Sunteți pe pagina 1din 31

F.P.I.

FORMA G

INSTRUCTIUNI
In paginile urmatoare veti gasi o serie de afirmatii privind diferite feluri de comportament, atitudini si interese.La fiecare din ele puteti respunde fie cu DA, fie cu NU. Puneti semnul X in dreptul numarului respectiv, in casuta care corespunde raspunsului dumneavoastra. Nu exista raspunsuri bune sau gresite , pentru ca orice om are dreptul la pareri proprii. Alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine felului dumneavoastra de a fi.

1. Am citit instructiunile si sunt gata sa raspund sincer la toate intrebarile. 2. Imi place sa ies seara sa ma distrez 3. Imi vine greu sa leg noi prietenii 4. Intodeauna sunt bine dispus 5. Rareori ripostez cand cineva ma loveste 6. Deseori visez la locuri de care e mai bine sa nu vorbesti 7. Cand vreu sa fac cunostiinta cu cineva imi vine greu sa gasesc subiectul de conversatie potrivit 8. Am deseori dureri de cap 9. Uneori am palpitatii sau inima imi bate neregulat 10. Se intampla uneori sa-mi simt inima zvagnind in gat 11. Imi pierd repede cumpatul, dar ma si stapanesc repede 12. Cateodata rad de o gluma necuvincioasa 13. Cand vreu sa aflu ceva, prefer sa caut intr-o carte decat sa intreb 14. Chiar daca ma aflu in societate, ma simt adesea singur 15. Rosesc sau palesc usor 16. Uneori ma vajaieli in urechi sau imi apar schintei in fata ochilor 17. Pot sa ma infurii atat de tare, incat sa sparg, de exemplu vesela 18. Sincer vorbind, imi face uneori placere sa chinui pe altii 19. Ma simt cam jenat cand lumea ma observa pe strada sau intr-un magazin 20. Iau parte uneori de nevoie, fara placere la o reuniune, la un bal sau la o festivitate publica 21. Uneori simt ca imi bat sau zvacnesc venele 22. Cateodata simt intepaturi in piept 23. Cand cineva mi-a facut o nedreptate ii doresc o pedeapsa usturatoare 24. Sunt de parere ca raul trebuie rasplatit cu binele si asa si procedez

25. S-a intamplat uneori sa fac ceva periculos din pura placere 26. Sunt mai intreprinzator decat majoritatea cunoscutilor mei 27. Adesea mi se intampla sa amentesc si sa vad negru inaintea ochiilor, cand ma ridic brusc din pozitia culcat 28. Cand cineva din cercul meu de prieteni e jignit, ne ingrijim impreuna de pedepsirea faptasului 29. Un ciine care nu asculta merita bataie 30. Visez peste zi mai mult decat imi prieste 31. Uneori am calduri si congestie la cap 32. Cu oameni care se poarta mai prietenos decat m-as fi asteptat, devin mai prudent 33. Daca trebuie sa recurg la o forta fizica pentru a-mi apara drepturile o fac 34. Ma pricep sa inviorez o societate plicticoasa 35. Ma fastacesc destul de usor 36. Nu ma supar daca altii critica legat de mine sau de munca mea 37. Chiar si pe vreme calda am deseori mainile si picioarele reci 38. Simt adesea furnicaturi si intepaturi sau amorteala in maini, brate si picioare 39. Am adesea neintelegeri cu altii 40. In relatiile cu oamenii sunt neindemanatic 41. Cateodata ma simt, fara un motiv destul de nenorocit 42. In situatii emotionale adesea mi se taie rasuflarea, astfel incat trebuie sa respir adanc 43. Uneori simt un nod in gat 44. Cand ma manii imi place sa-mi descarc nervii prin activitati fizice, ca taiatul lemnelor etc 45. In copilarie imi placea uneori sa chinui pe altii, de pilda le suceam bratele ii trageam de par etc 46. Cateodata imi pierd rabdarea si ma infurii 47. Uneori sunt plin de energie si dornic de actiune, iar alteori nu sunt in stare sa ma apuc

de nici o treaba serioasa 48. Cateodata gafai, chiar fara sa fi savarsit o munca grea 49. Am uneori senzatia ca nu primesc destul aer, ca ma sufoc 50. Uneori imi imaginez ce rau ar trebui s-o pateasca cei care imi fac nedreptate 51. Daca ma supara o musca, nu ma las pana nu o prind 52. Cateodata ma cuprinde un sentiment de indiferenta si de gol interior 53. Ma sfiesc sa intru intr-o incapere unde este adunata mai multa lume care sta de vorba 54. Simt adesea ca mi se usuca gura 55. Am comis multe greseli in viata 56. Am cateodata sentimentul ca altii rad de mine 57. Imi plac sarcinile care cer actiune rapida 58. Ma simt aproape tot timpul flamand 59. Am intilnit oameni care m-au suparat atat de mult, incat am ajuns la bataie 60. Cand ma gandesc la cate mi s-au intamplat in viata, nu sunt tocmai multumit de soarta mea 61. In general sunt linistit, nu ma enervez usor 62. Intr-o societate voioasa pot sa ma manifest de obicei in mod firesc si relaxat 63. Se intampla adesea sa nu ai pofta de mancare 64. In copilarie imi facea placere cand alti copii mancau batie de la parintii sau de la profesori 65. De obicei pot sa ma hotarasc repede si sigur 66. Nu spun totdeauna adevarul 67. Am un stomac sensibil ( senzatie de apasare de plin, dureri de stomac) 68. S-a intamplat sa ma supar atat de tare pe cineva, incat sa-i doresc moartea 69. Un cal care nu trage bine trebuie sa simta biciul 70. Deviza mea este ... Nu te increde niciodata in straini

71. Pentru lucruri care au trecut nu ma mai framant 72. In fond sunt un om cam fricos 73. Cand calatoresc prefer sa privesc peisajul decat sa stau de vorba cu tovarasii de drum 74. Daca sufar un esec acesta nu ma mai tulbura 75. Nu-mi pot inchipui vreun motiv intemeiat ca sa lovesti pe cineva 76. Aproape in fiecare saptamana intalnesc pe cineva pe care nu pot sa-l sufara 77. Fac mai multe lucruri de care apoi imi pare rau 78. Daca cineva ma paraseste cu rea vointa ii doresc o pedeapsa usturatoare 79. Am frecvent greturi sau varsaturi 80. Am deseori balonarii 81. Am adesea constipatie 82. Daca cineva ii face rau prietenului meu sunt alaturi de el pentru a se razbuna 83. Uneori am intarziat de la intalnire sau de la scoala 84. Sincer vorbind s-a intamplat sa chinuiesc animale 85. Cand intalnesc pe neasteptate un vechi prieten, imi vine sa-i sar de gat 86. Daca la restaurant mi s-ar servi mancare proasta as face reclamatie la ospatar sau la responsabil 87. In momente de emotie sau de frica imi apare nevoia de a avea scaun ( diaree) sau de a urina 88. Cateodata sunt abatut fara sa stiu de ce 89. Adesea sunt satul de toate 90. De obicei actionez repede si sigur 91. Dupa ce ma culc, adorm in regula in cateva minute 92. Daca cineva tipa la mine, tip si eu la el 93. Imi face placere sa arat greselile altoar 94. Uneori nu-mi pot stapanii o pornire de a-i face pe altii sa sufere

