Coroana de invelis metalica

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI

AN UNIVERSITAR 2012-2013 Prof. Dr. Monica Silvia Tatarciuc Student: Antonia Ana Grupa 7, Anul II, CTD

1 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Generalitati
Definitie:
Coroanele de nvelis sunt proteze unidentare fixe, pot acoperi n totalitate sau numai partial suprafata dintelui, de unde specificarea de coroane de nvelis total sau coroane partiale. Tipuri de Coroane turnate: Peretii laterali pot avea grosimi diferite, daca prezinta grosime inegala este cunoscuta sub numele de coroana cu grosime nedirijata, iar daca peretii sunt egali dimensionati este denumita coroana cu grosime dirijata Coronale de invelis ce acopera partial sau total preparatia dentara (bontul dentar).

Clasificare

Dupa suprafata de acoperire, coronele de invelis metalice se clasifica: coroane totale (acopera in totalitate preparatia dentara, acopera intotdeauna suprafetele axiale) coroane ecuatoriale ce acopera circa 2/3 pana la coletul anatomic; acopera suprafata ocluzala si fetele axiale. coroane partiale (incrustatii extracoronare tip onlayuri), reprezentate de coroana (3 din 4 fete sunt acoperite : canin, incisiv central, rar incisivii laterali) si coroana 4/5 (premolari, molari).

Indicatii:

1. In scop bioprofilactic:
pentru prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase (amalgam, rasini compozite); prevenirea eroziunilor cervicale ce pot apare datorita agregarii protezelor partiale prin crosete; prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet; prevenirea afectarilor parodontale in absenta zonelor de contact (cand spatiul e pana la 2mm se aplica o singura coroana de acoperire si cand
2 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

2. In scop morfofunctional:

spatiul este mai mare de 2mm se indica acoperirea cu 2 coroane metalice si restaurarea zonelor de contact proximale. prevenirea iritarii, inflamatiei, sangerarii locale (absenta zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele interdentare). Pentru restaurarea morfologiei ocluzale atenuata, distrusa prin : atritie (tocire datorita frecarii a 2 suprafete de smalt) - bruxism; abraziune (frecare cu alimente exogene); Pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctii mandibulare (ocluzii blocate in propulsii ,antero-lateralitate). Planul se aduce in normofunctie. Pentru restaurarea dintilor posteriori (premolari/molari) din zona de sprijin, pentru conservarea dimensiunii verticale de ocluzie (D.V.O.); In corectarea abraziunilor patologice rezultate pe fondul frecarii cu un aliment sau obiect exogen; Cea mai importanta indicatie din punct de vedere morfofunctional este pentru echilibrarea ocluzala a cazului clinic (etapa clinico-tehnica foarte dificila, dar indispensabila); pentru agregarea puntilor dentare ca element proprotetic de ancorare a protezelor mobilizabile (P.P.S.) ca element de imobilizare a dintilor potential mobili din afectiunile parodontale - scop protetic parodonto-profilactic.

3. In scop protetic:

3 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

COROANA TURNATA
Etapele clinico-tehnice:
Obtinerea coroanelor metalice de invelis necesita parcurgerea unor etape clinico-tehnice:

1. Prepararea dintelui(vezi figura 1):

Elementul dentar (odonto-parodontal) este pregatit cu o forma specifica bont dentar. Bontul dentar reprezinta forma subdimensionata a elementului dentar (asemanator morfologic), rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafetei ocluzale. El prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindroconica.

