Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI Facultatea de MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA Specializarea: INGINERIE

ECONOMICA IN AGRICULTURA

REFERAT la disciplina Operatiuni bancare

Stancescu I. Andreea Maria Grupa : 8201

2013

Cardul de credit

Introducere
Cardul este o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata datorita progreselor deosebite in domeniile informatic si electronic in masura sa faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice intre partenerii de tranzactii prin intermediul bancilor. Cardul a intrat definitiv in familia instrumentelor de plata atunci cand aplicarea tuturor inovatiilor componente s-a dovedit eficienta, adica preturile echipamentelor si retelei au devenit accesibile, atat bancilor cat mai ales populatiei, principalul beneficiar, care putea efectua plati fara a mai folosi numerarul. Din punct de vedere istoric, aparitia cardului are loc in anul 1946, la New York, cand o banca specializata in creditul de consum lanseaza pe piata un nou produs Charge It, care consta in emiterea unui bon valoric numit scrip, pe baza caruia clientii puteau efectua cumparaturi de la comerciantii care au acceptat acest nou sistem de decontare. Comerciantii depuneau bonurile la banca emitenta si incasau contravaloarea bunurilor vandute, banca facand transferul banilor din conturile clientilor in conturile comerciantilor. In 1950 apare, tot in America, cardul de plastic pentru consum si calatorii emis de o firma Diners Club si preluat apoi de banci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc in 1960 prin Bank of America care lanseaza produsul BANK AMERICARD (ulterior VISA International), care in 10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizatori. In Europa, prima lansare a unui card european are loc dupa 1967, in Franta, prin Carte Bleu, un card care necesita semnatura clientului pe factura, dupa care facturile se remiteau la banca pentru incasare. Cardurile s-au raspandit foarte repede, cele mai solicitate pe plan mondial fiind VISA, MASTERCARD si MAESTRO. In Romania, primele carduri (VISA) au fost lansate in 1995 prin sistemul bancar, dar principiile privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica pe teritoriul tarii noastre au fost stabilite de Banca Nationala a Romaniei, mai tarziu, prin Regulamentul nr. 4/2002.
2

Capitolul I : Cardul ca instrument de plata


Cardul este definit ca un instrument de plata electronica, respectiv un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat, care permite detinatorului sau sa utilizeze disponibilitatile banesti proprii dintr -un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului ori sa utilizeze o linie de credit, in limita unui plafon stabilit in prealabil, deschisa de emitent in favoarea detinatorului cardului, in vederea efectuarii, cumulativ sau nu, a urmatoarelor operatiuni: retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice

in cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum distribuitoarele de numerar si ATM, de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau de63 la sediul unei institutii obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica; plata bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si

plata obligatiilor catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe, amenzi, penalitati etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice; transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si exec utate

de institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica. Cardul nu este insa moneda, respectiv moneda electronica, ci numai un instrument de plata care mijloceste transferul de moneda da la debitor la creditor, bazat pe un
3

anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plata care permite efectuarea unui numar nelimitat de tranzactii spre deosebire de instrumentele de plata pe suport hartie care erau legate de o singura tranzactie, iar transmitere a informatiei-bani este electronica si nu prin posta.

Capitolul II : Date de identificare


Principalele date de identificare prezente pe card: a)pe fata cardului: - numele titularului sau al detinatorului autorizat; - numarul de card format din 16 cifre; - data expirarii (in format luna-an (LL/AA), cardul fiind valid pana in ultima zi calendaristica a lunii trecute); - sigla bancii care a emis cardul si unde este deschis contul curent accesat prin intermediul cardului; - organizatia internationala de carduri sub a carei sigla a fost emis cardul (Visa sau MasterCard). b)pe spatele cardului: - panelul cu semnatura detinatorului de card sau cea a utilizatorului autorizat (cardul va fi semnat in momentul predarii de catre unitatea teritoriala clientului); - cod de securitate (ultimele trei cifre ale numarului de sapte cifre si care este utilizat in cazul tranzactiilor efectuate in mediu virtual).

Participantii la o tranzactie cu carduri sunt urmatorii: -detinatorul de card; -comerciantul; -banca acceptatoare; -banca emitenta; -organizatia internationala sub sigla careia este emis cardul.

