Sunteți pe pagina 1din 13

ESTIMAREA PRECIZIILOR ÎN TRANSFORMĂRILE ORTOGONALE DE COORDONATE ÎN SPAŢIUL CU DOUĂ DIMENSIUNI

C. Moldoveanu, N. Fotescu – Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Rezumat: În lucrare se prezintă modalitatea practică de a determina nu numai precizia parametrilor de transformare ci şi precizia cu care se obţin coordonatele punctelor noi transformate funcţie de precizia datelor iniţiale.

1. Introducere.

Datorită metodelor noi de măsurare şi a preciziilor noilor aparate de măsurat din domeniul geodeziei, astăzi se pot obţine, în condiţii lejere, precizii de determinare a coordonatelor punctelor unei reţele geodezice mult mai bune decât cele obţinute în reţeaua geodezică de stat. În aceste condiţii este indicat să se creeze reţele locale. Deoarece în marea majoritate a lucrărilor geodezice rezultatele finale, reprezentate prin coordonatele punctelor, trebuie să fie referite la sistemul de stat (stereografic 1970 în cazul României) se pune problema transformării coordonatelor din sistemul local în sistemul de stat pe baza unor puncte comune (cu coordonate în ambele sisteme). Este normal ca atunci când se efectuează o astfel de transformare să se ţină cont de faptul că punctele reţelei de stat sunt afectate de erori, de regulă mai mari decât cele din reţeaua locală, care vor contribui substanţial în coordonatele transformate. În această situaţie este bine să se determine şi precizia cu care sunt calculate coordonatele punctelor noi în reţeaua de stat (coordonatele transformate).

2. Aspecte teoretice.

Se consideră o reţea geodezică (figura F. 1) în care există P puncte cu coordonate în sistemul local xoyreprezentate prin triunghi din care N puncte, reprezentate prin triunghiuri pline, au coordonate şi în sistemul de stat xoy . Atunci când există redundanţă ( N > 2 ), transformarea coordonatelor punctelor

229

Puncte cu coordonate în ambele sisteme Puncte cu coordonate în sistemul local Figura F. Error!
Puncte cu coordonate în ambele sisteme Puncte cu coordonate în sistemul local Figura F. Error!
Puncte cu coordonate în ambele sisteme Puncte cu coordonate în sistemul local Figura F. Error!

Puncte cu coordonate în ambele sisteme Puncte cu coordonate în sistemul local

Figura F. Error! No text of specified style in document.1. Reţea geodezică planimetrică.

din sistemul local, denumit în continuare sistemul A, în sistemul de stat (naţional sau altul), denumit în continuare sistemul B, se face, în tratarea clasică, conform relaţiilor:

sau

x

y

v

i x

i

i

+

v

y

i

v

v

x

i

y

i

=

=

a

b

0

0

=

=

+

a

b

0

0

a

b

+

a

b

x

i

x

′ +

i

x

x

b

a

i

′ +

i

y

y

b

a

i

′ −

i

y

i

y

i

x

y

i

i

unde

i

=

1,

,

N

unde

i

=

1,

,

N

(

(

1)

2)

În cele două sisteme de ecuaţii, reprezentate prin relaţiile (1) şi (2), coordonatele din sistemul de stat se consideră a fi observaţii (evident derivate din alte mărimi măsurate) care, ca toate observaţiile, sunt afectate de erori.

se

deduc conform metodei celor mai mici pătrate (modelul Gauss-Markov) cu relaţiile (3):

Valorile cele mai probabile ale parametrilor transformării

t

(a ,b ,a,b)

0

0

230

în care

A

(2

N

,4)

=

1

0

1

0

0

1

0

1

x

y

1

1

x

y

N

N

t

=

y

1

x

1

y

N

x

N

(A A)A l

T

T

;

(2

l

N

,1)

=

.

x

y

1

1

x

y

N

N

;

(

t

4

,1)

=

a

b

0

0

a

b

.

