Sunteți pe pagina 1din 122

ATLASUL ISTORIC AL MĂ NĂ STIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂ NIA

SEC. XI-XXI

Această primă ediţie este dedicată Părintelui Stareţ al Mănăstirii Putna, Arhim. Melchisedec Velnic, cel care a iniţiat şi sprijinit lucrarea de faţă, spre întărirea identităţii monahismului românesc.

Au contribuit financiar la documentarea şi publicarea acestei lucrări:

Dl. Marian-IonuţIordănescu din Constanţa Dl. Sylviu Amundala Renaud Kumbakisaka din Bucureşti Fraţii Lucian şi George Neacşu din Focşani Fam. Leopold şi Altanca Biesiadovschi din Rădăuţi Fam. Corneliu şi Nataşa Paraschivescu din Bucureşti Fam. Dan şi Anda-Ecaterina Popescu din Bucureşti Fam. Elena, Răzvan-Gabriel şi Tatiana Raicu din Suceava Fam. Vasile şi Elena-Angelica Hriţcan din Vicovu de Jos Fam. Nicolae şi Manuela Şerban din Bucureşti D-na Ana-Michaela Groza din Bucureşti D-na Lucia Vasiu din Bucureşti Fam. Călin şi Ioana Niculescu din Bucureşti

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Atlasul istoric al mănăstirilor şi schiturilor ortodoxe din România :

sec. XI-XXI. - Bucureşti : Editura Bibliotecii Naţionale a României, 2010 ISBN 978-973-8366-12-1

726.71(498)

ATLASUL ISTORIC AL MĂ NĂ STIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂ NIA

SEC. XI-XXI

apărut cu binecuvântarea Î.P.S. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor

şi realizat cu sprijinul:

Bibliotecii Naţionale a României Bibliotecii Academiei Române Arhivelor Naţionale ale României Institutului Naţional al Monumentelor Istorice din România Facultăţilor de Geografie, Istorie şi Litere din cadrul Universităţii Bucureşti Obştii monahale a mănăstirii Putna din judeţul Suceava

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂ NIEI BUCUREŞTI

2010

COLECTIVUL DE REDACŢIE

Documentaţia:

Ieromonah MARCU (MARIAN) PETCU

Pr. Lect. Univ. ALEXANDRU-GABRIEL GHERASIM Arhid. IOAN TRAIAN DIACONU NICOLAE LIHĂ CEANU

Colaboratori:

Protos. ONUFRIE COTOS de la m-rea Radu Vodă din Bucureşti, Ierom. FILOTEI TIFINIUC de la m-rea Putna, jud. Suceava,

Monahii ALEXIE COJOCARU, PAULIN ILUCĂ şi SIMEON PLATONOV

de la m-rea Putna, jud. Suceava, Conf. Univ. Dr. ELENA TÂ RZIMAN – Director al Bibliotecii Naţionale a României, Prof. Univ. Dr. MIHAI MORARU de la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti, Prof. Dr. SEBASTIAN CÂ RSTEA din Sibiu, Conf. Cercet. Dr. SILVIU ANDRIEŞ-TABAC, Director adjunct al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Cercet. Dr. OANA-MĂ DĂ LINA POPESCU din cadrul Institutului „Nicolae Iorga” din Bucureşti, Asist. Cercet. Drd. MIHAI-BOGDAN ATANASIU de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza din Iaşi” Iaşi,

GABRIELA DUMITRESCU şi ALEXIE-MARIAN EMANDACHE

de la Biblioteca Academiei Române, Ec. ANDA-ECATERINA POPESCU din Bucureşti

OANA-MARIA CALAFETEANU şi VERONICA-NICOLETA VASILOV – custozi sală

Arhivele Naţionale Bucureşti,

IULIU ŞERBAN, ALIN SAIDAC, DĂ NUŢ ISTRATE şi ALINA POPESCU de la Institutul Naţional

al Monumentelor Istorice, PETRUŢA VOICU de la Biblioteca Facultăţii de Istorie din Bucureşti,

Prof. Drd. RAMONA-MARIA HORODNIC, Prof. CRISTINA VIŢEGA, Prof. IULIA-CĂ TĂ LINA REI, Prof. ANA-MARIA VLAD şi ELENA-IOANA GRIGORCIUC din Rădăuţi

Prof. ELENA ANDRIESCU din Putna, EMILIA RUSU din Zvoriştea-Suceava, SILVIU DOAGĂ din Bucureşti, IONELA-CODRUŢA şi CARMEN-MARIA-VERONICA ŞOTROPA din Suceviţa.

Referent ştiinţific:

Suportul digital al hărţilor:

Tehoredactare şi machetare:

Redactor coordonator:

Notă:

Teologie: Pr. Conf. Univ. Dr. IOAN MOLDOVEANU Geografie: Prof. Dr. COSTEL BARBĂ LATĂ

Conf. Univ. Dr. MARIAN ENE, Prof. Univ. Dr. MIHAI IELENICZ, Lect. Univ. Dr. IONUŢ SĂ VULESCU

ALEXANDRU PÎNZAR

Ieromonah MARCU (MARIAN) PETCU

Atlasul de faţă prezintă aşezămintele monahale atestate documentar după caracteristicile avute la întemeierea lor (mănăstire/schit/metoc; de călugări/călugăriţe) sau la momentul celei mai vechi atestări certe. Nu au fost luate în consideraţie tradiţiile locale neconfirmate de izvoarele istorice. Orice sugestie în vederea îndreptării, într-o ediţie viitoare, a eventualelor erori sau omisiuni din această lucrare este binevenită, putând fi transmisă autorului pe adresa de email: ierom.marcu@gmail.com

ATLASUL ISTORIC AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA (SEC. XI-XXI)

Cuvânt înainte

Documentele istorice privind viaţa religioasă şi morală a înaintaşilor noştri menţionează, între altele, „cumpătarea în mâncare şi băutură dintre care, carnea şi vinul”. Această trăire „ascetică” a strămoşilor, prezentă până în vremurile noastre, explică dorinţa stăruitoare a credincioşilor, exprimată de-a lungul Istoriei, de a ne înzestra cu lucruri durabile, clădite pe temelia credinţei lor, prin munca şi prin harul lor creator. Între aceste moşteniri, un loc aparte îl ocupă mănăstirile şi schiturile răspândite pe tot cuprinsul României ca locuri de rugăciune şi de jertfă aduse lui Dumnezeu. Numărul acestor monumente vechi create de înaintaşi nu se cunoaşte în întregime. Treptat, cercetările efectuate de către specialiştii istorici şi arheologi ne vor face cunoscută existenţa lor pe întregul pământ românesc. Vine în sprijinul afirmaţiei noastre o descoperire făcută la una din cele mai cunoscute ctitorii a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Aşa, de exemplu, cu ocazia săpăturilor arheologice de la Mănăstirea Putna - efectuate în anii 1970-1975 - s-au descoperit sub temelia Casei Domneşti, zidită de Marele Ctitor de Neam şi Ţară, urmele unui cimitir. Fireşte că Ştefan cel Mare nu putea să ridice o astfel de construcţie pe locul unui cimitir, fapt care ne conduce la concluzia că vechea necropolă era a unei mănăstiri anterioare construirii Putnei, despre a cărei existenţă nu se ştia nimic în acea vreme de glorie a statului voievodal moldovenesc. Şi câte alte urme ale mănăstirilor ridicate încă în primele veacuri nu ne sunt, încă, necunoscute nouă celor de astăzi ! Nu trebuie uitat însă că, în existenţa mănăstirilor, aceste veritabile opere de artă, au fost, de-a lungul vremurilor, şi momente de cumpănă în care s-au năpustit asupra lor hoarde de străini cu gândul de a prăda şi de a distruge. Nu puţine sunt cazurile în care, călăuziţi de credinţa în Dumnezeu, oamenii au refăcut din temelii mănăstirile distruse sau părăginite. Mai ales în timpul stăpânirii comuniste au fost momente grele pentru păstrarea tezaurului de valori aparţinând acestor monumente. Spre exemplu, amintim că Nicolae Ceauşescu, şeful de atunci al statului, a iniţiat o lege potrivit căreia toate valorile de patrimoniu trebuiau concentrate într-un mare depozit în capitala ţării. Această lege era motivată de gândirea acelei conduceri că valorile de patrimoniu pot constitui o garanţie în plus, atunci când statul comunist voia să facă un împrumut în băncile străine, occidentale. Înainte ca legea să fie prezentată plenului Marii Adunări Naţionale, Iustin Moisescu, Mitropolitul Moldovei şi membru în Marea Adunare Naţională, într-o pauză a şedinţei i-a explicat omului politic Dumitru Popescu, supranumit şi „dumnezeu”, că, dacă legea va fi votată şi se va da curs aplicării ei, în cazul unui incendiu sau al unui bombardament toate valorile concentrate într-un singur loc vor fi distruse. În afară de aceasta, prezenţa valorilor de patrimoniu în mănăstirile care le-au făurit constituie o mărturie a istoriei noastre şi a capacităţii creatoare a oamenilor trăitori pe pământul nostru strămoşesc care, în domeniul artei bisericeşti, au creat ceea ce Nicolae Iorga numea atât de inspirat „Bizanţdupă Bizanţ”. Gradul de desăvârşire al artei bisericeşti din secolele al XV-lea şi al XVI-lea ne duce cu mintea la vechile mănăstiri dispărute în decursul vremii, unde vieţuitorii lor au lucrat şi au creat opere originale. Pentru a înţelege această realitate dinamică a apariţiei şi dispariţiei multor locaşuri monahale iată că, astăzi, ne vine în ajutor lucrarea de faţă intitulată

ATLASUL ISTORIC AL MĂ NĂ STIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂ NIA.

Binecuvântăm iniţiativa şi munca ostenitorilor acestei lucrări de o mare importanţă pentru istoria poporului şi a monahismului românesc, pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române şi pentru păstrarea credinţei strămoşeşti a fiilor Bisericii în toată curăţia şi frumuseţea învăţăturii şi trăirii creştine.

