Sunteți pe pagina 1din 32

Analiza spectroscopica a compusilor Cu(II) cu ajutorul sulfonamidelor

INTRODUCERE

Cuprul este unul dintre metalele cele mai utilizate la ora actual n industrie datorit uurinei cu care formeaz aliaje (oel, font, bronz, alam sau duraluminiu) cu caracteristici de mare importan n industria modern: conductibiitate electric i termic, duritate, rezisten la ageni oxidani etc. Denumirea elementului vine din limba latin de la cuvntul "cuprum", care face referin la insula Cipru. Cuprul este unul dintre primele metale descoperite de ctre om. Primele zcminte de cupru au fost descoperite n Irak n jurul anului 9000 .e.n., iar primele metode de izolare i purificare din minereu au fost folosite n jurul anului 5000 .e.n. 1000 de ani mai trziu, n nordul Africii cuprul se folosea pentru olrit. Unul dintre motivele pentru care cuprul a fost utilizat aa de devreme i aa de extensiv a fost uurina cu care se modeleaz. Totui existau multe unelte care necesitau materiale mai dure, aa c acum aproximativ 5000 de ani s-a descoperit c dac se amestec cu alte metale, aliajele rezultate prezint proprieti mult mai bune dect metalele luate separat. Astfel bronzul este un aliaj de cupru i staniu, iar alama este un aliaj de cupru i zinc. Chimia cuprului i n special partea bioanorganica a cuprului reprezint unul dintre domeniile favorite ale cercettorilor, datorit numrului mare de enzime din care face parte i a importanei deosebite pe care aceste enzime o au pentru organismele vii. De asemenea chimia coordinativ a ionuSui de Cu(Il) i n particular cea cu liganzi de tip sulfonamid suscit un interes deosebit datorit posibilitilor de utilizare a acestor combinaii complexe n domeniul farmaceutic ca ageni nucleazici, antimicrobieni sau superoxid dismutazomimetici.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Lucrarea se ncadreaz n aceast tem i prezint pe scurt att rolul cuprului n sistemele biologice ct i sinteza i caracterizarea unui ligand sulfonamidic i a trei compleci ai ionului de Cu(II) cu acest ligand.

I . CUPRU IN SISTEME BIOLOGICE

n compoziia organismelor vii intr 52 de elemente chimice. Dintre acestea, cel mai frecvent apar n organismele vegetale i animale ca eseniale 25 de elemente, denumite i bioelemente. Bioelementele se clasific n trei clase, n funcie de rolul biologic i concentraia lor n sistemeie vii: elemente eseniale majore (99.9% din compoziia sistemelor vii): hidrogen, carbon, oxigen, azot, fosfor, sulf, clor, sodiu, potasiu, magnezi i calciu; elemente eseniale n urme (apar n concentraii de ordinul 10"''-10"Jg element/g suport biologic i ocup aproximativ 0.1% din compoziia sistemelor vii): fier, cupru, mangan, zinc, cobalt, molibden, crom, vanadiu, nichel, seleniu, iod, fuor, bor i siliciu; elemente n urme, posibil eseniale: brom, arsen, staniu i vanadiu Exist i o a patra categorie de elemente i anume elemente neeseniale dar tolerabile n anumite limite de ctre organismele vii: stibiu, mercur, plumb, aur, argint i bismut. Elementele eseniale (H, C, O, N, P, S) constituie baza edificiului molecular al materiei vii i anume aminoacizi, monozoharide, purine, pirimidine, nucleotide care la rndul lor sunt constituenii macromoleculelor care alctuiesc substana vie: proteine, lipide, glucide sau acizi nucleici. Microelementele eseniale sunt puternic implicate n desfurarea proceselor biochimice, n care au rol catalitic, funcional sau structural'4'. Cuprul metalic are culoare roie caracteristic; n foie extrem de subiri apare, prin transparen, albastru-verzui. Cristalizeaz n reea cubic cu fee centrate i nu prezint polimorfism. Cuprul pur este un metal moale (duritate 3 n scala Mohs), destul de rezistent la rupere i foarte ductil; se prelucreaz bine cu ciocanul la rece i se modeleaz la

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

presiuni mari. Conductibilitile termice i electrice ale cuprului sunt asemntoare cu ale argintului. Cuprul (Cu) are configuraia electronic Is^s^p'^s^p^s^d10 sau [Ar]3dl04s' i face parte din grupa 1B, perioada a patra a sistemului periodic al elementelor. Din aceai grup mai fac parte argintul i aurul. Datorit configuraiei lor electronice (3dlo4s') ar fi de ateptat ca aceste elemente s formeze combinaii ntr-o singur stare de oxidare, i anume i-l, la fel ca metalele alcaline. In realitate la formarea combinaiilor particip i electroni din orbitalii d, la fel ca la celelalte metale tranziionale. Aceasta se datoreaz faptul c ntre aceti electroni i electronul din orbitalul 4s un sunt diferene mari de energie. Cuprul se gsete rar ca metal liber n natura, cristalizat n octaedre sau cuburi

Figura 1.1 Cristal de cupru Principalele minerale de cupru sunt sulfuri: calcosina CU2S, calcopirita CuFeS2, erubescita sau bornita Cu3FeS3, precum i unele sulfoarseniuri i sulfostibiuri. Mai rar apar n natur mineralele oxidice de cupru, de exemplu cuprita Q12O i carbonarii bazici,malachita CuCovCu(OH)2 i azurita 2CuCo;,Cu(OH)2. Cuprul un lipsete nici din silicai, cum este dioptasul H2C11S1O4, hexagonal, verde folosit ca piatr de podoab!. Cuprul este, dup fier, metalul cel mai mult utilizat. Aproximativ jumtate din producia mondial de cupru servete n scopuri electrotehnice (n special sub form de conductori). Aproape tot restul cuprului se folosete sub form de aliaje cu diferite destinaii: producerea de evi, instalaii sanitare, industria de automobile, aviatic, navala. Dintre acestea, aliajele cuprului cu zincul, alamele, sunt cele mai folosite. De obicei alamele conin cel puin 50% cupru. Alamele cu peste 70% cupru, cunoscute sub denumirea de tombac, au culoare roie. Alamele speciale (care conin mici cantiti de Ni, Mn, Fe, Al, Sn sau Pb) au proprieti mecanice i rezisten chimic superioare alamelor obinuite. Aliajele cuprului cu staniu, bronzurile, conin 1-20% Sn i se utilizeaz pentru confecionarea de buce, lagre, uruburi, arcuri, monezi sau aparatur chimic. Mici

