Sunteți pe pagina 1din 15

Anex la OMTCT

nr................din...............























INSTRUCTIUNI PENTRU PRENTAMPINAREA $I COMBATEREA
NZPEZIRILOR LA CALEA FERAT NR. - 311





























2







PARTEA 1

CAPITOLUL I
Generalitti

SEC]IUNEA 1
Domeniu de aplicare

Art.1. - (1) Cderile abundente de zpad, precum si viscolele, pot provoca ntreruperi n
circulatia trenurilor, prin nzpezirea liniilor si instalatiilor Ieroviare.
(2) Transporturile Ieroviare trebuie s se desIsoare cu regularitate si Ir ntrerupere n
orice perioad a anului, iar reusita actiunilor care trebuie ntreprinse pentru mentinerea
circulatiei trenurilor n timpul iernii depinde, n general, de msurile luate naintea cderii
zpezii, pentru prentmpinarea nzpezirilor liniei, precum si de organizarea lucrrilor de
nlturare a zpezii att n timpul viscolului, ct si dup ncetarea lui.
(3) Prezentele instructiuni stabilesc sarcinile care revin gestionarului inIrastructurii
Ieroviare si operatorilor de transport Ieroviar pentru prevenirea si combaterea nzpezirilor,
precum si modul de coordonare si conducere a actiunilor care trebuie ntreprinse pentru
mentinerea circulatiei trenurilor n timpul iernii.


SEC]IUNEA a 2- a
Precipita(ii yi fenomene meteorologice

Art. 2. - (1) Precipitatiile atmosIerice sunt vapori de ap condensati care cad din atmosIer
sub Iorm de ploaie, ceat, brum, zpad sau grindin.
(2) ReIeririle la cantittile de precipitatii se Iac, de regul, la cantitatea de ap czut n 24
de ore.
(3) Precipitatiile se msoar n milimetri - nltimea stratului de ap depus pe metru ptrat
sau echivalentul su n litri.
(4) Dac precipitatiile sunt solide, sub Iorm de zpad, grosimea acestuia se echivaleaz
cu cantitatea de ap corespunztoare, n Iunctie de densitatea sa.

Art. 3. - (1) Precipitatiile atmosIerice sunt vapori de ap condensati care cad din atmosIer
pe supraIata pmntului sub Iorm de ploaie, ceat, brum, zpad, grindin.
(2) Precipitatiile atmosIerice pot Ii de mai multe Ieluri:
a) ploaie - precipitatie sub Iorm de picturi de ap provenite din condensarea vaporilor
din atmosIer;
b) burnit - ploaie mrunt si deas, adesea nsotit de ceat;
c) bur - ploaie mrunt si deas;
d) ninsoare, zpad - precipitatie solid sub Iorm de Iulgi, alctuiti din cristale de ap
nghetat; strat provenit din aglomerarea acestor cristale cnd temperatura solului este sub 0C.
e) lapovit - precipitatie sub Iorm de ploaie amestecat cu ninsoare, zpad apoas;
f) grindin - precipitatie sub Iorm de particule de gheat, de Iorm sIeroidal, conic sau
neregulat;
g) mzriche - precipitatie sub Iorm de bobite de zpad sau de gheat;
h) zloat precipitatie sub Iorm de ploaie amestecat cu zpad.

Art. 4. - Fenomenele meteorologice speciale sunt:
a) ceat - pcl, negur - suspensie existent n atmosIer sub Iorm de particule de ap
Ioarte mici, rezultate din vaporizarea apei de pe pmnt, si care ngreuneaz vizibilitatea;