Cardul bancar poate fi utilizat pentru: plati la comerciantii acceptatori achizitionare de bunuri /servicii la comerciantii care
4

afiseaza sigla organizatiei de carduri: - in mediu electronic - EFT/POS autorizare pe baza de semnatura si/sau cod PIN; - in mediu manual - Imprinter (Zip-Zap) - numai pe baza de semnatura; - in mediu virtual (Internet/Telefon/Fax) autorizarea pe baza de semnatura, niciodata nu este utilizat codul PIN. retrageri de numerar: - de la ATM-uri (bancomate) care afiseaza sigla organizatiei de carduri intotdeauna pe baza de cod PIN; - de la ghiseele bancare care afiseaza sigla organizatiei de carduri intotdeauna pe baza de cod PIN si semnatura.

Capitolul III : Caracteristicile tehnologice ale cardurilor


Pentru clasificarea cardurilor se utilizeaz mai multe criterii, dup cum urmeaz: 1)Dup modul de stocare al informaiei: Carduri cu band magnetic; Carduri cu microprocesor; Cardurile cu band magnetic conin toate informaiile eseniale despre deintorul de card. Acestea sunt emise de bnci, comerciani, prezint caracteristici comune pentru toate sistemele naionale de plat, i anume: -sunt confecionate din material plastic i au aceleai dimensiuni tipizate i standardizate de ISO; -prezint pe recto denumirea i simbolul emitentului i o hologram tridimensional vizibil la lumina ultravioletelor, numrul cardului, data expirrii, numele posesorului autorizat; -pe verso-ul cardului prezint o band magnetic i un panel de semnatur.Culorile de fundal i desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. n afara numelui posesorului imprimat n relief, apar cuvinte marc pentru identificarea tipului cardului i simboluri ce indic tipul de posesor. Cardurile cu microprocesor

n ultima perioad (cu ncepere din anul 1992) a aprut o generaie de carduri care conin ncorporate un microprocesor i o component de memorie (chip). Acestea se numesc chipcarduri i prezint un grad de securitate ridicat, fiind promovate pe scar larg de societile emitente: VISA Internaional i MASTER CARD.Crile au fost dotate progresiv cu microprocesoare ncorporate (chips" ). Aceste instrumente, standardizate pe plan internaional, integreaz date informatice susceptibile unei lecturi optice n cadrul aparatelor de distribuit bilete, facilitndu-se astfel evidena i verificarea ordinelor primite de la clieni. De asemenea, se economisesc hrtia i timpul pentru verificarea autenticitii semnturilor (spre deosebire de cec). Cardurile cu microprocesor se mai numesc i SMART CARDURI. SMART-CARD-urile au o serie de caracteristici, printre care se numar: -sunt rezistente la ncercrile de spargere i protejeaz informaia personal; -izoleaz calculele sensibile, legate de securitate (mai ales cele legatede autentificare sau semnturi digitale), de alte pari ale sistemului care nu trebuie s stie"; -asigur portabilitatea informaiilor incluse ntre calculatoare isisteme, independent de arhitectura de baz ale acestor sisteme.

2) Dup funciile ndeplinite (respectiv modul de acoperire a cheltuielilor), cardurile se mpart n: carduri de credit; carduri de debit; card multifuncional. Cardul de credit: ca instrument de plat d dreptul posesorului de a utiliza o linie de credit pe o anumit perioad de timp, egal de regul cu termenul de valabilitate al cardului.Pe baza acestei linii de credit titularul poate face pli i retrageri de numerar pn la un plafon prestabilit. Banca poate s modifice acest plafon n funcie de solvabilitatea clientului.Plafonul de creditare constituie o mputernicire dat de banca emitent centrului de autorizare pentru a autoriza orice operaie n limita acestuia n cazul lipsei disponibilului. Cardul de debit: asigur utilizatorului posibilitatea achiziionrii de bunuri sau servicii, sau retragere de numerar n limita soldului disponibil n contul aferent cardului.Conditia esential de
6

funcionare a acestui tip de card o reprezint existena disponibilului n contul dedicat cardului. Aceste carduri pot fi emise sub restricia unei utilizri doar n mediul electronic, caz n care va aprea meniunea Use only electronic iar elementele de identificare nu sunt realizate n relief. Tot aici se ncadreaz i cardurile pentru retragere de numerar care permit deintorului s retrag numerar prin automatele bancare de distribuire a numerarului sau s depun numerar, precum i consultarea soldului contului. Card multifuncional: este un debit card care poate ndeplini i alte funcii: retrageri de numerar de la ATM-uri, garantarea unor cecuri emise de deintorul cardului.

