Sunteți pe pagina 1din 30

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CIBERNETICA, STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA

PROIECT DE PRACTICA

Chiriacescu Alina Grupa 1047, seria A

Bucuresti, Mai 2009

PROIECT DE PRACTICA

CUPRINS
I. PREZENTAREA SI ANALIZA DIAGNOSTIC A SOCIETATII COMERCIALE 1. Date de identificare 2. Scurt istoric 3. Analiza comerciala 3.1. Produsele si serviciile 3.2. Aprovizionarea cu materii prime 3.3. Piata, clientii 3.4. Concurenta 3.5. CONCLUZII. 4. Analiza tehnica si a productiei 4.1. Productia realizata 4.2. Capacitatea de productie 4.3.Organizarea structurala a fabricatiei 4.4. Cicluri de fabricatie, fluxuri tehnologice 4.5. Nivelul tehnic al echipamentelor 4.6.Sistemul informatic si informational 4.7. CONCLUZII 5. Analiza financiar-contabila 5.1. Analiza activelor din patroniu 5.2. Analiza contului de profit si pierdere 5.3. CONCLUZII 6. Analiza manageriala 6.1. Structura organizatorica 6.2. Situatia personalului pe categorii 6.3. CONCLUZII II. IDENTIFICAREA SI TRATAREA RISCURILOR III. ELABORAREA UNUI MODEL DE FUNDAMENTARE DECIZIONALA 1. Formularea problemei 2. Notatii 3. Modelul matematic 4. Rezolvare 5. Rezultatul aplicatiei si recomandarea de imbunatatire a productiei

INDEXUL TABELELOR SI ANEXELOR ANEXE BIBLIOGRAFIE

PARTEA I PREZENTAREA SI ANALIZA DIAGNOSTIC A SOCIETATII COMERCIALE 1. DATE DE IDENTIFICARE Denumirea societatii: Sediul: Telefon/fax: Forma juridica: Actul de infiintare: S.C. Progresul S.A. localitatea Jilava, str. Soseaua Giurgiului nr 5, jud. Ilfov; 021.312.79.12

societate pe actiuni; conform Legii 15/1990 prin transformarea integrala, a Intreprinderii Prefabricate Progresul, prin HG nr 1224/23.11.1990; Certificat de inregistrare: J40/371/1991 Codul de inregistrare fiscala: R479001 Obiectiv de activitate: plastice, si utilajelor din piatra engineering, exterior, efectuarea Capital social la 30.04.08: Actiuni: Indicatori economici la 30.04.2008: producerea si comercializarea prefabricatelor din beton armat si precomprimat, produselor din mase caramizilor ceramice, confectiilor metalice tehnologice pentru constructii si produselor naturala; efectuarea operatiunilor de comert exterior, direct sau prin intermediul societatilor specializate, colaborare directa cu banci de comert operatiunilor de fond valutar; 1648, 5125 lei - numar actiuni nominative: 659 405 - valoare actiune: 2,5 lei. - cifra de afaceri: 2 003 200 lei - Profit/Pierdere: 41 700 lei - Numar mediu salariati: 192 A.G.A.: Ing. Xenia Popescu Consiliul de administratie: Ing. Gheorghe Zamfir Ing. Florentina Militaru Ing. Teodor Gavrila Cenzori: Ec. Daniela Popescu Ec. Cristina Sandru Conducerea executiva: Ing. Gheorghe Zamfir; Ing. Eugen Mihalache; Ing. Florica Neagoe;

Management general:

2. SCURT ISTORIC

Societatea Comerciala Progresul S.A. s-a infiintat ca o necesitate a industrializarii constructiilor, sub denumirea de Intreprinderea de Prefabricate din beton Progresul S.A. prin HCM nr.602/30.04.1954 si este una din primele societati de prefabricate din Romania. Intreprinderea s-a infiintatprin desprinderea din Societatea pe Actiuni Romano-Sovietica Sovromconstructii. La infiintarea sa in aprilie 1954 dispunea de un spatiu de fabricatie cu o suprafata de 4125 mp capabila sa realizeze o productie de 20.000 mc/an prefabricate, cu o dotare suficienta in domeniul constructiilor, si care a dus la industrializarea lucrarilor in acest domeniu, prin rapiditate, productivitate si calitate superioara. Perioada care a urmat de la infiintare si pana la 23 noiembrie 1990 cand s-a transformat in societate comerciala s-a caracterizat prin cresteri spectaculoase ale productiei, conducerea intreprinderii fiind asigurata de specialisti in domeniu. In perioada 1973 1989 intreprinderea a fost organizata ca o platforma industriala a Centralei Materialelor de Constructii, ceea ce a favorizat transformarea intreprinderii in etalon pentru industria de prefabricate din beton. In aceast perioada s-au promovat tehnologii noi la momentul respectiv, precum: - tehnologia de fabricatie a elementelor de plansee; - tehnologia de fabricatie pentru constructii agro-zootehnice; - tehnologia de fabricatie a panourilor mari pentru constructia de locuinte integral prefabricate ; - tehnologia de fabricatie a tuburilor de presiune de tip PREMO ; - tehnologia de fabricatie a boltarilor pentru galeriile metroului. In anul 1986 societatea a asimilat in fabricatie elemente ornamentale pentru fatadele unor constructii importante precum: Palatul Parlamentului, Muzeul de Istorie, Biblioteca Nationala, precum si elemente ornamentale pentru fantanile arteziene de la Piata Unirii. Transformarile care au avut loc dupa decembrie 1989 au marcat si intreprinderea Progresul. La 23 noiembrie 1990, prin HG 1224 intreprinderea se organizeaza in societate comerciala pe actiuni. Prin aceasta forma de organizare, se capata autonomie decizionala si se asigura accesul la piata libera, in conditiile concurentei. Concomitent s-au pus bazele privatizarii.

