Sunteți pe pagina 1din 19

ARGUMENT

Stiinta este un ansamblu de cunostinte abstracte si generale fixate intr-un sistem coerent abtinut cu ajutorul unor metode adecvate si avand menirea de explica, prevedea si controla un domeniu determinant al realitatii obiective. Descoperirea si studierea legilor si teoremelor electromagnetismului in urma cu un secol si jumatate in urma au deschis o era noua a civilizatiei omenesti. Mecanizarea proceselor de productie a constituit o etapa esentiala in dezvoltarea tehnica a proceselor de respective si a condus la uriase cresteri ale productivitati muncii. Datorita mecanizarii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie, intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura si alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor unelte care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor. Dupa etapa mecanizarii, omul indeplineste in principal functia de conducere a proceselor tehnologice de productie. Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus, dar necesita un efort intelectual important. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid, incat viteza de reactie a unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util . Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop echipamente si aparate de automatizare. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea decizilor si solutilor de perfectionare si optimizare. reprezentand

Prin automatizarea proceselor de productie se urmareste asigurarea tuturor conditilor de desfasurare a acestora fara interventia nemijlocita a operatorului uman. Aceasta etapa presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile sa asigure evolutia proceselor intr-un sens prestabilit, asigurandu-se productia de bunuri materiale la parametri doriti. Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat sa permita implementarea lor mijloacelor de automatizare, capabile sa intervina intr-un sens dorit asupra proceselor asigurand conditile de evolutie a acestora in deplina concordanta cu cerintele optime. Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul liceului, consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de tehnician electronist, cunostinte dobandite in cadrul disciplinelor de invatamant: Bazele automatizarii Electronica analogica si Electronica digitala. Lucrarea cuprinde patru capitole conform tematici primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum si alte lucrari stiintifice cum ar fi: carti si reviste de specialitate, STAS-ul . In acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scoli cu cele intalnite in documentatia tehnica de specialitate parcursa in perioada de elaborare a lucrarii de diploma. Consider ca tema aleasa in vederea obtinerii diplomei de atestare in specialitate de electronist dovedeste capacitatea mea de a sistematiza si sintetiza cunostintele, de a rezolva problemele teoretice dar si practice folosind procese tehnologice din specializarea in care lucrez.

CAPITOLUL I GENERALITI

Circuitele basculante sunt circuitele electronice prevazute cu o bucla de reactie pozitiva folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite prezinta in functionare doua stari de durata de obicei inegala:una de acumulare, in care tensiunile si curentii variaza foarte lent si una de basculare, in care au loc variatii foarte rapide a tensiunilor si curentilor. Procesul de basculare este un proces cumulativ, care odata amorsat se dezvolta in avalansa. Amorsarea proceselor de basculare se poate face fie cu ajutorul unor semnale de comanda aplicate din exterior, fie in urma unui proces intern de variatie relativ lenta (de exemplu descarcarea unui condesator) sau creaza la un moment dat conditii pentru declansarea proceselor ce duc la basculare . Dupa numarul de stari stabile pe care le pot prezenta, circuitele basculante se impart in trei categorii: -circuite basculante astabile: nu prezinta nici o stare stabila; se caracterizeaza printr-o trecere dintr-o stare in alta, fara interventia unor impulsuri de comanda exteriora. Perioada semnalelor generate depinde de valorile parametrilor circuitului; -circuite basculante monostabile: prezinta o singura stare stabila in care pot ramane in timp indelungat. Cu ajutorul unui impuls exterior, de comanda , ele trec intr-o alta stare in care ramn in interval de timp determinat de elementele circuitului, dupa care revin la stare inintiala; - circuite basculante bistabile: se caracterizeaza prin doua stari stabile, in care pot ramane in timp indelungat. Trecerea dintr-o stare in alta se face prin aplicarea unui impuls scurt de comanda, din exterior.

CAPITOLUL II TIPURI DE CIRCUITE BASCULANTE


2.1. Circuite basculante astabile Circuitele basculante astabile numite si multivibratoare, se utilizeaza pentru a genera impulsuri dreptunghiulare periodice. Ele pot fi considerate oscilatoare in sensul ca semnalul de iesire apare fara a necesita un semnal de cimanda la intrare. In figura 3.27 este prezentat un astfel de circuit, in care tranzistoarele se afla pe rand in regim de conductie sau de blocare pe anumite intervale de timp, fara interventia unor semnale de comanda exterioare.