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

adaosuri de fosfor (0.3-!%) mresc rezistena bronzului la uzur (bronzuri de fosfor). Se folosesc i aliaje ale cuprului cu aluminiul, beriliul sau manganul. Utilizarea cuprului este n continu cretere. La construcia unui avion Boeing 727 se utilizeaz aproximativ 4500kg de cupru. Un alt exemplu edificator este c la construcia unui automobil n 1970 se foloseau aproximativ ISkg de cupru, iar la ora actual se folosesc ntre 25 i 40kg de cupru. Dup fier, cuprul este microelementul esenial cel mai bine cunoscut. n organismul uman cantitatea total de cupru este relativ redus, 100-150mg, acesta gasindu-se n toate esuturile, dar n concentraii diferite. Cuprul este distribuit n organism astfel: n ficat 1 8mg, n masa muscular 64mg, sistemul osos 23mg, iar restul fiind rspndit n cantiti foarte mici n snge, n pigmenii oculari, ai pielii i ai prului. n organism cuprul se gsete liber, sub form ionic doar n stomac, iar n celelalte organe se afl legat de proteine, peptide, aminoacizi, sub form de combinaii complexe. Necesarul zilnic pentru un adult, stabilit de ctre Organizaia Mondial a Sntii, este de 2-4mg cupru. Aceste cantiti sunt asigurate de un regim alimentar normal care aduce zilnic l-5mg cupru. Sursele cele mai importante de cupru sunt: crustaceele, molutele,petii, unele organe ale organismelor superioare (ficatul, creierul), nucile i anumite legume verzi'4'. Absorbia cuprului se face n stomac i n prile proximale ale intestinului subire. Se realizeaz prin formarea unor compleci chelai solubili cu L-aminoacizii prezeni, ca de exemplu Cu"[L(-)-Ieucina]2. Pe de alt parte, srurile acidului fitic, acidul ascorbic, ionii cianur i tiocianat, precum i unele microorganisme prezente n stomac, micoreaz absorbia cuprului, datorit formrii unor compui stabili i greu disociabili. De asemenea, ionii metalicii cu structur electronic asemntoare cu a Cu" (Ca+2, Zn":, Cd17, Hg 2) sunt antagoniti din punct de vedere biologic prin faptul c, aflai n exces, scad absorbia cuprului. Situsul de legare al cuprului de albumine este redat n figura 1.2 In metabolizarea cuprului, etapa de transfer intestinal prin mucoas i distribuie n snge i de aici mai departe n esuturi (n special n esuturile hepatice), este realizat de ctre complecii cu L-aminoacizi. Se accept participarea la aceste procese i a cuprului(II) sub form de compleci mieti slabi, formai cu albumina serica.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Figura 1.2. Formula structural a situsului de legare a cuprului n albumin n ficat, organul cu rol central n metabolizarea cuprului, are loc sinteza cuproproteinelor, n special a ceruloplasminei, prin extragerea cuprului din complecii cu albumine i amnoacizi i legarea sa de proteine. n timp, cuprul hepatic trece n snge. Cuprul seric se gsete puternic legat (90-93%) n ceruloplasmm i restul se regsete slab legat cu aminoacizii prezeni n snge sau cu albumine. Sub forma complecilor cu aminoacizi i proteine cuprul este transportat la esuturi. Ajuns aici, cuprul seric este preluat i legat n esuturi de ctre proteine specifice, procesul fiind foarte rapid, dictat de concentraia normal de cupru necesar esutului'4'. Eliminarea cuprului are loc n specia! prin bil (80%) i materii fecale. Prin administrarea i.v. a 64Cu, se observa c. concentraia cea mai ridicat se realizeaz la nivelul ficatului i al duodenului. n zilele urmtoare 64Cu apare n materiile fecale, n timp ce n urin se gsesc cantiti foarte mici (4-5ug/zi). Excreia cuprului prin rinichi i peretele intestina! crete cu obstrucia ctior biliare; in boaa Wilson cuprul eliminat zilnic poate atinge 1500 u.g/zi. Saliva conine urme de cupru care poate fi reabsorbit n intestin sau eliminat, iar cantitile eliminate prin transpiraie sau menstruaie sunt neglijabile'5'. n sistemele vii cuprul este implicat n desfurarea a numerose funcii biologice: - a pigmenilor transportori de oxigen (hemocianina i citocromoxidazele); - a proteinelor albastre de cupru, cu rol n transferul de electroni. Aceste sisteme cuprind oxidarea acidului ascorbic, glutationului, cisteinei i reducerea Cu ' la Cu !; - a unor enzime redox (ceruloplasmina i tirozinaza);

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- producerea matricelor extracelulare n organismele eucanote, la care particip sub form de cupruoxidaze; - sinteza melanmei i adrenalinei; - activarea anumitor procese biologice, cum ar fi gicoliza. Deci, n fiziologia organismelor animaie cuprul este implicat n activiti metabolice majore precum: Tespiraia, hematopoieza, diferite activiti ale esuturilor conjunctive, pigmentarea pielii, prului i a lnei etc. Biochimia cuprului prezint cinci caracteristici distincte: 1) Dintre ionii divaleni, Cu(II) este cel mai bun generator de compleci cu liganzi molecule organice, prefernd atomii donori n ordinea N>S>0. 2) Dintre ionii monovaleni, Cu(I) este cel mai bun formator de compleci. Datorit afinitii mari pentru electroni, Cu(l) formeaz compleci cu moleculele organice prin atomii donori S>N>0, printr-o legtur a. 3) Datorit configuraiei sale electronice 3dllJ, (are cinci perechi de electroni neparticipani), Cu(I) poate dona o pereche de electroni i s formeze o legtur n retrodativ. n acest fel se explic fixarea moleculelor de O2 i CO, respectiv roiul de transportori ai compuilor de Cu(l) (exemplu hemocianina). 4) Potenialele redox ale componentelor care includ cuplul Cu(I)/Cu(TI) se ntind pe un domeniu larg, de la 200mV pn la 800mV, valori determinate n principal de situsul de coordinare al ionului central (tabelul 1.1). TI P Azurin Plastocianina (P. vulgaris) Stellacianitia(R. 230-280 360 191 PROTEINA E"(Mv)

