Harry Potter si Misterul Turnului Antic

(Harry Potter and the Mistery of the Ancient Tower)

cap.1 --- Adevarata fata a lui Sobo

După ce ajunse din nou pe Aleea Boschetelor nr.4, Harry

stătu câteva zile închis ( de bunăvoie!!!) în camera lui din
casa unchilor săi şi încercă să-şi scoată din gând
amintirea morţii lui Sirius. Reflecta foarte mult asupra
vălului misterios din Camera Mortii, din Departamentul
Misterelor. Intr-o zi isi lua inima-n dinti si ii chema pe
prietenii sai Ron, Hermione si Ginny sa vina cu el sa vada
ce s-a intamplat cu Sirius. Le trimise scrisori identice si
lui Ron si lui Hermione, in care le spunea:
Veniti urgent la casa unchilor mei. Trebuie sa aflam ce s-a
intamplat cu adevarat cu Snuffles. Va astept maine la ora
14.00. Unchii mei si Dudley sunt plecati la circ, in alt oras.
Se vor intoarce abia peste 2 zile. Nu stiu cum de au avut
incredere si mi-au lasat toata casa la dispozitie. Pa!
A doua zi, Ron si Hermione venira la ora stabilita, insa
mai adusera pe cineva cu ei. Harry nu o recunoscu de
prima data, dar dupa ce se uita mai atent isi dadu seama
ca este Ginny, sora lui Ron. Era asa de schimbata! Abia
reusi sa-si ia ochii de la ea. Ii spuse incet lui Ron: „E…e
atat de frumoasa!, moment in care baiatului cu parul
rosu i se lumina fatza. Intocmira un plan, si in doua ore
plecara cu Autobuzul Salvator. Ajunsera acolo exact la
timp, exact inainte sa se insereze afara. Harry forma cu
grija numarul: 62442. Primi 4 insigne pe care scria
Snuffles: Descoperirea secretului. Luara liftul pana la
nivelul 9, unde se acoperira cu Pelerina Magica si intrara
in Departamentul Misterelor. Cu totii doreau sa afle
misterul acelei asa-zise Camere a Mortii. Trecura prin
prima camera, care era mare si circulara. Apoi prin cea
de-a doua camera care era dreptunghiulara, unde
intalnira niste sobolani ciudati care ii facura sa piarda
timp pretios, apoi prin a treia camera care semana cu
sala unde fusese judecat Harry de Vrajustitie in Anul 5.
Ajunsera pana la urma la acel val negru misterios. Harry
auzi din nou niste voci, dar care se intelegeau clar de
aceasta data. Harry auzi clar cand ii fu rostit numele, si
auzi si numele de Voldemort si Beauxbatons. Aceste
cuvinte erau rostite deopotriva si de o voce de barbat si
de o voce de femeie. Ron, Hermione si Ginny nu auzira
insa nimic. Harry dori in prima faza sa ridice valul, dar
Hermione il opri: „Harry, nu acum! Mai asteapta!”Harry
isi luase la el si oglinda tur-retur, cu gandul ca-i va fi de
ajutor. Primul lucru pe care il facura cei 4 fu ca Harry sa
vorbeasca catre oglinda tur-retur:
- Sirius, esti acolo? Te rog, raspunde-mi! mai continuase
el cu inima batandu-i necontenit.
Se auzira niste sunete care semanau cu niste latraturi.
Inima ii zburda de fericire baiatului cu ochii verzi. Cu
totii stiau ca Sirius este un Animagus, putandu-se
transfigura intr-un caine. Harry intreba repede „Sirius,
unde esti?”, dar nu auzi nici un raspuns pentru ca se
apropie un sobolan de el si ii lua oglinda din maini.
Hermione fu insa mai rapida, si indrepta bagheta spre
sobolan: „Immobulus!” Sobolanul se opri dintr-o data. Nu
mai putea sa se miste. Ginny observa speriata ca devine
din ce in ce mai mare! Chiar asa era, deoarce Ron
recunoscu dintr-o data acel sobolan. Era Pungasul, adica
Sobo. „Adica Peter Pettigrew”, termina Hermione
propozitia.
- Sobo, ce cauti aici? intreba Harry mirat.
Sobolanul reveni la pozitia de om, si ii spuse lui Harry
tremurand:
- Harry, stii foarte bine ca mi-ai salvat viata acum 3 ani!
- Cum sa nu-mi amintesc! Cate remuscari am avut dupa
aceea, spuse baiatul cu ochii verzi.
- Vezi tu, atunci m-am gandit pentru prima data daca
sunt de partea cui trebuie. In anul 4 am vrut sa ma
revansez fata de tine, si l-am implorat pe Voldemort sa
nu foloseasca sangele tau si sa nu te omoare. El insa nu
m-a ascultat. Dupa acea noapte am fugit de el, si m-am
ascuns intreg anul. La sfarsitul anului, am auzit ce s-a
intamplat cu Sirius. Nu puteam sa-l las sa moara. Tu nu
stii ce importanta are acel val. Nu stii legenda lui. Dar
inainte de toate trebuie sa stii ce s-a intamplat cu
adevarat in noaptea cand au murit parintii tai: nu eu i-
am spus lui Voldemort unde se ascunde James, ci Lucius
Malfoy.
- Lucius Malfoy!? strigara cei 4 prieteni intr-un glas.
- Da, chiar Lucius. El l-a auzit pe Sirius cand mi-a spus
unde se ascund, si a fugit repede la Voldemort. Cat
despre ce s-a intamplat cand au murit acei 13 oameni in
plina strada, eu venisem sa-l avertizez pe Sirius. Tot
Lucius Malfoy a fost vinovat. El a venit deghizat intr-un
Incuiat normal, si deodata a spus uitandu-se la Sirius:
„Uitati-va in sus, vrea cineva sa arunce cu ceva in voi”. Ei
s-au uitat, iar Lucius i-a blestemat, si s-a transfigurat.
- Cum, Malfoy este un Animagus? intreba Ron stupefiat.
- Da, Weasley. Voldemort i-a dat puterea sa se
transforme in orice pasare. Cand a indeplinit aceasta
misiune oribila, s-a transfigurat apoi intr-un soim, si a
zburat in sus. Nu am apucat sa-l anunt pe Sirius. Stii tu,
mama mea este Patricia Trelawney, profesoara de
Previziuni pentru Viitor. I-am mostenit talentul. Cand
eram eu la scoala, Previziuni desper Viitor era materia la
care eram cel mai bun, insa nimeni in afara de prietenii
mei nu stia acest lucru. Astfel am aflat de misiunea lui
Lucius.
- Dar de ce ti-ai taiat totusi degetul? intreba Hermione.
- De necaz pentru ca nu am ajuns la timp, spuse Peter
nervos. Si ca nu am reusit sa evit totul. Simteam ca
trebuie sa-mi provoc durere. Un defect al animalului in
care ma transfigurez, sobolanul.
- Dar moartea parintilor mei nu ai putut sa o eviti? vru
Harry sa afle numaidecat.
- Din pacate nu, Harry. A fost prea tarziu cand am aflat.
Voldemort deja se dusese sa-i omoare. Cand am ajuns
acolo, erau deja morti, iar Voldemort disparuse. Acum 3
ani, cand l-am descoperit, l-am ajutat sa invie pentru
tine, Harry. Pentru ca stiam pe de rost profetia, de la
mama mea. Stiam ca doar tu poti sa-l omori. Mai bine
mai devreme decat prea tarziu.
Harry nu mai putu sa reziste. Ii venea sa tipe cat poate
de tare. Dar rezista ispitei.
- Peter, dar cu Sirius ce s-a intamplat? dori nerabdator
Harry sa afle. Chiar a murit?

cap.2 --- In spatele valului (Amprenta si Corn)