3) Dup calitatea emitentului: se realizeaz distincia ntre: cardurile emise de bnci; cardurile emise de societile nebancare. Cardurile emise de bnci se ncadreaz n domeniul preocuprilor multiple ale bncilor de a identifica i de a lansa pe pia instrumente de plat atractive, utile, facil de obinut, sigure i profitabile. Sistemul bancar american a reuit lansarea cardurilor pe piaa mondial a instrumentelor de plat cu ncepere din anul 1960, cnd Bank of America a lansat un instrument de plat, denumit Bank Americard (n prezent VISA Internaional). La nceput cardul a fost utilizat de foarte puini consumatori, pentru ca numai dup 10 ani statisticile s indice prelucrarea a peste 170 milioane de bonuri de vnzri (realizate pe baza acestui tip decard).n 1966 un grup de 17 bancheri din diferite instituii financiare i-au creat propria reea prin care si accepte reciproc cardurile locale. Astfel s-a creat Asociaia Interbancar de Carduri, care se ocupa de producerile de autorizare, clearing i decontare. n anul 1979, caurmare a dezvoltrii pe plan internaional a acestei organizaii, numele s-a schimbat n Mastercard, care a nregistrat o dezvoltare rapid, ca i Visa Internaional, existnd, n 1990 peste 90 milioane de Mastercard n circulaie. Carduri emise de societi nonbancare Urmnd exemplul cardurilor bancare, societile nonbancare, lanurile de magazine i cluburi private au lansat propriile carduri. Acestea asigurau posibilitatea efecturii de cheltuieli n timp
7

real, fr a se mai pune problema dimensionrii la un moment dat a disponibilitilor proprii.n aceast categorie se ncadreaz cardul de comerciant, care poate fi utilizat numai la punctele de vnzare controlate de ctre emitentul de card (magazine, benzinrii).

4) Dup momentul n care se utilizeaz tranzacia: carduri cu plata nainte (prealimentate) carduri care au o real putere de cumprare, ntruct utilizatorul a realizat o plat n avans (cardurile telefonice). cu plata acum (carduri de debit); cu plata mai trziu (carduri de credit); carduri de comerciant (retaiter card); carduri de cheltuieli (charge card) cunoscute sub denumirea de carduri de cltorie i petrecere a timpului liber (travel card).

Capitolul IV : Operatiuni cu carduri


Cardurile se folosesc fie pentru retragerea de numerar fie pentru operatiuni de plati din disponibil sau credite, cu alte cuvinte pentru operatiuni de incasari si plati. Aceste operatiuni implica emiterea cardului, deschiderea de conturi bancare, efectuarea tranzactiilor, compensarea - decontarea, gestionarea intregii activitati si bineinteles o infrasructura adecvata la banci si comercianti. In vederea functionarii, emitentii de carduri trebuie sa obtina autorizarea Bancii Nationale a Romaniei si a organizatiei proprietare de marca. In acest scop, emitentul prezinta BNR un dosar de evaluare care cuprinde: cererea de autorizare, tipul de card, serviciile ce se vor oferi, echipamentele de lucru, procedurile de operare, certificatul proprietarului de marca privind designul si conditiile tehnice de executare a cardului, tipul de hardware si software, integrarea in sistemul de autorizare si decontare a tranzactiilor, un business plan si evaluarea riscurilor care pot interveni in transferul, decontarea si administrarea informatiei. Autorizarea are un caracter provizoriu pe o perioada de 90 de zile, considerata perioada de monitorizare, dupa care se emite autorizatia definitiva.