3
b) chiciur - promoroac - depunere de cristale de gheat pe obiecte, crengi, provenit n
timpul iernii;
c) brum - depunere de cristale de zpad pe plante, pe sol, si pe obiecte care se Iormeaz
noaptea - n anotimpurile de tranzitie - prin ngheatarea vaporilor de ap din atmosIer;
d) nghet la sol - scderea temperaturii supraIetei solului sub 0C;
e) polei - depunere de gheat, compact si neted, n general transparent care acoper
solul, arborii si obiectele si care provine din nghetarea picturilor de ploaie sau de burnit.
Poleiul de pe sol nu trebuie confundat cu gheata la sol;
f) vnt - deplasarea pe orizontal a unei mase de aer, caracterizat prin vitez si directie de
deplasare si care provine din diIerenta de presiune existent ntre dou regiuni ale atmosIerei;
g) promoroac - depunerea unui strat subtire de gheat pe arbori, pe timp de iarn, si care
se Iormeaz din vapori de ap sau picturi de ploaie;
h) viscol - vnt puternic, care depseste gradul 7 pe scara lui BeauIort, nsotit sau nu de
ninsoare sau lapovit si care transport zpada la supraIata solului.
Viscolele pot fi:
- viscol cu ninsoare, denumit si viscol de sus, produs de vnturi puternice, care suIl n
straturile superioare ale atmosIerei si care antreneaz zpada n cdere;
- viscol Ir ninsoare, denumit si viscol de jos, produs de vnturi puternice Ir zpad,
care suIl sub un unghi de 4 - 5 cu orizontala si spulber zpada czut anterior pe supraIata
pmntului;
- viscol general, cnd viscolul de sus se produce simultan cu viscolul de jos;
- Iurtun de zpad, cnd viscolul general este nsotit si de o cdere abundent de zpad.
i) vijelie - vnt Ioarte puternic, adesea nsotit de descrcri electrice si de precipitatii
atmosIerice; viteza vntului creste brusc - poate depsi 100 km/or - pentru o perioad de timp
scurt, si este nsotit si de o schimbare a directiei, n majoritatea cazurilor la Iel de rapid.
ncetarea Ienomenului este la Iel de brusc;
j) vrtej - vnt puternic, vijelios, care se nvrte pe loc, ridicnd n aer obiectele usoare;
k) zpor - aglomerare de sloiuri de gheat, care se Iormeaz primvara ntr-un punct al
unui ru, ndeosebi la coturi sau pe sectiuni de scurgere mai nguste, datorit creia se produc
cresteri de nivel si inundatii;
l) zai - sloiuri de gheat care plutesc liber pe supraIata unei ape.

Art. 5. - (1) Vizibilitatea este starea de claritate a atmosIerei, exprimat prin distanta
maxim pn la care obiectele, luate ca punct de reper, pot Ii observate n conditii atmosIerice
date.
(2) Vizibilitatea se consider:
- bun - pentru distante mai mari de 300 m.
- redus - pentru distante cuprinse ntre 300 si 50m.
- Ioarte redus - pentru distante mai mici de 50 m.

Art. 6. - Avalansele de zpad se produc n regiunile muntoase, din cauza alunecrii de pe
versantul muntos pe calea Ierat a unei mase de zpad, care antreneaz uneori sIrmturi de
stnci, arbori si altele asemenea.


SEC]IUNEA a 3-a
Determinarea direc(iei yi vitezei vntului

Art. 7. - (1) Directia vntului se determin cu ajutorul giruetelor - fig. 1, prin indicarea
directiei de unde suIl vntul si nu a directiei ctre care el se deplaseaz.
(2) Tipurile de giruete utilizate n activitatea gestionarului infrastructurii feroviare trebuie
s Iie agreat de Autoritatea Feroviar Romn, denumit n continuare AFER.
(3) Valorile unghiurilor de oscilatie corespunztoare diverselor viteze ale vntului din
tabelul nr. 1 sunt indicate de numrul de ordine al dintilor, n Iata crora oscileaz placa sub
actiunea vntului - pentru girueta de tip Vild.


4
Tabelul nr. 1

Nr. de ordine al Valoarea Grade Beaufort Viteza vntului n m/s
dintelui Unghiului Plac cu greutate 200 g Plac cu greutate 800 g
1 0 0 0 0
2 4 1 2 2 5,6
3 15 7 3 4 8,9
4 31 7 4 6 13,4
5 45 7 5 8 18,9
6 58 6 10 24,5
7 72 6 7 14 30,6
8 80 5 8 20 38,9 - 44,5

(4) Pentru ca viteza s nu Iie inIluentat de obstacolele din jur - cldiri, pomi, pdure -
instalarea giruetei se eIectueaz la nltimea de 10 m si la o deprtare de 10 ori mai mare, dect
nltimea obstacolului respectiv.
(5) Directia vnturilor dominante se stabileste de ctre subunittile de ntretinere a cii -
sectiile de ntretinere a cii pe baza observatiilor, trasate sub Iorm graIic pe roza vnturilor si
corelate cu evidentele statistice existente la centrele meteorologice teritoriale.
(6) Colaborarea cu centrele meteorologice teritoriale se realizeaz n baza contractelor
ncheiate ntre gestionarul inIrastructurii Ieroviare si Institutul National de Meteorologie si
Hidrologie.
(7) n modelul de grafic trasat pe roza vnturilor fig. 2 - pe cele patru axe, s-a notat, la o
scar convenabil, numrul de zile n care vntul a btut din aceeasi directie.