- Din fericire am prevazut acest lucru la momentul

potrivit. Cu o zi inainte m-am dus acolo, si am atins
valul. Valul este de fapt un portal care te duce in lumea
mortilor. Daca stai prea mult, nu mai poti sa te intorci.
Poti sta doar o ora, altfel vei ramane inchis pentru
totdeauna. De aceea camera aceea se numeste Camera
Mortii. In spatele valului sunt niste scari care coboara in
jos si te duc intr-un tunel secret. Dupa cateva ore de
mers, reusesti sa ajungi afara din Minister. Asa era
prevazut proiectul acestei asa-numite Camere a Mortii.
Langa acele scari este agatata o tablita pe care scrie
„Denu inemin unet apoge juna”, propozitie care se
traduce: „Unde nimeni nu poate ajunge”. Doar Sirius a
putut sa coboare prin acele scari, insa asta abia a doua
zi. Blestemul cu care l-a lovit vara sa, Bellatrix, se
numeste Molotris. Este un blestem care face ca persoana
lovita sa-si piarda cunostinta timp de 24 de ore, pur si
simplu te adoarme. Bellatrix credea ca acel val il va duce
in lumea mortilor, iar astfel, neputandu-se intoarce de
acolo intr-o ora, Sirius va muri. Eu insa am reusit dupa
multe incercari sa inlocuiesc acel val cu ajutorul
prietenilor mei sobolani, dar ne-am chinuit cateva ore
bune sa-l rupem de sus. L-am inlocuit cu o perdea rupta
ca si aceea, dar pe care am transformat-o intr-un portal
care sa-l duca pe Sirius in Godric’s Hollow, la vreo
saptezeci de kilometri de Londra.
- Stiam eu ca Sirius nu e mort, spuse Harry vesel! Mi se
pare cunoscut numele de Godric’s Hollow, Parca acolo s-
au ascuns si parintii mei.
- Ai mare dreptate, Harry. Godric’s Hollow este satul
unde s-a nascut Godric Gryffindor, fondatorul casei
Cercetasilor. Acolo s-a nascut faimosul Godric, si de la el
vine numele satului. Sirius este in mare siguranta acolo.
- Unde eram…a, la inlocuirea valului! Dumbledore a aflat
ce am facut. Insa mi-a promis ca nu o sa spuna la
nimeni, decat lui Lupin. De aceea Lupin te-a oprit. Si de
aceea Dumbledore a lasat-o pe Bellatrix „sa-l omoare”.
Azi am venit pentru a inlocui acel val cu cel autentic, si
chiar vreau sa te intreb daca vrei sa vii o ora pentru a-ti
revedea parintii, impreuna cu mine. Vreau neaparat sa-l
revad pe James.
- Desigur ca vreau, spuse Harry, dupa ce ascultase totul
cu sufletul la gura.
- Veniti dupa mine. Daca vrei pot intra si prietenii tai.
Harry si prietenii sai il ascultara pe Sobo si atinsera toti
deodata acel val.
Harry se simti de parca s-ar invarti Londra cu el. Dupa
cateva minute ajunsera in Lumea Mortilor. Harry, Ron,
Hermione si Ginny se speriara putin cand vazura ce este
in acea lume, insa il urmara pe Sobo. Peste tot erau
oameni care pareau normali, si care vorbeau intre ei.
Harry nu vazu insa pe nimeni cunoscut, dar il urma pe
Sobo si mai merse cativa zeci de metri in fata. Ochii ii
licarira de fericire. Doua persoane, un barbat si o femeie,
se indreptau spre el. Harry ii recunoscu de prima data si
striga:
- Mama, tata, nu-mi vine sa cred! si sari in bratele lor.
- Harry, cat timp am asteptat clipa asta cand am sa te
revad! zise Lily.
- Trebuie sa gasesti Misterul Turnului Antic, de la scoala
Beauxbatons. Doar asa toate victimele lui Voldemort vor
reveni la viata. spuse James.
- Adica tu, mama mea si Cedric o sa reveniti la viata?
- Da, Harry. In turnul acela se afla un secret. Trebuie sa-l
gasesti! rosti femeia.
- Nu-mi vine sa cred! O sa ajung la acel turn, va promit!
- Bine, Harry! acum poti sa te duci sa-l vezi si pe Cedric,
iar apoi trebuie sa pleci. Mai ai doar 15 minute.
Imbratisarea data de Harry parintilor sai conta pentru ei
mult mai mult decat niste vorbe de „la revedere”.
Harry se duse impreuna cu Ron, Hermione si Ginny sa-l
vada pe Cedric, in timp ce Sobo mai statu de vorba cu
James si Lily. Il gasira in sfarsit pe Cedric. Ii spusera ce
s-a intamplat pe la scoala, si apoi isi luara ramas bun.
Mai aveau 5 minute. Se dusera dupa Sobo, ca sa plece. Il
gasira intr-un final langa Bertha Jorkins. Cei 4 prieteni
se dusera impreuna cu el si atinsera valul. Plecasera la
timp. Intr-un minut ajunsera inapoi in Camera Mortii.
Harry, mai vesel ca niciodata, il intreba pe Sobo:
- Si cand o sa-l pot vedea pe Sirius?
- Pai Sirius va sta acolo cam toata vacanta. Daca vrei,
dupa ce vei da testele de Aparitie si Disparitie, te poti
duce acolo. Sau poti ajunge si cu matura.
- Cred ca vom merge cu matura, spuse Hermione.
Copiii isi luara la revedere de la Sobo, care se transfigura
intr-un sobolan si pleca prin niste crapaturi, dar asta nu
inainte de a-l intreba daca o sa-l revada. El le promise ca
o sa mai vina sa vorbeasca cu ei.
Cei 4 prieteni plecara din Minister si se intoarsera la casa
familiei Dursley cu Autobuzul Salvator. Cand ajunsera
acasa la Harry ceasul arata ora 3.30 noaptea. Cu totii
erau obositi, asa ca se culcara pe niste saltele pe care le
gasise Harry.
A doua zi, la ora 10.00, Hermione, Ron si Ginny plecara,
si momentul mult asteptat de Harry se petrecu. Ginny il
saruta pe obraz. Se simtea in al noualea cer. Ii raspunse
lui Ginny, dandu-i si ei un sarut pe obraz. Asta in timp
ce Ron chicotea cu Hermione despre faptul ca cei doi vor
fi impreuna anul asta. Harry le spuse ca doreste ca de
ziua lui, pe 31 iulie, sa se duca sa-l vada pe Sirius, adica
exact peste trei saptamani. Harry le spuse ca acesta ar fi
pentru el cel mai frumos cadou de nastere.
cap.3 --- Ruda necunoscuta a lui Harry

De la inceputul vacantei de vara, familia Dursley, în

special mătuşa Petunia începuse să aducă vorba în casă
despre întoarcerea lui Voldemort, spre uimirea lui Harry.
Dudley încetase să-şi petreacă serile împreună cu gaşca
lui de frica Devoratorilor Morţii (despre care auzise de
asemenea de la Mătuşa Petunia) si făcea câte 2 ore de
gimnastică în fiecare zi cu profesoara angajată de unchiul
Vernon. Acesta spera că astfel Dudley va mai da jos
câteva kilograme („Adică câteva sute”, îi plăcea lui Harry
sa-i spună varului sau dolofan când nu era nimeni in
preajma). Harry era foarte amuzat de acest fapt şi de
aceea de câte ori trecea Dudley pe lângă camera sa Harry
bolborosea diverse chestii de genul: „Dudley, ce te-ai
dezumflat astăzi!”
După ce trecuse o săptămână de când era închis,
Harry se hotărî să nu-i mai facă fericiţi pe unchii săi şi să
iasă din cameră. Abia aştepta ca a doua zi să o vadă si el
la faţă pe profesoara lui Dudley. Imediat se duse şi îl
întrebă pe acesta:
- Dudlicuţ, între ce ore faci gimnastică?
- Nu te interesează pe tine, spuse Dudley enervat.
- Ba să ştii că mă interesează, zise Harry hotărât, dar
nu fu auzit de Dudley care fugise să răspundă la
uşă.
Harry îşi zise în gând: „Omul potrivit la momentul
potrivit!”
Chiar aşa şi era, deoarece pe uşă tocmai intra o femeie
tânără şi frumoasă, cu ochii verzi ca smaraldul, parul
castaniu închis, iar din jacheta ei se putea observa ceva
care semăna vag cu un bat. Din discuţiile unchilor săi
Harry aflase că aceasta locuia prin apropiere. De cum
intră, se duse la Harry şi îi şopti la ureche: „Mă numesc
Carol Evans. Ştii, am auzit foarte multe despre tine,
continuă ea cu privirea fixă la cicatrice. Mi-ar face
plăcere să participi la orele de gimnastică împreună cu
vărul tău.”
Răspunsul afirmativ al lui Harry veni prompt şi acesta
fugi să se echipeze corespunzător.
Aflând că şi Harry va face ore de gimnastică, unchii
săi şi în special Dudley fură vizibil afectaţi de acest lucru
însă acceptară in final acest lucru după ce avură o
discuţie scurta cu Carol.
Din acel moment Harry devenise foarte vesel pentru
că în sfârşit putea să se distreze privindu-l pe Dudley
cum încearcă de zor să facă exerciţii şi glumind pe seama
lui împreună cu Carol. Zilele trecură foarte repede, când,
într-o noapte de vineri, mai precis pe 25 iulie, Harry avu
un vis straniu: se plimba in jurul unor leagăne pentru a-
l urmări pe Dudley, şi observa că vărul său împreună cu
un băiat pe nume Gordon prinseseră pe cineva şi îl
torturau. Lui Harry i se paru cunoscuta „victima” lor, si
dupa cateva clipe isi dadu seama ca acel băiat era cel pe
care Dudley şi Gordon îl bătuseră cu un an în urmă.
Era o zi linistita de vara atunci, iar Harry, care ducea
un trai monoton, se plimba agale printre leagane.
Negasindu-si ocupatie, se gandi sa-l urmareasca pe
Dudley, care se afla la cativa metri in fata lui, ascuns
dupa un copac. Harry presimti ca se intampla ceva
ciudat, si merse pe varfuri pana acolo pentru a nu fi
auzit. Dupa ce isi gasi un loc unde nu putea fi vazut,
Harry arunca o privire spre ei. Observa ca langa Dudley
mai era prietenul lui „de bataie” Gordon Lockwood, un
baiat la fel de răsfăţat ca si Dudley, ai carui parinti se
intalnesc cu familia Dursley odata pe luna la un ceai si
un coniac, pentru a-i barfi pe vecinii lor „enervanti” (cum
le zice Domnul Joseph Lockwood) si „aroganti” (cum ii
place Doamnei Catherine Lockwood sa „ii alinte”). In
afara de cei doi batausi (Dudley si Gordon), Harry mai
observa un pusti cu ochi albastri si cu parul saten,
ciufulit. Se apropie incet de ei si auzi cateva vorbe pe care
i le spunea Dudley:
- Mark Evans…..cand o sa te duci…….daca acum ai
10 ani….trebuie sa fii foarte fericit…..
Insa intr-o clipita Dudley inceta sa-i mai spuna ceva si
incepu sa-l loveasca cu pumnii in burta, iar apoi o lua la
fuga, impreuna cu Gordon.
Harry se trezi speriat din somn şi începu să strige
încet: „Cum de nu mi-am dat seama până acum?! Acel
băiat de 10 ani, Mark Evans, pe care l-au bătut Dudley si
Gordon poartă numele de fată al mamei şi al mătuşii
mele, EVANS. Oare au mai avut ele un frate? Şi
profesoara de gimnastică se numeşte Carol Evans! Ea
trebuie să fie mama lui Mark, şi soţul ei despre care mi-a
zis că se numeşte Holden trebuie să fie unchiul meu. De
aceea s-a angajat Carol în această casă, ca să mă poată
supraveghea. Un lucru este sigur, trebuie să o urmăresc
şi să aflu mai multe!”
A doua zi, dis-de-dimineaţă, Harry se trezi şi se duse
să facă exerciţiile de gimnastică. Încercă să-şi ascundă
fericirea de pe chip pentru ca unchii săi să nu îl
suspecteze. Timp de 2 ore, cât durară exerciţiile Harry
putu să îşi facă un plan. După ce ieşi Carol pe uşă, Harry
ieşi şi el cu multă atenţie încercând să nu se dea de gol.
O urmări pas cu pas până ce ajunse la câţiva metri de
casa ei, care era aşezată într-un loc foarte retras de
celelalte case, în spatele unor copaci. Era o casă foarte
mare, vopsită în culori vii, dar Harry nu văzu nici uşă la
intrare, însă văzu un anunţ pe care scria: CASĂ ÎN
RENOVARE! NU INTRAŢI! În curte se puteau vedea
numeroase schele metalice. Se uită mai clar şi observă
faptul că Carol scosese din buzunar o baghetă magică pe
care o învârti înspre zid şi rosti nişte cuvinte. Deodată
apăru o uşă albă pe care era scris: FAMILIA EVANS.
 cap.4 --- Povestea familiei Evans