Figura 1. Prepararea dintelui

Etape: 1. Prepararea suprafetei ocluzale: Se reduce din suprafata ocluzala prin frezare cu freze diamantate, fissure ,o grosime de 0,5-1mm tesut dentar (smalt) urmarind morfologia suprafetei ocluzale. Se contraindica reducerea plana (exista riscul sa ne apropiem foarte mult de coanele pulpare cu deschiderea camerei pulpare).
4 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Prepararea morfofunctionala ocluzala favorizeaza modelajul machetei. 2. Prepararea fetelor axiale: Se reduc convexitatile planandu-se aceste fete si dandu-le o inclinatie spre axul central de 3 pana la 5. Reducerea se realizeaza cu freze diamantate cilindro-conice cu dimensiuni medii, lungi asemanatoare de talia coronara astfel incat in final sa rezulte o forma cilindro-conica. Inclinatia peretilor axiali si forma cilindro-conica favorizeaza insertia coroanei metalice. Prepararea ideala a peretilor axiali este cea cilindrica, dar inseram cu mare dificultate cand sunt mai mult coroane. 3. Preparatia cervicala: Se realizeaza in 3 variante. Curent preparatia cervicala este plasata prin limita terminala subgingival, 0,5-0,75mm pana la 1mm, desi este o preparatie generatoare de iritatii locale. Preparatia subgingivala se indica pentru prevenirea cariilor de colet, hiperestezii, aspectul inestetic, preparatiile vechi subgingivale. Daca este mai mult de 1mm generam inflamatii prin deranjarea sistemului epitelial. Caracteristici: Preparatia subgingivala curent e realizata fara o limita decelabila, in muchie de cutit sau in bizou (Knife ridge) pe care realizam o inchidere aproximativa. Ideal, ar fi ca limita terminala plasata subgingivala sa fie decelabila. Preparatia la nivelul marginii gingivale. Bontul se preparara pana aproape de limita cervicala. Este o preparatie noninvaziva (negeneratoare de iritatii). Se indica la tineri. Preparatia supragingivala. Prepararea supraecuatoriala se realizeaza pe traseul ecuatorului anatomic. Bontul prezinta un prag axial la nivelul coletului anatomic. Pe aceasta limita sub forma de prag , coroana se inchide foarte precis. Preparatia e decelabila si se poate observa clinic calitatea inchiderii marginale. Pentru acest tip de preparatie se indica utilizarea numai a aliajelor nobile. Se obtin turnaturi de mare precizie ca pot fi adaptate pe preparatie
Observatie clinica:

Aceasta preparatie este curent indicata (in scop parodontoprofilactic, la pacientii parodontopati si cu anumite inaltimi ale dintilor afectati (diametrul cervico-ocluzal mai mare , retractie gingivala curenta, dupa interventia chirurgicala de stopare).
5 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Se contraindica aliaje nenobile (substituente) Ni-Cr, baza cupru deoarece sunt generatoare de metaloza (boala neinflamtoarie ce accentueaza rapid fenomele parodontale locale, rezorbtie, mobilitate).

2. Amprentarea
Amprentare reprezinta reproducerea elementelor campului protetic cu materiale specifice aplicate in portamprente diferite: standard, individuala, speciale(Kettenbach)(vezi figura 2,3)

Fig.2. Amprenta maxilara

fig.3.Amprenta mandibulara

Metode de amprentare:

1. Amprente de arcada:

Amprenta de arcada bifazica =de corectare-cea maides utilizata in practica. In primul timp se ia amprenta primara (chitul nu reproduce toate detaliile campului protetic). In timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evita impreciziile datorate produselor expirate). Amprenta de arcada intr-un singur timp (monofazica) Elastomerii se aplica in portamprenta individuala. Amprenta clasica cu inel si material siliconic in portamprenta standard rar utilizata. Amprenta dublului amestec cu 2 procedee: aplicarea elastomerului fluid pe bont cu seringa si a siliconului chitos in portamprenta cu care se amprenteaza campul protetic; aplicarea ambelor materiale (a ambilor elastomeri: chitos+fluid) in portamprente cu aplicare imediata pe campul protetic conditionat (SANDWICH TECHNIC)
6 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Observatie:

Amprenta dublului amestec necesita produse elastomerice de calitate.

