unde predomina padurile de foioase,continuand cu rasinoasele care in zonele superioare se transforma in tufarisuri de jneapan facand trecerea spre pasiunile alpine.
9

In dealurile subcarpatice,alterneaza padurile de foioase si gorunete, iar in zonele de campie apar insular paduri de maces,corn, in timp ce la nivelul solului exista o bogata patura de erbacee. 1.7 Fauna In jud. Dambovita fauna este bogata si diversa.In zona montana cele mai intalnite mamifere sunt: ursul, cerbul, mistretul si rasul.Pe langa acestea se mai pot intalni mici vietuitoare, pasari, reptile, iar pe culmile Bucegilor traieste capra neagra. In zona de deal traiesc rozatoare cele mai reprezentative fiind: iepurele, jderul, veverita, precum si unele carnivore precum ursul si lupul. In silvostepa se pot intalni rozatoare, reptile si pasari cum ar fi cocosul, cinteza si cotofana.In apele raurilor exista o varietate de speci de pesti, celmai intalnit fiind pastravul, cleanul si mreana, iar in balti predomina crapul si carasul. 1.8 Rezervatii naturale Izvoarele de la Corbii Ciungi. Este o rezervatie zoologica, situata la 2,5km nord-vest de comuna Vanatorii Mici si la 5km de comuna Corbii Mari.Temperatura scazuta a apei a favorizat aparitia unor elemente floristicesi faunistice ce caracterizeaza zonele mlastinoase reci. Punctul fosilier Plaiul Domnesc. Este o rezervatie paleontolo gica situsta la 18km de Sinaia, la confluenta dintre Ialomita cu afluentul sau Ialomicioara.Fauna de crustacei existenta in rezervatie este una dintre cele mai bogate din lume, cuprizand peste 40 de specii si subspecii. Rezervatia Zanoaga. Este o rezervatie floristica care se intinde pe o suprafata de 983,3 ha, fiind situata pe versantul sudic si estic al muntelui Zanoaga.In cadrul rezervatiei exista paduri de molid, precum si unele speci termofile balcanice:scara de lemn, scorusul si stanjenelul endemic. Rezervatiile din muntii Bucegi. Rezervatia Bucegi este alcatuita din trei portiuni distincte: una situata pe versantii exteriori ai masivului si doua mai mici situate in bazinul vaii Ialomita.Cea mai mare parte a rezervatiei cuprinde valea superioara a Cerbului, sectorul abrupt al muntilor Moraru, Bucsoiu Mic si Bucsoiu Mare, Omu, Padina Cruci si
10

Gaura.In vestul Bucegilor rezervatia se intinde pana la Saua Strunga.Din cadrul rezervatiei mai fac parte muntii Babele, Bucura si sectorul nordic al Doamnelor. Rezervatiile din bazinul Ialomitei. In lungul raului Ialomita au fost delimitate rezervatiile complexe Pestera-Babele si Cheile Zanoagei.Cea mai mare parte din suprafata rezervatiei este acoperita cu paduri de molid si jnepenisuri. Trinovul de la Laptuci. Este o rezervatie stiintifica situata pe cursul superior al Ialomitei, la o altitudine de 1.500m, ocupand o suprafata de 1,5 ha.Trinovul de la Laptuci cuprinde specii de plante lemnoase ca: molidul, mesteacanul, pinul si ienuparul pitic.