2 2 2 3 3 3 Tabelul 1.1 enzyme

vernicifera) Laccaza (P. versicolor) 785 Laccaza (R. vernicifera) 4)5 Laccaza (P. versicolor) 782 Laccaza (R. vernicifera) 434 Galactoxidaza 410 Laccaza (P. versicolor) 570 Laccaza (R. vernicifera) 390 Hemocianina 800 Valorile potenialelor redox ale cuplul Cu(I)/Cu(n) n diferite

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5) Toate cupruproteinele se afl n lichidul extracelular, excepie fcnd doar superoxid dismutazele, care sunt localizate n citoplasm celulelor organismelor eucariote. Faptul c, n general, cupruenzimele reacioneaz cu moleculele mici ale nemetalelor (Tabelul 1.2) care au aprut dup formarea atmosferei oxidante a Pmntului (bazat pe O2) arat c aceste metaloenzime au fost implicate n atunci n special n reacii redox. ENZIMA Oxidaze Citocromozidaza Enzime cu oxizi de azot Oxidaze speciale SUBSTRAT O2 + fenoli, amine,ascorbat,ioniferoi ,etc O2 + citocromi ,c ,a i a3 NO, NO2, N2O + agenti oxidanti sau reducatori O2 +proteine sau polizaharide pentru legare incrucisata