†PIMEN

†PIMEN

ARHIEPISCOP AL SUCEVEI ŞI RĂ DĂ UŢILOR

ATLASUL ISTORIC AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA (SEC. XI-XXI)

ATLASUL ISTORIC AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA (SEC. XI-XXI) 6

A vorbi despre o istorie a monahismului este o întreprindere,deşianevoioasă,totuşiplăcutăpentruoriceistoric. Deşiniseparecăs-apublicatmultpeaceastătemă,ceeacese poate constata şi din sintetica prefaţare pe care a întreprins-o autorulAtlasuluidefaţă,sepotaduceîncănoutăţiîninterpretarea fenomenuluicareamarcatatâteasecoleistoriauneidincelemai reprezentativeOrtodoxii:cearomânească. Monahismullaromâniareantecedentefoartevechi.Elnu începe,aşacums-aspusmulţianilarând,prinSf.Nicodimdela Tismana, ci, aşa cum arată cel mai complet tratat de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române, al Părintelui Academician Mircea Păcurariu, începuturile monahismului la noi se indentifică cu înseşipătrundereacreştinismuluipeteritoriulţăriinoastre. Aproape cu toţii cunoaştem că învăţătura creştină a pătruns pe teritoriul ţării noastre prin predica directă a Sf. ApostoliAndreişiFilip,dupăcareafostperpetuatăpediverse căi: prin colonişti veniţi din Asia Mică, prin sclavi aduşi de coloniştii romani, prin soldaţi care făcuseră serviciul militar în Asia şi prin negustori veniţi din aceleaşi zone de incipienţă a creştinismului. Despre faptul auzirii cuvântului evanghelic de către sciţi ne dau mărturie Părinţii şi Scriitori bisericeşti din primele veacuri creştine: Ipolit Romanul, Irineu de Lyon, Tertulian,Origen,EusebiudeCezareea. Cât priveşte apariţia monahismului, aceasta s-a bazat pe modurideviaţădejaasumateîncădinprimelesecole,avândla temelie învăţătura Sf. Ap. Pavel, urmată îndeaproape de Sfinţii Părinţi ai epocii patristice. Încă de la începutul secolului II se conturase o învăţătură asupra modului de vieţuire în feciorie

expusădeSf.ClementRomanul(episcopalRomei,92-101)şide

cătreSf.PolicarpalSmirnei(70-156).

Despre fecioria asumată liber ne vorbeşte şi Sf. Iustin Martirul şi Filosoful în prima sa „Apologie”, iar din secolul III OrigenşiSf.Ciprian. Din secolul al IV-lea monahismul capătă forme instituţionale:anahoreticsaueremiticşicenobiticsauchinovial, ai cărui reprezentanţi de forţă au impus reguli clare în ambele

1

ATLASUL ISTORIC AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA (SEC. XI-XXI)

Introducere

situaţii.Existenţamonahismuluilanoiseintuieştedinaceeacă, pentru acest secol, este atestatăo arhiepiscopie la Tomis cu 14 episcopii sufragane, în diversele centre dobrogene. Pentru perioadasecolelorIV-VIs-apututdovediexistenţaunorbasilicicu baptisteriu în toate marile oraşe dobrogene, ceea ce duce la certitudineaexistenţeinunumaiauneisimplevieţicreştine,cişi aunuimonahism.Toateacesteanuconstituiaualtcevadecâtun puterniccentrumonahalpentruîntreagaDaciePontică. Episodulcareilustreazăcelmaibinelegăturileoamenilor Bisericiidobrogenecumonahismulcapadocianneesteilustratîn corespondenţa pe care Sf. Vasile cel Mare o întreţine cu arhiepiscopul tomitan de atunci, Bretanion, el însuşi o personalitate a creştinismului primelor secole. La 373, Marele Vasile se adresa guvernatorului Scythiei, Iunnius Soranus, solicitându-imoaşteleSf.SavaGotul,uncapadocianşipoaterudă a Sf. Vasile, ce pătimise martiriul la 12 aprilie 372. Pesemne că guvernatorul a transmis dorinţa Marelui capadocian către Bretanion,devremeceacestaîivarăspundeîntr-oscrisoarecese va constitui în actul martiric al Sf. Sava, cu siguranţă el însuşi monah. Apoi, toţi urmaşii tomitani lui Bretanion au fost oameni foartecunoscuţiaivremii,fieparticipândpersonallaSinoadele Ecumenice, fie participând indirect la disputele dogmatice ale vremii,precum,GherontiesauTerentius,TeotimI,Timotei,Ioan, Alexandru, Teotim II, Paternus şi Valentinian. Cu toţii erau monahi. TotînDobrogeaaveasăsenascăreprezentantulcelmaide seamă al monahismului occidental. Ceea ce a fost Sf. Vasile pentru Orient, avea să devină Sf. Ioan Casian (365-435) pentru

Apus. Acesta trebuie să fi cunoscut foarte îndeaproape comunităţile monahale din vecinătatea locului său de naştere (potrivitluiGhenadiedeMarsilia,Sf.IoanCasianera„denatione scytha”),cumchiareldeclaracă„sestabilisedemiccopilprintre călugări, de la care asculta îndemnuri şi vedea exemple”. Deci existaumănăstiriînDobrogea.Lavârstamaturităţiis-aîndreptat sprePalestina,unuldintrecentrelemonahismuluioriental,după

1 Vezi Chesarie Gheorghescu, Monahis- mul ortodox în România.

ATLASUL ISTORIC AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA (SEC. XI-XXI)

careastrăbătutAsiaşiItalia,stabilindu-sefinalmentelaMarsilia. Aiciaînfiinţatdouămănăstiri,unadebărbaţişiunadefemei,pe careelînsuşile-apăstoritpânălasfârşitulvieţii.PrecumSf.Vasile înOrient,Sf.IoanCasianaemisoseriederegulipentrumonahii occidentali(Instituţiilecenobitice),inspiratedincelealeprimului. ŞisănuuitămcăafostcontemporanşiapropiatdeSf.IoanGură de Aur, Fericitul Augustin şi Ghenadie de Marsilia, figuri proeminentealecreştinismuluiacelorsecole.LuiIoanCasianise datorează în mare măsură crearea unei conştiinţe europeene comune. Prin el, creştinismul construieşte Europa, aşa cum o vomcunoaştenoigeograficpentrumultesecole. Unaltreprezentantdeseamăalmonahismuluidobrogean

afostSf.DionisieExiguussaucelMic(c.470-545).Detânăraintrat

într-o mănăstire din Constantinopol, de unde a fost chemat la RomadepapaGhelasie.Arămasaicipânălasfârşitulvieţii,nu însă fără a lăsa o operă extrem de însemnată. Cunoscător al limbilor greacă şi latină, a tradus pentru Occident Canoanele Sinoadelor Ecumenice şi diverse Biografii ascetice. A editat DecretelepontificaleşiaîntocmitlucrăridesprePaşti.Darşimai important este faptul că Dionisie a rămas în istorie drept fondatorul erei creştine, prin fixarea cronologiei funcţie de Naşterea Mântuitorului. Pentru toate acestea, şi nu numai, Biserica i-a înveşnicit numele în galeria sfinţilor, cu dată de

prăznuire1septembrie.

Iată cum, prin pronia divină cei doi sfinţi dobrogeni, Sf. Ioan Casian şi Sf. Dionisie Exiguus marchează începutul şi

sfârşitulunorperioadecalendaristice:primul,prăznuitpe28sau

29februarie(înaniibisecţi),marcasfârşitulanuluilaromani,iaral

doileaînceputulanuluibisericesc.Metaforicvorbind,prinSf.Ioan se încheia epoca romană şi începea epoca creştină prin monahismultransplantatdeelînOccident,iarprinSf.Dionisiese punbazeleereicreştinelacareseraporteazăaziîntreagalume. Prindoimonahistrăromâni. Darn-aufostsingurii,căciistoriaînregistreazăopleiadăde astfeldepersonalităţiînDobrogea.Dintre„călugăriisciţi”sepot desprinde figurile unui Leonţiu, Ioan Maxenţiu, ierodiaconul Petru, Mauriciu, Achille ş.a., oameni care au jucat un rol covârşitorîncontroverseletimpului,precumaceeateopashităîn urmacăreiaaceştiaajunseserălaconcluziadogmaticăcă„Unul

dinTreimeasuferitîntrup”,doctrinădeclaratăobligatoriela533

de către împăratul Iustinian şi impusă definitiv la Sinodul V

Ecumenic(553).

Apoidescoperireaansambluluidebisericuţerupestrede

laBasarabi-Murfatlarcadatânddinsec.IV-V,dupăunii,întăreşte

aserţiuniledepânăacum.Iardacăsuntmaitârzii,dinsec.X-XI,

dupăalţii,s-arconfirmacontinuitateamonahismuluiînDobrogea. Aceleiaşi perioade îi corespunde şi aşezarea monastică de la

Dervent, iar secoleleor XII-XV mănăstirea Sf. Atanasie de la Niculiţel. Însă nu numai Dobrogea a avut viaţă monahală, ci şi teritoriuldelanordulDunăriis-aîmpărtăşitdeviaţaaceastacarea iradiat de la sudul ei. Sunt cunoscute numeroase vetre de

sihăstrieînmaitoatejudeţeledinzonasubcarpatică:dinsec.IV-

VIIardataansamblulsihăstrescdelaNucu-AlunişşiColţi-Bozioru dinjud.Buzău.NulipsescastfeldemărturiidinjudeţeleVrancea, Argeş(Cetăţeni,Nămăieşti),Vâlcea,Olt,CaraşSeverin. Toate acestea sunt mărturii ale existenţei unei vieţi monahaledincelemaivechitimpuripeteritoriulactualalţării noastre. Părintele Chesarie Gheorghescu atrăgea atenţia cu ceva vremeînurmăasupraexistenţeiCodexuluiRahonczi,desprecare cercetătoareaVioricaEnăchescu-Mihai,descoperitoareaacestui document ne spune că ar fi fost redactat într-o mănăstire din Valahia,însec.XII-XIII,mănăstirecarearputeaficeadincomuna Corbi, jud. Argeş, în latina vulgară. Codexul oferă informaţii interesante despre viaţa religioasă de la noi pentru secolele menţionate. UrmealeunuimonahismautenticgăsimşiînTransilvania. La Morisena (azi Cenad, jud. Timiş) avea săfie înfiinţată, puţin după anul 1000, o mănăstire ortodoxă cu hramul Sf. Ioan Botezătorul,aicăreicălugăriortodocşiaveausăfiemutaţipela

1030într-oaltămănăstireaSf.Gheorghe,ridicatăînSerbia,într-o

localitateapropiatăceleidintâi,MaidansauOroszlanos.

Apoicevamaitârziu,la1377neesteatestatpentruprima

oarănumeleunuiadintremitropoliţiitransilvăneni,Ghelasie,la mănăstireaRâmeţidinjud.Alba.

