Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT

pag. 2

1. MEMORIU TEHNIC
1.1. Generalitati
Istoria dezvoltarii sculelor aschietoare se ntinde pe o perioada al carui nceput coincide cu descoperirea metalelor si nceperea prelucrarii lor. In acelasi timp ea este strns legata de dezvoltarea constructiei masinilor-unelte, cu ajutorul carora se realizeaza ndepartarea adaosurilor de prelucrare n vederea obtinerii produselor finite. Prin scula aschietoare se ntelege orice unealta sau masina, cu ajutorul careia se realizeaza ndepartarea, sub forma de aschii, a unui anumit volum de material de pe suprafetele semifabricatelor supuse prelucrarii. Ansamblul fenomenelor fizice prin care se produce detasarea aschiilor si formarea suprafetelor prelucrate se numeste proces de aschiere. Suprafetele prelucrate iau nastere ca urmare a miscarii relative dintre taisul sculei si semifabricat, miscare realizata manual sau cu ajutorul masinii-unelte aschietoare. Indiferent de tipul sculei, aceasta este destinata sa ndeplineasca urmatoarele doua functii de baza : sa achieze un strat de material de o anumita grosime; sa asigure obtinerea dimensiunilor si a formei necesare piesei, precum si rugozitatea prescrisa

Sculele aschietoare se compun n general din urmatoarele parti principale : partea activa, ce cuprinde taisul aschietor, care participa nemijlocit n procesul de aschiere ; partea de calibrare, care executa netezirea suprafetei prelucrate si ghidarea sculei n timpul lucrului ; corpul sculei, care are rolul de a reuni ntr-un singur ansamblu, rezistent si rigid, dintii si canalele pentru aschii ; partea de fixare a sculei, destinata pozitionarii corecte si fixarii sculei n masina-unealta. La unele scule partea activa si partea de calibrare sunt distincte, de exemplu la sculele pentru prelucrarea gaurilor sau filetelor, iar la altele partea de calibrare este greu de distins, de exemplu vrful si taisul secundar la cutitele de strung. Partea de fixare este formata din elementele de fixare a sculei si din elementele de bazare necesare la fabricarea, controlul si reascutirea sculei. Ea are rolul de a prelua si transmite partii active a sculei forta produsa de MU aschietoare sau de mna omului. De exemplu, la cutit, partea de fixare este corpul cu care acesta se fixeaza n port-scula.

PROIECT 1.2. Cutite

pag. 3

Cutitele sunt cele mai raspndite scule folosite n industria prelucratoare prin aschiere. Ele se utilizeaza la prelucrarea pe strunguri universale, strunguri revolver, automate si semiautomate, strunguri Carusel, pe masini de rabotat, de mortezat, de alezat, precum si pe alte masini cu destinatie speciala.

1.2.1 Clasificarea cutitelor


n practica aschierii, datorita masinilor unelte diferite care utilizeaza drept scule aschietoare cutitele, a tipurilor de piese supuse prelucrarii, operatiilor care se executa, precum si a calitatii cerute acestora, se folosette o mare varietate de tipuri si dimensiuni de cutite. Tinnd seama de aceasta, cutitele se clasifica dupa mai multe criterii, si anume : a) n functie de sensul avansului se deosebesc doua categorii de cutite : cutite pe dreapta, care lucreaza cu avansul de la dreapta la stnga ; cutite pe stnga, care lucreaza cu avansul de la stnga la dreapta. b) Dupa forma capului si pozitia acestuia fata de corpul cutitului se disting : cutite drepte (pe stnga si pe dreapta) ; cutite ncovoiate (pe stnga si pe dreapta) ; cutite cotite (nainte, napoi ; pe stnga si pe dreapta) ; cutite cu capul ngustat (simetrice, ngustate pe dreapta, ngustate pe stnga). c) n functie de destinatie se deosebesc : cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor exterioare ; cutite pentru prelucrarea suprafetelor interioare ; cutite pentru prelucrarea suprafetelor profilate interioare sau exterioare. d) Dupa asezarea n raport cu piesa de prelucrat se deosebesc : cutite radiale ; cutite tangentiale. e) n functie de tipul masinii unelte pe care se utilizeaza, se disting : cutite de strung, de raboteza, de morteza, pentru strunguri automate si semiautoamte, pentru masini de alezat etc. f) Dupa felul materialului din care sunt executate, se remarca : cutite din otel rapid, cutite cu taisul din carburi metalice, din oxizi sinterizati sau din diamant. g) Dupa procesul tehnologic de fabricatie se deosebesc : cutite monobloc si cutite realizate din doua sau mai multe materiale, sudate, lipite sau prinse mecanic.