( 3)

( 4)

Aceasta este situaţia întâlnită în cazul când nu se dispune de informaţii asupra preciziei reţelei de stat. Conform teoriei generale în cazul Gauss- Markov, abaterea standard a unităţii de pondere se poate calcula cu relaţia:

s

0

= ±

T v v m − n
T
v
v
m
n

,

( 5)

în carer m reprezintă numărul măsurătorilor (m = 2N) şi n numărul necunoscutelor implicate în model (n=4).

În ipoteza că se deţin informaţii asupra preciziei de determinare a

, N) atunci sistemul (2) va fi

punctelor reţelei de stat (

ponderat, matricea ponderilor fiind, în cazul măsurătorilor independente, o matrice diagonală de forma:

σ

x

i

,σ

y

i

cu

i

=

1,

(2

P

N

,2

N

)

 

= diag

 

1

1

1

1

σ

2

x

1

σ

2

y

1

σ

2

x

N

σ

2

y

N

În această situaţie soluţiile se obţin prin relaţia:

t

=

(A PA)A Pl

T

T

.

.

( 6)

 

( 7)

Unele informaţii asupra preciziei coordonatelor punctelor reţelei vechi (de stat) se pot obţine dacă după o primă prelucrare se calculează şi matricea cofactorilor măsurătorilor:

Q

ll

(2

N

,2

N

)

=

AN

1

A

T

unde

N

=

A

T

A

.

( 8)

Urmează determinarea elementelor matricei ponderilor, reprezentată de expresia (6), cu formulele:

231

σ

σ

x

i

y

i

( q ) ll ii (q ) ll ii
(
q
)
ll
ii
(q )
ll
ii

= =

0

s

i

1,3,5,

,

= = 2,4,6,

s

0

i

N

,

N

1

.

( 9)

Se realizează o nouă iteraţie, de data aceasta ponderat, obţinându-se în

final:

Parametrii transformării – relaţia (7);

Abaterea standard a unităţii de pondere

s

0

= ±

T v Pv m − n
T
v Pv
m
n

;

( 10)

Abaterile standard individuale pentru parametrii transformării

s

t

= ±

s

i 0

 

)

1

(

A PA

T

ii

s t = ± s i 0   ) − 1 ( A PA T ii

.

( 11)

Pentru i = 1 şi i = 2 se obţin abaterile standard ale translaţiei pe axa ox

(

Rămân de determinat abaterile standard pentru rotaţie şi scară, elemente ce sunt cuprinse în parametri a şi b. Pentru aceasta trebuie să se determine erorile unor funcţii de mărimi determinate indirect:

a ) şi, respectiv, pe axa oy ( b ).

0

0

α =

d

=

 b  arctan   = F 1  a  2 2 a
b
arctan
=
F
1
a
2
2
a
+
b
=
F
2

.

După liniarizare, elementele căutate se pot determina cu relaţiile:

unde

s α s = = ± s q F 0 F F 1 1 1
s α s
=
= ±
s
q
F
0
F F
1
1
1
,
s
= s
= ±
s
q
d
F
0
F F
2
2
2
− 1
=
F
T N
F
,
i =
1,2
Q F F
i
i
i
i

( 12)

( 13)

( 14)

şi

232

T

F

1

T

F

2

=  0

=

0

0

0

F

F

1 1

a b

F

2

F

2

a

b

.

( 15)

Urmează acum estimarea preciziilor pentru coordonatele transcalculate. Acestea pot fi calculate tot ca erorile unor funcţii de mărimi determinate indirect:

În acest caz

F

T

Q

FF

=

=

1

0

1

0

F

T

0

1

0

1

N

1

F

x

y

x

y

1

1

P

P

.

y

1

y

P

x

1

x

P

.