Amprenta rigid-elastica (STENTS+elastomer) Este neindicata in tehnologia protezelor de inalta precizie. Pentru coroanele metalice poate fi utilizata pentru coroane solo (este de o mare imprecizie). Genereaza inaltari de ocluzie. Amprenta cu lingura Kettenbach: Se aplica material siliconic in dublu amestec. Amprenta e de hemiarcada in ocluziune. Neindicata in tehnologia protezelor fixe de precizie. Imprecizia se datoreaza grosimii elastomerului ce determina distorsiuni in masa elastomerului si imprecizii in obtinerea modelului de lucru. Amprentele, dupa priza materialului se examineaza cu foarte mare atentie pentru a constata eventualele erori de amprentare. Amprentele cu materiale elastomerice nu reproduc toate detaliile preparatiei (unghiurile drepte se reproduc rotunjite). Erori de amprentare: strat neuniform de material; Desprinderi ; Microglobule in materialul elastomeric ; Zone trase la nivelul cavitatii, bonturi; Incorecta inregistrare a conturului cervical si a terminatiei cervicale. Toate aceste erori impun reamprentarea. 3. Amprentele unidentare cu inel sau tub metalic: Sunt cele mai exacte amprente ale preparatiilor coronare, in special cele inel +material termoplastic STENTS ; Reproduc praguri, casete, limita subgingivala cu mare exactitate. Redau si erorile de preparatie. Au indicatia de electie in amprentari pentru coroana de substitutie si coroane mixte (metalo-compozit, metalo-ceramice) pentru a reproduce preparatiile cu prag (infundat subgingival, proximoproximal).
7 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

2. Amprente segmentare (de hemiarcada):

 Grosimea materialului de amprenta este uniforma in amprenta determinand precizia. Conditionarea locala a campului protetic: Conditionarea campului protetic pentru amprentare consta in: hemostaza; dilatarea santului gingival; spalare/uscare; aplicare rapida a materialului siliconic Pentru amprentarea zonei subgingivale preparate se indica indepartarea tesuturilor parodontale adiacente de bont. Procedee de dilatare a santului gingival: mecano-chimic: sunur sau fir textil imbibat cu substante vasoconstrictoare (adrenalina 1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu tip alaun, saruri de fier :sulfat feros si cu rol hemostatic local). Se contraindica utilizarea clorurii de zinc neconditionata (nediluata).Are efect caustic local. Dupa 5-10 minute are loc o indapartare a parodontiului marginal cu expunerea zonei subgingivale(vezi figura 4)

Figura 4. Plasarea sunurului

Mecanic: EXPANSIL substanta se aplica cu seringa in sulcusul subgingival pentru a obtine o dilatare fara fir. Chirurgical: contraindicata. Conditionarea locala este obligatorie, pentru obtinerea unei amprente de foarte buna calitate.

3. Turnarea modelului
Modelul reproduce la scara naturala (1/1) elementele morfologice ale campului protetic : bont , dinti vecini, dinti antagonisti, relatia de ocluzie. Modelul se poate obtine din materiale si prin tehnici diferite. Curent arcada se toarna (1 timp) din gipsuri clasa III (dure) tip MOLDANO, si clasa IV (gipsuri superdure).

8 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Tipuri de modele: Modele segmentare: curent se toarna model de hemiarcada cu bont fix=model monobloc ; model de hemiarcada cu bont mobil ; Se obtin consecutiv turnarii amprentelor de hemiarcada (segmentare) prevazute cu chei distale de ocluzie. In tehnologia coroanelor turnate solo se recomanda modelul segmentar cu bont mobil ; Modele de arcada: cu bont fix=monobloc (in tehnologia protezelor fixe ample=punti totale, punti de hemiarcada) model de arcada cu bont mobil cu pinuri (tije) metalice-in mod curent, si fara pinuri tip ACCU-TRACK. Etapele turnarii modelului de hemiarcada cu bonturi mobile: conditonare amprenta ; igienizare, dezinfectie cu hipoclorit de sodiu sau glutaraldehida, aplicare lamele) turnare gips superdur in amprenta (FUJIROCK) ; plasarea tijelor in pozitia verticala si solidarizarea in sens transversal sau orizontal a tijelor; priza gipsului superdur; turnare soclu cu prelungire distala (din gips dur compatibil cu cel superdur); priza gipsului pentru soclu (20-30minute) ; turnarea antagonistilor din gips dur cu prelungire distala pentru a modele cheia de ocluzie; priza; demularea amprentei; obtinerea bonturilor mobile prin sectionare cu panza de fierastrau; presiune pe tije sau lamele. Etapele turnarii modelului de arcada prin tehnica PINDEX: consta din turnarea amprentei in timpul 1 din gips dur ; priza gipsului 20 minute ; demularea amprentei cu prelucrarea plana la polizor a modelului arcadei ; frezarea lacasurilor pentru fixarea pinurilor prin cimentare in dreptul fiecarui bont ; controlul frezajului cu 1 spot luminos ;
9 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