IV.1. Emiterea cardurilor Emiterea cardurilor este o operatiune mai complexa care include incheierea conventiei de card, confectionarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informatiilor la centrul de autorizare si la institutitiile internationale si apoi eliberarea cardului. Pe tot parcursul existentei sale, cardul este proprietatea emitentului, de regula o institutie de credit. Aceasta are o serie de obligatii, precum pastrarea secretului codului PIN si a parolei, a datelor despre card si detinator, pastrarea o perioada de timp, legal stabilita, a evidentelor privind tranzactiile pentru urmarirea eventualelor erori, sa asigure mijloacele tehnice si sa efectueze operatiunile conform contractului, sa puna la dispozitia detinatorului, la cererea acestuia, documentele privid tranzactiile. Confectionarea cardurilor are loc la banca emitenta care dispune de carti de plastic produse de firme specializate si autorizate in acest scop. Pe carduri, banca imprima cu echipamente speciale, numele si prenumele beneficiarului, numarul cardului, data expirarii, precum si datele de identificare din banda magneti ca ( prezentate la cardurile cu banda magnetica). La primirea cardului, titularul este obligat sa semneze pe verso in spatiul special desemnat. Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc dupa semnarea conventiei. Toate operatiunile de incasari si plati trebuie sa se desfasoare prin conturi distinct pentru carduri (conturi de card) pentru a se cunoaste miscarile debitoare si creditoare si soldul acestora si a se calcula dobanzile cuvenite. Deschiderea unui cont de card nu este conditionat de existenta la aceeasi banca a unui cont curent, fiind frecvente situatiile in care o persoana are conturi de carduri la mai multe banci si cont curent la una dintre acestea. Lunar, titularul contului de card primeste un extrs de cont cu toate tranzactiile efectuate si soldul contului. Inchiderea contului de card are loc la cererea titularului sau din initiativa bancii, daca se produc evenimente care impun acest lucru.

IV.2. Operatiuni de retragere de numerar Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente electromecanice, echipamente de transmisie (relee) si softuri informatice care asigura circulatia informatiei bani si eliberarea numerarului. Echipamentele electromecanice sunt automatele programabile ATM (Automated Teller Machine), CD (Cash Dispencer) si automatele de schimb valutar, iar
9

releele sunt echipamente de tip modem. Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub forma de bancnote, precum si transferuri de fonduri pentru plati de servicii, furnizarea unor informatii de cont si consultanta bancara. Din punct de vedere fizic, ATM -ul este un seif blindat care are in interior un numar de 10-12 casete cu bancnote, un mecanism de numarare si altul de preluare a bancnotelor si de transport care sunt actio nate electronic, precum si un echipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. In exterior, ATM -ul dispune de un ecran pentru afisarea instructiunilor de lucru, o fanta pentru introducerea cartii de plata in vederea transmiterii informatiilor la centrul informatic al bancii si primirii raspunsului, o tastatura pentru suma de bani solicitata sau plata serviciilor si o fanta cu un sertar pentru eliberarea numerarului. Echipamentul de transmisie se afla la unitatea bancara care deserveste ATM-ul prin care se transmit si se primesc informatiile la si de la central informatic de la centrala bancii comerciale. La primirea informatiei privind golirea casetelor, acestea se inlocuiesc de personalul autorizat ca casete cu bancnote iar cele goa le se transporta la centrul de procesare al bancii. Pentru fiecare tip de operatiune (eliberare de numerar, plata pentru fiecare fel de serviciu sau de informatie) se folosesc softuri specifice existente la centrul informatic care comanda succesiunea opera tiunilor. Fluxul operational pentru eliberarea numerarului este urmatorul: - introducerea cartii de plata in nisa pentru carduri (card reader); - tastarea PIN-ului (se admit numai doua greseli de tastare la a treia greseala cardul se retine de ATM); - tastrea sumei dorite care nu trebuie sa depaseasca limita prevazuta in conventie; - eliberarea numerarului si debitarea contului personal de card; - restituirea cartii de plata; - eliberarea chitantei.

In ce priveste operatiunile de plata sau informatii de cont, acestea se regasesc in meniul care se afiseaza pe ecran, dintre care cele mai frecvente se refera la: - plata facturilor pentru servicii ca telefon, electricitate, gaze etc; - rambursarea ratelor de credite, plata dobanzilor, comisioanelor etc; - obtinerea de extrase de cont si alte informatii de cont;
10

- obtinerea unor informatii fonanciare de piata (dobanzi la depozite, credite, titluri sau alte valori mobiliare); - operatiuni de cash management. In toate cazurile se introduc prin tastare datele solicitate de men iul ales si se astepta confirmarea tranzactiei. In unele cazuri pot apare mai multe variante si atunci trebuie sa se opteze pentru una dintre ele. In final, aparatul elibereaza o chitanta privind operatia efectuata si returneaza cartea de plata.

IV.3. Operatiuni de plati cu carduri la comercianti Operatiunile de plati la comercianti reprezinta esenta cardurilor, inlocuind numerarul sau cecul cu operatiuni on-line si implica o relatie tripartita: comerciant, beneficiar si banca. Comerciantii au asigurata plata prin confirmarea primita de la banca, fie ca este o banca locala sau din strainatate, iar beneficiarii s-au achitat de obligatia de plata in cateva secunde.