La14noiembrie1234,oscrisoareapapeiGrigorieIXcătre

principeleungarBelaIVatrăgeaatenţiaacestuiadinurmăasupra unui episcopat ortodox din teritoriile extracarpatice care produceaoarece„daune”Bisericiiromano-catoliceprinaceeade a fi convertit pe destui dintre membri acesteia proveniţi dintre cumani.Deacumestedelasineînţelescăunepiscopatatâtde puternicnuputeafidecâtrezultatulunuimonahismautenticşi bineînrădăcinatlanoi.Şidacăexistaunmonahismcarefurniza personal pentru ierarhie, atunci cu siguranţă existau şi laboratoareleundeaceştiaseformau:mănăstirile.Şiapoi,maiera ceva:monahismulortodoxseinstituţionalizasedemultăvremeîn spaţiul oriental, iar din secolul al X, apăruse şi începea să se dezvoltecomplexaobştemonahalădelaMunteleAthosceeace avea să influenţeze pentru secole viaţa monahală din întreaga

PeninsulăBalcanică. În sprijinul existenţei timpurii a unor aşezări monahale vine mulţimea toponimelor ce are imediatălegăturăcu viaţa şi trăirea de acest tip: Călugăreni, Călugăru, Călugăra, Chilia, Mănăstirea,Sihăstriaş.a. Pentru secolul XIV, monahismul este deja o realitate demult împământenită. Prin venirea lui Nicodim la noi de la mănăstirea sârbească a Hilandarului din Muntele Athos nu se producedecâtoreorganizareşiorevigorare,căcicudestuiani înaintedeacesteveniment,istoriaBalcanilorînregistravenireaSf. Grigorie Sinaitul în a cărui comunitate de la Paroria sau Kelifarevo,înBulgaria,senevoiacelpuţinuncălugărromân,pe care-lcunoaştemdupănume:Fudulu.CâtdespreNicodim,nici nu se poate concepe vreo lipsă a legăturii sale cu isihasmul, devenit,dealtfel,doctrinăoficialăaBisericiiConstantinopolitane. SănuuitămcăMunteleAthosfusesevatraîncaresepritociseşi se dezvoltase toată acea teologie ce nu era decât rodul unui anume tip de trăire mistică proprie Ortodoxiei –isihasmul sau liniştireaîntrurugăciune.Unastfeldetrăitortrebuiesăfifostşi primul mitropolit al Ungrovlahiei, Iachint. În documentul ce consfinţea mutarea lui Iachint din scaunul Vicinei, în cel al

Argeşului,la1359(anulsăvârşiriidinviaţalumeascăaSf.Grigorie

Palama),patriarhulCalistsugeracănunumaipreoţiidemirsevor supunenouluiierarh,cişimonahiidinaceaţară:„toţiiclericiidin aceastăţarăşitoţiceilalţicâţifacpartedincinulecleziastic,fieei monahisaudemir,să-ideaascultareşisăisesupună.Aşadar,el găseaaicioviaţămonasticăpecareareorganizat-oîmpreunăcu Nicodim. CâtpriveştepeNicodim,toatălumeacunoaştecăeleste acela căruia i se datorează apariţia primelor mari mănăstiri pe teritoriul ţării noastre: Vodiţa, Tismana, Cozia, Gura Motrului, Topolniţa, Prislop. Este vremea zidirii marilor Lavre româneşti, dar şi epoca în care va începe teribila operă de susţinere a întreguluimonahismoriental.Şinunumaiatât.Monahismulvafi acela care va susţine devenirea culturală a poporului român, pentrusecolede-arândul.Trebuiesăamintimaicişifaptulcăde la Nicodim avem primul manuscris cu datăsigurăla noi (6913,

adică1405),anumecelebrulsăuTetraevanghel,scrislaPrislop.

Însătoatăaceastăsituaţieafostposibilăşidatorităînfiinţării noilor mitropolii, atât pentru Ţara Românească, cât şi pentru

Moldova(ante1386),episodîncareînşişimitropoliţiitrebuiesăfi

jucatunrolînsemnat.Întoatăaceastăperioadăiaufiinţăcelemai importantedintremănăstirileromâneşti:Cozia,CurteadeArgeş, Cotmeana, Snagov, în Muntenia, Bistriţa, Pobrata, Moldoviţa, Mirăuţi, Sf. Nicolae-Rădăuţi ş.a., în Moldova. Iar în ce priveşte

2

3

ATLASUL ISTORIC AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA (SEC. XI-XXI)

Transilvania, Densuş, Prislop, Râmeţ, Sf. Nicolae din Şcheii BraşovuluiNicula,Hodoş-Bodrogsuntnumecaredăinuiescpână azi.

Semnificativ pentru forţa monahismului în această perioadăesteşiaceeacăromâniivorîncepesăpoartelegături,de acumcunoscute,cumonahiidelaLocurileSfinte.Estepreabine cunoscutăcorespondenţa lui Hariton stareţal Cutlumuşului cu

domnulVladislavI(VlaicuVodă)(1364-1377),princaresesolicita

ajutoruldomnuluiînsprerefacereamănăstiriiathonite.Domnul

răspundeala1369princeeacecunoaştemazicafiindscrisoarea

ctitoricească pentru Cutlumuş, îndatorându-se să efectueze reparaţiile de care era nevoie, ceea ce avea să atragă pentru

mănăstireîndocumenteleulterioarecalificativulde„LavrăaŢării Româneşti”. Dar interesant este că scrisoarea de atunci a domnuluiconsemnaexistenţalaCutlumuşacălugărilorromâni pentru care domnul pretindea un regim special, fireşte chiar la rugăminteaacestora.Aşadar,monahiiromâniajunseserădejade destulă vreme la mănăstirile de pe la Locurile Sfinte. Şi nu ne referimdoarlaMunteleAthos.Suntsemnealetreceriilorpela Meteore, la Ierusalim, la Sinai, dar şi pe la mănăstirile de prin insuleleMăriiEgee. Aceşti călugări proveneau sau se întorceau în marile mănăstirialeţăriicaredeacumnumailipseau,ciseînmulţeau. Aşaaînceputepocamarilorzidiridemănăstirirămasepânăazi emblematicepentruîntreagaistorienaţionalăpentruaceeadeafi

devenit „Academii ale ţării” de unde va iradia cultura pentru secolelarând.Îneles-auredactatprimelemanuscrisecunoscute la noi, primele traduceri patristice, s-au elaborat primele cărţi liturgice,s-atraduspentruprimaoarăînromâneşte,s-auînfiinţat primeletipografii.Iarprotagoniştiaufostmonahii. Este foarte greu să delimităm epoci în construcţia de mănăstiri,pentrucănuexistădomniesănu-şifiînscrisnumelepe măcar vreuna din pisanii. Cu toate acestea, o să încercăm să redămpescurtepocilecareaurămasînistorianaţională,având drept criteriu importanţa lor astăzi. Fireşte că epoca primilor Basarabiesteunacugreutate.CurteadeArgeş,Vodiţa,Tismana, Cozia,Tutana,Strugalea,Bolintinul,Nucetul,Cotmeana,Snagovul sunttoatectitoriileprimilordomni.Glavaciocul,Comana,Govora, Iezerulapăreauînsecolulurmător.Apoi,NeagoeBasarabaveasă adauge tezaurului arhitectural al Ţării celebra-i ctitorie de la Curtea de Argeş, prima capitală a ţării încă din timpul întemeietorilor ei. Acolo avea să se săvârşească, în prezenţa tuturor capilor Ortodoxiei, prima canonizare pe pământ românesc,pentrupatriarhulconstantinopolitan,NifonII,adusla

1503săfiemitropolitînţaraluiRaducelMare,şicares-aretrasla

4

2

Vezi D. Stăniloae, Din istoria isihasmului în Ortodoxia română, în „Filocalia”, VIII, 1979, p. 557-562. 3 Όθεν οφείλουσιν οι τε εν αυτή κληρικοί και οι άλλοι ιερωµένοι, µοναχοί και λαϊκοί, υπείκειν και υποτάττεσθαι τούτω, όσα και γνησίω αυτών ποιµένι και πατρί και διδασκάλω π αποπληρούν” – Fontes Historiae Daco Romaniae, IV, Scriptores et Acta Imperii Byzantini, saeculorum IV-XV, editori: Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae Şerban Tanaşoca, Tudor Teoteoi, Ed. Acade-miei Române, Bucureşti, 1982, p. 198-201. 4 A se vedea foarte buna lucrare a Ierom. Marcu Petcu (de la Putna), Schituri şi mănăstiri moldovene din sec. XIV-XIX, azi dispărute, Teză de Licenţă, Facultatea de Teologie Bucureşti, 2009, 330 pag. (dactilo- gramă).

κ

α

ι

δ

έ

χ

ε

σ

θ

α

ι

ρ

ο

θ

ύ

µ

ο

ς

κ

α

ι

ATLASUL ISTORIC AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA (SEC. XI-XXI)

5 De acest aspect s-a ocupat dl. Sebastian Dumitru Cârstea, Monahis- mul ardelean în trecut şi astăzi, Teză de Doctorat, Ed. Andreiana, Sibiu, 2008, 654 p.

1505dinMunteniaîntr-unadinmănăstirileathonite,laDionisiu,

mănăstire mult ajutată de sfântul Voievod Neagoe. Pentru rămăşiţelesfântuluiNifonfăcusedomnulunchivot,celebrăpiesă liturgicăpânăazi,pentrucamaiapoiţarasăprimeascăînnoua ctitorieadomnuluidelaArşeşcapulşimânadreaptăalesfântului mitropolit. Pentru Moldova, aceeaşi perioadăavea săfie şi mai bogată.ÎnaintedeŞtefancelMare,seridicaserămarilelavredela Bistriţa,Neamţ,Moldoviţa,Probota,Humor,Căpriana,Horodnic, pentrucamaiapoisăurmezeteribilaepocăştefaniano-rareşiană cares-aîntinspânălaVasileLupu.Esteepocaîncares-auzidit cele mai cunoscute mănăstiri ale României: Putna, Pătrăuţi, Dobrovăţ,Voroneţ,Arbore,Vorona,Suceviţa,Tazlău.LuiŞtefani se datorează numărul cel mai mare de mănăstiri şi biserici construite sau refăcute. În timpul ce a urmat, au apărut, Secu, Sihătria,Râşca,Dragomirna,Golia,TreiIerarhiiş.a.numărullor esteimensşiînMoldova,darşi-nŢaraRomânească.Înaceasta din urmăMatei Basarab a avut grijăsămai adauge ca la 40 de ctitorii. Încununarea epocii Basarabilor o făcea ctitoria de la CotrocenialuiŞerbanCantacuzino,ctitoriamitropolituluimartir Antim,darşiceaaprigonitoruluisăuMavrocordatdelaVăcăreşti, toatetreiperlealearhitecturiimuntene.Apartetrebuiemenţionat Constantin Brâncoveanu care reuşeşte să înveşnicească stilul care-ipoartănumeleprinmănăstirilepecarele-azidit.Unadintre celemaiimportanteseaflăpeteritoriulTransilvaniei:Sâmbăta. Cât priveşte Transilvania, nici ea n-a fost lipsită de mănăstiri, dintre care unele au rămas celebre. Încă de la 1391, Patriarhul Ecumenic Antonie IV conferea mănăstirii Sf. Arhangheli din Perii Maramureşului statutul de Stavropighie patriarhală,chiarlacerereafondatorilorei,DragşiDragoş.Apoi, aveausăapară,rândperând,marilemănăstirialcărornumel-am amintitdeja,deşisituaţiapoporuluiromândinaceleteritoriiafost nufoartefericită.Eletrebuiesăfifostfoartenumeroaseînaintede unirea forţată cu Roma, eveniment ce a atras după sine distrugerea voită a unora dintre cele mai importante vetre de trăiremonahalădepeversantulnordicalCarpaţilor.Dupăaceea, nus-amaipututreconstruinimic,decâtmultmaitârziu. NutotaşaastatsituaţiaîncelelaltedouăPrincipate,careau pututnudoarsăconstruiascăîntihnă,cişisăînchineLocurilor Sfinteceeaceconstruiau.Afostepocamarilorînchinărişidanii ces-aîntinspânăpelaînceputulsecoluluiXIX,perioadăîncare putem vorbi de un intens proces de interschimb cultural- duhovnicesc. Domnii români nu doar au închinat, ci au reconstruitde-adreptulîntregMunteleAthos,dăruindbogattoate mănăstirilelui.Îngaleriamarilorevergheţiaimonahismuluistrăin s-au înscris numele lui Vladislav, Ştefan cel Mare, Neagoe

