Sunteți pe pagina 1din 11

PROIECT GATAG 2

PROIECTAREA UNEI CALDARINE CU ARZĂTOR

Să se efectueze calculul termic şi fluido-dinamic al unei caldarine cu arzător cu următorii parametrii:

- debitul căldării:

- presiunea căldării:

- temperatura

- temperatura

- randamentul căldării:

- coeficientul

aburului saturat:

apei de alimentare:

excesului de aer:

D

P

t

t

aa

o

C kg ; / h ;

bar

;

o C ;

;

-

-

-

-

-

Compoziţia procentuală a combustibilului este:

carbon:

hidrogen:

sulf:

azot:

apă:

c

i

h

i

s

i

n

i

w

i

% % % % %

;

;

;

c

i

h

i

    100%

s

n

w

i

i

i

CAPITOLUL 1. CALCULUL TERMIC

Prin calculul termic de proiectare a unei caldarine navale se determină dimensiunile focarului şi a suprafeţei vaporizatorului, astfel încât să se realizeze o anumită producţie de abur la paramerii precizaţi.

1. CALCULUL CANTITĂŢILOR DE AER DE ARDERE ŞI GAZE DE ARDERE

1.1. Puterea calorică inferioară a combustibilului:

Q

i

339   1030   109    25,12

c

s

i

h

i

o

i

i

i

w

k

J / k g

1.2. Volumul teoretic de aer uscat necesar arderii:

o

V

a

1

0, 21

 

 

1,867

c

i

100

5,6

h

i

100

0,7

1

s o

100

i

i

m

3

N

/ k g . comb

1.3.

Masa teoretică de aer necesară arderii:

o

G

a

1

0, 232

 

 

2,667

c i

100

8

h

i

s

i

o

i

100 100 100

k g k g comb

/

.

1.4. Volumul teoretic de aer umed:

V

o

a u m

 

1 0,00161

x 0,07

x V

a

o

m

3

N

/ k g . comb

1.5. Volumul real de aer uscat necesar arderii:

o

V V

a

a

m

3

N

/

kg . comb

1.6. Volumul real de aer umed necesar arderii:

V

a

um

V

o

a um

m

3

N

/

1.7. Volumul teoretic de gaze triatomice:

o

V 2

CO

1,867

i

c

100

m

3

N

kg . comb

/ k g . comb

o

V

S

O

2

o

RO

V

2

1,867

0,375 s

i

100

V

o

CO

2

o

S O

V

2

m

m

3

N

/ k g . comb

3

N

/

kg . comb

1.8. Volumul teoretic de gaze biatomice:

V

o

N

2

0,79

o

V

a

0,8

i

n

100

m

3

N

/ k g . comb

1.9. Volumul teoretic de gaze arse uscate:

g o u

V

RO o

V

2

o

N

V

2

m

3

N

/

kg . comb

1.10. Volumul teoretic al vaporilor de apă din gazele de ardere:

o

V

H O

2

1, 244

i

9 h w

i

100

0,00161

2

o

x V

a

m

3

N

/ k g . comb

1.11.

Volumul teoretic de gaze umede:

V V V

2

g o a

g o u

H o O

m

3

N

/

kg . comb

1.12. Volumul real de gaze de ardere uscate:

V

g u

V 1

g u

o

V

o

a

m

3

N

/ kg . comb

1.13. Volumul real al gazelor de ardere:

V

g a

V 1

g a

o

V o

a u m

m

3

N

/ kg . comb

1.14. Masa reală a gazelor rezultate în urma arderii:

M

g a

o

1 1,306  

x V

a

kg kg comb

/

.

1.15. Densitatea conţinutul de gaze umede:

M

g

a

V

g

a

kg / m

3

N

1.16. Compoziţia procentuală a gazelor de ardere anhidre:

CO 2

V

o

CO

2

V

g

u

100

 

o

SO

V

2

 
   

SO 2

O

0, 21

V

g

u

100

1 V

a

o

100

2

o

N

V

V

g

0,79

u

1

V

o

N

2

 

a

100

2

V

g

u

%

%

%

%

1.17. Compoziţia procentuală a gazelor de ardere umede:

um

CO 2

V

o

CO

2

V

g

a

100

3

%

Verificare:

CO

N

O

u m

2

um

SO 2

o

SO

V

2

V

g

a

100

%

0, 21

1 V

a

o

u m

2

o

N

V

2

V

g

0,79

a

1

o

V

a

100

100

V

g

a

H O

2

u m

o

V

H O

2

0,00161

1

o

V

a

V

g

a

100

2 u m

2 u m

SO O

2 u m

N

2 u m

u m

H O 100%

2

%

%

%

CAPITOLUL 2. CALCULUL ENTALPIEI GAZELOR DE ARDERE CU TRASAREA DIAGRAMEI I g - t

2.1. Entalpia gazelor de ardere:

unde:

I

g a

(, ) ( ) (1) ( )

t

I

g a

t

I

a u m

t

o

o

kJ / k g

I (t )

ga

I

o

a

um

(t )

o

- entalpia gazelor de ardere rezultate din arderea teoretică; - entalpia excesului de aer;

unde:

C

RO

2

,

C C

N 2

,

H O

2

[

o

g

3

N

a

( ) I ( i t )

t

g

a

o

 

C

V

o

RO o RO o

2

  V i

N

2

2

N o

C

V

o

N

2

2

N o

i

V

2

H O

2

H o O H o O H O

V

C

o

2

2

V

2

[

k J t k g

/

I

kJ m

]

RO RO

2

2

/

]

- căldurile medii specifice între 0 şi 2000 [ C ]

o

şi vaporilor de apă; Valorile vor fi luate din anexă.

unde:

C [ kJ / / m N ]

i

[ kJ m

3

N

3

a um

a um

I

o

a um

o

I

C V

V

o

[ kJ t / kg]

a um

i

a um a um

o

a um a um

k ] - căldura specifică a aerului umed;

- entalpia specifică a aerului umed.

4

ale gazelor triatomice

CAPITOLUL 3. CALCULUL RANDAMENTULUI ŞI CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL

3.1. Variaţia coeficientului de exces de aer în lungul canalelor de gaze:

Se alege 0,02 0,03 .

3.2.

100 q q q

ev

ev

ch

Randamentul cazanului:

ex

unde:

q ev – pierderea de căldură cu gazele de ardere evacuate; q ch – pierderea de căldură prin ardere chimic incompletă; q ex – pierderea de căldură prin pereţii cazanului în exterior.

q

ev

I

q

ev

Q

ev

Q

i

100

g a ev

t

,

ev

I

g a o

t

,

ev

Q

i

100

unde:

I I

t t

ga ev

,

ga o

,

ev

ev

 

[

kJ / kg ]

[

kJ / kg ]

- entalpia gazelor de ardere după ultimul schimbător de căldură;

- entalpia gazelor de ardere la temperatura de referinţă şi la

coeficientul de exces de aer la evacuare; Valorile acestora vor fi citite din anexă în funcţie de

( t o 20 C t [ C ]

t

ev

Q

i

ev

[ , t kJ / kg ]

o

o

o

- temperatura mediului ambiant).

- puterea calorică inferioară a combustibilului;

- temperatura gazelor evacuate.

3.3. Căldura utilă transmisă apei din cazan:

unde:

Q

u

D

3600

i '[ kJ / kg ] - entalpia aburului saturat; i '

a

i [ kJ / kg ]

a

- entalpia apei de alimentare.

i

a

a

a

i ' i [ kJ / s ]

a

[ kJ / kg ]

[ kJ / kg ]

3.4. Consumul de combustibil:

B

Q

u

100

Q

i

5

[

kg s

/

]

CAPITOLUL 4. CALCULUL FOCARULUI

4.1. Temperatura teoretică din focar:

unde:

I

g a

(

t

t

,

)

Q

i

100 q

ch

I

o

100 a

(

t

o

)

[

k J k g

/

]

I

ga

( t , )

t

- entalpia gazelor de ardere corespunzătoare temperaturii teoretice şi coeficientului

de exces de aer;

Q

q

i - puterea calorică inferioară a combustibilului;

ch - pierderea procentuală de căldură prin arderea chimic incompletă;

o

I ( t )

a

o

- entalpia aerului teoretic necesar arderii unităţii de combustibil la temperatura mediului

ambiant;

unde:

I

o

a

1

(t )  

o

0,00161 x V C t [ kJ / k g ]

a

a

o

o

o - volumul teoretic de aer umed;

V

a um

C

a

[

3

kJ m k

/

N

]

- căldura specifică medie la p=ct a aerului;

o

t o 20 C

- temperatura mediului ambiant atunci t

t

[

o C ] se determină din diagrama I-t.