95. Cateodata imi imaginez ca adversarilor mei li se intampla ceva rau 96. Cand suntem mai multi ma cuprinde adesea dorinta irezistibila pentru glume si farse grosolane 97. Uneori mai spun si cate o minciuna 98. Am participat activ la organizarea unui cerc sau a unui grup 99. Exista putine lucruri care sa ma irite sau sa ma supere 100.Adesea intorc privirea sau ma uit spre partea cealalta a strazii pentru a evita intalnirea cu cineva 101.Cateodata mai fac putin pe grozavul 102.Sunt destul de vioi din fire 103.Ma indoiesc uneori daca pe oameniii cu care stau de vorba ii streseaza intradevar ceea ce le spun 104.Cateodata imi apar pete rosii pe gat sau pe fata 105.Cand ma infurii cu adevarat as fi in stare sa lovesc pe cineva 106.Daca cineva se poarta urat cu mine, asta nu ma supara 107.Imi vine greu sa sistin fata de cunoscutii mei o parere diferita 108.Uneori ma nelinisteste chiar si posibilitatea de a a vea ghinion 109.Nu toti pe car-i cunosc imi sunt simpatici 110.Corpul meu rareori se poate destinde( relaxa) cu totul 111.Se intampla ca in anumite situatii sa ma balbai putin 112.Adesea imi tremura mana ( de exemplu la aprindera unei tigari sau folosirea unei cesti) 113.Cateodata am ganduri de care ar trebui sa-mi fie rusine 114.Nu stiu de ce dar cateodata as vrea sa fac ceva tandari 115.Uneori ma linisteste cand imi imaginez diferite patanii ale unor oameni antipatici 116.Mainile si picioarele mele sunt deseori agitate 117.Imi face mai multa placere sa-mi petrec seara cu o indeletnicire favorita decat intr-o

societate vesela 118.Ma numar printre acei oameni care iau lucrurile in general usor 119.De regula imi vine usor sa ma concentrez asupra muncii mele 120.Nu m-ar stanjeni cu nimic sa fac o colecta pentru un scop bun 121.In societate ma comport de obicei mai bine ca acasa 122.Adesea imi scapa cate o observatie pe care e mai bine sa o pastrez pentru mine 123.Mi-ar placea sa am o profesiune legata de multa variatie si calatorii, chiar daca asta ar insemna mai multa nesiguranta 124.Daca m-am purtat stangaci intr-o societate pot sa o uit repede nu o pun la inima 125.Am putini cunoscuti mai apropiati 126.Observ adesea o tresarire sau o zvacnire involuntara a pleoapelor, a fetei, a capului sau a umerilor 127.In anumite momente sau chiar si in general sunt deosebit de sensibil la lumina si la zgomot, astfel incat lumina puternica, culorile tipatoare sau anumite zgomote imi produc aproape o durere fizica 128.Dupa o petrecere am adesea dorinta ca impreuna cu ceilalti sa mai facem vreo pozna pentru a necaji oamenii 129.Cred ca as putea fi un pasionat vanator 130.Daca te gandesti cata suferinta exista pe lume parca iti doresti sa nu te fi nascut 131.Cine ma jigneste serios poate sa incaseze o palma 132.Nici chiar o mare multime de necazuri si tulburari marunte nu ma pot scoate din sarite 133.Cand ma infurii spun lucruri necuvincioase 134.La petreceri sau la festivitati publice prefer sa raman pe planul al doilea, in umbra 135.In prezenta unor oameni deosebiti sau a unor superiori ma simt stingher, ma fastacesc usor 136.Adesea nu-mi pot stapani ciuda si mania 137.Nu-mi place cand oamenii ma privesc in timp ce lucrez

138.Visez adesea la lucruri irealizabile 139.As prefera sa locuiesc intr-un oras mare animat, decat intr-un sat linistit 140.Cateodata m-am framantat foarte mult pentru lucruri care defapt nu erau importante 141.Uneori aman o treaba care ar trebui facuta imediat 142.Nu este felul meu sa spun bancuri si intamplari amuzante 143.Adesea tresar cand cineva se misca repede sau daca cineva mi se adreseaza pe neasteptate 144.Deseori incep sa tremur de spaima sau de emotie sau mi se inmoaie genunchii 145.Imi face placere sa decapitez florile cu un bat 146.Greutatile de toate zilele ma scot adesea din sarite 147.Exista momente in care sunt foarte trist sau deprimat 148.In preajma unor anumite evenimente am adesea trac(emotii) si devin agitat 149.Din pacate ma numar printre cei care se infurie usor 150.Mai demult faceam parte dintr-o gasca care ramanea strans unita in orice imprejurare 151.Imi vine greu sa vorbesc sau sa fac o expunere in fata unui grup mare de oameni 152.Dispozitia, toanele mele se schimba destul de des 153.Obosesc mai repede decat majoritatea oamenilor pe care ii cunosc 154.Cand ma necajesc sau ma enervez tare, o simt in tot corpul 155.Imi pierd usor cumpatul daca sunt atacat 156.Prefer sa actionez decat sa fauresc planuri 157.Adesea ma supara ganduri inutile care imi revin tot timpul in minte 158.Familia mea si cunostintele mele nu ma inteleg cu adevarat 159.Am tulburari de somn: adorm greu sau ma trezesc frecvent 160.Organismul meu are nevoie de peste 8 ore de somn pentru a se putea reface cum trebuie 161.Exista atatea lucruri suparatoare!