3. ANALIZA COMERCIALA 3.1. PRODUSELE SI SERVICIILE Obiectul pricipal de activitate consta in urmatoarele: - producerea si comercializarea prefabricatelor din beton armat si precomprimat, produselor din mase plastice, caramizilor, confectiilor metalice si utilajelor tehnologice pentru constructii si a roduselor din piatra naturala; - efectuarea operatiunilor de comert exterior direct sau prin intermediul societatilor specializate, engineering, colaborarea directa cu banci de comert exterior, efectuarea operatiunilor de fond valutar, putand participa si conveni la operatiuni de credit; - desfasurarea de activitati cu caracter social in favoarea salariatilor. S.C. Progresul S.A. Jilava este specializata in urmatoarele domenii: - panouri mari (fatade si plansee); - grinzi T si G din beton precomprimat; - chesoane de acoperis; - boltari pentru metrou; - scaune stadion; - tuburi din beton precomprimat; Societatea isi desface produsele in exclusivitate pe piata interna. In afara activitatilor enumerate mai sus, societatea practica prestari de servicii catre terti, respectiv debitari de sarma, transporturi furnizare energie electrica precum si inchirieri ale bunurilor sale in vederea cresterii veniturilor societatii. 3.2. APROVIZIONAREA CU MATERII PRIME Nr crt 1 2 3 4 5 DENUMIRE FURNIZOR S.C.Andami Comp S.R.L. S.C.Corsaru Rosu S.R.L. S.C.Decorum Marmor S.R.L. S.C.Agrebal Prod S.R.L. S.C.Amset Prodexim S.R.L. MATERIALE Ciment Agregate Agregate Agregate Tabla, electrozi, plase

Tabel 1 Furnizorii de materii prime

3.3. PIATA, CLIENTII Nr crt 1 2 3 4 5 DENUMIRE CLIENT S.C.Erbasu S.A. S.C.Aedificia Carpati S.R.L. S.C. Corsaru Rosu S.R.L. S.C.Rexcom Int. S.R.L. T.M.U.C.B. MATERIALE Dale, borduri, elem canal Elemente gard Garaje Beton Elemente gard

Tabel 2 Beneficiarii societatii

3.4. CONCURENTA S.C. PROGRESUL S.A. este un important producator din tara de materiale de constructii, sector in care se desfasoara o puternica concurenta. Principalii concurenti sunt intreprinderile mari de profil din Bucuresti (S.C. GRANITUL S.A., S.C. ICOM S.A.) si din tara (S.C. CONCIVIA S.A. Braila), precum si toate societatile de constructii private din intreaga tara. 3.5. CONCLUZII Din analiza pietei agentului economic si a pozitiei sale pe piata interna se pot desprinde urmatoarele concluzii: Puncte tari: - traditie de prestigiu in domeniu; - existenta unei piete permanente pentru produsele sale; - existenta unor parteneri traditionali. Puncte slabe: - concurenta puternica in domeniu; - lipsa activitatii de export; - lipsa unor metode de reclama si promovare a serviciilor oferite prin lipsa resurselor banesti. 4. ANALIZA TEHNICA SI A PRODUCTIEI 4.1. PRODUCTIA REALIZATA In perioada 2006 2008 si in primele 4 luni ale anului 2009, productia realizata pe activitatile principale ale societatii se prezinta astfel: anul 2006: anul 2007: anul 2008: 3278 mc 2043 mc 2227 mc (17% din capacitate) (21,5 % din capacitate) (23% din capacitate)

In anul 2008, productia fizica realizata la S.C.PROGRESUL S.A. a fost de 2.227 mc prefabricate din beton, inregistrandu-se o crestere de 9 % fata de anul 2007. La cresterea productiei fizice a contribuit achizitionarea unei centrale de beton care a fost pusa in functiune in luna septembrie 2008. In trimestrul I al anului 2009 societatea a realizat 622 mc prefabricate din beton. Intreaga productie realizata a fost destinata pietei interne.

4.2. CAPACITATEA DE PRODUCTIE Analiza capacitatii de productie comporta luarea in considerare a: - capacitatea tehnica instalate; - forta de munca; - acoperirea cu contracte comerciale; - fondul de timp normat conform numarului de zile lucratoare si schimburi/zi; - gradul de integare a fabricatiei; - consumul de timp aferent diferitelor categorii de produse si servicii. In analiza capacitatii cantitative de productie prezinta interes definirea capacitatii maximale precum si a gradului de utilizare a acesteia indicator care depinde de adecvarea ofertei la cererea solvabila. Astfel, capacitatile de productie sunt urmatoarele: - panouri mari din beton armat: 50000 mc/an; - tuburi din beton armat precomprimat: 175 km; - elemente pentru structuri: 8600 mc/an; - diverse prefabricate: 2 500 mc/an; - blocuri de zidarie: 3 300 mc/an. In prezent, gradul de utilizare al capacitatilor producatoare de prefabricate din beton armat si precomprimat este de circa 15%. Se estimeaza ca in urmatoarea perioada gradul de utilizare sa creasca la 25%. Principalele cauze ale ale utilizarii scazute a capacitatilor de productie sunt asigurarea unui volum mic de comenzi si concurenta. 4.3.ORGANIZAREA STRUCTURALA A FABRICATIEI Avand in vedere oferta de servicii a societatii, organizarea productiei tine cont de grupele de producere a prefabricatelor din beton armat si precomprimat, precum si prestarile de servicii si inchiriere spatii. Fluxul de fabricatie este integrat, deoarece toate componentele produselor pot fi executate in cadrul atelierelor cu caracter prelucrator din societate. De asemenea, prin existenta sectiei de reparatii si intretinere, se asigura inlocuirea unor componente total uzate, sau refacerea acestora printr-o tehnologie specifica. Activitatea productiva a fost organizata pe 7 sectii, fiecare find formata din ateliere si formatii de lucru, si anume: 1. sectia panouri mari si armaturi; 2. sectia confectii metalice (aflata in leasing imobiliar); 3. sectia gospodarie agregate, PREMO I+II; 4. sectia boltari metrou (leasing imobiliar); 5. sectia elemente ceramice (caramidaria); 6. sucursala P.A.S. (modelarie); 7. sectia mecano-energetic. Toate sectiile sunt in subordinea directorului tehnic.