Functionarea circuitului este ilustrata prin diagramele de variatie al tensiunilor din figura 3.28. Desi schema este simetrica, executata cu elemente respectiv egale, la conectarea sursei de alimentare, datorita imperfectiunilor tehnologice, apare mica variatie a curentului colector al unuia dintre tranzistoare. Cresterea caderi de tensiune produsa pe Rc ( Ec= const.), produsa de crestere al lui Ic1, duce la scaderea potentialului de colector al propriului tranzistot T1. Aceasta scadere se transmite prin C1 pe baza tranzistorului T2, ducand la micsorarea curentului

acestuia (Ic2 ) de colector. Prin aceasta, scade caderea de tensiune data de Ic2 pe rezistenta de colector si creste potentialul de colector al lui T2. Aceasta crestere se transmite prin C2 pe baza lui T1, marind valoarea curentului sau de colector Ic1. Procesul evolueaza in avalansa si duce in final la conductia, la saturatia lui T1 si la blocarea lui T2.In acest timp, condesatorul c1, care s-a incarcat in circuitul +Ec,Rc1,Rbe2, incepe sa se descarce prin Rc1| |Rce1 si Rb2| |Rbe2, ajungand ca la un moment dat tensiunea pe Rb2 (care este legata in paralel pe intrare lui T2) sa devina egala cu tensiunea de deschiderte a tranzistorului T2. Aceasta incepe sa functioneze si cu aceeasi succesiune de fenomene, referitoare de aceasta data la T2, se ajunge la T2 saturat si T1 blocat. Fenomenul se repeta periodic. Circuitele de incacare si respectiv de descarcare ale condeatorului C1 sunt redate in figura 3.29.

In figura 3.29, a se reprezinta situatia T1 blocat si T2 saturat condesatorul C1 se afla practic descarcat in circuitul alcatuit din: Ec , Rc1| | Rce1 si Rb2 | | Rbe2 . Dar T1 fiind blocat, rezistenta sa colector-emitor este foarte mare iar T2 fiind saturat, rezistenta sa baza-emitor este foarte mica, astfel ca circuitul real de incarcare al C1 ramane alcatuit din Ec, Rc1 si Rbe2.

In figura 3.29, b se reprezinta situatia T1 saturat T2 blocat Condesatorul C1 incarcat , se afla in circuitul alcatuit din: Rc1 | | Rce1 si Rb2 | | Rbe2 . Dar T1 fiind saturat Rt2 fiind blocat, astfel ca circuitul de descarcare ramane practic alcatuit din Rce1 si Rb2 . IN variatiile tensiunilor din colectoarele tranzistorilor pot fii considerate ca impulsuri de forma aproximativ dreptunghiulare. Durata fiecarui impuls generat este determinata de timpul necesar potentialului bazei tranzistorului blocat pentru a varia intre valoarea maxima si zero, avand valorile: Ta = 0,79 C1 Rb2 ; Tb = 0,69 C2 Rb1. Pentru imbunatatirea formei de unda a semnalului de iesire capacitatile C1, C2 se conecteaza la colectoarele tranzistoarelor prin intermediul unei diode ( fig 3.30 ), in punctul comun dintre dioda si condesator introducandu-se cate o rezistenta legata la sursa de alimentare . In felul acesta, incarcarea condesatoarelor din colectoarele tranzistoarelor saturate nu se mai face prin rezistentele de colector a tranzistoarelor blocate, ci prin rezistentele nou introduse, imbunatatind frontul anterior al impulsurilor din