Fig. 2. - Roza vnturilor - directia vnturilor dominante este Nord - Est.

Art. 8. - (1) Viteza vntului se poate determina cu girueta sau cu anemometrul.
Fig. 1.
Girueta
Vild

5
(2) Piesa receptoare, care se roteste sub actiunea vntului, la unele anemometre, este un
sistem de cupe, iar la altele o morisc cu palete.
istemul de cupe anemometrice poate Ii Iormat din 3 cupe asezate perpendicular pe un ax
vertical, dispus astIel nct tijele de sustinere ale acestora Iormeaz ntre ele unghiuri de 120 -
cupe Patterson - iar alte sisteme cu 4 cupe unde tijele de sustinere Iormeaz ntre ele unghiuri de
90 - cupe Robinson.
(3) Descrierea vntului n Iunctie de vitez, corespunztor scrii BeauIort, este prezentat
n tabelul nr. 2.


Tabelul nr. 2
Scara lui Beaufort
Viteza
vntului
Km/h
Scara lui
Beaufort
Presiunea
kg/m
Descrierea
vntului
Oerva(ii
0 0 0 linistit Iumul din cosuri iese linistit
4 1 0,1 aproape linistit Iumul se abate usor
7-11 2 1,1 putin vnt
Irunzele Ireamt, miscarea aerului
se simte cu Iata, steagurile IlIie
14 -22 3 3,1 vnt slab
ramurile mici se misc, ncepe o
deplasare usoar a zpezii de-a
lungul stratului, steagurile flfie
22-29 4 8,5 vnt potrivit
se ridic praIul, se clatin ramurile
mici, cderea de zpad se
transIorm n viscol
32-36 5 12,5 vnt tricel
se misc ramurile mijlocii, Iumul se
abate la iesire din cosuri, vntul
produce Iluierturi
40-47 6 21
vnt destul de
tare
se clatin ramurile si trunchiurile
subtiri ale arborilor, Iirele retelelor
zbrnie, zgomotul vntului se aude
n ncperi
50-61 7 36 vnt tare
ramurile mari se ndoaie, arborii
mici se clatin, apar diIicultti n
miscarea oamenilor
65-72 8 50 vnt puternic
arborii mijlocii se clatin, ramurile
sunt rupte, tigla este smuls de pe
case
76-86 9 72 vijelie
ramurile groase si arborii mai mici
sunt rupti, cosurile de Ium sunt
distruse
90-101 10 98 vijelie mare
arborii sunt smulsi din rdcin,
stlpii de telegraI sunt rupti, se
produc distrugeri
104-119 11 136 tempest se produc distrugeri mari
122 si
mai mult
12
143 si mai
mult
uragan
se produc dezastre


SEC]IUNEA a -a
Cauzele care produc nzpeziri yi oerva(ii n legturcu depunerile de zpad

Art. 9. - (1) Ninsoarea produce acoperirea cii Ierate, att n debleuri, ct si n rambleuri,
cu un strat uniIorm si aInat de zpad, care, desi nu prezint un pericol nsemnat pentru
circulatia trenurilor, mreste rezistenta liniei si aIecteaz regularitatea circulatiei prin
6
prelungirea timpilor de mers.
(2) Este necesar ca sinele si n special aparatele de cale s Iie permanent curtate de
zpad.
(3) n cazul unei ninsori ndelungate pe o linie cu circulatie redus, pericolul de nzpezire
poate fi evitat prin curtare manual sau prin interventie cu utilajele de deszpezire.

Art. 10. - (1) Viscolele prezint o amenintare serioas pentru circulatia trenurilor
deoarece, n locurile care nu sunt suIicient protejate sau sunt protejate deIectuos, se Iormeaz
depuneri de zpad compact.
(2) Aceste depuneri sunt periculoase n special pe liniile n ramp, pe timp de viscol de
lung durat si n lipsa unor aprri sigure.

Art. 11. - (1) Depunerile de zpad se caracterizeaz prin densitate si rezistent.
(2) Prin densitatea relativ a zpezii se ntelege raportul dintre volumul apei si volumul de
zpad din care a rezultat aceast ap.
(3) Dup densitatea relativ, zpada poate Ii:
a) aInat - cu densitatea 0,08-0,24 kg/dm;
b) cu densitate medie - cu densitatea 0,25-0,34 kg/dm;
c) tare - cu densitatea 0,35-0,45 kg/dm;
d) foarte tare - cu densitate mai mare de 0,45 kg/dm.