In ceea ce priveste PREMO I, aceasta este degradata in totalitate. Aparatura de masurare si control a diverselor marimi specifice controlului de betoane existente in laboratorul de incercari, sunt reparate si probate in laboratoruld emetrologie propriu. Transportul interfazic in cadrul halelor se efectueaza cu ajutorul podurilor rulante si sarcina cuprinsa intre 5tf si 20 tf, precum si a vagonetilor platforma. Materia prima este aprovizionata cu ajutorul vagoanelor C.F.R. sau auto, cimentul fiind depozitat in silozuri adecvate, iar otelul beton pe platformele betonate. Descarcarea agregatelor se face pe platforma de agregate prin rasturnarea vagoanelor C.F.R. in buncare special amenajate, de unde sunt transferate la spalare, sortare si respectiv la centralele de beton, pe un sistem de benzi transportoare si elevatoare. Produsele finite se depoziteaza pe platforme deschise, dotate cu macarale portante pentru incarcarea acestora in mijloacele de transport. 4.4. CICLURI DE FABRICATIE, FLUXURI TEHNOLOGICE Lansarea in productie a uneia dintre grupele de produse se realizeaza pe baza de comanda, iar ciclul de fabricatie considerat cu incepere de la primirea comenzii ferme, contine doua mari etape: Etapa de pregatire a fabricatiei; Etapa de executie propriu-zisa. Etapa de pregatire cuprinde mai multe faze, si anume: definirea tehnica si baza de date, conform tipului de produs contractat; adaptari constructive conform indicatiilor beneficiarului; lansarea comenzii; consultarea stocurilor de materiale existente; aprovizionarea; stabilirea manoperei conform nomenclatorului de lucrari; lansarea in executia propriu-zisa. se constituie in urmatoarea structura

Etapa de executie propriu-zisa organizatorica: PREFABRICATIE: - spalare, sortare agregate; - confectionare tipar; - debitare laminate; - confectionare armatura; - dozare componente pentru beton; - turnare prefabricate; - decofrare; - control tehnic de calitate; - depozitare; - expeditie.

In Anexa 1 si Anexa 2 sunt prezentate schemele bloc ale fluxurilor tehnologice pentru boltari de metrou si pentru panourile din beton armat pentru locuinte. 4.5. NIVELUL TEHNIC AL ECHIPAMENTELOR Se remarca in dotarea societatii masini si utilaje deosebite: instalatii de spalare si sortare agregate, instalatii de incercari tuburi sub presiune, poduri rulante tehnologice, linie automata de produse P.A.S., statie de producere betoane, etc. In producerea prefabricatelor automatizarea proceselor de fabricatie nu este justificata. In cadrul liniilor de fabricatie armaturi se regaseste un singur utilaj care asigura automatizarea unor operatii, respectiv masina de sudat plase de sarma. Principalele echipamente si utilaje au o vechime medie de 17 ani si o uzura fizica de circa 70%. Utilajele si instalatiile sunt intr-o stare relativ buna de utilizare, prezentand o pronuntata uzura morala, dotarea cu utilaje a societatii fiind facuta in perioada 1962 1989 pentru 67% din totalul de utilaje, iar 33% in anii 1990 2000. In domeniul debitarii si al confectionarii tiparelor se folosesc echipamente cu o uzura fizica si morala ridicata fiind puse in functiune in perioada 1965 1979. Analizand utilajele si echipamentele tehnologice existente din punct de vedere al uzurii fizice si morale, se constata ca pentru circa 70% din totalul acestora, coeficientul de uzura este ridicat. Cu toate ca o parte din instalatii si utilaje au fost puse in functiune in anii '60, acestea nu au fost casate, reparatiile la care au fost supuse aducandu-le o noua valoare de fiecare data. 4.6. SISTEMUL INFORMATIC SI INFORMATIONAL Oficiul de calcul in organigrama intreprinderii apare dor sub denumirea ADMINISTRATOR RETEA CALCULATOARE care functioneaza in felul urmator: - administrator retea si baze de date, care coordoneaza si urmareste buna functionare a tuturor calculatoarelor, programelor, intretine si gestioneaza bazele de date, scrie programe si instruieste personalul utilizator, post ocupat de: - o persoana cu studii superioare. - utilizatorii sunt persoane din diverse compartimente: - 4 persoane cu studii medii. O retea de calculatoare este formata dintr-un server si 9 statii, din care: - 6 statii PENTIUM 166 MMX, 32MB RAM, 2,1 GB HDD; - 2 statii PENTIUM 200 MMX, 32MB RAM, 2,1 GB HDD; - 1 server PENTIUM 233 MMX, 64MB RAM, 3,2 GB HDD; - 6 imprimante cu ace EPSON FX 1170 (5) si EPSON LX 300 (1); - 1 scanner HP 54; - 1 imprimanta A4 Canon cu jet de cerneala; Pe langa aceste calculatoare mai exista in dotare si o serie de calculatoare depazite moral si fizic (defecte), amortizate total si necasate, care nu sunt enumerate mai sus.