Odat cu evoluia vieii, a apariiei formelor multiple i variate de organisme multicelulare, cuproproteinele i cupruenzimele au cunoscut i ele o diversificare i deci o implicare a lor n diferite procese fiziologice. La ora actual se apreciaz c funcia de transportori de electroni este cea mai important pentru cupruenzime, urmat de participarea lor la o serie larg de reacii redox. Clasificarea i caracterizarea cupruenzimelor este prezentat n tabelul 1.3. Locurile bioactive ale Cu(II) n proteine, denumite i centre de cupru n funcie de numrul de coordmare i geometria de coordinare a cuprului au fost clasificate n trei tipuri: 1) Tipul 1 n care ionui central de Cu(U) realizeaz o geometrie tetraedric distorsionata (figura 2.2). Centrele de tip 1 prezint o band de absorbie intens n regiunea vizibil (>3000 M-1cm-1) situat la aproximativ 620nm i atribuit legturii legturii S (cistein) - Cu. Constantele de cuplare hiperfin, din spectrul rezonan paramagnetic electronic (RPE), au valori foarte mici, datorit nconjurrii asimetrice a metalului. Tipul 1 de proteine de cupru este caracteristic proteinelor albastre de cupru. In aceste proteine transportoareie de electroni, ca de exemplu n azurm i plastociamn, centrele de tip l servesc drept locuri de transfer de electroni ntre fotosisteme.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig 1.3 formula structurala a centrului de cupru de tip l 1.1 METODE EXPERIMENTALE DE INVESTIGARE A COMPUILOR DE CU(II) Determinarea structurilor compusilor coordinativi implica rezolvarea a doua aspecte: -determinarea structurii geometrice ,adica determinarea plasarii in spatiu a nucleelor atomilor, a atomului metaliccentral si a nucleelor atomilor liganzilor coordinanazi la atomul central (prin difractie cu raze X) -determinarea structurii electronice ,adica stabilirea distributiei densitatii electronicein compusul coordinativ si determinarea nivelelor energetice ale electronilor de pe straturile inferioare si de valenta (prin metode spectrale ,determinarea susceptibilitatiimagnetice,etc) Tehnicile utilizate pentru determinarea caracterelor fizico-chimice si structurilor liganzilor si complecsilor obtinuti au fost urmatoarele: 1.1.1 Spectrometria de masa S-a aplicat in cazul liganzilor sintetizati ,iar spectrele de masa au fost obtinute cu ajutorul unui spectrometru VG Autospec folosind nitrobenzen pentru matrice .Tehnica folosita a fost bombardarea cu atomi rapizi Spectrometria de masa este o metoda ce permite identificarea unei substante prin obtinerea unor fragmente ionice din substanta respectiva, separarea acestora in functie de raportul dintre masa si sarcina ,precum si inregistrarea lor.Tehnica prin care functioneaza majoritatea spectrometrelor de masa are la baza faptul ca ionii de diferite mase ,dupa accelerarea intr un camp electricsi supusi actiunii unui camp magnetic perpendicular pe directia lor de deplasare ,vor fi deviati mai mult sau mai putin in functie de masa si sarcina lor. In tehnica FAB se utilizeaza mai frecvent atomi ai unor gaze rare.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se produce un flux de ioni de tipul Xe+ prin ionizarea atomilor de Xe si accelerarea ionilor rezultati intr-un camp electric.In continuare ,ionii accelerati(rapizi) rezultati sunt directionati spre o camera ce contine xenon, unde are loc un schimb de sarcina cu formarea de atomi accelerati (ecuatia urmatoare).Acestia pastreaza in ce-a mai mare masura directia si energia cinetica initiala a ionilor accelerati : Xe+(rapid) +Xe (termic)Xe (rapid)+ Xe+(termic). Pe langa xenon ,si alte gaze rare (heliu, argon) pot fi utilizate in vederea obtinerii de atomi accelerate .S-a demonstrate ca momentul in care fluxul de atomi accelerate vine in contact cu suprafata unei placi metalice acoperita cu o proba din substanta de analizat, nivelul ridicat de energie cinetica a atomilor determina volatilizarea si ionizarea probei.Prin mentinerea unui gradient electric convenabil ,ionii negativi sau pozitivi pot fi directionati spre detectorul spectrometrului de masa.Rezultatele cele mai bune se obtin in conditiile acoperirii suprafetei metalice cu un amestec al substantei de analizat intr-un lichid polar cu volatilitate foarte redeusa de tipul glicerolului .Aceasta tehnica FAB poate rivaliza cu alte metode folosite in spectrometria de masa prin capacitatea de a oferi informati asupra spectrului de masa al unor substanye greu volatile (zaharuri, peptide, nucleotide) sau altor substante instabile termic.Avantajul consta in simplitatea si robustetea metodei .Mai mult desi se formeaza un numar foarte mare de ioni cvasi-moleculari pozitivi sau negativi in system rezulta suficiente fragmente ionice importante pentru determinarea structurii compusului analizat. 1.1.2 Spectroscopie in infrarou Radiatiile infrarosii (IR) constituie ace parte a spectrului electromagnetic , ale carui lungimi de unda sunt superioare spectrului vizibil si inferioare undelor radio si microundelor.Absorbtia unei radiatii electromagnetice in regiunile spectrale infrarosu ,vizibil si ultraviolet de catre o molecula duce la cresterea energiei sale cu o valoare ce depinde de energia fotonului.Aceasta crestere de energie poate implica trei componente aditive: -modificarea energiei rotationale a moleculei -modificarea energiei vibrationale a atomilor din molecula -modificarea energiei care rezulta din excitarea electronilor moleculei. Spectrele in IR sunt spectre rotationale ,vibrationale sau combinate ale sistemelor alcatuite din mai multi atomi si sunt prin urmare spectre moleculare.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Spectrele in IR sunt foarte complexe , uneori fiind dificil de interpretat datorita multitudinii de informatii ce le contin.Unul din motivele acestei complexitati este diversitatea de vibratii posibile in cadrul unei molecule.O legatura chimica din cadrul unei molecule poate avea doua tipuri de miscare de vibratie: -vibratie de intindere(sau de valenta) ce are loc de-a lungul legaturii -vibratie de deformare prin care se deformeaza unghiul valentelor. Vibratiile de intindere pot fi simetrice sau asimetrice ,iar vibratiile de intindere pot fi in plan de tip :scissoring (forfecare) sau rocking (leganare), sau inafara planului de tip :twisting ( rasucire) sau wagging (deplasare). In formarea combinatiilor complexe noile legaturi metal-ligand aduc modificari in structura electronica ,starea energetica si simetria liganzilor,modificari care afecteaza vibratiile liganzilor ,deci spectrele lor de vibratie . Se obtine astfel un nou spectru vibrational, cel al complexului determinat de structura si simetria moleculei complexe , de taria legaturilor coordinative metal-ligand si de interactiuni cu ioni sau molecule din mediul de reactie (solvent ,ioni legati in sfera exterioara a complexului, etc ). In spectrele de vibratie ale complecsilor metaleloapar trei tipuri principale de vibratii: -vibratiile ligandului, asemanatoare cu ale licandului liber -vibratiile scheletului, caracteristice intregii molecule -vibratii cuplate , rezultate din cuplarea vibratiilor a doi liganzi sau ale unui ligand cu cea a scheletului. -vibratiile de intindere ale legaturilor metal-atom donor. Deplasarile benzilor ligandului in urma formarii complexului sunt in general mici, fiind posibila identificarea lor pe baza spectrului ligandului pur.Aceste deplasari spre regiuni ale spectrului cu lungimi de unda mai mari sau mai mici ale benzilor de ligand se datoreaza :afectarii simetriei ligandului prin coordinare ,variatiei densitatii electronice a atomilor sai si deci a ordinului de legatura in ligand precum si efectelor de conjugare ca urmare a formarii a inelelor chelate .Adesea prin coordinarea liganzilor la atomul central, scade simetria acestora , astfel ca in spectrele IR ale complexilor pot aparea benzi inexistente in spectrele IR ale liganzilor . In concluzie ,interpretatea spectrelor IR pentru liganzi si complecsi este de un real fols in determinarea structurii compusilor formati deoarece benzile corespunzatoare diferitelor grupe functionale apar la numere de unda caracteristice , iar IR poate fi utilizat ca o amprenta pentru compusul respecti.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.1.3 Spectroscopie in ultraviolet-vizibil Spectroscopia de absorbtie in regiunile vizibil si ultarviolet se mai numeste si spectroscopie electronica deoarece absorbtia cuantelor de lumina in aceasta regiune este legata de deplasarile electronilor.Absorbtia luminii vizibile sau ultarviolete si rotationele ce le va insoti pe cele electronice .Spectrele electronice ale complecsilor metalelor tranzitionale contin in domeniul 400 nm si 2000 nm (25000cm -1 si 5000 cm-1) trei tipuri de tranzitii electronice importante: benzi datorate tranzitiilor d-d benzi de transfer de sarcina benzi datorate transferului electronilor in interiorul ligandului. Tranzitiile d-d , reprezinta tranzitiile electronilor intre orbitalii d care sunt localizati predominant pe ionul centarl al complexului .Excitarea electron de la un nivel inferior la altul superior se poate realiza prin absorbtia luminii vizibile , ceea ce explica culoarea complecsilor metalelor de tranzitie.Prin urmare , in tranzitiile d-d ce apar in spectrele UV-Vis ale complecsilor sunt slabe ca intensitate dar ofera un numar mare de informatie asupra structurii complexului .In mod natural aceste tranzitii sunt interzise si au loc numai ca rezultat al efectelor de perturbare produse de ligand ,fapt ce explica slaba lor intensitate. Benzile de transfer de sarcina sunt caracterizate de o energie inalta si de o intenitate destul de mare .In acest caz electronii pot trece de pe un orbital de legatura sau ale ligandului pe un orbital molecular , vacant, sau de antilegatura ,al ionului metalic .Alternativ ,electronii orbitalilor de legatura ai ionului metalic pot fi transferati in orbitalul vacanti ai ligandului,transferul de sarcina avand loc in sensul metalligand. Benzile spectrale care corespund tranzitiei electronului de pe orbitalii complet ocupati ai ligandului pe orbitalii liberi sunt benzi intraligand. Astfel de benzi sunt caracteristice pentru liganzii cu legaturi conjugate.In timpul formarii compusului coordinativ , plasarea nivelelor energetice in molecula ligandului se modifica , ceea ce determina si midificarea pozitiei acestor benzi .In general ,benzile datorate tranzitiilor n* apar la lungimi de unda mai mari dacat cele datorita tarnzitiilor * . Tranzitiile d-d au loc la lungimi de unda mai mari de 500 nm ,in timp ce tranzitiile intraligand si cele corespunzatoare tarnsferului de sarcina apar in regiunea 500-333 nm , aceste tipuri de tranzitii sunt de intensitati diferite.Astfel,benzile caracteristice tramsferului de sarcina si tranzitiilor intralogand orespund unei energii mai mari si

