Sunteți pe pagina 1din 38

Prof. univ. dr.

Nicolae Popa

TEORIA GENERALA A DREPTULUI

Bucure§ti, 2002
Prof. univ. dr. Nicolae Popa

© Editura Universitajii Titu Maiorescu, 2002


Bucure§ti, Romania
Str. Dionisie Lupu nr. 70, sector 1
tel: (00401) 650.74.30
fax: (00401) 311.22.97
www.utm.ro

TEORIA GENERALA
A DREPTULUI
© Toate drepturile asupra prezentei edi$ii sunt rezervate
Editurii Universitagii Titu Maiorescu.
Orice reproducere, preluare parpala sau integrals,
prin orice mijloc, a textului este interzisa,
acesta fund proprietatea exclusiva a editorului.
Curs pentruTnvatamantuI la distanja

ISBN 973-86016-0-6

itU' Jftlaiore&cu/
CUPRINS

A. Calendarul cursului 7

B. Introducere 8

C. Cursul 9
1. Introducere 9
2. Prescriere... 9
3. Continut 9
4. Obiectivele cursului..... 9
5. Organlzarea cursului 10
6. Blbliografie 10

D. Evaluate 11

D.D.I. 1.1 Teoria generala a dreptulul 11


Prelegerea 1 ..• 13
Prelegerea2 45
Prelegerea 3 55
Prelegerea 4 63
Prelegerea 5 71
A. TEOMA GENERALA A BREPTULUI
Calendar 2002-2003

"DATA

Cursul este predat studentului la inscriere.

Evaluate: Lucrare de control 12.10.2002

Lucrare de control 16.11.2002

Lucrare de control 18.11.2002

Examinare finala 25.01.2003


B. INTR0DUCERE C. CURSUL

1. Coordonatoral cursului este NICOLAE POPA. 1. Introducere


Nlcolae Popa este profesor imlversitar doctor.
Este laureat al Academiei Romane (Premiul ,,Simion D.D.I. 1.1 este un curs de un semestru, creditat cu
Bamutlu"). Presedinte al Curtii Constitutional a un numar de 9 credite.
Romaniei. -Redactor-sef al Revlstei de Drept Public.
Conducator de doctorat. 2. Prescrlere

Adresa la care poate fi contactat: e-mail unlversitate. Este un studiu al s.tiintei dreptului, care permite
Initierea, darificarea si fundamentarea unor notiuni
de baza ale stiintel dreptului.

2. Dinu Eugen - tutore; 3. Continut


Este preparator unlversitar la Facultatea de Drept a
Universitatii ,,Titu Malorescu". Este doctorand la In acest curs vor fi studlate: sistemul stiintelor
dlsciplina Teorla dreptului. Este avocat. dreptului, metodele de cercetare stiintifica a
fenomenului jurldic, conceptul de drept §i relatiile
Adresa la care poate fi contactat: e-mail universltate. dreptului cu statul, princlpiile §1 functiile dreptului,
norma §i raportui juridlce, reallzarea dreptului §i
raspunderea juridica.

4. Obiectivele cursului

Cursul de teorie generala a dreptului - invatamant


la distanta i§i propune:
a. sa va constraiasca cadrul teoretic si
metodologic al ftiintei dreptului;
10

b. sa va extinda cunoasterea si intelegerea D. EVALUAREA


dreptului prin explorarea unei problematlci
contemporane.
Evaluarea va imbraca doua forme:
Cerinte: a. una partiald, prin intermediul lucrarilor de
a. aplicarea unor cunostinte anterioare proble- control, a caror pondere in nota finaia este
maticii dezbatute in curs; stabilita pentra fiecare caz in parte, astfel:
b. demonstrarea unor abilitati de analiza, sinteza
si de evaluate critica a informatiei prln diferlte Evaluarea 1: Lucrare de control cu tema ,,Dreptul ca
modalitati de evaluate; §tiinta sociala" 10%
c. participare la activitatile anuntate in curs. Evaluarea 2: Test cu tema ,,Sistemul institutiilor
statului" 10%
5. Organizarea cursului Evaluarea 3: Lucrare de control cu tema ,,Formele
fealizarii dreptului" 10%
' Cursul de teorie generala a dreptului - invatamant la
distanta este organizat in cinci prelegeri. Acestea sunt: b. nnafinala: examen 70%

Prelegerea 1 - Sistemul stiintei dreptului.


Conceptul dreptului. Sistemul dreptului
Prelegerea 2 - Dreptul si statul. Functiile dreptului
Prelegerea 3. - Principiile dreptului. Dreptul si
sistemul normativ social
Prelegerea 4 - Norma juridica, izvorul dreptului,
crearea dreptului si raportul juridic
Prelegerea 5 - Realizarea dreptului. Incalcarea
dreptului (raspunderea juridica)

Bibliografia este impartita In bibliografie


obligatorie si facultativa si va fi indicata la sfarsitul
fiecarei prelegeri.
A DREPTULUI

PRELEGEREA 1

Introducere

Aceasta prima prelegere asigura o introducere


generala in disclpllna dreptului, precizari terminologice si
metodologice, configurarea campului de analiza teoretlca
si practica a dreptului. Rostul ei este de a familiariza
studentul cu notiunea §i problematica dreptului.

Obiective

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea:


- sa aiba o intelegere mai larga a diferitelor aspecte pe
care le cuprinde problematica teoriei generale a dreptului;
- sa dobandeasca abilitatea de a folosi corect din punct
de vedere teoretic concepte si rationamente ce tin de teoria
generala a dreptului;
- sa coreleze dimensiunile teoretice cu cele practice
ale domeniului juridic;
14 15

- sa i§i configureze mai bine notlunea de drept, dlverselor componente ale realitatii social-umane (politice,
esentiala In studiul dlsciplinelor din planul de invatamant. etice, juridice etc.).
Legile generate ate socletatii umane au anumite
trasaturi care le deosebesc de legile naturii, in primul rand
Continut si tematizare prin aceea ca legile dezvoltaril sociale se manifests in
insa§l activitatea oamenilor; §tiinta dreptului apartine
1. Teoria generald a dreptului ca disciplina distinctd stiintelor despre societate.
• Se abordeaza aici locul teorlei generate a Conform unor autorl, stiintele sociale alcatuiesc
dreptului in sistemul §tiintelor juridice §1 al celor urmatoral tablou:
sociale. a) stiinte nomotetice — au ca obiect activitatile
§tiinta este un sistem de cunostinte despre natura, umane si ca scop stabilirea de leg! §i relatii functionate
societate si gandire, cunostinte obtlnute prin metode corespunzatoare. Se utillzeaza aid observatille
corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, sistematice, experimentale, studiile statistlce etc.;
principil §1 notiuni. §tiinta trebuie inteleasa, mai intai, ca o
mstitutie, adica o organizatie de oameni care indeplinesc
.in societate anumite sarcinl, apoi ca metoda, adica Exempllficatl.
ansamblu de procedee, mijloace prin care se dezvaluie
aspecte si legitati noi ale lumil inconjuratoare, in care se
regasesc si rezlduurl traditionale. b) stiintele istorice - stiinte care isi propun
Ca fenomen social aparte §i ca forma specifica de reconstituirea §1 interpretarea trecutului;
activltate umana, stiinta nu poate fi privita doar ca un c) stiintele normative, care delimiteaza lumea
sistem static de idei, reprezentari, teorii, ci §1 ca sistem dominata de norme, obligatii si atributii, care studiaza
dinamic, care se dezvolta, in care se produc contlnuu noi aspectele normative ale activitatii umane - stiintele
cuno§tinte, valor! spirituale. juridice, etica etc.
De regula, se accepts clasificarea traditionala: d) cercetarea epistemologica a stiintei, ca
stiinfe alenaturii, stiinte despre societate si stiinte despre disciplina filosofica socio-umana.
gdndire. Intre acestea, scopul stiintelor despre'societate
este acela de a cunoaste legile generate ale existentei si ^ Exercitiu: Care este importanta clasificarii sti-
dezvoltarll socletatil, de a stadia formele Istorice de orga- intelor si relevanta pentru tema de discutie.pe care
nizare sociala si modalitatile specifice de manifestare a ne-am propus-o?
16 17