PROIECT 1.3 Placute amovibile din carburi metalici

pag. 4

Sculele armate cu placute din carburi metalice brazabile sau amovibile cit si sculele monobloc (burghie, freze, etc.) sunt larg utilizate in constructia de scule pentru aschierea metalelor si aliajelor feroase si neferoase, cit si pentru prelucrarea altor materiale ca : materiale plastice, testolit, ebonita, etc. Carburile metalice sunt utilizate si pentru durificarea suprafetelor altor scule construite din oteluri, in special otelurile de scule si otelurile rapide.Utilizarea pe scara tot mai larga a unor sorturi foarte diversificate de carburi metalice ca urmare a dezvoltarii metalurgiei pulberilor, a dus la cresterea continua a vitezelor de aschiere a diferitelor materiale (aliajelor feroase si neferoase, etc.), fapt ce a condus la cresterea productivitatii, implicit a indicilor tehnico-economici. Prinderea mecanica a placutelor din carburi metalice a fost pusa la punct in ultimii ani, fapt ce permite ca si exploatarea sculelor sa se facamai rational. Ca urmare, o fixare sigura si corespunzatoare a placutelor impune si o precizie mult mai ridicata a elementelor de prindere, cat si o calitate superioara a materialelor din care sunt executate aceste elemente. Locasul de fixare a placutelor trebuie sa fie prelucrat precis. Abaterile de forma, dimensiune si rugozitate trebuie sa fie cat mai mici si corespunzator campului de tolerante indicat. De asemenea, si placutele trebuie sa fie executate foarte precis, in tolerantele prevazute de STAS uri; se va da o mare atentie planeitatii lor pe suprafetele de asezare din locasul sculei. Prinderea mecanica permite ca placutele sa fie utilizate mai rational prin utilizarea tuturor muchiilor aschietoare a placutelor, cat si printr-o schimbare mai rapida a lor cand sunt deteriorate sau uzate. Utilizarea placutelor cu multe muchii aschietoare, care au ajuns la placutele de forma patrata pana la 8 muchii active, inclusiv utilizarea placutelor rotunde, care pot fi folosite la maximum prin rotirea lor periodica, cu o anumita valoare a unghiului, scoate in evidenta tendinta tot mai larga de raspandire a placutelor amovibile pentru diferite tipuri de scule ( cutite, freze, brose etc ). Prinderea mecanica a placutelor prezinta si un alt avantaj, prin aceea ca placutele nu mai sunt incalzite la temperatura de lipire, ca urmare isi pastreaza propritattile, fapt ce face ca si durabilitatea lor sa fie mai mare. De retinut ca, in foarte multe cazuri, la unele genuri de scule nu se poate realiza prinderea mecanica a placutelor ( burghie mici, freze deget, freze melc etc ) , iar lipirea lor cu aliaje dure nu este economica.In asemenea cazuri sculele se realizeaza monobloc din carburi metalice mai cu seama in cazul in care este o productie de serie si este justificata constructia unor matrite. Utilizarea cat mai rationala a carburii metalice a condus la realizarea de catre diverse firme a unor placute amovibile cu un numar mai mare de muchii aschietoare care permit schimbarea pozitiei lor rapid si in mod corespunzator. Aceste placute se pot intoarce si fixa pe suportul cutit pe ambele fete. Pentru cutitele de prelucrat degajari sau pentru retezare se utilizeaza placute prismatice care pot fi reglate in suportul cutit.De retinut ca deteriararea acestor placute nu permite reconditionarea lor, fapt pentru care nu mai pot fi reutilizate.