- Pe barba lui Merlin, spuse Harry fermecat de ceea ce

văzuse! Este o vrăjitoare, exact asa cum am crezut!
Îşi luă inima în dinţi şi se duse să bată la uşă. Îi
răspunse acel băiat cu parul ciufulit, Mark:
- Salut, Harry! Abia aşteptam să te revăd. Acum
citeam nişte cărţi despre Apărarea contra Magiei
Negre. Domnişoara Nymphadora („Ţi-am zis să-mi
spui Tonks” se auzi o voce tare dinăuntru), pardon,
Tonks, mi-a spus că este foarte importantă această
materie, mai ales acum că s-a întors Ştii-Tu-Cine.
Domnisoara Tonks va fi noua profesoară de Apărare
contra Magiei Negre la Hogwarts.
Harry nu mai putea de uimire. Abia reuşi să spună:
„Sigur nu visez? Nu-mi vine să cred!” că Mark îl luă să
îi prezinte casa în timp ce Holden, Carol şi Tonks
discutau nişte chestii despre Minister.
Harry nu mai văzuse în viaţa lui o casă aşa de
„vrăjitorească”. Peste tot erau numai cărţi cu magii şi
foarte multe ingrediente pentru poţiuni magice („Parcă
este o casă de Aurori” îşi zise Harry). Harry observă în
bucătărie un tablou enorm (care îi amintea de cel
văzut în casa lui Sirius) pe care scria cu litere mari
aurite niste nume, iar langa fiecare nume o poza:
FAMILIA EVANS
HOLDEN EVANS + CAROL WILDEVE = MARK
EVANS
LILY EVANS + JAMES POTTER = HARRY POTTER
PETUNIA EVANS + VERNON DURSLEY = DUDLEY
DURSLEY
UNA DINTRE CELE MAI PUTERNICE FAMILII DE
VRĂJITORI:
HOLDEN EVANS ŞI CAROL WILDEVE – MEMBRI
SECRETI AI ORDINULUI PHOENIX, SPIONI AI
GOBLINILOR, ANIMAGUŞI NEDECLARAŢI (PĂSĂRI
PHOENIX)
LILY EVANS ŞI JAMES POTTER – MEMBRI AI
FOSTULUI ORDIN PHOENIX, BUNI PRIETENI AI LUI
ALBUS DUMBLEDORE
PETUNIA EVANS ŞI VERNON DURSLEY – VRĂJITORI,
SUPRAVEGHETORI AI LUI HARRY POTTER

- La asta chiar nu mă aşteptam! Am rude în viaţă

care sunt vrăjitori! Am trăit aproape 16 ani fără să
ştiu nimic! De ce nu mi-a spus nimeni nimic? urlă
Harry din răsputeri.
Harry nu spusese nimanui despre intalnirea cu Sobo,
si abia astepta data de 31 pentru a se duce sa-l vada
in Godric’s Hollow. Insa nu se astepta deloc ca mama
sa si Matusa Petunia sa mai aiba un frate.
- Ştii, Harry, cred că părinţii mei sunt cei mai
îndreptăţiţi ca să îţi explice ce s-a întâmplat. Mai ai să
vezi dormitorul meu. Sunt un mare fan al echipei de
vâjthaţ a Cercetaşilor, şi în special al tău. Eşti cel mai
bun căutător pe care l-a avut vreodată Hogwartsul.
Sunt mândru că sunt vărul tău!
Mark îl conduse pe Harry spre o cameră alăturată,
unde, de cum intră, privirea i se îndreptă fix spre
mătura aşezată lângă pat. Era magnifică. Fulger
părea un simplu Măturin pe lângă ea. Harry îşi dădu
seama că aceasta trebuie să fie cea mai bună mătură
a secolului.
- Mark, aceea este o nouă mătură?
- A, da! A apărut pe piaţă abia ieri. Tatăl meu mi-a
făcut rost de ea, este prieten cu toţi vânzătorii de
lucruri vrăjitoreşti din Anglia. Numele ei este
Tornado. Dacă vrei poţi să vii mâine dimineaţă cu
mine să jucăm un pic pe terenul de pe deal, spuse
Mark arătând pe fereastră spre un teren de vâjthaţ
aflat în dreptul geamului. Am 2 mături Tornado, tatăl
meu ţi-a luat şi ţie una. Poţi să exersezi să prinzi
hoţoaica iar apoi să mă ajuţi să mă antrenez pentru
postul de prinzator.
- Sunt nerăbdător, spuse Harry bucuros. Ce perfecta
este Tornado!
Harry apucă să mai observe în dormitorul lui Mark
nişte postere cu Tunurile din Chudley („Ce vesel ar fi
Ron dacă ar vedea”), o baghetă magică junior (nu se
puteau face vrăji cu ea, scotea doar nişte fum in
diverse culori) şi un birou pe care erau aşezate câteva
caiete care-stiu-tot (despre care Harry a auzit de la
Hermione ca sunt foarte scumpe dar si foarte
folositoare pentru ca poti invata orice nu stii: tu scrii
pe ele o intrebare, iar caietul iti arata raspunsul. Ele
au fost inventate de Patrick Bringstone in anul 1980,
iar pretul lor a crescut in continuu, acum ajungand la
1500 de galeoni). Apoi se duse împreună cu Mark în
sufragerie, unde Holden, Carol şi Tonks începuseră să
vorbească despre profesorii de la Hogwarts.
- Harry, spuse Holden hotărât, trebuie sa afli mai
multe despre noi.
- De acord, răspunse Harry entuziasmat.
- Harry, vreau să ştii că eu şi Carol am fost elevi ai
şcolii Beauxbatons. Aceasta scoala
este localizata in nord-vestul Frantei, si, in afara de
castel mai sunt si 5 turnuri identice, fiecare turn cu
legenda lui. Aceste turnuri poarta numele de
„Turnurile vechilor noutati”, deoarece in ele se gasesc
diferite secrete despre ce s-a intamplat in lumea
magica, secrete despre toti vrajitorii care au existat, si
niste obiecte deosebit de importante.
- Hmmm. Holden, nu-i spune asa multe, zise Carol.
- Bine. M-a luat gura pe dinainte. In aceste turnuri
se poate ajunge doar cu matura, deoarece nu au
usi, decat un geam urias deschis, cam la inaltimea
a 4 etaje. Beauxbatons serba in fiecare an 5
evenimente importante (Infiintarea scolii --data
aflata din niste documente vechi de mii de ani: 26
 octombrie--, Halloweenul, Craciunul, Ziua de
nastere a directoarei Madam Maxime: 18 aprilie si
Ziua Quidditch-ului: 4 februarie), evenimente
pentru care sunt alesi cate 2 elevi din anul 6 care
trebuie sa urce in turn si sa-i descopere secretele.
Cand eram in anul 6, cei doi elevi care au fost alesi
pentru Infiintarea scolii am fost eu si Carol. Prin
cate peripetii am mai trecut, asta deoarece regulile
erau ca noi sa stam acolo pana ce gasim marele
secret al acelui turn. Atunci ne-am cunoscut
pentru prima data mai bine, pana atunci doar ne
salutam. Am stat acolo o saptamana intreaga! I-am
povestit totul despre parintii mei si despre surorile
mele. Ea mi-a spus ca mai are un frate, Severus,
care era elev la Hogwarts („Deoarece la Durmstrang
nu l-au lasat parintii mei” spunea Carol). Mama lui
Carol, Emily Wildeve si tatal lui Carol, Alfred
Wildeve, au amandoi sange pur si stiau foarte bine
cat de multa magie neagra se poate invata la
Durmstrang, asa ca au vrut sa-l dea tot la
Beauxbatons, dar Severus nu a acceptat, spunand
ca i s-ar parea plictisitor la aceeasi scoala cu Carol,
asa ca a ajuns la Hogwarts. Dupa cum stii, el e
acum profesorul de Potiuni.