 modelul de arcada cu pinuri fixate se introduce in amprenta ; se toarna soclul (priza gips dur) ; obtinerea bontului mobil prin sectionarea proximo-proximala si presiune verticala pe tija ; PINDEX este un procedeu tehnologic modern recomandat in tehnologia de precizie a coroanelor metalice de invelis.

4. Macheta coroanei turnate:

Reproduce in volum si forma viitoarea coroana turnata. Se obtine prin mai multe metode si prin procedee diferite pentru coroana turnata cu grosime totala (nedirijata) fata de cea cu grosime dirijata. Coroana turnata cu grosime nedirijata Caracteristici: Fetele interne ale coroanei vin in contact intim cu bontul (pe toata suprafata) ; Peretii laterali (axiali) au grosimi neuniforme, variabile 0,5-1mm (ocluzal la nivelul cuspizilor activi 1,5mm) ; Grad mare de frictiune datorita contactului intim cu bontul ; Transmit diferentele de temperatura din mediul oral bonturilor dentare (mai ales celor vitale) ; bontul nu e suficient de izolat (stratul cimentului 40 ) ; Indepartarea de pe bont (ablatia) se face cu dificultate, chiar dupa taierea a 2 pereti (la nivel ocluzal se fractureaza frezele, se sparg discurile) ; Necesita mai mult aliaj, deci prt de cost mai mare ; Indicatia de electie : ca element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii posteriori (cu deosebire molarii cu diametre crevicoincizale mici). Indicatii: element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii posteriori. Sisteme de machetare: 1. Tehnica prin picurare. Ceara este aplicata pe bontul izolat. Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat.
10 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Ulterior, se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale asemanator tehnicilor descrise. 2. Tehnica racirii gradate. Intr-un prim timp, bontul izolat (vezi figura 5)este introdus in ceara topita . Pe bont se depune un strat subtire de ceara (0,30-0,40mm), solidificata in urma contactului cu bontul rece (vezi figura 6 a,b). Acest prim strat de ceara, ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita capa din ceara . Peste capa, prin picurare, se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei ocluzale(vezi figurile 7,8,9,10,11).Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a machetei (vezi figura 12). Macheta este modelata in functie de dintii vecini (sunt refacute punctele de contact), de dintii antagonisti (un angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata(vezi figura 13).

Figura 5. Izolarea bontului

Figura 6 a. introducere bontului in baia de ceara

Figura 6b.Capa din ceara

Figura 7.Modelarea FD

Figura 8.Modelarea FM

Figura 9.Modelarea FV

Figura 10.Modelarea FP

11 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Figura 11.Modelarea fetei ocluzale

Figura 12. Macheta finala

Figura 13. Machete in ocluzie

3. Tehnica cu capa ADAPTA.Discurile din material plastic cu grosime de 0,15-0,20 mm, prinse in pense speciale sunt plastifiate la flacara.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de silicon. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand forma acestuia. Surplusul ce depaseste zona de colet se taie cu foarfeca, capa din plastic se adapteaza cervical pe bont, prin picurare de ceara in aceasta zona. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model, se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. Prin sculptare, ceara picurata in exces este indepartata, incat in final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza. Avantaje: ergonomica;
12 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

 exacta; se obtin machete cu pereti uniformi; metoda rapida, cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cu grosime totala. 4. Tehnica aditiei de ceara: Putin utilizata, metoda laborioasa, necesita instrumentar specific, metoda foarte exacta. Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii, folosite in tehnicile descrise. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura complexa (articulator adaptabil, arc facial). Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate, sunt unite, prin creste marginale de ceara, se insera crestele triunghiulare si cele oblice, se stabilesc santurile si crestele secundare. In final sunt inserate fosetele. Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice, geometrice si functionale. Conform acestei metode, macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata, ideala redata anatomic (santuri, fose, versante, convexitati). Indicatii: Tratamente protetice complexe, in ocluziile cu point centric, conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala.