( 16)

( 17)

Observaţie: matricea coeficienţilor (A), vectorul termenilor liberi (l) ca şi celelalte matrice în care intervin coordonate sunt matrice rău condiţionate (mai ales în cazul reţelelor care se întind pe suprafeţe mari). Din acest motiv este bune ca ele să fie îmbunătăţite. Acest luctru se poate realiza utilizând coordonate baricentrice (adică se va trece la înlocuirea coordonatelor cu diferenţe de coordonate faţă de centru de greutate al reţelei).

După realizarea transformării se pot efectua unele teste statistice prin care se pot testa atât parametrii transformării cât şi coordonatele punctelor reţelei în care se realizează transformarea.

Validarea parametrilor, în sensul dacă aceştia sunt sau nu semnificativi, se

poate realiza prin intermediul relaţiei:

Ω <

t

α ,

f

,

( 18)

unde

Ω =

parametru

s

0

( 19)

233

şi t este o valoare extrasă din tabelele repartiţiei Student, pentru un coeficient de siguranţă α (de regulă α = 5% ) şi f grade de libertate.

Elimiarea valorilor greşite (a coordonatelor eronate) se face dacă este

îndeplinită relaţia:

v

i

=

v i > s ( q ) 0 vv ii
v
i
> s
(
q
)
0
vv
ii

3.29,

( 20)

coeficientul 3.29 fiind determinat pentru o probabilitate de 95%. În relaţia de mai sus, elementele de sub radical se extrag din matricea:

Q

vv

=

P

1

1

AN A

T

.

3. Exemplu numeric.

( 21)

Pentru exemplificare a fost aleasă o reţea (figura F. 2) formată din 25 de puncte (P=25) din care 8 puncte au coordonate în ambele sisteme (N = 8), reţea ce acoperă o zonă destul de mare. Din schiţa prezentată se poate observa că zona de interes se află situată în partea de vest (figura F. 3), în estul zonei existând puncte comune ce ulterior vor fi redeterminate pentru a determina precizia ce poate fi obţinută prin transformarea ortogonală în cazul unei extrapolări.

234

Valea Mare Galicea Zona de interes 76 5 4 32 Rodna 111098 161314 12 CarageaPonor
Valea Mare
Galicea
Zona de interes
76 5 4 32
Rodna
111098
161314
12
CarageaPonor
15 1
Dl. Albu
17
Plaur
Moisei
Scara retelei
0m
5000m
25000m

Figura F.1. Schiţa reţelei geodezice test.

Coordonatele punctelor ce alcătuiesc reţeaua geodezică sunt prezentate în tabelul T.1.

Tabelul T.1. Inventar de coordonate.

Denumire

Sistem local (sistem A)

Sistem de stat (sistem B)

punct

Nord [m]

Est [m]

Nord [m]

Est [m]

Galicea

292962.026

366692.687

292961.950

366692.261

Moisei

273125.924

392802.388

273125.802

392801.677

Valea Mare

309982.796

375721.717

309982.459

375721.006

Dl. Albu

277762.329

389679.853

277762.345

389679.173

Rodna

279609.194

334779.637

279609.112

334779.655

Plaur

274176.917

331718.745

274176.902

331718.992

Caragea

277267.131

333747.342

277267.111

333747.425

Ponor

277200.796

338980.365

277200.847

338980.410

1

279824.364

337634.704

   

2

279642.740

336964.902

   

3

279419.585

336034.501

   

4

279768.455

335648.905

   

5

278291.216

334267.975

   

6

279407.186

334391.777

   

7

279444.730

333663.802

   

235

8

278861.651

334332.502

9

278872.909

334230.437

10

278798.119

333435.328

11

278604.883

332785.574

12

278129.764

333401.756

13

277602.059

334277.893

14

277633.630

335140.578

15

277531.260

335993.603

16

277786.130

332061.526

17

276330.368

335666.943

Prin intermediul celor 8 puncte comune s-au determinat parametrii transformării, conform modelului propus, precum şi valorile reziduale, rezultatele fiind prezentate în lista următoare:

Lista L.1. Parametrii transformării cu 8 puncte.