cap.5 --- Profesorul de Potiuni

- Dar el se numeste Severus Snape, nu Wildeve,

spuse Harry.
- Stiu, spuse Carol usor mohorata. Insa din primul
an de la Hogwarts el si-a spus Snape, deoarece,
spune el, „Snape suna mult mai dur”. Parca si
acum il aud :„Severus Wildeve suna mai urat ca
James Potter. Snape suna mult mai bine.” Dupa
cum prea bine stii, el si tatal tau „se cam razboiau”,
n-am mai vazut pe nimeni urandu-se asa de mult
ca ei.
- Spune-mi mai multe, zise Harry, cu zambetul pe
buze.
- Severus a invatat din primii 2 ani de la Hogwarts
toata materia de Magie Neagra, pe care o obtinea, in
secret credea el, de la bunul sau prieten Lucius
Malfoy, care, invata la Durmstrang (sau cum i se
mai spune, Scoala de Magie Neagra). Invatase pana
si Blestemele de Neiertat, adeseori repetandu-le pe
niste serpi pe care ii gasea in locuri numai de el
stiute. Cand a venit odata acasa, a spus nervos:
„Iar m-a poreclit neghiobul ala de Potter. Acum imi
spune Smiorcaitus. In plus, prinzand curaj, si
prietenii lui tampiti, Lupin, Pettigrew si Sirius imi
spun tot asa. Si mai e si fata aia nesuferita, Lily
Evans. A inceput si ea sa-si bata joc de mine. Nu
mai suport, sunt in anul 5 si toate fetele stau
numai pe langa James si Sirius, iar ei nici nu le
baga in seama. Niciodata nu-l voi ierta pe Sirius
pentru ca mi-a furat iubirea vietii mele, pe Julie
Andwers. Ea a fost prima si ultima fata pe care am
iubit-o vreodata cu adevarat. Asta pana a observat
Sirius ca ies cu ea. Ce farsa tampita mi-a facut in
ziua aia: stateam langa castel si o asteptam sa vina
pentru a ne plimba, cand, deodata, a venit
Pettigrew pe la spate si, cu vocea lui modificata, am
crezut ca e Julie. Mi-a zis sa inchid ochii si sa o
urmez. M-a dus departe, in Padurea Interzisa,
langa niste copaci uriasi. Acolo mi-a spus sa am
putina rabdare, ca are o surpriza pentru mine. M-a
legat de copac, nenorocitul. Si mi-a mai si lasat un
bilet :”De la NOI pentru Smiorcaitus: Ai pierdut-o
pe Julie…” In timpul acesta, Sirius a stat si a
pandit-o pe Julie. Dupa 5 min de asteptare, s-a dus
la ea si i-a spus ca nu mai are ce face. Si ca l-a
vazut cu cateva minute inainte pe Severus fugind in
padure, pentru a o amagi. Julie a plecat amarata in
camera fetelor, asta nu inainte de a-i da lui Sirius
 un sarut. Dupa un an s-a mutat la alta scoala, si
nu-mi mai arunca nici o privire cand trecea pe
langa mine. O sa ma razbun eu odata…). Acum
cred ca vrei sa stii de ce Dumbledore are incredere
in el. Are incredere in el pentru ca are incredere in
tine. Pentru ca Severus tine, la fel ca si
Dumbledore, foarte mult la tine.
- Cum vine asta?
- Severus s-a atasat foarte mult de tine, chiar din
anul I. S-a purtat foarte urat cu tine („Extrem de
urat”, modifica Harry) pentru a nu-si da nimeni
seama. Dumbledore insa si-a dat seama. Insa tot
Dumbledore stia ca atasandu-se prea mult de tine,
putea fi rau pentru amandoi. Precum stii, Severus a
fost Devorator al Mortii. Voldemort inca nu stie ca
el tinea la tine, pentru ca Severus s-a prefacut ca te
uraste din vina tatalui tau si a nasului tau. De ce a
fost el arbitrul meciului de vajthat in anul I? Pentru
tine. Dar, totusi, de ce nu a arbitrat corect si a
tinut cu Viperinii? Pentru a nu fi dubios. De ce in
anul III tot spunea ca Sirius e vinovat? Pentru tine,
Harry. Pentru a nu lasa dubii asupra ta. Stii cine i-
a dat lui Dumbledore ideea cu salvarea lui Sirius?
- Snape? reusi sa spuna Harry cu jumatate de gura.
- Da, Harry. Desi il ura din tot sufletul pe Sirius. Tu
erai protejatul lui, dorea sa faca orice vrei tu. De ce
tot timpul cand te-ai luptat cu Draco el a dat vina
pe tine? Pentru ca tatal lui Draco este Devorator,
iar Severus nu trebuia sa arate ca se intelege bine
cu tine.
- Harry, promite-mi ca nu vei spune la nimeni faptul
ca Severus este atasat de tine, pentru ca poate
cauza mari probleme Ordinului.
- Promit, spuse Harry cu ochii rosii, stiind cat il
urase el pe Snape. Dar totusi de ce s-a purtat rau
cu toti Cercetasii?
- Tot pentru tine Harry. Purtandu-se bine cu prietenii
tai atragea dubii asupra ta. Pentru tine a trebuit sa
se poarte rau cu toti Cercetasii.
- Deci, in final, si eu si Dumbledore putem avea
incredere in Snape?
- Da, Harry! spusera Carol si Holden amandoi
deodata.
- Vreau sa aflu secretul din turn, spuse Harry dupa
ce asculta povestea impresionanta a lui Severus.
- O sa o afli la momentul potrivit, Harry, spuse
Holden. Consider ca nu e inca momentul potrivit.
Deja ai aflat destule. Iti spun doar ca ce s-a
intamplat in turn are o importanta semnificativa.
Mai ai sa stii cum am intrat noi in Ordin, desi
foarte putina lume stie ca am fost, asta deoarece
am fost un fel de membri secreti. Sora mea Lily
împreună cu James au fost elevi ai şcolii Hogwarts.
La Beauxbatons directoare era Madam Maxime, iar
la Hogwarts director era Albus Dumbledore („Asa
este si acum” spuse Harry). Eu şi Carol la şcoala
noastră şi Lily şi James la Hogwarts eram printre
cei mai buni elevi. Dumbledore fiind bun prieten cu
Madam Maxime s-au gândit că le putem fi de ajutor
în lupta contra lui Voldemort şi Devoratorilor
Morţii. Lily şi James au fost aleşi membri ai
Ordinului Phoenix, iar eu şi Carol, am fost alesi sa
pazim secretele turnurilor de la Palatul
Beauxbatons. Am locuit intr-un oras din apropiere.
Am ajuns din nou în Anglia acum o luna şi am luat
imediat legatura cu Dumbledore. El ne-a dat vestea
tristă că Lily şi James au murit, dar ne-a dat şi o
veste bună.

cap.6 --- Vrajitorii neasteptati

- Care este vestea cea buna?