11

CAITOLUL II TURISMUL N JUDEUL TRGOVISTE


Trgovite este reedina i cel mai mare ora judetului Dambovita, Muntenia, Romania. Are o populaie de aproximativ 89.000 de locuitori. Reedin domneasc i capital ntre 1396 i 1714, oraul a deinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar i cultural-artistic al Tarii Romanesti Oraul este situat pe o teras nalt de 260m, deasupra vii Ialomitei, la limita dintre regiunea deluroasa subcarpatica i CAMPIA Inalta a Targovistei, care cuprinde interfluviul dintre raul Dambovita i rraul Ialomita pn la contactul cu cmpia de divagare, joas i monoton, fiind o prelungire a cmpiilor subcolinare. Cmpia este desprins din uniformitatea Campiei Romane, Trgovitea fiind aezat n sectorul subcolinar al acesteia, parte a cmpiei Piemontane nalte a Ialomiei, i n vecintatea Dealurilor Subcarpatice. Se spune, cu o unda de romantism ca, intr-un oras, toate drumurile incep de la gara- ca si cum gara ar fi un port cu doua orizonturi ingemanate : al plecarilor intoarcerilor si al spatiului urban propriu-zis -, ca, numai din acasta poarta , sau prin aceasta poarta ti se releva, liminar,acel esential spirit al locului. Moto: Iubind si inaltand Targovistea ne iubim si ne ridicam tara si neamul. Lazar Petresc primar al Targovistei -1943 2.1 Cadrul geografic Orasul este situat pe o terasa inalta de 260m, deasupra vaii Ialomitei, la limita dintre regiunea deluroasa subcarpatica si campie.Pe aici trecea drumul comercial cel mai important care lega Transilvania de Dunare pe la RuncarCampulung-Targoviste-Targsor-Braila, cu ramificatiile spre Bucuresti.Perioada medievala i-a adus recunoastera ca targ de importanta europeana, unde se schimbau marfuri sosite din trei continente, cu cele ale producatorilor locali. Datorita pozitiei geografice favorabile,Targovistea este punctul de plecare spre cateva tresee de o valoare deosebita pentru turismul romanesc:
12

la numai 60km se afla orasul Sinaia denumita perla vaii Prahovei , iar pe o varianta a acestui traseu se ajunge la masivul Bucegi. Urmand firul Dambovitei, se ajunge la culoarul Rucar-Bran, unde frumusetea peisajului si monumentele naturale, istorice si de aaaaarhitectura au dezvoltat o retea de agroturism montan. De asemenea orasul se afla la numai 75km de Bucuresti si este un important nod de cale ferata ceea ce faciliteaza contactele permanente cu toate orasele mari ale tarii, in toate domeniile vietii si activitatile sale. 2.2 Istorie Sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul si in imprejurimile orasului, au dovedit ca aceasta regiune era locuita inca din neolitic.In Muzeul de Arheologie se gasesc vestigi ale culturi de tip Stangevo-Cris, Gumelnita, Cotofeni, apoi din perioada bronzului si din epoca fierului. Bine ilustrate in sunt podoabe si unelte geto-dacice din vremea Daciei, Burebista si Decebal si ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei in aria culturi materiale daco-romana(sec. I-III) si apoi bizantina(sec. V-VI). In cartierul Suseni din actualul Targoviste s-au gasit urme ale unei asezari din sec. II-V peste care este suprapusa alta protoromana din sec. VIII-X. Peste acestea s-a format o asezare rurala in sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat targul medieval. Prima mentiune a orasului, la 1396 este facuta de cruciatul bavarez Johan Schiltberger.Primul act oficial, din 1406,este scris pe hartie catre manastirea Tismana de Io Mircea I Basarab, voievodul Tarii Romanesti, duce de Fagaras si Almas, comite de Severin, despot al pamanturilor lui Dobrotici si domn al Darstorului, spre cunostinta acestora, atat celor de acum si celor din viitor. 2.3 Centrul istoric Centrul istoric al oraului Trgovite, construit n mare parte la sfritul sec. XIX i nceputul sec. XX este unul dintre puinele zone centrale din oraele din spaiul extracarpatic care a scpat de campania de drmri din perioada comunist, alturi de zonele similare din Craiova, Brila i Botoani.