Tip transformare: Transformare ortogonală plană (4 parametri) Denumire lucrare: Exemplu de încadrare cu 8 puncte Raport extras la: 03 iunie 2002 ora: 23:48

Număr puncte comune:

Parametrul

8

Valoare

Precizie UM

Originea rotaţiilor: X0 =

282760.8891

[m]

Y0 = 358015.3418

[m]

Translaţie Nord

3.3400 ±

0.0346

[m]

5.0271 ±

0.0346

[m]

Translaţie Est m*cos(k) m*sin(k)

0.9999862564 ± 0.00000145 -0.0000013212 ± 0.00000145

Rotaţia Factor de scară Abaterea standard ±

-0.000084 ± 0.00000145 [gon] 0.99998626 ± 0.00000145

1.9330

R E Z

Sistemul A - Denumire : Local Galicea

I D

U R I

Elipsoid : Krasovski 1940 Proiectia: Necunoscută

Sistemul B - Denumire : Stat Elipsoid : Krasovski 1940 Proiectia: Stereografică 1970

Punct: Caragea

 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

277267.1310 333747.3420

 

Sistemul B

277267.1110 333747.4250

Transform.

277267.1013 333747.4159

Reziduri

0.0097

0.0091

0.223

0.209

Punct: Dl. Albu

 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

277762.3290 389679.8530

 

Sistemul B

277762.3450 389679.1730

Transform. 277762.3664 389679.1575

Reziduri

-0.0214

0.0155

0.434

0.313

236

Punct: Galicea

 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

292962.0260 366692.6870

 

Sistemul B

292961.9500 366692.2610

Transform.

292961.8241 366692.2874

Reziduri

0.1259

-0.0264

3.477

0.729

Punct: Moisei

 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

273125.9240 392802.3880

 

Sistemul B

273125.8020 392801.6770

Transform.

273126.0293 392801.6558

Reziduri

-0.2273

0.0212

4.296

0.402

Punct: Plaur

 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

274176.9170 331718.7450

 

Sistemul B

274176.9020 331718.9920

Transform.

274176.9271 331718.8509

Reziduri

-0.0251

0.1411

0.550

3.090

Punct: Ponor

 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

277200.7960 338980.3650

 

Sistemul B

277200.8470 338980.4100

Transform.

277200.7741 338980.3671

Reziduri

0.0729

0.0429

1.825

1.075

Punct: Rodna

 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

279609.1940 334779.6370

 

Sistemul B

279609.1120 334779.6550

Transform.

279609.1335 334779.6936

Reziduri

-0.0215

-0.0386

0.506

0.910

Punct: Valea Mare

 
 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

309982.7960 375721.7170

 

Sistemul B

309982.4590 375721.0060

Transform. 309982.3721 375721.1708

Reziduri

0.0869

-0.1648

1.748

3.317

Observaţie: Punctul pentru care V.Nord sau V.Est este mai mare decât (s*3.29), adică > 6.36 trebuie eliminat din calculul parametrilor.

Valorile coordonatelor punctelor în reţeau de stat (proiecţia stereografică 1970) obţinute prin transformarea ortogonală plană precum şi preciziile cu care au fost ele obţinute sunt prezentate în lista următoare.

Lista L.2. Rezultatele transformării cu 8 puncte comune.