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sunt mai intense in comparatie cu cele reprezentate de tranzitiile d-d .Se stie deasemenea ca spectrul electronic al complecsilor este in mare masura influentat de geometria compusului respectiv .Exista o corelatie intre frecventele la care apar benzile caracteristice tranzitiilor d-d din cadrul combinatiilor complexe ale Cu(II), si diferitelor tipuri de aranjamente spatialein care se gasesc atomii si moleculele din complexul respectiv. Complecsi de Cu(II) cu geometrie plan patratica sau apropiata acesteia prezinta absorbtii in regiuni cu lungimi de unda inferioare valorii de 1000 nm. Cei tetraedrici absorb, in general,in regiunea de infrarosu apropiat si nu prezinta maxime de absorbtie in zona 1000-500 nm numai daca o distrosionare a moleculei de complex determina aparitia unei benzi de absorbtie in aceasta zona .In cadrul complecsilor pentacoordinati pot aparea doua tipuri de geometrie : piramida cu baza patrata si bipiramida trigonala.In cazul unei geometrii de bipiramida trigonala , Lever arata ca pentru cromofor de tipul CuN5 spectrul in UV-Vis prezinta maxime ale benzilor de absorbtie cuprinse intre 952 nm si 685 nm.Pentru acelasi tip de cromofor ,dar cu o geometrie de piramida cu baza patrata , spectrul electronic prezinta maxime cuprinse intre 877 nm si 666nm. Pentru complecsi cu numar de coordinatie egal cu 6 se manifesta efectul JahnTeller .Astfel exista foarte putin complecsi ai Cu(II) cu geometrie de octaedru regulat ,marea majoritate avand geometrie octaedrica distorsionata tetragonal .In acest caz ,liganzii de pe axa z sunt la distante mai mari decat cele normale ,si in consecinta ,energia orbitalilor dz2-y2dz2, dx2-y2dxy si dx2-y2dxz ,dyz.. Daca distorsiunea este mica , energia de separare a benzilor este mica si se observa cu o singura banda . In concluzie , complecsii de Cu(II) pot adopta diferite geometrii , ceea ce face dificila utilizarea spectroscopiei electronice ca metoda unica pentru atribuirea structurii acestora.In ajutorul acesor metode ,pentru confirmarea structurilor si geometriei complecsilor obtinuti se utilizeaza difractia cu raze X pe monocristal si spectroscopia de rezonanta electronica de spin.

1.1.4 Rezonanta electrica de spin Metoda are la baza existenta diferentei de orientare a spinilor electronici intrun camp magnetic puternic .Fenomenul de rezonanta electronica de spin cere prezenta unui camp cinetic in compusul supus studiului .Acest moment cinetic poate fi de spin

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

datorat electronilor neimperecheati ai atomilor si moleculelor sistemelor studiate.Ionul de Cu(II) , cu configuratie d9 , are un numar cuantic de spin s= 1/2, care este asociat unui numar cuantic magnetic de spin ms=1/2. Pentru un singur electron exista doua posibilitati de orientare in camp magnetic paralel si antiparalel, cu o diferenta de energie [134, 135]: E=gB, unde - g este factorul giromagnetic - este magnetonul Bohr - este inductie campului magnetic exterior . Spectrele RES in solutii dau informatii despre interactiunile intramoleculare , iar cele efectuate pe probe in stare solida despre interactiunile intermoleculare . In urma interpretarii unui spectru RES se pot determina : factorul giromagnetic constanta de scindare hiperfina ,metalica A constanta de scindare hiperfina de ligand , aL aria de sub curba de absorbtie. Pentru electronul liber ,factorul g are valoarea 2.00, iar pentru electronii de compusi coordinativi ce contin ioni paramagnetici pot fi observate urmatoarele fenomene: valoarea factorului g 2.00 din cauza contributiei momentului orbital .Aceasta poate fi o masura a gradului de covalenta a legaturii. Dependenta valorii factorului g pe directia campului magnetic exterior . Pentru cristale se observa fenomenul anizotropiei magnetice .In cazul cel mai simplu pot fi distinse doua componente ale ale factorului g: g si g (componenta perpendiculara si componenta paralela a celor doi tensori ). Cu ajutorul spectrelor RES pe cristale pot fi determinate valorile celor doi tensori si astfel se pot trage concluzii cu privire la structura sferei interne a compusului coordinativ. Interactiunea electronului paramagnetic cu nucleul ionului metalic .Acesta duce la aparitia structurii hiperfine a spectrului care depinde de marimea momentului magnetic al nucleului.La delocalizarea electronului neimperecheat pe atomii liganzilor poate fi observata o structura hiperfina suplimentara ,care este determinata de momentele magnetice ale nucleelor liganzilor .Cu cat legatura in complex este mai covalenta ,cu atat marimea scindarii in spectrul hiperfin este mai mare.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In chimia coordinativa informatiile oferite de metoda RES sunt cu privire la starea de oxidare a ionului metalic central , gradul de covalenta al legaturii metalligand , structura electrica a liganzilor ,tipul de cromofor , stereochimia complexului. Cu ajutorul spectrelor RES se poate realiza studiul retrocoordinarii in complecsi, se poate localiza electronul neimperecheat al ionului generator de complex in orbitalii de tip d, se disting formele poliforme ale unor complecsi si se poate chiar estima stabilitatea unui complex (in functie de de efectul substituentilor din moleculele liganzilor ). Practic ,spectrele RES ale complexilor de Cu(II) se reprezinta ca prima derivata a curbei de absorbtie intr-un camp magnetic static peste care este suprapus un camp variabil . Complecsi 3d9 ai Cu(II) prezinta posibilitatea observarii in spectrul RES a structurii de linii datorate interactiunilor de tip hiperfina metalica ,superhiperfina, cuadrupolara ,precum si efectelor izotropice .Valorile parametrilor RES ai compusilor cu ioni de Cu(II) satisfac in general relatiile : 2,1 < g < 2,35 ; 2,02 < g <2,08; A~A. Spectrele RES sunt de mare importanta identificarea interactiunilor dipolare Cu-Cu in complecsi polinucleari ai Cu(II) .Pentru o cat mai buna rezolutie a cuplarilor hiperfine in cazul ionilor de cupru se recomanda efectuarea determinarilor la temperaturi scazute (azot lichid, heliu ) sau prin diluarea complecsilor in retea gazda diamagnetica . II. SINTEZA SI CARACTERIZAREA UNOR COMPLECI AI CU(II) CU SULFONAMIDE N-SUBSTITUITE