colectoare. Intr-un cat in mod obisnuit stabilitatea perioadei impulsurilor generate de multivibrator nu este satisfacatoare, se recurge frecvent la sincronizarea prin impulsuri exterioare aplicate pe bazele tranzistoarelor prin condesatoare de capacitati mici, determinand deschiderea tranzistorului mai repede decat in absenta impulsului si asigurand astfel frecventa de lucru dorita . 2.2. Circuite basculante monostabile Schema tipica a unui astfel de circuit este redata in figura 1.5. Spre deosebire in cazul circuitelor astabile, schema nu mai este simetrica, ceea ce determina si comportarea circuitului ce are o singura stare stabila. Functionarea circuitului este urmatoarea: daca la aplicarea tensiuni de alimentare se obtine o variatie suplimentara a curentului de colector Ic1 al tranzistorului T1, prin fenomene similare celor descrise anterior are loc descarcarae condesatorilor C1 pana la ce tensiunea pe baza lui T2 scade, permitand conductia lui T2. Din acest moment, procesele au loc in sensul mariri conductiei lui T2 si micsorari conductiei lui T1, pana ce T1 ajunge blocat si T2 saturat. Aceasta a doua stare reprezinta stare stabila a montajului. Datorita prezentei tensiuni Eb de blocare a bazei lui T1, descarcarea lui C2 nu mai poate avea loc.

Trecerea in stare initiala se poate face numai aplicand un impuls de comanda pe baza lui T1, de polaritate corespunzatoare scoateri bazei lui T1 din starea de blocare, sau pe baza lui T2, astfel incat sa-i micsoreze starea de conductie. De obicei este folosita cea dea doua varianta ( fig. 3.32 ). La aplicarea fiecarui impuls de comanda, pe colectorul tranzistorului T2 se obtine un impuls dreptunghiular de polaritate negativa si durata proportionala cu constanta de timp C1R2 .

Diagrama de variatie a tensiunilor obtinute in colectoare, respectiv in bazele tranzistoarelor este reprezentata in figura 3.33. 2.3. Circuite basculante bistabile

Circuite basculante bistabile, caracterizate prin doua stari stabile egal posibile, au un domeniu vast de aplicatie, fiind elemente de baza in schemele logice de comanda, numaratoare, registre, circuite de memorizare. Functionare. Schema cea mai raspandita este cea simetrica (fig. 3.34), in care se folosesc doua surse de polarizare: pentru colectoarele (Ec) si respectiv pentru bazele tranzistoarelor (Eb). Procesele de basculare au o desfasurare asemanatoare celor descrise la circuitele basculante anterioare: o mica variatie a curentului de colector al unui dintre tranzistoare (de exemplu T1) determina, datorita cuplajelor existente intre colectorul unui tranzistor si baza celuilalt, aducerea la saturatie atranzistorului T1 si respectiv blocarea tranzistorului T2. Aceasta stare este stabila, deoarece polarizarea exteriora o bazei tranzistorului blocat Eb impiedica scaderea tensiunii aplicate pe baza acestuia sub valoare de taiere. In aceasta stare circuitul poate ramane un timp oricat de indelungat. Pentru a provoca bascularea trebuie aplicat un impuls exterior, astfel ales, ca polaritate, amplitudine si in loc de aplicare, incat sa schimbe starea montajului .

Acest lucru este posibil in doua situatii: fie prin scoaterea tranzistorului T2 din starea de blocare, determinand deschiderea sa, fie prin scoaterea lui T1 din saturatie, micsorand conductia sa. In multe cazuri impulsul exterior se aplica pe baza tranzistorului saturat, pentru schema prezentata (cu tranzistoare npn ) impulsul avand polaritate negativa. Dupa primirea impulsului de comanda,