In acest tablou, dreptul ocupa un loc distinct, atat Ca stilnta explicativa, stilnta dreptului studiaza:
prin specificitatea obiectului sau de cercetare - realltatea - naturajuridicului;
juridica, parte components a realitatii sociale -, cat si prin - caracteristicile sale stracturale;
relativa sa autonomie metodologicd. - raporturlle cu alte stlinte;
- legaturile Interne ale sistemului juridic.
§tiinta despre societate,-dreptul este eo ipso stiinta In felul acesta, dreptul, ca §1 celelalte stlinte
social-umana. §tiinta dreptului studiaza juridicul in toate sociale, reprezinta o generallzare a experlentel umane intr-
fomiele sale de manifestare, dar, in primul rand, ca o un anumit sector de activltate si contine o serie de date
dimensiune inalienabila a existentei umane in conditii clarificate si sistematizate, un complex de notiuni,
social-istorice determinate.
categorii, concepte si principii, dar §i un ansamblu
Dimensiunea juridica a socletatil este o realitate metodologic, pe baza caraia fenomenele pot fi studlate,
asupra careia se apleaca — spre a-i cerceta legitatile, investigate.
"regularitatile etc. - atat dreptul, cat si alte componente ale Ca §tiinta cu statut si pozitie specifice, stiinta
sistemului §tilntelor sociale (Istoria, sociologia, etica etc.). dreptului anallzeaza un anumit domeniu al relatiilor si
§tiinta dreptului (stiintele juridice) studiaza legile stracturilor sociale — domeniul partl-ciparii oamenilor la
existentei si ale dezvoltarii statului si dreptului, Institutiile circuitul juridic, ca purtatori de drepturl si obligatii
politice si juridice, formele lor concret-lstorice, corelatla juridice, cu toate consecintele ce decurg de aici.
cu .celelalte componente ale sistemului social, modul in Cooperarea oamenilor in acest domeniu vast al realitatii
care institutiile politico-jurldlce Influenteaza societatea si sociale implica interventia dreptului in scopul conducerii
suporta, la randul lor, influenta sociala. §1 dirijarii comportamentelor, impunandu-le reguli
Fiind determinat de scopuri care se impun actiunii, normative, modele, prograrnandu-le, intr-un anumit sens,
dreptul - ca fenomen normatlv - repre-zinta o tentativa de actlunile si limitandu-le, in temeiul unor ratiuni ce tin de
disciplinare, de coordonare a relatiilor sociale, in vederea coexistenta libertatilor, dreptul ,,absolut" de manifestare.
promovarli unor valor! larg receptate de societate, cum ar §tlinta dreptului nu se opreste la studiul normel juridice, al
fi: proprietatea, siguranta juridica si securitatea libertatilor jurlspradentei, al contractului etc. (nu se confunda cu o
indivlduale, societatea civila etc. §tiinta dreptului exegeza a textelor normative), ea supune unui amplu
formuleaza principlile generate pe baza carora dreptul isi proces expiicatlv contextul social-cultural in care apar si
structureaza un mecanism adecvat - eficient si adaptat i§i due viata normele si institutiile juridice, colaborand in
permanent la scara omului real, concret - de Influentare a acest proces cu toate stiintele sociale - economia politics,
comportamentului, in temeiul unor cerinte valorlce. sociologia, demografia, statistica. In aceasta lurnina, este
18 19

greu de acceptat reducerea intregului drept la normd, asa


cum face Kelsen, si stablllrea ca unic oblect al stlintei ^ Exercltiu: S-a tot vorbit pana acum cand de
dreptului norma juridica, privlta ca autointerpretare stiinta, cand de stiinte ale dreptului. De fapt, exista o
sublectlva cu sens jurldlc. stiinta a dreptului, sau mai multe §tiinte ale dreptului,
In pofida unor interpretari mai peslmiste ce-I si, daca este valablla ultima afirmatle, atuncl care este
apartin lui A. Comte, potrivit carora dreptul, nefilnd relatia dintre ele?
stiinta, va trebui sa dlspara, stiinta dreptului s-a dezvoltat
permanent, In pas cu cercetarile stilntifice cele mai noi.
Departe de a disparea, dreptul cunoaste o dezvoltare si o Complexitatea fenomenului social-juridic
afirmare crescanda in domenii dintre cele mai varlate ale determina o structurare a eforturilor de cercetare a
societatil. Dezvoltarea relatiilor soclale, complexitatea lor acestuia, o Impartire a rolurllor in raport cu necesltatea
crescanda, multiplicarea fara precedent a contactelor intra- punerii in valoare a laturilor corelate ale acestui fenomen.
si intersoclale au determinat o dezvoltare corelativa a Dreptul - fenomen complex al societatii — este studlat:
dreptului si aparltia unor noi ramurl de drept - dreptul a) din perspective! globald, ca un sistem inchegat,
popuiatlei, dreptul mediului, dreptul nuclear, dreptul cu regularltati caracterlstice;
spatial etc. Are loc o largire a sferei de actiune a dreptului, b) din perspectivd istoricd — fenomen care Isi
atestablla pe multiple planuri, fapt ce amplifies rolul conserva anumite permanente de-a lungul dezvoltaril
expllcativ si normativ al stlintel jurldice, a carei functie de soclale, dar care se transforma, totodata, in cadrul acestel
cercetare si descriere a realului se diversifies si se dezvoltari;
adanceste, adaugand si latura de prospectie a realului dat. c) din perspectivd structurald - fenomen cu multiple
In interpretarea si prospectia acestui dat, stiinta juridica nu determlnatii calltatlve, cu elemente componente, aflate, la
contests dreptul celorlalte stiinte de a se pronunta asupra randui lor, intr-o stare de acuta interferenta. Rudolf Stammler
unor adevararl ce prlvesc fenomenul juridic, ci recunoaste a considerat Inca de la inceputal secolulul trecut ca §tlinta
mai repede aspecte de competenta concurenta. Pe baza dreptalui cuprinde doua ramuri: una tehrucd, destlnata sa
unei abordari inter- si plurldlsciplinare, cunoasterea stadieze .sensul si cuprinsul legilor in alcatuirea lor
fenomenului juridic poate fi series amplificata prin slstematlca, si o ramura teoretica, ce trebuie sa constate daca
sesizarea unor aspecte ce scapa in mod fatal in cadrul dreptul este mijlocul just pentru scopuri juste.
studiului reallzat doar in interlorul stlintel dreptului. In evoiutla sa milenara, stiinta dreptului a
inreglstrat un permanent proces de speciallzare, proces in
care s-au crlstaiizat valorlle ce constltuie obiectul specific
de cercetare.
20 21

Defmitia data de Ulpian: ,,§tiinta dreptului este sistemului este alcatuita dintr-un grup de norme, organic
cunoa§terea lucrurilor divine §i umane, §tiinta de a legate, ce reglementeaza o categorie de relatii sociale, pe
deosebi ceea ce e drept §i ceea ce e nedrept". baza aceleiasi metode §i in temeiul unor principii comune.

Partite slstemului stiintelor juridice sunt ^ Exemplu: Dreptul civil reglementeaza relatiile
urmatoarele: sociale cu continut patrimonial (raporturi de
Teoria generala a dreptului; proprietate, raporturi obligationale etc.) printr-o metoda
§tiintele juridice de ramura; specifica, metoda echivalentei (egalitatii) partilor.
§tiintele juridice istorice; §tiinta care studiaza aceasta ramura este stiinta
§tiintele ajutatoare (participative). dreptului civil

a) §tiintele juridice istorice studiaza istoria Relatia intre sistemul stiintei dreptului si
dreptului intr-o anumita tara sau dezvoltarea subsistemul stiintelor juridice de ramura este una dintre
generala a fenomemului juridic (istoria generala a parte si intreg, dar sistemul stiintei.. dreptului nu se
dreptului). epuizeaza prin stiintele juridice de ramura. Totodata,
stiintele juridice de ramura, care alcatuiesc un sistem, nu
/^ Activitate 1: Care credeti ca este importanta cer- se regasesc aidoma in sistemul planului de invatamant
cetarii istoriei dreptului? superior juridic.
c) §tiintele ajutatoare sunt criminalistica, medicina
legala, statistica juridica, logica juridica etc. Fara sa faca
/^ Activitate 2: Comparati cateva diritre doctrinele
rnarilor scoli de drept! parte propriu-zis din sistemul stiintei dreptului, aceste
discipline sunt, in cazuri numeroase, indispensabile
b) §tiintele juridice de ramura. studiaza fenomene cunoasterii unor fenomene de drept sau bunei aplicari a
particulare juridice - ramurile dreptului. normelor juridice. In investigatia unor realitati de drept,
ele utilizeaza mijloace stiintifice specifice altor stiinte
Exemplificati! (chimia, fizica, medicina, matematica etc.).

Dreptul unui stat este alcatuit din numeroase


norme si institutii. Acestea constitute sistemul unitar al
dreptului statului respectiv. Acest sistem unitar exista in
diversitatea ramurilor care il compun. Fiecare ramura a
22 23