13

Constituindu-se ca un ansamblu unitar, bine nchegat arhitectural, vechiul centru comercial din Trgovite s-a constituit pe locul vechiului trg medieval din care nu a mai rmas astzi dect biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului. n jurul acestei biserici, acum oarecum periferic ariei ocupate de vechiul centru medieval, s-a constituit ansamblul urban de un pitoresc specific oraelor munteneti din sec. XIX, pe strzile cruia se desfura i se desfoar o mare parte din viaa social a oraului pn astzi. Centrul istoric de astzi al Trgovitei s-a constituit n perioada de renatere a oraului, nainte fiind o zon destul de degradat, dar care nc pstra prvlii vechi, cu ui metalice cu sisteme interesante de prindere, ce ddeau locului un aspect medieval. n perioada de spor demografic de la sfritul sec. XIX, n aceast zon s-au aezat negustori de etnii diferite, care au impregnat locului un aspect caracteristic pentru arhitectura centrelor urbane din teritoriile romneti aflate n afara Carpailor. Aceast arhitectur, ce i are originile n Rusia, n trgurile aprute acolo n urma nceputurilor revoluiei industriale din acea ar, s-a extins i la noi, aducnd pe teritoriul rii noastre nite forme diferite de ambientul urban tradiional romnesc, ce implica construirea de case nconjurate cu grdini, care nu avea faad la strad. Iniial, aceti negustori provenii mai cu seam din trgurile moldoveneti sau ruseti s-au aezat n aceast parte pe atunci devenit marginal n ambientul urban trgovitean, i au constituit aici o enclav arhitectural de tradiie apusean, cu case unite, de tip vagon, cu strzi nguste, fr mult vegetaie, ce alctuiesc un ambient cu iz de ora apusean, dar care pstreaz tot farmecul unui ghetou balcanic comercial. nainte de aceste case, aceti negustori au construit case cu un singur etaj, cu prvlia la strad, unite ntre ele, n care camerele de locuit erau situate nspre interior. Transplantarea unui plan urbanistic occidental ntr-un context balcanic a dus la apariia unor nepotriviri ce astzi apar ca pline de pitoresc, cum ar fi insalubritatea spaiilor dintre strzi, inaccesibilitatea ariei urbane dintre strzi i inexistena unei strategii de sistematizare n prealabil.
14

Arhitectura acestor case este una simpl, casele avnd n general un etaj, fiind de nlimi asemntoare, posednd galerii prin care se putea trece dintr-o cas n alta, cu balcoane cu fier forjat, i ancadramente neoclasice sau neoromneti or eclectice. Dei calitatea realizrii multora dintre ornamente este ndoielnic, fiind folosit ghipsul i var de slab calitate, pitorescul acestui col de ora este inconfundabil. Casele au adpostit i adpostesc diferite magazine, unele din pcate nefiind bine ntreinute, i nici renovate, dei se ncearc o reabilitare a acestei zone printr-o integrare turistic insuficient. n timpul comunismului, s-a pus problema demolrii ntregului ansamblu, ns autoritile oreneti au fost suficient de vigilente pentru a mpiedica o asemenea pierdere mare. Astzi, centrul istoric al Trgovitei este un loc deosebit, important pentru nelegerea arhitecturii urbane n zorile modernizrii Romniei, care merit s fie restaurat dup principii moderne. 2.4 Cultura Targovistea a fost unul din marile centre de cultura ale evului mediu romanesc si sud est european.Locuri de cult ortodox de mare valoare, precum Bisericile Domnesti, Manastirea Stelea si Dealu, biserca Mitropoliei, a Targului dar si Biserica Catolica, sunt marturii ale gloriei secolelor trecute. O lunga insiruire de nume datorate Targovistei inseamna prioritati in cultura romaneasca. Astfel calugarul Macarie a imprimat in teascurile Manastirii Dealu , in vremea lui Radu cel Mare, primele tiparituri di tara in limba slavona trei carti ecleziastice, traditia fiind continuata de Dimitri Liubovici si de diaconul Coresi.Tot de aici dateaza si primele xilogravuri romanesti. Domnitorul Neagoe Basarab este considerat primul erudit roman.Lucrarea sa Invataturile catre fiul meu Teodosie poate sta alaturi de Principele lui Machiaveli, ca una dintre scrierile europene importante din sec. XVI. Documente importante, manuscrise si carti rae pot fi vazute si studiate la Muzeul de Arheologie, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului, Muzeul Scriitorilor, Muzeul pictorului Petrascu. Casa Sindicatelor, a tineretului,
15