1.3.1 Cuite cu plcue amovibila din carburi metalice fixate mecanic

PROIECT

pag. 5

Fixarea plcuelor prin lipire este n general o operaie laborioas si costisitoare, cu implicaii negative asupra calitii carburilor. Datorit acestui fapt, trecerea la fixarea mecanic este pe deplin justificat, deoarece se obin avantaje importante, printre care: Se elimin tensiunile interne care apar n urma lipirii; Permite folosirea unui corp de cuit la un numr mare de plcue; Se reduce timpul pentru schimbarea sculei, ntruct suportul plcuei nu se scoate de pe main dup uzur , ci se nlocuiete, uor i rapid, numai plcua. nlocuirea construciilor de cuite cu plcue lipite prin cuite cu plcue amovibile, fixate mecanic, duce n plus la mrirea capacitii de achiere, a muchiei de achiere nsi. Acest avantaj rezult din aceea c muchia achietoare, fiind lipsit de tensiunile de la lipire i de la reascuire, admite solicitri dinamice mai mari. Placutele aschietoare, folosite la executarea cutitelor cu fixare mecanica, se deosebesc de cele utilizate prin lipire. Acest fapt se datoreste conditiilor specifice, impuse de fixarea propriu-zisa, de crearea posibilitatii repozitionarii fiecarui tais aschietor dupa uzura etc. La rndul lor placutele prinse mecanic se diferentiaza ntre ele att prin forma constructiva ct si geometric, diferentierea fiind determinata de multitudinea de situatii an care lucreaza cutitele, n ceea ce priveste materialul aschiat si tipul operatiei. n practica se ntrebuinteaza, n principal placutele de formatriunghiulara (T), placutele de forma patrata (S), cele sub forma de paralelogram (K, B, A), cele rombice (D, E, C, M) si n mai mica masura restul (dreptunghi (L), pentagon (P), hexagon(H), octogon (O), cerc(R)). Fiecare se executa n doua variante: fara unghi de asezare initial,simbolizate cu TN, respectiv SN si cu unghi de asezare de forma TP, (SP);primele doua se aseaza n suport astfel nct sa apara unghiul de asezare >0 si unghiul de degajare < 0, ultimele doua astfel nct sa apara unghiulde asezare > 0 si unghiul de degajare > 0. Placutele fara unghi deasezare, avnd utilizabile toate muchiile aschietoare, au o durata de folosire dubla, fata de cele cu unghi de asezare. Sunt standardizate doua clase de precizie: precizie normala (clasa de precizie U), la care placuta se rectifica numai pe fata superioara si inferioara. Placutele din aceasa clasa sunt cele mai folosite, fiind mai ieftine; precizie ridicata(clasa de precizie G) utilizata pentru scule de finisare. n functie de compozitia chimica a placutelor se deosebesc trei grupe principale: -Grupa P, care cuprinde pacutele din carburi metalice de tipul WC+(TiC)+TaC+Co, formate din carburi de wolfram (29 - 80%), carburi de titansi tantal (6,5 - 8%) si cobalt (6 - 18%), utilizate la aschierea otelului sau n general a materialelor plastice care dau aschii lungi. Grupa M, n care intra placutele din carburi metalice de tipul WC+TaC+(TiC)+Co, ce au n compozitie carbura de wolfram (79 - 82%), carburi de titan si tantal (6-12%) si cobalt (7-15%). Aceste placute sefolosesc la prelucrarea otelului, a fontei, a materialelor plastice etc. Grupa K, formata din placutele din carburi metalice de tipul WC+Co,compuse din carbura de wolfram (88-92%), carburi de titan si tantal (2-4%)si cobalt (4-12%). Aceste placute se utilizeaza la prelucrarea materialelor cu rezistenta mare la compresiune, avnd n acelasi timp un efect

PROIECT

pag. 6

nsemnat de uzura, precum si la prelucrarile fine. Este cazul prelucrarii fontei, a materialelor sintetice, a bronzurilor si a materialelor neferoase, n general amatrialelor casante, care dau aschii scurte. Simbolizarea placutelor va cuprinde: -forma placutei (prin indicativul TN, TP, SN, SP) -clasa de precizie (prin indicativul U sau G) -daca sunt fara alezaj si formator de aschii (indicativul N) -lungimea placutei, l (la o valoare rotunjita) -grosimea placutei, s -raza la vrf, r -standardul aferent (STAS 9130-72) -grupa de utilizarea a placutei (P20)

1.4 Variante constructive


Varianta 1 Constructia din figura 1 foloseste o placuta amovibila 5 fixata mecanic prin intermediul bride 7, fixata in corpul cutitului cu ajutorul surubului 2. Placuta este fixata intre sfaramatorul de aschii 6 si suportul 4, fixat pe corpul cutitului prin intermediul surubului 3.

Varianta 2

PROIECT

pag. 7

Constructia din figura 2 foloseste o placuta amovibila 6 fixata mecanic prin intermediul bridei 5, fixata in corpul cutitului cu ajutorul surubului 2. Placuta este fixata intre ciocul bridei si suportul 4, fixat pe corpul cutitului prin intermediul surubului 3.

PROIECT
Varianta 3

pag. 8

1-corpul cutitului 2-surub 3-placuta amovibila din carburi metalice

Aleg varianta 1 deoarece constructia sa asigura o precizie ridicata si fixarea cu ajutorul bridei este cea mai raspandita varianta de fixare a placutelor amovibile din carburi metalice.

1.5. Norme de protectia muncii

PROIECT

pag. 9

n scopul evitarii accidentelor care pot avea loc n timpul operatiilor de strunjire, este necesar a se respecta si intreprinde o serie de masuri ca: mecanizarea ridicarii si transportarii pieselor grele; deservirea masinilor unelte este permisa numai muncitorilor calificati; construirea si folosirea aparatorilor pentru organele n miscare si pentru dispozitivele rotative care au proieminete; controlarea cu atentie a fixarii placutei pe cutit, precum si starea acesteia.

Nu se permite folosirea cutitelor de strung care prezinta fisuri, arcuri sau deformatii. Cutitele cu placute din carburi metalice vor fi ferite de socuri mecanice. utilizarea ecranelor de protectie contra aschiilor si a lichidului de aschiere; luarea tuturor masurilor privind electrocutarea; asigurarea evacuarii optime a aschiilor, etc.

Se stie ca la strunjirea cu viteze mari de aschiere, aschiile se desprind repede; daca sunt continueacestea pot nfasura semifabricatul, cutitul sau mna muncitorului, ca atare, trebuie asigurate sfarmarea aschiilor.

S-ar putea să vă placă și