Sunteți pe pagina 1din 10

Geografia Marii Negre

Oamenii se intreaba de ce este numita marea noastra neagra. In zilele insorite este verde-albastra, iar atunci cand cerul este acoperit de nori culoarea sa devine gri-argintie sau azur. Grecii antici au numit-o Pontus Axeinus, insemnand marea neospitaliera. Pe cand inca nu o cunosteau indeajuns, le parea rece, furtunoasa si periculoasa datorita triburilor ciudate si salbatice care locuiau pe tarmurile ei. Pe masura ce au cunoscut-o mai bine, si-au mai schimbat parerea si cativa ani mai tarziu i-au modificat numele in Pontus Euxinus (Marea Ospitaliera), referindu-se la ea in mod familiar cu numele Pontus. Bogatiile sale au fost reflectate in legenda Lanei de Aur, iar Herodot o descrie ca fiind cea mai remarcabila dintre mari. Exista mai multe ipoteze privind originea numelui actual. Istoricii spun ca ar putea fi un nume de origine persana. Hidrologii explica numele prin proprietatea marii de a colora in negru obiectele de fier care cad in apa si reactioneaza cu sulfatul de hidrogen diyolvat. Biologii tind sa exolice numele in legatura cu lipsa oxigenului si a vietii din adancuri. Oricum ar fi, Marea Negra este cu adevarat unica si de mare importanta pentru oamenii care traiesc in jurul ei carora le ofera un mod de viata specific si atrage mii de turisti. Marea Neagra este o mare mica, intercontinentala, orientata Est-Vest, intre Europa si Asia. Pe tarmurile ei se gasesc sase tari: Bulgaria si Romania in vest, Ucraina in nord, Federatia Rusa in nord-est, Georgia in est si Turcia in sud. Marea Neagra este una dintre marile cele mai inconjurate de uscat din lume. Izolarea sa fata de oceanul planetar se datoreaza legaturilor restranse cu alte mari. Spre SV comunica cu Marea Marmara prin Stramtoarea Bosfor si cu Marea Egee din Mediterana prin Dardanele, iar mai departe cu Oceanul Pacific prin Gibraltar. inspre nord est, Marea Neagra comunica cu Marea Azov prin Stramtoarea Kerci.

Coordonate geografice ale Marii Negre

Distante

V (Golful Burgas, Bulgaria)

27027

Max 1149km

E (intre Batumi si Poti, Georgia)

41042

Min

S (Giresun, Turcia)

40056

Max 611km

N (Berezan+Ocheakov, Ucraina)

46033

Min 263km

Tabel 1

O parte din unicitatea Marii Negre este determinata de faptul ca suprafata sa este de cinci ori mai mica decat aria sa de drenaj care acopera in intregime sau partial teritoriul a 20 de tari din Europa Centrala si de Est si doua din Asia. Intre acestea sunt incluse atat cele sase state riverane cat si Germania, Elvetia, Italia Austria, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Ungaria, Hertegovina, Croatia, Serbia si Muntenegru, Nielorusia si Moldova. Cel de-al doilea ca marime si urmatorul rau al Europei alimenteaza marea cu apa proaspata si ii influenteaza salinitatea. Varsarea Dunarii, a Nistrului a Niprului si a Donului joaca un rol mai mare in balansul apelor Marii Negre decat schimbul cu apa sarata care se face cu Marea Mediterana ( care constituie doar 0.1% din voulmul anual al marii).

Stramtorile Bosfor Dardanele Gibraltar Kerci

Largime min/km 0.7 1.3 14.0 3.7 Tabel 2

Adancime min/km 80 106 1181 11

.Trasaturile geografice ale Marii Negre Suprafata/km2 423.000 Azov 462.000 cu Marea

Adancimea/m Zona de drenare/km2 Volumul/km3/ Maree/cm/ Lungimea coastei/km/ Numarul de insule/km2

1271 (medie) 2212 max 2.500.000 547.000 3-10 4090 Aprox. 10 (cu supraf. mai mare de 0.5) Tabel 3

Depresiunea in forma de rinichi a marii este marginita spre vest si nord de zonele joase ale Peninsulei Balcanice si ale Europei de Est, unde Balcanii, (Muntele Botev, 2373m), Campia Dunarii, Campia Rusa, si Muntii Crimeei, (muntele Roman Kosh, 1545m) marginesc marea. Coastele de est si de sud sunt marginite de Caucaz (Muntele elburs, 5642m) si de Muntii Pontici (Muntele Kachkar, 3937 m)i n Asia Mica. Numai yona joasa a Kolchidei intrerupe relieful muntos dinspre est.