162.Adesea pronunt amenintari pe care insa nu le gandesc serios 163.Spun deseori lucruri necugetate pe care apoi le regret 164.Ma framanta mult viata mea de pana acum 165.Imi place sa fac cate o gluma nevinovata pe seama altora 166.De obicei privesc spre viitor cu incredere 167.Chiar daca totul e impotriva mea nu ma descurajez 168.Cateodata sunt morocanos si prost dispus 169.Visez destul de des 170.Dimineata dupa ce ma trezesc ma simt inca multa vreme obosit, daramat 171.Imi place sa-mi bat joc de alti 172.Am prezenta de spirit si gasesc totdeauna pe loc raspunsul potrivit 173.Chiar daca ceva ma scoate din sarite, de obicei ma linistesc repede 174.In actiuni colective imi place sa preiau conducerea 175.Adesea ma enervez prea repede 176.Nu-mi place sa fiu impreuna cu oamenii pe care nu-i cunosc 177.Adesea sunt atat de prost dispus, incat nu vreau sa stiu de nimeni 178.Ma simt in stare sa infrunt cu succes viata si greutatile ei 179.In copilarie mi s-a intamplat uneori sa umblu pe furis la dulciuri 180.Mi-e greu sa ii castig pe alti de partea mea 181.Ma consider destul de vorbaret 182.Uneori imi face placere sa ranesc oamenii care imi sunt dragi 183.Mai bine sa-i muti cuiva falca decat sa fi considerat las 184.Imi clocoteste sangele cand cineva ma ia drept fraier 185.De obicei sunt foarte constincios 186.Imi place sa-mi expun parerea in fata altora

187.Uneori, fara un motiv intemeiat, am sentimentul unui pericol vag sau simt o teama nedeslusita 188.Nu-mi vine sa intru in vorba cu oamenii pana cand acestia nu mi se adreseaza 189.Adesea sunt dus pe ganduri 190.Uneori se mai intampla sa ma bucur un pic de necazurile altora 191.Adesea ma necajesc prea usor din cauza altora 192.Cateodata vorbesc despre lucruri la care nu ma pricep 193.Adesea am sentimentul ca nu duc un mod de viata corect 194.Ma simt adesea ca un butoi de pulbere gata sa explodez 195.Purtarea mea la masa este mai putin ingrijita acasa decat in societate 196.Ma simt adesea ostenit, vlaguit, epuizat 197.Organismul meu reactioneaza in mod vadit la schimbarile de vreme sau de clima 198.Numai rareori mi se intampla sa fiu deprimat, sa ma simt nefericit 199.Imi place atat de mult sa stau de vorba cu oamenii, incat folosesc orice prilej pentru a discuta cu persoane necunoscute 200.Sunt sensibil la jigniri 201.Dimineata cand ma scol, sunt adesea atat de bine dispus, incat incep sa fluier sau sa cant 202.Cand trebuie sa iau o hotarare importanta chiar si dupa o chibzuiala ma simt tot nesigur 203.Intr-o disputa inclin sa vorbesc mai tare ca de obicei 204.Nu-mi pasa daca se rade de mine 205.Uneori cred ca nu sunt bun de nimic 206.Ma nelinisteste ce ar putea sa gandeasca altii despre mine 207.Trec destul de usor peste deceptii 208.Deseori imi musc buzele sau imi rod unghile 209.Prefer sa cedez intr-o problema sau alta, decat sa intru in dicutii

210.Imi amintesc ca odata am fost atat de furios, incat am apucat primul obiect la indemana si l-am spart sau l-am rupt 211.Cel mai fericit ma simt atunci cand sunt singur 212.Cateodata mi-e dor de ceva emotionant

VA RUGAM SA VERIFICATI DACA ATI RASPUNS LA TOATE INTREBARILE

Chestionarele de personalitate pun in evidenta diferitele dimensiuni ale personalitatii. De obicei, ele se elaboreaza in raport cu (a) un sistem psihologic clasic (de ex. chestionare de extraversiune-introversiune, de dominanta -supuner etc.); (b) un sistem psihologic derivat din nosologia psihiatrica (sindroamele psihiatrice fiind considerate ca exagerari morbine ale trasaturilor normale ) sau in raport cu (c) factorii de personalitate definiti prin analiza factoriala (Pichot, 1978). Inventarul de personalitate Freiburg - elaborat de J.Fahrenberg, H.Selg si R Hampel (1978) - este un chestionar multifazic, construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrica. FPI poate fi utilizat atat in domeniul clinic cat si in cel neclinic. FPI cuprinde 212 itemi, grupati in noua scari, la care - pentru a obtine o imagine mai completa a personalitatii celui investigat - s-au mai adaugat inca trei scari. Pornind de la forma completa a chestionarului (FPI-G), au mai fost construite , in scop de treiere rapida sau de examinare repetata a acelei persoane, inca trei forme paralele ; FPI-K (76 itemi), FPI-HA (114 itemi) si FPI-HB (114 itemi) . Recent Konig si Schmidt (1982) au realizat o forma prescurtata a FPIului (54 itemi) . FPI- ul se administreaza in grup sau individual, fara limita de timp (obisnuit completarea chestionarului dureaza 30-40 minute). Pe fisa de raspuns subiectul marcheaza cu X rubrica DA sau NU . Chestionarul se administreaza persoanelor cu nivel educational mediu si cu dezvoltare intelectuala medie, ele fiind capabile sa surprinda semnificatia itemilor .Pentru corectarea fisei de raspuns se utilizeaza un set de grile sau calculatorul . Continutul intrebarilor chestionarului se refera la stari psihice si comportamentale , la atitudini, la obiceiuri si acuze corporale. Constructia FPI-ului se bazeaza pe analiza factoriala a itemilor si gruparea lor in noua factori care descriu dimensiunile de personalitate din componenta chestionarului. Mai recent, F.Koning si J.U. Schmidt (1982) efectueaza o reevaluare factoriala si analiza de item a FPI-ului pe un lot de 545 elevi de liceu. Autorii costata ca pentru scarile standard FPI-1-FPI-8 rezultatele analizei (corelatiile item - scor/total scara aferenta, fidelitatea si intercorelatiile), corespund cu datele obtinute de Fahrenberg, Selg si Hampel. Rezultatele sunt insa nesatisfacatoare pentru scara FPI -9 si scarile aditionale FPI E, N si M. In contrast cu cele noua dimensiuni originale ale FPI se propune o varianta compusa din 7 scari. Aratam ca FPI ul, in varianta originala se compune din noua scari, in mare masura independente (toate referirile se vor face la aceasta varianta)