4.2. Temperatura gazelor de ardere la ieşirea din focar:

unde:

I

g a

(

t

t

,

)

I

(

t

g a f

,

)

q

f

ev

100

Q

i

[

k J k g

/

]

I

ga

( t , )

t

- entalpia gazelor de ardere corespunzătoare temperaturii de ieşire din focar

coeficientul de exces de aer din focar;

f

q ev

- pierderea procentuală de căldură prin pereţii focarului.

f

q 0, 4 q

ev

ev

Se alege

t

f

din diagrama I-t.

4.3. Cantitatea de căldură realizată prin răcirea gazului de la

Q

1

B

I

g a

(

t

t

,

)

I

(

t

g a f

,

)

q

f

ev

100

Q

i

[

k J / s ]

t

t

la

t

f

:

6

t

t

şi

4.4. Cantitatea de căldură realizată prin răcirea gazului de la

t

Q

2

Este îndeplinită condiţia:

B

 

 

I

(

t

g a f

,

)

I

(

t

g a ev

,

)

q ev

q

f

ev

100

Q u Q Q

1

2

Q

i

[

]

k J s

/

f

la

4.5. Grosimea stratului radiant al flăcării:

unde:

V

f

A

f

 

3

[ [ m m ] ]

2

- volumul focarului;

S 3,6

V

f

A

f

- suprafaţa de radiaţie a focarului.

[ m ]

t

ev

:

4.6. Coeficientul de atenuare a intensităţii radiaţiei particulelor de funingine:

K f

0,03 2

    1,6

t

f

1000

0,5

  c

 

i

h i

[1 /

bar m

]

4.7. Coeficientul de atenuare a intensităţii radiaţiei datorată gazelor de ardere triatomice:

K

g

  0,78 1,6 r    t  H O  0,1 
0,78 1,6 r
t
H O
 0,1  1 0,37
f
2
 
s
p
 p
1000
RO
H O
2
2

r

RO

2

r

H O

2

[1 /

bar m

unde:

p

p

H O

2

RO

2

p r

H O

2

p r

RO

2

  11,8[ 10,8[ bari bari ] ]

s 1,8 p 1

- presiunea parţială a vaporilor de apă;

- presiunea parţială a gazelor de ardere triatomice;

]

4.8. Factorul de emisie a părţii luminoase a flăcării:

fl 1

 

1

e

(

K

g

K p s

)

f

4.9. Factorul de emisie a părţii neluminoase a flăcării:

fl 2

1

7

e K p s

g

4.10.

Factorul de emisie al flăcării:

unde:

fl

fl

1

(1

)

fl

2

- fracţiune din volumul focarului ocupat de partea luminoasă

4.11. Coeficientul de poziţie a maximului de temperatură din focar:

M a b

unde:

a,b – coeficienţi ce depind de natura combustibililor lichizi; a 0,54

b 0, 2

- amplasarea relativă a maximului de temperatură din focar în raport cu înălţimea focarului.

unde:

H

h

1

1

H

h

1

[

m] - înălţimea focarului;

[

m ]

- înălţimea de amplasare a arzătorului.

4.12. Coeficientul de murdărie cu masa refractară a focarului:

- unde pentru păcură: 0,55

4.13. Coeficientul ce ţine cont de schimbul de căldură dintre focar şi gazele de ardere:

0,65

4.14. Coeficientul de eficienţă tehnică al focarului:

4.15.Factorul de emisie al focarului:

f

f 1

f

1

f

1

1

 

4.16.

4.17.

Cantitatea de căldură prin răcirea gazelor de la temperatura teoretică până la temperatura de ieşire din focar:

Q

1

calc

Eroarea de calcul:

 8 3  3 A  5,76 10    t  t
8
3
3
A
5,76 10
t
t M
10
 f
f
f
t
2
1
t
t
3
 1
2
M
t
f
Q Q

1
1 calc
 100
Q
1

Verificare: 3% - calcul corect.