Coroana turnata cu grosime dirijata Caracteristici: Peretii laterali au grosime uniforma 0,30-0,45mm ; Peretii laterali sunt situati la distanta de bont ; Coroana prezinta contact partial, cervical si ocluzal, cu bontul ; In spatiul dirijat se aplica cimentul pentru fixare coroana (rol termoizolant) ; Transmite variatiile termice mai putin ; Cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala ; Indepartare de pe bont (ablatia) mai usoara ; Indicatii: ca element de agregare punti totale /de hemiarcada, coroane solo pe dintii posteriori( molari) ; ca element de agregare datorita relatiei de contact cu bontul ; acest tip de coroane sunt mai favorabile pe bonturi pe care se aplica piese protetice ample (punti de hemiarcada/totale).
13 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Machetarea: 1. Din machete prefabricate - metoda rapida, ergonomica ;luate din cutiile in care sunt vandute, adaptate pe bontul cervical si ocluzal; Este o metoda in care nu putem vizualiza marimea spatiului dintre bont si peretii machetei , generatoare de imprecizii. In practica nu e curent utilizata. 2. Cu folie din ceara calibrata - metoda curenta ; se vizualizeaza subetapele cu exactitate; 3. Metoda cu model duplicat: Mai intai se modeleaza macheta preliminara, fixa, subdimensionata pe bontul mobil. In zona cervicala :limite 23mm de colet ; peretii externi :grosime 0,15mm ; ocluzal in contact. Rezulta in acest fel macheta preliminara. Etapa a-2a:duplicarea machetei preliminare. Bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformator, rezultand amprenta duplicat. Turnare model duplicat (din mase de ambalat specifice din care se va obtine tiparul pentru coroana respectiva, fosfatice); Modelare macheta definitiva: Se modeleaza pe bontul duplicat in contact intim cu acesta pana la forma finala a acesteia, rezultand o macheta fixa, nedeformata care va fi ambalata impreuna cu modelul, facand parte din viitorul tipar. Procedeu tehnologic foarte exact, indicat de regula in tehnologia clasica de obtinere a coroanelor si puntilor (din elemente unite) turnate din aliaje inalt fuzibile (Ni-Cr, Co-Cr) care prezinta coeficienti mai mari de contractie. Sistemul de machetare cu model duplicat actualmente are utilizare restransa. 4. Metoda aditiva: Consta din modelare cuspid cu cuspid (dupa aplicarea conurilor pentru fiecare lob) , prin picurare pana la realizarea contactului static cu fosa antagonista. Se indica in tratamente protetice complexe (reechilibrari ocluzale inn varianta gnatologica =ocluziile cu POINT CENTRIC=pozitia mandibulei fata de craniu =cu pozitia de intercuspidare maxima ; putine glisari. Tehnica de modelare prin aditie de ceara necesita modele de arcada montate in articulatoare semiadaptabile dupa inregistrari prealabile (pantograf +arc facial), trusa speciala de modelaj+tehnician experimentat. Examinarea machetei: Dupa prelucrare, finisare, macheta examinata cu atentie, trebuie sa prezinte:
14 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

 Puncte de contact cu vecinii; Un relief ocluzal cu toate elementele morfologice fosete , versante corect modelate; Pe fetele axiale santuri de descarcare, convexitati; Modelajul de ansamblu sa se inscrie in curbura vestibulara a arcadei.

Observatie

Modelajul anatoform, functional are eficienta masticatorie, rol parodontoprofilactic. Prepararea clinica a dintelui prin reducere morfofunctionala favorizeaza redarea morfologiei anatomo-functionale.