- Ne-a spus că ei au avut un fiu care nu a murit
odată cu părinţii săi şi care a preluat unele din
puterile lui Cap de Mort. Acela eşti tu, Harry.
- Nu aflaseti nimic despre mine?
- Din pacate nu, Harry, raspunse Carol cu tristete
in glas. Nu trebuia nimeni sa stie ca suntem acolo, in
afara de Dumbledore si Madam Maxime. Si in afara
de Hagrid. Nu am putut lua legatura cu Dumbledore,
deoarece bufnitele puteau fi interceptate. Nici cu
Madam Maxime nu am putut lua legatura. Cand
Mark a implinit 10 ani, l-am rugat pe Dumbledore
intr-o scrisoare sa-l trimita pe Hagrid sa-l ia pe Mark
si sa-l duca acasa la Doamna Figg, pentru a se pregati
pentru Hogwarts. Nu am apucat sa vorbim despre
nimic. Noi a trebuit sa mai urcam odata in turn.
- Am uitat sa-ti spun ca acum nu se mai urca nimeni
in turnuri. S-a intamplat misterios. Nu pot sa intru
insa in amanunte, zise Holden suparat.
Harry se bosumfla putin la auzul acestei vesti.
Curiozitatea il apasa foarte mult, mai ales ca intr-
unul din acele 5 turnuri se afla lucrul care-i va
readuce la viata pe parintii sai.
- Dar de ce anul trecut l-am văzut pe Dudley
bătându-l pe Mark?
Carol izbucni în râs şi zise:
- Ştii, Harry, chiar dacă nu vor să o arate de faţă cu
tine, unchii tăi sunt nişte persoane foarte bune la
suflet. Mark a locuit până acum la D-na Figg, dar
ea fiind foarte ocupata cu Ordinul, nu prea avea
timp să se ocupe de el. De aceea Dumbledore l-a
rugat pe Vernon să treacă în fiecare zi când se duce
la serviciu pe la el şi să îi dea câte o masă plină cu
bunătăţi. Dumbledore i-a dat o noua baghetă
magică pentru a-i fi mai uşor.
- Cum, unchiul meu are o baghetă magică? întrebă
Harry mai surprins ca niciodată.
- Da, şi încă una foarte originală, spuse Holden.
Petunia încă are bagheta sa veche. A fost foarte
isteaţă când a transformat-o într-o floare. Nimeni
de la Minister nu s-a prins. Au crezut chiar ca o
pierduse.
- Staţi puţin, explică-mi că nu mai înţeleg nimic, zise
Harry.
- Harry, unchii tăi sunt vrăjitori! Deşi ţie ţi se pare că
nu se poate aşa ceva, chiar sunt. După ce au
terminat cei 7 ani la Hogwarts, au început să facă
foarte multe vrăji pe vecinii lor („Oare de ce nu mă
miră, îşi zise Harry”) de cum au ajuns acasă. Din
păcate au întrecut limita distrându-se pe seama
unei vecine, aceasta din urmă devenind rasă în cap
şi cu haine de bebeluş pe ea. Asta nu este nimic,
dar apoi Vernon, ca să încheie totul, a început să
strige: „Încuiato, încuiato, ce poţi să-i faci unui
vrăjitor?” şi a rostit vraja Tolocartus, care te face sa
mananci iarba. Vecina nu a putut să reziste şi a
leşinat. La câteva minute a venit un reprezentant al
Ministerului Magiei care i-a şters memoria şi a
internat-o la Sf. Mungo. Din cauza acestui fapt lui
Vernon i-a fost ruptă bagheta, iar Petunia a scăpat
cu ea neruptă după cum ţi-am povestit mai
devreme. Cei doi nu au mai avut voie să facă vrăji
de atunci, însă Petunia cu bagheta sub forma de
floare si Vernon cu bagheta sub formă de burghiu
au încălcat legea sub acordul lui Dumbledore. Cât
despre acea „bătaie”, Mark îi spunea lui Dudley
când o să mă întorc eu şi Carol, dar, văzându-te,
Dudley a mimat că îl loveşte pe Mark. Unchii tăi s-
au prefăcut că urăsc magia şi nu ţi-au spus că au
puteri magice deoarece le-a fost ruşine de ce ai fi
crezut când ai fi auzit ce s-a întâmplat cu baghetele
lor. Oricum, începând de anul acesta vor putea să
facă vrăji „legale” pentru că au fost achitaţi de noul
Ministru al Magiei, Arthur Weasley.
- Tatăl lui Ron este noul Ministru al Magiei? întrebă
Harry curios
- Da. A fost ales de majoritatea oamenilor importanţi
din Minister. Lumea vrăjitorească se bazează pe el.
- Este ceva ce nu v-am intrebat. Unde au fost trimisi
Devoratorii Mortii prinsi in Departamentul
Misterelor? Din moment ce Dementorii sunt acum
sub comanda lui Voldemort, banuiesc ca nu au fost
dusi la Azkaban.
- Asa este, Harry, zise Carol. Arthur a fost numit
Ministru imediat dupa cele intamplate in
Departament. Primul lucru pe care l-a facut a fost
sa se sfatuiasca cu Dumbledore despre unde ar fi
cel mai bine sa-i trimita pe Devoratori. Dumbledore
a zis prompt: „Nu-i loc mai bun in lumea asta decat
Fortareata Norbidden.” Nu a auzit foarta multa
lume de ea. Este in celalalt capat al Padurii
Interzise, si foarte greu ajungi acolo. Iti ia cateva
ore. Este cea mai sigura fortareata din lume, din
cate mi-a zis Dumbledore. Nu a mai fost nimeni dus
acolo de vreo 50 de ani. Este pur si simplu
infioratoare...pentru cei trimisi acolo. Am auzit ca
acele camere unde stau prizonierii sunt sub
pamant. Si sunt pazite de niste creaturi foarte rare,
numite Mervich. Aceste animale au puterea
incredibila de a hipnotiza oamenii si de a-i adormi
instantaneu. Sunt foarte putine specimene de acest
animal in lume. Hagrid a reusit sa captureze unul
acum cativa ani, care a nascut 3 pui. Deci sunt 4
asa-zisi „paznici”. Alta proprietate a lor este aceea
ca nu pot fi loviti de vraji, si pot deveni invizibili.
Sunt aproape invincibili. Am invatat despre ei in
Anul 7, la Beauxbatons. Pot fi rapusi decat de o
potiune numita Mervichter. Este o potiune pe care
foarte putini vrajitori o stiu, si aproape imposibil de
realizat.
 Harry asculta tot ce ii spuse Carol. Nu-i venea sa
creada ca exista o astfel de fortareata si astfel de
paznici in Padurea Interzisa. Insa siguranta de care
vorbise Carol il linistise foarte mult.
- Holden, cat de mare este Padurea Interzisa?
- Nimeni nu stie exact, Harry. Insa locul unde este
fortareata Norbidden este la vreo 60 de kilometri de
Hogwarts. Padurea Interzisa se mai continua in
stanga si in dreapta, insa cred ca nimeni pana acum
nu a explorat-o toata. Fortareata Norbidden este
asezata chiar sub niste stanci uriase.
- Tonks, ce se mai întâmplă cu Ordinul? intreba
Harry.
- E totul bine momentan. Peste 2 zile am stabilit ca
tu, Ron şi Hermione să veniţi la Sediul Aurorilor de
la Minister pentru testele de Apariţie şi Dispariţie.
- Ei sunt bine? continuă Harry să întrebe
- Da, sunt foarte nerăbdători să te vadă.
- Unchii mei ştiu că sunt aici?
- Da, şi te lasă să stai toata saptamana. Apoi te poţi
duce la Vizuină, şi dacă poţi să-l iei şi pe Mark, zise
Carol.
- Desigur, răspunse Harry vesel. Insa deodata isi
aduse aminte ce trebuie sa faca pe 31. Cand sa le
spuna unchilor sai ca pe 31 iulie trebuie sa plece
undeva, matusa sa ii spuse:
- Daca ai vreo treaba, poti sa pleci o zi, doua.
Lui Harry nu-i venea sa creada. Parca ii citisera
gandurile. Le zise repede:
- Da, o sa am o treaba pe 31 iulie. Trebuie sa ma
intalnesc cu Ron si Hermione sa ne facem planuri
despre ce cariere o sa avem.
- Desigur, Harry. Poti sa pleci linistit.
Ziua următoare Harry jucă vâjthaţ pe noua mătură
Tornado împreună cu Mark. „Este o mătură a întâia”
îşi spuse Harry după ce zbură timp de câteva ore.
 Când veni timpul să se ducă la Minister pentru
testele de Apariţie şi Dispariţie, Tonks veni cu el până
în faţa Sediului Aurorilor unde Harry stătu puţin de
vorbă cu Ron şi Hermione în timp ce Tonks îi chema
şi pe ceilalţi Aurori pentru a-i asista pe copii. Se
descurcară perfect toţi trei, trecând testele.
Apoi Harry se întoarse la casa lui Holden si in cele
cateva zile ramase pana la ziua lui de nastere, îl
pregăti pe Mark pentru Hogwarts, învăţându-l nişte
chestii esenţiale despre castel, îi povesti despre
profesori şi elevi, şi îşi şi făcură timp să joace şahul
vrăjitorilor („Mark este destul de bun pentru a-i face
faţă lui Ron” îi trecu prin cap lui Harry).

cap.7 --- Cea mai importanta zi de nastere

Intr-un final sosi ziua cea mare - ziua sa de nastere

- ziua in care se va duce sa-l vada pe Sirius. Urma sa
plece impreuna cu Ron, Hermione, Luna, Ginny si
Neville la ora 12.30. Hermione le trimisese bufnite lui
Luna si lui Neville, pentru a fi mai multi, sau, cum
zice ea: „Unde-s multi puterea vrajii creste”. Cum se
trezi, Harry vazu in patul sau din casa lui Holden o
multime de cadouri primite. Primul pe care-l desfacu
fu cel al lui Ron. Lui Harry nu-i veni sa-si creada
ochilor. In acel pachet erau niste manusi speciale
pentru prins hotoaice, care sunt foarte scumpe. Se
numesc Snitchers, iar pretul lor este de 300 de
galeoni. Daca nici Harry nu-si permitea sa-si cumpere
acest accesoriu, ce sa mai vorbim de Ron. Se uita
repede sa vada si ce i-a scris in scrisoare:
Draga Harry,
Iti urez Multi Ani fericiti, si cu ocazia implinirii a 16
ani iti daruiesc un accesoriu foarte util Cautatorilor la
Vajthat. Sper sa iti placa.
 P.S: Fred si George au un succes incredibil cu
magazinul lor, iar de cand e tata Ministrul Magiei avem
mai multi bani, si reduceri considerabile la toate
magazinele de pe Aleea Diagon (doar e Ministrul
Magiei, nu!). Arthur mi-a spus ca ti-a dat unchiul tau
Holden o matura Tornado. Fred si George au cumparat
si ei 4 maturi Tornado: una pentru mine, una pentru
Ginny, si doua pentru ei. Mi-au spus ca inainte sa
mergem in Godric’s Hollow sa trecem pe la ei, sa ne
dea niste chestii importante pentru drum.
Harry vazu si cadoul de la Hermione, o carte numita:
Ghidul Aurorilor.
In scrisoare ii scrisese:
Draga Harry, iti urez din tot sufletul La multi ani. Cartea pe
care ti-o daruiesc te va ajuta sa afli mai multe despre
meseria de Auror. Eu acum sunt la Vizuina, si o sa venim
la 12.30 la tine, asa cum ne-am inteles.
P.S: Eu, Luna si Neville vom Aparea in Godric’s Hollow.
Spre uimirea lui, Harry observa si un cadou de la
Dumbledore, de care era prins un biletel mic:
Harry, La multi ani! Iti daruiesc obiectul sigur prin care eu
comunic cu restul persoanelor din Ordin si nu numai. O sa-
ti fie de ajutor pe drumul spre Godric’s Hollow.
Harry nu-si dadu seama la inceput de unde stie ca va
pleca sa-l vada pe Sirius, dar pe urma se gandi ca e
posibil ca Sobo sa-i fi spus.
Harry se uita mai bine in pachetul primit si observa o
oglinda, iar pe marginile ei erau numele tuturor
membrilor Ordinului, dar si numele lui Harry, Ron,
Hermione, Ginny, Luna si Neville. Harry mai vazu numele
lui Fred si George. Harry baga de seama ca mai scria si
pe spatele biletelului ceva:
Daca atingi cu bagheta un nume de pe oglinda, el iti va
raspunde, indiferent daca are sa nu oglinda la el. Este mai
sigura decat oglinda tur-retur deoarece poti vorbi cu mai
multi.
P.S: Numele ei este OGLINDA PHOENIX.
Harry mai primi un prajituri de la Doamna Weasley, o
carte despre fondatorii Hogwartsului de la Lupin (Harry
se bucura foarte mult de acest cadou, deoarece il va ajuta
sa afle mai multe despre Godric Gryffindor), o carte
numita „Dragul meu dragon” de la Hagrid (Harry observa
ca autorul acelei carti este Charlie Weasley. Era si un o
scrisoare langa ea, pe care se vedeau niste litere incalcite,
greu de inteles. Scria urmatoarele lucruri: La multi ani,
Harry! Cartea aceasta te va ajuta foarte mult in anul 6,
cand vei studia dragonii. A aparut recent, fiind scrisa de
fratele prietenului tau, Ron Weasley. Drum bun!
Harry realiza ca aproape toti profesorii de la Hogwarts
stiau unde va pleca el. Observa ca mai primise inca 3
cadouri: unul de la Luna (o carte numita „Vajthatul
modern”), unul de la Neville (o alta carte, numita
„Ierbologia, element important in realizarea Potiunilor”),
si ultimul cadou, care era si cel mai mare, pe care Harry
observa ca avea si o scrisoare langa el in care scria:
Harry Potter, iti urez La multi ani cu ocazia implinirii a 16
ani. Iti trimit o carte foarte importanta pentru cei care vor sa
devina Aurori, numita „Transfigurarea umana:
Animagusii”. Iti va fi de mare ajutor in anul 6.
P.S: Rezultatele de la NOV vor mai intarzia doua
saptamani. Bafta la drum!
Cu drag, Minerva McGonagall.
Harry era foarte multumit de ceea ce primise. Se uita la
ceas si observa ca era 12.10.