Art. 12. - ndeprtarea zpezii trebuie s se eIectueze imediat dup ninsoare, evitndu - se
astIel Iormarea zpezii compacte - tare si Ioarte tare- care poate Ii nlturat mult mai greu.

Art. 13. - (1) Depunerile de zpad pe platIorma cii, depind de proIilul transversal al
acesteia.
(2) Viteza vntului este mai mic la nivelul solului iar dac acesta este acoperit cu plantatii
viteza se reduce si mai mult.
(3) Dac un curent de aer traverseaz un debleu, viteza sa n interiorul debleului se
micsoreaz ncepnd de la marginea lui spre centru, iar n unele puncte iau nastere curenti de
sens contrar, formndu-se astIel o miscare de vrtej.

Art. 14. (1) n miscarea curentului din debleuri pn la 8,50 m adncime - fig. 3, se
distinge un vrtej principal si dou vrtejuri secundare care apar n cele dou santuri ale cii.
(2) Vrtejurile sunt cauza principal de Iormare a depunerilor de zpad n debleuri.
(3) Vrtejurile secundare provoac nzpezirea santurilor, iar vrtejul principal nzpezeste
restul debleului.


Fig. 3. - Formarea curentilor n debleuri cu adncime de pn la 8,50 m

Art. 15. - (1) n timpul viscolelor, se constat c zpada de la supraIat este spulberat de
vnt si se poate ridica pn la nltimea de 2 metri.
(2) 85-0 din cantitatea zpad care este antrenat n timpul viscolului pe aceast
Vrtej
principal
Vrtej
secundar

7
nltime de 2 m, provine din stratul de la supraIata solului.
(3) O parte din zpada antrenat n timpul viscolului este retinut de obstacolele pe care le
gseste n cale - copaci, plantatii, case, material rulant stationat - iar alt parte ajungnd de
exemplu la un debleu Ir aprare, alunec de-a lungul taluzului si, din cauza curentilor de aer
de sens contrar ntlniti n interiorul debleului Iormeaz depuneri de zpad - cazul debleurilor
ntre 0,40 - 8,50 m.

Art. 16. - n debleuri mici - fig. 4 - de pn la 0,40 m, se Iormeaz numai cele dou
vrtejuri secundare care provoac nzpezirea santurilor.



Fig. 4. - Formarea curentilor n debleuri mici

Art. 17. - Debleurile cu adncimea mai mare de 8,50 m - fig. 5 - de regul, nu se
nzpezesc, depunerile de zpad realizndu - se n special pe primul taluz ntlnit de curent -A-
precum si n santul corespunztor taluzului din Iata curentului -B



Fig. 5. - Formarea curentilor n debleuri cu adncime mai mare de 8,50 m.



Fig. 6. - Formarea curentilor si a depunerilor de zpad pe rambleuri nalte

Art. 18. - (1) n rambleurile nalte de peste 12 m - fig.6 - zpada se depune chiar pe linie.
(2) Curentii de aer, lovindu-se de taluzul mare al rambleului, se ndreapt n lungul
acestuia, iar la partea superioar a rambleului, ntlnind curenti normali, le deviaz directia n
sus dup diagonala paralelogramului de Iort; din aceast cauz, deasupra cii se Iormeaz un
spatiu linistit, Iavoriznd depunerile de zpad.

Art. 19. - a rambleurile cu nltime de pn la 0,5 m, zpada este spulberat de vnt -
fig. 7.

8


Fig. 7. - Depuneri de zpad la rambleuri mici .

Art. 20. - (1) Din cauza presiunii produs de buzele bandajelor, n lungul sinelor se
Iormeaz creste de zpad - fig. 8.
(2) Crestele de zpad trebuie ndeprtate deoarece, din cauza zpezii czute, precum si a
celei antrenate datorit circulatiei trenurilor, se Iavorizeaz depunerile de zpad la viscolele
urmtoare.



Fig. 8. - Formarea crestelor de zpad.

Art. 21. - n cazul liniilor n proIil mixt, nzpezirile se pot produce ca n Iig. .10 si 11.



Fig. 9. - Primul caz de nzpezire a liniilor n proIil mixt .


Fig. 10. - Al doilea caz de nzpezire a liniilor n proIil mixt.