Casa de Cultura a Municipiului sunt de asemenea locuri de raspandirea culturii in oras.Aici au avut loc in ultimul deceniu doua editii internationale de teatru, numeroase festivaluri internationale de folclor; aici se desfasoara Festivalul National de Romante Crizantema de aur care a ajuns la cea de-a 30-a editie.Vernisaje expozitionale, lansari de carte completeaza o intensa viata culturala. 2.5 Obiective turistice Casa memoriala I.L. Caragiale Reinfiintata in anul 1979 prin efortul conjugat al profesorilor si oamenilor de cultura Ion Gavrila si Mihai Oproiu, intr-o casa construita in stil rustic, casa memoriala "Ion Luca Caragiale" adaposteste marturii scrise ale vietii si activitatii marelui dramaturg, nascut la Haimanale. Muzeul prezinta vizitatorului marturii documentare, carti in editii princeps, fotografii, afise, mobilier de epoca, obiecte personale, care au rolul de a aduce in atentia vizitatorului viata cu framantarile si implinirile sale, ale geniului dramaturgiei romanesti. Manastirea Cobia In localitatea Cobia se afla Manastirea Cobia, ctitorita la 1572 de Badea Bolosin Stolnicul sub domnia lui Io Alexandru Voievod;biserica, transformata in nenumarate randuri, este tot ce a mai ramas din vechea Manastire Cobi. Aceasta biserica a fost reparata dupa 1680 de Parvu Cantacuzino si, dupa 1723-1724 cand s-au prabusit boltile bisericii, a fost restaurata de Comisia Monumentelor Istorice la 1938. Prin sapaturile arheologice din zona ansamblului monastic de la Cobia, au fost
16

descoperite fundatiile vechiului turn contemporan bisericii (1571), precum si urmele vechiului zid de incinta. Au aparut, de asemenea, urmele unor locuinte de suprafata din secolul al XVI-lea. Exteriorul poseda o decoratie unica in arhitectura noastra: paramentul este alcatuit numai din caramida smaltuita , verde, ocru, sienna ceea ce da un aspect de imensa bijuterie monumentului . Fatada este decorata cu firide ce se intind pe toata inaltimea sa si sunt terminate in arc de cerc, cu archivoltele marcate de un sir de caramizi. In contextul monumentelor din Tara Romaneasca, biserica Manastirii Cobia interpreteaza , cu mijloace specifice, prin simplificari pline de ingeniozitate, planul bisericii episcopale din Curtea de Arges.

CAPITOLUL III TARGOVISTEA DE AZI


17

Infatisarea orasului este rezultatul unui suflu inoitor, dinamic,in care insa, nu se uita partea sa istorica.Vechiul si noul impletesc armonios arhitectura municipiului Targoviste.Actiunile de echipare edilitar gospodareasca tind sa creeze conditii de locuit tot mai confortabile.Noile vile , hotelurile redotate, strazile si parcurile reamenajate contribuie la aerul modern pe care il primeste orasul. Denumita de unul din scriitorii targovisteni contemporani, Mircea Horia Simionescu, drept o Florenta Valaha , Targovistea isi asteapta cu ospitalitate vizitatorii.Peisaje de o frumusete cuceritoare, climatul nuantat, fauna cinegetica bogata, monumentele istorice, traditia spirituala transmisa prin folclor si etnografie sunt in masura sa starneasca interesul turistilor de pretutindeni. 3.1 Invatamant In oras sunt 16 gradinite, 14 scoli generale si 11 licee, dintre care, cele cu mumele Ienachita Vacarescu, Ion Ghica, Carabela, Economic, Voievodul Mircea au un renume confirmat an de an de catre invingatorii olimpiadelor scolare.Din anul 1991 functioneaza Universitatea Valahia, cu facultati de stiinte economice, juridice, teologice si cu profil tehnic-constructii de masini metalurgie. 3.2 Sanatate Municipiul Targoviste are o retea sanitara formata din cinci spitale cu diverse profile si dispensare medicale de cartier. 3.3 Potential industrial Cateva unitati economice importante la nivel national asigura dezvoltarea in continuare a industriei orasului. Astfel: Romlux SA este cel mai mare producator de surse de iluminat si accesorii in Romania. Victoria SA ocupa un loc primordial in industria romaneasca de lacuri si vopsele.Combinatul de Oteluri Speciale care este cel mai mare producator de oteluri din Romania, pentru rulmenti si scule si pentru industria electrotehnica.W.T.S. fostul Saro SA fabrica strunguri de diferite tipuri, fiind singurul producator din tara de strunguri automate, precum si alte masini unelte speciale pentru industria surselor de lumina.Upet SA fondat in 1872 a dobandit experienta in ultimii 40 de
18