Tipuri de lucrari care se executa: Lucrari de gestiune economico-financiara: - gestiunea si contabilitatea materialelor, produselor si a obiectelor de inventar; - evidenta si gestiunea mijloacelor fixe; - evidenta, calculul si contabilitatea salariilor; - evidente financiar-contabile; - intocmirea si evidenta facturilor cu editare automata a notelor contabile privind facturarea si a iesirilor din gestiune; Lucrari de productie: - calculul volumului produselor finite; - calculul manoperei pentru produsele realizate; - calculul si editarea analzelor de pret pentru produsele fabricii; Diverse lucrari: - lucrari la cerere, editare de texte, cetralizari de date pentru diferite raportari, fise fiscale, compensari, etc. Tabel 3 - Lista documentelor proprii: Codul Doc. M01 M02 M03 M04 M05 M06 M07 M08 M09 M10 Denumire Dispozitie de plata Registrul de casa Stat de plata salarii Jurnal pt vanzari Jurnal pt cumparari Balanta de verificare Registrul jurnal Bilant Contul de profit si pierdere Cartea mare Tabel 4 - Lista documentelor externe: Codul Doc. M11 M12 M13 M14 M15 M16 M17 Denumire Nota de receptie si constatare diferente Bon de consum Lista de inventariere Chitanta Factura fiscala Extras de cont Document de centralizare Furnizor documente Directia Comerciala Directia Comerciala Directia Comerciala Directia Comerciala Directia Comerciala Banca Compartimentul Resurse Umane Furnizor documente Directia Economica Directia Economica Comp. Resurse Umane Directia Comerciala Directia Comerciala Directia Economica Directia Economica Directia Economica Directia Economica Directia Economica Codul doc care participa la formare M01,M14, M15,M16 M17 M15 M15 M10 M04,M05 M04, M05, M06 M08 M07

Tabel 5 - Lista spatiului informational:

Denumire statie Directia Economica Administratia Finantelor Publice Municipale Camera de Munca Banca Directia Comerciala Directia Comerciala Compartimentul Resurse Umane

Tipul statiei Beneficiar Furnizor * * * * * * * *

Diagrama 1 - Schema fluxurilor informationale la nivel fizic:

4.7. CONCLUZII: Puncte tari: societatea dispune de echioamente tehnice si tehnologice specifice activitatii de producere a prefabricatelor din beton; societatea dispune de dotare completa si de tehnologie pentru realizarea refabricatelor de la materia prima la produsul finit; exista capacitate disponibila pentru cresterea productiei

Puncte slabe: dotarea tehnologica principala are uzura ridicata; pierderea unor importante capacitati de productie prin vanzari de active si inchirieri; parte din cladirile de fabricatie din incinta principala sunt in stare nesatisfacatoare, iar cele din sectia de caramizi au uzura mare.

5. ANALIZA FINANCIAR-CONTABILA Evidenta contabila a activitatii economico-financiare a unitatii se tine pe baza documentelor legale care se inregistreaza zilnic. Lunar se face confruntarea intre evidenta analitica a stocurilor din gestiune cu cea sintetica din contabilitate. Se intocmesc lunar balante analitice care se confrunta si se pun de acord cu evidenta sintetica, astfel ca sumele inscrise in balanta de verificare a conturilor sintetice se regasesc si in evidenta analitica, iar acestea au stat la baza intocmirii situatiilor financiare. In Anexa 3 este prezentat bilantul prescurtat intocmit la finalul anului precedent. UM lei lei lei 2007 12.425.192 3.071.948 29.187 2008 12.370.909 4.102.818 82.672

Capitaluri proprii Cifra de afaceri Rezultatul Exercitiului

Tabel 6 Principalii indicatori financiari ai societatii

Cifra de afaceri realizata in 2008 a fost de 4.102.818 lei, realizandu-se o crestere cu aproximativ 13,3 % fata de cifra de afaceri a anului 2007 cu acelasi numar mediu de personal.

5.1. ANALIZA ACTIVELOR DIN PATRIMONIU Tabel 7 - Situatia activelor imobilizate (in lei) E lemente de imobilizari Sold initial (SI) Cresteri (C) Valori brute Reduceri Sold final Total Din care: (TR) dezmembrari (SI+C-T R) si casari

Chelt constituire si dezvoltare Alte imobilizari Avansuri si im.necorp. in curs TOTAL

Imobilizari necorporale 0 0 0 5908 0 5908 0 0 0 0 0 0

X X X X

0 5908 0 5908

Terenuri Constructii Utilaje tehnice si masini Alte instalatii, mobilier Avansuri si im.corp.in curs TOTAL Imobilizari financiare
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL

Imobilizari corporale 6871620 0 220702 2205694 2601813 172847 191987 1204396 1 0 1204986 9 0 702597 1975 625790 1330362 0 1330362 134436 36268 2682 625790 1019878 0 1019878

X 0 0 0 X 0 X 0

6650918 2071258 3268142 172140 191987 12354445 0 12360353

La data de 31.12.2008 societatea are de incasat creante de 2.342.936 lei, din care:clienti 1.200.939 lei; clienti incerti 348.520 lei; debitori diversi 717.374 lei si alte creante 76.103 lei. Stocul de produse finite la sfarsitul anului 2008 a fost de 285.252 lei, mai mare fata de anul 2007.

Stocul de materii prime si materiale a fost de 351.599, mai mic fata de anul 2007. 5.2.ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE In anul 2008 , societatea a realizat comparativ cu anul 2007 urmatorii indicatori economico-financiari:
Nr. crt. 1. 2. DENUMIRE INDICATOR CIFRA DE AFACERI VENITURI TOTALE din care: -venit din exploatare -venit financiar CHELTUIELI TOTALE din care: -cheltuieli din exploatare -cheltuieli financiare REZULTAT BRUT -profit -pierdere REZULTATUL DIN EXPLOATARE -profit -pierdere REZULTATUL FINANCIAR -profit -pierdere IMPOZIT PE PROFIT REZULTATUL NET -profit -pierdere UM lei Lei REALIZARI 2007 3.071.948 3.557.586 3.552936 4.650 3.464.872 3.354.751 110.121 92.714 lei 198.185 lei 105.471 lei lei 63.527 29.187 48.057 55.012 82.672 57.414 -8.515 53.485 185.741 -12.444 REALIZARI 2008 4.102.818 4.528.453 4.509.516 18.937 4.390.769 4.323.775 66.994 137.684 DIFERENTE 1.030.870 970.867 956.580 14.287 925.897 969.024 -43.127 44.970 -

3. 4.

lei lei

5. 6.