cap.8 --- Drumul spre Godric’s Hollow

Harry isi pregati matura, cartea despre fondatorii

Hogwartsului primita de la Lupin, Oglinda Phoenix
primita de la Dumbledore, Pelerina Magica si Harta
Marauderilor. Le vraji ca sa incapa intr-un rucsac. Se
duse apoi sa-si ia ramas bun de la unchii sai Holden si
Carol, si de la varul sau Mark. Holden ii sopti:
- Harry, sa ai grija pe drum.
- O sa am, raspunse Harry voios. Deja isi daduse seama
ca toata lumea stia unde va pleca el.
- La revedere, Mark, mai zise Harry.
- La revedere, Harry.
Prefacandu-se ca-i deschide usa, Carol il mai intreba:
- Cate zile crezi ca vei sta?
- Nu stiu. Doua sau trei. Sau poate mai multe.
Harry observa ca tocmai atunci sosisera prietenii lui.
Ii imbratisa pe unchii sai si apoi pleca.
Ron il intreba cum il vazu:
- Ai luat tot ce trebuie?
- Da, raspunse Harry.
Harry ii saluta pe Neville si Luna, care radeau impreuna.
Hermione ii intreba cum o sa poata merge pe matura,
deoarece ii pot vedea Incuiatii. Ron raspunse prompt:
- Tornado poate deveni invizibila…cu tot cu om. Este cea
mai performanta matura din lume. Are vraji anti-vant si
anti-ploaie. Este foarte sigura, zise Ron vesel de
cunsotintele sale in materie de matura.
Pana pe Aleea Diagon hotarara sa mearga cu Autobuzul
Salvator.
Harry il intalni din nou pe Stan, iar cei 6 prieteni
comandara cate o calatorie pana pe Aleea Diagon, care sa
aiba inclusa o portie de cereale cu lapte si cate 2
castroane de budinca. Drumul dura foarte putin, lucru
despre care Harry se gandi ca e posibil pentru ca probabil
soferul a mai capatat experienta.
Aleea Diagon era foarte populata, spre mirarea tuturor,
deoarece nu incepuse inca sezonul de cumparaturi
pentru Hogwarts. Neville intreba o femeie:
- Nu va suparati, de ce este atata lume?
Femeia raspunse:
- Magazinul Weasley Bing-Bong a scos niste inventii noi.
Astazi le testeaza, si toata lumea vrea sa se uite si sa
cumpere. Acum dati-va la o parte, ca nu mai apuc sa vad
nimic.
Ron fu foarte incantat de cele auzite si se dusera cu totii
la magazinul cu nr. 93 al gemenilor Weasley. Fred ii
astepta afara in timp ce George testa noile inventii. Fred
ii spuse lui Ron:
- Draga fratioare, sa ai mare grija la drum. Eu si George
v-am facut rost de niste chestii folositoare despre
Godric’s Hollow, si, in afara de astea, v-am pregatit niste
pungi speciale numite „pungale”. Contin potiune
Veritaserum.Sunt sigur ca va vor fi de mare ajutor. Fred
le dadu 3 harti si 2 pungale si isi luara ramas bun.
Harry si prietenii lui pornira spre Godric’s Hollow asa
cum stabilisera. Harry, Ron si Ginny pe maturi, iar
Hermione, Luna si Neville vor Aparea.
Se uitara pe hartile primite de la Fred si vazura ca
Godric’s Hollow este un sat unde locuiesc deopotriva si
incuiati si vrajitori. Hermione il intreba pe Ron:
- Cam in cat timp faceti cu matura 70 de kilometri? Cu
scurte opriri.
- Cred ca in vreo doua ore. Acum e ora 15.00. Eu zic ca la
ora 17.00 sa ne intalnim. Harry o sa te intrebe unde e
Sirius cu ajutorul Oglinzii Phoenix. Din moment ce
ajungeti mai repede, sa-l cautati pe Sirius. Insa atentie,
sa nu mai afle nimeni…momentan.
Harry le povestise prietenilor sai ce cadouri mai primise
de ziua lui. Hermione fusese foarte entuziasmata de
Oglinda Phoenix.
Harry, Ron si Ginny pornira la drum. Hermione, Luna si
Neville mai vorbira 5 minute si Disparura. Dupa 10
minute Aparura in Godric’s Hollow.
Ploua foarte tare si fulgera. Hermione facu rapid o vraja
de protejare impotriva ploii, dar nu reusi si se lasa
pagubasa. Vantul izbea atat de tare, incat nu putea sa
scoata bagheta din buzunar, de frica sa nu-i fie luata.
Alergara toti trei pana ajunsera la hanul din acel sat.
Intrara acolo ca sa fie feriti de ploaie. Luna se duse la bar
si ceru trei sucuri de dovleac. Vanzatorul se uita mirat la
ea si la Hermione si Neville care se asezasera la o masa.
Era un barbat inalt, nu era nici prea gras, nici prea slab.
Ochii sai caprui erau asemanatori culorii peretilor din
acel han. Parul sau era saten, tuns foarte scurt. Era
imbracat intr-o jacheta gri de piele si niste blugi negri. Se
uita foarte atent la Neville, de parca i s-a parea cunoscut
de undeva. In ochii sai se observa o licarire vesela. O
intreba pe Luna:
- Voi trei…sunteti vrajitori?
Hermione ii facu semn lui Luna sa-i spuna ca sunt, in
timp ce vanzatorul isi onora alta comanda.
- Da, suntem elevi la o scoala de vrajitori, spuse Luna
speriata.
- Cumva la Hogwarts?
- Da, de ce?
- Dumbledore mi-a spus ca veti veni. Va astept de cateva
ore. La prima vedere am crezut ca sunteti Incuiati.
- Ma numesc Jonathan McClaggan, incantat de
cunostinta.
- Eu ma numesc Luna Lovegood, iar cei doi prieteni ai
mei Hermione si Neville.
- Neville Longbottom cumva?
- Da, zise Luna usor uimita.
- Cheama-l putin la mine, zise hangiul extrem de
incantat.
Luna ii respecta dorinta si ii facu semn lui Neville sa vina
sa vorbeasca.
- Neville, tatal tau este Frank Longbottom?
- Da, zise Neville mohorat.
- Nu trebuie sa te sperie faptul ca-l cunosc. Am fost cei
mai buni prieteni in copilarie. Cand am terminat insa
scoala, drumurile ni s-au despartit. El a devenit Auror,
iar eu am venit aici in satul natal pentru a lucra ca
hangiu. Nu ne-am mai vazut de atunci decat de trei ori.
Odata inainte sa i se intample, iar a doua oara dupa ce i
s-a intamplat. Mi-am jurat ca voi incerca sa il razbun. De
atatia ani imi tot fac un plan sa distrug blestemul care a
fost pus asupra lui si a sotiei. In zadar, insa. Zilele
trecute l-am vizitat din nou pentru a treia oara. Dar nu
mai era acolo. Nici el si nici sotia lui, parca Alice o
chema.
- Cum? zise Neville inspaimantat. Eu i-am vizitat ultima
data acum 2 saptamani. De ce nu mi-a spus nimeni ca
au disparut din spital? Bunica mea stie?
- Da, Neville. Insusi Dumbledore a anuntat-o. Pe tine
insa a fost alegerea ei daca sa te anunte sau nu. A
hotarat sa nu te anunte. Acum insa stii totul.
- Trebuie neaparat sa-i gasesc.
- Neville, se ocupa de asta foarte multi oameni din
Minister. Arthur Weasley s-a ocupat personal de treaba
asta . Sunt cautati de foarte multi vrajitori.
Hermione si Luna auzisera aproximativ toata
convorbirea. Isi imaginau ce simte Neville in clipele
acelea. Se dusera la el si ii spusera ca e nevoie sa se
odihneasca. McClaggan le spuse ca le-a rezervat deja o
camera, la cererea lui Dumbledore. Luna il conduse pe
Neville in camera, in timp ce Hermione mai statu de
vorba cu hangiul:
- Spuneti-ne mai multe despre dumneavoastra.
- Pai, draga domnisoara. Sa incep cu inceputul. M-am
nascut in acest sat, Godric’s Hollow, dintr-un tata Incuiat
si o mama vrajitoare. Am facut scoala la Hogwarts, odata
cu Frank Longbottom. Dupa scoala, eu am vrut sa devin
profesor de Studii despre Incuiati, insa am avut mare
ghinion. Tocmai cand voiam sa vorbesc cu Dumbleore,
care era director atunci, mi s-a imbolnavit mama. A
trebuit sa renunt. Dumbledore a gasit alt profesor, care,
daca nu ma insel, este si acum. Eu am hotarat sa raman
in satul meu, sa am grija impreuna cu tatal meu de ea.
Dupa 2 ani a murit. Mi-am deschis hanul acesta si de
atunci vand aici. Acum locuiesc impreuna cu sotia mea,
Hellen McClaggan. Tatal meu locuieste in Londra. Spune
ca acolo se simte intre ai lui. Il vizitez cam o data pe luna.
- Dar, de fapt, in ce casa s-au ascuns parintii lui Harry?
intreba Hermione.
- Exact in casa in care a locuit Godric. Este la capatul
satului. Acum insa nu se mai ocupa nimeni de ea si este
nelocuita.
- Stiti cumva cat va mai tine furtuna? il intreba Luna pe
McClaggan.
----------------------------------------------------------------------
---------------------------
In tot acest timp, Harry, Ron si Ginny zburau pe maturi.