aniin studiul, proiectarea si fabricarea de utilaj petrolier si de robinete de uz industrial. Sectorul micii industri este reprezentat de numeroase socitati avand ca profil confectii, mobilier, produse chimice, constructi, industria lemnului, industria alimentara. Economia de piata asigura fara constrangeri a industriei si agriculturi, a comertului si culturii tarii, in care municipiul Targoviste isi va pastra locul de vatra de istorie si de oras mereu modern. 3.4 Monumente istorice Ruinele Cetatii de la Targoviste si Turnul Chindiei Vechea Cetate de Scaun a Tarii Romanesti de la Targoviste a fost atestata de la 1396, cand Domnitorul Mircea cel Batran a mutat aici capitala de la Curtea de Arges.De-a lungul istoriei, constructiile Curtii Domnesti de la Targoviste au fost completate si amplificate de domnitorii Vlad Tepes cu inaltimea de 27m (gazduieste expozitia Vlad Tepes Dracula, legenda si adevar istoric), Petru Cercel si Matei Basarab.Turnul Chindiei a fost ridicat in timpul domniei lui Vlad Tepes, cu timpul devenind simbol al orasului Targoviste.Petru Cercel ridica Biserica Mare aCurtii si mareste Palatul Domnesc, iar Matei Basarab repara casele domnesti, construieste baia turceasca si fortifica zidul de incinta.

Biserica Domneasca

Adormirea

Maicii

Domnului

din

marea

Curte

19

A fost ridicata in 1583 sub domnia lui Petru Carcel , reparata de Matei Basarab si Constantin Brancoveanu pentru familia domnitoare si apropiatii acesteia.Necropola a familiei lui Matei Basarab: lespedea funerara, bogat ornamentata, a Doamnei Elina si mormantul fiului sau Mateias.Catapeteasma din lemn de tei aurit, sculptata in 169, cu motive vegetale, zoomorfe si antropomorfe, ornamente fine ca broderia.In anul 1698, echipa de pictori reprezentanti ai scolii targovistene condusa de Constantin Zugravu, realizeaza singura freasca pastrata din timpul lui Constantin Brancoveanu pana azi.Pictura interioara a fost terminata in 1699.O valoare deosebita prin arta realizarii portretului o are freasca din tinda Bisericii domnesti, care cuprinde cea mai mare galerie de portrete voievodale din tara.Complexul National Muzeal Curtea Domneasca pastreaza o serie de documente si obiecte care reinvie istoria orasului. Mitropolia Targoviste Scaunul mitropolitan a fost mutat la Targoviste in 1517, in timpul dumniei lui Neagoe Basarab, ctitorul vechii Biserici a Mitropoliei, cunoscuta ca una dintre cele mai mari si mai frumoase biserici ale timpului.Adevarata bijuterie a arhiitecturii, biserica a fost construita dupa planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy in 1889, in locul biserici care a fost daramata.Portalurile biserici se inscriu in prima varsta a sculpturii medievale, fiind completate cu motive geometrice abstracte si elemente de baroc.Din epoca brancoveneasca biserica pastreaza decoratiile in piatra ale balustradei, precum si catapeteasma, valoroasa prin bogatia si variatatea motivelor.In 1821, in interiorul biserici a fost inchis inainte de afi ucis, Tudor Vladimirescu.In memoria acestuia,in curtea bisericii metropolitane a fost ridicata Crucea lui Tudor Vladimirescu.