Tabel 8 Extras din contul de profit si pierdere

Din datele prezentate, rezulta ca in anul 2008 S.C.PROGRESUL S.A. a inregistrat un profit net de 82.672 lei, profit mai mare fata de anul 2007. In anul 2008, societatea a avut urmatoarele obligatii fata de bugetul de stat si fata de bugetul asigurarilor sociale:
INDICATOR Sold la 31.12.200 7 Obligatii pe anul 2008 Virat 2008 Diferenta de virat

Impozit pe profit Impozit pe veniturile din salarii TOTAL OBLIGATII LA BUGETUL DE STAT Contributia la asigurarile sociale, inclusiv fond accidente de munca-angajat si angajator Contributia la asigurarile de sanatate- angajat si angajator Contributia la fondul de somaj- angajat si angajator si fond garantii creante salariale Fond concedii si indemnizatii

34.575 5.411 39.986 17.364 7.035 1.696 -17.986

55.012 87.558 141.067 245.485 92.431 11.328 6922

99.007 82.307 181.314 236.688 89.723 12.523 23.449

-9.420 10.662 1.242 26.161 9.743 501 -34.513de recuperat de la

FNUASS
Tabel 9 Principalele obligatii ale societatii

Societatea nu a inregistrat restante la bugetul de stat si la alte bugete,sumele neachitate reprezentand contributia lunii decembrie 2008. In cursul anului 2008 societatea nu a apelat la credite bancare. 5.4. CONCLUZII Problemele in activitatea societatii sunt legate de incasarea creantelor si plata obligatiilor catre furnizori. I )Societatea are de incasat creante in valoare de 2.342.936 lei, provenind de la clienti certi,clienti incerti si debitori diversi. II )Societatea are datorii in valoare de 1.344.059 lei, din care catre: - furnizori = 581.943,92 lei - avansuri incasare=67.682 lei - alte datorii=694.433,08 lei

6. ANALIZA MANAGERIALA 6.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA Structura organizatorica este de tip ierarhic functional, asa cum este prezentata si in organigrama (vezi Anexa 4) 6.2. SITUATIA PERSONALULUI PE CATEGORII Numarul mediu al angajatilor in cadrul societatii in ultimii trei ani a evoluat astfel: - 2007: - 2008: - 30.04.2009: An 2006 2007 2008 Trim.I 2009 234 angajati; 192 angajati; 160 angajati; Total 303 234 192 160 Personal direct productiv 99 87 76 54 Personal indirect productiv 100 72 65 40 TESA 68 55 40 36 Tehnic productiv 15 12 10 8 Deservire generala 21 8 1 22

Tabel 10 Volumul personalului pe categorii

6.3. CONCLUZII Puncte tari: - managementul societatii este corespunzator structurat pe niveluri ierarhice, respectiv strategic, functional si operativ; - comunicarea in cadrul organizatiei este bine structurata, atat cea verticala cat si cea de tip orizontal pe diferite niveluri ale structurii, diferitele compartimente comunicand in mod corespunzator pentru indeplinirea misiunilor specifice; - forta de munca prezinta un grad ridicat de calificare. Puncte slabe: - lipsa de preocupare pentru angajarea si formarea personalului tanar; - forta de munca in descrestere continua.

PARTEA a II-a IDENTIFICAREA SI TRATAREA RISCURILOR

Activitatea ntreprinderilor este mereu supus riscurilor, cele mai importante fiind legate de pierderea sumei investite i implicit a afacerii. Orice afacere presupune materializarea unor ateptri ale investitorului, managerilor care se pot adeveri sau nu. Gradul riscului devine i mai puternic n economiile n tranziie, unde este imposibil de a determina i anticipa schimbrile mediului. n condiii similare managerii iau decizii diferite, unele ntreprinderi au profituri, altele suport pierderi. Notiunea de risc este inseparabil legata de acelea ale rentabilitatii si flexibilitatii. Rezultatul intreprinderii este supus evenimentelor neprevazute care insotesc activitatea sa in toate domeniile. Riscul se traduce prin variabilitatea rezultatului, afectind rentabilitatea activelor si, in consecinta, a capitalului investit. Aceasta variabilitate poate fi cu atit mai stapinita de intreprinere cu cit aceasta poseda un anumit grad de flexibilitate . Riscul activitatii economice nu este decit incapacitatea intreprinderii de a-si adapta continuu costul si de a se adapta la mediu. Riscul poate fi abordat de o maniera diferita din punctul de vedere al intreprinderii sau din punctul de vedere al investitorului sau creditorului. Riscul deriv din incapacitatea oamenilor de a cunoate viitorul i este perceput atunci cnd rezultatele posibile ale unor aciuni prezint un grad de incertitudine destul de semnificativ. Omul nu poate elimina complet riscul n cazul n care rezultatele viitoare sunt influenate de factori aleatori. St n puterea lui ns reducerea riscului pn la un nivel care s-1 fac acceptabil. Procesul de fundamentare a deciziei n condiii de risc i incertitudine presupune identificarea variantelor decizionale i a strilor naturii, estimarea probabilitilor asociate acestor stri i estimarea consecinelor economice finale. n cazul utilizrii arborilor decizionali, n abordarea clasic, pentru descrierea incertitudinii legate de obinerea unor rezultate economice se folosesc distribuiile de probabilitate discrete: nodurile tip eveniment au un numr finit de ramuri, fiecare ramur cu o anumita probabilitate. n realitate ns, majoritatea situaiilor incerte sunt de natur continu, n sensul c rezultatele economice estimate pot avea orice valori cuprinse ntre, anleiite limite. Aceste valori pot fi descrise cu ajutorul unei funcii de distribuie. Clasificarea riscurilor la nivelul ntreprinderii se poate face n funcie de mai multe caracteristici, dat fiind faptul c nu exist o clasificare standard a acestora. Diferitele combinaii ale caracteristicilor pot genera grupri diferite ale riscului. n literatura de specialitate, muli autori de lucrri cu tematic legat de acest subiect consider clasificarea riscurilor n funcie de natura lor ca fiind una foarte la ndemn celor care studiaz sau opereaz cu noiunea de risc. Dupa aceasta poate fi clasificat astfel: riscul comercial, riscul contractual, riscul economic (riscul de exploatare, operaional sau de producie), riscul financiar, riscul valutar, riscul politic.