5

Basarab, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu,casănelimitămdoarlaatât.Înaceastăepocăau ajunslanoimultedintremanuscriseledintezaurulaghiorit,fieîn copie,fieînoriginal,fiindfolositepentrutraducereaprimelorcărţi liturgice româneşti sau pentru traducerea primelor texte patristiceşifilocalice. Nuputemsătrecemcuvedereacăînmănăstiri,cumam maispus,s-auizvodit,maiîntâiînslavonăşimaiapoiînromână, variantele primelor Liturghiere, Tetraevanghele sau altor aşijderea cărţi tipiconale, aşa cum vedem pe ieromonahul Macarie făcând la Dealu, altă mare ctitorie muntenească, pusă subnumeleluiRaducelMare,dupăceacesteacirculaudejaîn manuscris. Tot astfel Neamţul avea să adăpostească, între 1413- 1449, pe ieromonahul Gavriil Uric, care a lăsat culturii române

vreo13manuscriseconţinândtraduceripatristicelaSf.Grigorie

Teologul,Sf.IoanSinaitul;Sf.IoanGurădeAur,Sf.VasilecelMare. Tradiţias-acontinuatlaNeamţdeTeodorMărişescu,şilaPutna prin ceea ce avea să fie o şcoală dintre cele mai însemnate în epocă, care a dat naştere şi la celebrul Tetraevanghel, lucrat pentrumănăstireaHumor,încareaparepictatportretulluiŞtefan cel Mare. La Dragomirna se încheie tradiţia miniată din manuscrisele de provenienţămonasticăromânească, Anastasie Crimca fiind ultimul exponent al acestei arte minore, cât şi al

slavonismului în Moldova, care a trecut destul de repede la scrisul românesc tipărit printr-un alt exponent al acestor arte, Varlaam,mitropolitulluiVasileLupu.Înainteînsădeaseapuca de tipărirea de carte, şi Varlaam prefăcuse pe româneşte în vremea stăreţiei sale de la Secu, pe la 1618, „Scara” Sf. Ioan Sinaitul, lucrare rămasă în manuscris. Şi tot în mănăstirile Moldovei aveau să apără şi primele Cronici sau Istorii ale românilor:aluiMacarie,Eftimie(laRădăuţi),AzarieşiIsaia(la Slatina). ÎnŢaraRomânească,tradiţiamanuscriptăafostmaisăracă şiseidentificăcunumeleTismanei,fiealmănăstiriiCozia,unde Filos alcătuia Pripealele sale, fie al Bistriţei Craioveştilor unde multăvremes-ascriscumânacartepentruBiserică.Câtpentru Transilvania,slavonasefoloseapentrumanuscriseledelaPrislop (sănuuitămcăTetraevanghelulluiNicodimaicisescria„înal şaseleaanalprigoniriisale”)şiHodoşBodrog,foarteimportant centrucultural. Însă,cumultînaintedeasescrieînslavonă,înTransilvania s-a scris în româneşte, la mănăstirea Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului. Potrivit învăţatului Vasile Oltean, la Şchei apărea pentruprimaoarăscriereaînromâneşteîncădinsecolulXII!!!.

Din secolul XVI, manuscrierea a mers concomitent cu tiparul,aşaîncâtlamijloculsecoluluiXVIsecontinuatipărireade carteslavonălaTârgovişte,maisigurlaDealutotdecătrenişte monahi: Dimitrie Liubavici şi Coresi. A venit apoi rândul

Plumbuiteisăadăposteascătipărireadecartepela1582.

DelaTârgovişte,tiparulestedusînTransilvania,laBraşov, de către Coresi. Aici va tipări el carte românească, după ce începutul îl făcuse în acest sens Filip Moldoveanul, la Sibiu. La Târgovişte,epocaaceastaseîncheiase. Cartea bisericească a reînceput să se tipărească în Ţara Românească, cu precădere în româneşte, pe la începutul sec. XVII,laCâmpulung,Govora,TârgovişteşiDealu,iarspresfârşitul secoluluişilaBucureşti,Buzău,Snagov. ÎnMoldova,pentruprimaoarăs-atipăritcarteromânească la mănăstirea Sf. Trei Ierarhi din Iaşi prin grija mitropolitului Varlaam şi a lui Vasile Lupu. Eforturile au fost continuate de Dosoftei, altă mare figură a tiparului românesc. Este greu să înşiruimacumcontribuţiilepecaremonahiişimănăstirilele-au avutlaacestcapitolpentrucădeacumcantitateadecarteeste extrem de însemnată. Numai lui Antim Ivireanul i se datorează

peste60delucrări.

Monahismulaadusunplusdeînsemnătateşisecoluluial XVIII-lea, care, prin venirea la noi a călugărului Paisie, avea să capetefaimapromovăriiaceeacefuseseisihasmulaltădată.De aceea,epocas-anumitşineoisihastăsaupaisiană.Acestmonah venise la noi atras tocmai de faima pe care o căpătase monahismulromânesc,dupăacestesecoledeprefacericulturale. AtrecutprincâtevadinschituriledeatuncialeMoldovei,pela Poiana Mărului, Dălhăuţi şi Trăsteni, preferând mai apoi să se îmbunătăţească şi în Muntele Athos. A stat acolo 17 ani, dar împinsdenevoi,arevenitînMoldova,iniţiallaDragomirnaşimai apoi la Secu şi Neamţ. La Dragomirna revenise în 1763, datăla care, el şi cu ucenicii ce-l însoţiseră din Athos, au început traducerea textelor ce aveau să se constituie în prima colecţie filocalicăpetărâmortodox.Erapentruprimaoarăcândtextele respective erau traduse într-o limbă străină în Europa. Aşadar, primalimbăîncareafostprimităFilocaliaestelimbaromână.La

1769,traducereacolecţieieraîncheiată,rămânândînmanuscris.

Abiala1782apăreaîngreacanouălaVeneţia,prinstrădaniaunui

alt mare athonit, Sf. Nicodim, iar mai apoi în slavonă la 1793, datorităluiPaisieVelicikovski.Iatăcumtotmediuluimonahalse datorează traducerea şi mai apoi punerea în circulaţie a uneia dintrecelmaiimportantelucrărispiritualepentruîntreagalume ortodoxă. Afostcusiguranţăoepocădereîmprospătarespiritualăa

ATLASUL ISTORIC AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA (SEC. XI-XXI)

monahismuluiromânesccarealăsaturmeşiînrândulucenicilor luiPaisie:VeniaminCostachi,GrigorieDascălul,Gheorghedela Cernica, Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, Sofronie de la Neamţ, Iaon, Dosoftei, ierodiaconul Ştefan, Issac schimnicul, Antonie, Rafail,Gherontieş.a. Curentulacesta,pedreptcuvântnumitdecătreunmare profesorgrec„ascetico-filologic”,atrecutrepedelatoatemarile mănăstiridinMoldovaşiŢaraRomânească:Agapia(peatunciera decălugări),Hangu,Bisericani,Râşca,PutnasauIezerul,Cernica, Căldăruşani, Ghighiu, Ciolanu, Cheia. Reîmprospătarea monahismuluiromânescveneaimediatdupăepocaîncarelimba română se impusese definitiv în cultul bisericii. Anume acest lucru a fost definitivat prin apariţia românească a Filocaliei în Moldova, fapt dublat în mod fericit de apariţia Mineielor de la

Râmnic(1780).AstfelceledouăaspectealelucrăriiBisericiierau

împlinite desăvârşit: cultul căpăta deplină înţelegere în rândul poporului,iarmonahiiaveauacumabecedarulascezeicucarese îndatorauşicăpătautotodatădeplinaînţelegeremisticăacultului. Paisianismul a făcut să învie multe dintre comunităţile intrateînamorţiredatorităşicondiţiiloreconomicedeloccomode înepocafanariotă.Bamaimult,paisianismulşi-apusamprentape întreg monahismul românesc, până azi, putând considera că după Cuviosul Nicodim de la Tismana, Cuviosul Paisie Velicikovski este al doilea mare reorganizator al acestuia. Principiile aduse de Marele Paisie de la Athos au început să animeviaţamonahalădintoateceletreiPrincipateprinucenicii pecarePaisiei-aavutşipecarei-amenumeratdeja. Peparcursulacestorrândurin-ampomenitnumeletuturor mănăstirilor - câteva sute la număr – sau al personalităţilor provenite din rândul monahilor – copişti, cronicari, egumeni, episcopi, mitropoliţi, ci doar câteva ale celor mai importanţi. O listăanumeloracestorpersonalităţine-arajutasăînţelegemînce procent se datorează devenirea culturală a ţării oamenilor Bisericii. De la începuturile instituţionale ale Bisericii din toate cele trei Principate, până pe la începutul secolului XIX, când începeausăaparăoameniideculturăcroiţiînOccident,dartot pringrijaoamenilorBisericii,culturaesteaproapeexclusivuna bisericească. Câtpriveşteolistăamănăstirilordinţară,şiacesteafoarte numeroase,Atlasuldefaţăvaîncercaaceastăîntreprindereprin grija şi strădania tot a unor monahi, dovedindu-ni-se că monahismul românesc nu se dezice de sarcina pe care şi-a asumat-odintotdeauna:aceeadeafiluminătoralpoporului.

Pr.IoanMoldoveanu

ATLASUL ISTORIC AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA (SEC. XI-XXI)

Stadiul cercetărilor istoriei monahismului românesc

1 Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda, Locaşuri de cult şi aşezări străvechi de pe pământul Moldovei, în M.M.S., LXIV, 1988, nr. 2, p. 110-116.

2 Melchisedec, Episcopul Romanului, Notiţe istorice şi arheologice adunate de pe la 48 monastiri şi biserici antice din Moldova, Tipografia cărţilor bisericeşti, Bucureşti, 1885, 293 p.

3 Grigore, Musceleanu, [Descrierea monastirilor de dincolo de Milcov], în „Calendarulu anticu pe anul 1863”, p.

49-171.

Grigore Musceleanu, Inscripţii din bisericile şi mănăstirile României, în „Calendarulu anticu pe anulu de la Christu 1875”, p. 29-96. Grigore Musceleanu, Monumente sfinte şi inscripţiuni istorice din România de peste Milcov (Moldova), în „Calendar ‹anticu› pentru anul de la Kristos 1863”, ‹f. a.›, 184 p. + 1 hartă.

4 Constantin Bilciurescu, Monastirile şi bisericile din România. Cu mici notiţe

,

istorice şi gravuri culese de Bucureşti, 1890, 260 p., 17 il. + VI pl.