Fig. 11 - Al treilea caz de nzpezire a liniilor n proIil mixt.



9
CAPITOLUL II
Stailirea yi eviden(a por(iunilor nzpeziile.
Claificarea liniilor de cale feratdupgradul lor de nzpezire.

SEC]IUNEA 1
Stailirea por(iunilor nzpeziile ale liniei de cale ferat

Art. 22. - (1) Pozitia unei linii de cale Ierat Iat de directia vnturilor dominante are o
mare inIluent asupra posibilittilor si gradului de nzpezire, cele mai Irecvente nzpeziri
producndu-se, n majoritatea cazurilor, datorit vnturilor care bat lateral cii.
(2) Directia vnturilor dominante se stabilieste, conform celor stabilite la art. 7 pct. 5.

Art. 23. - GraIicul cu amplasarea lucrrilor de aprare mpotriva nzpezirii cii se
ntocmeste pe baza observatiilor obtinute n intervalul 1 octombrie - 31 martie.

Art. 24. - (1) Roza vnturilor st la baza corectrii lucrrilor de aprare mpotriva
nzpezirii si poate prezenta variatii mari, chiar pe distante mici, din cauza conditiilor locale:
relieI, pduri, cldiri.
(2) Pe baza graIicelor vnturilor dominante si a observatiilor eIectuate timp de mai multi
ani asupra Iiecrei portiuni de cale expus nzpezirii, se stabilesc pozitiile si lungimile liniilor
de aprare respective.
(3) Pe portiunile de linie nenzpezibile unde nu este necesar s intervin plugurile de
zpad, nu se monteaz indicatori pentru aceste utilaje - anexa nr. 1.


SEC]IUNEA a 2 - a
Eviden(a por(iunilor nzpeziile ale liniei de cale ferat

Art. 25. - (1) Evidentele portiunilor nzpezibile ale cii, ntocmite pentru perioade lungi
de timp, se reactualizeaz permanent de ctre sectiile de ntretinere a cii si compartimentul de
linii din regionala de cale Ierat.
(2) chimbrile aprute n situatia portiunilor nzpezibile se opereaz n evidente numai
cu aprobarea conducerii gestionarului infrastructurii feroviare, pe baza propunerilor
compartimentul de linii din regionala de cale Ierat, avizate de directorul regional.
(3) Evidenta portiunilor de linie nzpezibile trebuie s cuprind:
a) denumirea liniei de cale Ierat;
b) intervalul de statii unde se gseste portiunea nzpezibil;
c) pozitia kilometric;
d) lungimea n metri;
e) pe ce parte a liniei se gseste - stnga sau dreapta;
f) categoria portiunii nzpezibile a liniei;
g) Ielul portiunii nzpezibile - debleu, rambleu;
h) Ielul aprrii, lungimea si distanta Iat de axa cii;
i) alte observatii.


SEC]IUNEA a 3 a
Claificarea por(iunilor de linie nzpeziile

Art. 26. - n Iunctie de gradul de nzpezire, portiunile de linie expuse nzpezirii se
clasiIic n urmtoarele patru categorii:
a) categoria I - portiunile expuse nzpezirii chiar de la primele viscole:
- debleuri cu adncime de la 0,40 la 8,50 m;
- incintele statiilor;
- platIorma cii situat n proIil mixt.
b) categoria a II - a - portiunile expuse nzpezirii la urmtoarele viscole;
- platforma cii la nivel cu terenul din vecintate;
- debleuri mici de pn la 0,40 m adncime care, n urma cderii zpezii si apoi a
curtrii ei, se pot transIorma n portiuni nzpezibile;
10
c) categoria a III - a - rambleuri mici:
- rambleuri pn la 0,5 m nltime;
- rambleuri n proIil mixt pn la 1 m nltime.
d) categoria a IV - a - portiuni amenintate de avalanse de zpad.

Art. 27. - n unele cazuri, pot Ii expuse nzpezirii si alte portiuni de linie care nu sunt
cuprinse n categoriile de mai sus si care se stabilesc pe baza observatiilor eIectuate pe teren
timp de mai multi ani.