20

Manastirea Dealu Ctitorita de Radu cel Mare in anul1501 si atestata documentar la 1413, Manastirea Dealu domina orasul dela inaltimea colinelor ce urca spre Bucegi si Leaota.Impresionand prin arhitectura ce pastreaza armonia proportiilor si plastica decorativa, intregul ansamblu a fost numit pe buna dreptate de Nicolae Iorga minune a artei orientale.Capodopera a arhitecturii religioase valahe, manastirea adaposteste mormintele domnitorilor Radu cel Mare, Vladislav al II-lea precum si capul lui Mihai Viteazul.In interior biserica a fost pictata pentru prima oara in timpul lui Neagoe Basarab, mai tarziu fiind refacuta in spiritul trditiei bizantine Manastirea alatura si un muzeu documentar care mai pastreaza o cruce din lemn de chiparos, ferecata in argint aurit daruita manastiri de catre Matei basarab in anul1648.Aici a functionat prima tipografie din tara , unde calugarul Macarie a tiparit (Liturghierul).

Manastirea Stelea
Zidita pe ruinele unor constructii bisericesti din sec. XVI, manastirea a fost construita in 1645, in replica la ctitorirea manastirii Soveja in sudul Moldovei.Aici a functionat in prima parte a sec al XIX-lea o scoala greceasca unde au invatat Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu si Ion Heliade Radulescu.Prima descriere a biserici a fost facuta de Paul de Alep care fusese gazduit aici in 1653.In apropiere se afla vechiul centru comercial al orasului ce dateaza din sec. XVII. Manastirea Stelea se inscrie ca o prezenta semnificativa in valorosul tezaur cultural-istoric si artistic al Targovistei. Ansamblul arhitectural al Manastirii Stelea reprezinta o zona cu profunde implicatii in evolutia urbanistica a orasului medieval, cu constructii ridicate pe parcursul mai multor veacuri, ultima fiind ctitoria lui Vasile Lupu din anul 1645.

21

Biserica Targului O alta dovadaa puternicei vieti spirituale a orasului este si biserica ce apartinea in trecut negustorilor si mestesugarilor din oras, denumita Biserica Targului, dupa cuvantul slav targ care inseamna loc de targ.Biserica dateaza din sec. al XVIII-lea si a fost ridicata in anul 1654 de catre marele carturar Udriste Nasturel- traducator, poet, editor, profesor.Fatadele au o decoratie geometrica si florala in graffitto, colorate in rosu sau albastru.Ferestrele si usile au ancadramente in piatra, cu motive moldovenesti. Monumentul eroilor Realizat prin subscripie public pentru a comemora jertfa de 37 de eroi ai comunei n Primul Rzboi Mondial, monumentul a fost dezvelit 26 octombrie 1933. Pe obeliscul din beton, surmontat de un vultur cu aripile defcute, se afl ncruciat o baionet i o teac de baionet deasupra crora se gsete o casc model Adrian. Pe frontispiciu are nscris: 1916 1918/ Cinste i laud eroilor/ Comuna Finta/ ntregirea Neamului/ (urmeaz un rnd ters prin dltuire)/ Lupta de la Finta/ 22 i 23 novembrie 1916 n prile laterale se mai gsesc urmtoarele texte: 1877 1878/ Domnitorul Carol I (dreapta) i 1653 mai 15/ lupta de la Finta/ Matei Basarab/ i/ Vasile Lupu (stnga) Pe o plac din bronz, fixat pe postament, scrie Recunotin eroilor jertfii pentru aprarea patriei (22.VI.1941 9.V.1945), dedesubt fiind enumerai 28 de militari din localitate czui n cel de-Al Doilea Rzboi Mondial. Poarta Bucurestilor Una din cele patru porti de intrare in vechea cetate de scaun din sec. XVI.Fundatiile portii au fost dezvelite in 1897, cu ocazia lucrarilor pentru constructia Bulevardului Garii.
22