Atlasuldefaţăseconstituieîntr-omodestăîncercaredea schiţa grafic, pe cuprinsul întregului spaţiu românesc, evoluţia, dinpunctdevederectitoricesc,avetrelormonahaledecălugări saucălugăriţe.Punctuldeplecareînacestdemersl-aconstituit lucrarea de Licenţăalcătuităsub atenta îndrumare a Părintelui IoanMoldoveanu,ConferenţiarlaCatedradeTeologieIstoricăa FacultăţiideTeologiedinBucureşticareainsistatpenecesitatea adăugării lângă Introducerea Sfinţiei Sale a câtorva pagini legate deeforturilegeneraţiilortrecutepentrustudiereamonahismului autohton. Primele demersuri sistematice pentru identificarea şi cunoaşterea locaşurilor monahale ce au existat în România datează din anii 1871-1873 când, la iniţiativa lui Alexandru Odobescu,estetrimisîntoatecomunelePrincipatuluiRomâniei un „Chestionar arheologic” prin care învăţătorii, preoţii sau primarii din localităţi erau obligaţi să consemneze existenţa oricărorruine,şanţurisauvalurideapărare,inscripţiivechidepe clădiri sau obiecte vechi etc. Răspunsurile la aşa-numitul chestionar„Odobescu”suntcuprinseînmanuscriseleaflateazila BibliotecaAcademieiRomânesubcotele„Manuscrisromânesc” nr. 223,224,225 ,230. Consultând aceste izvoare am remarcat varietatea răspunsurilor –de la cele mai detaliate, corecte şi concludente pânălacelemaisuperficiale,sauimprovizate,încaresevădeao indiferenţăcrasăfaţădeistoriaţăriişiaBisericii. Menţionăm că, pe baza informaţiilor din aceste manuscrise,afăcutunvalorosşiinteresantstudiuPr.Alexandru Stănciulescu-Bârda, publicat în revista „Mitropolia Moldovei şi Sucevei” dar, din păcate, lipseşte în acesta raportarea la alte izvoare care săfacădin start o sortare a veridicităţii aspectelor prezentate. În paralel cu alte chestionare, având caracter oficial şi obligatoriu,trimisedelaBucureşti,seîncepeînultimulpătraral secolului al XIX –lea, sub egida Societăţii Geografice Române, editareaDicţionarelorGeograficeparţiale,pejudeţe,încaresunt prezentate multe date inedite despre mănăstirile şi schiturile

1

prezente la acel moment sau dispărute de-a lungul timpului. Aceastămuncăosârduitoareafostîncununatălafinelesecolului alXIX–leacând,înanidiferiţi,aparcelecincivolumealeMarelui Dicţionar Geografic al României, prima lucrare în care găsim expuse sistematic informaţii istorice referitoare la locaşurile de cult.

Trebuie făcută aici menţiunea că această monumentală lucrare(neegalată,cavolumşidensitateainformaţieiistoricenici până astăzi – 2009 !!!) are un mare neajuns: este tributară sistemuluisecularizatşisecularizantimpusîntimpuldomnieilui

AlexandruIoanCuza(1859-1866)încaresevorbeafoartepuţinşi

adeseasuperficialdespretotceeaceţineadereligios.Dinaceastă cauză informaţiile redate aici trebuiesc a fi aprofundate şi confruntate cu alte surse dacă nu mai vechi, cel puţin contemporane. Întresurselealternativealeepociiamintimînprimulrând Notiţele istorice şi arheologice adunate de pe la 48 monastiri şi bisericianticedinMoldova,publicatedeMelchisedec,Episcopul Romanului,lucrarilepreotuluiGrigorieMusceleanu:Descrierea monastirilor de dincolo de Milcov, Inscripţii din bisericile şi mănăstirileRomânieişiMonumentesfinteşiinscripţiuniistoricedin România de peste Milcov (Moldova), şi pe cea a lui Constantin Bilciurescu: Monastirile şi bisericile din România. Fireşte, lista lucrărilor cu această tematică, întocmite până la 1900, este mai cuprinzătoaredarnuleputemamintipetoateacum. O remarcă specială, totuşi, se impune pentru Atlasul Geograficu al Romăniei, (variantă color !!!) editat la 1865 de maiorul D. Pappazoglu care avea reprezentate în paginile sale „monastirile tóte” (!!!) şi care ne-a fost un instrument de lucru foarte util pentru localizarea vetrelor monahale dispărute, mai alesdupăreformeleluiCuza. După anul 1908, odată cu înfiinţarea „Buletinului Comisiunii Monumentelor Istorice”, sunt publicate în acesta o seriedemonografiilocaleşiregionalealelocaşurilormonahale. NeobositîncercetareaistorieiromânilorN.Iorgapublică între 1905 şi 1908, în două volume, Inscripţii din bisericile

2

3

4

României iarla1916,totlaBucureşti,volumulSateşimănăstiridin România. Dupăprimulrăzboimondial,carezultatalpreocupărilor cercetătorilorîndirecţiastudieriiistorieimănăstirilorşischiturilor româneşti,aparmultemonografiilocalesauregionale,sepublică documentele mănăstirilor sau legate de viaţa monahală, o menţiuneapartemeritândafifăcutăpentruţinuturileBasarabiei şi Bucovinei unde această activitate de „restituire” a istoriei devine deosebit de intensă sub patronajul arhiereului Visarion Puiu,celcareînfiinţeazărevista„ArhiveleBasarabiei”. Perioada interbelică constituie pentru Pr. Constantin Bobulescuceamaiprolificăperioadăîncareadunădinbisericile şi mănăstirile României inscripţii şi însemnări care, deşii au o importanţăistoricăfoarte mare, au intrat prea puţin în circuitul ştiinţific rămânând - până astăzi - nepublicate în întregime. Numeroasele sale manuscrise se află acum fişate şi păstrate la Biblioteca Academiei Române şi ne-au fost de un real ajutor în rezolvareaunorproblemededatare,localizareşichiaratestare aleunorlocaşurimonahaledispărute. În anul 1937 O.G. Lecca publică un Dicţionar istoric, arheologic şi geografic al României în care găsim informaţii preţioasedespremănăstirileşischituriledispărutealeRomâniei. La Facultatea de teologie din Cernăuţi, în 1943,

ProtosinghelulTheofilNiculescu(1913-1977)susţineoexcelentă

lucrare de Licenţă intitulată Sfintele monastiri şi schituri din România publicatăpostum,abiaînanul2002,cubinecuvântarea Î.P.S.TeofanSavu,peatunciMitropolitalOlteniei.Aceastălucrare este prima care încearcă să prezinte, să aprofundeze şi să sistematizeze,lanivelulîntregiiţări,informaţiaistoricăreferitoare lalocaşurilemonahale.Perioadarăzboiuluii-aîngreuiatacestui vrednic de pomenire cercetător accesul la izvoarele documentare din arhive fapt ce însemnat preluarea şi transmitereamaideparteşiaunorinformaţiiistoriceneverificate. Transilvania nu a rămas nici ea, în perioada interbelică, necercetată din punct de vedere al apariţiei, evoluţiei şi continuităţiivieţuiriimonahaleînaceststrăvechiţinutromânesc.

Astfel,istoriculŞtefanMeteş,publicăînanul1936oimpresionantă

lucrareintitulatăMănăstirileRomâneştidinTransilvaniaşiUngaria care, la peste 70 de ani de la apariţie rămâne una din sursele primarealestudieriiistorieimonahismuluitransilvan. Perioada ateist-comunistă de după 1944 a îngreuiat mult cercetările asupra istoriei locaşurile monahale dar o serie de cercetătoriprecumMiocDamaschin,RădulescuMarieta,Fotino Coralia şi mai ales Nicolae Stoicescu au continuat studierea

izvoarelorreferitoarelaacesteaşivorreuşisăpublice,după1970,

9

5

6

7

8

ATLASUL ISTORIC AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA (SEC. XI-XXI)

oseriedeBibliografiisauRepertoriialemonumentelormedievale pe regiuni, pentru Moldova întocmindu-se o lucrare aparte, publicatămaiîntâi,în1971, înrevistaMitropoliaOlteniei”şiabia

în1974într-unvolumunitarîngrijitdeVasileDrăguţ.

PentruŢaraRomânească(Muntenia,OlteniaşiDobrogea),

NicolaeStoicescu,publicăînanul1970,Bibliografialocalităţilorşi

monumentelorfeudaledinRomânia,îndouăvolume,cuoprefaţă aÎ.P.S.Firmilian,ArhiepiscopulCraioveişiMitropolitulOlteniei, editatăde Mitropolia Olteniei unde găsim concentrate cele mai importante informaţii şi trimiteri la documente referitoare la monumentelebisericeşticuspecificmonahalîncepânddinsec.al XIII–lea pânăînalXIX-lea. Înparalelcuistoriciilaici,părinteleIoanichieBălandela mănăstireaSihăstria(Neamţ)alucratcuosârdieînplinăperioadă comunistăspreaadunaşirestituiIstorieimărturiidocumentareşi tradiţiilocaledesprelocaşurilemonahaledinîntreagaRomânie reuşindsăpubliceînanul1982Vetredesihăstrieromânească o lucraredereferinţăpentruoricineîncearcăsăcunoscăcâteceva despremonahismulromânesc. Deşii nu a avut ca scop prezentarea unui inventar al

mănăstirilorşischiturilordinregiunilestudiate,tezadedoctorata doamnei arheolog Voica-Maria Puşcaşu Actul de ctitorie ca fenomenistoricînŢaraRomâneascăşiMoldovapânălasfârşitul secolului al XVIII-lea este, de departe, cea mai elaboratăşi mai sistematicălucrarecareîncheagăosaturauneipotenţialeistoriia monahismului românesc, dinamica vieţii monahale fiind în directă dependenţă de evoluţia locaşurilor de cult cu acest specific. După anul 1990, odată cu reinstaurarea democraţiei în România, scrierile despre mănăstiri şi schituri au început să abunde atât în revistele bisericeşti cât şi în cele laice, ale Institutelorşifacultăţilordeistoriedinmarileoraşealeţării. Lucrăriledepopularizarereferitoarelaacestsubiects-au înmulţitodatăcuintensificareafluxuluituristiccătremarilecentre mănăstireşti între lucrările de acest gen înscriindu-se şi cea a domnuluiVasileDumitracheMănăstirileşischiturileRomânieipas cu pas care tratează acest subiect într-un mod neştiinţific dar

foarteatrăgătorpentrucititorulprofan. Pe de altă parte, la nivelul fiecărei Episcopii, s-au făcut eforturipentrucercetareaistorieilocaşurilormonahaleaflatesub jurisdicţie canonică, o râvnă aparte în această direcţie manifestând P.S. Casian Crăciun sub a cărui binecuvântare se

publicăînanul2005unvalorosvolum:Credinţă,istorieşicultură

laDunăreadeJosîncareseremarcăstudiulArhim.DaniilOltean, ReperealeistorieivieţiimănăstireştiînEparhiaDunăriideJos .

10

11

12

13

5 N. Iorga, Inscripţii din bisericile României. Adunate, adnotate şi

publicate de … [vol. I], fascicula I-II, Bucureşti, 1905-1907, VIII + 374 p.; vol. II, Bucureşti, 1908, 2 f. + 381 p. + 1 pl.