Vom realiza in cele ce urmeaza un tabel al riscurilor, al cauzelor acestora, al pierderilor posibile precum si al modalitatilor de tratare a acestora.

Tabel 11 - Tabel de sinteza a riscurilor Pasii procesului 1.Identificare a riscurilor ntmplator


2. accidente de munca, avand in vedere ca se lucreaza cu utilaje complexe;

Financiar

Tipuri de riscuri Operational


1. riscul intreruperii activitatii (proteste); 2. riscul capitalului uman (loialitatea angajatilor poate fi scazuta)

Strategic
1. riscul de degradare a produselor finite aflate pe stoc, data fiind rotatia lenta a stocurilor; 2. riscul de pierdere a clientilor, avand in vedere concurenta acerba; 3. risc legat de legislatia referitoare la protectia mediului si legislatia privind politica de privatizare; 4. risc de uzura morala si fizica a utilajelor si tehnologiilor utilizate; 1. riscul de degradare a produselor este de nivel redus, deoarece materialele de constructie au o durata lunga de viata. 2. analiza pietei din punct de vedere al cererii de prefabricate: riscul de pierdere a clientilor are o probabilitate de peste 50%, intrucat pe piata au aparut companii noi ce vor incerca sa atraga un segment din clientela concurentei. 3.consultarea legislatiei in vigoare: riscul privind protectia mediului este redus, deoarece compania a indeplinit toate conditiile impuse de lege in acest sens; 4. analiza pietei utilajelor tehnologice: riscul de uzura morala si fizica este ridicat, 70% din echipamente avand vechime mare la momentul actual.

1. riscul de pierdere a proceselor, avand in vedere ca se afla in litigii cu alte firme; 2. riscul devalorizarii monetare, tinand cont de perioada foarte mare de incasare a creantelor;

2. Cuantificarea riscurilor

1. Studii geografice ale zonei respective: riscul de inundatii este foarte scazut, deoarece firma se afla la o distanta suficient de mare de paraul Sabar, a carei cota de inundatie nu a fost depasita de foarte mult timp; 2. Observatii privind numarul de accidente de munca anterioare si cauzele acstora: avand in vedere ca personalul prezinta un grad inalt de calificare, probabilitatea producerii unor accidente de munca este redusa.

1. analiza legislatiei juridice in vigoare: riscul de pierdere a proceselor este extrem de mic, intreprinderea fiind reclamanta pentru recuperare de creante, caz in care de cele mai multe ori reclamantul are castig de cauza. 2. analiza pietei finanicarmonetare: riscul de devalorizare monetara este ridicat, tinand cont de fluctuatiile monetare din ultima perioada

1. consultatea periodica a rapoartelor sedintelor de Sindicat: riscul de intrerupere a activitatii este crescut, deoarece angajatii ar putea protesta, data fiind restructurarea masiva; 2.controale ale activitatii angajatilor: loialitatea angajatilor este de asemenea redusa, datorita multiplelor conflicte cu patronatul, inregistrate in ultima perioada.

3. Evaluarea pierderilor posibile

1. Pierderile cauzate de inundatii sunt destul de reduse, deoarece produsele specifice (materialele de constructii) sunt rezistente la apa. Se inregistreaza in schimb cheltuieli suplimentare cu revizia utilajelor avariate si pierderi cauzate de incetarea productiei in caz de scurt circuite. 2.Pentru accidentele de munca, evaluarea daunelor morale se face in functie de gravitatea accidentului, acesta putand provoca leziuni minore sau sa duca pana la deces.

1. In cazul pierderii proceselor din instanta, compania pierde dreptul de a recupera creantele de la entitatile cu care se afla in litigiu. Aceste creante pot fi chirii pentru spatiile date spre folosinta sau incasari pentru produsele furnizate. 2. Pierderile cauzate de devalorizarea monetara pot fi atenuate printr-o modificare corespunzatoare a preturilor practicate.

1.Intreruperea activitatii afecteaza serios nivelul de profit al companiei. Pierderile se calculeaza in functie de volumul de productie zilnic, inmultit cu numarul de zile neproductive. Se iau in calcul si pierderile cauzate de comenzile care nu au fost onorate in zilele de neactivitate. 2.Neloialitatea angajatilor poate avea dezavantaje foarte mari pentru companie. Scurgerea de informatii catre concurenta poate afecta serios pozitia firmei pe piata, determinand o pierdere semnificativa de clienti.

4. Tratarea riscurilor

Dintre metodele de tratare existente, firma a adoptat asigurarea, ca transfer al riscului catre terti: 1. A fost incheiat un contract pe termen nelimitat prin care sunt asigurate 40% dintre utilajele existente in hale, impotriva avarierii acestora prin inundatie.O alta metoda de tratare a riscurilor intamplatoare este reducerea pagubelor. Deoarece exista anumite fenomene care nu pot fi gestionate de catre om, se incearca utilizarea unor metode altrnative de reducere a gravitatii acestora. Spre exemplu, impotriva inundatiilor, au fost amenajate canale de scurgere a apelor. 2.Pentru capitalul uman asigurarea este incheiata cu fiecare angajat in parte prin semnarea luarii la cunostinta a tuturor reglementarilor privind protectia muncii.

1. pentru rezolvarea litigiilor s-a apelat la avocati care sa sustina cauzele firmei in instanta; 2. specialisti care sa orienteze nivelul cheltuielilor firmei si al preturilor preturilor, functie de inflatie si de fluctuatiile monetare de pe piata.

Riscurile care se deduc din activitatea cu personalul firmei nu pot fi transferate catre societati de asigurare si nici nu pot fi reduse in vreun fel. Astfel ca ele trebuiesc acceptate ca fiind inerente. Pentru aceasta, firma incearca o autoasigurare, prin alocarea de capital monetar special pentru acest tip de riscuri. 1. sedinte pentru medierea si rezolvarea eventualelor diferende dintre Sindicat si Patronat; 2. oferirea unor conditii de munca favorabile angajatilor; 3. aplicatii pentru securitatea datelor si pentru supravegherea activitatii angajatilor.