Linia de coasta este in general curbata usor. Singura peninsula mare este inspre nord, Crimeea cu peninsulele Tarkhankut si Kerci. Cele cateva golfuri mari sunt situate in zonele de nord si nord est-Golful Odesa, golfurile Yagorlikskiy, Tendrovskiy, Karkinitskiy, Kalamitskiy si Golful Novorosiisk in est. Cele mai mari insule (Zmeiniy, Tendrovskiy, Berezan) sunt situate de asemeni in partea de nord vest. Coasta este joasa si plana dreapta, iar nisipul se depune deseori la gurile raurilor. Raurile Marii Negre Rauri principale Dunarea Nistru Bugul Sudic Nipru Don/Marea Azov/ Kuban/Marea Azov/ Rioni Chorokhi Kizilirmak Sakarya Kamchia Lungime/km/ 2.860 2.201 806 1.362 1870 870 327 438 1151 790 244.5 Bazin de drenare/km2/ 817.000 504.000 63.700 72.100 422.000 57.900 13.400 22.000 77.100 65.000 5.358

Depresiunea in forma de rinichi a marii este marginita spre vest si nord de zonele joase ale Peninsulei Balcanice si ale Europei de Est, unde Balcanii, (Muntele Botev, 2373m), Campia Dunarii, Campia Rusa, si Muntii Crimeei, (muntele Roman Kosh, 1545m) marginesc marea. Coastele de est si de sud sunt marginite de Caucaz (Muntele elburs, 5642m) si de Muntii Pontici (Muntele Kachkar, 3937 m)in Asia Mica. Numai yona joasa a Kolchidei intrerupe relieful muntos dinspre est. Linia de coasta este in general curbata usor. Singura peninsula mare este inspre nord, Crimeea cu peninsulele Tarkhankut si Kerci. Cele cateva golfuri mari sunt situate in zonele de nord si nord est-Golful Odesa, golfurile Yagorlikskiy, Tendrovskiy, Karkinitskiy, Kalamitskiy si Golful Novorosiisk in est. Cele mai mari insule (Zmeiniy, Tendrovskiy, Berezan) sunt situate de asemeni in partea de nord vest. Coasta este joasa si plana dreapta, iar nisipul se depune deseori la gurile raurilor. Lagunele salcii si sarate formeaza mlastini de mare importanta ecologica. Linia estica de coasta a Georgiei este putin crestata, fara golfuri adapostite. Doar cateva mici peninsule si golfuri sunt localizate in sud in Turcia-Capul Ince, Capul Chum, Capul Baba si golfurile Sinope si Samsun. Coasta de vest este marcata de golfurile Burgas si Varna, de mica Peninsula Nesebar si Capul Caliacra.

Peisaje tipice Marii Negre

1. Peisaj de stepin Dobrogea 4. Gura de varsare a unui rau inundat. 2. Peisaj cu plaj nisipoas in vest 5. Peisaj de pe coasta de vest 3. Mlastin din Delta Dunarii 6. Peisaj de pe coasta sudic. Peisajele costiere prezinta o remarcabila diversitate care ilustreaza tranzitia a trei tipuri de mediu de baza (biotopuri)/bioms Peisajele de stepa se intind de-a lungul coastelor de nord vest si nord ale Marii Negre si Marii Azov. Aceste regiuni plane sau deluroase au un climat uscat temperat. Vegetatia de ierburi specifica coloreaza campiile in culorile vii ale plantelor inflorite in primaverile umede care devin apoi galben inchis cand iarba se usuca sub soarele torid al verii. Iernile sunt reci si vantoase, iar zapada acopera campiile timp de cateva luni. Pe coasta de vest stepele fac treptat loc asa numitului peisaj balcanic, cu clima mai blanda, oferind conditii bune pentru padurile de stejar. Solul fertil (cernoziom) si relieful plat favorizeaza dezvoltarea agriculturii. Fluviile largi si cu debit mare care se varsa pe coastele de vest si nord vest formeaza mlastini bogate in specii de animale. Delta Dunarii (vezi ilustratia 3) ca si mlastinile de pe coastele Bulgarieie si Ucrainei (vezi ilustratia 4) au o mare importanta ornitologica fiind situate de-a lungul Viei Pontica si