Teoria dreptului
/^ Exemple: Criminalistica — fotografia judiciara; - analizeaza obiectul sau specific, urmarind
foloseste procedee fizico-chimice, la fel ca in cazul organizarea sa logica in cadrul demersului
ridicarii si conservarii unor probe; statistica juridica explicativ;
foloseste mljloace matematice. - coordoneaza eforturile de cercetare pe care le
depun §tiintele juridice de ramura §i stiintele
juridice istorice;
d) Teoria generala a dreptului; cercetarea - sistematizeaza cuno§tintele in stransa cooperare
fenomenului juridic nu poate ramane nici la nivelul cu limbajul specific al §tiintelor de ramura;
cunoas.terii formelor consecutive de drept (tratarea - cauta sa sesizeze caracterele proprii si per-
istorica), nici la nivelul cunoasterii formelor dreptului manente ale fenomenului juridic, pentra a-1
pozitiv, ale dreptului activ, in vigoare intr-o anumita tara. defini si a-i contura spatiul in cadrul-sistemului
Orice §tiinta aspira spre globalitate, spre cunoa§tere prin social-istoric din care face parte;
ajungere la concept, prin subsumarea fenomenelor - este un demers atat filosofic - prin studiul
particulare si regasirea lor in categorii de maxima necesitatii . §i al posibilitatii principiale a
generalitate — instrumente de gandire cu vocatie de expan- dreptului -, cat si §tiintific - studiaza
siune. Studiul conceptelor, categoriilor, principiilor §i . cauzalitatea, modul istoric determinat . al
notiunilor de baza ale dreptului este realizat de Teoria aparitiei si formelor de manifestare ale
generala a dreptului. fenomenului juridic.
In aceasta lumina, Teoria dreptului este teoria
J/' Exemple de coneepte elaborate In cadrul
generala a acestuia.
Teoriei generale a dreptului: eel de drept, norma
juridica, izvoral de drept, raportul juridic, tehnica
Necesitatea Teoriei generale a dreptului imbraca doua
juridica.
aspecte:
a) teoretic;
^ Intrebare: Care este fundamental acestor con- b) practic.
eepte? Este el exclusiv teoretic, sau este practic?
Merite §i limite ale Teoriei generale a dreptului.
Teoria generala a dreptului este o disciplina de referinta
pentra stiinta dreptului. Scopul Teoriei dreptului este acela
24 25

de a-si imbogati si amplifica cunoaslerea (deci si practica) /^ Exercitii:


dreptului. Conceptele cu care opereaza Teoria dreptului nu Explicati raportul In care se afla Teoria
sunt nici pe departe rezultatul unor pure speculatiunl, fara generala a dreptului cu stiintele juridice.
nici o legatura cu realitatea concreta. Desl eminamente Care este relatia dintre Teoria generala a
deductlva, stllnta dreptului nu opereaza numai deductiv, dreptului si realitatea juridica?
fara o raportare la fapte, la date ale realitatii, ea nu
recapltuleaza pur §i simplu cunostintele pe care le ofera -
ca produse de cercetare §tiintifica - stlintele juridlce Q Lecturi particulare: Pentra o prlvlre istorica
particulare §1 nu este o ,,magna mater" In raport cu acestea. asupra aparitiei si dezvoltarli teoriei generale a
Efortul Teoriei dreptului de a ajunge la concept nu dreptului, a se vedea Eugenlu Sperantla, Principii
poate fi, in nici un fel, desprins, izolat-(fara consecinte fundamentale de filosofie juridica, Cluj-Napoca,
nefavorabile asupra procesului de cunoastere) de efortul 1936; Nlcolae Popa, Teoria generala a dreptului,
teoretic al stiintelor particulare si, in mod corespunzator, Bucurestl, 1998, p. 5-20, 246-255.
de sporul de cunoa§tere pe care-1 aduc acestea. Deductiile,
axiomele si postulatele dobandite prin sinteza reprezinta,
In egala masura, raspunsurl la problemele practicii. 2. Clarificarea conceptului de drept
Categoriile si conceptele cu care opereaza Teoria generala • Aceasta parte i§i propune sa clarifice in
a dreptului Inmagazineaza, In functie de realitatea pe care amanunt acceptiunea termenului de drept, dimensiunile -
o exprima, o serie de experience., aparand ca adevarate Istorica si soclala - ale dreptului, precum si analiza
complexe de valori, in care viata juridica a pus ceva factorilor de configurare ai dreptului. De asemenea, este
general valabil si stabil. tratata §i problematica esentei, a continutulul §1 a formei
dreptului. Tipologia dreptului si enuntarea unel definitii a
dreptului Incheie aceasta diviziune tematica.
/^ Exemplu: Conceptul de norma juridica sub-
sumeaza trasaturile particulare ale tuturor normelor • A. Origine. Cuvantul ,,drept" este folosit In mai
dreptului (norma de drept civil, de drept administrate, multe acceptiuni. El derlva din latinescul directus, luat In
de drept penal etc.). sensul metaforlc {directus, de la dingo, dirigere, care
Inseamna ,,drept" - orizontal sau vertical - ,,de-a dreptul",
,,direct", ,,directie", ,,linie dreapta"). Dar In latina cuvantul
care corespundea substantivului ,,drept" era jus (drept,
26 27

dreptate, legi). Cuvantui este intalnit si in alte limbi, cu Unele limbi fac distinctie intre dreptul obiectiv si
aceeasi semnificatie: droit — fi\, dritto — it, derecho — eel subiectiv: law - drept obiectiv, iar right - drept
span., recht - germ., right — engl. subiectiv (in engleza).
a. Intx-un prim inteles, cuvantui ,,drept" semnifica Totalitatea normelor juridice In vigoare (active)
§tiinta dreptului — ansamblul de idei, notiuni, concepte si dintr-un stat poarta denumirea de drept pozitiv, un drept
principii care explica dreptul si prin intermediul carora aplicabil imediat si continuu, obligatoriu si susceptibil de a
dreptul poate fi gandit. fi adus.la indeplinire printr-o forta exterioara (coercitiune
Dreptul nu este numai stiinta, el este, in egala statala), ca o indreptatire legitima a'unor instante sociale
masura, tehnica si artd. special abilitate.
c. Drept mai este asociat, ca adjectiv, in aprecierile
Argumentati aceasta afirmatie! de natura morala (de exemplu: om drept, actiune dreapta,
pedeapsa dreapta etc.). In afara termenului de ,,drept", se
foloseste si eel de ,,juridic". Acesta este folosit atat ca
Dreptul Imbina libertatea si necesitatea - adjectiv (norma juridica), cat si intr-o acceptiune ce
necesitatea rezulta cfaiar din scopurile generate ale vietii depaseste notiunea de drept (obiectiv sau subiectiv).
sociale, scopuri prefigurate in ansamblul normelor legale. Juridicul este un fenomen complex care functioneaza
Acest ansamblu alcatuieste dreptul obiectiv. El priveste obiectiv pe un fundal social, constituind unul dintre
acea coordonare imperativa prin nomie despre care modurile de reflectare pe plan social a existentei umane.
vorbeste Max Weber, fund premisa necesara a coexistentei Juridicul are - sistematic vorbind - un caracter unitar,
libertatilor. Regulile stabilite prin norme trebuie sa-si desi are o compunere complexa (psihologica,
gaseasca un cadra minim de legitimitate pentra a putea fi institutionala, relationala). Unicitatea fenomenului juridic
conditia existentei posibile a comunitatii. Dreptul este determind unicitatea §tiintei dreptului, care este o stiinta
principiul de directie, de coeziune sociala, el da societatii explicativ-normativa, ce nu se limiteaza la descrierea si
caracterul de definit, de coerenta. explicarea functionarii unor elemente de tehnicitate si
b. Drept mai semnifica si facultatea unui subiect constractii logice, ci se refera si la caracterul operational al
de a-si valorifica sau de a-si apara impotriva tertilor un conceptelor prin intermediul carora se fundamenteaza
anumit interes, legalniente protejat. Acesta este dreptul ontologia, gnoseologia, axiologia si metodologia juridica.
suhiectiv si implica categoria de lihertate. Romanii faceau Juridicul defineste o parte componenta a realitatii sociale,
distinctie intre norma agendi §\facultas agendi. - alaturi de politic, etic, economic etc.
28 29

dreptul natural este totalitatea principiilor pe


^ Argumentati urmatoarea idee: Toate care le dicteaza ratiunea pentm a da satisfactie
fenomenele juridice siint fenomene sociale, dar nu inclinatiei naturale a omului spre viata sociala;
toate fenomenele sociale sunt si, in mod automat, regasim acelea§i idei, desi pe baze diferit con-
juridice! cepute, la Pufendorf, Jean Domat etc.
Din aceasta perspectiva, Intrebarea cu privire la
originea dreptului ramane in relatie cu insu§i modul In
B. Dimensiuni ale dreptului
care concepem. dreptul.
Bl. Dimensiunea istorica. Studiul conceptului
a. Daca el este echivalent oricarei reguli de
dreptului implica cu necesitate viziunea istorica, legata de
conduita, dreptul exists, nediferentiat de alte reguli de
descifrarea originilor (teoria originilor) dreptului. Ca
conduits, din momentul aparitiei primelor forme de
institutie ce deriva de la societate si Isi gaseste suportul in
organizare sociala.
relatiile reciproce dintre oameni, dreptul este indisolubil
b. Daca avem in vedere faptul ca dreptul nu poate
legat de evolutia generala a societatii, de particularitatile
exprima decat nevoile sociale ale unei colectivitati
societatii in diferitele sale trepte de dezvoltare istorica.
constituite in forma politico, atuncl dreptul apare In
conditii social-Istorice determinate, caracterlzate prln
X Tema de reflectie: Dreptul este indisolubil legat dlferentieri specifice societatii politice.
de societate de la primele sale forme primitive de Argumentare a acestei ultime idei: In evolutia sa,
organizare, sau, dimpotriva, el apare, ca si statul, doar omul pleaca de la o stare de dependents totals fata de
intr-un anumit moment al evolutiei istorice a omului? natura, §1 nu putem considera hoarda sau ceata primara
drept forma sociala de organizare, intrucat orice astfel de
forma Implica cons/tiinta unul criteriu (real sau imaglnat),
Diferite scoli au dat raspunsuri diferite la aceastS iar hoarda nu era decat rezultatul unei apropieri
problema: instinctive.
- romanii credeau In vesnicia dreptului — uhi La scara devenirii istorice, determinate de marl
societas ibijus; mutatii economice, prima forma de organizare socials este
— §coala dreptului natural — conform conceptiei ginta - care are drept criteriu constitutiv comunitatea de
aristotelice, unde omul este considerat zoon sdnge. Ea a fost o forma universala de organizare a
politikon, deci un animal social. Din nevoia societatii primitive, care s-a caracterlzat printr-o diviziune
instinctiva de a trai in societate apare si nevoia naturala a muncli (dupa sex si varsta) si prln domnia obi-
de a se stabili norme juridice; Hugo Grotius -
30 31