6 N. Iorga, Sate şi mănăstiri din România, Bucureşti, 1916, VIII + 396 p., 36 il.

7 O. G. Lecca, Dicţionar istoric, arheolo- gic şi geografic al României, Ed. „Uni- versul”, S.A., Bucureşti, 1937, 629 p.

8 Protosinghel Theofil S. Niculescu, Sfintele mănăstiri şi schituri din România, Mânăstirea Vodiţa, Drobeta Turnu-Severin, 2002.

9 Ştefan Meteş, Mănăstirile Româneşti din Transilvaia şi Ungaria, Seria Didactică, Editura Sibiu, 1936, 364 p.

10 N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Direcţia Patrimoniului Cultural Naţional. Bi- blioteca monumentelor istorice din România, serie îngrijită de Vasile Drăguţ, Bucureşti, 1974, 985 p.

11 Ioanichie, Bălan, Vetre de sihăstrie românească, Secolele IV – XX, Bucu- reşti, 1982, 576 p.

12 Vasile Dumitrache, Mănăstirile şi schiturile României pas cu pas, Vol II:

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Bucureşti, Ed. Nemira, 2002, 576 p.

13 Arhim. Daniil Oltean, Repere ale istoriei vieţii mănăstireşti în Eparhia Dunării de Jos, în volumul Credinţă, Istorie şi Cultură la Dunărea de Jos, Ed.

Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2005, p. 316-403.

ATLASUL ISTORIC AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA (SEC. XI-XXI)

Volumele scoase la Iaşi sub oblăduirea Mitropoliei

Moldoveidupă1991s-aumulţumitatrataprioritarmănăstirileşi

14 Arhim. Clement Haralam, Mănăstiri şi schituri din Arhiepiscopia Iaşilor înfiinţate, reînfiinţate şi transformate 1 iulie 1990 – 1 iulie 2000. În: Priveghind şi lucrând pentru mântuire, Iaşi, 2000, p.106-115; „Candela Moldovei”, 2000, 9, nr.7-8, p. 24-25.

15 Pr. Lector Ene Ionel, Biserici, schituri şi mănăstiri din Moldova secolelor XV- XVI. Contribuţii la un Atlas Geografic, Teză de doctorat întocmită sub îndrumarea Prof. Dr. Emilian Popescu, Bucureşti, 1998, 318 p., manuscris aflat în Biblioteca Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Iustinian” din Bucureşti, inventar nr. 23362.

16 Pr. Conf. Dr. Ioan Moldoveanu, Contribuţii la istoria relaţiilor Ţărilor Române cu Muntele Athos (1650-1863), Ed. Institutului biblic şi de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucu- reşti, 2002, 320 p. 17 Vlad Ghimpu, Biserici şi mănăstiri în Basarabia. Monografie, Chişinău, Ed. Tyrageţia, 2000, 220 p.

18 Luminiţa Ilviţchi, Mănăstirile şi schiturile din Basarabia, Chişinău, Ed. Museum, 1999, 148 p.

19 Mircea Pahomi, Biserici şi schituri ortodoxe româneşti din ţinutul Cernăuţi, Ed. Hurmuzachi, Suceava.

1998.

20 Pr. Erast Hostiuc, Schituri şi sihăstrii din Bucovina de altă dată, B.O.R., an LIII, 1935, nr. 7 - 8, pag. 332-353.

21 Adrian Andrei Rusu, Nicolae Sabău, Ileana Burnichioiu, Ioan Vasile Leb, Mária Markó Lupescu, Dicţionarul Mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, Coordonator:

Adrian Andrei Rusu, Editura Presa Universitară, Cluj Napoca, 2000, 286 p.

22 Sebastian Dumitru Cârstea, Mona- hismul ardelean în trecut şi astăzi, Ed. Andreiana, Sibiu, 2008, 654 p.

14

schiturile deja existente sau nou înfiinţate şi într-o mai mică măsurăpecercetareaşi(re)descoperireacelor,astăzi,dispărute. Înschimb,laBucureşti,Pr.LectorEneIonelîntocmeştesub îndrumaread-luiProf.Dr.EmilianPopescuotezădedoctoratcu titlul Biserici, schituri şi mănăstiri din Moldova secolelor XV-XVI. ContribuţiilaunAtlasGeografic carevaaduceînsemnatenoutăţi referitoare la localizarea multora din vechile locaşe monahale moldoveneşti. Caocontinuareaeforturilorfăcuteînaceastădirecţiede cercetare Pr. Dr. Ioan Moldoveanu publică în anul 2002 o valoroasătezăde doctorat: Contribuţii la istoria relaţiilor Ţărilor RomânecuMunteleAthos(1650-1863) careaduce,şiea,multe date inedite referitoare la mănăstirile şi schiturile închinate la SfântulMunteatâtdinMoldovacâtşidinŢaraRomâneascădintre caremultora,astăzi,lis-apierduturma. DespremănăstirileşischituriledinţinutulŢăriiMoldovei dintre Prut şi Nistru, numit şi Basarabia iar astăzi fiinţând sub denumirea de Republica Moldova, s-au întocmit după 1990 numeroase lucrări între care amintim, în afara celor ce vor fi prezentate în bibliografia lucrării noastre, pe cele realizate de Vlad Ghimpu, Biserici şi mănăstiri în Basarabia. Monografie şi IlviţchiLuminiţa,MănăstirileşischituriledinBasarabia . ŢinutulBucovineivafişieltratatînmodspecialdinpunct de vedere al evoluţiei locaşurilor monahale în acest teritoriu românescaflatazi,parţial,substăpânirestrăinăprinlucrarealui MirceaPahomi:Bisericişischituriortodoxeromâneştidinţinutul Cernăuţi bazată în special pe volumele de Documente bucovinenepublicatedeTeodorBălanînperioadainterbelicăşi pearticolulpeaceastătemărealizatdePr.ErastHostiuc . Transilvania va beneficia, şi ea, după 1990, de o intensificare a studiilor şi cercetărilor privind istoria monahismului.Dintrenumeroaselepublicaţiiapăruteînultimul timp vom aminti aici trei lucrări însemnate care crează prin complementaritatea lor structura necesară unei dorite Enciclopediialocaşurilordecultcuspecificmonahal. Este vorba, mai întâi de Dicţionarul Mănăstirilor din Transilvania,Banat,CrişanaşiMaramureş,realizatlaClujdeun colectiv de autori sub coordonarea domnului Adrian Andrei Rusu,care,alăturidemănăstirileşischiturileortodoxeînfăţişează cititorului şi pe cele ale diferitelor ordine catolice sau greco- catolice.Înaldoilearândamintimtezadedoctoratsusţinutăde părintele Macarie (Mircea Dumitru Motogna) de la mănăstirea Rohia, Monahismul ortodox din Maramureş şi Transilvania

19

15

16

21

18

20

17

septentrională până laînceptulsecoluluialXIX-lea,realizatăsub îndrumarea ştiinţifică a Prof. univ. dr. Nicolaie Edroiu; iar în al

treilea rând amintim ca fiind indispensabilă oricărei viitoare cercetări istorice pe teme legate de viaţa monahală lucrarea domnului Sebastian Cârstea din Sibiu, Monahismul ardelean în trecutşiastăzi ,careestedefapttezadomnieisalededoctorat realizată sub atenta îndrumare a Părintelui Profesor Mircea

Păcurariu. Facem în încheierea acestei scurte trecere în revistă a stadiului actual al cercetărilor privind istoria monahismului o menţiune importantă în sensul că studiile, articolele, notele şi recenziile din revistele bisericeşti patriarhale sau mitropolitane privitoarelamonahism,viaţamonahală,personalităţileacesteia

şi la locaşurile de cult cu specific monahal vor fi integrate, sub

formă rezumativă, într-o lucare unitară în curs de realizare de

către studenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul

Iustinian” Nicolae Lihăceanu, Adrian Pintilie şi Anca-Ramona CreţuaflaţisubcoordonareadomnuluiLectorDr.IonuţTudorieşi

a Centrului de Studii şi Documentare „Ştefan cel Mare” al

mănăstirii Putna. Aceasta va constitui, în viitor, o structură bibliografică de primă importanţă pentru cei ce doresc să studiezeIstoriaBisericiiOrtodoxeRomânedinperspectivavieţii

monahale.

În ceea ce priveşte lucrarea de faţă, listele de la sfârşitul lucrării-conţinânddateleesenţiale(denumire,datare,localizare, hram)despremănăstirile,schiturileşimetoaceleexistente,de-a lungultimpului,peteritoriulţăriinoastre-nădăjduimsăleputem îmbogăţi,peviitor,cuprecizareactitorilorfiecăreiadintreeleîn măsura cunoştinţelor existente actualmente. Pe baza lor viitorii cercetători vor putea, deja, să purceadă la analize complexe

privind densitatea vetrelor monahale, pe secole, în diferite provinciigeograficealeţării;repartiţiateritorialăşipreponderenţa anumitor hramuri; intensificarea sau reducerea activităţii ctitoriceşti şi a vieţii monahale, în general, în anumite perioade istoriceetc. Sperăm ca aceast ATLAS săreprezinte un cât de mic pas înainte în vederea realizării unei atât de dorite Enciclopedii a monahismului românesc care să înfăţişeze generaţiilor viitoare

ceamaireprezentativăvalenţăaneamuluinostru:Dragosteade Dumnezeu!

22

IeromonahMarcu(Marian)Petcu

MănăstireaPutna–Noiembrie2009

R

O

J

H

U

D

BI

U

Ţ

L

M M

L

U U

U

N N

Ocoliş

C

Albac

Ţ

Ţ

L

U

I I

J

J

Ţ

E

I I

I

M

U

B

B

D

U

U

Arieşul Mare

E

N

DE

JU

T

I I

R

L

E

A

L

M

E

H

H

A

D

R

U

Mureş

O

O

Arieşul Mic

U

Arieş

Ţ

Ã

R

R

J

T

U

U

D

U

U

Arieş

L

C

A

L U

L U

.