Diferentele individuale privind valoarea celor noua cote corespunzatoare scarilor, reprezinta diferentele interindividuale in intensitatea factorilor ce stau la baza lor. Cotele permit, asadar ierarhizarea cantitativa sau, cel putin ordonarea dupa rang a indivizilor de-a lungul dimensiuni respective . De numirea celor doua dimensiuni bipolare ale FPI ului si semnificatia lor este urmatoarea : FPI 1 (Nervozitate; cu tulburari psihosomatice- fara tulburari psihosomatice) Scara FPI 1 contine 34 itemi din care 1 este polat negativ. FPI 2 ( Agresivitate; agresivitate spontana, imaturitate emotionala, lipsa de agresivitate, stapanire de sine) Scara FPI 2 contine 24 itemi din care 2 sunt polati negativ FPI 3 (Depresie; prost dispus , nesigur de sine- multumit, sigur de sine). Scara FPI 3 contine 28 itemi dintre care unul este polat negativ. FPI 4 (Excitabilitate; iritabil, sensibil la frustrare- linistit, insensibil) Scara FPI 4 contine 20 itemi dintre care unul este polat negativ. FPI 5 ( Sociabilitate ; sociabil, voios- nesociabil, retinut). Scara FPI 5 contine 28 itemi dintre care 16 sunt polati negativ. FPI 6 (Calm; increzator in fortele proprii, bine dispus iritabil sovaitor) Scara FPI 6 contine 20 itemi toti polati pozitivi FPI 7 (Tendinta de dominare; agresivitate reactiva, cauta sa se impuna ingaduitor, moderat). Scara FPI 7 contine 20 itemi din care unul este polat negativ. FPI 8 ( Inhibitie ; inhibat, incordat-degajat, capabil la contact) Scara FPI 8 contine 20 itemi din care 5 sunt polati negativ. FPI 9 (Sinceritate ; deschis, autocritic-inchis, necritic). Scara FPI 9 contine 14 itemi dintre care nici unul nu este polat negativ. Suplimentar, cu scopul extinderii paletei de dimensiuni de personalitate investigate, s-au adaugat pe baza empirica, prin simpla analiza de itemi, scarile: FPI E (Extraversiune; extravertit-intrivertit).

Scara FPI- E contine 24 itemi dintre care 5 sunt polaati negativ. Acesti itemi provin de la 5 scari ale FPI ului, mai ales de la scara FPI 2 si FPI 5. FPI -N Labilitate emotionala : emotional labil emotional stabil). Scara FPI -N contine 24 itemi dintre care 3 sunt polati negativ. FPI -M (Masculinitate autocaracterizare tipic masculina-tipic feminina). Scara FPI-M contine 26 itemi dintre care 14 sunt polati negativ. Itemii sunt derivati de la 7 scari ale FPI - ului , mai ales de la FPI 1 si FPI 8. Descrierea scarilor FPI porneste de la continutul itemilor structurati in cei noua factori. Denumirea scarilor este de Scara FPI 1 , Scara FPI 2 etc.in paranteza fiind trecuta eticheta scarii respective (nervozitate, agresivitate , calm, etc) si perechile de antonime ( cu tulburari psihosomatice- fara tulburari psihosomatice). Retinem ca aceste denumiri au destinatia de a surprinde numitorul comun in cauza. Pentu a avea o imagine sintetica asupra distributiei itemilor chestionarului, a modului de alcatuire a grilelor si a apartenentei itemilor la o anumita varianta a chestionarului, redam in tabelul 1 o sinteza. Adaugam in continuare si noua structura a chestionarului propusa de Konig si Schmidt (1982) (Tabel2)

Cheie pentru intocmirea grilelor de cotare Apartenenta si polarea itemilor (Prelucrare dupa tabelul 5, p.20-26 si tab.15a, 15b,p.36-37) (Fahrenberg, Selg Hampel, 1978) Tabel 1 Nr.item in forma G 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 1 Factor de baza Polare Factor suplim . Polare 5 Formele H-A si H-B 6 A,B A A A A A B B A B B A,B B A B A B A B A B A B B A A B A A B A B B B B B A B A B 6 Nr.item in forma K 7 1 2 3 Factor in forma K 8 Obs 9

2 3 4 Item de control Item de control 5 E 6 + 7 3 + 5 1 + 1 + M 1 + 4 + 9 + 5 5 M 8 + 1 + 4 + 2 + 8 + 5 E 1 + 1 + 7 + 6 + 2 + E,M 5 + E 1 + M 7 + 7 + 3 + N 1 + 7 + 7 + M 5 + E 8 + 6 + 1 + M 1 + 3 + 5 2 3 4

4 5 6 7

5 1 1 4

9 10

2 8

11 12 13

7 2 E

+ + -

+ +

14 15 16

7 5,7 8

17 7

5 8

41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 1 88

3 1 1 4 2 4 9 1 1 7 7 3 8 1 3 3 6 2 2 3 4 5 1 2 8 9 1 2 7 7 6 8 5 6 6 7 3 7 1 1 1 7 9 2 5 8 8 2 3

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 3 +

N N E M N E M

+ + + + + +

E E M 4

+ + 5

B A A A A A A,B B A A A A A A B B B A A B A A B B B A,B A B B A B A A A B B B A B A B B A,B B B A B 6 B

18

19 20 21 22

1 7 N 8

23

24 25

9 1

26 27

8 6

28 29 30 31

3 7 1 7

89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 1 134 135 136

3 8 1 7 2 2 2 2 9 6 5 9 5 3 1 4 6 8 3 9 1 8 1 9 2 7 1 5 6 2 5 9 4 2 8 5 1 1 2 8 3 7 6 4 2 5 9 4

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 3 + +

A A B A B A A A A,B A B A,B B B B B B B B A,B A A A A,B B B B B A A A A,B B A B B A B B A B B A B 6 A A A

32

3,N

33

E N E N

+ + + -

36 37

9 5,E

38

39

E M E E M

+ + + + +

40

M M

41 42 7

7 4 8

4 E

5 -

43 44

8 4

137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 1 180 181 182 183 184

8 3 2 3 9 5 8 8 2 4 3 8 4 7 8 3 1 1 4 6 3 3 1 1 7 4 4 3 2 6 6 9 2 1 2 5 6 5 4 5 3 3 9 2 2 5 2 7 7

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 3 + + + + +

N E N E M M

+ + + -

M M

M N

N N N

+ + +

N N E M N

+ + + + +

E E N

+ + +

M 4

+ 5

A A B A A,B B A A A B A B B A B B B B A A B B A B B A A A A B A A,B A A B B B A A A A A A,B 6 A A B A B

45

3,N

46 47 48

9 M M

49 50 51

M 8,M 4

52

53 54

3,N 1

55 56 57 58 59

4 3 2 6 6

60 61 62 63 64

2 E 6 E 4

65 7 66 67 68 69

M 8 5 5,E 2 7 9

185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212

2 5 3 5 3 9 4 2 3 4 9 1 1 6 5 4 6 8 4 6 3 3 6 2 6 4 5 2

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +

N M M M E N

+ + + +

B A A A B A,B B B A B A,B B A A B B B B B A A A B B A A B B

70 71 72

5 3,N 4

73 74

9 1,M

75 76

3 6,M

Tabelul a fost alcatuit de psih.I.Czitrom

Structura FPI dupa Konig si Schmidt (1982) (Cifrele corespund variantei originale a chestionarului ) Tabel 2 Starea dominanta 1 Tendinta spre reactii psihosomatice 5 Perspicacitate 6