ceiului. Exists acum proprietate comuna asupra Realitatea juridica este o dimensiune inalienabila
pSmantului, lipsa unei forte exterioare de constrangere, o
putere sociala ce apartine intregii colectivitati. realitatii sociale In conditii jstorice determinate. Existenta ei
Ginta imbraca doua forme: matriarhald si nu poate fi desprinsa de existenta celorialte parti ale unei
patriarhala, iar trecerea de la o forma la cealalta a fost societati, suportand influenta acestora si exercitand la randu-i
interpretata ca un efect al dezvoltarii ideilor religioase.
Efectul instaurarii patriarhatului a constat In instaurarea influents asupra lor. Realitatea juridica mai este denumita
monogamiei, dar ea este interpretata ca o incalcare a unei uneori si sistem juridic sau suprastructura juridica. In ea este
vechi poranci religioase. cuprins dreptul, dar acesta din urma nu se reduce la realitatea
In realitate, trecerea a avut mai degraba cauze sociale
juridica. Aceasta are drept componente: con§tiinta juridica,
si economice, determinate de schimbari importante produse la
nivelul meste§ugurilor, agriculturii, pastoritului etc. dreptul, relatiile juridice (ordinea de drept). Inainte de a fi o
fnceputul adevarat si prima fundatie a statului realitate normativa, dreptul este o stare de constiinta, in
consta, conform lui Hegel, in familie, care aduce.cu sine sensul ca nevoile schimbatoare ale societatii care isi reclama
proprietatea privata exclusiva, stabilirea dreptului privat si
siguranta satisfacerii trebuintelor. reflectare intr-un sistem de norme nu se transpun tale quale
in limbajul §i in continutul dreptului; ele tree prin constiinta
/^ Exercitiu: Ce este tabuul? Ce este dreptul legiuitorului, urmand un proces de evaluare, valorizare si
societatilor primitive?
valorificare finals prin normele de drept.
Dati exemple de astfel de legiuiri primitive!
Constiinta juridica
B2. Dimensiunea sociala. Dreptul este un produs - este o premisS a dreptului;
complex al societatii, iar normele sale intervin in procesul
- are o functie normativa;
productiv, stabilind reguli generate pentru actul zilnic,
repetat al producerii, repartitiei §i schimbului de produse si - are, de asemenea, o functie cognitiva, actionala
activitati. Abordarea dimensiunilor sociale ale dreptului si cultural-axiologica;
implies analiza locului dreptului si al realitatii juridice in - se structureaza pe doua paliere: unul rational
societate, sistemul legaturilor sale cu celelalte elemente
(realitati) ale societatii. (ideologia juridica) si unul psihic (psihologia
juridicS).
32 33

Partea institutionald — dreptul. Ca sistem de admiterii caracteralui evolutiv al dreptului, al progresului


reglementari si institutii, alcatuieste miezul juridicului, juridic. Ei sunt grapati in trei mari categorii:
1. cadrul natural;
continutul sau, cadrul sau substantial de referinta. Dreptul, 2. cadrul social-politic;
ca fenomen nomiativ, da expresie cerintelor structurilor 3. factorul uman.
sociale — conducatoare sau conduse - de mai buna
1. Cadrul natural — factor de configurare a
organizare a raporturilor umane, in vederea obtinerii acelui
dreptului. In toate componentele sale - mediul geo-
echilibru social indispensabil pentra asigurarea dimatului grafic, factorii biologici, fiziologici, demografici -,
in care liberului arbitru si vointei subiective sa i se poata acest factor influenteaza dreptul. Mediul geografic
reprezinta un ansambiu de factori care influenteaza viata
opune eficient anumite standarde oficiale de
sociala, dezvoltarea economics, posibilitatile dezvoltarii
compo'rtament §i in care sa poata fi inlaturata tensiunea politice etc.
dintre cei care accepts aceste standarde si cei care se abat Prezentarea exagerata a rolului factorilor
de la ele. demografici si biologici s-a soldat cu sustineri aberante,
rasiste, ce au alimentat continutul unor legiuiri retrograde,
Elementele relationale, sociologice. Intra aici
antiumaniste. Contestand asemenea exagerari, aveni in
raporturile juridice si situatiile juridice, cele care
vedere, in acelasi timp, faptul ca dreptul nu poate sa nu fie
probeaza eficienta drepului. In cadrul acestor raporturi,
influentat de actiunea mediului fizic in care oamenii isi
oarnenii participa in calitate de subiecte de drept,
urmaresc §i-si valorifica anumite interese si drepturi.
valorificandu-si sau aparandu-si pe cale legala interese si
Conditiile fizice se releva iegiuitorului - cu toate
drepturi. Desfas.urarea lor in conformitate cu dispozitiile
particularitatile lor - ca obiect al reglementarii,
legale. duce la crearea ordinii de drept. Din aceasta
influentand solutiile juridice cele mai potrivite pentru
perspectiva, dreptul poate fi considerat un mod de
apararea, conservarea si dezvoltarea acestui cadra in
existenta a ordinii publice, un factor real de calmare a
totalitatea sa ori a unor componente ale sale.
conflictelor §i de mentinere in limite de ordine a
ciocnirilor de interese.

C. Factorii de configurare a dreptului. Ideea


existentei unor factori exteriori complecsi, care exercita
influenta asupra dreptului, s-a conturat in perspectiva
34 35

2. Cadrul social-politic influenteaza dreptul,


^ Exemplu: Mlsunls legislative pentru combaterea
constituindu-se ca un factor de configurare cu actiune
Doluarii mediului, reglernentarils prin care se
specifics. Fiind un produs social, dreptul se afla intr-o
stabileste un regim juridie specific pentra diferitele
permanenta si constractiva relatie cu interesele structurilor
componente ale eadrului fizic - regimul juridic al
sociale. Evolutia actuala a raporturilor sociale produce o
terenurilor agricole, regimul juridic al spatiului
instrainare a individului, conducand la o treptata degradare
aerian, regimul juridic al marii teritoriale etc.
a relatiei dreptului cu societatea. Legat de interesele
economice ale marilor companii, dreptul este obligat sa-si
in desiasurarea circuitului juridic, legiuitorul este plaseze actiunea pe terenuri pe care criteriile justitiei sunt
nevoit sa ia in consideratie calitati specifice ale bunurilor inlocuite tot mai adesea cu criteriile eficacitatii practice.
materiale, carora le acorda un tratament juridic diferentiat. Dar, intr-o societate democrats, dreptul trebuie sa
supuna unei cenzuri proprii insesi scopurile, valorile
X Exemplu: Trasaturile naturale ale bunurilor fac ca societatii, contribuind astfel la definirea acelui orizont de
acestea sa se clasifice in: mobile si imobile, fungibile idealitate care transcende necesitatile practice imediate si
si nefungibile, bunuri de gen si bunuri individual considerentele de oportunitate. Aceasta nu poate conduce
determinate etc. la o izolare a dreptului de societate, pentru ca el trebuie sa-
si afirme in fiecare moment functia de mentinere a
raporturilor sociale in stare de echilibru, participand la
Diversele imprejurari naturale care nu depind de functionarea globala cu propria sa logica, propriile sale
vointa ornului pot, prin vointa legii, constitui cauze de mecanisme, propriile sale institutii. Configurarea solutiilor
nastere, modificare sau stingere a raporturilor juridice. legislative, caracterul practic-operational al institutiilor
Asemenea evenimente sunt: nasterea, curgerea implacabila legale inregistreaza, in ultima instanta, variate influente
si ireversibila a timpului, calamitati naturale etc. Curgerea din partea factorilor sociali. Aceste influente nu trebuie sa
timpului poate consolida juridic sau poate stinge un drept. anuleze specificul actiunii dreptului si sa duca dreptul in
Manifestarea fortei regulatoare a acestui fascicul starea de criza privitor la care ne avertiza J. Carbonnier.
de factori apartinand cadrului natural nu se prezinta insa
ca o fatalitate, nu in mod automat prezenta acestora se
finalizeaza cu consecinte juridice. Actiunea lor este /^ Exercitiu: Comparati cele doua cadre —
intotdeauna corelatd unui interes social, este prezenta natural si social-politic - de configurare a
numai in masura in care luarea lor in consideratie este dreptului.
reclamata de un interes social.
36 37