2.1. SINTEZA I INVESTIGAREA STRUCTURALA A LIGANDULUI (L)

Sinteza ligandului const n refluxarea timp de dou ore a unui amestec de 2amino-5-etil-[l ,3,4]-tiadiazol i naftalensulfoclorur n raport molar ;0.9, dizolvate n 6m piridin. Ligandul precipit prin adugare de ap rece (50-1 OOml) n amestecu de reacie. Precipitatul format se filtreaz i se recristatizeaz din etanol. Formula de structur a ligandului este prezentat n figura 2.1.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Figura 2.1 Formula strcuturala ligandului (2-amino-5-etil-[f,3,4]-tiadiazol) 2.1.1.1 CARACTERIZAREA LIGANDULUI Ligandul este solubil n metanol, etanol, acetona, dimetilformamida i dimetitsulfoxid. Datele obinute la analiza elementar sunt prezentate n tabelul 2.1. Analiza elementara (%) practice / teoretic C H N 52,79 / 52,66 L Tabelul 2.1 Rezultatele analizei elementare 3,69 / 4 13,16 /13,15

COMPUS

S 20,03 / 20,12

2.1.2 . SPECTROSCOPIE IN INFRAROSU

In figura urmatoare este prezentat spectrul IR al L:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Figura 2.2 Interpreatrea spectrelor a fost realizata cu ajutorul datelor din literatura de specialitate referitoare la spectrele IR ale sulfonamidelor heterociclice N-substituite. Benzile corespunzatoare vibratiilor de valenta sunt prezentate in tabelul 2.2

COMPUS

v(tiadiazol)

vas(SO2 )

vas(SO2 )

v(S-N)

v(C-S)

1525 1291 1142-1116 916 667 -1 Tabelul 2.2 Frecventele caracteristice (cm ) inspectrele IR ale L.

Se observ o band intens la 1525cm~ i atribuit vibraiilor inelului tiadiazolic. La 1291 cm"1 apare o band de intensitate medie atribuit vibraiilor asimetrice ale gruprii S02. Benzile corespunztoare vibraiilor simetrice ale aceleai grupri apar sub form de dublet n regiunea 1142-1116cm-1 Vibraiile de valen ale legturii S-N apar la 916cm -1. Vibraiile corespunztoare legturii C-S din nucleul tiadiazolic apar la 667cm-1.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.1.3 SPECTROSCOPIE ELECTRONIC DE REFLEXIE DIFUZ Spectrul electronic de reflexie difuz al L este prezentat n figura 2.3

Figura 2.3. Spectrul electronic de reflexie difuz al L. Se observ dou maxime la 314 i 325nm ce corespund tranziiilor it- n* ale nucleelor heterociclice i aromatice din molecul. Aceste maxime se regsesc i n spectrele de rezonan difuz ale complecilor [Cu(L)2], [Cu(L)2(Py)2] i [Cu(L)2(Cl)2}

2.2 SINTEZA COMPLECILOR S-au sintetizat trei compleci ai ionului de Cu(II) cu Hgandul sintetizat Caracterizarea complecilor s-a fcut prin analiz elementala, spectroscopie n IR, UV-VIS i RES.

SINTEZA SI INVESTIGAREA STRUCTURALA A COMPLEXULUI DE [CU(L)2]

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Peste soluia obinut prin dizolvarea a lmmol de L n 5ml metanol absolut se adaug soluia obinut prin dizolvarea a 0,5 mmoli Cu(CH3COO)2 n lO ml metanol absolut. La amestecare apare un precipitat verde deschis. Precipitatul rezultat se filtreaz. Complexul obinut este greu solubil n metanol i etanol, dar solubil n aceton, dimetilformamid i dimetilsulfoxid. Datele obinute la analiza elemental sugereaz un raport de combinare Cu(II):L=l:2 (tabelul 2.3). Complex Analiza elemental (%) practic/teoretic C H N 47.09/48 3.771/3.42 11.46/12

S 19.18/18.12

[Cu(L)2]

Tabelul 2.3. Rezultatele analizei elemental a complexului [Cu(L)2]

2.2.1 SPECTROSCOPIE IR

Benzile corespunztoare vibraiilor de valen sunt prezentate n tabelul 2.4.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Compus L [Cu(L)2]

v(tiadiazol) 1525 1447

vas(SO2) 1291 1298

vs(SO2) 1142-1116 1144-1121

v(S-N) 916 927

v(C-S) 667 668

Tabelul 2.4. Frecvenele caracteristice (cm") n spectrele IR ale [Cu(L) 2] i al L Se urmresc modificrile aprute n cazul benzilor corespunztoare gruprilor care pot fi implicate n formarea combinaiei complexe cu ionul de Cu(II). O modificare important apare n cazul benzilor caracteristice vibraiilor de valen ale ciclului tiazolic. Deplasarea benzii spre frecvene mai mici n spectrul IR al complexului fa de cel al ligandului (1525-1447) demonstreaz implicarea heterociclului tiadiazolic prin atomul de N n coordinarea ionului de Cu(H), precum i deprotonarea azotului din gruparea sulfonamidic, ceea ce determin deplasri de electroni ntre atomii de N ai nucleului tiadiazolic i cei aparinnd grupului -N<)SO2-[38]. Banda atribuit legturii S-N din gruparea sulfonamidic sufer o deplasare de 1 lcm"1 spre frecvene mai mari, deplasare care poate fi atribuit deprotonrii atomului de azot[39]. n concluzie, spectrul IR al ligandului demonstreaz coordinarea ionului de Cu(II) de ctre ciclul tiadiazolic i deprotonarea azotului din gruparea sulfonamidic.

2.2.2. SPECTROSCOPIE ELECTRONIC DE REFLEXIE DIFUZ

Spectrul electronic de reflexie difuz al complexului [Cu(L) 2] a fost realizat pe prob solid i este prezentat n figura 2.4.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Figura 2.5 . Spectrul electronic de reflexie difuz al complexului [Cu(L)2]

Complecii tetracoordinai cu cromofor de tip CuN 2O2 pot prezenta dou tipuri de geometrie a centrului coordinativ: geometrie plan-ptratic i piramid cu baza ptrat. Complecii cu geometne plan-ptratic prezint benzi mai intense n regiunea 600- 700nm, iar cei cu geometrie de tip piramid cu baza ptrat prezint benzi mai intense n regiunea 567-860nm[40] In spectrul electronic al complexului [Cu(L)2] se observ o banda mai intensa la 680nm, atribuit tranziiilor d-d din ionul de Cu(II). Aceast valoare se ncadreaz n intervalul 600-700nm, corespunztor unei geometrii de tip plan ptratic.