Scara

Sociabilitate 2

Agresivitate 3

Iritabilitate 4

Inhibitie 7

Itemi

41+ 52+ 55+ 89+

26+ 34+ 102+ 172+

23+ 50+ 78+ 93+

11+ 136+ 149+ 175+

9+ 21+ 49+ 112+

57+ 65+ 90+

19+ 35+

53+ 132+ 135+ 1 147+ 151+ 164+ 206+ 178+ 198+ 740134190+ 199+ 115+ 144+ 166+ 2 181+ 95+ 3 4 191+ 5 6 127+ 7 156+

Din tabelul 1 se poate obtine : numarul itemului, scara de apartenenta, polarea (DA= + ; NU = - ) raspunsului care se coteaza scara de apartenenta (E, N, M) polarea scarii suplimentare, cele doua forme paralele(H-A, H-B), numarul itemilor in forma scurta (FPI-K) si scara de apartenenta in forma K. Semnificatia cotelor FPI si relatia dintre scari. Cele 9+3 scari ale FPI sunt rezultatul unei structuri derivate prin analiza factoriala In baza acesteia, denumirile scarilor reprezinta doar niste simple etichete.In vederea unei utilizari eficiente in practica, se impune o actiune de validare externa, lucru care a si fost inteprins cu diferite ocazii. Interpretarea chestionarului presupune utilizarea fireste, cu multa precautie, a descrierilor comportamentale care explica cei doi poli ai fiecarei scari (tabel 3). Pe baza studiului intercorelatiilor dintre scarile chestionarului s-au stabilit anumite relatii intre ele, fapt ce permite o interpretare mai nuantata a FPI-ului. De asemenea, au fost stabilite relatiile scarilor FPI cu variabilele sex, nivelul de scolarizare si locul de resedinta (mediul rural sau urban, ori localitate mica sau mare). In continuare prezentam concluziile acestor studii: Cota la FPI 1 nu este dependenta de virsta, scolarizare, mediu de resedinta, ea este insa influentata de sexul subiectilor. De obicei, femeile obtin cote mai mari comparativ cu barbatii.S-a constatat ca FPI 1 coreleaza semnificativ ( r= 0.40) cu FPI 3 (depresie), FPI 8 (inhibitie ) si FPI 4 (excitabilitate). Interpretarea scarii FPI 1 ca o dimensiune a nervozitatii are in vedere caracterul subiectiv al tulburarilor psihosomatice respective.Aceasta nervozitate

poate fi o trasatura de personalitate dobandita, sau consecinta unei boli organice. La FPI 2 cota este independenta de nivelul de scolarizare si mediul de resedinta, in mare masura si de sex, dar nu si de varsta .Tinerii prezinta in general , cele mai ridicate cote, in timp ce persoanele varstnice si femeile, cele mai scazute. Cotele mari ale FPI 2 sunt corelate pozitiv cu FPI 9 (sinceritate), FPI 3(depresie) si FPI 4 (excitabilitate) . Eticheta agresivitate, atribuita acestei dimensiuni , nu este similara cu aprecierea ca o cota ridicata denota agresiuni manifestate.Corelatia cu FPI 9 (sinceritate) poate avea si o alta semnificatie, in sensul ca o cota ridicata exprima faptul ca subiectul poate sa-si recunoasca unele slabiciuni si afecte.

Semnificatia scarilor FPI


COTE MARI Subiectul reclama acuze corporale din diferite domenii functionale, vegetative (circulatorii, respiratorii, digestive)tulburari motorii, senzatii de durere si discenestenezie ; tulburari psihosomatice generale (insomnii, moleseala, epuizare insotita de incordare, rezistenta scazuta la efort, meteopatie, hipersensibilitate la diferiti stimuli, anxietate) rezonanta somatoafectiva marita, este vorba de fenomene intense vegetative si musculare ce apar in caz de excitatie afectiva . Subiectul recunoaste comiterea unor acte agresive spontane corporale, verbale si imaginare, isi descarca uneori afectele pe obiecte si animale, se intoarce si direct impotriva oamenilor cu feste nevinovate si grosolane, cu atacuri si maltratari, simtind uneori chiar placere de pe urma lor; Impulsivitate si lipsa de stapanire de sine, anxietate, trebuinta de varietate, dor de aventuri si emotii, bucurie de necazul altuia si placere de pe urma unor pozne copilaresti ; imaginea imaturitatii emotionale . Subiectul relateaza dispozitie proasta, SCARA FPI 1 Nervozitate COTE MICI Subiectul aminteste putine acuze corporale sau tulburari psihosomatice generale ; rezonanta somato-afectiva redusa si in general un grad redus de constientizare a proceselor somatice reglatorii.

FPI 2 Agresivitate

Subiectul relateaza o inclinatie spontana redusa spre agresivitate, stapanire de sine o conduita constanta si constiincioasa, caz extrem , prezinta trasaturi de pasivitate si calm.

labilitatea dispozitiei, dar cu precadere depresiv, trist abatut , pesimist, in toane rele, in parte chiar iritabil nemultumit , morocanos; teama, sentimentul unui pericol vag : singuratate, sentiment de indiferenta si gol interior, prefera sa fie singuri, dar se simte insingurat si neintele de nimeni; Incepacitate de a se concentra , dus pe ganduri, incomodat de ganduri inutile; reverie; un profund sentiment de inferioritate , iritabil hipersensibil, griji si framantari, autoagresiune, autoreprosuri si sentiment de insuficienta. Subiectul relateaza iritabilitate ,incordat , sensibil si excitabil ; toleranta redusa la frustrare chiar si in cazul problemelor cotidiene, usor de deranjat , nerabdator, nelinistit, se enerveaza si se infurie usor devenind chiar agresiv, cu declaratii si manifestari nechibzuite, acte afective,necugetate, impulsive, izbugniri afective, lipsa de inhibitie in stare de tensiune, irascibil . Subiectul relateaza trebuinta si tendinta spre stabilirea de contacte cauta contact, prietenos, leaga repede prietenii si are multe cunostiinte ; voiciune intreprinzator activ, vorbaret, comunicativ, prezenta de spirit.

FPI 3 Depresie

FPI 4 Excitabilitate

FPI 5 Sociabilitate

Subiectul afirma o trebuinta redusa de contact, izolare, evita contactele, prefera sa fie singur, cunostiinte putine, stabileste cu greu contact , solitar, retras, eventual rigid, rece; retinere, orientat mai degraba spre fapte decat spre persoane, neintreprinzator, tacut, necomunicativ. Subiectul relateaza iritabilitate, usor de dezamagit si de necajit, de impresionat si descurajat, ia lucrurile prea in serios ( le ia in tragic), usor de tulburat, hipersensibil; Ingrijorare, sovaielnic, mereu in asteptare , nu este amator de hotariri rapide si de acte impulsive, eventual pesimist, descurajat. Subiectul prezinta consideratie si moderatie indulgent si ingaduitor,

Subiectul sustine incredere in sine , imperturbabil, greu de enervat, eventual rezistent la solicitari, perseverent si de neclintit; dispozitie buna, increzator, optimist, dar energic, preferinta pentru actiuni rapide, hotarite.