Elementele components ale acestul cadru social-


politic de configurare a dreptuM sunt: J^ Exercitiu: Explicate, pe baza cuno§tintelor dum-
a. economical - dreptul economic modem neavoastra generate (sau de specialitate), procesul de
dezvalule natura instrumental;! a juridicului, numeroase soclalizare si semnificatia sa pentru domeniul dreptului.
norme tehnice tmbogatind cu noi note definitorii
Dimensiunea umana a dreptului prives. te, Inainte de
continutul traditional al dreptuM;
orice, drepturile esentiale ale individului, drepturi care
b. ideological Isi pune amprenta asupra
garanteaza egalitatea deplina a tuturor oamenilor,
modelului de receptare de catre drept a influentei economice;
posibilitatea lor de manifestare nestingherita in temeiul
^ Exercitiu: Comparati ideologia comunista demnitatii si libertatii, deoarece omul, dupa natura sa, este
cu cea neoliberala din punctul de vedere al rolului o fiinta demna si libera.
factorilor de configurare a dreptuM.
/^ Exercitiu: Care credeti ca este eel mai impor-
tant dintre toti factorii de configurare ai dreptului?
structurile organizatorice ale societdtii - Argumentati.
c.
grupurile de interes, grapurile de presiune, partidele
politice - structuri sociale nestatale. D. Esenta, continutul §i forma dreptului
Dl. In general, esenta unui fenomen reflects unitatea
laturilor trasaturilor §i raporturilor interne necesare, relativ
stabile, care constituie natura launtrica a fenomenului si»l
^ Exercitiu: Evidential! rolurile specifice ale
fixeaza intr-o clasa de fenomene adiacente. A cerceta esenta
grupurilor de interese si cele ale grupurilor de presiune
dreptului presupune patrunderea inlauntrul sau, seslzarea
In configurarea dreptului. legaturilor intlme care-i confera relativa stabilitate,
Identificarea calltatllor interne.
3. Factorul uman este zona centrala de interes Din multitudinea determinarilor calitative ale
pentru orice legiuitor; deoarece reglementeaza dreptului se desprinde o calitate principald: calitatea
' comportarnentul oamenilor In cadrul unor categorli diverse juridica a vointei §i interesului, care prezideaza la aparitia
de raporturi sociale, dreptui se raporteaza la prezenta normelor dreptului si care asigura un anumit echilibru In
omului in societate, la capacitatea sa de a influenta si chiar desfasurarea raporturilor interumane. Este o calitate
de a transforma socialul.
i^^

38 39

esentlala, ce rarnane neschimbata, indiferent de formele pe


care le imbraca sau etapele prin care trece un slstem juridic. f Exercitiu: Sesizati deosebirea dintre
esenta si continutul dreptului? Explicati.
^ Exercltlu: Compara|I notiunea de inte-
res economic cu cea de interes juridic. Continutul dreptului are ca latura components
dominanta sistemul normelor juridice. Orice sistem de drept
In drept, putem vorbl despre: i§i realizeaza functiile prin actiunea normei de drept, iar
a. vointa generala — determinata de anumite mecanismul influentei sale asupra relatiilor sociale este
interese si care tinde sa se oficializeze prin intermediul esential legat de rnodul in care etalonul de conduita pe care-1
activitatii statale; cuprinde norma patrunde in tesatura raporturilor" interumane.
b. vointa individual - manifestata in procesul Ca elemente de continut ale dreptului, normele juridice se
aplicarii dreptului. afla intr-o permanenta relatie cu constiinta juridica. Raportat
la societate, dreptul apare ca un factor ce organizeaza relatiile
y Atentie! Esenta dreptului nu se concentreaza in sociale, le da o finalitate in conformitate cu un interes public.
mod expres pe aspectul psihologic al vointei, care Normele de drept sunt premise si conditii sine qua non ale
accentueaza latura individuals a fenomenului, ci pe ordinii, precum si instramente de control social.
elementele care fac ca aceasta vointa sa fie generala, §coala normativista (reprezentant de seama - H.
exprimata in cutume si legi, vointa ce tinde sa-si Kelsen):
subordoneze vointele individuale. - promoter al ideii conform careia studiul
dreptului trebuie sa fie o teorie pura;
^ Exercitiu: Se §tie ca aceasta vointa - studiul dreptului trebuie sa considere ca
generala este intalnita in conceptia contractualismului. irelevanta orice legatura a sa cu elementele
Cunoas.teti care sunt, in esenta, ideile acestei teorii? extranormative;
Care sunt reprezentantii ei de seama? - dreptul se formeaza in trepte, fiecare norma
aflandu-§i suportul intr-o norma superioara, iar
D2. Continutul dreptului il constitute ansamblul toate intr-o a§a-numita norma fundamentala.
elementelor, laturilor §i conexiunilor care dau expresie Criticile §colii normativiste s-au iacut de pe pozitii
concreta vointei §i intereselor sociale ce reclama sociologice in domeniul dreptului, imputand normativis-
oficializarea §i garantarea pe cale etatica. mului faptul ca dreptul a fost, in aceasta intelegere, rapt de
suportul sau social.
40 41

D3. Forma dreptului. Aceasta semnifica Criterii de tipologizare a dreptului:


exprimarea organizarii interioare a stractarii continutului, I. dupa dependenta de tipologia sistemelor de
desemneaza aspectul exterior al continutului, modul sau de organizare sociald (Poirier). Exista drept sclavagist, drept
exteriorizare. Forma dreptului apartine intotdeauna unui feudal, drept burghez, drept socialist;
continut. Nu exista forma goala a dreptului. II. dupa apartenenta dreptului la un bazin de
Forma dreptului este chiar legea de alcatuire, civilizatie juridica (Rene David). Exista tipologia dupa
modul in care se leaga elementele care compun continutul familia de drept - familia de drept romano-germanica,
dreptului. anglo-saxona, dreptul socialist, dreptul musulman, Mndus'
Stmcturalismul sistemic postuleaza existenta unei cfainez, japonez. Diferentele specifice dintre aceste familii
a) forme interne si b) a unei forme externe a dreptului. sunt de natura ideologico-juridicd;
Cea internd trimite chiar la interactiunea ramurilor III. dupa criteriul formelor de integrare eco-
dreptului. nomico-sociald la nivelul continentului european. A
Cea externd poate fi analizata din punctul de rezultat dreptul comunitatilor europene, un drept
vedere al: institutional si substantial comunitar. Premisele acestui
- izvoarelor dreptului; drept sunt:
- modalitatilor de sistematizare a legislatiei - - o noua tipologie a sistemelor de organizare
codificari, incorporari etc. sociala europeana (vezi Tratatul de la
Maastricht);
y Exercitiu: Care credeti ca este - existenta unei vointe autonome configurate de
relevanta acestei clasificari? Uniunea Europeana. Exista drept comunitar
originar si drept comunitar derivat;
- existenta unor prescriptii fundamentale, a unor
E. Tipologia dreptului principii generate care sa comande directive
Este posibila datorita existentei unor constante esentiale ale constrairii si dezvoltarii ordinii
juridice. In general, tipologiile juridice sunt realizate in juridice comunitare. Acestea sunt solidaritatea
drept prin considerarea elementelor si a relatiilor reale din intre statele membre, echilibral institutional,
viata juridica, pentru a putea cunoaste mai precis care sunt nediscriminarea si egalitatea de tratament,
mecanismele sau relatiile structurale care au fost stabilite proportionalitatea §i preferinta comunitara.
Intr-o arie de probleme juridice.
42 43

F. Definitia dreptului
Definirea dreptului a pus in discutle cfaiar Datura
dreptului. Este acesta o realitate transcendents, care se rolul stiintei si slstemul §tiintelor sociale
impune ratiunii, sau, dimpotrlva, este un ansamblu de stilnta dreptului in slstemul §tiintelor sociale
fenomene sociale perceptibile prin experienta? Raspunsul sisternul stllntelor juridice
la o astfel de intrebare a configurat intreaga evolutie a V stiintele juridice de ramura
filosofiei juridice. stllntele participative
locul §1 rolul teoriel generale a dreptului In
Dreptul este ansamblul regulilor sistemul §tiintelor juridice
asigurate si garantate de cdtre stat care au ca scop semnlficatla notiunii de drept
organizarea si disciplinarea comportamentului uman in dimensiunile dreptului — istorica si sociala
principalele relatii din societate, intr-un climat specific factorl de configurare a dreptului
manifestarii coexistentei libertatilor, apararii drepturilor esenta, continut si forma ale dreptului
esentiale ale omului si statornicirii spiritului de dreptate. tipologia dreptului
definitia dreptului
• /

a Termeni/expresil-cieie
a stilnta
• stilnta sociala
a stilnta dreptului
• conceptul de drept
a metodajuridica
a realitateajurldica
l a normativism
a actiunea sociala
a oblcei, totem, tabu
a slstematizare jurldica
• drept public/drept privat
' a pluralism/monism jurldlc
a tipologie juridica
44

JrKJtiL(iivjJcJ\ii/\ Z

a) Obligatorie

N. Popa, Teoria generald a dreptului, Ed. Actami, Introdncere


Bucuresti, 1998.
M. Djuvara, Teoria generald a dreptului Aceasta a doua prelegere arata relatiile care exista
(Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995. Intre drept si stat, precum si esentialele fimctii ale
Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de dreptului.
filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936.
Eugeniu Sperantia, Introducers in filosofia
dreptului, Cluj-Napoca, 1940.
I. Ceterchl, I. Cralovan, Introducere in Teoria
generald a dreptului, Bucuresti, 1992. La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea:
Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului, - sa isi insuseasca problematica statului
Bucuresti, 1999. (definitie, forme) etc. relevanta pentra relatia
Gheorghe Bobos, Teoria generald a dreptului, Ed. existenta intre stat si drept;
Dacia, Cluj-Napoca, 1996. - sa i§i insuseasca problematica functiilor
N. Popa, I. Dogaru, Gh. Danisor, D.C. Danisor, dreptului;
Pilosofia dreptului, Ed. AUBeck, Bucuresti, 2002. - sa recunoasca aspectul aplicativ al studiului
dreptului.
b) Facultativd

Fr. Rigaux, Introduction it la Science du Droit,


Braxelles, 1974.
Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit, 1. Notiunea de stat. Statul este principala
Paris, 1985. institute politica a societatii.
46 47

^ Exercltiu: Pe baza cuno§tintelor ^ Exercitiu:' Credetl ca in lumea contem-


dumneavoastra generale, incercati sa reallzati o porana acest mobil, considerat altadata aproape unicul
intr-un conflict Intre state, este'inca valabil in aceasta
incursiune teoretica in istoria statului. conditie? Argumentati.