Dupa ce parcursesera cam 20 de kilometri, incepu sa
ploua cu galeata. Activasera la maturi proprietatea de a fi
invizibili si vrajile anti-vant si anti-ploaie. Insa tot le era
foarte frig. Se gandira sa faca un popas intr-un orasel pe
care-l vazura dupa vreo 50 de kilometri. Era deja ora
16.45. Ploaia ii intarziase foarte mult. Acel oras in care
oprisera se numea Ranchester. Vrajira maturile si le
bagara in rucsaci. Harry lua oglinda Phoenix din rucsac
si rosti numele Hermione. Deodata pe oglinda aparu fata
lui Hermione.
- Hermione cum e vremea acolo?
- Este foarte frig. Tuna si fulgera. Ne-am oprit la hanul
din acel sat. Vorbim cu un om pe nume McClaggan, care
il cunoaste pe Dumbledore. Vorbim mai tarziu. Pa.
Harry isi dadu seama ca Hermione nu putea spune mai
multe, deoarece risca sa fie auzita de alte persoane.
Ron se oferi sa se duca sa cumpere ceva de-ale gurii de la
un magazin la cateva zeci de metri de ei.
- Buna seara, spuse Ron cu o voce distrata vanzatoarei.
Se uita mai atent si observa ca vanzatoarea era de fapt o
fata care nu avea mai mult de 16 ani. Avea parul roscat
si ochii verzi. Se uita la Ron de parca s-ar fi uitat la 1000
de galeoni.
- Ce doresti? intreba tanara vanzatoare inrosindu-se in
obraji.
- Pai…..Nu stiu….As dori niste…..Tu ce mi-ai
recomanda?
- Nu stiu. Ce zici de niste Bertie Bott's Every Flavor
Beans?
- Ar fi perfecte, zise Ron vrajit de frumusetea fetei. Dar
stai putin, de unde ai auzit de acestea? Doar vrajitorii
stiu de ele?
- Pai eu de ce n-as fi o vrajitoare? spuse fata pe un ton
vesel.
Ron realiza pentru prima data ca e posibil sa se
indragosteasca.
- Esti…o vrajitoare?
- Da, raspunse fata voioasa. Ma numesc Natalie. Natalie
Browns. Anul acesta ma voi muta la Hogwarts. Voi fi in
anul 6. Tu?
- Ma numesc Ron Weasley. Sunt la Hogwarts in anul 6.
De la ce scoala te muti?
- De la Beauxbatons. Tatal tau e cumva Ministrul Magiei?
Imi suna cunoscut numele Weasley. Parintii mei toata
ziua numai despre asta vorbesc. Ministrul Magiei si Stii-
Tu-Cine.
- Da, tatal meu este Ministrul Magiei, ii raspunse Ron.
Harry si Ginny il asteptau pe Ron de o jumatate de ora.
In timpul acesta Harry o stransese in brate, pentru a se
incalzi amandoi. Harry simtea ceva ce nu a mai simtit
pentru nimeni. Nici chiar pentru Cho. Simtea dragoste
adevarata. Si deodata inevitabilul se petrecu. Harry o
saruta pe Ginny. Si inca o data. Apoi ea il saruta pe el. Si
Harry simti ca atunci e momentul:
- Ginny, vrei sa fii prietena mea?
Ginny nu spuse nici un cuvant. In schimb ii raspunse cu
un alt sarut.
----------------------------------------------------------------------
------------------------
Neville nu reusise sa adoarma. Se gandea in continuu la
parintii sai. Unde puteau ei sa se duca? De ce nu i-a
oprit nimeni? Si deodata ii trecu prin gand ceva
infiorator: daca fusesera rapiti de Voldemort sau de
Devoratorii Mortii? Trebuia sa ii caute si sa ii salveze.
Incepu sa-si faca un plan.
Luna si Hermione stateau in aceeeasi camera cu Neville.
Cele doua prietene vorbeau. Isi doreau sa treaca cat mai
repede acea noapte cumplita. Auzeau in geamuri cum
lovea vijelia crunta. Nu mai puteau suporta. Hermione isi
lua inima-n piept:
- Luna, crezi ca maine vor sosi?
- Sper, cred, vreau, spuse Luna cu o voce mladioasa.
In noaptea aceea nici una nu reusi sa doarma. Gandurile
le zburau in alta parte. Hermione se gandea la un baiat
cu mers de rata, la care fusese in vizita in vara aceea. Nu
putea sa uite imbratisarea pe care i-o daduse inainte sa
plece. Baiatul ii promisese ca va veni sa o vada la
Hogwarts. Se visa impreuna cu el pe matura, deasupra
muntilor si a lacurilor. Ea cu Viktor.
Gandurile lui Luna erau, insa, spre baiatul din patul
alaturat. Il placuse de cand il vazuse prima data. Si el o
placuse pe ea, dovada fiind privirile gingase dintre cei doi.
A doua zi ii gasi pe cei trei prieteni la receptia hanului.
Comandara niste pahare cu lapte, si vorbeau cu
McClaggan. La ora 7.30 prietenii lor inca nu sosisera. Se
gandeau sa-l caute pe Sirius fara ei. Hotarara insa sa-i
astepte pana dupa-amiaza, timp in care sa afle mai multe
despre cel care a dat numele acestui sat, Godric
Gryffindor.
----------------------------------------------------------------------
--------------------------
Noaptea ii prinsese pe cei trei prieteni de pe maturi in
casa lui Natalie. Asta datorita lui Ron si a prieteniei
dintre el si acea fata. Natalie era acasa cu parintii ei,
care, cum auzira de fata si baiatul Ministrului Magiei si
de Harry Potter, ii primira pe copii inauntru fara nici o
ezitare. Mama lui Natalie, Dina Browns, mai amplasase
un pat in camera lui Natalie, in care sa doarma Ginny.
Lui Harry si Ron li se pregatise camera de oaspeti, unde
se aflau doua paturi de-a dreptul regale. Casa lui Natalie
era exact in centrul orasului Ranchester, care nu avea
mai mult de 60 000 de locuitori. Parintii lui Natalie, Dina
si Alan, erau foarte cunoscuti in acel oras. Erau o familie
de vrajitori cu jumatate sange-pur (tatal lui Natalie fiind
nascut dintr-o familie de Incuiati). Casa lor era foarte
mare, asemenea unui conac. Avea 10 camere, iar
ferestrele erau foarte mari. Curtea era imensa. Aveau si
un catel, numit Boby.
Harry il intreba pe Ron dupa ce se urcara in paturi:
- Ron, la ce ora sa plecam maine?
- Pai cred ca la ora 8.00 ar fi foarte bine. Intr-o jumatate
de ora ajungem sigur.
- Abia astept sa-l vad pe Sirius, mai zise Harry si inchise
ochii.
Ron facu si el la fel. Pana putin dupa miezul noptii, cand
se ridica din pat si se indrepta spre camera lui Natalie.
Harry deschisese si el ochii. Intelese ce voia sa faca
prietenul sau, si astepta cateva minute. Ron se duse, asa
cum se astepta si Harry, sa o vada pe Natalie. Fu foarte
inspirat. Fata nu dormea la ora aceea. Ii facu un semn de
la usa. Vazu ca nici sora lui nu reusise sa inchida
pleoapele. Natalie il urma pe Ron pana la balcon.
Harry se scula din pat si se uita pe marginea usii. Ii vazu
pe Ron si Natalie intrand pe o usa care ducea spre
balcon. Se duse spre camera in care se afla acum doar
Ginny. Ii tinu companie cele 2 ore cat fura Natalie si Ron
plecati.
Ron dori sa-i ofere lui Natalie clipe cat mai romantice
cand o invita sa-l urmeze la balcon. Vorbira pentru putin
timp. Si apoi Ron ii propuse sa fie prietena lui. Fata
accepta, dar nu inainte de a-i spune:
- Ron, de-ai stii de cat timp asteptam clipa aceasta!
Ron se emotiona, o lua de gat si o saruta. Clipele care
urmara fura mult mai frumoase.
Harry si Ginny statura si ei de vorba despre ei. Se tinura
de mana tot timpul. Harry avea nevoie de dragoste. Si o
gasise atat de aproape de el! O iubea mai mult ca
niciodata. O lua in brate si pana la urma adormira.
Ron si Natalie se dusera si dormira in camera de oaspeti.
Ziua urmatoare, de dimineata, isi luara ramas bun si se
urcara pe maturi pentru a pleca. Natalie ii spuse lui Ron:
- Ne revedem la Hogwarts. Sau poate chiar mai devreme.
- Bine, spuse Ron rosindu-se putin. Si o saruta inainte
de plecare.
La ora 7.55 minute plecara vioi de la casa familiei
Browns.
Drumul decurse bine si parcursera cei 20 de kilometri in
15 de minute. Tornado era incredibila. Si avura noroc de
o vreme foarte buna. La 8.30 erau deja in hanul in care
lucreaza McClaggan. Hermione, Luna si Neville nu erau
insa acolo. Jonathan le spuse ca plecasera sa-l intrebe pe
cel mai varstnic om din sat, vrajitorul poreclit Barber,
care implinise de curand varsta de 300 de ani. Harry,
Ron si Ginny se hotarara sa se duca sa-i caute si apoi sa
mearga sa-l gaseasca pe Sirius. Ii gasira pe prietenii lor
stand la masa de vorba cu acel batran. Ii asteptara 5
minute pana terminara tot de vorbit si apoi pornira la
drum spre casa lui Godric.