FPI 6 Calm

Subiectul relateaza acte agresive reactive corporale, verbale sau imaginare ;

impunerea intereselor proprii, conceptie egocentriva, banuitor si neancrezator fata de alti ; inclinatie spre o gandire autoritar conformista , agresiv in limitele a accesibilitatii sociale, avand ca modele agresivitatea reactiva, vina si pedeapsa, judecati morale conventionale, eventual severe, apodictice. Subiectul afiseaza timiditate, stinghereala, inhibitie in relatiile cu altii, mai ales in situatii de grup, eventual tulburari in stabilirea contactelor sau incapabili de contact ; trac si acuze somatice inaintea unor anumite evenimente sau in caz de emotii ( neliniste, tremur, i se inmoaie genunchi, palire, inrosire, balbaiala, nevoia de defectie sau urinare ); vointa slaba , nehotarat, nu cauta sa se impuna, sfios, fricos, il deranjeaza cand este observat de catre altii. Subiectul recunoaste mici slabiciuni si defecte pe care probabil le poseda toata lumea, autocritic, eventual atitudine nepasatoare. Subiectul relateaza sociabilitate, trebuinta de contact , cauta sa stabileasca contacte si este capabil sa o faca, prietenos, leaga repede prietenii, degajat; vioiciune, impulsiv, vorbaret, amator de variatie si de distractii; activitate si excitabilitate, intreprinzator, dominant, tinde sa dea totul, stie sa se impuna, excitabil, eventual nestapanit. Subiectul acuza o dispozitie proasta, labilitatea dispozitiei, depresiei, tristete, abatut, indispus; iritabilitate, vulnerabil, irascibil, sensibil, morocanos, se enerveaza usor, necajut, incordat; preocupat ( framantat), dus pe gandur, usor de distras de la o activitate, reverie, griji, sentiment de culpabilitate; tulburari de contact, se simte adesea neinteles si nedreptatit, eventual indiferent.l

FPI 7 Dominare

moderat, respingerea stilului agresiv- viguros; atitudine toleranta bazata in primul rand pe incredere, judecati morale diferentiate, intelegatoare.

FPI 8 Inhibitie

Subiectul relateaza spontaneitate, sigur de sine, increzator in fortele proprii, independent, hotarit in tinuta si actiune, capabil de a stabili contacte; tensiune somatica redusa in situatii de asteptare, manifestari somato-afective reduse; dornic de actiune, gata oricand sa porneasca la actiune, sa experimenteze, intreprinzator.

FPI 9 Sinceritate

Subiectul inclina spre disimularea unor mici slabiciuni si defecte, ar dori sa faca impresie buna ; lipsa de sinceritate, autocritica deficitara, eventual inganfarea sau caracter inchis. Subiectul relateaza, nesociabilitate, prefera sa fie singur , leaga prietenii FPI E greu, izolat, trebuinta redusa pentru Extraversiune contacte; calm si retinere, putin intreprinzator, statornic, constant, stapanit, eventual pasiv, sec, nu-i plac distractiile, necomunicativ, evita sa iasa in evidenta, prefera sa fie lasat in pace. FPI N Subiectul manifesta o dispozitie Labilitate echilibrata, stabila, sentimente cu emotionala precadere pozitive, relaxat, bine dispus, stapanit, rabdator, calm, degajat; siguranta de sine, putine griji si /sau sentimente de culpabilitate; capacitate de concentrare ; raporturi emotionale cu altii netulburate

Subiectul relateaza autoafirmare activa, eventual chiar corporala, constient de valoarea proprie, intreprinzator, increzator, oricand gata sa intre in actiune; dispozitie echilibrata, cu putine acuze somatice, rare manifestari de trac, rare tulburari psihosomatice generale.

FPI M Masculinitate

Subiectul relateaza retinere, timid, eventual chiar inhibat; dispozitie deprimata, devine usor dezamagit sau se descurajeaza; incredere slabita in sine; acuze somatice si tulburari psihosomatice generale, in special puls neregulat, amanteli, maini si picioare reci, constipatie, sensibilitate la lumina si zgomot Inmuierea genunchilor si neliniste corporala in caz de emotii, trac, deseori epuizat, sleit si vlaguit, meteopatie.

La FPI 3 cota este neinfluientata de varsta, de nivelul de scolarizare, de locul de resedinta, de sex. De obicei, cotele ridicate la FPI 3 sunt asociate cu cote ridicate la FPI 1 ( nervozitate) , FPI 2 ( agresivitate), FPI 4 ( excitabilitate), FPI 8 ( inhibitie ) si FPI 9 ( sinceritate ). FPI 4 cota este independenta de sex, varsta, nivel de scolarizare si mediul de resedinta.Cotele mari la FPI 4 sunt asociate cu cote ridicate la FPI 3 (depresivitate), FPI 2 ( agresivitate) , FPI 1 ( nervozitate) , FPI 7 ( tendinta spre dominare) si FPI 9 ( sinceritate). FPI 5 cota este independenta de sex, varsta , nivel de scolarizare si mediu de resedinta.Cotele mari la FPI 5 se asociaza cu cotele mari de la FPI 8 (inhibatie ). Dimensiunea sociabilitate nu trebuie inteleasa ca fiind reversul scarii FPI 8 ( inhibatie). Prima FPI 5 se refera la trebuinta de contact, la voiciune si spiritul intreprinzator, in timp ce a doua ( FPI 8 ) se refera la capacitatea ( aptitudinea) de a stabili contacte si de a actiona . FPI 6 cota este influientata de varsta, de nivelul de scolarizare, de mediu , de resedinta , de varsta si de sex. Barbatii realizeaza in medie cote mai mari decat femeile. In general, cotele ridicate la FPI 6 se asociaza cu cote scazute la FPI 8 ( inhibatie ).