Instrament de conducere sociala Elementele statului sunt, deci:


aparator al unor interese soclale de . - teritoriul; ..: ••-..•.
grap sau ale societatii ca intreg - populatla; •.••-. : . ..'
cadra de desfasurare al relatiilor : - Forta publica denumita si putere de stat sau
Statul soclale de un anumit tip, configurate putere de constrangere.
istorlc Diferite : concept!! despre stat - Kant, curentul
relatia cu societatea civila - fata de liberalismului etc. — configureaza in mod diferit raportul
aceasta, statul este o necesltate intre cetatean si stat, accentudnd, in esenta, pe apdrarea
exterioara si scop imanent al drepturilor cetdteanului, pe promovarea intereselor
societatii civile acestuia. • ~
Ruptura in aceasta directie o constituie mate-
2. Continut si scop al statului. Criteriul de rialismul istoric, care accentueazd pe considerarea
organizare al statului este unul teritorial. Teritoriul capita statului ca instrument de dominatie al unei clase asupra
in acest context o semnlficatiepolitico,. alteia.
Gontextul contemporan a schimbat perceptia
X Exercitiu: In cazul in care teritoriul asupra statului. Revolutia stllntifica . si tehnica,
dispare ca criterlu de definire a statului, mai putem transformarea claselor si a raporturilor dintre acestea intr-o
vorbi despre stat sau nu? Argumentati gandindu-va la lume creata de om pune problema unul nou rol jucat de
transformarlle care au loc in lumea contemporana. stat. Noul stat asistential se caracterizeaza, din punct'de
vedere juridic, prin. trecerea de la un drept cu o functie
preponderent protectiv-represiva la un drept cu o functie
Dlsputele intre state, care iau adesea forma mai mult promotlonala. Acest stat trebuie sa-si conserve
razboiului, au drept obiect acapararea de teritorii, de numai monopolul asupra fortei legitime, a carei exercitare
prizonieri, de bogatii aflate pe acele teritorii. este limitata de recunoasterea si garantarea drepturilor
48
49
omului. Este larg raspandlta Ideea ca acest nou stat are ca
functii principals care se concretizeaza in elaborarea unor norme
- asumarea sarclnll de reallzare a unel socletati cu caracter general-obligatoriu si in urmarirea
mai Integrate; aplicarii lor in practica sociala.
- respectarea drepturilor fiindamentale ale Exercitarea puterii de stat dlfera conform tipurilor
omului; de organizare statala.
- asigurarea principillor separaril puterilor;
- respectarea regulilor democratlce apte sa
genereze decizii adecvate;
- asigurarea democratic! si a justitiei (Duverger).
Intr-un stat democratic, puterea emana de la popor
3. Puterea de stat si exercitarea puterii de stat prin si apartine acestuia. Exercitarea puterii, organizarea
organele sale. Institutiile statului. Puterea de stat este o canalelor prin care circula puterea sunt Incredintate •
forma istorice§te determinata si variabila de autoritate. In statului. In planul activitatii statale are loc o divizare, o
orlce socletate exista forme multiple de autoritate, de separare a puterilor. Separatia puterilor:
fixare si consolidate a unui sistem de valori. - este fundamentals de Montesquieu;
- postuleaza existenta a trei puteri - legluitoare,
executiva si judecatoreasca;
S Tema: A se citi despre formele de - este fundamental libertatii politice.
autoritate in conceptia lui Max Weber. Separarea puterilor nn inseamnd lipsa de
corespondenta intre ele. Acest prlnciplu, al separatiei
Puterea de stat are: puterilor, nu trebuie sa Introduca o stare de independents
— caracter politic; absoluta care sa constitule raportul puterilor ca ceva
— sfera generala de aplicabilitate; negativ, in sensul ca tot ce face una fata de cealalta devine
— agenti speclallzati care o reallzeaza; un act ostil, cu destinatia sa 1 se impotriveasca. In
— este suverana, atat din punct de vedere exterior ameliorarea unei astfel de vizluni, un rol important li
- orlce stat are dreptul de a stabili propriile revine dreptului. Acesta fixeaza cadrul legal de func-
relatii cu alte state, cat §1 din punct de vedere tionare a fiecarei puteri, cadru in care trebuie sa se regleze
interior, In sensul ca orice stat poate sa raporturile firestl de cooperate ale puterilor si de integrare
comande cu prlvire la supusil proprii, ordine a acestora in sistemul social-politic de organizare sociala.
50 51

Institutiile statului sunt organizate intr-o forma b3. regimul politic - ansamblul metodelor si
sistematlca §1 constltuie Instrumental de realizare a mljloacelor de conducere a societafii, cu referire imediata
functiilor statului. Modul de functlonare, repartizarea la raporturile dintre stat si Individ, la modul eoncret in care
competentelor, atribuirea unor prerogative specifice sunt un. stat asigura si garanteaza, in volum si intensltate,
contlnute in legi, in Constitute, in legile organice si in •raporturile subiective. . ..
legile subsecvente acestora.
Activltatea institutiilor este reglatd normativ. 5. Principalele functii ale dreptului. Functiile
Normele juridice dimensioneaza competenta organelor de dreptului sunt acele direct!! fundamentale ale actiunii
stat — atat cea materials, cat §1 cea teritoriala sau personals. mecanismului juridic la indeplinlrea carora participa
intregul sistem al dreptului, precum. §1 instantele sociaie
2. Forma statului special abilitate cu atributii in domeniul reallzaril
a. Exprima modul de organizare a continutului dreptului., .
puterii, structure intema si extema a acestui continut. Principalele functii,ale dreptului, intr-o prezentare
b. Laturile componente ale formei de stat sunt: analitica, sunt:
bl. forma de guvernamant — modul de constituire
a organelor centrale ale statului, exercitarea puterii prin a. functia de institutionalizare sau formalizarea
Intermediul acestor organe si impartlrea competentei juridicd a organizarii sodal-politice. Organizarea si
intre ele; functionarea puterilor publice, precum si a institutiilor
politice fundamentale, sunt concepute in maniera juridlca,
y Exercitiu: Pe baza cuno§tintelor dum- iar mecanismul rapbrturilor ce se nasc in procesul
neavoastra generate, dati example de forme de conducerii politice este reglat prin intermediul dreptului;
guvemamani b. functia de conservare, aparare §i garantare a
valorilor fundamentale ale societdtii. Prin aceasta se
b2. structura de stat - state simple sau unitare si implica activ in dezvoltarea sociala, deoarece dreptul, ca
state compuse sau federative; ansamblu de norme, institutii si sanctiuni formallzate,
stabileste principiile de baza ale convietulrii sociaie;
c. functia de conducere a societdtii. Actul normativ
tf Exercitiu: Care sunt avantajele si
juridic este un act de conducere sociala. Legea este forma
dezavantajele statelor federative fata de cele simple?
•jnlversala de exprimare a dezideratelor sociaie majore;
52 53

d.functia normative!. Ea deriva din rolul superior al


dreptului, din faptul ca, nefilnd un scop in sine, dreptul
este destinat sa asiguie subordonarea actiunilor Individuale
fata de o condulta-tip. Aceasta functie este una de slnteza, a) Obligatorie
Implicandu-le pe toate celelalte.
N. Popa, Teoria generald a dreptului, Bucuresti, 1998.
M. Djuvara, Teoria generala a dreptului
(Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucure§ti, 1995.
Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de
•S notiunea de stat filosofw juridica, Cluj-Napoca, 1936.
•S continutul si scopul statului Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia
S puterea de stat si exercitarea puteril de stat dreptului, Cluj-Napoca, 1940.
•S Inst'ramente ale exercitaril puterii de stat I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria
institutiile statului generala a dreptului, Bucuresti, 1992.
•f. forma statului Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului,
S notiunea de functie a dreptului Bucure§ti, 1999.
S prlncipalele functii ale dreptului Gheorghe Bobos, Teoria generala a dreptului, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria generala
a dreptului, Ed. AllBeck, 2001.
• autoritate
a stat b) Facultativd
a Institute
a principille dreptului E. Friedman, Theorie generale du droit, 1965.
a functie a dreptului Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,
Bruxelles, 1974.
Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit,
Paris, 1985.
Giorgio Del Vecchio, Lectii de filosofle juridica,
Ed. EuropaNova, Bucuresti, 1995.
PRELEGEREA3
Principlile dreptului. Dreptnl ,§i sistemnl
normativ social

Prelegerea a treia 1st propune sa clarifice


problematlca principiilor dreptului si a celel legate de
relatia dintre drept si sistemul normativ social. Un accent
aparte se pune pe relatla drept-morala. ,

Oblective

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea:


— sa identifice principille dreptului §1 problematica lor;
— sa deosebeasca intre relevanta teoretlca §i
practlca a prlncipiilor dreptului; . •
— sa aplice §i sa coreleze informatlile dobandite cu
privire la sistemul normativ social la chestiuni practice.