circuitul basculeaza trecand rapid in cea dea doua stare stabila, in care T2 conduce la saturatie si T1 este blocat. Pentru schimbarea acestei stari este necesara aplicarea unui nou impuls de comanda exterior. In colectoarele celor doua tranzistoare se obtin impulsuri dreptunghiulare, de polaritati opuse si de o durata egala cu intervalul dintre doua impulsuri succesive de comanda ( fig 3.35). Spre deoasebire de circuitul astabil, condesatoarele C din schema au numai rolul de a accelera procesul de comutare de la o stare la alta, prezentanduse ca un scurtcircuit la variatii bruste ale tensiuni si deci trasmitand integral aceste variati. Ele compenseaza in acelasi timp efectele capacitatilor parazite de intrare ale tranzistoarelor, care impreuna cu rezistentele din schema pot forma ciruite de integrare care ar produce rotunjirea fronturilor impulsurilor. Rotunjirea fronturilor nu poate fii insa complect evitata, ea datorandu-se timpului de comutatie al tranzitorilor, timp de evaluare mai mare atunci cand tranzistorul a lucrat la saturatie. Pentru a evita eventualile inconveniente create de sursa de polarizare a bazelor Eb, se pot realiza circuite basculante bistabile, la care aceasta sursa este eliminata din schema. In acest caz , polarizare bazelor este asigurata de o rezistenta Re conectata in circuitul de emitor al celor doua tranzistoare (fig 3.36). Intrucat tranzistoarele conduc pe rand curenti egali, circuitul fiind simetric tensiunea care apare la bornele acestei rezistente este constanta si asigura polarizarea necesara bazelor . Dupa tipul circuitului de comanda folosit, circuitele basculante bistabile pot fi de urmatoarele tipuri : - circuite basculante bistabile de tip RS la care comanda se face pe baze, pe doua intrari numite R si S, cu impulsuri dreptunghiulare aplicate prin intermediul unui circuit de derivare si o dioda ce selecteaza polaritatea dorita pentru impulsul de comanda. Impulsul aplicat pe R aduce circuitul intr-o stare notata 0,

iar cel aplicat pe S aduce circuitul in starea 1. Aplicand simultan impulsuri pe ambele intrari, rezulta o stare de nedeterminare, in sensul ca circuitul poate ramane intamplator fie in starea anterioara a aplicari impulsului fie poate bascula; - circuite basculante bistabile de tip JK ( fig 3.37 a) constituie o varianta imbunatatita a celui de tip RS. Legarea rezistentei Rd a circuitului de derivare la colector (in loc de conectarea ei la masa) duce la ridicarea stari de nedeterminare. Impulsurile aplicate pe intrarea G aduc circuitul in starea 1, cel aplicat pe intrarea K aduc circuitul in starea 0, iar aplicarea simultana a impulsurilor pe J si pe K determina bascularea circuitului in starea complementara in care se afla ; - circuite basculante bistabile de tip T (fig 3.37): la aplicarea unei succesiuni de impulsuri pe aceasta intrare comuna celor daua baze circuitul basculeaza la fiecare comanda primita. Bistabilul Schmitt. Bistabilul (triggerul) Schmitt (fig 3.39) reprezinta un circuit basculant cu doua stari stabile de echilibru, avand insa o schema

asimetrica. Cuplajul intre tranzistoare este asigurat din colectorul lui T1 in baza lui T2 prin rezistenta R, iar invers intre T2 si T1, prin intermediul rezistentei de emitor Re. Din aceasta cauza, circuitul mai este numit circuit bistabil cu cuplaj prin emitor. Functionarea bistabilului este urmatoarea: se considera in starea initiala T1 blocat si T2 in conductie puternica; la aplicarea la intrare (pe C) a unui semnal a carui amplitudine depaseste tensiunea de blocare (nivelul de prag U1), T1 incepe sa conduca. Tensiunea sa de colector scade, se aplica prin cuplaj rezistiv pe baza lui T2 care isi micsoreza conductia, pe rezistenta comuna Re apare o micsorare a caderii de tensiune determinand o conductie insa ami puternica a lui T1, ducand intr-un timp extrem de scurt la situatia: T1 saurat , T2 blocat (a doua stare stabila) . Starea dureaza pana cand semnalul exterior scade sub o anumita valoare ( U2 ) sub valoarea de deschidere a tranzistorului T1. In acest caz, T1 isi micsoreaza conductia, determinand aparitia stari initiale (T1 blocat, T2 saturat) . Datorita specificului sau de functionare, circuitul basculant bistabil Schmitt poate avea urmatoarele utilizari (fig .3.39): - formator de impulsuri dreptunghiulare din semnale alternative aplicate la intrare (fig 3.39a); - memorator de impulsuri pentru un semnal de intrare alcatuit dintro succesiune de impulsuri de polaritati diferite: circuitul basculeaza ori de cate ori se schimba polaritatea impulsurilor de intrare (fig.3.39) ; - discriminator de amplitudine a impulsurilor; circuitul basculeaza, deci da semnal de iesire ori de intrare (de cate ori semnalul de intrare sau impulsurile de intrare depasesc tensiunea de prag U1). Circuite basculante autoblocate. Circuitele basculante autoblocate, denumite si blocking-generatoare, reprezinta dispozitive generatoare de impulsuri cu un singur element activ si reactie pozitiva prin intermediul unui transformator de impulsuri, cu miez fie nesaturat,fie din ferita cu ciclu histerezis

dreptunghiular. Aceste circuite pot furniza impulsuri foarte scurte, de amplitudini foarte mari, numite impulsuri de putere. Circuitele basculante autoblocate pot functiona atat in regim de circuit basculant monostabil (regim de asteptare) (fig.3.40, a) cat si in regim de circuit basculant astabil (regim de oscilatie) (fig.3.40, b).