Setul de coordonate: Local Galicea Setul de parametri : Local-Stat

Tip transformare

Coordonate afişate : Coordonate transformate

: Transformare ortogonală plană (4 parametri)

Denumire punct

Coord. Nord

Coord. Est S.Nord S.Est

Caragea

277267.101

333747.416

0.050 0.050

Plaur

274176.927

331718.851

0.053 0.053

Ponor

277200.774

338980.367

0.045 0.045

Rodna

279609.133

334779.694

0.049 0.049

Dl. Albu

277762.366

389679.158

0.058 0.058

Galicea

292961.824

366692.287

0.040 0.040

Moisei

273126.029

392801.656

0.063 0.063

237

Valea Mare

309982.372

375721.171 0.059 0.059

1

279824.304 337634.721 0.046 0.046

2

279642.682 336964.929 0.046 0.046

3

279419.529 336034.541 0.047 0.047

4

279768.393 335648.949 0.048 0.048

5

278291.173 334268.040 0.049 0.049

6

279407.128 334391.839 0.049 0.049

7

279444.670 333663.874 0.050 0.050

8

278861.600 334332.566 0.049 0.049

9

278872.858 334230.502 0.049 0.049

10

278798.068 333435.404 0.050 0.050

11

278604.834 332785.659 0.051 0.051

12

278129.722 333401.834 0.050 0.050

13

277602.025 334277.959 0.049 0.049

14

277633.597 335140.632 0.049 0.049

15

277531.230 335993.646 0.048 0.048

16

277786.091 332061.622 0.052 0.052

17

276330.354 335666.992 0.048 0.048

În cel de-al doilea exemplu au fost considerate numai 4 puncte comune (numai cele situate în zona de interes – figura F. 3) celelalte 4 puncte, comune în transformarea anterioară, fiind considerate având coordonate numai în sistemul local. Parametrii transformării şi rezidurile obţinute se găsesc în lista de mai jos.

Lista L.3. Parametrii transformării cu 4 puncte.

Tip transformare: Transformare ortogonală plană (4 parametri)

Denumire lucrare: Exemplu de încadrare cu 4 puncte

Raport extras la: 04 iunie 2002 ora: 00:16

Număr puncte comune:

Parametrul

4

Valoare

Precizie UM

Originea rotaţiilor: X0 =

277063.5095

[m]

Y0 = 334806.5222

[m]

Translaţie Nord

-1.9131 ±

0.0138

[m]

Translaţie Est

12.5127 ±

0.0138

[m]

1 Rodna 4 2 7 6 3 9 8 10 11 5 12 16 13
1
Rodna
4
2
7
6
3
9
8
10
11
5
12
16
13
14
15
Caragea
17
Scara retelei
0m
250m
1250m
Plaur

Ponor

Figura F.2. Schiţa reţelei geodezice în zona de interes.

238

m*cos(k)

0.9999807742 ±

0.00000655

m*sin(k)

-0.0000215747 ± 0.00000655

Rotaţia Factor de scară Abaterea standard ±

-0.001374 ± 0.00000655 [gon] 0.99998077 ± 0.00000655

1.5489

R E Z

Sistemul A - Denumire : Local

I D

U R I

Elipsoid : Krasovski 1940 Proiectia: Necunoscută

Sistemul B - Denumire : Stat Elipsoid : Krasovski 1940 Proiectia: Stereografică 1970

Punct: Caragea

 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

277267.1310 333747.3420

 

Sistemul B

277267.1110 333747.4250

Transform.

277267.0877 333747.4562

Reziduri

0.0233

-0.0312

1.573

2.111

Punct: Plaur

 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

274176.9170 331718.7450

 

Sistemul B

274176.9020 331718.9920

Transform.

274176.8894 331718.9649

Reziduri

0.0126

0.0271

0.657

1.412

Punct: Ponor

 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

277200.7960 338980.3650

 

Sistemul B

277200.8470 338980.4100

Transform.

277200.8669 338980.3800

Reziduri

-0.0199

0.0300

1.042

1.569

Punct: Rodna

 

Nord [m]

Est [m]

V.Nord

V.Est

Sistemul A

279609.1940 334779.6370

 

Sistemul B

279609.1120 334779.6550

Transform. 279609.1280 334779.6808

Reziduri

-0.0160

-0.0258

0.979

1.583

Observaţie: Punctul pentru care V.Nord sau V.Est este mai mare decât (s*3.29) 5.10 trebuie eliminat din calculul parametrilor.