Contlnnt §1 tematlzare

1. Clarificarea notiunii de principiu al dreptului.


• In aceasta parte a prelegerii, se va accentua
•. asupra configurarii teoretlce a notiunii de
principiu al dreptului.
Ce sunt prindpiile dreptului?
Idei conducatoare ale continutului tuturor normelor
jurldlce. .
56 57

Care este rolul princlplllor dreptului? b) normele juridice - normele juridice au, fata de
Ele au un rol construct™, dar §i unul valorizator principii, o valoare explicatlva mai mica.
pentra sistemul de drept, in sensui ca ele cuprind cerintele c) axlomele juridice - acestea sunt mici sinteze, cu
obiectlve ale societatii, cerinte cu manifestari specifice in un grad de cuprindere mult mai mic decat principiile
procesul de constitute a dreptului si in procesul de generate si cu un rol limitat in Interpretarea fenomenului
realizare a sa. juridic.

y Exercitiu: Ce rol joaca traditia §1 ino- Exemplificati.


vatla in construlrea slstemului dreptului?
Ideea de baza de la care s-a pornit, indiferent de
Principiile generale ale dreptului sintetizeaza un §coala de drept care a abordat aceasta problems, a fost
mare numar de cazuri concrete, ele rezuma fie aprecierile conslderarea dreptului ca instrument al asigurarii libertatii
individuale ale relatiilor juridlce, fie elementele de drept §i egalitatii oamenilor in raporturile dintre el sau in
(sub forma unor definitii). Ele nu au un suport exclusiv raporturlle lor cu statul, independent de variatiile istorice
imaginativ. in care s=au configurat Instramentele juridice de garantare
§i reaiizare practica a libertatii si egalitatii.
Delimitarea principiilor dreptului se face in
functie de experienta sociala si de unele cerinte obiective
^ Exemplificati, aratand care sunt ideile esentiale
ale evolutlei societatii, ale convietulrii sociale, ale
ale diferitelor teorii - pozitiviste, jusnaturallste sau
asigurarii acelui echilibru necesar intre drepturile unora
istorice - in abordarea problematicii originli dreptului.
si obligatiile altora. Principiile dreptului trebuie
departajate de:
a) conceptele juridice - chiar daca exista o legatura Care este importanta teoreticd si practica a
intre ele, in sensui ca conceptele juridice sunt elemente de studieril principiilor dreptuiul?
mijlocire pentra principiile fundamentale ale dreptului, iar - Principiile dreptului traseaza linia directoare
acestea, la randul lor, dau continut concret categoriilor pentra sistemul juridic;
juridice, principiile juridice nu se confunda cu conceptele - Principiile dreptului au rol in administrarea
si categoriile juridice. Dar acestea din urma ajuta justitiei;
principiile juridice prln conferlrea unul continut concret, - Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat
prin punerea lor in acord cu schimbarile sociale. conferirea certitudinii dreptului - garantia
58 59
acordata Indivizilor contra imprevizibilitatil
_ _ D. _ Pnncipiul echitatii si justitiei. Actiunea
nomielor coercitlve - si a congruentel
prmcipiului echitatii priveste atat activitatea legiuitoralui
sistemului leglslatlv — adica -concordanta
cat si activitatea de interpretare si aplicare a dreptului '
legilor, caracteml lor social verosimii,
oportanitatea lor.
Exercitiu: Imaginati o situatie reala in
Prezentarea analiticd a principiilor dreptului care se poate proba existenta acestor principii ale
A. Asigurarea bazelor legale de functionare a dreptului.
statului. Actiunea acestui principiu presupune premisa
existentei statului de drept.
2. Dreptul in sistemul normativ social
B. PrincipM libertatii si al egalitatii. In realizarea *$" In aceasta sectiune a prelegerii, se va analiza
efectiva a vietii sociale, rolul dreptului se materializeaza in relatia existenta intre drept si sistemul normelor sociale.
ingradirea inclinatiei unor grapuri de a nega altora ceea ce
lor nu le place, in neutralizarea acelei suspiciuni difuze a Definitia normei sociale: Element de reglare a
autoritatilor politice fata de gruparile nonconformiste si in comportamentului social.
inlaturarea tuturor barierelor si a discriminarilor ce Sistemul normelor sociale. Este alcatuit din norme
persists in calea asigurarii sanselor egale de manifestare si etice, obisnuielnice, tehnice, politice, religioase, juridice.
progres pentru toti oamenii. • Corelatii intre notmajuridica si cea etica:
- teoria juridica a considerat dreptul si morala strans
C. PrincipM responsabilitatii. Dincolo de terenul legate intre ele, cand dreptul ca un minim de morala, cand o
moralei, responsabilitatea priveste domeniul dreptului in ordine de drept fara morala (pozitivismul juridic);
sensul ca acesta poate si trebuie sa intervina in
reglementarea raporturilor sociale, nu numai post festum, Exercitiu: Argumentati aceasta idee.
ci si prin prescriptive sale, putand sa fundamenteze
atitudini culturale ale individului fata de lege, atitudini
exprimate esential in apararea integritatii valorilor sociale - curentele sociologice se plaseaza intre aceste
pe cale legala. orientari - specificitatea curentelor sociologice
consta in aceea ca ele recimosc si explica prezenta
spontana a dreptului in viata sociala, ca urmare a
presiunii unor factor! social-politici si ideologic!.
60 61

® Corelatii intre noxma juridica si cea a


obiceiuhd. Gbicelul este o regula de conduita statomiclta
in cadnil convietuirii umane printr-un uz indelungat.
Aplicarea sa se reallzeaza indeosebi prin consensui a) Obligatorie
membrllor colectlvitatll (grupului), potrivit cu credinta in
justetea reglementarii sale. N. Popa, Teoria generald a dreptuiui, cap. V §1
VII.
« Corelatii intre norma juridica si cea tehnica. M. Djuvara, Teoria generala a dreptuiui
Este vizibila mai ales prin nerespectarea in procesul (Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995.'
economic a normelor Impuse. Eugenlu Sperantia, Principii fundamentaie de
filosofie juridica, Ciuj-Napoca, 1936.
© T.enie peiitra re.capitulare Eugeniu Sperantla, Introducere in filosofia
dreptuiui, Cluj-Napoca, 1940.
notlunea principiilor fundamentaie ale dreptuiui I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria
importanta principiilor dreptuiui-: generald a dreptuiui, Bucuresti, 1992.
norma sociala §i. norma juridica" Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptuiui,
dreptul in sistemul'normativ social ' ' Bucuresti, 1999.
dreptul sI morala '.•'"' Gheorghe Bobos, Teoria generald a dreptuiui,
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
511- N. Popa, I. Dogaru, Gh. DSnisor, D.C. Danisor,
Filosofia dreptuiui. Marile curente, Ed. AllBeck,
Q princlpm 2002.
a norma sociala
a libertate b) Facultativd
a egalltate
a justitie Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,
a norma juridica. Bruxelles, 1974.
• sistemal normelor jurldlce Jean-Louis Bergel, Theorie generate du droit,
Paris, 1985.
PRELEGEREA4
Norma juridical, izvorul dreptului, crearea
dreptului firaportnl jnrMIc

Introdncere ••••-.'

In aceasta prelegere vor fi, anallzate problematica


notiunii normei juridice si a raportului juridic, structura
lor, continutul lor si principiile actiunii.

Obiective

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul' va putea sa:


- identlfice problematica normei juridice §i a
raportului juridic; •
- identlfice aplicabilitatea practica a acestor categorii
ale §ti'intei dreptului. , -

• Continut f i tematizare

1. Camcteristiciale normei juridice


- caracter general §i impersonal;
- caracter tipic;
- impllca un raport intersubiectiv;
- este obligatorie.
64 65

4. Clasificarea normelor juridice


^ Exercitlu: Explicati afirmatiile de mai A. Criteriul- ramurii de drept - eel al obiectului
sus si caracterizati aceste trasaturi. reglementarii juridice §1 al metodelor de reglementare.