In primul caz, la iesirea acestor circuite se obtine cate un impuls scurt la aplicarea fiecarui impuls de comanda exterior, circuitul avand o singura stare stabila. In cel de al doilea caz, circuitul fiind astabil, el genereaza la iesire impulsuri scurte, fara a mai avea nevoie de impulsuri exterioare de comanda. Circuit basculant autoblocat monostabil (in regim de asteptare). Schema circuituilui, reprezentata in figura 3.40 a, contine un trasformator avand o infasurare in colector si cealalta infasuarare in baza, avand alese sensurile de infasurare in asa fel incat reactia intre colectoare si baza sa fie pozitiva.

Functionarea circuitului este urmatoarea: in starea initiala tranzistorul este blocat datorita tensiuni negative din baza. La aplicarea unui impuls de comanda pozitiv, de o amplitudine care sa depaseasca tensiunea de decshidere a tranzistorului, aceasta incepe sa conduca si printr-un proces de reactie pozitiva, T ajunge la saturatie (starea instabila a circuitului). Imediat dupa comutare, la bornele infasurarilor de colector si de baza au loc salturi de tensiune, ceea ce prin inductie electromagnetica determina cresterea liniara a curentului de magnetizare prin infasurarea bazei, ca si incarcarea condesatorului C. Tensiunea de incarcare a condesatorului datorita polarizari sale, duce la micsorarea conductiei tranzistorului, determinand o micsorare a curentuluin de colector, care prin reactie, determina o micsorare mai accentuata a deschideri tranzistorului, ajugand in final ca tranzistorul sa se blocheze. In aceasta situatie, condesatorul C incepe sa se descarce pe rezistenta R, pana cand tensiunea pe baza devine Eb. Valoarea acesteia mentine tranzistorul in starea blocata pana la aplicarea urmatorului impuls pozitiv. Circuitul basculant autoblocat astabil .IN cazul acestu circuit, reprezentat in fig .3.40, schema se deosebeste de cea precedenta numai prin faptul ca sursa de polarizare a bazei lipseste, circuitul de baza fiind legat direct la masa. IN acest caz, procesele descrise anterior se desfasoara in acelasi mod pana in momentul in care T fiind blocat, condesatorul atinge in descarcare valoarea tensiuni de deschidere a tranzistorului. Aceasta incepe sa conduca si bascularea reincepe, repedandu-se periodic. Elementele caracteristice ale impulsurilor generate se determina relativ greu, datorita complexitatii fenomenelor din circuitele neliniare constituite de tranzistor si transformator. Se pot stabili insa urmatoarele concluzii generale; - durata impulsului generat este direct proportionala cu inductanta primarului transformatorului; - intervalul intre impulsuri este proportional cu constanta de timp Rc a circuitului.

In comparatie cu circuitele anterioare, generatorul autoblocat prezinta caracteristica de a putea genera impulsuri foarte scurte, de amplitudini foarte mari, folosind un singur element activ si o schema simpla.