8

CAPITOLUL 5. CALCULUL VAPORIZATORULUI

5.1. Căldura schimbată prin convecţie:

Q

2

B

 

 

I

(

t

g a f

,

)

I

(

t

g a ev

,

ev

)

q ev

q

f

ev

100

Q

i    [

k J s

/

]

5.2. Diferenţa medie logaritmică de temperatură:

T

m

T

max

t

f

T

min

t

ev

T

max



T

min

T

T

ln

max

min

5.3. Coeficientul de transfer termic prin convecţie de la gazele de ardere la pereţii ţevii de la curgerea longitudinală:

La curgerea longitudinală:

unde:

2

S 0,575[ m ]

- aria secţiunii libere;

d

ech

4 S

u

u 2,688[ m] - perimetrul spălat de gaze.

În funcţie de

T

m

se citesc din tabele:

- [W / mK ] - coeficientul de conducţie termică a gazelor;

2

- v [ m / s ]

- vâscozitatea cinematică a gazelor;

-

-

P

r

- criteriul lui Prandtl pentru gaze;

c , c , c

t

d

e

- coeficienţi de corecţie ce depind de temperatura fluidului, de forma canalului,

de lungimea relativă.

Cunoaştem:

T T

f

ev

T

m

c

e

2

f (

l

d ech

)

[

K ]

- W 10[ m / s ] - viteza medie a gazelor de ardere;

9

c

0,023

W V d

ech



Pr

c

t

c

d

c

e

d

ech

5.4. Coeficientul de transfer termic prin radiaţie de la gazele de ardere la pereţii ţevii:

c

0,95 0,952

f

n

f t

(

r

c

f

n

- gradul de negreală al gazelor de ardere;

f

,

t

o

)

n

265[ /

W m K

2

]

5.5. Coeficientul de transfer termic de la gazele de ardere la peretele metalic:

unde:

c

2

[ W / m K ]

r

2

[ W / m K ]



1

c

r

- coeficientul de transfer prin convecţie de la gaze la ţevi;

- coeficientul de transfer prin radiaţie de la gaze la ţevi.

5.6. Coeficientul global de transfer de căldură:

unde:

K

real

1

1

1

1

2

[ W 0[ / m W K m ] K

1

2

/

2

2

- coeficientul de transfer termic de la gazele de ardere la pereţii ţevilor;

]

- coeficientul de transfer termic de la gazele de ardere la fluidul rece.

La suprafaţa de schimb de căldură realizată de ţevi prin interiorul cărora circulă

emulsie apă abur, rezistenţa termică de la perete la fluidul rece se neglijează.

5.7. Suprafaţa de schimb de căldură:

A

Q

2

K  T

m

2

[ m ]

  1

  1

 

2



1

1

 

unde: K – coeficientul global de transfer de căldură.

5.8. Numărul de ţevi:

N

A

A'

unde: d 0,032[ m] - diametrul ţevii;

l 0,785[ m] - lungimea ţevii;

A

'

d l

10

[

2

m

]

CAPITOLUL 6. CALCULUL FLUIDO-DINAMIC

6.1. Calculul hidrodinamic

6.1.1. Căderea de presiune datorată rezistenţei de frecare:

unde: d

i

m

[ m ]

P

f

f

2

m

e W

d

i

2

m

- diametrul interior al ţevii;

3

4,062[ kg / m ]

- densitatea medie a fluidului;

[ N / m

2 ]

W  d Re  ech v - numărului lui Reynolds; 0,316   f
W 
d
Re 
ech
v
- numărului lui Reynolds;
0,316
f
4 Re
- coeficientul de frecare

6.1.2. Căderea de presiune datorată rezistenţei de frecare:

P f

loc

W

2

2

[

N m

/

2

unde:

6.1.3. Căderea de presiune datorată accelerării fluidului:

- coeficientul de rezistenţă locală.

loc

1

P

acc

0

[

N m

/

2

]

]

6.1.4. Căderea de presiune datorată diferenţei de nivel:

unde:

P

sh

H

m

g

[

N m

/

2 ]

H 0,65[ m] - înălţimea porţiunii considerate;

2

g 9,8[ m / s ]

- acceleraţia gravitaţională.

6.2. Calculul gazo-dinamic

6.2.1. Căderea de presiune datorată rezistenţei de frecare:

unde: T [ K ]

c

T [ K ]

p

 

h

e W

2

d ech

2

      2   T   p  
 
2
T
p
T
 1
c

2

[

bar

]

- temperatura medie a gazelor pe porţiunea considerată;

-temperatura medie a pereţilor spălaţi de gaze pe porţiunea aleasă.

T

c

T T

f

ev

2

; T T  T

p

c

11