2. Definitia normei juridice B. Criteriul fortel juridice a actulul normatlv -


actele normative sunt exprimate in legi, decrete, hotarari
Norma juridica este o regula generala s. I obligatorie guvemamentale, ordonante, fiecare cu o forta juridica
de eondulta, al carei scop este acela de a asigura ordinea specifics.
sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinlre pe cale
statala, in caz de nevoie prin constrangere. C. Criteriul structurii loglce - din acest punct de
vedere, normele juridice pot fi:
- complete - cele in care sunt cuprinse toate partile
^ Exercitlu: Care este rolul normei constitutive (ipoteza, dlspozitie, sanctiune);
juridice In societate? - incomplete — care sunt clasificate ca norme de
trimitere §i norme in alb.
3. Structura normei juridice
Ea poate fi privita din punct de vedere: D. Criteriul sferei de aplicare - din acest punct de
a) logic - partea statica, Intema §1 stabila a vedere, normele juridice sunt generale, speciale si de
normei. exceptie.
Ipoteza — Imprejurarile in care norma juridica intra
in actlune. E. Criteriul gradulul §1 intensitatii Incidentei -
Dispozitia este miezul normei juridice, in care sunt normele-principli §i normele cardinale sunt distinse dupa
cuprinse drepturile si obligatiile subiectelor participante la acest criteriu.
raporturile soclale, conduita acestora.
Sanctiunea confine unnarile nefavorabile care F. Criteriul modului de reglementare a conduitel:
survin in conditiile nerespectarii dispozitiei. onerative, prohibitive, permlsive - ele trlmit la
b) tehnic-legislativ - partea flexibila a normei reglementarea cornportamentelor sociale §1 juridice.
(constructia tehnlca a normei juridice de catre
legiuitor). G. Normele organizatorlce — normele care privesc
organlzarea institutiilor §i a organismelor sociale.
66 67

H. Normele punitive si normele stimulative - cele Raportul juridic este acea legdtura
care sunt analizate foarte bine si de sociologla juridica, sociala, reglementafd de norma juridica, contindnd un
cuprlnzand sanction! negative si pozitive. sistem de interactiune reciprocd intre participanti
determinati, legdtura ce este susceptibila a fi aparata pe
5. Actiunea norrneijuridice calea coercitiunii statale.
Ea se poate anallza:
a. in timp. Exista trei momente care intereseaza: 8. Trdsdturile caracteristice ale raportului juridic
al. intrarea In vigoare a normel juridice; 1. Este un raport social;
a2. actiunea normei - exceptille de la principiul 2. Este un raport de suprastractura;
neretroactivitatii normei juridice; 3. Este un raport volitional;
a3. iesirea din vigoare a normei juridice. 4. Este un raport valorlc;
5. Este o categoric Istorica.
c. in spatiu §i asupra persoanelor; exceptia
extrateritorialitatii. 9. Subiecteie raportului juridic
A. Conceptul de sublect de drept - sau subiect al
6. • Izvoarele dreptului. Evolutie istorica raportului juridic; se doreste evidentierea relatiei existente
intre calitatea de subiect de drept si capacitatea juridica -
7. Raportnljuridic o categoric ce desemneaza aptitudinea (deci posibilitatea)
Este un raport social care implica mai rnulte de a avea drepturi si obligatii in raporturi juridice concrete.
elemente: B. Capacitatea juridica - premisa a calitatii de
subiect de drept —, stems legata de persoana si
1. premisele raportului juridic - norma juridica, personalltatea omului. Ea poate fi generala si specials.
subiecteie de drept si faptele juridice; C. Clasificarea subiectelor raporturilor juridice:
2. Idei rationale: persoana, obligatie, act juridic, subiecte indlvlduale (persoana) §i subiecte colective
fapt juridic etc.; (statul, organele statului, persoanele juridice).
3. contactul intre subiecte a caror actiune are o
limita: dreptui si obligatia corelativa. /^ Exercltiu: Ce relatie exista Intre
subiecteie Individuale si cele colective din punctul de
vedere al raportului juridic?
68 69
10. Continutul raportuluijuridic notiunea raportului juridic
Aid se reflects legatura. indisolubila intre norma trasaturi ale raportului juridic
agendi - regula de drept ce determina conduita posibila si structura raportului juridic
datorata - §i facultas agendi - dreptul unui participant la continutul si subiectele raportului juridic
raportul juridic.

a
• - - .

11. Obiectul raportului juridic Termemi/expresi-eieie


II constituie, deci, chiar conduita la care se refera
continutul. a izvor de drept
a norma juridica
12. Faptul juridic
a raport juridic
Clasificarea faptelor juridice: evenimente, actiuni,
a structura
cu precizarea ca nu orice eveniment produce efecte a sanctiune
juridice, intrand astfel In categoria faptelor juridice. Legea Q permisiune
selecteaza numai un numar limitat de astfel de imprejurari, • dispozitie
si anume pe cele care, prin amploarea consecintelor, au retroactivitate
a
legatura cu ordinea juridica. a fapt juridic
a capacitate juridica
a subiect de drept
Teme peiitni recapitulare a drepturi si obligatii juridice

> caracteristicile normei juridice 1 Bibliografle recomandata


> definitia normei juridice
> structura normei juridice Obligatorie
> clasificarea normelor juridice
> actiunea normei juridice Popa, Teoria generald a dreptului, cap.
> conceptul de izvor de drept IX si XIV.
> evolutia izvoarelor dreptului in decursul istoriei M. Djuvara, Teoria generald a dreptului
dreptului (Enciclopedie juridica), Ed. AH, Bucuresti, 1995.
70

Eugeniu Sperantia, Principii fundamentale de


filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936. PRELEGEREA 5
Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia
dreptului, Cluj-Napoca, 1940. Meallzarea dreptului. Incakarea dreptului
Dan Ciobanu, Introducere in studiul dreptului, • (rlspmmderea juridica)
Bucuresti, 1991.
I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria Introducere
generala a dreptului, Bucure§ti, 1992.
Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului, In aceasta prelegere se vor evidentia problematica
Bucuresti, 1999. realizarii dreptului, aspectele practice ale functlonarii
Gheorghe Bobos, Teoria generala a dreptului, dreptului §i incakarea dreptului.
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
Obiectlve •
b) Facultativa
Paul Roubier, Theorie generale du droit, Paris, La sfarsitul prelegerii, studentul:
1951. - va putea sa sesizeze aspectele practice ale
Jean Dabin, Theorie generale du droit, 1969. problematicii dreptului; -
E.Friedman, Theorie generale du droit, 1965. - va putea sa isi precizeze intinderea aplicarii
Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit, dreptului;
Bruxelles, 1974. ' — va putea sa sesizeze modul in care statul apara
Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit, ordinea de drept incalcata.
Paris, 1985.

ContlHiit § I tematizare

1. Conceptul realizarii dreptului. Aceasta este o


confruntare a modelului -general de conduita, constrult de
legiuitor, cu realitatea concreta.
73
72

Realizarea dreptului este procesul 2. Trasaturile aplicarii dreptului;


transpunerii in viatd a continutului normelor juridice, in 3. Fazele procesului de apllcare a dreptului. Acestea
cadrul caruia oamenii, ca subiecte de drept, respectd §i sunt stabillrea starii de fapt, alegerea normei de drept,
executd dispozitii normative, iar organele de stat aplicd interpretarea normelor juridice, elaborarea si emiterea
dreptul, in temeiul competentei lor. actului de apllcare;
4. Conceptul interpretarii normei de drept;
2. Formele realizarii dreptului. Acestea sunt in numar 5. Formele si metodele Interpretarii;
6. Incalcarea dreptului - raspunderea juridica.
de doua:
A. Realizarea dreptului prin respectarea si executarea
dispozitiilor legate de catre cetateni - aid se mai pot ^ Exercitiu: Imaglnati o situatie reala de aplicare
a dreptului si comentati.
evidentia cateva trasaturi:
- aceasta forma de realizare a dreptului implica
indeplinirea comandamentelor cuprinse in normele
juridice, prin conformarea fata de dispozitiile normative;
- conformarea fata de conduita flxata prin normele de
drept este rezultatul direct al actiunii mai rnultor factori, conceptul realizarii dreptului
precum acceptarea legii de catre societate, ridicarea vietii formele de realizare a dreptului
materiale si spirituale a oamenilor etc.;
- ca voluni si intensitate, aceasta forma de realizare a Q> Termeni/exf jresii-cheie
dreptului este mult mai bogata decat cealalta forma -
aplicarea dreptului; • realizare a dreptului
- din punctul de vedere al tehnicii juridice, activitatile a apllcare a dreptului
implicate in realizarea acestei forme sunt relativ mai simple. • stare de fapt - stare de drept
• act de aplicare
B. Realizarea dreptului prin aplicarea normelor
a Interpretarea dreptului
juridice de catre organele de stat si alte organisme soclale. • raspunderea juridica
1. Notiunea de apllcare a dreptului consta in elaborarea
si realizarea unui sistern de actiuni statale, in vederea
transpunerii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor
normelor de drept;
74

a) Ohligatorie

N. Popa, Teoria generald a dreptului, cap. XII,


XIII §i XV.
M. Djuvara, Teoria generald a dreptului
(Encidopedie juridica), Ed. All, Bucure§tl, 1995.
Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de
filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936.
Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia
dreptului, Cluj-Napoca, 1940.
I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria
generald a dreptului, Bucure§ti, 1992.
Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului,
Bucure§tl, 1999.
Gheorghe Bobo§, Teoria generald a dreptului,
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
D. Mazilu, Teoria generald a dreptului.

b) Facultativd
Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,
Braxelles, 1974.
Jean-Louis Bergel, Theorie generate du droit,
Paris, 1985.
Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria
generald a dreptului, Ed. AllBeck, Bucure§ti, 2001.
Giorgio Del Vecchlo, Lectii defilosofie
juridica, Ed. EuropaNova, Bucure§ti, 1995.