5. Obtinerea tiparului:
Tiparul reprezinta o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei, situata in interiorul unui material refractar specific(masa de ambalat). Etape de obtinere: - identice cu cele prezentate la incrustatia metalica: Pregatire macheta pentru ambalare (modelaj final, detensionare, tijare, degresare) ;(vezi figura 14) Ambalarea cu material refractar (mase de ambalat specifice) ; Evacuare macheta din ambalaj prin conditionare termica=obtinere tipar;

Figura 14.Degresarea si detensionarea machete

15 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Pregatirea machetei pentru ambalare Sistemul de tijare: 1. Sistemul clasic (vezi inlayul metalic) 2. Sistemul modern; cu lungimea de 30mm, grosimea de 1-1,5-2mm, pentru turnarea aliajelor nobile +accesorii ce se aplica pe tija principala.(vezi figura 15) Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau Figura 15. Machete cu canalul coroane ca elemente de agregare a puntilor se indica de turnare a aliajului metoda moderna de tijare (metoda/sistemul BEGOHERAEUS). Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a canalelor secundare, cu diametrul variabil pentru nenobile 2,5mm cu o inaltime de pana la 3mm unite de un canal intermediar cu diametrul variabil asemanator de aliaj. Din canalul intermediar emerg convergent 2 canale principale. Dimensiuni ale tijelor: Pentru aliajele nobile utilizate in tehnologia metalo-ceramica si nenobile substituente (Ni-Cr, Co-Cr) se indica un sistem de tijare mai gros, cu dimensiuni mari : 3,5mm canal secundar ; 5mm canal intermediar ;5mm canalele principale ; Aliajele nobile si nenobile pentru tehnologia metalo-ceramica, metalocompozita in stare topita sunt mai vascoase , curg mai greu in tipar.Utilizand acest procedeu se toarna mai exact, cu coeficient de contractie compensabil fara incluziuni gazoase in turnatura.Canalul intermediar=rezervorul de metal fluid, situat in centrul termic al tiparului care se raceste cel mai tarziu. Are un rol esential in scaderea contractilor.Tijele se plaseaza in unghi drept sau mai mare de 90C pentru a evita turbionarile aliajului fluid in momentul turnarii. Se utilizeaza tije calibrate (varianta moderna) sau necalibrate (metalice : agrafa, freza sau ceara varianta clasica) Cu cat aliajul este mai dificil de turnat cu atat se iau masuri suplimentare de contracarare erori. Pentru aliaje nenobile (baza cupru), macheta rezervorului de metal si diametrul tijelor vor fi mai mari , de 5-8mm deoarece aliajul are conductivitate termica foarte mare (se raceste relativ repede).
16 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije

La nivelul rezervorului de metal avem nevoie de o cantitate mai mare de material fluid. Se forteaza aliajul sa intre in tipar prin catapultare. Plasarea tijelor se realizeaza pe cuspizii inactivi sau pe fetele proximale pentru a se evita obtinerea de porozitati la nivelul cuspizilor activi. Plasarea in unghi mai mare de 90, combate turbionarea aliajului. Se va plasa macheta rezervorului de metal fluid in centrul termic al tiparului. Machetele propriu-zise-plasate excentric. Dupa tijarea machetei urmeaza aplicarea pe conul conformatorului a machetei(vezi figura 16) cu plasare in centrul conformatorului a machetei rezervorului de metal fluid.

Figura 16.Macheta fixate la conul de turnare

Ambalarea: Ambalarea se poate realiza prin trei metode: Modern: intr-un timp in 2 timpi (nucleu +masa de ambalat de acelasi tip) - procedeul cel mai indicat. Clasic - din 2 materiale (1 specific+1 nespecific) - contraindicat Timpi: Se vor respecta dozele indicate ;100g pulvis +45-50cm3 apa distilata Se va prepara electromecanic la vacuummalaxor (se obtine o masa de ambalat fara incluziuni de aer), rezultand tipare cu pereti cu grosimea corespunzatoare ;(vezi figura 17) Aplicarea masei de ambalat se va realiza cu vibrare electromecanica (pe masuta vibratorie)(vezi figura 18) ;intr-un timp pana la umplerea conformatorului sau in 2 timpi :vibrare mixta :manuala+mecanica

17 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Figura 17.Prepararea masei de ambalat la vacuum-malaxor

Figura 18.Introducera masei de ambalat

Observatie practica

Se aleg mase de ambalat specifice ; cele mai indicate cele pe baza de fosfati. Pot fi utilizate si cele pe baza de sulfat de calciu, dar numai pentru aliajele nobile, deoarece prezinta coeficientul de dilatare 1,25-1,40% care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului ; sunt contaminante pentru aliaj daca nu se respecta reginul termic. Pot fi utilizate mase fosfatice pentru aliaje inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr+nobile. Nu au efect contaminat asupra aliajului fluid si au coeficentul de dilatare ce compenseaza coeficentul de contractie al aliajelor Ni-Cr /Co-/Cr moderne. Pentru turnarea titanului se folosesc mase speciale pe baza de alumina, oxid de siliciu si magneziu/zirconiu(Titavest).