Capitolul V : Operatiuni frauduloase cu carduri


Dezvoltarea activitatii cu carduri a scos in evidenta si unele imperfectiuni in ce priveste securitatea operatiunilor si a modului de utilizare de catre posesori. Masurile de securitate ca holograma, PIN-ul, verificarea specimenului de semnatura nu s-au dovedit suficiente si au fost introduse masuri in operare ca limitarea sumei autorizate, a numarului zilnic de tranzactii la un comerciant, verificarea elementelor de identificare cu cele existente in baza de date si alti parametrii specifici bancilor emitente. In acelasi timp, perfectionarile tehnologice au condus la inlocuirea suportului hartie cu cel electronic si la extinderea transmisiei telefonice, care, in unele zone, raman vulnerabile la incercarile de frauda.

V.1.Fraude determinate de posesorii cardurilor: - utilizarea cardului de catre posesor fara existenta disponibilului in cont pentru mai multe operatiuni care nu sunt supuse autorizarii (sub limita de autorizare), speculand faptul ca operatiunea nu se verifica; banca emitenta refuza plata, urmand ca banca acceptanta sa se indrepte impotriva comerciantului ;
11

- utilizarea cardului pentru tranzactii pe care ulterior posesorul nu le mai recunoaste, din rea intentie sau alte motive (folosirea cardului de catre un alt membru al familiei fara stirea posesorului); in acest caz se ridica problema calitatii activitatii de triere a clientilor de catre banca emitenta si a preocuparii pentru formarea unei culturi bancare; - transmiterea cardului altor persoane care efectueaza tranzac tii (de regula in strainatate) fara ca detinatorul sa le recunoasca; de asemenea, apare o problema de relatii cu clientii, in special in perioada de inceput a folosirii cardurilor.

V.2.Fraude determinate de terte persoane: - aflarea numarului cardului de catre o terta persoana in diverse imprejurari si folosirea acestuia in operatiuni frauduloase, ca de exemplu, folosirea cardului la un magazin, restaurant, hotel, cazinou pentru tranzactii pe care le recunoaste, insa numarul cardului a fost furnizat de un angaj at al firmei unor persoane care utilizeaza aceste informatii in tranzactii frauduloase sau transmiterea prin internet a numarului de card si data valabilitatii pentru a beneficia de acces la un site ori pentru a plati un bun/serviciu, aceste informatii ajungand la un hacker care le foloseste in detrimentul detinatorului de card; din acest considerent multe banci emitente limiteaza accesul cardurilor la tranzactii pe internet; - copierea benzii magnetice a unui card valid al carui cont atasat este alimentat c u un alt card pentru tranzactii comerciale, procedura care se numeste skiming si este foarte greu de depistat ; - folosirea unor carduri pierdute/furate sau contrafacute, profitand de ignoranta comerciantului sau de complicitatea acestuia cu infractorul; de exemplu, in cazul cardurilor pierdute/furate comerciantul accepta operatiuni sub limita de autorizare fara a consulta lista cardurilor nevalabile, iar in cazul cardurilor contrafacute, in care se cumpara bunuri de valori mai mari (bijuterii, produse el ectronice, haine de lux etc), comerciantul fie ca nu verifica cu atentie cardul care se poate depista ca nu este autentic, fie nu este prudent ca sa solicite consultarea posesorului real; asemenea fraude se recupereaza, la sesizarea detinatorului real, de catre banca emitenta, aceasta de la banca acceptanta si apoi de la comerciant.
12