CAPITOLUL III
Planul pentru comatere a nzpezirii cii

SEC]IUNEA 1
Modul de ntocmire

Art. 28. - (1) Conducerea regionalelor de cale Ierat, trebuie s ia msuri ca pn la 1
septembrie Iiecare sectie de ntretinere a cii cu concursul operatorilor de transport Ieroviar din
teritoriu, s ntocmeasc planul de actiune pentru combaterea nzpezirilor.
(2) De asemenea, se stabilesc statiile, depourile, complexele, care elaboreaz planuri
speciale de actiune pentru prevenirea si combaterea nzpezirilor.
(3) Planurile speciale de actiune se ntocmesc de seIii unittilor respective - statie, depou,
complex - cu concursul celor interesati.

Art. 29. - Planurile de actiune se ntocmesc pe baza evidentei portiunilor nzpezibile,
mentionat la art. 25 si cuprind:
a) graIicul portiunilor nzpezibile, cu precizarea lungimii liniilor supuse nzpezirilor, pe
categorii, precum si modul lor de aprare;
b) modul de organizare a lucrrilor de ndeprtare a zpezii din linia curent si din statiile
si nodurile mari de cale Ierat;
c) stabilirea numrului de muncitori necesar pentru ndeprtarea zpezii n linia curent,
precizndu-se:
- locurile de unde sunt recrutati lucrtorii necesari, stabiliti pe baza conventiilor si
acordurilor scrise, ncheiate cu consiliile locale sau cu unittile militare;
- reglementri privind avizarea si supravegherea personalului muncitor;
d) sculele, inventarul si mbrcmintea special necesar si repartizarea lor pe echipe, cu
specificarea locurilor de depozitare - depozitele sectiilor de ntretinere a cii sau depozitul
central regional;
e) Iixarea locurilor pentru nclzirea si odihna lucrtorilor;
f) fixarea cantinelor pentru aprovizionarea cu alimente a personalului de ntretinere a cii
Iolosit la lucrri de deszpezire sau mentinere a circulatiei pe timp de viscol;
g) Iixarea centrelor unde Iunctioneaz comandamentele unice, precum si indicarea
nominal a personalului care Iace parte din acestea;
h) Iixarea statiilor de resedint si a locurilor de stationare a plugurilor de zpad.

Art. 30. - n ceea ce priveste ndeprtarea zpezii din statii si complexele de cale Ierat, se
precizeaz :
a) ordinea n care trebuie curtate liniile si aparatele de cale, cunoscnd c n primul rnd
trebuie asigurat circulatia pe liniile de primire - expediere si ncrucisare a trenurilor, liniile de
circulatie spre depouri si remize, liniile de la plcile turnante pentru ntoarcerea locomotivelor,
liniile care servesc pentru alimentarea locomotivelor, urmnd apoi liniile ce deservesc magaziile
de mrIuri, ateliere. iniile cu circulatia redus se curt ulterior, pe msura necesittii, la
cererea statiei;
b) mprtirea statiilor pe zone de aparate de cale, stabilindu - se pentru Iiecare zon Iorta
de munc ce lucreaz la deszpezire si mentinerea circulatiei pentru ramurile linii, traIic,
instalatii, cltori, marI si altii, responsabilii din Iiecare ramur pe zon si tur, indicndu-se
Iunctia, locul de ntlnire la intrarea n tur, mijloacele de transport si necesarul de scule si

11
unelte pentru deszpezire si locul de depozitare a acestora;
c) reglementri privind avizarea si supravegherea personalului muncitor care lucreaz la
deszpezirea liniilor din incinta statiilor respective din punct de vedere al protectiei muncii,
stabilite de comun acord cu seIul statiei, al sectiilor de ntretinere a cii si a instalatiilor.
Reglementrile respective constituie anexe la Planul Tehnic de Exploatare - PTE al statiei
respective si sunt actualizate ori de cte ori intervin modiIicri;
d) numrul de trenuri de lucru sau de vagoane necesare pentru evacuarea zpezii;
e) numrul trenurilor de interventie necesare cazrii lucrtorilor Iolositi pe timp ndelungat
la lucrri de deszpezire, cu speciIicarea compunerii Iiecrui tren, a amenajrilor de care au
nevoie si locurile probabile unde sunt utilizate;
f) Iixarea locului de descrcare a zpezii rezultate n urma actiunii de deszpezire.

Art. 31. - La stabilirea personalului necesar pentru ndeprtarea zpezii din linie curent,
se precizeaz:
a) numrul de lucrtori necesari pentru Iiecare portiune de linie n parte, mprtiti pe
echipe si cu desemnarea nominal a responsabililor;
b) locurile de unde sunt recrutati lucrtorii necesari, stabiliti pe baza conventiilor si
acordurilor scrise, ncheiate cu consiliile locale sau cu unittile militare;
c) modul de avizare a lucrtorilor n vederea prezentrii acestora la locul stabilit pentru
nceperea actiunii de deszpezire.