1. Nerespectarea legislatiei referitoare la protectia mediului duce la incasarea de amenzi. Cuantumul acestora este in functie de gravitatea incalcarii legii. 2. Uzura fizica a utilajelor duce la defectarea acestora. Pierderea companiei in acest caz consta in intreruperea productiei pe perioada in care firma nu dispune de utilajul respectiv, precum si costurile necesare reviziei sau chiar inlocuirii utilajului respectiv. Uzura morala duce la o productivitate scazuta a firmei, avand in vedere ca aceasta nu s-a aliniat corespunzator progresului tehonologic si nu beneficiaza de avantajele acestuia. Intrucat principalele riscuri strategice tin de concurenta si de asigurarea clientelei, firma adopta diferite modalitati de publicitate si de crestere a reputatiei, precum: 1. calitate si preturi competitive, astfel incat clientela sa nu se orienteze catre alte firme de profil; 2. revizii periodice ale utilajelor din dotarea tehnologica; 4. participarea la targuri de specialitate pentru prezentarea produselor si a serviciilor.

Indiferent de metoda de analiz utilizat, riscul nu va putea fi eliminat n totalitate din afacerile internaionale, rmnnd ntotdeauna un anumit nivel ireductibil de incertitudine. Acest lucru trebuie avut, de asemenea, n vedere n alegerea proiectului de investiii. Gradul de incertitudine al unei afaceri este dat de acele riscuri care nu pot fi identificate de firma transnaional la momentul dat, n timp ce gradul de risc este dat de riscurile identificate. Cu ct, ntr-un mediu economic, ponderea riscurilor nonidentificabile este mai mare, cu att finalitatea aciunilor derulate este mai incert. Chiar dac investitorul poate cunoate cea mai mare parte a riscurilor implicate de aciunile sale, incertitudinea poate s nu dispar n totalitate. Riscul este un concept multidimensional al crui nivel nu poate fi redus la un singur element, la o cifr. Important pentru fiecare firm este necesar s se determine un nivel acceptabil al riscului investiional pe care este dispus s i-l asume. Nivelul acceptabil al riscului se refer la riscul "maxim" pe care investitorul este dispus s i-l asume: este necesar s fie cert obinerea unei rentabiliti minime care s justifice costurile operaiunii. Nu exist un nivel acceptabil unic, ci acesta este diferit n funcie de condiiile concrete ale fiecrei activiti economice / investiii i de atitudinea fa de risc a decidentului.

PARTEA a III-a ELABORAREA UNUI MODEL DE FUNDAMENTARE DECIZIONALA 1. FORMULAREA PROBLEMEI Se urmareste optinerea combinatiei optime de bunuri produse astfel incat profitul obtinut de companie sa fie maxim. Vom lua in calcul doua dintre produsele prezente in oferta societatii, care au inregistrat cea mai mare cerere in ultima perioada. Acestea sunt: tub beton 800; gaigher (gura de scurgere pentru canal) Exista 4 tipuri de materii prime care intra in componenta produselor prefabricate. Acestea sunt: nisipul, margaritarul, pietrisul si cimentul. Primele trei le vom considera un amestec unitar, cunoscut in constructii sub denumirea de agregate minerale. Societatea achizitioneaza aceste materii prime la urmatoarele preturi: Ciment: 365 lei / tona; Agregate minerale: 35 lei / tona. Manopera calculata pentru fiecare unitate in parte este de 13 lei pentru tuburi, si de 39 de lei pentru gaighere. Pretul la care sunt vandute produsele este de: 230 lei / 1 buc. tub; 390 lei / 1 buc. gaigher. Se cunosc urmatoarele retete pentru fiecare tip de produs in parte: 1 tub beton 800 = 120 kg ciment + 350 kg agregate minerale 1 gaigher = 80 kg ciment + 250 kg agregate minerale.

Societatea are o capacitate de aprovizionare zilnica de 10 tone de ciment si respectiv 15 tone de agregate minerale. Productia zilnica este restrictionata de numarul de tipare existente in dotarea societatii. Pentru tuburi, societatea dispune de 30 de matrite, iar pentru gaighere de 15 matrite. Alte costuri inregistrate de societate, ce vor fi incluse in pretul de vanzare al produselor sunt cele de transport, de 37,95 lei/tub si respectiv 74,05 lei/gaigher, si costurile indirecte, cotate la valoarea de 100 de lei/tub si respectiv 200 lei/gaigher.

2. NOTATII: q1 q2 1 2 m1 m2 Cind 1 Cind 2 Cmp 1 Cmp 2 p1 p2 Ct1 Ct1 cantitatea optima de tuburi ce trebuie produsa; cantitatea optima de gaighere ce trebuie produsa; profitul unitar pentru tuburi; profitul unitar pentru gaighere; - valoarea manoperei pentru realizarea unui tub; - valoara manoperei pentru realizarea unui gaigher; - costurile indirecte pentru un tub; - costurile indirecte pentru un gaigher; - costurile materiilor prime pentru un tub; - costurile materiilor prime pentru un gaigher; - pretul unui tub; - pretul unui gaigher; - costul de transport pentru un tub; - costul de transport pentru un gaigher.

3. MODELUL MATEMATIC 3.1.) Identificarea marimilor variabile: Variabilele sunt reprezentate de cantitatile din fiecare produs (tuburi beton 800 si gaighere) si le vom nota in cele ce urmeaza cu q1 si respectiv q2. 3.2) criteriul de performanta: In acest caz, functia obiectiv este de maximizare a profitului firmei: [Max] F = 1 q1 + 2 q2 Profitul se obtine ca o diferenta intre Venituri si Chetuieli: = V Ch. Venitul / bucata produs este reprezentat de pretul practicat de societate la vanzarea produsului: Vi = pi Cheltuielile sunt formate din manopera, costurile materiilor prime, costurile de transport si costurile indirecte: Chi = mi + Cmp i + Ct i + Cind i , unde i = {1; 2} multimea celor doua tipuri de produse, tuburi si gaighere.