-

TELOR

TELOR

R

S

D E A

I

I

A

M

A

IL

A

A

A

D

N

N

U

Şomaghi

U

U

J

L

U

R

R

Gârbova

T

T

U

E

E

Geoagiu

I

E

T

D

D

R

A

U

I

L

L B

Ş

E

MUNŢII

MUNŢII

I

Târnava Micã

T Â

A

I

D

R

N

Ţ

L

A

N

V

E

U

I

U

R

Ighiu

M I

E

C

A

I

O

U

M

L

U

Secaş

Ampoiţa

M

C

U

Mureş

Târnava Mare

Ţ

I

N

Ampoi

R

Ţ

I

O

U

L

B

I

I

E

R

E

A

F

M

C

I

L

E

Ş

E

A

T

S

L

U

L

Mureş

I

O D I Ş

Secaş

P

I

S

E

I

T

Ã

Ş

R

H

O

C

U L

Pianul

Secaş

Cugir

L

U

U

N

Sebeş

M

E

Ţ

NU

E

D

Ţ

I

D

O

I

Ş

A

U

U

R

R

E

A

A

J

N

U

JUDEŢUL ALBA HARTA MĂ NĂ STIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE (sec. XIV-XXI)

E

HorHoreaea

ArieArieşenişeni

GârGârdada dede SusSus

ScăriScărişoarşoaraa

Albac

Poiana

Poiana

AlbacAlbac

Vadului

Vadului

Lăzeşti

Vadu

Vadu

Valea Bistrei

VVidridraa

AAvrvramam IancuIancu

Moţilor

Moţilor

BistrBistraa

CÂMPENICÂMPENI

Câmpeni

SohodolSohodol

Lupşa

LupLupşaşa

Ciucea

Poiana

Roşia

Roşia

ABRABRUDUD

Montană

Montană

BuciumBucium

Abrud

CiurCiuruleasauleasa

PPoşaoşagaga

OcoliOcolişş

Poşaga de Sus

BAIA DE

BAIA DE

ARIEŞ

ARIEŞ

MogoşMogoş

SălciuaSălciua

Muncel

Sub Piatrã

PPonoronor

Ponor I, II

ÎntrÎntreegaldegalde

RimeteaRimetea

Rimetea

RâmeţRâmeţ

LivLivezileezile

MirăslăuMirăslău

Livezile

AIUDAIUD

Lunca

Lunca

Mureşului

Mureşului

UnirUnireaea

Dumbrava

OCNA

OCNA

Uioara

de Jos

MUREŞ

MUREŞ

HopârHopârtata

NoNoşlacşlac

Râmeţ

Mãgina

Aiud

RădeRădeştişti

Lopadea

Lopadea

Nouă

Nouă

Geoagiu de Sus

StrStremţemţ

Şilea

FărăuFărău

Fãrãu

LEGENDA

Mănăstiri ctitorite în sec. în sec. în sec. în sec. între XIV-XV XVI XVII XVIII
Mănăstiri ctitorite
în sec.
în sec.
în sec.
în sec.
între
XIV-XV
XVI
XVII
XVIII 1990-2009
Mănăstiridecălugăriţe
Schiturictitorite
ctitorite
între
între
însec.
între
între
1901-1989 1990-2009
XVIII
1901-1989 1990-2009

Schituridecălugăriţe

ctitorite

între

1990-2009

MunteSchituridecălugăriţe ctitorite între 1990-2009 Dealuri Câmpie Cale ferată Râu, canal Lac Drum

Dealurictitorite între 1990-2009 Munte Câmpie Cale ferată Râu, canal Lac Drum naţional

Câmpiectitorite între 1990-2009 Munte Dealuri Cale ferată Râu, canal Lac Drum naţional  

Cale feratăRâu, canal Lac Drum naţional

Râu, canal

Lac

Drum naţional

 

Limită administrativă

de judeţ

Frontieră de stat

Limită administrativă de judeţ Frontieră de stat ALB ALB A A IULIA IULIA Oraş-municipiu, reşedinţă de

ALBALBAA IULIAIULIA

Oraş-municipiu, reşedinţă de judeţ

SEBEŞSEBEŞ

Oraş-municipiu

ABRABRUDUD

Oraş

RădeştiRădeşti Comună

Cib

Almaşu

Almaşu

Mare

Mare

ZLAZLATNTNAA

CricCricăuău

IghiuIghiu

TEIUTEIUŞŞ

Galda

Galda

de Jos

de Jos

MihalMihalţţ

SântimbrSântimbruu

SâncelSâncel

Crăciunelu

Crăciunelu

de Jos

de Jos

BLAJBLAJ

Blaj

ŞonaŞona

Sâncel

Valea

Valea

Lungă

Lungă

Bulzu

Pătrângeni

MeteşMeteş

Ampoi

Miceşti

Obârşia

CerCerggăuău

ALBA IULIA

ALBA IULIA

BerBerghinghin OhaOhababa

Straja

Tãuni

Hăpria

Cergãul Mic

CenadeCenade

Alba Iulia

CiugudCiugud

RRoşiaoşia dede SecaşSecaş

Sf. Lazãr

Secãşel

Bulbuc

CerCeru-Bu-Băcăinţiăcăinţi

ŞibotŞibot

BlandianaBlandiana

VVininţuţu dede JJosos

SEBEŞSEBEŞ

Lancrãm

Daia Română

Daia Română

Daia

Românã

ŞpringŞpring

.

SSăliălişteaştea

Cut

CUGIRCUGIR

Afteia

PianuPianu

SSăscioriăsciori

CâlnicCâlnic

Pianu Strungari de Sus Sãsciori

GârboGârbovava

DoştaDoştatt

Cãlene

Ţeţ

ŞugaŞugagg

Oaşa

JidvJidveiei

Cetatea

Cetatea

de Baltă

de Baltă

D

U

J

U

Ţ

C R I Ş U R I L O R

A

CÂMPIA CERMEI

D E A L U R I L E

Crişul Alb

M U N Ţ

Cnl. Pogoniei

A

J O A S Ã

I

I

I I

C O D R U -

H

C Â M P I A

C O D R U - M O M A

O

R

R

M O M E I

Cigher

A

D E A L U R I L E Z A R A N D U L U I

I

G

U

N

L

U

D

A

R

Ier

A

U

NÃDLACULUI

Canalul Ier

A

Cnl.Mureş

I

P

M

Â

CÂMPIA

C

J

L

I

Ã

G

U

N

I

V

D

E

A

A

I

U

L

P

Ţ

U

M

E

R

Â

I

C

L

E

L

D

D

I

P

O

V

E

U

I

E

J

L

Ţ

I

M

I

Ş

T

NNĂDLAĂDLACC

JUDEŢUL ARAD HARTA MĂ NĂ STIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE (sec. XI-XXI)

MĂ NĂ STIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE (sec. XI-XXI) Şeitin Şeitin P P er er e e

ŞeitinŞeitin

PPerereegugu MarMaree

Mureş

SemlacSemlac

SecusigiuSecusigiu

Bezdin

PECICAPECICA

IrIraatoşutoşu

Bodrogul Vechi

FFelnacelnac

Hodoş-

Bodrog

Felnac

VVingainga

E

PiluPilu

GrGrăniceriăniceri

MaceaMacea

ZerindZerind

CHIŞINEU-CRIŞCHIŞINEU-CRIŞ

SocodorSocodor

ŞimandŞimand

OlariOlari

MişcaMişca

SinteaSintea MarMaree

ZZărărandand

AApapateuteu

ŞeprŞepreuşeuş

Teuz

SeleuşSeleuş

ŞiculaŞicula

CerCermeimei

INEUINEU

Crişul Alb

CrCraivaaiva

BocsigBocsig

BeliuBeliu

ArArcchişhiş

CURCURTICITICI

ŞofrŞofroneaonea

ZimanduZimandu NouNou

ARADARAD

LivadaLivada

Gai-Arad

VladimirVladimirescuescu

FântâneleFântânele

ŞaŞagugu

SÂNTSÂNTANANAA

ŞiriaŞiria

Şiria-

Feredeu

CoCovvăsinţăsinţ

GhiorGhiorococ

PPăuliăulişş

ZZăbrăbraniani

PÂNCOPÂNCOTTAA

TârTârnonovava

M

LIPOLIPOVVAA

ŞistarŞistaroovvăţăţ

U

N

DorDorgoşgoş

ŞilindiaŞilindia

Ţ

TTăuţăuţ

I

ConopConop

Chelmac

I

Z

BârzaBârzavava

BaBatata

U

B L LEGENDA Mănăstiri ctitorite în sec. în sec. în sec. în sec. în sec.
B
L
LEGENDA
Mănăstiri ctitorite
în sec.
în sec.
în sec.
în sec.
în sec.
XI-XV
XVI
XVII
XVIII
XIX
Schiturictitorite
Schituridecălugăriţe
ctitorite
însec.
între
între
XVIII
1990-2009
1990-2009
Dealuri
Munte
Câmpie
Râu, canal
Lac
Limită administrativă
Drum naţional
de judeţ
Cale ferată
Frontieră de stat
AARADRAD
Oraş-municipiu,
reşedinţă de judeţ
PECICAPECICA
Oraş
GhiorGhiorococ Comună

HHăăşmaşşmaş

CCărărandand

BârBârsasa

SEBIŞSEBIŞ

ButeniButeni

ChisindiaChisindia

IgneştiIgneşti

MoneasaMoneasa

DeznaDezna

Roşia

DieciDieci

AlmaşAlmaş

Almaş

GurGurahonahonţţ

BrBraziiazii

A

R

A

N

D

U

L

VVărădiaărădia

dede MurMureeşş SSăvârăvârşinşin

BirBircchişhiş

Mureş

PleşcuPleşcuţaţa

U

I

PPetrişetriş

hiş Mure ş Pleşcu Pleşcu ţa ţa U I P P etriş etriş VârfurileVârfurile HălmăgelHălmăgel
VârfurileVârfurile HălmăgelHălmăgel HHăălmalmagiugiu E N D U H M U N T E L E
VârfurileVârfurile
HălmăgelHălmăgel
HHăălmalmagiugiu
E
N
D
U
H
M U N T E L E G Ã I N A
O
A
R
A