FPI 7 cota nu este influientata de varsta si mediu de resedinta dar depinde de sex si nivelul de scolarizare. Barbatii precum si absolventii de scoala generala, au cote medii mai mari. Cotele ridicate la FPI 7 se asociaza cu cote similare la FPI 4 ( excitabilitate ) . FPI 8 cota este independenta de varsta, de nivelul de scolarizare si de mediu de resedinta dar este influientata de sex. Femeile realizeaza cote mai ridicate.Cotele mari la FPI 8 sun asociate cu cote mari la FPI 3 ( depresivitate) si FPI 1 ( nervozitate), dar si cu cote mici la FPI 5( sociabilitate ) si FPI 6 (calm) . La FPI 9 cota este independenta de nivelul de scolarizare si de locul de resedinta, dar depinde de sex si mai ales de varsta.Subiectii tineri, in special barbati, reprezinta cote medii mai scazute . Cotele mari la FPI 9 sunt asociate cu cotele mari la FPI 2 ( agresivitate ) FPI 3 (depresivitate) FPI 4 ( excitabilitate) . Se poate presupune ca atunci cand obtin valori extreme pe scara FPI 9 exista o tendinta de distorsionare, chiar falsificare a informatiei. Desigur , acest lucru este valabil numai pentru scarile care colaboreaza semnificativ cu FPI 9, anume FPI 2, FPI 3, FPI 4.Probabil ca o serie de itemi din coponenta acestor scari se refera la agresivitate, depresie si excitabilitate, ridica pentru unii subiecti problema dezirabilitati sociale a raspunsurilor lor. Pe alta parte, arata autorii chestionarului, s-ar putea sa fie vorba nu numai de o retinere voita in acest context, ci de o reala incapacitate de a prezenta acest domeniu in mod critic in cadrul autocaracterizarii. In consecinta, este plauzibil sa privim in aceasta dimensiune ca fiind o insusire dobandita si stabila a personalitatii si nu pur si simplu un indicator al unei tendinte conjuncturale de raspuns . In studiul lui Konig si Schmidt ( 1982), rezultatele obtinute cu scara FPI 9 sunt nesatisfacatoare asa ca ea este exclusa din varianta imbunatatita a chestionarului pe care o propun ei. Cota la FPI E este imdependenta de sex, de nivelul de scolarizare si locul de resedinta, dar depinde de varsta.In general tinerii prezinta cote medii superioare varsnicilor . La FPI N cota este independenta de varsta, de nivelul de scolarizare, de locul de resedinta si de sex.Cotele la FPI N si FPI E sunt independente una de alta atat sub aspect empiric cat si statistic .

La FPI M cota este independenta de varsta , de nivelul de scolarizare si locul de resedinta .Barbatii au in medie cote mai ridicate decat femeile .Intre FPI M si FPI E exista o dependenta statistica din cauza dublei valori ai unor itemi .Cotele mari la FPI M se asociaza cu cote mici la FPI M . In varianta pe care o propun Konig si Schmidt (1982) , cele 7 scarii reprezinta urmatoarele caracteristici: Scara 1 starea dominanta ( Gru) Starea sufleteasca fundamentala apara ca bipolara .Unul din poli se caracterizeaza printr-o atitudine ce prezinta o stare dispozitionala meditataiva si depresiva, in timp ce celalalt pol reflecta o stare de optimism, speranta si siguranta de sine. Scara 2 sociabilitate(Ges) Dimensiune bipolara ; la un pol se evidentiaza o personalitate puternic marcata de nevoia de a stabili contacte sociale , iar la celalalt se releva o trebuinta redusa de contacte sociale, inconfort si inabilitate sociala, insingurare. Scara 3 agresivitate ( Agg) marcheaza inclinatia spre fantezie canalizata spre rautati, compromisuri, nesiguranta, pedeapsa. Scara 4 iritabilitate (Er.) iritabilitatea are o scara bipolara . Raspunsurile marcheaza pe de o parte un comportament nestapanit, iritabil , iar la polul opus, stapanire de sine , ingaduinta, impaciuitorism. Scara 5- reactii psihosomatice ( Psy.) inclinatia spre reactii psihosomatice este data de raspunsurile care sunt orientate spre reactii corporale vegetative. Scara 6 perspicacitate (Ent.) (operativitate /fermitate) usurinta de a lua decizii, concretizata intr-un comportament pe care l-am notat sintetic prin termenul de perspicacitate , descriere operare rapida in sfera decizionala , flexibilitate , capacitatea de a nu se lasa tulburat in linistea proprie precum si increderea in propria persoana si in viitor . Scara 7 inhibitie ( Geh) dimensiunea evidenteaza un comportament marcat de nesiguranta si teama in situatiile de contact social. Desigur, interpretarea scarilor FPI nu poate fi facuta in mod mecanic, ci avand in vedere intercorelatiile dintre scari, cu alte cuvinte structura chestionarului ; acesta trebuie privit ca un tot unitar.Inainte insa de a da

exemple de interpretari, sa vedem cum se comporta FPI-ul cand este utilizat pe populatia tarii noastre . ADAPTAREA AUTOHTONA A FPI FPI a fost tradus in limba romana si utilizat in diferite context .Iata cateva rezultate comparative menite sa ne facem o imagine asupra valorii pe care acest chestionar o are, cand este utilizat in alt mediu socio-cultural . Chestionarul FPI a fost administrat unui lot de 132 de subiecti de sex feminin si la doua loturi a cate 117 si respectiv 550 subiecti de sex masculin. Toti subiectii sunt studenti de profil realist (institut politehnic) .Performantele psihometrice atat ale loturilor cu care am lucrat noi, cat si ale celor de referinta raportate de autorii chestionarului sunt sintetizate in tabelul 4. Simpla inspectare a tabelului 4 releva diferente destul de mici intre scoruri, cauzate, credem mai mult de dispersia in ce priveste varsta subiectilor din lotul de referinta 15-30, subiectii nostri situindu-se pe o plaja mai restransa de 19-25 ani. Aceasta situatie a performantelor medii ne permite sa utilizam etaloanele furnizate de catre autori chestionarului in mod , fireste , orientativ. Mai multe date servesc la interpretarea profilelor ne sunt oferite de studiul intercorelatiilor dintre scarile FPI. In tabelul 5 sunt prezente intercorelatiile scarilor FPI pe lotul de referinta , iar in tabelul 6 pe lotul nostru. Pentru interpretari de finete se poate apela si la intercorelatiile pe care le ofera loturile de femei si barbati luate separat. Ne vom opri numai asupra intercorelatiilor din lotul nostru combinat, acesta deoarece datele sunt comparabile cu cele ale loturilor de referinta. In ceea ce priveste loturile de referinta, asa cum se poate observa din tabelul 5, nu apar diferente mari intre coeficientii de intercorelatie obtinuti.Acest lucru vine in sprijinul fidelitatii chestionarului. Notam ca esantionul pe care a lucrat KONIG si SCHMIDT este mai omogen ca varsta fiind compus din elevi de liceu.