PROTECTIA MUNCII
In unitatea cu profil electronic este necesar sa se aplice urmatoarele norme de protectia muncii: Art 3687. Fiecare om al muncii este obligat ca inaintea folosirea mijloacelor de protectie sa verifice buna lor stare, lipsa defectelor exterioare, curatirea lor, marcarea tensiunii la care este permisa utilizarea, precum si daca nu s-a depasit termenul de mentinere al caracteristicilor electrice. Art 3699. In timpul incercarilor si masurarilor se va evita miscarea masinilor sau a aparatelor care se incarca si se afla sub tensiune. Art 3702. Este interzisa modificarea montajelor electrice sub tensiune Art 3717. Pentru fiecare tip de incercare se va da o schema bine stabilita si este interzis a se executa scheme de montaj ale incercarilor din memorie Art 3720. Se interzice atingerea legaturilor neizolate, chiar daca acestea sunt alimentate cu tensiuni joase. Art 3758. Cositorirea si lipirea se va face in locuri special amenajate si prevazute cu un sistem de ventilatie corespunzator. Art 3760. Baile de cositorit vor fi izolate termic astfel incat temperatura elementelor exterioare ale acestora sa nu depaseasca plus 55 de grade Celsius. Art 3761. Se interzice introducerea in baia de cositorit a unor piese umede. Inainte de introducerea pieselor in baia de cositorit se va constata daca piesele sunt bine uscate. Se interzice cositoritul in baia de cositorit fara a fi fost in prealabil stearsa si uscata. Art 3763. Toate sculele electrice portative folosite la lipire vor fii alimentate la o tensiune sub 24 V iar in locurile foarte periculoase alimentarea se

va face la 12 V. La sculele prevazute cu conductor cu conectare la pamant (sau la nul) se va face legatura respectiva. Art 3764. La efectuarea lucrarilor de tip lipire se va avea grija ca in apropierea ciocanelor de lipit sa nu se afle materiale inflamabile (benzina, diluanti etc.). Art 3768. In incaperile separate destinate cositoriri si lipiri sunt interzise fumatul, accesul cu foc deschis, introducerea si consumul de alimente. Pentru a se realiza protectia la electrocutare prin atingerea directa instalatiile si echipamentele electrice se construiesc astfel incat elememtele aflate in mod normal subtensiune sa nu poata fie atinsa. Pentru aceasta se foloseste inchiderea in carcase conductoarele de legatura se izoleaza, se amplaseaza linile electrice la inaltimi mari unde nu pot fii atinse intamplator, elementele aflate subtensiune in locuri deschise se izoleaza cu imprejmuiri protectoare, in locuri foarte periculoase se folosesc tensiuni reduse de lucru (24 V). Protectia impotriva electrocutarii Prin atingere indirecta se poate realiza prin: legarea la nul, legarea la pamant, separarea de protectie, izolarea suplimentara de protectie, legarea intre ele a tuturor obiectelor metalice ce pot fii atinse concomitent in zona de lucru. Principiu pe care se bazeaza realizarea si utilizarea mijloacelor de protectie individuale .impotriva electrocutari este interpunerea intre organismul uman si elementul conductor aflat in tensiune a unui baraj electroizolant. La alegerea sau proiectarea mijloacelor de protectie individuala trebuie sa se tina seama de partea expusa a corpului omenesc tensiunea maxima de utilizare, capacitatea de izolare electrica a materialului folosit, influenta factorilor de mediu asupra materialului de confectie, factori de natura fiziologice

(compatibilitatea materialului cu pielea , posibilitatea de absortie a transpiratiei, greutatea). In cazul protectiei individuale contra arsurilor produse de curentul electric, mijloacele de protectie individuala utilizate trebuie sa aiba si calitati termoizolante, termoreflectate. Ca mijloace de protectie individuala se utilizeaza: manusi, cizme, sorturi, covorase electroizolante. Toate aceste mijloace individuale de protectie trebuie sa raspunda la doua obiective majore: sa asigure o protectie eficienta si sa asigure comoditate in utilizare.

CUPRINS

Pag. ARGUMENT ......................................................................................... Capitolul I: Generalitati.................................................................................... 1.1 Generalitati................................................................................................ 2.0 Tipuri de circuite basculante ................................................................... 2.1 Circuit basculant astabil .......................................................................... 2.2 Circuit basculant monostabil ................................................................... 2.3 Circuit basculant bistabil ...................................................................... Anexa Protectia impotriva electrocutarii............................................................... Bibliografie.................................................................................................

BIBLIOGRAFIE

1. Norme de protectie a muncii pentru industria de utilaj greu , Constructii de masini si electrotehnica , Tudor Vasile , Editura Tipografia Ploiesti , (1987 Bucuresti) 2. Instalati si echipamente electrice , Sabina Hilohi , Editura Ditactica si Petagocica , ( Bucuresti 1995)