adapostind o mare varietate de pasari migratoare. Plaje largi si nisipoase alterneaza cu platouri stancoase si zone pietroase, oferind atractii pentru turisti (vezi ilustratiile 1 si 2) Peisajele zonelor umede subtropicale sunt tipice pentru campia Kolchida unde iernile sunt relativ calde si extrem de umede. Precipitatiile anuale de-a lungul coastei estice a Marii Negre variaza intre 2000mm si 4000 pe pantele muntilor. Caucazul inalt protejeaza tarmul de influenta continentala (vezi ilustratia 5) in timp ce transferul maselor de aer umed pe directia est-vest aduce precipitatii bogate. Un asemena climat favorizeaza vegetatia bogata asemenatoare celei tropicale, a asa numitului tip Pontic. Tarmurile joase contrasteaza cu muntii inalti din fundal si adauga un aer exotic peisajului. Muntii Pontici destul de inalti, care se intind de-a lungul tarmului turcesc estic transforma campiile costiere in fasii inguste (vezi ilustratia 6) si fac ca verile sa fie racoroase si mai umede. Padurile acopera pantele muntilor, acolo unde s-au pastrat peisajele naturale. Din pacate despaduririle favorizeaza eroziunea si alunecarile de teren. Cu toate acestea, umiditatea favorizeaza practicarea agriculturii in conditii mai bune decat in alte zone ale Turciei. Peisaje mediteraneene tipice pot fi intalnite la vest de Sinope unde verile sunt fierbinti si uscate iar iernile blande si ploioase. Clima si plajele asociate cu alte resurse naturale ofera optiuni pentru dezvoltarea turismului si a agriculturii de tip mediteranean. Influenta mediteraneana afecteaza de asemenea si sudul Crimeei si coasta ruseasca. Adapostul oferit de Muntii Crimeei si limitele nord vestice ale Caucazului permit Yaltei si Soci-ului sa se bucure de o clima sub mediteraneana cu veri stralucitoare si calde si vegetatie abundenta. Impreuna cu apele termale confera acestor coaste o deosebita atractivitate turistica, desi plajele sunt deseori acoperite cu pietris. Peisajele diferite si resursele marine determina modul de viata al oamenilor de pe coaste. Campiile intinse si fertile din Bulgaria, Ucraina si Rusia favorizeaza practicarea agriculturii intensive si productia de grau, cereale, floarea soarelui, sfecla de zahar, fructe si legume. Zonele de interior ale coastelor Marii Negre sunt recunoscute ca granare care asigura o mare parte din consumul intern al acestor tari. Cerealele si pasunile furnizeaza hrana pentru crescatorii de animale acre asigura productia de carne, lapte, oua etc. Clima mai calda si suprafetele arabile limitate favorizeaza cresterea citricelor, a ceaiului, a nucilor si a tutunului.Desi specializarile difera de la o tara la alta, cea mai tipica cultura in jurul Marii Negre o reprezinta vita de vie. Strugurii si vinurile de calitate, mod special cele georgiene si bulgare, din regiunea Marii Negre cresc atractivitatea turistica. Pescuitul are o istorie indelungata in regiune si a furnizat venituri frumoase unei parti a populatiei costiere, exceptie facand ultimele patru decade cand pescuitul industrial a suferit o mare reducere, atat cantitativa cat si ca varietate. in prezent pescuitul turces se gaseste pe primul loc in zona, urmat de cel ucrainean si rusesc in timp ce Bulgaria, Romania si Georgia pescuiesc cantitati simbolice.