Referitor la populatia noastra pe care s-a experimentat FPI ul , acesta de asemenea a fost omogena ca varsta si nivel de scolarizare. Si in acest caz corelatiile interscari intre cele doua tipuri de subiecti sunt, cu mici variatii, similare.Asa cum am amintit, le putem utiliza separat numai in efectuarea unui diagnostic de mare finete. Vom analiza in continuare intercorelatiile oferite de cele doua loturi combinate, ele fiind datatoare de ton intr-o analiza calitativa In primul rand se impune o comparare a datelor pe care le-am obtinut cu acelea ale autorilor . Desigur intereseaza numai valorile mari ale coeficientilor de corelatie (peste R xy = 0,40; P < 001), acestea consemnand anumite tendinte cu o oarecare semnificatie pentru scara analizata . Din studiul matricilor de intercorelatie , rezulta ca in loturile de referinta avem 14 (lotul lui Konig si Schmidt) si 12 (lotul autorilor ) corelatii cu valoarea mai mare de 0,40 .(s-au avut in vedere numai scarile FPI 1-9, fara cele aditionale ). In cazul lotului nostru, 12 coeficienti depasesc valoarea de 0,40. Examinarea celor doua loturi raportate de autorii chestionarului si Koning si Schmidt, indica o concordanta. Referitor la ....cu care am operat noi , in 9 cazuri a aparut o concordanta cu ambele loturi de referinta . Concordanta cu lotul lui Koning si Schmidt este evidentiata de doua ori ( nu am luat in considerare si scarile auxiliare). In concluzie, atunci cand se lucreaza cu FPI ul, ne putem astepta, in mod normal la urmatoarea configurare a profilului: SCARA FPI 1 ( nervozitate), cotele mari sunt asociate cu cotele similare pe scarile FPI 3,4,8,N si cote mici pe FPI M SCARA FPI 2 ( agresivitate ), cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scarile FPI 4, 7, 9 E si N SCARA FPI 3 ( depresie) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scarile FPI 1,4,7,8,9,N si cote mici pe FPI M SCARA FPI 4 (excitbilitate) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scarile FPI 1,2,3,7,N SCARA FPI 5 (sociabilitate ) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scarile FPI E si cote mici pe FPI 8 SCARA FPI 6 ( calm), apara ca fiind o scara independenta, ea nu coreleaza cu nici una din celelalte scari. SCARA FPI 7 (dominare) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scarile

FPI 2, 3, 4, N SCARA FPI 8 ( inhibitie ), cotele mari sunt asociate cu cotele mari pe scarile FPI 1, 3, N si cotele mici pe FPI 5 si...... SCARA FPI 9 ( sinceritate ) cotele mari sunt asociate cu cotele similare pe scarile FPI 2,3,N SCARA FPI E (extroversiune) cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scarile FPI 2, 5. SCARA FPI N ( labilitate emotionala), cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scarile FPI 1,2,3, 4, 7,8,9, si cote mici pe FPI M SCARA FPI M (masculinitate) cotele mari sunt asociate cu cote mici pe scarile FPI 1,3,8,N. Datele expuse mai sus se utilizeaza in interpretarea profilului orcarui subiect; el reflecta patternul , structura functionala a scarilor chestionarului, asa cum rezulta ca din adaptarea acestuia la mediul nostru socio-cultural. Putem suplimenta informatiile asupra validitatii chestionarului FPI prin inspectarea corelatiilor cu variabilele altor chestionare.S-a utilizat astfel chestionarul CPI. In tabelul 7 prezentam corelatiile dintre variabilele FPI si CPI Examinarea tabelului de corelatie evidenteaza exitenta a 52 coeficienti de corelatie cu valoare de peste 0,35. Majoritatea coeficientilor au valori negative. In general coeficienti de corelatie sprijina ceea ce se separa, numai ca scarile celor doua chestionare exprima intradevar ceea ce s-a afirmat ca masoara. A nu se uita faptul ca CPI-ul este utilizat la populatie cu comportamente normale, neafectate de afectiuni patologice, in timp ce FPI-ul este un chestionar care si-a dovedit utilitatea in mediul clinic.Asa cum se prezinta corelatiile dintre cele doua chestionare, ele explica pe deplin relatia scarilor CPI la scarile FPI-ului.Pe scurt, iata comportamentul scarilor celor doua chestionare in discutie; SCARA FPI 1 (nervozitate), coreleaza negativ cu Wb, Ie si pozitiv cu Fe. SCARA FPI 2 ( agresivitate), coreleaza negativ cu Wb,Re,Sc, TO, Gi, Ac. SCARA FPI 3 ( depresie) coreleaza negativ cu Wb, Sc, To, Gi, Ac, Ie. SCARA FPI 4 ( excitabilitate) coreleaza negativ cu Wb, Sc, To, Gi, Ac. SCARA FPI 5 ( sociabilitate) coreleaza pozitiv cu Sv,Sp,Sa. TABELUL 7 ( Corelatiile dintre FPI si CPI ) SCARA FPI 7 (tendinta de dominare) coreleaza pozitiv cu WB, Re, Sc, Tc, Gi, Ai, SCARA FPI 8 ( inhibtie) coreleaza negativ cu Sv, Sp, Wb, Ie, si pozitiv cu Fe, SCARA FPI 9 ( sinceritate) coreleaza negativ Wb, Sc, Gi, Ac,

SCARA FPI E (extroversiune) coreleaza pozitiv cu Sv, Sp, Sa, si negativ cu Sc SCARA FPI N (labilitate emotionala) coreleaza negativ cu Wb, Sc, To, Gi, Ac, Ie, SCARA FPI M ( Masculinitate) coreleaza pozitiv cu Sp, Wb, Ie, si negativ cu Fe, Consideram ca administrarea paralela a celor doua chestionare , FPI si CPI, ar fi o masura dorita aceasta dand posibilitatea unei mai rapide clarificari a diagnosticului psihologic, mai precis a punctelor neclare si a semnelor de intrebare ce apar inert pe parcursul actiunii de psihodiagnoza propriu-zise. Sistemul de etalonare si trasare a profilului In mod firesc cand se lucreaza cu un test psihologic sau chestionar, se impune operarea unui sistem de standarde. Autorii testului opereaza cu doua tipuri de standarde, in stanine sau doua clase nominalizate si cote T.Manualul original al testului contine etaloane pentru toate formele chestionarului, separat pentru populatia feminina si masculina. Este prezentat si un etalon general pe ambele populatii. In situatia noastra s-a considerat util un etalon in stanine, separat pentru populatia feminina si masculina . Precizam ca etalonarea in noua clase nominalizate este un sistem foarte precis de repartizare a claselor proportional cu curba lui Gauss.Intr-un astfel de etalon media se situeaza la nivelul clasei a cincea, intre clasele 4 si 6 fiind cuprinsa 54% din populatie, aceasta este zona in care oscileaza comportamentul normal mediu.Orice abatere de la aceasta zona este interpretata ca tendinta ( clasele 2-3 si 7-8 ) sau ca nota dominanta( clasele 1 si 9). In tabelele 7 si 8 sunt prezentate etaloanele realizate pe populatia romaneasca . Trasarea profilului este o actiune simpla . Dupa ce chestionarul este corectat si s-au obtinut cotele brute , acestea se raporteaza la etalon, marcanduse pe foaia de profil punctul (clasa ) in care se incadreaza subiectul in cauza. Unirea punctelor duce la obtinerea profilului psihologic care trebuie interpretat.