Eliminarea machetei: Macheta se elimina din ambalaj prin conditionare termica, in subetapele termice de preincalzire-incalzire(vezi figura 19). Incalzirea are loc in regimul termic, in intervalele de temperatura si durata indicate de fabricant. Se contraindica nerespectarea parametrilor indicati.

Figura 19. Cuptorul de preincalzire si incalzire

Preincalzirea: Pentru aliaje nobile :0-200C lent . Pentru aliaje nenobile : 0-400C. timp de 1 ora.
18 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a machetei din ceara sau eliminarea prin ardere a machetei din rasini acrilice simple. Incalzirea: Pentru aliaje nobile 200-750C strict in ritm lent; depasirea valorii expune ambalajul la descompunerea liantului sulfat de calciu, rezultand produsi sulfurosi (anhidride) care vot contamina aliajul fluid. Pentru aliaje nenobile :400-1000C, cu mentinerea mai lunga la aceasta temperatura (de la 30minute la 1 ora) , functie de clasa de aliaj din care turnam coroana. Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala a machetei si pregatirea masei de ambalat, rezulta tiparul.

6. Topirea, turnarea:
In practica, aliajele alese cantitativ si pe grupe de aliaj pentru turnare sunt topite cu : 1. flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in palnia tiparului) , procedeu tehnic depasit si contraindicat; flacara prin aportul de carbon are efect contaminat asupra aliajului fluid. 2. flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet ceramic acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca aliajul sa se mentina mai mult in stare fluida. Topirea se face cu protectie chimica (aplicare de borax). Introducerea aliajului se realizeaza cu centrifuge semiautomate ROTOJET/SCHLODER. 3. curentilor de joasa, medie, inalta frecventa, eliberati de bobiele de inductie ale aparatelor de topit-turnat(vezi figura 20,21,22). Reprezinta sursa cea mai indicata pentru aliajele nobile/nenobile. Topirea se realizeaza indirect in incinte ceramice. Se contraindica folosirea creuzetelor grafitice pentru turnarea aliajelor nobile deoarece contamineaza aliajul in stare fluida. Aliajul fluid este protejat de un flux de gaz nobil. Introducerea aliajului se realizeaza prin centrifugare automata.Varianta ideala de topire-turnare-procedeul Heraeus- cel mai putin contaminant, cel mai indicat pentru aliajele nobile, ceramica, structura P.P.S.

Figura 20. Introducerea metalului in creuzet

Figura 21.Tiparul pozitionat in castomat 19

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Figura 22. Topirea metalului

Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica: sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ; ambalare in 2 timpi ; preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu vibrare mecanica; aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul termic al tiparului (la 10mm de marginea superioara a conformatorului) ; topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu curenti de inalta frecventa si mediu de protectie) Rezulta turnaturi de mare precizie, fara defecte de turnare.

7. Dezambalare, prelucrare:
Dezambalare reprezint ndeprtarea nveliului refractar reprezentat de masa de ambalat de pe suprafaa piesei turnate.(vezi figura 23)

Figura 23. Coroana metalica dezambalata

20 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Sablarea reprezint proiectarea pe suprafaa piesei metalice dezambalate de particule mici din material abraziv cu ajutorul unui jet de aer comprimat n aparatul cunoscut sub denumirea de sablator. Pentru aliajele nobile particulele abrazive sunt polimerice PMA, pentru aliajele nenobile sunt particule de Cuart-Oxid de Siliciu, Corindon, Alumina(vezi figura 24)