Profiturile pentru fiecare tip de produs sunt urmatoarele: pentru 1 tub: 1 = V1 Ch1 = p1 (m1 + Cmp 1 + Ct1 + Cind 1) =230 (13 + 0,365120 + 0,035350 + 37,95 + 100) = 23 pentru 1gaigher: 2 = V2 Ch2 = p2 (m2 + Cmp 2 + Ct2 + Cind 2) = 390 (39 + 0,36580 + 0,035250 + 74,05 + 200) = 39 3.3) Restrictiile problemei: o restrictiile tehnologice:

q1 30; q2 15;
o restrictiile resurselor: 120 q1 + 80 q2 1000 350 q1 + 250 q2 1500 o restrictiile de nenegativitate:

q1, q2 0

Asadar, problema de programare liniara se scrie sub forma: [Max] F = 23 q1 + 39 q2 120 q1 + 80 q2 1000 350 q1 + 250 q2 1500 q1 30; q2 15; q1, q2 0.

4. REZOLVARE Solutia se obtine utilizand algoritmul SIMPLEX pentru probleme de maxim. Pasii urmati sunt urmatorii: I) II) Se genereaza o solutie admisibila de baza (initiala). Se testeaza optimalitatea solutiei curente:

j = CB ajB cj

j 0 , solutia curenta este optima.


j 0
,

daca in coloana j <0, toate componentele sunt 0, problema are optim infinit;

este III)

daca in coloana j <0 exista si componente>0, solutia curenta nu optima si trebuie imbunatatita. Se procedeaza la imbunatatirea solutiei:

i) criteriul de intrare in baza: se alege diferenta cea mai mica dintre cele negative, iar vectorul corespunzator acestei diferente intra in baza; ii) criteriul de iesire din baza: se impart componentele coloanei XB la componentele strict pozitive din coloana vectorului ce intra in baza, rezultand coloana . Vectorul corespunzator celui mai mic raport paraseste baza. iii) se pivoteaza tabela si se obtine o solutie mai buna decat cea anterioara.

Mai jos este prezentat calculul tabelei SIMPLEX, evidentiindu-se fiecare pas in parte:

23 CB 0 0 0 0 j 0 39 0 0 j q3 q2 q5 q6 B q3 q4 q5 q6 XB 1000 1500 30 15 F=0 520 6 30 9


F = 234

39

q1
120 350 1 0 -23 8 1,4 1 -1,4 31,6

q2
80 250 0 1 --39 0 1 0 0 0*

q3
1 0 0 0 0* 1 0 0 0 0*

q4
0 1 0 0 0* 0,32 0,004 0 -0,004 0,156

q5
0 0 1 0 0* 0 0 1 0 0*

q6
0 0 0 1 0* 0 0 0 1 0*

12,5 6 15

Unde: CB - coloana coeficientilor bazici; B - coloana vectorilor ce alcatuiesc baza; XB - coloana termenilor liberi. Rezolvarea se poate efectua si cu ajutorul produsului software WINQSB, modulul LINIEAR AND INTEGER ROGRAMMING. Pasii de realizare sunt prezentati mai jos. Se demuneste problema, se specifica numarul de variabile si de restrictii, se alege criteriul de performanta si tipul variabilelor:

Functia obiectiv si restrictiile sunt introduse in matricea de mai jos:

In WinQSB, ultima iteratie a algoritmului SIMPLEX se prezinta in felul urmator:

Rezultatul final si decizia ce se recomanda a fi luata sunt prezentate in sumarul urmator:

5. REZULTATUL APLICATIEI SI RECOMANDAREA DE IMBUNATATIRE: Analizand cu atentie solutia optima obtinuta, se observa faptul ca prin aceasta metoda de optimizare a productiei, in conditiile restrictive prezentate mai sus, se recomanda societatii S.C. PROGREUL S.A. sa elimine din oferta de produse tuburile de beton de diametru 800 si sa se concentreze in principal pe producerea gaigherelor. Se observa faptul ca societatea obtine in profit maxim, in valoare de 234 000 lei, in conditiile in care ar produce 6 bucati de gaighere zilnic. INDEXUL TABELELOR:

Tabel 1 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 5 Tabel 6 Tabel 7 Tabel 8 Tabel 9 Tabel 10 Tabel 11

Furnizorii de materii prime Beneficiarii societatii Lista documentelor proprii Lista documentelor externe Lista spatiului informational Principalii indicatori financiari ai societatii Situatia activelor imobilizate (in lei) Extras din contul de profit si pierdere Principalele obligatii ale societatii Volumul personalului pe categorii Tabel de sinteza a riscurilor

INDEXUL ANEXELOR:

Anexa 1 Anexa 2 Anexa 3 Anexa 4

Fluxul tehnologic pentru panouri din beton pentru locuinte; Fluxul tehnologic pentru boltari metrou; Bilantul prescurtat, la data de 31.12.2008; Organigrama societatii

BIBLIOGRAFIE

1. ANDREICA, M.; STOICA, M.; LUBAN, F.Metode cantitative n management, Editura Economic, Bucureti, 1998; 2. DOBRE, Ion; MUSTATA-HORPOS, Floare; STOICA, Marcel, Simularea proceselor economice, Editura Inforec, 2006; 3. DOBRE, I.; BADESCU, A.; PAUNA, L.,Teoria deciziei, Editura ASE, Bucureti, 2007; 4. RATIU-SUCIU, Camelia, Modelarea si simularea proceselor economice: teorie si practica, Editura Economica, 2005; 5. RATIU-SUCIU, Camelia; LUBAN, Florica, Proiect pentru disciplina "Modelarea si simularea proceselor economice", Editura ASE, 2007; 6. RATIU-SUCIU, Camelia; LUBAN, Florica, Modelarea economica aplicata: studii de caz: teste, Editura Economica, 2002.