Muzeul de arheologie Edificiu special construit in 1938 dupa planurile arhitectului N.GhicaBudesti, pentru a fi muzeu.Inaugurat in 1944, adaposteste colectia Lapidariu care contine elemente de arhitectura si pietre de mormant din sec. XVII(printre care si lespedea din marmura a mormantului patriarhului Dionisie al Constantinopolului,decedat la Targoviste in 1696), recuperate de la vechea biserica a Mitropoliei din oras. Muzeul tiparului si al cartii vechi romanesti Monument de arhitectura in stil neoromanesc, ridicat in sec. XIX, peste beciurile zidite in 1668 de postelnicul Constantin Cantacuzino. Inaugurat in 1967, muzeul unicul din tara de acest fel , prezinta istoria tiparului romanesc de la 1508 la 1830: incunabule, miniaturi, hrisoave domnesti, pictura cu foita de aur, primele carti in limba romana, instrumente utilizate la scris si tiparit. Muzeul scriitorilor targovisteni Amenajat in 1967 in fosta locuinta a scriitorului Ion Al.BratescuVoinesti(1868-1946).Adaposteste manuscrise , fotografi, documente ce au apartinut unor scriitori targovisteni: Ienachita Vacarescu(1740-1797),Vasile Carlova(1809-1839),Ion Heliade Radulescu(1802-1872),Grigore Alexandrescu(1810-1885),Ion Ghica(1816-1897),Maica Smara(1857-1944). Casa atelier Gheorghe Petrascu Casa-atelier "Gheorghe Petrascu", inaugurata ca expozitie permanenta la 12 aprilie 1970, aminteste vizitatorului de clipele petrecute de cel care s-a legat prin panzele sale de Targoviste, de orasul care l-a primit in 1922 cand si-a construit aici o locuinta, orasul pasnic, patriarhal, care il atragea atat prin istoria sa lasata pe ruinele Curtii Domnesti, dar si prin liniste si calm. Influentat de N. Grigorescu, Gheorghe Petrascu se desprinde de acesta si isi creeaza un stil original, realizat in modalitatea de a expune pe panza o pasta consistenta plina de stralucire.
23

CONCLUZIE

Judetul Dambovita cu vechea cetate de scaun Targoviste, au un incarcat trecut istoric si cultural slab exploatat de turistii nostrii sau de cei straini, principalul motiv din punctul meu de vedere fiind slaba promovare a acestora in mass-media, agentiile de turism sau in paginile de internet ale acestora. Daca vreodata ajungeti in judetul Dambovita sau v-am trezit interesul despre aceasta particica a Romaniei, iata cateva descrieri a principalelor locatii turistice ale acestuia: Casa memoriala I.L.Caragiale in care s-a pastrat cateva obiecte personale ale dramaturgului,carti,mobilier de epoca, toate te duc cu impresia ca traiesti pentru cateva momente in acele vremuri. Manastirea Cobia cu o decoratiune exterioara nemaiintalnita in arhitectura noastra, o delectare pentru ochiul oricarui vizitator mai ales pentru cunoscatori,aceasta si multe alte manastiri si biserici isi asteapta vizitatorii ca sa isi dezvaluie trecutul istoric: Manastirea Stelea,Biserica Targului,Manastirea Dealu. Monumentul Eroilor se inalta zvelt si impunator amintind trecatorului curajul si sacrificiul eroilor nostri din cel de al doilea Razboi Mondial. Poarta Bucurestilor marcheaza locul unde era intrarea in vechea cetate de scaun, Targoviste locul unde multi dusmani au venit cu scopul de a lupta pentru cucerirea cetatii. Toate acestea si multe alte obictive turistice asteapta sa fie vizitate si aprciate de toti turistii interesati de acest judet plin de istorie,legenda avand multe de oferit curiosului, atingand cele mai mari asteptari.

24

Bibliografie

Pagini aurii2001-2002 Targovistea G.Giurescu) Stela Mariana Chitu -Vizitati Targovistea si monumentele istorice Mircea Horia Simionescu -Targoviste- scurt discurs sentimental Pagina de internet www.judetul dambovita.ro oras modern-Scurta istorie a romanilor(Dinu

25