Figura 24. Sablarea coroanei metalice

Prelucrarea este operaia de netezire(vezi figura 26) a suprafeei metalice prin folosirea de instrumentar rotativ : freze, pietre montate cu granulaie din ce n ce mai fin. In final se folosesc gumele abrazive. Prelucrarea prin achiere const n aciunea unor instrumente ascutite : freze, pietre,discuri asupra piesei metalice obinut prin turnare(vezi figura 25). Efectul de achiere depinde de calitatea frezelor dar i de calitile mecanice ale aliajelor duritatea acestor. Suprafeele prelucrate devin cu att mai netede cu ct granulaia substanei abrazive este mai mic. Ultima operaie de prepucrare presupune folosirea de pietre cu granulaie foarte fin i a gumelor abrazive ce au ca rezultat obinerea de suprafee netede.

Figura 25. Sectionarea tijei de turnare

Figura 26. Netezirea

Lustruirea reprezint ultima operaie de prepucrare a suprafeei unei piese metalice.Presupune folosirea de perii i filuri care fixate la motorul de lustru antreneaz pulberi sau paste abrasive ce pot lustrui suprafeele cu care vin n contact. Folosirea turaiei reduse fr exercitatrea presiunii n timpul lustruirii contribuie la pstrarea reliefului accentuat prin frezare. Turaia crescut i presiune n timpul lustruirii duce la planare, aplatizarea reliefului preparaiei (vezi figura 27). Figura 27. Lustruirea

21 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

8. Proba pe model si in cavitatea bucala

Piesa metalic obinut dup prelucrare se aplic pe model ncercndu-se adaptarea la nivelul preparaiei pe dintele de suport-stlp.Concomitent se urmrete adaptarea cu dintele vecin i realizarea punctului de contact ,dac e cazul. Raportul cu parodoniul marginal i cu dinii antagoniti.cu realizarea ,meninerea i pstrarea unei ocluzii normale,corecte(cezi figura 28).

Figura 28. Proba pe model a coronei metalice

9. Cimentarea , adaptarea
Fixarea piesei metalice pe dintele stlp se poate face prin cimentare sau adeziv cu ajutorul unor rini speciale. Dup cimentare incrustaiile metalice i pot mbunti adaptarea marginal prin operaia de brunisare. Cu ajutorul unor freze speciale se realizeaz o laminare din centrul incrustaiei spre margiea cavitii ce conine incrustaia.Marginea cavitii a fost special pregtit n acest scop prin bizotarea marginilor cavitii n faza clinic de pregtire a dintelui.

22 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Bibliografie

1. RNDAU I., DAVID D., BLNARU D. Puni dentare-Curs Ed. UMF Bucureti, 1981, Bucureti 2. RNDAU I. Proteze dentare Ed. Medical, 1987, Bucureti 3. MONICA SILVIA TATARCIUC Tehnologia protezelor unidetare Casa de Editura Venus, 2001, Iasi 4. BRATU D., NUSSBAUM R. Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe Ed. Signata, 2001, Timioara 5. BRATU D., COLOJOAR CARMEN, LERETTER M., CIOSESCU D., URAM-UCULESCU S., ROMNU M. Materiale dentare n laboratorul de tehnic dentar Ed. Helicon, 1994, Timioara 6. COSTA E., ENE L., DUMITRESCU S. Protetica Dentar Ed. Medical, 1975, Bucureti 7. BRATU D., URAM-UCULESCU S. Amprenta i modelul n proteza fix Ed. Signata, 2001, Timioara 8. www.google.com 9. Monica Silvia Tatarciuc Tehnologia protezelor unidetare Casa de Editura Venus, 2001, Iasi

23 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012

Cuprins

Generalitati Coroana turnata 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Bibliografie Cuprins Prepararea dintelui Amprentarea Turnarea modelului Machete coroanei turnate Obtinerea tiparului Topirea , turnarea Dezambalarea , prelucrarea Proba pe model si in cavitatea bucala Cimentarea , adaptarea

pag 2 pag 4 pag 4 pag 6 pag 8 pag 10 pag 15 pag 19 pag 20 pag 22 pag 22 pag 23 pag 24

24 UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI AN UNIVERSITAR 2011-2012