2.2.3 . REZONANT ELECTRONIC DE SPIN

Msurtorile RES au fost fcute in banda de frecven X (9,4 GHz), la temperatura camerei, folosind instalaia JEOL-JES-3B. Studiile RES dau informaii asupra triei legturii metal-ligand, precum i asupra interaciunilor din sistemul paramagnetic studiat. Spectrul RES nregistrat pe pulberi al complexului [Cu(L) 2] Ia temperatura camerei este specific speciilor monomerice pseudotetraedrice. Valorile g || = 2.238 i g= 2.071 corespund unei uniti locale CuN2O2

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Spectrul RES al complexului [Cu(L)2] este prezentat n figura 2.6 .

Figura 2.6 Spectrul RES al complexului [Cu(L)2] 2.3. STRUCTURA SI INVESTIGAREA STRUCTURALA A

COMPLEXULUI DE [Cu(L)2(Py)2]

Peste soluia obinut prin dizolvarea a lmmol de L n lOml amestec (raport volumetric) se adaug soluia obinut prin dizolvarea a 4mmoli CuSO 4-5H2O n 1 O ml amestec Py:H2O=l :1 (raport volumetric). La amestecare apare o coloraie albastru intens. Soluia rezultat a fost introdus ntr-o baie de ultrasunete timp de o or i apoi lsata n repaos n atmosfer de eter. Dup 3-4 zile n soluie apar cristale aciculare de culoare albastru verzui. Complexul obinut este solubil n metanol, aceton, dimetilformamid i dimetilsulfoxid dar greu solubil n etanol. Datele obinute la analiza elemental sugereaz un raport de combinare Cu(II):L:Py=l:2:2 (tabelul 2.5). Complex Analiza elemental (%) practic/teoretic c H N S 51.55/50 .83 3.99/3.72 12.26/12.58 15 15/1643

[Cu(L)2(Py)2]

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tabelul 2.5 . Rezultatele analizei elementale a complexului [Cu(L)2(Py)2]

2.2.2.1 SPECTROSCOPIE TR Spectrul IR complexului [Cu(L)2(Py)2] este prezentat n figura 2.7 Benzile corespunztoare vibraiilor de valen sunt prezentate n tabelul 2.6

Compus L [Cu(L)2(Py)2 ]

v(tiadiazo l) 1525 1450

vas(SO2) 1291 1297

vs(SO2) 1142-1116 1144-1117

v(S-N) 916 927

v(C-S) 667 672

Tabelul 2.6. Frecvenele caracteristice (cm-1 ) n spectrele IR ale [Cu(L)2(Py)2] i al L Se urmresc modificrile aprute n cazul benzilor corespunztoare gruprilor care pot fi implicate n formarea combinaiei complexe cu ionul de Cu(II). O modificare important apare n cazul benziior caracteristice vibraiilor de valen ale ciclului tiazolic. Deplasarea benzii spre frecvene mai mici n spectrul IR al complexului fa de cel al ligandului (1525-1450) demonstreaz implicarea heterociclului tiadiazolic prin atomul de N n coordinarea ionului de Cu(II), precum i deprotonarea azotului din gruparea sulfonamidic, ceea ce determin deplasri de electroni ntre

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

atomii de N ai nucleului tiadiazolic i cei aparinnd grupului N (-)-SO2-.

Figura 2.7 Spectrul IR al [Cu(L)2(Py)2] Banda atribuit legturii S-N din gruparea sulfonamidic sufer o deplasare de 11 cm-1 spre frecvene mai mari, deplasare care poate fi atribuit deprotonrii atomului de azot. In concluzie, spectrul IR al ligandului demonstreaz coordinarea ionului de Cu(II) de ctre inelul tiadiazolic i deprotonarea azotului din gruparea sulfonamidic. Cele dou molecule de piridin particip de asemenea la coordinarea ionului Cu(II). 2.3.2 SPECTROSCOPIE ELECTRONIC DE REFLEXIE DIFUZ Spectrul electronic de reflexie difuz al complexului [Cu(L)2(Py)2] a fost realizat pe prob solid i este prezentat n figura 4.7.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Compuii tetracoordinai cu cromofor de tip CuN4 pot avea dou tipuri de geometrie a centrului coordinativ: geometrie plan-ptratic sau piramid cu baza ptrat.

Figura 2.8 Spectrul electronic de reflexive difuza al complexului [Cu(L)2(Py)2] In spectrul complexului studiat se observa o banda mai intense la 587 nm , atribuita tranzitiilor d-d din ionul de Cu(II) .La 413 nm se observa o alta banda atribuita transferului de sarcina Cu(II)-L sau L-Cu(II). Complexul poate avea fie o geometrie plan-patratica sau piramida cu baza patrat.

2.3.3 REZONANTA ELECTRONICA DE SPIN Spectrul RES al compusului inregistrat de pulberi policristaline la temperatura camerei este un spectru axial , valorile obtinute pentru tensorul g (g=2.255 si g=2.059) confirmand prezenta unui cromofor CuN4 intr-o geometrie plan patratica . Aceasta geometrie este confirmata de cresterea valorilor lui g si scaderea valorilor lui g fata de valorile din spectrul complexului [Cu(L)2] . Spectrul RES al complexului [Cu(L2)(Py)2] este prezentat in figura 2.9 :

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Figura 2.9 ssspectrul RES al complexului [Cu(L2)(Py)2]

2.4. SINTEZA SI INVESTIGAREA STRUCTURALA A COMPLEXUL DE [Cu(L)2(Cl)2]

Peste soluia obinut prin dizolvarea a Immol de L n 8ml metanol absolut se adaug soluia obinut prin dizolvarea a 0.5mmoli [Cu(L)2(Cl)2] n 1 ml metanol absolut. In soluia rezultat se adaug dou picturi de amoniac. Dup adugarea amoniacului apare un precipitat abundent de culoare verde deschis. Precipitatul obinut se filtreaz. Complexul obinut este solubil n metanol i etanol. Datele obinute Ia analiza elemental sugereaz un raport de combinare Cu(II):LCl=l:2:2 (tabelul 2.7). Complex Analiza elemental (%) practic/teoretic C H N 43.15/43.57 3.48/3.11 11.27/10.89