cap.9 --- Revederea lui Sirius

Pe drum Hermione le povesti celor trei care venisera pe

maturi ce le spusese vrajitorul Barber. Aflasera
amanunte importante despre Godric Gryffindor, despre
care nu stia orisicine. Hermione notase tot ce aflase.
Adica faptul ca:
- Godric Gryffindor a avut jumatate sange-pur (tatal lui
era Incuiat);
- Are un mostenitor la Hogwarts;
- Exista foarte multe legende care spun ca el este un
print;
- Nu se stie nimic despre circumstantele mortii lui;
- Mostenitorul lui la Hogwarts se va lupta intr-o batalie
pe viata si pe moarte cu mostenitorul lui Salazar
Slytherin;
- Exista foarte putine poze cu el;
- Casa in care a locuit este plina de mister;
- In casa in care a locuit s-au ascuns parintii
mostenitorului lui Godric, care au fost si ei la casa
Gryffindor; (Harry tresari dupa ce auzi acest lucru.
Insemna ca el este mostenitorul lui Godric.)
- Una dintre legende spune de legatura dintre el si un t…
……….. (Aici n-a vrut sa-mi spuna. S-a auzit decat litera
„t”. A zis ca nu e de datoria lui sa ne spuna aceste
lucruri. Si si-a luat la revedere. Noi l-am rugat sa ne
spuna mai multe, dar n-a mai vrut. In momentul acela
ati venit voi.)
Harry, Ron si Ginny ascultasera foarte atenti ceea ce le
spusese Hermione. Aflasera faptul ca Harry este
mostenitorul lui Godric Gryffindor. In acel moment insa
nu realizau cata importanta are acest lucru.
Ajunsera in final la casa lui Godric. Intrara cu putina
frica in ea. Era o casa cu zidurile crapate si cu ferestrele
sparte. Inauntru insa se auzeau sunete, fapt ce crescu
bataile inimilor celor 6 prieteni. Isi facura curaj si batura
la usa. Se deschise singura. Harry intra primul. Dupa el
intrara si ceilalti. Se uitau cu totii si in stanga si in
dreapta. Era foarte intuneric. Harry aprinse lumina. Pe
pereti erau diverse semne. Podeaua era in culorile casei
Gryffindor, si tavanul la fel. Isi facura curaj si strigara
toti tare:
- Sirius, esti aici?
Dintr-o camera iesi un barbat cu parul slinos. Se uita
atent la ei si ii recunoscu. Si ei pe el. Era cu adevarat
Sirius. Harry sari in bratele lui strigand din tot sufletul:
- Sirius, cat am asteptat aceasta clipa!
- Eram sigur ca vei afla ca sunt viu. De la inceput i-am
spus lui Dumbledore sa-ti spuna. Dar nu a vrut. A spus
ca e spre binele tau. Sobo a venit imediat dupa ce a
vorbit cu tine si mi-a spus ca vei veni pe 31 iulie.
Furtuna, insa, ti-a amanat sosirea cu o zi.
- Stiai ca Sobo e de partea noastra?
- Da, Harry. Am aflat acest lucru imediat dupa ce am
ajuns in aceasta casa. Sobo mi-a adus mancare in fiecare
zi. De maine o sa ma intorc la Ordin. E nevoie de mine
acolo.
Lui Harry ii dadusera lacrimile. Ii povesti lui Sirius tot
ceea ce i se intamplase in vacanta de vara. Sirius ii ura
La multi ani si ii darui o poza cu el transfigurat in caine.
Ii spuse ca toti cei 4 Marauderi aveau acest tip de poze: el
- caine, James - cerb, Peter - sobolan si Remus -
varcolac.
- Harry, daca o sa fii vreodata in pericol, cheama-ma prin
aceasta poza.
- Bine, Sirius, zise Harry.
Petrecura impreuna pana pe la ora 17.00. Isi luara la
revedere cu totii de la Sirius si se pregatira sa se intoarca
la Vizuina, insa intai sa treaca pe la Holden acasa pentru
a-l lua si pe Mark Evans. Sirius ii spuse lui Harry ca o
sa-l viziteze la Vizuina, deoarece acum este liber!!! Ii
explica faptul ca Arthur Weasley il achitase, si nu mai era
cautat. Cornelius Fudge si Dolores Umbridge fusesera
demisi din Minister. Harry il mai imbratisa o data si pleca
cu zambetul pe buze.
Se intoarsera tot asa cum cum venira: Harry, Ron si
Ginny pe maturi, iar Hermione, Luna si Neville Aparand,
dar asta nu inainte de a mai trece odata pe la hanul lui
McClaggan, caruia ii multumira pentru ospitalitatea lui.
Drumul nu le mai oferi surprize neplacute de aceasta
data. Hermione, Luna si Neville ajunsera foarte repede in
orasul lui Harry. Soarele ardea foarte rau. Vorba aceea
„Dupa furtuna vine si vreme buna” sau „Dupa ploaie vine
soare” se adeverise. Pe drumul de intoarcere Harry, Ron
si Ginny mai oprira odata la casa lui Natalie, cu care
Ron isi dadu intalnire pe Aleea Diagon pentru a-si
cumpara ce le trebuie pentru scoala. Chiar si cu aceasta
oprire, cei trei de pe maturi reusira sa ajunga la casa lui
Mark Evans intr-o ora si jumatate. Nici nu se inserase
inca.

cap.10 --- O luna foarte incarcata

Observara ca Hermione, Luna si Neville intrasera

inauntru. Batura la usa si le deschise Mark, care ii invita
si pe ei sa intre in casa. Holden statea de vorba cu Carol.
Mark ii spuse lui Harry ca prietenii lui care sosira mai
devreme se odihnesc putin. Mark isi facuse deja bagajele.
Harry se duse sa ii trezeasca pe cei care Aparusera. Batu
incet la usa si incepu sa strige:
- Trezirea!!!
Ei erau insa deja trezi. Stateau si se uitau pe geam.
- Sunteti pregatiti sa mergem? intreba Harry.
- Da, zisera cei trei in cor.
Hotarara de comun acord sa mearga pana la Vizuina cu
Autobuzul Salvator chiar in seara aceea. Harry le promise
unchilor sai ca va avea grija de Mark sa nu i se intample
nimic. Isi luara la revedere si plecara. Hermione chema
Autobuzul Salvator cu ajutorul baghetei. Sosi
numaidecat. Avea paturi acum, deoarce se innegurase
afara. Platira tot ce trebuie si se intinsera pe paturi.
Harry abia astepta sa ajunga la Vizuina.
Luna si Neville nu coborara din Autobuzul Salvator cand
opri la Vizuina, ci asteptara sa ajunga fiecare la casa lui.
Le multumira lui Harry si Hermione pentru ca i-au
invitat sa ia parte la aceasta cautare a lui Sirius si isi
luara ramas bun.
In mai putin de 20 de minute, Harry, Ron, Hermione si
Ginny ajunsera la casa familiei Weasley. Acolo Mark se
întâlni cu toată familia Weasley (în afară de Percy,
bineînţeles). Ron ii povesti lui Harry ca se înfiripase o
relaţie între Bill şi Fleur („Chiar se potrivesc”, îi spuse el),
iar acum Bill citea o de zor dintr-o carte numită: „Vraja
Banilor”, de Gringot Galsicnut. D-na Weasley era mult
mai veselă de când Arthur fusese ales Ministrul Magiei
(„Avem şi noi un conducător bun acum”, spunea ea
tuturor ce stăteau de vorbă cu ea). D-l Weasley era plecat
la Minister, iar Charlie incepuse sa vorbeasca cu Ginny
despre Vajthat.
Harry îl prezentă pe Mark familiei Weasley. În acea
seară toţi 4 se distrară foarte bine. Lui Mark îi plăcea
foarte mult când Harry, Ron şi Hermione Apăreau. În
după-amiaza zilei următoare Harry, Ron şi Hermione
primiră fiecare câte o scrisoare în care scria când va
începe şcoala, lista cărţilor cerute şi rezultatele de la
N.O.V.-uri. Harry se uită prima dată la rezultatele de
la N.O.V.-uri şi nu-i veni să creadă ce văzu. În
scrisoare scria:
FELICITĂRI HARRY POTTER!
AŢI REUŞIT SĂ OBŢINEŢI REZULTATELE
NECESARE PENTRU CA ÎN ANII CARE URMEAZĂ
(ANUL 6 ŞI ANUL 7) SĂ URMAŢI MATERIILE
IMPORTANTE PENTRU MESERIA DE AUROR.
NOTELE OBŢINUTE DE DUMNEAVOASTRĂ SUNT:
FARMECE – P
TRANSFIGURARE – P
IERBOLOGIE – A
APĂRAREA CONTRA MAGIEI NEGRE – R
POŢIUNI – R
GRIJA FAŢĂ DE CREATURILE MAGICE – R
ASTRONOMIE – G
PREZICERI DESPRE VIITOR – G
ISTORIA MAGIEI – I
AŢI LUAT 6 NOV. SUCCES ÎN CONTINUARE!
MINERVA MCGONAGALL
După ce fu felicitat de prietenii săi şi de Mark, se
uită şi Ron (fără tragere de inimă) la rezultatele sale.
Fusese mai bine decât se aşteptase Ron. Luase A la
Farmece, A la Transfigurare, R la Ierbologie, P la
Apărarea contra Magiei Negre, P la Grija faţă de
 Creaturile Magice, G la Astronomie, G la Preziceri
despre Viitor şi I la Istoria Magiei. Obţinuse şi el 6
NOV, la fel ca Harry. Hermione fu însă cea mai
bucuroasă. Ea reuşise să ia R la toate materiile în
afară de Astronomie unde luase A, deci avea în total 9
NOV. Ron observă că aveau o mulţime de cărţi noi,
dar nu mai stătu să le citească deoarece în acea seară
era dată o petrecere în cinstea lor şi nu dorea să
întârzie. Dori sa astepte pana ziua urmatoare.
In acea seara Dna Weasley se intrecuse pe ea
insasi. Mancarea ei fusese mai buna ca niciodata.
Fred si George aranjasera ca in timpul mesei sa fie
artificii, Harry fiind foarte incantat de acestea. Sosi si
Dl Weasley la masa, deoarece la Minister terminase
treaba pe ziua aceea.
Cu totii se simtira bine in acea noapte, nestiind ce
va avea sa le tulbure fericirea zilele urmatoare. Mark
avu un vis zburand pe o matura deasupra castelului
Hogwarts, iar ceilalti 3 prieteni se gandira toata
noaptea veseli la rezultatele de la NOV.
Ziua urmatoare primul lucra pe care il facu
Hermione fu sa ii scoale pe Ron si pe Harry si sa se
duca toti trei sa vada lista cu carti pentru anul acela.
Ron se bosumfla putin la auzul vestii, dar fu luat
imediat la rost de prietena lor:
- Macar un lucru sa faci si tu bun pe ziua asta!
Se stransera toti trei in dormitor si desfacura lista
pentru a se uita.