SEC]IUNEA a 2-a
Modul de colaorare ntre getionarul infratructurii feroviare yi adminitra(ia
drumurilor pentru por(iunile alturate cilor ferate yi drumurilor.

Art. 32. - (1) Pentru portiunile de calea Ierat si drumuri alturate care sunt expuse
nzpezirilor, att sistemul de aprare mpotriva nzpezirilor, ct si modul de amplasare a
mijloacelor de aprare se stabilesc de comun acord de ctre seIii sectiilor de ntretinere a cii
Ierate si seIii subunittilor de ntretinere a drumurilor din directiile regionale de drumuri.
(2) Aceast colaborare este necesar pentru a se evita nzpezirea din cauza unor eventuale
lucrri de aprare pentru protectia drumurilor, necorespunztor instalate.
(3) tabilirea amplasamentului pentru perdelele de protectie necesare pe asemenea portiuni
se realizeaz de comun acord de ctre regionalele de cale Ierat si de administratiile regionale de
drumuri si poduri respective.


SEC]IUNEA a 3-a
Intruirea yi eaminarea peronalului care participla ac(iunile
de prevenire yi comatere a nzpezirilor.

Art. 33. - n cadrul examinrilor generale anuale stabilite prin dispozitii ale gestionarului
inIrastructurii Ieroviare si ale operatorilor de transport Ieroviar, se examineaz:
a) personalul din activitatea de ntretinere a cii si instalatiilor Ieroviare reIeritor la
msurile generale de pregtire n vederea iernii si la prevederile prezentelor instructiuni;
b) personalul din activitatea de transport Ieroviar reIeritor la pregtirea n vederea iernii si
la instructiunile care privesc activitatea speciIic Iiecrei ramuri de activitate.

Art. 34. - n intervalul 15 - 31 octombrie seIii compartimentelor linii, instalatii si traIic din
regionalele de cale Ierat sau mputernicitii acestora, mpreun cu delegatii operatorilor de
transport feroviar, instruiesc, ntreg personalul Ieroviar, despre planul de actiune pentru
combaterea nzpezirilor.














12
CAPITOLUL IV
Protec(ia cii mpotriva nzpezirilor

SEC]IUNEA 1
Miloace de protec(ie mpotriva nzpezirii cii

Art. 35. - (1) Pentru a prentmpina nzpezirea liniilor de cale Ierat, pe portiunile expuse
se execut lucrri - linii - de aprare.
(2) ucrrile de aprare constau n crearea unor obstacole mpotriva curentului de zpad,
amplasate nainte de portiunea de linie expus nzpezirii, capabile s retin zpada lng linia
de aprare.
(3) ucrrile de aprare mpotriva nzpezirii se pot executa din:
a) panouri mobile de parazpezi ;
b) perdele de protectie - plantatii parazpezi;
c) panouri permanente de parazpezi ;
d) panouri provizorii de parazpezi;
e) constructii speciale mpotriva avalanselor.


SEC]IUNEA a 2 -a
Protec(ia cii mpotriva nzpezirii prin panouri de parazpezi moile

Art. 36. - (1) Protectia liniilor de cale Ierat mpotriva nzpezirii cu panouri mobile de
parazpezi, se realizeaz prin Iormarea unei linii de aprare din panouri de parazpezi montate
pe stlpi Iixati n pmnt de-a lungul cii.
(2) inia de panouri se realizeaz pe o singur parte sau pe ambele prti ale cii, tinnd
seama de gradul pericolului de nzpezire a portiunii ce urmeaz a Ii aprat.

Art. 37. - Panourile mobile de parazpezi se pot conIectiona din: lemn, metal, materiale
plastice.
Art. 38. - (1) Panourile mobile de parazpezi din lemn sunt de dou tipuri:
a) tipul greu, cu grosimea scndurilor de 18 mm, care se utilizeaz pe portiunile
nzpezibile de categoria I si a II - a;
b) tipul usor, cu grosimea scndurilor de 12 mm, care se utilizeaz pe portiunile
nzpezibile de categoria a III - a.
(2) Panoul de parazpezi se conIectioneaz, n mod obisnuit din brad - fig. 12 - si se
compune dintr-un cadru Iormat din scnduri dispuse vertical si dou scnduri orizontale duble.
Pentru rigiditate, panoul este ntrit cu dou scnduri montate n diagonal.
Laturile verticale extreme se monteaz coborte pe vertical cu 10 cm, pentru a servi la
sprijinirea panoului pe teren, Ir a produce degradarea celorlalte.
(3) Dimensiunile panoului sunt cele din Iig. 12 si se modiIic conIorm caietelor de sarcini
aprobate de gestionarul infrastructurii feroviare.
(4) Pentru un panou, distanta d dintre axele scndurilor verticale si numrul N de scnduri
verticale diIer dup ltimea scndurilor b si este:

b ( mm ) = 60 70 80 90 100 110 120
N( buc ) = 16 14 12 10 9 8 7
d ( mm ) = 120 140 160 190 210 240 260
a ( mm ) = 195 180 205 225 235 230 285


13

Fig. 12. - Panoul mobil de parazpezi din lemn.

Art. 39. - (1) tlpii care se ntrebuinteaz la montarea liniilor de aprare din panouri de
parazpezi se conIectioneaz din lemn de brad, mesteacn, stejar sau ulm - fig. 13.
(2) tlpii au, de regul, lungimea de 3 m, ns pot Ii mai lungi acolo unde se prevede
necesitatea ridicrii panourilor. Diametrul lor este de 7-10 cm si sunt ascutiti la un cap pe o
lungime de 10 - 15 cm. Ei se Iixeaz n pmnt la o adncime de 0,50-0,5 m si la o distant de
2,00 m ntre axele lor.
(3) a Iixarea stlpilor, se recomand s se Ioloseasc burghiul de sondaj pentru
executarea gurilor n teren - fig. 14.


Fig. 13. - Model de stlp Fig. 14. - Burghiu de spat gropi
pentru stlpi

Art. 40. - (1) Panourile de parazpezi se Iixeaz pe stlpi, pe partea dinspre cmp - att sus
ct si jos - la o distant de 10 cm Iat de teren - fig. 15.
(2) Pentru mai mult stabilitate a panourilor, pmntul rezultat de la sparea gropilor
pentru stlpi se depune si se compacteaz n jurul acestora.
(3) Panourile si stlpii trebuie s Iie la aceeasi nltime, n pozitie vertical, iar linia lor
superioar s Iie o linie continu, paralel pe ct posibil cu conIiguratia terenului.

14


Fig. 15. - Fixarea panourilor de parazpezi mobile

Art. 41. - Panourile de parazpezi metalice se conIectioneaz din platband sau Isii de
tabl de 0,3 - 1,00 mm grosime, montate prin sudur pe cadre din otel rotund - fig. 16 - sau pe
cadre din cornier, cu supraIata portant consolidat cu ajutorul unor corzi petrecute prin bosaj -
guri executate special n montanti - fig. 17.



Fig. 16. - Panou mobil de parazpezi din metal pe cadru din otel rotund



15

Fig. 17. - Panou mobil de parazpezi din metal pe cadru din cornier.

Art. 42. - e mai pot conIectiona panouri metalice de parazpezi din plas de srm n
care se tes, n pozitie vertical, Isii de tabl.

Art. 43. - Panourile de parazpezi din material plastic sunt alctuite din benzi de material
plastic - dispuse vertical, orizontal si ncrucisat - fixate pe cadre metalice - fig . 18.



Fig. 18. - Panou mobil de parazpezi din material plastic

Art. 44. - (1) Dimensiunile panourilor de parazpezi sunt n general, de 2,00 x 2,00 m dar
pot Ii si de alte dimensiuni, n Iunctie de materialele Iolosite, de modul de ancorare sau de
zonele unde urmeaz s Iie montate.
(2) n timpul iernii seIul districtului de ntretinere a cii veriIic, periodic, ancorarea lor n
pozitie de lucru.

Art. 45. - Distanta dintre linia de parazpezi si axa cii depinde de proIilul transversal
respectiv, de intensitatea vntului, precum si de depunerile de zpad din regiunea respectiv,
dup cum urmeaz:
a) n mod obisnuit, aceast distant este cuprins ntre 30 m si 50 m, cu conditia ca
distanta dintre panou si muchia superioar a taluzului s Iie cel putin egal cu, de 12 ori
diIerenta de nivel dintre aceast muchie si partea superioar a panoului;
Dac terenul la partea superioar a debleului este plan - fig. 19 - D = 12h, n care h =
nltimea panoului.