Se poate observa că rezultatele obţinute în acest caz sunt mai precise decât cele obţinute anterior (a se vedea valorile reziduale şi valorile v calculate).

Rezultatele transformării sunt prezentate în lista următoare.

Lista L.4. Rezultatele transformării cu 4 puncte comune.

Setul de coordonate: Local Galicea Setul de parametri : Local-Stat

Tip transformare

Coordonate afisate : Coordonate transformate

: Transformare ortogonală plană (4 parametri)

Denumire punct

Coord. Nord

Coord. Est S.Nord S.Est

Caragea

277267.088

333747.456

0.016 0.016

Plaur

274176.889

331718.965

0.031 0.031

Ponor

277200.867

338980.380

0.031 0.031

239

0 , y x G G
0
, y
x G
G

Figura F.1. Propagarea erorilor la transformarea de coordonate.

 

Rodna

279609.128

334779.681

0.022

0.022

 

Dl.

Albu

277763.483

389678.881

0.360

0.360

 

Galicea

292962.392

366691.829

0.234

0.234

 

Moisei

273127.234

392801.456

0.381

0.381

 

Valea

Mare

309983.029

375720.318

0.344

0.344

 

1

279824.355

337634.688

0.029

0.029

 

2

279642.720

336964.903

0.026

0.026

 

3

279419.550

336034.525

0.022

0.022

 

4

279768.405

335648.929

0.023 0.023

5

278291.164 334268.057 0.016 0.016

6

279407.115 334391.833 0.021 0.021

7

279444.643 333663.871 0.022 0.022

8

278861.590 334332.571 0.018 0.018

9

278872.845 334230.507 0.019 0.019

10

278798.040 333435.415 0.020 0.020

11

278604.793 332785.678 0.022 0.022

12

278129.697

333401.858 0.018 0.018

13

277602.021 334277.990 0.015 0.015

14

277633.610 335140.658 0.015 0.015

15

277531.260 335993.668 0.016 0.016

16

277786.040 332061.661 0.023 0.023

17

276330.384 335667.041 0.016 0.016

4. Concluzii.

Se poate observa că pentru cele 4 puncte care au fost eliminate din calculul parametrilor transformării preciziile obţinute sunt mari iar, de exemplu pentru punctul Moisei (cu precizia cea mai scăzută) diferenţele faţă de coordonatele iniţiale sunt (în valoare absolută) de aproximativ 1.40 m şi 0.20 m. Acest lucru înseamnă că trebuie acordată o atenţie deosebită cazului când punctele care urmează a fi transformate sunt în afara zonei delimitate de punctele comune.

Dacă s-ar efectua un studiu al propagării erorilor în coordonatele punctelor noi (translatate) acestea s-ar prezenta ca în figura F. 4, unde

, y fiind coordonatele centrului de

caracterizează precizia punctelor vechi, greutate.

În final pot fi trase unele concluzii privint transformarea ortogonală de coordonate în spaţiul cu două dimensiuni şi anume:

240

σ

0

x

G

G

Erorile cresc pe măsură ce punctele sunt mai înde-părtate de centru de greutate (determinat din coordonatele punctelor comune);

Se impune alegerea punctelor vechi cu o densitate mai mare pe frontiera dome-niului;

Valorile extreme ale funcţiei de mărimi determinate indirect depind

de configuraţia punctelor vechi, optimizarea acestei configuraţii trebuind să se facă pentru fiecare caz concret.

Bibliografie.

Fotescu, N. (1978): "Teoria erorilor de măsurare şi metoda celor mai mici pătrate". Editura Institutului de Construcţii Bucureşti, Bucureşti; Michail, W., Ackermann, N. (1976): "Observation and Last Squares". New York.

241