Capitolul VI : Avantajele utilizarii cardurilor


Utilizarea cardurilor prezinta o serie de avantaje pentru toti paricipantii: client, comerciant, banca 1)Clientul, posesor de card are trei avantaje majore: primul, si cel mai important fiind comoditatea, detinatorul nefiind nevoit sa-si faca probleme daca are sau nu bani asupra lui, pur si simplu intrebuinteaza cardul. Cheia succesului cardurilor a fost usurinta cu care se poate utiliza; faptul ca se poate avea acces la cash la orice ora din zi si din noapte de la un ATM fara sa fie nevoie sa se apeleze la serviciile unei banci au impus cardul ca principal instrument de plata in lume. Alt avantaj de care dispune detinatorul este faptul ca poate face cumparaturi, cu anumite tipuri de carduri, fara a dispune de sumele necesare, in limita unui plafon de credit, plata urmand a se efectua ulterior. Un alt avantaj al utilizarii cardului este securitatea fizica, cunoscut fiind faptul ca in acest fel pierderile sau furturile se micsoreaza substantial. La toate acestea se adauga diferite servicii atasate cardurilor de catre emitenti, cu scopul de a le face atractive. 2) Principalul avantaj al comerciantului consta in cresterea cifrei de afaceri ca urmare a posibilitatii de a servi atat clientii care dispun de numerar cat si pe cei care prefera cardul. In tarile dezvoltate acceptarea cardului ca metoda de plata este o conditie de supravietuire pe o piata in competitie. Odata cu cresterea numarului detinatorilor de carduri, comerciantii au inceput sa accepte tot mai multe marci de carduri, atragand astfel mai multi clienti. 3)Avantajul bancilor de a intra in acest sistem de plata consta in eliminarea manevrarii unei mari cantitati de numerar cu toate dezavantajele si cheltuielile legate de acesta (securitate, numarare, depozitare, transport). Bancile pot folosi cardurile si ca o modalitate simpla de a acorda credite si de a incuraja clientii sa se imprumute, dobanda la astfel de credite putand fi o sursa importanta de venituri. Acest instrument de plata poate atrage si clienti care nu locuiesc in apropierea bancii. In mod obisnuit, clientii bancilor erau cei care locuiau sau aveau locul de munca in apropierea bancilor, aparitia cardurilor eliminand acest dezavantaj. De asemenea, detinatorii de carduri sunt potentiali clienti si pentru alte produse bancare.

13

Capitolul VII : Cardurile in Romania


Anul 1992 poate fi considerat anul debutului de carduri bancare in Romania. Tranzactii cu carduri, respectiv acceptarea la plata a cardurilor emise de banci din strainatate, au fost derulate in Romania inca din 1972, dar acest serviciu gestionat de Oficiul National de Turism, era destinat turistilor sau oamenilor de afaceri straini care vizitau Romania. Din anul 1992, banci comerciale romanesti, cum ar fi: Banca Comerciala Romana, Banca Agricola, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banca Romana pentru Comert Exterior, Banca Comerciala Ion Tiriac iar ulterior din 1995 si Banc Post, au pus bazele programelor de carduri in Romania, angajandu-se atat in emiterea cardurilor, cat si in crearea conditiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plata ca mijloc de decontare in mediul economic romanesc. Intentiile acestor banci au fost materializate in prima faza prin aderarea lor la sistemele mondiale de carduri VISA INTERNATIONAL si ulterior, in 1994 la EUROPAY INTERNATIONAL, precum si prin crearea unor departamente bancare specializate, dedicate exclusiv operatiunilor cu carduri.

14

Concluzii

Cultura cardurilor n Romnia este nc n dezvoltare. Tot mai muli romni se convingc a cumpra cu plata prin card bancar este mai sigur i mai convenabil dect a cumpra cunumerar, semn c piaa este foarte activ i c oamenii neleg necesitatea diminurii plilor cash. Pn n present, n activitatea de transfer electronic al fondurilor a aprut o serie de alternative la cardurile deja existente pe baz de band magnetic sau microprocessor.Acestea sunt rezultatul introducerii unor tehnologii electronice deosebit de nalte ale unor firme specializate n domeniu. Au luat natere ca urmare a dorinei continue de perfecionare,precum i datorit dorinei de stopare a fraudelor . In viitor, se are n vedere trecerea de la o cretere cantitativ la una calitativ, de la debit i overdraft la credit, de la carduri de salarii la carduri cu pachete de servicii, de la retrageri de numerar la tranzacii la comerciani.

15

Bibliografie
www.wikipedia.org www.studentie.ro www.biblioteca-digitala.ase.ro

16

Cuprins:
Introducere Cardul de credit... 2 Capitolul I : Cardul ca instrument de plata. 3 Capitolul II : Date de identificare....4 Capitolul III : Caracteristicile tehnologice ale cardurilor5 Capitolul IV: Operatiuni cu carduri.8 IV.1. Emiterea cardurilor............9 IV.2. Operatiuni de retragere de numerar...9 IV.3. Operatiuni de plati cu carduri la comercianti11 Capitolul V : Operatiuni fraudulase cu carduri.....11 V.I.Fraude determinate de posesorii cardurilor..11 V.2.Fraude determinate de terte personae..12 Capitolul VI :Avantajele utilizarii cardurilor................................................13 Capitolul VII : Cardurile in Romania.14 Concluzii.....15 Bibiografie..16 Cuprins ...17

17

S-ar putea să vă placă și