N

A

M

R

O

E

L

E

Ţ

JUDEŢUL ARGEŞ HARTA MĂ NĂ STIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE (sec. XIV-XXI) J U D E
JUDEŢUL ARGEŞ
HARTA MĂ NĂ STIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE
(sec. XIV-XXI)
J
U
D
E
Ţ
U
L
V
D
Â
M
O
B
Râuşor
Râul Târgului
O
Ş
V
A
I
Ţ
Dâmboviţa
A
R
Slãnic
Vâlsan
Vâlsan
Râuşor
B
L
O
L
U
Topolog
Ţ
P
I
E
O
U
N
L
Capra
Ţ
M
I
T
Ã
H
G
B
R
A
I
I
T
Argeş
S
Ş
U
U
L
C
O
T
I
.
G
Lacul Pecineagu
V
D
U
Ã
Â
F
Bascov
I
I
Ţ
J
Ţ
I
LEGENDA
N
L
U
M
N
L
U
L
Mănăstiri ctitorite
M
U
C
A
Ţ
E
DâmbovicioaraDâmbovicioara
Neajlovul
însec.
însec.
însec.
însec.
între
U
Lacul Vidraru
Ţ
XIV-XV
M
E
A
XVI
N
XVII
XVIII
1990-2009
Lacul Râuşor
B
E
Schituri ctitorite
Stanca
E
RucărRucăr
U
Teleorman
J
Dragoslavele
D
D
NucşoaraNucşoara
UJ
U
DragoslaveleDragoslavele
U
Vãleni
ArefuArefu
însec. însec. însec. însec. însec.
între
între
Albeşti
Buda
UM
SălătrucuSălătrucu
LereştiLereşti
XIV-XV XVI
XVII
XVIII
XIX
1901-1989 1990-2009
N
Paltinu
CorbeniCorbeni
MuscelAlbeştii
Albeştii de
de Muscel
Ş
Ţ
Nãmãeşti
de Corbii
Piatrã
I
Mare-PravăţValea
Valea Mare-Pravăţ
Mănăstiridecălugăriţe
Schituridecălugăriţe
I
BrăduleţBrăduleţ
Antoneşti
CorbiCorbi
ctitorite
ctitorite
F
şArge
CÂMPULUNGCÂMPULUNG
JosBughea
Bughea de
de Jos
Brãdet
Ciocanul
R
U
N
ŞuiciŞuici
CicăneştiCicăneşti
R
Prosia
Berevoieşti
StoeneştiStoeneşti
G
între
însec.
însec.
însec.
MuşăteştiMuşăteşti
BerevoieştiBerevoieşti
A
R
MioareleMioarele
ArgeşAlbeştii
Albeştii de
de Argeş
Robaia
1990-2009
XVII
XVIII
XIX
edeaV
CepariCepari
E
GodeniGodeni
Coteşti
Bândea
Brãtãşeşti Brãteşti Muşeteşti
DomneştiDomneşti
MuscelPoienarii
Poienarii de
de Muscel
CetăţeniCetăţeni
Dealuri CâmpieMunte
Valea Iaşului
IaşuluiValea
Slãnicul
G
BoteniBoteni
P
PietroşaniPietroşani
IUR
Rãdeşti
Aninoasa
AninoasaAninoasa
C
GoleştiSchitu
Schitu Goleşti
Cetăţeni
U
DoamneiRâul
Valea Danului
DanuluiValea
E
Râu, canal
Autostradă
L
I
E
VlădeştiVlădeşti
Goleşti
CURTEA DE
ARGEŞCURTEA
DE ARGEŞ
Lac
E
R
Limită administrativă
Curtea
TigveniTigveni
A
Drum naţional
S
de
Argeş
de judeţ
M
U
Flãmânzeşti
UM
Cale ferată
Frontieră de stat
Sf. Nicolae
N
HârtieştiHârtieşti
CiofrângeniCiofrângeni
MihăeştiMihăeşti
IIŢ
M
Bãdiceni
L
E
Valea Popii
LI
Matei
Mãzgani
PITEŞTIPITEŞTI
Oraş-municipiu,
reşedinţă de judeţ
Burdea
MălureniMălureni
BăiculeştiBăiculeşti
CoşeştiCoşeşti
E
Poienarii de
ArgeşPoienarii
de Argeş
Uliţa
Bughea
Cotmeana
Topliţa
BălileştiBălileşti
CURTEA DE
ARGEŞCURTEA
DE ARGEŞ
Oraş-municipiu
I
StâlpeniStâlpeni
Ioaniceşti
COSTEŞTICOSTEŞTI
Oraş
E
Piscani
CorbeniCorbeni
Comună
Bratia
DârmăneştiDârmăneşti
BoţeştiBoţeşti
MorăreştiMorăreşti
Tutana
L
-
D
Valea
Z
R
E
U
CucaCuca
CotmeanaCotmeana
I
Borleşti
DobreştiDobreşti
Cotmeana
MerişaniMerişani
MIOVENIMIOVENI
U
Dobreşti
MiceştiMiceşti
Başcoavele
Gălăşeşti
Ş
G
E
Sf. Gheorghe Negru Vodă
BudeasaBudeasa
Dâmboviţa
R
A
DrăganuDrăganu
Mihoveni
Beleţi-NegreştiBeleţi-Negreşti
O
BascovBascov
Vieroşi
BăbanaBăbana
UdaUda
MărăcineniMărăcineni
Sf. Marina
Mãrculeşti
şelArge
PriboieniPriboieni
A
T
PITEŞTIPITEŞTI
Gurgui
BogaţiBogaţi
Uda
O
CocuCocu
N
A
ŞTEFĂNEŞTIŞTEFĂNEŞTI
E
şteaBudi
Ciomãgeşti
L
Radu Negru
T
CiomăgeştiCiomăgeşti
Valea
MoşoaiaMoşoaia
U
ITŞ
Valea III
CălineştiCălineşti
Mare
I
I
Râncãciov
UM
ŢN
Moşani
Mare
E
D
Piteşti Gura
Vãii Mãguricea Trivalea
TOPOLOVENITOPOLOVENI
Sf. Calinic
Stancii
L
C
şelArge
Poiana Lacului
LaculuiPoiana
Dobroeşti
LeordeniLeordeni
AlbotaAlbota
Budeştii
E
VedeaVedea
Teiuş
BraduBradu
de Jos
Valea
Buliga
Beşteleiu
Cotroceni
Gruiului
OarjaOarja
CăteascaCăteasca
A
RăteştiRăteşti
Stãnislãveşti
SăpataSăpata
SuseniSuseni
Lunca Corbului
CorbuluiLunca
Suseni
RociuRociu
COSTEŞTICOSTEŞTI
TeiuTeiu
Glavacioc
I
Vulpeşti
NegraşiNegraşi
U
L
P
BuzoeştiBuzoeşti
U
MÂC
Negraşi
StolniciStolnici
Butoiul
I
A
MozăceniMozăceni
N
HârseştiHârseşti
P
SloboziaSlobozia
ReceaRecea
I
U
Goia
T
I
T
UngheniUngheni
Ş
E
IzvoruIzvoru
Ştefan cel
MareŞtefan
cel Mare
A
Glavacioc
Valea Mare
V
CăldăraruCăldăraru
PopeştiPopeşti
I
A
BârlaBârla
G
P
Ã
MiroşiMiroşi
C
Â
M

E

N

Ţ

L

U

Glodeni

E

Bistriţa

Ţ

P

L

M

A

O

R

L

T

D

N

O

E

V

C

Lipova

E

PODI U L

N

E C

S

Siret

Ş

O

Tutova

Bistriţa

Recea

Zeletin

Lacul Lilieci

D

S

Schitu

U

J

B

M

I

C

U

U

A

N

Lacul Bacãu

Tazlãu Sãrat

Ş

R

Trebiş

D E Ţ

Cucuieţi

Ţ

Berheci
U

I I

P

Tazlãu

G

A

O

L

C

U

Asãu

Ş

Ţ

Ţ

M

Bahna

Ã

D

L

A

Cernu

I

E P R

U

N

U

C U

I

U

M

E S

Godineşti

M

L

U

I

M

L

Tazlãu

U

N

V

Siret

E

Trotuş

N

O

Rãcãciuni

A

Ţ

M U

E

M

I I

A

Zeletin

Ghilãveşti

A

P

Cleja

Dobrotfor

L

H

N

I

C

O

C

E

L

S

Ţ

I

T

O

Ciobãnuş

N

A

I

I

T

E

I

D

A

L

U

E

R I C I C A

B

C

R

LZ

Lacul Rãcãciuni

L

E

T

U

R

L

U

U

L

O

I

Z U N Ţ I

T O V E I

Ã

G

U

U

Bârsãneşti

V

D

H

-

I

Siret

C

E

A

O

I

Apa Neagrã

Floreşti

Ş

I N

Orbeni

I

T

N

U

M

I

Ţ

I

A

V

N

E M

Dofteana

I

E

R

A

Slãnic

Caşin

I

S

J

Oituz

U

U

B

C

D

Bogdana

A R

E

A

P

M

Ţ

A

E

U

U

I

U

I

R

B

Ţ

N

L

U

Popeni

R I

C

Ţ

C

I

I

O

I

V

Caşin

V

N

R

A

A

N

S

C

A

E

I

N

R

V

A

L

U

E

D

U

Ţ

J

LEGENDA Mănăstiri ctitorite însec. însec. însec. însec. între între XIV-XV XVI XVII XVIII 1901-1989
LEGENDA
Mănăstiri ctitorite
însec. însec.
însec.
însec.
între
între
XIV-XV XVI
XVII
XVIII
1901-1989
1990-2009
Schituri ctitorite
însec.
însec. însec. însec. însec.
între
XIV-XV
XVI
XVII
XVIII
XIX
1990-2009
Mănăstiridecălugăriţe
Schituridecălugăriţe
ctitorite
ctitorite
însec.
însec.
între
între
J
U
XIV-XV
XVIII
1990-2009
1990-2009
Munte
Dealuri
D Câmpie
Râu, canal
Lac
Limită administrativă
Drum naţional
de judeţ
Cale ferată
Frontieră de stat
I
I
Ţ
N
BBAACĂUCĂU
U
Oraş-municipiu,
reşedinţă de judeţ
M
GhimeGhimeş-Fş-Făgetăget
ONEŞTIONEŞTI
Oraş-municipiu
TÂRTÂRGUGU OCNOCNAA Oraş
BerzunţiBerzunţi Comună
PPalancaalanca
T
A
R
Asãu
Camenca
E
Tãrhãuş
D
U
J

BrBrusturusturoasaoasa

JUDEŢUL BACĂ U HARTA MĂ NĂ STIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE (sec. XIV-XXI)

MĂ NĂ STIRILOR ŞI SCHITURILOR ORTODOXE (sec. XIV-XXI) A M D D ămiene ămiene şti şti

A

M

DDămieneămieneştişti

Brad

FilipeFilipeştişti

BerBereeşti-Bistrişti-Bistriţaţa

Drăgeşti de Jos/Sus

RRooşiorişiori

Ciolpani

BBUHUUHUŞIŞI

BlBlăgeăgeştişti

LipoLipovava

NeNeggriri

Strâmba

OdobeOdobeştişti

Dealu Mare

SecuieniSecuieni

Runcu

RacoRacovava

Lipova

Calieneşti

PrPrăjeăjeştişti

PlopanaPlopana

Plopana

Lacul Racova

Calin

Lacul Gârleni

Gârleni

Gârleni

Gârleni

BalcaniBalcani

Frumoasa-

Trotuş

Obrejeşti

Berbeceni

TTrraianaian

BuhociBuhoci

Tazlăul Sărat

Stirigoi

HemeiuHemeiuşş

Tisa Silivestri

Fântânele

Luncani

Călugăra

Mare

SăuceSăuceştişti

Sf. Nicolae

BA CĂU

BA CĂU

IzvIzvororuu BerheciuluiBerheciului

Bãimac

FilipeniFilipeni

PârPârjoljol

MărMărginenigineni

Viile

MMăgurăguraa

Luizi-Călugăra

Luizi-Călugăra

SSărăraatata

ColoneColoneştişti

Sihăstria

Crucii

Precista

Popor

LeteaLetea VVecechehe

ZemeZemeşş

SolonSolonţţ

ScorţeniScorţeni

Buhoci

ArArdeoanideoani

StrStrugariugari

Metoc-

Bacău

UngurUngurenieni

Mănăstirea lui Costea Călugărul

MăgirMăgireeştişti

L. Bibireşti

AgAgăăşş

Cotumba

Diaconeşti

Asău

MOINEŞTIMOINEŞTI

AsAsăuău

Vermeşti

Lunca-

Asău

COMĂNECOMĂNEŞTIŞTI

PPodurioduri

Savu

Bereşti-Tazlău

Bereşti-Tazlău

Doamna

SSănduleniănduleni

BerzunBerzunţiţi

LivLiveziezi

Buneşti

Tamaşi

Tamaşi

Nicolae Bălcescu

Nicolae Bălcescu

Vladnic

PParinceaarincea

Dealul Nou

FFararaoaniaoani

ClejaCleja

Tãmaş

Parincea

Lacul Galbeni

Slujeşti

Horge