S 16.43/16.60

[Cu(L)2(Cl)2]

Tabelul 2.7. Rezultatele analizei elementale a complexului [Cu(L)2(Cl)2]

2.4.1 SPECTROSCOPIE IR

Spectrul IR complexului [Cu(L)2(Cl)2] este prezentat n figura 2.10

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Wavenumber cm-1 Figura 2.10 Spectrul TR al [Cu(L)2(CI)2]

Benzile corespunztoare vibraiilor de valen sunt prezentate n tabelul 2.8. Compus L [Cu(L)2(Cl) 2] Tabelul 2.8. Frecvenele caracteristice (cm-1 ) n spectrele TR ale [Cu(L2) (Py)2]i al L Se urmresc modificrile aprute n cazul benzilor corespunztoare gruprilor care pot fi implicate n formarea combinaiei complexe cu ionul de Cu(II). O modificare important apare n cazul benzilor caracteristice vibraiilor de valen ale ciclului tiazolc. Deplasarea benzii spre frecvene mai mici n spectrul IR al complexului fa de cel al ligandului (1525-1447) demonstreaz implicarea heterociclului tiadiazolic prin atomul de N n coordinarea ionului de Cu(II), precum i deprotonarea azotului din gruparea suifonamidic, ceea ce determin deplasri de electroni ntre atomii de N ai nucleului tiadiazolic i cei aparinnd grupului N(-)SO2-. v(tiadiazol) 1525 1447 vas(SO2) 1291 1300 vs(SO2) 1142-1116 1144-1121 v(S-N) 916 928 v(C-S) 667 669

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Banda atribuit legturii S-N din gruparea suifonamidic sufer o deplasare de 12cm-1 spre frecvene mai mari, deplasare care poate fi atribuit deprotonrii atomului de azot. n concluzie, spectrul IR al ligandului demonstreaz coordinarea ionului de Cu(II) de ctre ciclul tiadiazolic i deprotonarea azotului din gruparea sulfonamidic. 2.4.2 SPECTROSCOPIE ELECTRONIC DE REFLEXIE DIFUZ Spectrul electronic de reflexie difuz al complexului [Cu(L)2(Cl)2] a fost realizat pe prob solid i este prezentat n figura 2.11.

Wavelength [nm] Figura 2.11 . Spectrul electronic de reflexie difuz al complexului [Cu(L)2(Cl)2] Se observ o banda mai intens la 680nm, atribuit tranziiilor d-d din ionul de Cu(II).

2.4.3. REZONAN ELECTRONIC DE SPIN

Spectrul RES al compusului Cu(L2)2H2O nregistrat pe pulberi poli cristaline Ia temperatura camerei este un spectru axial, valorile obinute pentru tensorul g (g= 2.206 i g= 2.103) confirmnd prezena unui cromofor CuN2Cl2 ntr-o geometrie pseudotetraedric.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prezena ionilor de CI n complex este confirmat de creterea g i de scderea g fa de valorile din spectrul complexului [Cu(L) 2]. Spectrul RES al complexului [Cu(L)2(Cl)2] este prezentat n figura 2.12

g= 2.103

3000 3200 3400 3600 B(G) Figura 2.12 Spectrul RES al complexului [Cu(L)2(Cl)2]

2.5 FORMULE DE STRUCTURA Dup corobararea datelor disponibile din analiza elemental, spectrometrie IR, UV-VTS i RES se propun pentru complecii sintetizai urmtoarele formule de structura:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Formula de structur propus pentru complexul [Cu(L)2]

Formula de structura propusa pentru complexul [Cu(L)2(Py)2].

Formula de structura propusa pentru complexul [Cu(L)2(Cl)2]

III .CONCLUZII 1.Cuprul este unul dintre cele mai ntlnite metale n natur. Formeaz o gam larg de aliaje (oel, font, bronz, duraluminiu sau alam ), aceste aliaje avnd multiple utilizri n industria electrotehnic, automobilelor, aviatic, naval sau producerea de evi i conducte. 2.Cuprul face parte din grupul oligoelementelor eseniale organismele vii, avnd un rol important n homeostazie, n principal datorit enzimelor n care este prezent: superoxid dismutaza, tirozinaza, citocrom oxidaza, galactozidaza, hemocianina sau plastocianina. Prin intermediul acestor enzime cuprul influeneaz foarte multe mecanisme i procese din organismele vii, cum ar f: respiraia celular, hematopoieza, diferite activiti ale esuturilor conjunctive, pigmentarea pielii, prului i a lnei, etc. 3.Ionul de Cu(II) se ntlnete n foarte multe combinaii complexe cu liganzi organici, realiznd combinaii complexe relativ uor n principal cu compui coninnd ca atomi donori N, S sau O. 4.Uurina cu care ionul de Cu(II) formeaz combinaii complexe i varietatea aplicaiile acestor combinaii complexe a dus la dezvoltarea cercetrii acestui domeniu al chimiei coordmative. Principalele aplicaii ale combinaiilor complexe ale ionului Cu(II) sunt: studiul enzimelor care conin ioni de Cu, compleci cu activitate antibacterian, antivirai, antifungic, antiinflamatoare, nucleazic sau antitumoral. 5.O ramur bine dezvoltat a chimiei coordinative a cuprului o constituie combinaiile complexe cu liganzi sulfonamidici. Liganzii sulfonamidici N-substituii cu cicluri heteroatomice sunt des utilizai datorit posibilitilor variate de coordinare (atomii de N i O din gruparea sulfonamidic i heteroatomii din heterociclu) i aplicaiilor farmaceutice ale acestor compleci ca ageni nucleazici, antimocrobieni sau superoxid dismutazo mimetici. 6.Pornind de la aceste premise am sintetizat i caracterizat prin analiz elementar, spectrofotometrie IR, spectroscopie electronic de reflexie difuz un compus care face parte din clasa sulfonamidelor aromatice N-substituite cu inele heterociclice i care funcioneaz ca ligand monodentat. 7.Cu acest ligand am sintetizat trei compleci folosind ca generator de compleci ionul de Cu(II). Complecii au fost caracterizai prin analiz elementar,
Pagina 31 din 32

spectrometrie TR, UV-VTS i RES. In cei trei compleci ionul Cu(lI) este tetracoordinat, iar centrul coordinativ are o geometrie plan ptratic sau pseudotetraedric.

Pagina 32 din 32