Productia industriala nu se bazeaza numai pe agricultura ci si pe exploatatarea minereurilor si a resurselor de energie locale, precum si pe calificarea fortei de munca locale si valorificarea traditiilor. Zacamintele de carbune si minereu furnizeaza materie prima pentru producerea energiei termice si metalurgie in special in Ucraina, Rusia si Turcia. in alte tari, orasele din zona costiera s-au dezvoltat ca centre industriale pentru ca porturile lor faciliteaza comertul international. Coastele cu golfuri ospitaliere favorizeaza dezvoltarea porturilor care atrag dupa ele dezvoltarea industriala si cresterea populatiei la sute de mii de locuitori in orasele din zona costiera, cum ar fi Istanbul, cel mai mare oras al Turciei si din bazinul Marii Negre, Odesa (al patrulea oras ca marime al Ucrainei), Mikolaev, Cherson, Ilichevsk, Mariupol in Ucraina, Soci si Novorosiisk in Federatia Rusa, Constanta in Romania, Varna si Burgas, al treilea si respectiv al patrulea oras ca marime in Bulgaria, Batumi in Georgia. Locatia costal, atunci cand a fost favorabila dezvoltarii transporturilor a favorizat economia Marii Negre, in special in decada recenta cand s-au produs mari modificari in regiune. Asezata la rascrucea drumurilor comerciale dintre Asia si Europa, regiunea a cunoscut vremuri bune si rele: ofera impulsuri pentru comert dar pune in balanta profitul pe termen scurt cu posibilitatea de autodezvoltare a comunitatilor locale si a mediului lor. Transportul de titei este una dintre aceste provocari, mai ales daca sunt neglijate aspectele problemele sociale si de mediu si precumpanesc numai argumentele geopolitice in luarea deciziilor de viitor. In consecinta este simptomatic faptul ca retelele de transport sunt izolate la nivelul fiecarei tari, cu exceptia celor din fosta URSS. Regimurile politice trecute restrictionau miscarea populatiei in afara hotarelor. A calatori dintr-o tara in alta, in jurul Marii Negre sau a o traversa poate fi oreal provocare chiar si pentru entuziasti. De exemplu, daca cineva doreste sa calatoreasca din Bulgaria pe coasta ruseasca, trebuie sa zboare intai la Moscova sau sa calatoreasca cu masina la Istanbul, apoi, daca are noroc poate sa zboare catre destinatia sa, fara a mai lua in consideratie formalitatile de frontiera. Din fericire restrictiile au fost reduse dar nu eliminate definitiv. Infrastructura transportului slab dezvoltata intre tarile din bazinul Marii Negre fac dificile relatiile economice si culturale. Tabelul 5.Transportul direct de pasageri intre tarile din zona costiera a Marii Negre

Bulgaria Ucraina Avion Sosea Vapor(ferry)1

Georgia Vapor

Romania Sosea Tren

Federatia Rusa Sosea Tren

Turcia Sosea Avion

Federatia Rusa

Sosea

Vapor Sosea Tren Avion

Sosea

Romania

Sosea

Vapor(ferry)1

Turismul este o activiate economica relativ noua in regiune. El ofera optiuni bune pentru a imbina turismul marin conventional cu curele balneare si turismul cultural. Staiuni turistice mari au fost construite in anii 60-80 de-a lungul coastei vestice, prevazute cu dotari pentru turismul international, cum ar fi Albena si Nisipurile de Aur in Bulgaria sau Mamaia in Romania. In acelasi timp, Ucraina, Rusia si Georgia si-au pastrat orasele turistice traditionale ca Ialta, Evpatoria, Anapa, Soci.etc., orientate in special spre turismul intern. Mai tarziu, Bulgaria a dezvoltat un nou tip de turism, raspunzand cererilor pietii-statiuni si sate turistice mici unde turistii se pot bucura in liniste de frumusetile naturii. Aceeasi tendinta exista si in Turcia unde statiunile de la Marea Neagra concureaza cu cele de la Marea Marmara si Mediterana. in toate tarile din jurul Marii Negre exista in prezent o preocupare intensa fata de turismul rural si ecoturism deoarece resursele naturale ofera oportunitati exceptionale pentru activitatile turistice neconventionale cum ar fi observarea pasarilor, arheologia subacvatica, foto-turismul si plimbarile cu barca.

Pe coastele Marii Negre se perinda annual milioane de oameni provenind din medii culturale diferite, cu traditii istorice si geografice diferite. Cu toate acestea, comunitatea de teritoriu si mare si interactiunile cu traditii istorice au contribuit la formarea unei comunitati unice, a Marii Negre caracterizata prin toleranta si intelegere reciproca. Culturile nationale s-au impletit si deseori oamenii din tarile riverane pot comunica intre ei mai bine decat politicienii. Desi diferite ca orgini, limbile vorbite in jurul Marii Negre contin termeni couni pentru mancare si peste. Se

pot intalni pe tarmurile marii comunitati crestine traind in buna intelegere cu comunitati musulmane, in vremuri bune si rele.

Dansurile si cantecele populare prezinta deseori asemanari la distante mari pe tarmurile marii, chiar daca si pastreaza caracteristicile nationale. Trecerea la democratie a tarilor din jurul Marii Negre si constientizarea intereselor si scopurilor comune deschid ci de cooperare de perspectiva. Tendinta pozitiv este vizibila in eforturile comune de dezvoltare a Cooperarii Economice a Marii Negre precum si de dezvoltare durabila a regiunii Marii Negre (Comisia Marii Negre si implementarea Planului Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre).