Sunteți pe pagina 1din 74

f, TYSU

[Al.,\lfl I gt\il J IOf, I{l


YTUOISI

Yt\iIt\t-YT3-\IUI

hdk

f I'HO'ISISY

I
5

I
I t
I

INTRODUCERE

I I

Definitie

lstoria medicinei este disciplina care studiazd dezvoltarea doctrinelor medicale,

organiz-rii ocrotirii sindtitii


evolutia societitii.

5i practicii medicale, in

legdturi indisolubili cu

Practica medicala a apdrut - odata cu aparitia societjtii omenegti


,

- ca actiune instinctivi {empirici)pentru - alinarea durerii de diverse origini

ingrijirea gravidei, lduzei, nou-niscutului

pistrarea capacitJtii de munci

lzvoaref e medico-istorice 1'Paleopatoloqia

se

ocupi de studierea rJmi5i!elor omeneqti (schelete, mumii) pentru

a descoperi urme de boli gi procese de vindecare

2'Arheoloqia
medico-istoricd

f
i

- ramS5itele dotdrilor de igieni aie unei localitdl


- desene rupestre, fresce, rnscriptii, sculpturi, monumente

- cerceteazi ]

l. - obiecte magice, instrumente mecJicale diverse etc. '' 3'Etnoiatr'iq - studiazd medicina empiricd din cele maivechi timpuri prin cercetarea (etnografia 5i f - RoRulaliilor aflate in prezent in perioada primitivi .L foiclorul medical) - medicinei populare practicate in nrediul rural
odato cu aporitio scrisului (Antichitote) au fost eloborste documente, printre core 5i unele cu conttn ut medicol, core oLi constituit o sursd impoftontd de informotii pentru rotroistarici (cercetatori ai' istoriei
medicinei).

It]

in perioada celui de-ql 3-teo val al miScorii feministe (inceputo in onii 'g0) s-o pus prohtems cercetorii prezentei femeilor in istorie in generol si in Stiinto'in special. sunt de pdrere cd ocordoreo stentiei cuvenite
ferneilorin istorio medicinei le vo permite studentelor sd-li gdseascd un model de urmot in vritoorea profesie.

[t]

Bibliografig

Bologa

(sub redactia)- lstoria medicinei universale, Ed. Medicali, Bucure5tr, 1,970


v,,i ki

htto :./r'en

pedia.org/wiki/Femin

ist

move ment

Medicina

a \

- :': -,-, _: foloseau obiecie ^ :i -: : \empiricd (instinc:; .= -'' --::mito-magica


---.-;^-^ LrdilrEilE t- ^,,;^uc5-[J-du l_: - _ :

-'
:

;in luxatii, fracturi), trepana!ii


.,indecare) 5i remedii din cele
3

regnuri (vegetal, a-.rr "

Medicina era pragticati de

vindecitor

-.'=.':

'Sjirorul 5i conducdtorul tribului

Conceplia lor despre Eg_ZClg_b9[!_g,r era

a\\

demoniocd (organism invadai de

:en:i,,
c5 toatd lumea

animistd (pierderea propriuluisuf et) [Oricurn, ei erau convingi


inconjurdtoare era insuflelital

[!]

Existau oceleo5i boli co 5i acum, dor incidento

lor ero diferitd. S-ou descoperit cu ajutorul poleopotologiei

leziuni de reumqtism cronic, infectios, de osteomielitd, rohitism, tumori osoose, tuberculozd gi sifilis osos.

[z] in perioada preistoricd femeile ovequ

oceleclSi

tlrepturi co bdrbalii (vezi rituolurile de inmormontare), chiar

Si dupo sfdrSitul mqtriorhotului (neolitic). lmportonto femeii in societatea primitivd tronspore otdt din
veneroreo Zeifei lviome, cdt 5i din existenta figurinelor ontropomorfe feminine, ritualurile de

fertilitote

5i

fecunditote cdpotdnd o more omploore in neolitic.

Bibliografie- Bologa V. (subred.) - op. cit.- p.670-680

O.Drimba

lstoria culturii 5i civilizatiei, vol.l, Bucure5ti, 1998

M.Eiiade

Jstoria credin!elor
p.5

5i ideilor

religioase, Ed.StiintificS, Univers Enciclopedic,

Bucuregti, 1999

M.Eliade

l.l.Culianu

Dictionar al religiilor, Ed.Humanitas, Bucure5ti, 1993

p.74I-243

I I

ANTICHITATEA fn general' in Antichitate, medicina era sacerdotalS, adicd practicatS de medicii-preoti


Ei foloseau

vindecdtori'

spiritelor, etc.) 5i empirice {remedii din cele 3 regnuri)

in templele zeilor metode religioase (rugiciuni catre zei), mito-magice (arungarea demonilor, invocarea

-Mesopotomia[tJ
Lo

dot de greci' insemndnd

.aro

sctuald se considerd cd ceo dintdi mare civilizolie o Antichitdtii o luat naStere in Mesopotomio (nume

"Taro dintre fluvii"

insumoreo culturilor o trei popoore distincte (sumerieni, okqdieni, osirieni), q cdror istorie s-a desJdsurotintr-un intervol de aproximativ trei mitenii.

Tigru 5i Eufrat). ,,Civirizofio mesopotomiond,, reprezintd

ln Mesopotamia

practrcau \ medicina \

p_-

medicii-preoti (specializaf i in functie de metoda terapeuticS folositi) tr" i vindecdtori_ Irtar, Ninazu, Gula, etc.l

->
\,
\

specific asiro-babilonienilor era folosirea in determinarea cauzei evolutiei bolii a

5i

3t:au

i \\ \\ \\

| J l-

astroloaiei (pranetere infruentau toate evenimentere sociale, cat


tisanatatea)

divinatiei(interpretareadiverselorsemne,,citite,,inaspectul
organelor animalelor sacrificate, de exemplu)

t\ --Jtmedicii responsabiiitate | \ I \ Junorca F__+\chirureii

empirici (vindecitori)

speciarizati in foiosirea diversetor Procedee terapeutice

(consideralimegte5ugari)

medicii veterinari

Documentere medicale (cere mai importante) din Mesopotamia sunt: Farmacopeea de la Nippur (tJblitd de lut, cu scriere cuneiformi, considerat cel rnai vechi text nedical - cca.2200 i.H.).

Codui lui Hamurabi (primulcod de legidescoperir

cca. 1750 i. H.).

t
f,

fi

F
F F F
F

7. Farmqcopeea de Iq Nippur

-'.:

r:-lnuri, formule magice) ce contine:

-medicomente | -,.=:=,: :
(remedii)

g a

a'ectiuni (curmale, srnochine,

*
-{

lapte vaci

albi etc

fl g

mormdnt etc-

:- -: --.=,.:-- - -:a" _(toate formelb medicamentoase . , a. - : :: r.= j:: . , ., [Se explica modul de preporore e: :tr:'. r -. _ -': : ci =
-forme medicamentoese ---------+
a

apa, lapte, bere)

g g 4

dor

faro

s
3

I
I

ii 4

f,
.E

ii
s

2. Codul lui Hamurabi (rege babilonian) conline 9 qrticole privitoore Io medici si medicind articolul

218 ---+ despre


1-

onorariile
\ ^^..t^^-^r-

dificultoteo operytiei chirurgilor

E fl

& &
1:

rl

!i

in funcf ie de

(cataracta, orlopedie, mica


{
chiru rgie
)
3

I
I I I I

closo sociola a pocientului

rt

It]

Unele temple inchinate zeilor 5i zeitelor erou atdt locase de cult, cot 5i locuri in care discipolii prirneou
o

cunottinte medicole, de la preoti 5i preotese. Lo Nippur exista


medicinei, Gulo.

infloritoore 5coald medicolo, nnf rnnnfi rlp zaifn

r r
t

Bibliografie

V.Bologa -op.cit O Drimha -+rn

rit

vol.l
rn
a

http://ats.ctsnetjou

ls.org/cgilconLentlf ulll69 lU

L1

4l
I

Eaiptulfaraonic

[tJ Civilizatio egipteond onticd s-o dezvoltotin perimetrul Deltei Nilului,intr-o perioadd de cca. trei milenil i.H. - Medicina care a dominat in Egiptul antic a fost cea sacerdotald, practicati de medicii-preoti in templele
zeilor cu atribute vindec5toare Ilsis, osiris, Thot 5.a.]. Cu timpul, aceste edificii au devenit temple-sanatorii
(complexe terapeutice).

[tJ Pentru prima oord in istoria medicinei o avut loc zeificoreo unei personatitdti medicale.

Este

vorbo despre

lmhotep (sec. Vl-V i"H.), core ero 5i arhitect. Considerqt zeu al medicinei dupd moorte, i-au fost construite multe temple, cel mai impoftont fiind cel din Memphis.

Documentele medicale din Egiptul antic sunt reprezentate de papirusuri (8 in total cu conlinut medical).

Patru dintre ele sunt maiimportante din punct de vedere medical, dar numai doud vor fi discutate op larp

1. Papirusul

Ebers (cca. 1550

i.H.)

medicomente

ji

forme medicomentosse din cele 3 regnuri

-+

enciclopedie medicalS care descrie:

-vegetal

(-laxative - ricin, curmal, smochin (qe) \.\diuretic - scila maritima


sdruri de arsenic, sulf, mercur etc.

,/,z

sedalive

opiu, mandragord, canabis


etc.

-animal- miere, cear5, lapte, organe de animale


-mineral

forme medicamentoase

pilule, cataplasme, supozitoare

g.a.

metoda onesteziei locsle cu piotro memfiticd (calcaroasji


qnestezist, se picuro otet

lse rdzuia pe locul de

ji

se obtinea o refrigerare locolofoorte bund)

conceptis eqiptenilor in ceea ce privegte modul de alcotuire si functionare ol orqanjsmului

[t]

DeSi studiile de

onstomie nu s-ou dezvoltot (disecfiite erou interzise, ior imbdlsdmdrile erou reslizqte door
Si

de anumiti specioliSti), aveau o conceptie sinteticd, integrolisto despre constitutia

functiite orgonismului.

Ei

considerou co songele pulseozo in corp (ou facut pentru primo aoto leqoiura intre batoile inimii si puls) duce 5i
cu sine un principiu imperceptibil din oer =pneumo= core se oduno in alononi odotd cu respirotio.

2.

PopirusulSmith (cca. 1200

i.H.)

chirursical

descrie 48 de operotii (cataracta, mica chirurgi=- rnopedie) in ordine topoqroficd (de la cap la genunchi) descrie metodo reducerii luxotiei noastre) descrie circumcizio co operotie rituolit

temDor:.-r:-: .-.,rTe

(identicS celei din zilele

r
t_

t_

T T

3. 4.

Papirusul de la

Kahun

------------+

a
3 fi

Papirusul Br1qsh (de la Ber,i-

i i I

r
I I I
I I I I I I

c;:r-.: -,-.:-- --j-': . ., : =- : -'.- i:ii templelor - o persoond cocoSoio, s-.'-' -: := .-: = ---- ----: --,::: ;' t persoond spriiinita in carje, dstorito membrelor inferioare otrofiote, ca L)r.-.':: :-- --- : :: : :-:-? :t,eoicale figurote in picturi 5i bosoreliefuri (etapele operotiei de circumcizie, de e;e'': [t] poleopotologio's'a ocupqt cLt srtdi-. '..'' :' :::::::';r,'l L)rmele bolilor (boli osoase, parazitore, unor trotomente' dermotologice, reumotice etc.)ti ole prc';-': -' i= -:t:: : "nc '^ [t] Ca gi in Mesopotamio, femeile erou occei:c'" ;:ci' 2 :.e jicaie (spoftinand de templele zeilor vindecatori) ca discipoli sau prot'esori 5i ti se permitec, cc ii..irs?, si se ocupe Si de medicind. Astfel de Scoli existqu in [t]
Arheologio medico-istorico
--

-E

lo vechii egipteni (picturi pe peretii

f; il
i: I ::
:.i

1
a

ii J
1i

Iocolitotite Sors gl Hetiopalis. lstoricii ou otestot pesft iA0


a

ie femei-medic (printre care 5i chirurgi) in Egiptul

ntlc.

Bibliografie

- V, Bologa - oP, cit. - O. Drimba - oP. cit. -vol. - Fowler, R. - Female Physicians in Ancient Egypt. Egyptian Women
I

Making Their Mark in the Freld

r
[t]

of Medicine (11.05.2007)
{http://www.suite101.com/content/female-physicians-in-ancient-egypt-a21021)

- lndiat'ost creoto de proto-indieni (preorieni)

primo civilizotie urbqno (contemporand cu Mesopotomio 5i Egipt)

pe volea tndutui. Se carocterizo printr-o plonificare urbonisticd de exceptie (strctzi lorgi, canolizore, locuinte cu 2 etoje 5i baie, boi publice cu instolatii de incolzire o opei). Pe tq 1500 i.H. s-ou stobilit hinduSii (orienii) in zonele
cucerite de lo proto-indieni.

r
t

[t]
pe

Cuttul Zeilei Momo, opdrut lo proto-indieni,

persistat Si lo hindttsi (oeriaado vedico)

in Rig-Vedo

se

numefte Rooti, iar in lJpanisode


Shokti, energio feminind

Koli (dubld personalitate). Consideroto sotie o lui Shivu, Kali o reprezento 5i


invingea

o tutur(jr zeilor. Zeito Momo ero intrucnrp,:ii 5 ce Durgo, ceo core

demonii bolilor.

lstorra lncliei (implicit a medicinei) se imparte in 3 perioqde vedicit - de la 1500 i.H. la 800 i.H. ..,,, // t\ \ brahmanici - de la 800 i.H. Ia 970 d.H. \ moguli (musulmani) - dupi 97O d.H. T.Perioada vedicd a primit denumirea de la cele 4 Vede (scrieri sacre indiene)

/ 2 \ a.

. Ris-Veda
Athan,a-Veda sama-veoa

-scriere sanscritd (alfabeticd)

-dateazi de la -1000 i.H.


-contin
gi

\\

elemente de medicini 5i chirurgie

AYur-Veda

Rio-Vedo s-----------+ imnuri religioase, rugaciuni vindecdtoare -\


___.*.

medicind

practicata de inteleptii-medicj 1ar."ii;,

.rr"

-cintau in -.> cor cu oamenii rugaciunivindecitoare


-foloseau multe plante medicinale in terapie
-se ocupau gi de mici chirurgie, ortopedie (ex.

operau cataracta,

reduceau luxatii, fracturi, confectionau 5i utilizau proteze funclionale)

b.

Athorva-Vedo diverse boli (unele pentru prima data)


e X, r:\

malat ia. ciuma, holera, variola

\ \ ''r'"' lonre onilon5i6, . r"rr deliriUm tfemenS \

\
X. r--_\ \

reumatism, icter, hematurie

medicamente (c6teva sute, majoritatea vegetale) rauwolfra


$r rn

serpentina

folositi

ca vasodilatator

oepr?srq
\Jr, sulf; petrol, sare

sirur' c= 'n-r.
2.Pe

rios d a broh mdnicit

in care se considera ca zeu suprem Brahma (izvor de energie magica

- imc,iicii micro gi macrocosmosul) prin ascezd, penitenti teoria transmigratiei lr=.r -=-r''iit ---+ in viata actuala te potr (. r.=i'= - clan superior (intr-o casta superioara) intr-o viaii r.'i i:ar: metoda voga ia amploare ='. .,- r:cuta de pe vremea
ce cuprinde intregul Uni'.'ers

etc.

proto-ind ien ilor); a re ca : - , :

-'- ' )l rinnnmipi n<ihn fizinlnoire


:-:r

.i snirilrrale {notenlpal' : --:


coroului. ne care le corrs.:.-,

.^r^ cIgtScLrLE vclc ^--,^-+;^- ale Jivina).

t I t t
I I I I I I I I I I

..'- - : medicinei ;aceostd mediere e.': :: -:-[!]


Yogo

foce tranzilio intr=

:'. * : : .'' :sciico-religioose


-..-

5i cele biologice ale

Din perioada brahmanic- Prc.

din sec lld.H.)

b.

Susrutosomhita

pentru prima dati

.in

istoria medicinei se afirmi legitura strinsa


5i

intre medicini si chirurgie {orice medic ar trebui si practice


chiru rgia ) descfl
e

numeroasele operatii care se realizau cu succes cataractS, plastii (cea mai per-fec!ionata era cea
nazalS), fistule anale, laporatomii, cezariene etc 100 de instrurnente chirurqicale

t r t
Bib{iografie

'

20

tiietoare

- 80 netSietoare

\\ anestezia prin fumigatie

cu canabis indica

\\

sutura plSeilor postoperatorii cu furnici negre

conline elemente de anatomie empiric5

(firi

disec!ii)

V.Bologa --oP.cit.

enumerarea a 500 mu5chi, 300 oase, 70 tuburi (vase, nervi)

M.Eliade -,,lstoria credintelor

5i

ideilor religioase", Buc. 1999

-Chinaca si celelolte civilizatii deio omintite, civilizolia chinezd s-s dezvortot in zons unorfruvii (Gorben, Arbostru). Anterior perioadei

[t]

(impdratul Cerului)' Chen-Nung (impdratul


chineze' core consto

dinastiilor' se spune cd ou existot trei impdroli regendari


Rosu

in

(intre 2g00-22o0 i.H.) Fu_hst pdmdnturui, impdrotut / cer care o pus bazere farmocorogiei remedii naturole), Huang-Ti (impdrotut Gorben
_ ,,Nei Jing,,).

tratatului clasic de medicind

impdratur oomeniror, outorui

::^t,':':::,i :::::t t"rl, ,:::rr


,:::*::t, ^;!,^ii! '::'":': -

lsou ,,medicii hronei',) Si veterinorii (sau ,,medicii de dobitoace,,)

or ,:r.u.rut so se individuailzeze unete ramuri ote mecticinei, ostfet rrro,r, ,,-uL, p,rtt onr "!, interniSti (sou,,mediciide -"dicii boti,,), chirursii (sou,,mediciide tumari,,),

clinezo' dinainteo instoldrii dinastiitor, ero mito-mosico, practrcato de vrdjitori,

rir-r'i V Ln, ,
J(L.

dieteticienii

Principalele elemente oriqinale ale medicinei chineze sunt:

l'

Acupunctura 5i iqnipunctura au apdrut in mod empiric, av6nd la baza doctrina dooistd(formuiata in sec Vl i'H' de Lao Tzi, care s-a inspirat din strdvechile credinte).

altul' Dinamica transformSrilor in Univers este asigurat 5i yin) in principiu' vonq reprezinta forta, puterea, slSbiciunii' epuizJrii' aspectului negativ

5 elemente primordiole (focul, pSmdntul, metalul, apa 5i remnul), care se

conform acesteia, Universur este format di.

transformi continuu unurintr-

domeniire. Aceste forte coexista qi actioneaza in conceptia chineziror, sdnotqtep organismurui e asigurata de echilibrul enerqiilor vanq si vin, iar boalo rezulti din clezechiribrur ror. Din cere mai vechi timpuri s-a stabilit ci aceste energii circulS de-a lungui unor iinii, nurnite meridionE care corespuncJ cdte unui organ Exista 12 meridiane principale gi 2 secundare, de-a /ungul ror strdbit6ndu-se cere 36s de puncte de acupuncturd' asupra cdrora -se actiorreaza pentru reechilibrarea energeticd. chinezii considerS ca organismul este format din loii enerqetice, corespun:5toare ceror

in toate

enerqia Qi,care are dubli polaritate (yang aspectul pozitiv ar vietii, pe c6ncr yin este asimiiat
cle

impreuna' fiind complementare'

Interne se grupeazj in functie de acestea.

5 eremente primordiare, iar organere

-lanipuncturo sau rnoxa consti in stimularea prin calc;,-a jniensi a punctelorde acupuncturr. 2' Pulsoloaia (teoria pulsului) s-a dezvoltat foarte mrrf :: . e:i-ii chinezi pentru cd ei nu aveau voie sd palpeze decat locurire indicate de bornav. Mai aveau ,a ,:=--,i ri ca qiibgre_dlgg,p:jce {in afari de interogatoriul bolnavului) studierea felei, a limbii 5i cer.:.:-:. :-=anoreptica (gust, mrros) a produseror
diverselor organe. pulsul se lua in 1g. locuri (zone anarcr- . - _ - - _ '.:-::.i:^:::'":.:.1,A:re^u$itsdcore|ezeCor0Ci2'.,:::!:-:');'jiCu@a|e edte si or Inalnte 5i dupa efort. Au descris 200 de tipurt oe puts. dini.. ::! prognostic fatal, iar 9 tipurl erau considerate fundamentale (orice medic trebuia si le cunoasi.

I
I I

3.variolizareo_+foios,-::_:_.,__-*:::.: - __ , _.-_-=,lner metode deprofilaxie(prevenire) incazul unel boli infecto-con:aE:::: :::. : -.-- :-.": :-:: -'--::,eoctivoocooiilorimpotrivovoriolei.
, - - :--.. _ :. -.-, de bambusin nasulcopilului. Aces::.::=_ _ .:--= . -=-z
general), care se usca {atenuanc,,-::

-z'.-.
--.

craful rezultat fiind suflat printr-un tub

r r
r
r r rl r rl r
I I I I
J
rl

t
t I t

4,

Farmacopeea boqatd

(numer:.:= a-:._ : --

-a

- _-. .- a-. macrocosmosul (integrui Unlvers). De ai:f= . l: .'.: Oi','i .= aila figurate gi Cerul pjm;intul. =--: Remediiie 5i folosite in relete p'roveneau din ceie 3 r:g^:. . r:: :, ii'i :;rtile de farmacologie conlinea peste 12000 refete, in care se gdseau 1000 remedii ,.,e:::a,: 5-i := :rrgrne aninraiS 300 de minerale (5i compugi ale 5i
Univers

integrerea ornului

in

orq:,- ,i--

' =: :ap5ta imunitate la variolS. .::;.plrca prin concep!ia chinezilor despre -:::-:i microcosmosul, care se asemdna cu

cestora

).

[!]

Ceo moi cunoscutd femeie-medic

din sec. lit l.:j

Jast Boo Gu

Bibliografie

V.Bologa -op. cit. O.Drimba --op. cit.- vol. ll


ina

- http;//www.cu ltu ral-china.com,/ch

WH/html/en/7

Ka

leidosco pe 119L.htm

-Grecio anticd-

[t]

in

jurul onului 20a0 i.H. o fost creoto prima civilizotie urband greceoscd de cotre ianieni (poputatie indo

europeono migrotd din Asiq Centralo).

in perioada prehipocraticS, in Grecia se practica medicina sacerdotalS de cdtre medicii-preoti (asclepiq4l

i.
La

templele zeilor vindecdtori (s5ekpip.-s!-ic) ------+ institutii medico-religioase (functionau ca adevdrate sanatorii) zeul suprem era Zeus. unul dintre fiii sii, Apollo, avea atribute vindecitoare (ca sora 5i
5i

lui, Artemis).

fel ca la egipteni (lmhotep), la grecii antici s-a petrecut fenomenul de zeificare o unei personolitati ntedicole,
care a devenit zeul principal al medicinei. Nu numai Asclepios (sec. Xl-X f.H.) a fost zeificat, ci gi femeile din

familia acestuia

Epione (solia sa, avea rol de vindecdtoare), fiicele

- laso (,,vindecarea,,),

Akeso
ca

(,,tamiduirea"), Hvgeia (,,sdnitatea"), Panakeia (vindec5toarea tuturor bolilor). Despre Asclepios se spunea
ar fi fost fiul luiApollo.

lliada (sec. lX-Vlfl i.H.) lui Homer contine multe informaiii despre medicina practicati de vechii greci

5i

despre zeii lor vindecdtori (printre care gi fiii lui Asclepios

Macaon, Podalir qi Telesporus). Fiind vorba despre

razboiul troian, sunt descrise cateva sute de traunratisme de rizboi si . ieacurile" folosite drept calmante.
antihemoraeice etc.

10

Dotoritd organizdrii economice socio-politice si in porisuri (ora5e-cetdfi), unde nu exista o crosd s-ocerdotard predominontd' in Greciq qntica s-o renunlot (sec. vil-vr i,H.) ta expticoliire mistico-rerigioose despre rumea inconiurdtoore' Gdnditorii greci ou fost cei dintdi care au incercot sd deo o expricafie ralionard fenomeneror vielii, ostfer incdtinceputurire firosofiei greceSti

ftl

ftJ adotu cu Pitagoro (cca'

se confundd cu cere ore Stiinfei.

580-500 i'H'),

Pitagoricienii au fost cei core ou creat termenul de filosofie (= drogosteo de inferepciune). gcoora rui pitogoro puneo la baza intregii realitd[i teoriq numerelor (core reprezentou esenta rucruriror) si a ormoniei intre ere. cosmologio pitogoreicd (5i eo tributard numerologiei), vo formo bozo filosofiei noturoliste de_o lungul Evului Mediu' cu reminiscbnrc pand in ziuo de ozi' Membrii confreriei pitagoreice erou in egard mdsura bdrboti si femei.
Epoca clasicd a civilizafiei 5i culturii grece5ti se situeazd cronorogic in sec. V i.H., supranurnit gi ,,secorur de (al aur" lui Pericle)

in 5tiinlo 5i filosofia greacd reapor ideire mistico-rerigioose.

greceascd), Siracuza {Sicilia) s.a.

prin infiinlarea scolilor medicale laice (unde se punea bazi pe practici 5i rationament, transmiterea cuno5tintelor fac6ndu-se prin ucenicie, medicina nemaifiind considerati o Stiinta secreta). - Scolile medicale laice au luat nastere in coloniile grece5ti din Kos (insuli din apropiere de Asia Micj,_acunr aparfine Greciei)' cnidos (in sudul Anatoliei), crotona (in sudur rtaliei), cirene (in nordur Afrrcii),ghodos (insuri
mai reprezentative 5cori medicare au fost cere

din sec' vl

transformdri importante gi in domeniul medicinei- Medicii-preoti (asclepiazii), care activau in templele zeilor vindecdtori' s-au desprins treptat de acestea gi s-au stabirit in cetiti, unde practicau in gabjlsre._oed.Eglg (iot"reioon'e)' ca medici laici' Fenomenui laicizirii medicinei (derimitare de medicina religioasa) incepuse inca

in aceastd perioadS, datoritd contextului economic, socio-politic gi curturar, au a;vut loc

i'H

-cele

din

Kos 5i

cnidos, diferite

ca

{as
-------+ medicina era consideratd o artd, deci

doctrind gi practicd medica cNtDoS

lj
o

medicina

trebuie talent pentru a o practica

->
+'

e stiinti, ca urmare oricine

--+

domina conceplia umoralistd, conform cdreia echilibrul cantitativ 5i calitativ al lichiclelor organismului conferd starea de sandtate, boala

poate invata 5i practica

oomtna conceptia solidistd, conform careia


complexul de organe solide care alcature5te organismul este rjspunzjtor de aparitia bolii; fiecare boala e determinati de.imbolnavrrea unui ortan
5 practica o rnedicin

*---|

fiind o consecinli a dezechilibrului lor


5 practica o

medicini sintetici (holisticd),

adici se considera ca boala apartinea intregului organism (perceput ca un tot


a9a cd se studia constitutia 5i starea ,unitar),

->

analitjca, conform
s_a

careia ir:b,ria studiat fiecare organ care

generala a bolnavului

inbcl.i.,: ,s:parat) 5i se cautau


5r

simptomele

s:.r-:: :

.pecifice organuluirespectiv

L1

a-::------:-

t I t
I I I I I I I I I I I I I I
[t]

tratamentul era nat:JT::


benefice

- -::' ale factorillr:: --:-

-=

--

=ir:ul era simptomatic (cate

'.---'=-.

pentru fiecare semn de boald),


sd se administreze

::: : (din cele 3 regnuri) prt'r- :


soare), psihoterapia, c

..:':i
:

ircat se ajungea

-ar'Jlui un num5r foarte mare de


ce se numeSte

pozitivi dovediti)

-,=Jicamente (remedii), ceea


coiioragmazie

Hipocrate (cca. 450-370 i.H,), me:

:- ::
c

t t

medic al AntichitS!ii, fiind numit

ultero:

Conform legendei, Hipocrote ero oescer

'.- -'': . --::' a lin Kcs, a fost considerat cel mai imporlant :'.-:: : -= :--. -- - ::- );rteptos (o 20-o generolie). Cert este cd torol 5,

bunicul sdu procticou medicino, ostjel ir,:o: 2, (medicii tineri plecauin straindtate pentru a

c ' .,-:i:

:ei,- o

;i aroctico medicold in fomilie. Cum ero obiceittl


a
a

car;:c e,9e'tento), Hipocrote o caldtoritin Egipt, Asio Mica, Scitio


Nieritul sau de necontestat a fost acela ci

Minor, Atena, octivdnd co medic Si stuciiincj in coniinuare. S-o intors in Kos (presupusa insulo notsla) 5i pregdtit numeroose generolii de medici la 5coolo meciicold. reu5it

si

sintetizeze intreaga experienti acumulati qi s-o puna


Si

in practic5. Mai mult, toate

cunoltintele
16

dob6ndite au fost logic ordonate

transpuse in tratate medicale. Dar ceea ce il confera iui Hipocrate dreptul

de a fi numit,pdrin!-gk_m.s.dbjt1gi" este faptul ca a prefieurat medicina stiintifici, prin neqoreq couzelor


suprqnoturqle ale balilor 5i prin recomondorea de o observo cu otentie bolnovul, pentru a evoluo concret semnele

,.1

:l

si simptomele. Qb;Cfvotio 5i raltplq_lnenlUl conduceau inevitabil la un diqqnostlc corecl 5i un


in
1839

t.rotq-nent qdecv,Q!.

Colectio hipocraticd cuprinde 62 de scrieri medicale (teoretice 5i practice), publicate in traducere

de catre Littrd. La vremea aceea se credea


ultimelorcercet;ri
se pare

ci

majoritatea lucririlor aparJin iui Hipocrate, dar in lumina

ci doar

16 sunt scrise

de,,pirintele medicinei".

Colectia hipocraticd este o oper5 colectiva, scrisi intr-o perioadd de cca. 150 de ani de

citre

persoane
ca

diferite, apartinAnd unor gcoli cu conceptii medicale diferite, astfel inc6t textele sunt polimorfe, inegale
va loare,

greu clasificabile.

Lucririle (cel mai probabil hipocratice) mai importante se pot grupa (in scop didactic) astfel

l.

Etici (5 lucriri)

uro

ryintul (vezi internet)


(despre nobletea profesionali etc.)

L-eqg.q

}e;prc-Lnedts
D
e

pIe

om p o rto

re

o c,qt

itE
5i

eletEplgk- (Cfe -,,Dacd existi draSoste Ce om (= 1lltn1ropie), exlsta


d

ragoste de meserie (= f iloteh nie

i2

2'

lstoria

medicinei

Despre v-eghea me-dicino (prima lucrare cunoscuti de istoria medicinei)

D-espre oeL,.gpd, recuri (descrierea cauzeror naturare are boriror; probreme

de etnografie gi geografie medicalj) Epiderniile (descrierea cazurilor clinice de boli epidemice, prin observarea

directd a pacienf ilor)


Regirnul.i.0 borire-ocltte.ise refera atet ra dietd, c6t 5i la igieni 5i mod de

viata in general) Pronosticuli= prognosticur)

se referJ nu numai ra evorutia bolri, ci 5i ra

debutul ei gi starea prezentj a pacientului Arorismele (cugetiri concise despre atitudinea medicurui
gi terapie) [sinteza experien!ei clinlce a medicului

fati

de bolnarri

4'

hipocraticl
ra

Monoerafie de oatolosie speciari

--*

D.sge-bpsrssfsua(se referd

epirepsie, pe care

n-o considera de cauzd supranaturald)

5. _ Chirureie 6.

q_ (lucrdriscrise de ginerele . \ \ \ lui Hipocrate, polip)


o
(= eucrazia)

ObstetricS-sinecoloeie

\ \ _resprqfrqgtufi I,uX,qlii o.fticu.lotjj(ortopedie) \Despre rdnite cr-qn.iulu! (prima lucrare de neurochirurgie D

din istoria medicinei)

Desorenofuralemeilor

o"rrr"

bplLle_Ienetlpt
o rle,rcsJsJ,lurLJp

D*e s p.re. Q

jlua

-sindtatea

rezuita in urma echilibrului celor 4 umori cardinaleale organismului;

[ - bila ealbena (cu sediul in ficat) | - bita neaeri (in splin j) ( -/ fleema (mucLrs) -in creier | - sdnsete (in inimi)
l

Au fost descrise 4 tipologii


organism:

temperamente umane in functie de umoarea care predominj in

[
I

- coleric (bila galbend)

- ftegmatic (ftegma)
- sanguin (sdngete)

| [
I

- melancoiic (bila neagra)

55n'iitatea este rnentinutd cu

ajutorul

phvsis-uriti

(forta ^;rr:ari vindecdtoare

organismului,

asimilati astizi cu sistemul imunitar) al pneumei (luati 5i

c;. 2?:,,

-?sptrator, ea regleazamestecul

13

corect al umorilo' homeostazie).

acestora

in organism; un fel de
lor

Boala (= discrazia

i- organism, urmat de schimbirile

calitative.

Etioloeia bolilor
uzele)

facto:

cr

_=.

-: ':-'

^':: - . ._,= : - : :r: :. obiceiuri, profesie, locuinta etc ) \ mias-meE n;'::= i-::.:-.= .-rr! emanate de ape stdtdroare, care erau purtate de van: ir ::: -': . :'-: --.., :: i infecto-contagioase (uneori epidemii) -Diasnostic \-----> cazurile clinice erar i^:i. :-: :a:. :'r :articularitilile lor (,,Nu existi boli, ci bolnavi") semnele (obiecti,rl I s .rc:t-t = :-rci=:ii,i bolilor se obtineau prin observarea { atenti a bolnavurLt {siar:::r:-a,i rrasdturile fetei, gestica etc.), palpare,
(ca

examinarea excretiilor (urin-- varsituri, sputi etc.)

[t] Aufost

descrise

foorte bine pneumonio, pleurezro, icterul, occidentul voscular cerebral, epilepsio etc. hipocrotic"

[t] au ajuns pdnd lo noi termeni, co,,t'acres


hipocrotice"

observdt in stadiul terminol

ol bolilor,,,degete

unghiile bombote ole degetelor de lo moini, in boli grove pulmonore 5i cordioce.

-Prognostic

reconstituirea evolutiei bolii de la debut p6ni la prezentarea la medic, care evalueazi starea actualS a pacientului, apoiigi exprimS pirerea cu privire evolutia ulterioari
evolutia
la

- spre K- vindecare \\\\ \ r;ronicizare \ \ \ d"..,


-

brusc (,,in crisis")

treptat (,,in lisis")

It]

Se spunea cd

intr-o boold existd zile critice

a 7-o sou a 9-o sou o L1--o, conform teoriei numerelor

-Tratament

atitqdi nea.tetape Utica qra* e_X peClelil3 echilibreze spontan organismul

Ld

a5-leplele"i

ute a,,

ph

ys i s"

->
gi

in principiu se incerca eiiminarea umorii in exc". lnrin tcranii natrrriclg


medicamente) sau se intervenea chirurgica'
- nat-u1lsl

| -folosirea factorilor benefici din mediulinconjuritor (aer, apa, soare) - balneoterapie { - regim igieno-dietetic (exercitii fizice, alimenr: aoecvate)
I
I

t.,-psihoterapie

(obligatorie) remedii din cele 3 regnuri, atent se e:tionate la patul bolnavului, in

- rQ-edica!nentos

->

functie de eficacitate

!4

chirurgical \

operalii simple (mica chirurgie)

ortopedie (reducere entorse, luxatii, fracturi)

[t] Existd 5i ostdzi metoda hipocraticd de reducere a luxof iei scapulo-humerole. [t] in Grecio anticd, pe vremeo !ui Pitogora (sec. Vl i.H.), femeite-medic qvesu stotut cle egalitote cu bdrbatii. in
perioodo hipocroticd (sec. v i.H.), incd erau primite si femei in 5colite medicale loice. incep6nd cu sec. tv i.H.,
rolul femeilor s'a diminuqt, societatea fiind influentotd cle ofirmoliile misogine ole fitosof utui Aristotel (3g4-322 i.H

),

bozote

pe diferenlele onatomice intre bdrbqt 5i femeie. Conceptio lui, oldturotd dogmei

religioose

ulteriaore, ou,,rtsigurot" un loc ingratfemeilorin societote, pond lo oporitio mi5cdrii feministe (sec. XIX).

Bibliografie

- V.Bologa --op. cit. - O.Drimba -rcp. cit.- vol. lll - M, Eliade - lstoria credinlelor gi ideilor religioase, Buc., 1999 - Lilian R. Furst - Women Healers and Physicians: Climbing a Long Hill; Lexington, K.y.:
i(e:rtucky, 7997

University press of

p.

131-151 ( http ://boo

ks.

google. ro/boo ks?isbn =08 13 10954X...

'.Gazzaniga

Phanostrate, Metrodora, Lais and

the others. Women in the

med jcal

profession. (Med.Secoli 1.997);9(21:277-290 ( http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubme d/1L6tgg6L)

-Perioada elenisticd-

[t]

Cu epoco lui Alexondru Mocedon incepe o noud etopd in istorio civilizotiei greceSti, numita,,elenistico,,

cle

lq numele de,,eleniSti", core se dddeo Iocuitorilor din coloniile grece5ti orientale (tornturile vestice ole lttlorjj
Mediterane

Asio Mico, Egipt). Cuceririle lui Alexsndru Macedon ou cuprins Si respectivele colonii, iar dupo

moorteo lui, Egiptul elenistic (cu copitolo Alexandrio) o devenit centrul de culturd 5i civilizatie sl lumii sntice.

[t]

Cronologic, periooda elenisticd se situeozd intre 323 i.H. (rnoories lui Alexsndru) 5i 30 i.H. (sinucidereo

reginei Cleopatra). Ptolemeu, unul dintre generolii Iui Alexondru,


Poiestino) 5i dinastio care i-o purtdt numele.

o intemerot regotul (Egipt,

suclul Sirier,

[tJ

Civilizotio elenisticd reprezintd sintezo intre vechile culturi orlentolc 5i greceoscd. Majoritotea monorhilor

elenistici s-au ocupot de dezvoltares culturii Si civilizotiei, insc Ptcien':ei,'au reuSit sd tronsforme Alexon6rio

intr-un renumit centru culturol gi Stiinfific, care

Si-o

postrat iniiue-,::

:jl,i in sec. lV d.H. in Alexqndno


.-;. :-.:re complexo (un

s-o

construit (332 i.H.) Muzeul (,,Museion" sou Caso Muzelor), car.

?,r:

fel

rle ocodemie

stiintifico subventionoto de cotre stot, core patrono diverse

oc::.':;:.

-.= e-:ucle), unde se intdlneou, lucrou,


15

I T
r r T r
I
I
I

discutou, predou

lec; .

ourealizatimportonteprc,q:2:._

--_-=- .: - _ : ._- ,,-: J--.:otj


.=

Scoqla medicqld din Alexanct:s

=-: -=: soiidisti .--.' , :. lra si ultima dati in Antichitate au fost

.'_ = i= :adavre umane, astfel incdt s-a ajuns la --'aa:-.-'=. tl. - 1:.). normale a corpului

I I I I

. -'- -:i- -. e>tperimentelor pe animale (vivisectii), -:a :::: --r .- prernierS, au fost intelese 5i descrise
'-r-

cic_es: : :l: r cgrce ale organismului, prefigu16ndu-se

i \

oescoperirea circuiatiei sdngelui chlrurgie

avansatd

s-a inventat masa de operalie; au apdrut

noi jnstrumente chirurgicale; se facea legitura vasculari pentru hemostaza (se coseau vasele pentru a se opri
hemoragia in amputatii); se realizau operafii complicate

(fira anestezia 5l antisepticele de azi) - laparotomii (tjiere


abdomen 5i interventie pe intestine, ficat, vezici urinara),

r I r I r
I I I I

traheotomii, trepanatii craniene


= Pe

rsonalitdti

Herofil (n.320 i.H.) [elevul lui Praxagoras din Kos, deci adeptul umoralisrlului hipocraticl - marele onotorni|t al $colii din
gi

medicale

Alexandria->descrie toate aparatele

sistemele organlsmului, ocupandu se in mod special de sistemul nerr.ios

centralsi periferic; aparatul cardio-vascular (a pus bazeie anatomice ale circulaliei s6ngelui); aparatul digestiv (a formulat primul termenii de duoclen
5t

hbtdl

aparatul genital (termenul epididim); ochiul (termenul retind)

f:-,,+ -i LtrrLcrdrt )^ - rdLUr -d )r -^-^^+x-i ue fuiqlogyl pentru a corela functia cu structurile anatom jce
str-rd

iate

- a practicat de asemenea cu success

-\ '' obstetrica ji greecoloqls


al

medicino internd

Erasistrat (n.310 i.H.) [elevul lui Krisip din Cnidos, deci adeptulsolidismuluil

n-tarele fizj,o-1'og

al$colii d jn Alexandria (prinr',r er{perimentator

16

Antichitdfii)

a studiat sNC (diferentierea nerviror senzitivi de cei motori);

funcf ia aparaturpi respirator (rolul epigrotei); cardio-vascurar (a fogt foarte a proape de descoperirea ci rc u r ati e i s d n q e I u i); diees-tiv (perista ltica ) - a intreprins $i studii de qnatonl,ie (compara!ii

om-animar) pentru a exprica

functia diverselor aparate

5i

sisteme

- a fost unul dintre precursorii qnotomie!_po.to[oa!rc (necropsie duod

decesul pacientului pentru a studia rnodificSrile organelor in diverse boli pleurezie, pericarditi, cirozi etc.)

- ca medic internis-t era de pjrere cd profilaxia bolilor este maiimportant5 decit tratarea ror; a introdus in terminorogia medicari termenur de pretord (incdrcarea excesivd a organeror cu s6nge); recomanda un tratament b16nd, plScut bolnavului {plimbare, bdi, masaje, dietd adecvatj) - chirurq foarte priceput, a inventat

instrumente chirurgicaie tehnici 5i

operatorii simprificate; forosea mereu rigatura vascurard in amputatii


realiza opera!ii cu grad mare de dificurtate (abdominare) Bibliografie

5i

V.Bologa

op. crt.

O.Drimba -op. cit

-Roms qnticd=
Romei in sec, X i.H., cror orosur-stot Romo o fost intemeiot (organizot) de cdtre etrusci (populatie de origine osiotica) in perioaclo 650-s7s i.H. Dupo inldturoreo
ct

[tJ Triburile totine (indo-europene) s-au instalot pe corinele

etrusce, cdt mqi ales greceSti, DeSi romanii erau fomiliorizoti cu ze.ii qreci incd din sec. Vl i.H. (in timpul epidemiei de ciumd de la Romo, din secvi.H., Asclepios ofost oooota: de romoni, devenind Esculop), de obio dupa cucerireo Greciei (sec' ll i.H.)divinitdtile ocesteio aufost compiei
cs.ir,ticte de romoni.

devenit republicd, fiincl concusa de patricieni (aristocratia latino). [tJ Mircea Eliode ero de pdrere cd romonii oveat),,o imaginotie mitciogico mediocrd,,. Ei ou pretuot otot zeitdli

etruscilor de lo putere (509 i.H.), Romo

- Medicina Romei antice era sacerdotalS, practicatd de medicii-preoti ir:emplele zeilorvindecatori - Medicina' ca profesie laicd, nu era agreatd de romani. primul meci: r, : instalat la Roma grec. era se numea Arhoqatos, studiase la $coala din Alexandria 5i a activat in cabineiul , ,:.:i_nr iin Roma incepand cu 219 i.H. tdoar pentru cativa ani).
'11

I I I I I

: : '::: Doctrina acestei Scoli se baza :: .:- _ " - greci Democrit gi Epicur. Aces: = ?' '- = - -. : Alt elev al gcolii din Alexa-:-

tr.

r,'na (in 90 ?.H.) Scoala metodicilor.

'.-'cos) asociati cu atomismul filosofilor


,, d n spatiile dintre ei, numite pori

Conceptia medicalS a metodiciic,

.-. --'-.'.-:"-: 'i'- -- .:' -Sdndtatea esteasigu-ara =. -.- :'ei (pori)

-:': .lomii in migcare 5i spatiile

dintre

- Boala se considera a fi cie

cc;=': -'

norrnale a atomilor

r I r I

-statusloxus-dilatarealre,z,a'==.':rt.' p?irr;iteaatomilorsisemi5tedezordonat
(h

aotic)

-Tratamentul se aplica imediat (era :riticai- ;'pecrarira hipocraticd), era energic (activ), pldcut bolnovuluise administrau remedii oe orincioiul contrariilor

(in status laxus)- vin, api rece, b5i reci etc. aos_tringente 1- djlotglpqre /in status strictus) - lichide calde, vomitive, purgative etc.

[t]

incepdnd cu sec. ll i.H., au fost aduSi lo Romo, lo inceput co sclavi, medici greci bdrboti gi femei. Dupd un

timp

li s-a permis 5i cetolenilor

romoni sd imbrotiSeze profesiuneo de dactor, primind onorur[ civile

5i

responsabilitofi. Mai mult, lulius Coesor (102-44 i.H.) o promulgat a lege prin core ero gorontotd cetdtenio tuturor medicilor core profesou lo Romo, iorimpdratul Vesposion le-o oferit scutires de toxe (cco. 70 d.H.).

Autorii medicali din Roma anticd au fost urmJtorii:

1.

Celsus (Aulus Cornelius

20 i.H.-30 d.H.) nu era medic,

insi avea cuno5tinle in nrulte domenii

Opera sa enciclopedicd (,,Artes" sau despre profesiuni) se compunea din 5ase p5rti, ultima fiind

dedicati medicinei-,,De medicina libri octo" (Cele opt carti despre medicini).

2.

Pliniu cel Bdtr6n (73-79 d.H.) a scris,,lstoria naturalS" (nu era medic), in care amintea despre
sta!iunile balneare gi despre plantele medicinale. Remarcabil este cJ in respectiva lucrare relata
despre cateva femei-medic, unele avind o pregitire medicalS completi.
5i

3.

Dioscoride (sec.

ld

H.) a fost un medic care s-a orupat in special de formocoloqie. Lucrarea

sa
3

fundamentalS, ,,De Materia Medica" (,,Despre materra medicaia") cuprindea remediile din cele regnuri (majoritatea vegetale)
gi a

fost considerat un tratat fundamental timp de 1500 de ani.

18

n *o::::1:J:::Hlrestigiur
femeiror" gi,,Despre borile acute

cuvenit speciaritifilo

de eb$ertjso-gutpsplpgkri

Golen din Peraom (130-201 d H') a fost cea mai importantd personaritate medicara doilea mare medic al Antichit;tii a Romei antice gi al dupS Hipocrate. A profesat ra Roma incep6nd din anul 160 d.H., fiind imparatilor Marc Aureliu' medicur comodos' septimiu sever. Degi nu era cre5tin, opera lui medicald sfiinti de cdtre Biserjci studiatd a fost considerati 5i in decursul intregului Ev Mediu. concepfia filosoficd a iui Galen teleologica {finalisti era idearistj, = totul are un scop)' El considera cd exista o fortd supranaturald (un pran superior, care prestabileSte destinul divin) omului' Biserica a preluat ideile rui qi re-a transformat in dogmi (tezj fundamentalJ poate ri contrazisd)' respingsnd in acelasitimp rirosoria anrici materiarista ;J"J::#;: (sisandirea

r,.ron,."i:

medic din epocS' Printre altele' a scris ,,Despre bolile

anatomice animale extrapol6ndu-le la om.

de lucrdrr, mutte dintre ele av6nd subiecte medicale. Cea mai cunoscutd care cuprinde atdt cunogtintele de anatomie preluate Herofil, c6t gi propriile observafii de ia oblinute prin vivisectii
este
,,An

Galen a fost autorul c6torva sute

gi disectii ale animalelor (porc, maimufd), elementele

urn punct de vedere ai concepliei medicale, Galen a incercat sd combine umorarismul hipocratic solidisrnul $colii metodicilor' admitdnd ci

;::il;:r"le
_-

Admirator al lui Hipocrate' Galen era adeptul metodelor de diagnostic (observatia rationata a bolnavurui) acestuia (atirudinea expectativd, care tasa physis_ul si actioneze),

arnbele sunt determinante in producerea bolilor.

cu

5i

dar fotosea 5i idei

ale

a creat noi forme medicamentoase gi a descris minutios numeroase medicamente tehnica prepar;rii a (aprox' 500)' astfel inc6t astizi se desemneazd prin termenur generic oalenicd" diverse metode cle ,,formocie de ob;inere a unor preparate terapeutice.
femeilor in Romo anticd ou fost oblinute atdt din rucrdrre medicqre 5i cot 5i in urmo cercetdriror arheorogice core au rerevot ("femeie-medic") pe extstento inscripriiror monumente sau pietre funerare (aportin6nd femettor_medic).
Bibliografie

Terapeut vestit' Galen

tnJormotii despre proctico meclicalq ale lui Pliniu' soronus Golen'

[!]

V.Bologa _ op.cit.

O,Drimba -op. cit._ vol. lll Lilian R Furst

women Healers and physicians: crinrb,rn: a Long Hi, * pp 131-151

10

r T r r
I I

EVUL
ftl

I,,qEDiU

I
I I I I I

-. ::.:'':.odcurentcoosubdiviziuneoistoriei universale. DeSi moi existd coniro,ters.. ":.,'.:-..: ::-'- -' ,,',::eri tronsformarea lmperiului Romon de Rdsarit in lmperiul Bizontin lprin ccrstr-,=: -:--::-. -,.- , -.. '^ 330 i.H. 1i muiorea oici a capitalei) ca reprezent6nd inceputul Evului Medtu. Crii-11: : , . j- -- j-:5.e/ pericode este tributord in primul rdnd celei
Termenut
--

,,EvMediu"estec:ir:.=:-' ::,-.--=-=,i--

greco-romone, in ol doileo rond contrlbutte:

rl

ideologiei creftine institufionotizote.


Co

:-:rj'=:' i::-.,:r';ce Sr influentei orabe 5i in ol treileo rond FtnoiLji c..tt? ?...-; t-c sicAilit, convenfionol, in 1453, onul cuceririi
ette, in more porte, o continuore o celei din Antichitote,
5i

nsta nti

opolu I ui d e cdtre tu r ci.

[t]

lu4edicina Evului Mediu timpuriu (sec.tt/-X)


sau moi

r
t
rl
rt

contribufii (moi mult

pufin semnit'icative) ls cjezvoitareo ei aducdnd medicii enciclopedi5ti bizantini

orobi. Remorcobild in aceostd perioodd este infiintarea primelor spitole 5i o Scolilor medicole, transformote ulteriorin focultoti de medicino (sec.Xlll). [Primo universitate a Jost atestotd in onul 1119 ls BolognoJ.

It]

Odatd

cu

no$terea creStinismului, s-q schimbat treptat 5i identitotea divinitotilor destinqte

o vegheo la

(Cosmo Si Domion storeo de sdndtote 5i boalo. Locul lor o t'ost preluat de lisus Si Maica Domnului, de sfinti ,,doctorii
Vorvor-o

Morgoreto, fora de orginfi"; Pontelimon, Anton, Luco 5.a.) 5i sfinte (Ano, Mario Mogdoleno, Lucio, (moi oles in Evul Mediu) se explico nu numai prin S.o.) vindecdtoore. lnflafia de st'rnyi vinclecdtori

eficiento redusd a mijloocelorteropeutice qle vremii, ci Si printr-ofervoore deosebita o credincioStlor'

lmPeriul Bizantin-

inainte de constituirea lmperiului Bizantin, in qnul 325 d.H., imparatul Constantin cel Mare a convocai

rl

primul Sinod Ecumenic (adunare episcopaiS, care constituie forul suprem al Bisericii

se intrune5te period

pentru a rezolva probleme de dogmi, de morali gi de administratie bisericeasci) la Niceea in cadrul acestuia s,a hoti16t, printre altele, sd se inchidS toate templele zeilor pJgani (chiar si aie celor vindecitori) si Biserico
crestind so

r r r

preia osistento medicald si sociols o pooulotiei. Au fost astfel infiinlate institutiile de caritate

crestini, situate pe l6ngi manastiri (xenodochiu


cronice sau infeclios e; qerontocomiu

pentru cilStori saraci, bolnavi; nosocorniu

pentru boli

azil pentru bitr6ni; orfonotrofie

pentru copiii orfani etc.)


de

vdsile ce! Mare (330-379 d.H.) a fost medic, preot si a urcat

in ierarhia ecleziastica pana la rangul


sr

patriarh (ulterior sanctificat) al Constantinopolului. [A reglementat

viata monastici, regulile lui fiind urmate

pr-lrnur legislator al rnonahismului si de Benedict din Norcia, fondatorul celebrei mdnistiri Monte Cassinc sr si a reusit sa impace vest-european]. A infiintat primul spital din lume {320 d.H'} in Cesareea rCapaCochia)
)(-)

credin!a cu ptiinta, realizdnd generic "Vasilioda"), care


"Vaslliada" cuprindea
:

(denumitd

reprezentat modelul urmat de toatd tumea medievali (europeand

r; )r

--^L:\ oldud,,.

- o institutie de caritate crestinS {xenodochiu - spital (care indeplinea condiliile standard):

sau nosocomiu)

r . r

era stationar pentru boli acute pi cronice

medicii erau absolvenli ai unei scoli medicale


miJloacele de tratament apartineau medicinei culte

- o scoala medicali - o socletate filantropicd (pentru

intef inerea spitalului)

Alte spitale fondate dupa modelul Vasiliadei:

sec' V

Edessa, Gondishapur (aici s-au refugiat gi au activat medicii nestorieni

adeptii patiiarhulu

Nestor, considerat eretic), situate pe teritoriul viitorului CaJiiat Arab de Rasirit.

sec Vl

Monte Cassino - primul spital din Europa (italia), infiintat de 5f. Benedict, in apropiere

de

manastirea cu acelasi nume

- sec' lX - Hotel Dieu (Paris) - al doilea spital din Europa, situat l6ngi catedrala Notre Dame. - sec. VIll _ X _ ?n Califatele Arabe la Bagdad, Damasc, Cairo, Cordoba
Pantocrator (constantinopolJ -avea 50 de paturi (in 5 sectii diferite), 3 medici (dintre care o femeie), cativa asistenti 5i ingrijitori si aproximativ 100 de persoane (contabili, controlori) in aparatul administrativ (de atunci existj birocratie in sistemul sanitar).
Xll

-sec'

lui Constantin cel Mare) 5i, dupo exemplu! ei, maioritotea femeilor nobile, au linut so fondeze astfel de institutii si/sou biserici si mondstiri. Dupo incepereo cruciodelor (sec' Xl) ou fost construite spitole de-o lungul pamdntul
drumurilor spre

[t] Au existot

multe alte spitole in Bizant, deooreceimporateoso Eleno (mctma

sfdnt, ntulte

dintre ocesteo cu personol in intregime feminin. in generol, spitolele oveau seclii sepsrote pentru femei, unde existo o femeie-medic (numito "iotraina"), in plus fala de restul medicilor (le ero subordonotd ocestoro si primeo jumdtate din solariul lor).

si transnrite rultura si civilizatia greco-romana {inclusiv cunoStintele medicale), at6t spre est (in Califatele Arabe), cat si sore vest (in intreaga Europa rnedievald).

_. lmperiul Bizantin a avut rolul important de a pistra

-Medicii enciclopedisti bizantini(care


informatiile medicale provenite de
irnportanti s-au numdrat:
Ja

scriau in limba greaca mecji:.,a a, srnt cei care au jnclus in tratatele lor

greci si romani,

aciiusanc:r:::r:ita

clinica proprie. printre cei mai

21

i t
I I I I I I I I I I I I I I

-sec.fv-oribasius:-:--::2 t,..\., J ruLr ort i _ - -: :

*j:.

: :--,- ---:.:ncjria,mediclaConstantinooor:
_

r
'

-..: -:. _ :_: din autorii r:t:-:.: spirit critic fali := :: -:::: '= z _=
"Sinogo_qe

:
=

70 de volume, in care face o compilatie

c:

la Hipocrate la Galen,

fdrj a manifesta

.:l'-SvnEtsis' (3'.:,_ !

:,.:.,i:,oi- vechi pi completarea cu experienta clinic5

artia - I i- -:-.:
pro
p

rie

srntetic

- s st:nat,:- -:. ii r::J'rarea

cunostintelor medicale din epocJ

didactic

oTir:,;r ::ar,

-;r cen:r!

studen!i (scris pentru fiul

sju

Eustatiu), folosit in

invafimAntuimeoi.:a p.n: ir sec. XVll.


"Eltpori,sto"

prima iucrare de popularizare medicald

(pini

atunci se considera

cj

arta
ce

l|
*
sec.-

medicali e secretd, adici destinat5 doar elevilor scolilor medicale), scrisa pentru oamenii
cSldtoreau in !inuturi

firi

medici (echivaient5 cu ecJucatia pentru

sinitate, cuprindea informatii

despre dieteticS, terapeutica)

Antilos

a scris

tratate de chirurqie, farmacologie, balneologie

a descris anevrismele arteriale, cauzele si tehnica operatorie pentru rezotvarea lor

(metoda Antilos, care a fost folositi p6na in sec. XIX) Vl -Aetius din Amido (502-575 d.H.)

a scris

tratatul in 4 volum e "Tgtrqbjblion"

-care estc

o compilatie hipocratico-galenica cu elemente de misticism crestin Qriginal prin - descrierea difteriei si a unei noi !ehnici de traheotorrrie
-

descrierea a 3 tipuri de viermi intestiryali si a tratamentuluispecific

Alexondru din Tral (525-605 d.H.)


tT.edicino", Sdgj"nA"l

autor al unui tratat in

1,2

volume -"Dquq;pfeZSee eofti

de

prin noutdtiie medjcale prezentate, Alexandru fiind considerat cel mai rnare

practician si teoretician al timpului.

sec' Vll

Pavel din Egina

cunoscut ca fiind cei mai renumit chirurR al epocii sale,

el a elaborat

'_fuc1glgpedie nedicolo" in 7 volume, cel de-al 6-lea fiind ded jcat eltUu-1g1e.t:

'descrie !-e!,oiciQpep.t-orij noi pentru traheotomie, hemoroizi, varice, fisuri anale, hernie, polipi nazali etc. ' foloseste pentru primo oqri* de-tLumireo .de_'-can9_91 (roc) pentru neap-lpsmuJ,msmq propune rng-todo

;i

ch i rp rg

ig a

d o decvotd.

[tJ

De-o lungul celor moi mult de 1000 de oni de existentd o lmperiului Bizontin, s-a observot
de

o otrtudine
co

arnbivalentd foto

femei, oceosto reilectdnd paradoxul civilizotiei brzontrne, core simulton denigro femeile

22

lui tisus, deci instrumentul solvdrii omenirii. Astfel incdt, pe'mdsurd ce perioada medievold progresa, educalio medicald afemeilor a suferit un declin, pentru co Biserico pra povo du i a i nfe rio ritate a or.
Sf.
I

fiice ale Evei 5i ridicq in stdvi pe

Morio, co momd a

Bibliografie

V. Bologa

op. cit.

O. Drimba _ op. cit. - vol. lV

Craughwell, Th. J. _ Seven Saints for Healing and Confort

( ltttp

http / / www' ber i efn et. co rn / garery / saintsfort'es i ck. ,lrtrn r


:

- h ftp ://fr-d _serfes. org/orth odoVh eal i n g. htrn


.
:/ /

heal

ingscripture.corn/Heal ingSaints2. shtm

http ://crestinortodox.ro /7 92/v ietire-sfi ntiror-detar

iil

Lilian R. Furst -- op. cit., pp. 131_151

http://www.doaks.orgipubrications/doaks_onli'ejblications/ATI{w.htrnr
Itttp
:

I/

jama-am a_ass n. org. cgilconren tl

fullI 2g3 I 5 / 6 6g

[t]

Califotele Arabe

_
greco-romono. De-o lungul unei perioode de

rnultiloterold' bqzo constituind-o civilizotio ontica orientals

Lo inceputul sec' vtl, in orientul Apropiot si Mijlociu, se formeazd si se dezvolta o cuttura bogatd si

si

ceo

circo 150 de oni (750-900 d'H')s-o desfdsurat octiuneo de cucerire

a voste teritorii, ostfel incdt

ColiJatele Arobe

au ojuns sd se intindd din Afganiston (orientur Mijrociu)pdnd in Andaruzio (spanio) [t] Colifotele Arobe ou suferit influento bizontind

- sunt de sorginte bizontino. sursele de inspiratie dogmotico ole Coranului au fost Vechlul Testoment si rolmudul. - istoria califatelorArabe (implicit istoria medicinei)se poate impitiididactic)in 3 perioade:
A. Ascensi-Une

si colectivo' dietetico, diverse reguli de pdstroreo

medicul si sfetnicul lui Mohomecl o fost crestinul nestorion Horet lbn Colodoh, core prafeso lo vremeo aceeo lo spitolul din Gondishopur' Co urmore, elementele ntedicole din Coron (eloborot in 610 d.H.) igieno individuold sonotc)tii de cdtre populotie

chior de lo formore, daca ludm in considerare foptul cd

750

900 d.H.

B.inflorire-sec.X-Xl
c.Deredere_- dupa 1100 d.H.

catifatulArab de Rdsirit
Ca

dupd 1200 d.H. _

jifatul Arab de Aous

23

F F F F
F T F T

[t]

lmperiul musulman

timc"' , :.-

;siiel incdt medicii nu erou obligati


i
cr,

sd

treocd ls islomism Si in ca'ifc::


oraba, insd erqu occeptate si

i: :-:.-- - --

faro discriminore. Limba oficiol6 era

,i-c::- = - Medicina Califatelor Arabe es:: . =Evului Mediu si Renasterii din Euro::

.:
d:
ascers;u:re 1= ;cti.:i), core ero asemdndtoare cu "Museion"-ul

A.

Medicina

?n

Califatele Arabe in oerioaca

[t]

in Bogdod o luat fiintd

"ep:p_-t"lel:-::-":- :::': - .,.


r:' ,.tl-' ;, --

din Alexondria, odicd serveo drept insttrur'e

:,.:
ir
limba arabJ

- in ceea ce prive5te -

medicina, aceasta

p::rca::

s= ,zraclerizeazi prin asimilarea cunostintelor medicale

greco-romane si bizantine, realizati cu aJUtorLltraou:eriio:

din Hipocrate, Galen, Dioscaricie, Oribasrus,2avel din Egina


de catre medicii Al Kindi, loan Damaschinul, lohanitius
la Spitalul din Bagdad
iE
F

I
t
I I

Spitalul din Basdod (fondat in prima parte a sec. Vlll) functiona at6t ca unitate de ingrijire a boinavilor, cat
:l

si ca centru stiintific:

in afari de faptul cd se lucra la traducerile amintite, acestea erau discutate (dezbitute) din punctul

de vedere alexperientei clinice a traducatorilor.

aici a activat renumitul alchimist Geber (cca721.-cca 815), al cirui nume real era Jabir ibn Hayy-n. De

il
I

I
I I I

profesie medic (orice medic cunostea astrologie sj alchimie), el a reusit

si

introduca in practica

de

laborator instrumente (aparaturd) si procese tehnoloqice noi (distilarea, calcinarea etc.).

in

plus,

r r r r

preporotele chimice obtinute (oxid de Fe, compusi de sulf etc.) si cele traditionale (tincturi sj elir r'lri
din plante) au inceput sd fie folosite canstqnt in terapia bolnovilor.

-in

cadrul spitalului s-a infiinlat prima farmacie din lume {754 d.H.}, unde farmacistii preparau singuri

medicamentele (pdni atunci erau preparate de medici sau sub indrumarea lor) coniorm unei tehnici ce
se afla inclusi in Antidotarium (precursorul farmacopeiei = manual cu caracter normativ, continand

descrierea

si

indica!iile pentru formulele farmaceutice, cu scopul de

a indrunra prepararea,
religtct,

' itl
jirt

conservareasiintrebuinlarea medicamentelor).

in generol, cel mai importont motiv pentru musulmoni de o

fi

interesati

c)e

Stiinld il reprezento

Cotorito indemnului din Coran de o observo semnele divine in fenomenele noturii si in noi insine 5i de o invoto

ele: "cdutarea cunoasterii e o dotorie religioasd pentru fiecore ftijS'" ti':ct:, borbot si femeie". Astfel

se

explicd de ce femeile erau primite lo scoolo medicald din Bagdad, putdnd urterior sd se angojeze intr-un spitor, unde ingrijeau in special femei Si copii.

Califatulde Rdsdrit=

Printre reprezentanfii de seamd ai medicinei s_au numjrat:

l'

Rhazes (Al-Razi)
I

m po rta

nte:

(850-932 d'H') era-persan, a scris circa r.00 de lucrdri medicale, dintre care 3 mai

a'

'-ebtub-gr-agu-!" (Cartea rui Havi) sau "continens Rhases* {tradusi in latini si folositd in universititire europene) enciciopedie medicarS in 24 devorume, care cuprindea cunostintele medicale din acea epocj.

Galen; lucrarea conf ine

al MaAsurl (Cartea lui Mansur) - rezumat ?n 10 volume al tratatului anterior, in care spiritul critic al autorului reiese din abordarea independentj si creatoare a

b.

"_Chitab

unrversititile europene pAn6 in sec. XVll.

teoriilor iui Hrpocrat si ;i contributiile personare rezultate din experienla clinica proprie. c. Trgto.t despre vafiolg a fost considerat at6t de bun, inc6t a fost tradus in latind si folosit in

2'AliAbbas(d.cca980-990d.H.)ascrisunt,ut"t(,,%,,)in2odevolume(10
de teorie si 10 de practici medicali), in care isi exprima propriire pdreri,critic6ndu-r pe Garen. pentru prima data a descris neuroanatomia, neurofiziologia creierului a ;i discutat despre boli mentale. 3' Avicena (Abu AliAl-Hussein lbn sina) (980-1037 d.H.) era tadjic sia fost supran umit,,prinrur medicinei,, (a inceput sa profeseze Ia 17

s-a ocupat de poezie' muzicd' matematici 5i a scris lucrari cu suLriecte de teologie, astronomie, geografie, geologie, logicj, metafizici s.a..

ani) si,,Leonordo do Vinci,, (deoarece era un savant enciclopedic).

a eiaborat peste 100 de lucrari de medicjnS,

experiente clinice, cuprinz6nd pdrti: 5

dintre care cere mai importante (de sintezj) sunt: o' "Cononul medicinei" (sau canonul stiintei medicaie) - cea mai Iimpede sintezi medicarJ a propriei

l Probleme generale - anatomie, fiziologie, dietetica, igiena. etici, ll Medicamente simple - peste 700 de remedii
de acfiune

istoria medicinei.

(vegetaie, nrinerale, animale), clasificate in functie

lll. Boli interne _

prezentate

in ordine topograficj

(cap

semnele clinice, cauzele si modul de producere a bolji, l: prognosilcul si tratamentul

oicioare), specificand simptomele, :ratomo_patologrce, diagnosticul,

_. :

25

t
I I
lV. Boli exterr=

I i eruptive (descrise

toate in ordine topograficJ)

-3se grupate in funclie de boli, folosite pdnd in sec. XVlll

r r
I I I I I I I I I I

- :.-..- :=: -=: --. '-" :,ractici) - renrezintd sinteza "Canonului" in versuri -.: :.,'nedicale. 1300) oentru o ma; L!: =': - . :-.:-: = - Contributiile lui Avicena la,Je:.: ::-i: --- -"Cononul medicinei" a r!s: :'::-: - .-. -, . : ;:'r foiosit ca trstat de boza in invdtdmdntul mediccti
b. "Poemul medicine,
f
_

:l
5
E

vest-european p6na in sec. ),.'

r r
t

: : : -. t'e ::i;, printre care: ulcerul gastric, stenoza pilorici; bol' infectioase (rujeold, variceta, cj-r:," . l: ::-ai.ta!-e .,1 ripuri de viermi si terapia specifici): pleurezia; diabetul zaharat; tuberculoza I r:!:- : r ::: -r ale leziunilor specifice - preinflamatia, ulceraria
A descris corect din punct o'e ,.'ece:t

caverna) etc.

A fdcut diaqnosticul diferentiol intre paralizia faciald centrala si perifericS; intre elefantiazis si lepra,

ciumd

;i holerS; meningita-rneningism etc. Ca profiloxie (prevenire) a bolilor contoqioose recomanda fierberea apei si

a intuit

octiuneo

ontisepticd o olc-golului (sfatul lui era ca rinile si fie spilate cu vin)


= Califatul de Apus =

Printre reprezentantii de seama ai medicinei s-au numirat: 1. Abulcasis(Abu al-Qasim Khalaf ibn al-Abbas Al-Zahrawi) (936-1013)

considerat cel mai mare chirurg

medieval (a practicat la Cordoba) din lumea islamicS, numit de unii "pirintele chirurgiei moderne"

a scris o enciclope4!e de-30.de volume, care contine at6t cunostinte medicale, cat si chirurgicale

partea chirurgicala

a enciclopediei este cea mai

valoroasS, deoarece reprezintJ primo lucrore

ilustrotd de chirurgie (desene a peste 200 instrumente chirurgicale, precum si ale organeior operate)
a

contribuil la dezvoltoreo chruraiei orin.

.
.

descrierea pentru prima data a sarcinii extrauterine


a inventat numeroase instrumente chirurgicale a realizat si a folosit pentru prima data forcepsul in scopul extragerii fdtului mort din uter a utilizat prima

.
.

t
:at

dati catgutulin sutura chirurgical5, procedeu existent gi azi in unele tiri

a descris tehnici operatorii noi in opera!lile de tirorda, cancer de san si altele

2. Avenzoar (lbn-Zahr)

(cca 1070-1162, Sevilla)

a scris o enciclopedie l"Restabilireo sdndtdtii prin dietd si teroaie"l in care se

ocupi atat de medicina,

si de chirursie

26

-a descris corect diverse boli- otitd medie, abces mediastinal, preurezie, pericarditi, scabie parazituJ raspunzator de aparitia ei. 5i

- (7126-L798, cordoba) - savant encicropedic (firosofre, teorogie, rogicii, psihologie, muzicd, matematicj, astronomie, fizicd, geografie) - a elaborat o
[t]
cunostin!ele medicale din epocd.

3'

Averrcies (lbn Rushd)

enciclopedie medica Id (,,Generatitdti,,) in 7 volume,

in care a sistematizat

toate

medicore. Au Jost cansemnote doud femei-medic foimoase, care ou octivat in sec. Xrr in Andatuzio, ingrijindu-r si pe conducdtorul Abu-Yusuf Yqcub cll-Monsur. Ele erau

in perioodo lmperiului Abbasid (sec' vtll-Xlt) existau, in toote orasere importante, spitare cu servicii oferite tuturor' situate in zone olese cu griid si datotefoarte bine, ocesteo osigurou trotoment grotuit. soroonere erau seporote pentru bdrbosi si lo femei' fel 5i medicii- Acestio fdceou procticd in spitor inco din studentie, remuneroti' apoi se speciolizou fiind dupd ce promovau exomenere oficiore. specioristii, bdrbati 5i femei deopotrivo, colaborqu deseori pentru rezorvoreo probremeror

[t]

descendente ore renumiturui medic Avenzoor.

Cei mat

t.

rrnportanti medici din aceastd perioadJ au fost: fbn ,Al Nafis (sec. Xlll) in ,,Comenrorii lucrare

tn

2'

{specifica despre s6nge cd face un ocol prin plamani)

evreu din Cordoba, a comentat operere clasicilor (Hrpocrate, Galen, Razes, a elaborat' printre altele, o lucrare de eticd medicalS, cunoscuta sub denumirea de " Ruoaciunea lui Maimonide" - elemente/e noi fatd de "lurdm6ntui lui Hipocrate,,
Avicena) 5i

Maimonide (Moses)

obrigativitatea perfectionarii continue in profesia medicari prin observatii proprii gi experimente,

sunt urmdtoarele:

medicii trebuie

practicii nredicaie

si

contribuie la dezvoltarea teoriei

si

l+l ttl i^ ^^^ ,,,, 5eL' L:r ou ^v Jost otestote


5e roffe
d i n So bu n c u

acordarea asistenlei medicale fdrd nicio discriminare (de rasii, reiigie, sex, crasa sociaia) cultivarea relatiilor de frdtie si coiegialitate intre

meiici

si

ofi I u

femei-chirurgi, despre core ciron din rucroreo ,,Chirurgia rmperiorit,,, scrisd

de

Bibliografie

V. Bologa _op. cit.


O. Drimba _op. cit._ vol. iV ltttp://en. rviliiped ia org/w ik iils larn

ic

nted ici,, e

2l

i I I r I I I

-i --::: i:: :=':c;o- -5;^orii rnfluentelor celtice, germonice, :- s.rce), modelote ulterior de ideologio si bizontine, orobe, cu Jondul lot.r ::'. :: ^ --- j : =- =i )niLote politico-culturald, incepe so se instituliile cregtinismului. Europo .::: :defineoscd din epoco medievola'.ir;-': : ; 'ei ir periooda de declin o Imperiului Roman [!]
Cultura
==

si civilizalio Evut" '.'=): --'--:--

,- '

ii

de Apus,

ftl

inceputut Evului Mediu vest europec'

culturald

fi

spiritualo.

.-:. -:'.:-.'-:: .'':t'-o profundo criza politica, sociold, economicd, Dacs ise dd nun:e,'e c: cr'.J- '-. nuntoi din csuza invoziei/migroliei popoorelor
proous. u-e:ciJ.i cei' 'i!iv'c de volorile culturii si civilizoyiei ontice.
.

nomode, ci moi oles pentru cd s-o

De oltfel,

oopoorele considerote borbore evesu o cui:'-'r; 5, : ( :'.

::i t cDrocpe lo f el de vechi co 5i grecii si romanii.


- in Egipt, fiind urmate
de cele

t I t t t
r I

Spre sf6rsitul sec.

lll d.H. au luat fiinti prir'ele ndnqstiri crestine din lume

din Bizant, Europa de Est;i de Vest. La vrenrea aceea, min5stirile erau previzute cu infirmerii, desLinate cJlugirilor ce slujeau acolo sau bolnavilor laici. S-au infiintat de asemenea scoli mdnostire5ti, care
aLr luat

amploare in sec. Vlll (in timpul domniei lui Carol cel Mare), primind si fete pentru a fi educate in spirit crestin.
.qici

invitau sd-i ingrijeasci pe cei suferinzi, unele fiind angajate ulterior in spitale ca infirmiere. invatomontul

nedicol monsstic se baza in principal pe teoria umoralS a lui Hipocrate si opera lui Galen. Cele mai multe minastiri si-au fdcut gridini de plante medicinale, inspi16ndu-se si din medicina popularS, dupi cum si aceasta
cuprinde elemente de medicinJ cultd (de exemplu teoria umorala).

1n

Dupd fondarea mdndstirii Monte Cassino, Sf. Benedict a ridicat alSturi si spitalul cu acelagi nume (516-529?),

care a fost atestat de-abia in 820 d.H, Prima scoali medicalS

laici

a luat nastere la Salerno (la sud de Neapole,

apropierea mJnastirii Monte Cassino). Nu se cunoaste data exacti a infiintirii ei (pe la inceputul sec. l() :

nici intemeietorii nu se cunosc,

insi legenda spune

cd

arfi fost vorba despre 4 medici de nattonalititi diferite -

grec, arab, roman, evreu.

Scoala Medicold din Salerno a fost cea mai renumita scoalS de medicind a Evului Mediu vest-european,

atingand apogeul dezvoltirii in sec. Xl-Xlll, apoi a intrat in declin prelungit, filnd desfiintata
Napoleon. Caracteristicile scolii erau urmitoarele:

in

1811 de catre

t
I I t I

se autointitula "Clvitos Hipocratica'', deoarece avea orientare hipocratica din punct de vedere

al

concepliei medicale

era o grupare medicalS compusd

atit din clerici (preoti), c6t si laici (medici

independenti.de

dogmatismul bisericesc)
primea elevi fdrS discriminare de nationalitate, religie, sex
2B

-se f;ceau traduceri din operele medicilorgreco-romani, bizantini

si arabi in

neolatini, cel maivaloros

traducdtor fiind Constqntin Af riconq!(sec. Xl, medic, cilugir benedictin)

- invitimdntul -

medical se ocupa atiit de teorie, cdt de practica, incluz6nd discipline medicale, 5i

chirurgicale si terapeutica (farmacologie)

s-a dezvoltat chirureia' mai ales in sec. Xll, unul dintre reprezentanlii de Fruqardo, care a scris un,'Trqtat de chirurqie,,in anul 71,70

seami fjind Ruaqiero


genericd de "feme jle

.* erau acceptate femei, ca discipori si.profesori (au primit


chiru rglcale.'

denumirea
si

salernitane"), ele studiind si practic6nd nu numai obstetrica-ginecolqgia, ci

alte ramuri medicale

sr

It]

Trotula (sau Trota) era profesoara la Salerno

;i

a scris !rcIA&l_dc_ablet!@_gfnessl_sgie " Despre


(sec. Xt_Xtl).

stronse intr-un compendiu intitulot "Irol!.-!g" (cel moi importont in Europa medievald in ceea ce priveste coiile femeilor)' Acesto o circulqt sub formd de monuscrise lotine (122), reolizate cle copisti loici squ

in domeniul medicinel Evului Mediu si fdcut o concluzionot cd Trota se numeo femeio-medic din solerno, core a scris !ucrdri despre medicino femeilor,
a

Prof' Monico Green (Ltniversitatea Duke, suA)

cercetdri

colugdri' o fost tradus in germand, englezd, froncezd, olandezd 5.a. (aprox.23 de trqduceri) si o suferit ot1teo tronsJormdri, incat in finot nu moi semdna
cu orginolul.

[t]Praf.Greenastudiot5ivio!osioperastoretei@(J'og8.117g),constderotdin o serie de lucrdri, mo'oritoteo cu subiectereligioase,cuexcep|ioodoud]ucrdrimedicgle:,,W,,(sau,,Phvsico,')si


"Llber composltse
medicold.

epoco ceo moi eruditd si influentd femeie ecleziosto. Eo a elaborot

"

(sou,,Cousqe

et Curae,,),,toloroqse stdt co teorie,

cot sr co proctico

conceptia terapeuticd a ;colii era in mod cert de ongrne hipocraticd (se punea accentul pe regimul igieno-dietetic gi pe remedii naturiste) a fost ilustratd in tratatul (colectiv) numit,.,Reoimul de 5i sdndtote de lo Solerno" (in versuri). Redactat cu aproximatie in sec. X-Xl, a cunoscut peste 300 de editii, care au circulat in toati Europa, ca versiuni popuiare, unele fiind sirnplificate pentru o memorare usoara (varianta care a cjrculat la not se numea " Flooreo sonotdtii,').
Scoala medicald de ld Montpellier (sudul Frantei) a fost a doua ca importantj in Europa m edievali, dupi cea din Salerno' Situati in preajma unor vechi focare de r:.rana,

civiri;atie

a beneficiat

cie

dublu apor-t stiintific: arab si iudeo-iberic pe de o parte, italo-sarernitar

la inceput de

un

r:

ce arta parte.

cei doi rnari chirurgi de ra Montpeilier au fost Henri de Mondviile :t5a_][2o) siG_uy_de_erguE! (1300 1368)' Amandoi insistau asupra necesitS|ii ca orice operator si aib: :r-::i,nte aprofundate de anatomie.

tn

fl iE
:t .il il -rl

[tJ

Guy de Choulioc

vorbet:.'- .':.,:- .:- -- "::"

ciespre femeite core procticau chirurgia pe vremeo so.

JI

c: = :-:::=::: j:- -- :: iccul V (uttimul) in octivitatea operotorie, pentru cd se bazau pe maximo: "Damr,u . :i. :-:, --- - :-'i:. Domnul va lua inapoi ceeo ce doreste, fie numele Domnului loudot", nereusinci si .-:--:-:j_- :: -:-- :it pocientuluj. - Desi Scoala Medicald din Sal:::: ?-. -= =:-:: a:a decAt cea din Montpellier, aceasta din urmd s-a
Conform evoludrii folosite transformat in prima facultate de mecjicina

:l rl
'rt ,il

rl

--l
'11

I
I

,i^ i220.

.l
I
I I
I

Alte facultdti de medicini s-au infrir:ai

.a

-'.:a:o;e - IZ24 - Sa:=:no - i230

I
I I

- Boic:na - 1250 - Paris - !280


[t]
Scolile medicale din Solerno si Montpellter ou s!u,it cu crnste orto vindecdrii, amqndoud deventncj rnodele

i
I
I I
I

pentru instituliile de invdtdmant medicol din intreoga Europd medievold. Dupa aparitia primelor universitqti (Bologno, Poris, Montpellier, Neopole, Combridge, Oxford 5.o.), Biserico

a luat hotdrdreo so se infiinteze

il :f
I

iacultdti de medicindin codrul ocestoro, deoorece se doreo ca door medicii laici sd proctice chirurgio.

rl

Deoarece chirurgia nu se maistudia impreun; cu medicina, s-au infiintat coletiile de chirurgie (de exemplu

-n

-:i

Colegiul5f. Cosma din Paris, fondat in 1268), unde discipolii primeau mai mult cunostinte teoretice (studiau in

neolatini operele lui Galen, Pavel din Egina, AbuJcasis) decSt practice, la sfarsit obfinind titiul de "chirurs de

robi lunsi". Mai existau "chirureii de robd

sg.grt5" (sau "birbierii-chirurgi"), care

invitau meseria

(mic5

chirurgie, ortopedie etc.) in familie si se asociau

in

bresle. A treia categorie de practicanti

in

domeniul
j

chirurgical erau "barbierii" propriu-zisi, care se ocupau de extractii dentare, aplicare de pansamente, ventuze, venesectie (sangerare controlati pentru decongestionarea organismului) etc.. Acestia din

urmi

se pregJteau

orin ucenicie.

OdaU cu dezvoltarea feudalismului, a avut loc deplasarea centrului de greutate al vietii economice,

culturale, sociale, politice de la manastiri gi domenii feudale cdtre orage. Dar orasele medievale erau insalubre
(se distruseseri apeductele, canalizirile,

biile publice) si foarte aglomerate (nu exista planificare urbanistici).

in

aceste conditii, ele constituiau adevirate medii de

culturi pentru microbi, ceea ce a determinat aparitia

rnarilor epidemii din Evul Mediu (sec. XIV). Acestea au fost: ciuma ("moartea neagrS"
milioane de oameni in Europa), variola, febra tifoidS, holera, tifosul exantematic.

a seceral circa 24
cauza

lspp, sifilisul. Din

ignorantei si fanatismului religios, s-au semnalat isterii colective: coremania (oamenii se adunaui5 si tremurau

pentru a alunga duhurile rele) si flagelantismul (oamenii se strengeau si se biciuiau pentru


pa cate).

a 5e

curata

de

30

Misurile antieoidemice pe care le luau autoritdlile ora5elor nu reuteau in general sd stdvileascd extinderea

bolilor:

carantina ("quaranta" = 40 in latinS) pentru vase (echipaj, cilatori gi mdrfuri) s-a instituit pentru

prima datJ in1,377 in Ragusa, apoi 5i in alte porturi ale Mediteranei (Neapole, Marsilia, Genova S.a.) izolarea bolnavilor contaPiosi in leprozerii (pentru lepri) si lazarete pentru ciumati gi alti bolnavi

cu

boli de piele.

- in ora9e, -

autoritdtile angajau medici (numiti "fizici") care aveau insircinJri sanitare antiepidemice

ipurtau un costum special, izolau bolnavii, dezinfectau cu sulf lazaretele etc.)


se luau mdsuri pentru asigurarea oraselor cu apa potabili

uneori, dupa izolarea bolnavilor, se didea foc locuintei acestora sau pur si simplu locuitorii paraseau

in masd oragele atinse de molima

[t]

!ec. XIll a insemnat excludereo femeilor din invdtum1ntul medical, ocestea nemoiputancl sd se inscrre lo
Cu toote ocesteo, studiile coeducotionole erqu posibile

j:cultotile de medicind nou-infiintote.

lo universitotile

italtene in sec. Xlll-Xlv Si au existat femei erudite core ou ocupot uneori chiar 5i posturile de profesor (cle exemplu, dr. Dorotea Bocchi (1i60-1436) i-a succedot totdlui sou lo cotedra de filosofie
U n

si medicind de lq

ivers

itateo din Bolog no.

Bibliografie -V. Bologa -op. cit.

O. Drimba

-oo. cit. - voi. V-Vl

A. Castiglioni

Histoire de la Medecine, ed. Payot, Paris, 1933

J.l. Walsh related


h

"OId-Time Makers of Medecine

The Story of the Students&Teachers of Science

to

Medecine During the Middle Ages", Fordham University Press, New York, 1911
b er

ttp :/igutem

g.or g/ etextlT\2 | 6

M. Gfeen

"WOmen'S MediCal PraCtiCe and HealthCarp in l\/ediprral Ftrrnnp"

SignS, vOl. XlV,

lss.2 (winter 1989/pp 434-474lr

- M. Green K.

"The Trotula: A Medieval Compendium of Women's Nledecine", Philadelphia,

Universityof Pennsylvania'sPress,700I(http.ll\1\,rr.upennedu,'pennpress/book/l3496.htrnl)
Walker

"La grande aventure de la medicin e" ,


htm I

ec Gerard Verviers, 1956

http ://trn h.fl oon et.n etlartic leiw itch es.

- http ://wrvw.

gal lowg lass. org/j adw i ga/herbs/\\i

o rn e

i:

l.

i, r

rl

-http://wwu,.ozedweb.conrihistor-v/middle_ages_b,r',:-j:::-

,. rer.htm
3l

RE N ASTEREA

Fenomenul istoric-culturol renascentist

nu este insd

i, civilizotiei
corocteristice s-ou definit pe.^:'-

;i

culturii europene, ole cdrei trdsaturi

:'

: :-.:: i .- :- t..-

ur;de eLt irodist

la date, in proportii si in domenii

diferite

-in olte fdri

europene.

[t] in sfero noliunii -

de Renostere se ln::. -

;:nente;
,'c

Miscorea intelectuold o umor:isn;

. -.'-..":c

,oiorile closice greco-romsne, cu deosebtreo cd oniui


5i o !umii inconjurdtosre:

este considerot demiurg, adica poote

per;e.:.;c:.: it!oarea divind a lui

. libertoteo

creotoore o omului o,:cst;t:bi,;n!atc cie eruditul Pico della Mirondola in lucrorea "A_ql-Ary
Lt.n,;'.'ersL'rur),

demnitoteo omului" (omul se oftd in centru,t

constderotd un adevdrqt "monifest renoscentist"

cunoojtereo lumii inconjurdtaore s-o situot in prim-plan


So

s-ou fdcut numeroose descope:;r;

stiintifice (in ostronomie, fizico, biologie

)-

unele editote, fiindco se inventose tiporul - si ou fost explorote

teritorii indeportote (s-o descoperit America)

Reformo reliqioasd

- initiotd

de Mortin Luther (1483-1546) in Germonio, cereo reinstouroree invotdturilor

g
R

biblice in Iocul dogmelor religioose si reevoluoreo rolului Bisericii in societote. Miscareo protestonfa o cuprins

.l

teritorii voste din Europo opuseand si a produs o adevorotd revolulie in cadrul Bisericii cotolice, ovdnd
implicotii importontein toate domeniile vietii catidiene si impact sociol pe termen lung.

!:l

lmpresiononto miscore ortisticd

o condus ls crearea unor opere de ortd nemuritoare, in speciol

in

aomeniul picturii si ol sculpturii.

in Renastere s-au pret'igurot elementele revoluliei ptiinlifice 5i o opdrut primo protoJeministd

Pizon (c. 1364-c.1434), core


ntisoginismul epocii.

o fost primo scriitoore prot'esionisto din Europa, in opero

- Christine cle so eo criticond


par1e,

Medicina Renasterii reprezinti, pe de

o parte, continuarea celei din Evul Mediu, iar pe de alta

progresele realizate au deschis calea spre etapa stilntifiga a artei medicale. in aceasl.S perioadj s-au tlezvoltar

in mod special anatomia, patoloRia, terapeutica, chjrurgia si flziologia.

7. Anatomio

disectiile pe cadavre urnane (permise doar prin edict papal, incepand cu 1302) se reaiizau in

ccnditii restrictive
La nasterea

-la facultitile de medicinS, in scop didactic 1/an sau in cazurile


Vesal (1514-1564)

medico-legale.

anatomiei moderne au contribuit;

'a. Andrtias

- fiul unuifarmacist

din Bruxelles, a urmat studii medicale la Leyda, Paris

Padova, unde a fost nun

ii

p-ofesbr de anatomie la doar 23

d: a:,''i- -'Ta

numeroaselor disectii (sure1


pe

'ealizate, a reusit sJ creeze o anatomie realj, dar si-a atras nranla

lrit-i:ri;:

:are l-a condamnat la ardere

ru8; datorit; intervenfiei regeJui spaniei, pedeapsa i-a fost comutat;, astfel incdt a fost trimis in pelerinaj lerusalim - la intoarcere a murit pe insula Zanre.

la

Lucrdrile de anatonrjg rezurtate in urma a 5 anide studiu pe cadavre:

'

la Venetia. fiind ilustrat de pictorul Stefan Catcar

-@

a aparut in 1538

)-u aparut il"__15.-43 la B.aset _ format din 7 vqrume, tratatur conline 660 de pagini si 300 de gravuri si desene (o adevJrati capodopera tipografica si artistici); cele 7 volume sunt - l. Oase cartilage
9i

'

Il. Ligamente si muschi


_

lll. Vasele

- tV. Nervii
- V. Organele digestieigi urogenitale - VI. Cordul si organele respiratorii
_

Vll. Creierul ;i organele de slmr

Contributiile luiA. Vesal la crearea anatomier moderne:

'

a perfectionat tehnica instrumentaru/ 5i de disectie


a stabili structurile constante si variantele anatomice

'diseca 2-3 cadavre concomitent pentru

precisa de predare a anatomiei -folosea ptanse/e anatomice (oamenii infati;ati in pozitii active)

'utiliza o metodoiogie

- un schelet preparat de el

'corela intodeauna structurile anatomice cu functiile indeplinite de acestea in organrsm (anatomie


f

unctionald

disecat animale (porc, maimutS, caine) pentru a compara anatomia ror cu cea a omurui (anatornie cornparata) si a reusit astfel sa inlature peste 200 din greselile ficute de Galen

'a

denumit fiecare formatiune anatornici gdsitd si a corelat-o cu toate denumirile anterioare (grecesti' arabe' ebraice etc'), rezultand un dictionar de terrneni anatomici, pe care l-a atasat ra sfdrsitul volumului sapte din tratatul sju de anatomie.

'a

' b' Alti anatomisti ai Renasterii .


incit

au facut descoperiri cieiiriti,,,e pentru diverse

pirti

ale organeror, care

acum le poartd numele (eponime) _Sylvius, Arantius, Botal, Fallcc

t r::
:,.nenesc, asa ca au recurs la disectii
de arta) erau at6t de detaiiate

c. Artistii Renasterii au dorit sa infiligeze cdt maj ficel


de.

::'c_'

(realizate
au

anatomipti) pe cadavre, iar desenele lor (premergit:a.:

t;:relor

imbogjfit cunoStinlele de anatomie.

33

I I I I

I I I I

--:-.-: -= . .. -: :: :..icr la diseclii pe anatomistul Marc Antonio Della Torre, : - :- ::-:,r: umane, cu verste cuprise intre ceteva sdptdmani si 90 care i-a oferit spre cercelar= -:'-, -:: * :: -'--:l': cie vJrstd). de ani (pentru a compara si:L':- - :.-.-.. a folosit noi tehni. :: ::-::,:'= = =--^' := - injecta vasele 5i nervii cu subsl"-ii := .---.-.:: :: r: . cclcrate) pentru a stabili traiectele lor reale in corp - injecta ceari topitd in organe,= :2. 1::- =:'-.--: ::: n: fc'n a si dimensiunile lor normale Leonardo da Vinc.

sectiona organele interne

(parenc:irra::3.=

r.

>:r':.

pe orverse direc;ii, in scopul de a le observa structura

intlmi.

a descris corect 5i a desenat

0:Jl-r. 3 !r-:3pt; si cavitatea pleuralS


i'al'.,eie cardiace

peritoneul si organele intraperitoneale fetale, embrionul

- uterul, membranele - ventriculii cerebrali


. a fdcut
cercetdri de fiziologie si a explicat:

I
I

- rolul cristalinului in refractia razelor luminoase pe retini - zgomotele cardiace provln din inchiderea valvelor

muschi

miscirile pliminilor sunt pasive, dato16ndu-se mi5cirii muSchilor intercostali


muschii sunt alc;tuiti din fibre in care se termini nervii, care transmit excitatia nervoas;
la

, a realizat circa de 1500 desene, fir1nse in 120


descoperite de-abia in sec. XVlll de un chirurg englez.

necunoscute

de contemporanl

sr

t I
I I
I

Albrecht Drirer

11-471-1528)

a realizat un tratat de anatomie ("Studii onatomice"),

in care a inserat

noi observalii anatomice, gravurile reproduse fiind deosebit de detaliate; a fost primul tratat de anatomie
plasticJ destinat Pictorilor.

-2. -

Alti picrori care s-au ocupat de studii anatomice au fost &afacl si M.tlbe-laneclg

patolooia

in cadrul acestei specialiteti s-au fdcut eforturi susiinute pentru cunoaSterea (din punct de

vedere clinic 5i epidemiologic) pi combaterea bolilor infectioase, dat fiind

ci

au provocat mari epidemii

Contributia cea mai importantd in ceea ce privegte bolile infecto-contagioase a avut-o:

t I t

. Girolamo

Fracastoro (1478-1553)

medic practician, cercetJtor (a studiat epidemiile de la inceputul muzician, geograf , matematician, astronom

sec. XVI), avea o cultura vastS

-era poet, critic literar,

Lucririle medicale fundamentale au fost:


."siphitoe sivoe

mor

" ("sifilisul sou boolo qoiico"

arar-uta 1n 1530 la Venetia

34

poveste mitologicj sub forma unui poem in versuri neo la tine realizeazJ o descriere adicJ debutul, simptomele. diasnosticul. evolutia 9i tratamentul (cu vapori de mercur gi lemn de gaiac)

"De contaqionqe

et contaqiosis morbis,, (,,Lespre


cd bolile in

avanseazd

nt determina

de el "seminqria morborum" (seminte de boali), care

fiinte invizibile numite


digestiva

demonstreze etiologia microbianJ a bolilor infectioase

pligi) 9i se fixeazd pe organe; astfel a fost contrazisd (dupd aproape 2000 de a'i) teoria nriasm"tor. u tri Hipocrate, dar a trebuit sJ mai treacE peste 300 de ani p6na cind pasteur si Koch (in 1878) au reusit s5

intri in organism pe diverse cii (respiratorie,

a definit contasiul (infectia) ca fiind orice afectiune care trece de la

modul de transmiterg (valabil si azi) poate

o persoanJ la alta,

rar

distanti (prin aer, praf)

fi direct (prin contact), indirect (prin obiectele bolnavului) si la

- a ficut Ca|a5trofale(cutremur,inunclatii,r5zboi)si@(datorit5nerespectjriiigienei,
aglomerafiei etc.)

contagioase)

a preconizat pentru prima dati masuri specifice antiepidemice (profilaxia bolilor infecto-

-a

(pulmonarS, bubonicd); ftizia pulmonari (tuberculoza); tifosul exantematic si febra tifoidii (a diferential); variora (pe care a derimitat-o strict de arte bori epidemice)

doui forrne de ciumi

ficut

diagnosticul

-3'

Teropeutica

s-a

imbogJtit cu remedii vegetale, aduse din regruniie nou-descoperite:


cora) - coaja arborerui de cincona (chinina penrru malarie)

- 4neri,ce (cocaina,

- temnul de saiac (pentru sifilis)

- ipeca!,rlAna (pentru dizenterie) -plante alimentare _ cartof, porumb, tomate etc.

- QlgILt - camfor, cuisoare, scorligoarj

s.a.

Au fost introduse prima dat6 medicamentele chimice de

citre

- etvetian de origine germana' a obtinut titlul de doctor in medicind la Ferrara, apoi a caliic::i in Europa occidentala si centrali {a ajuns gi in Transilvania) pentru a-si imbogdti experienta clinic-; . i:si: L.r a. (i527) profesor la Universitatea din Basel; a practicat si chirurgia de r5zboi iin ltalia, Tarile de -r:. l. ----.,.a);a luptat impotriva traditiilor
med icale invechite, preconizi nd cercetarea si experrmentarea

'

Paracelsus (Philippus Theophrastus Bombast von llohenhreim) (1493- r54r)

35

-a

pus
ca

atic) care defineste sdndtoteo

si

boqla

in organism (adica structura

chimicd

confo

ic

a folosit preparate
ale

(tinctu ri,
orga
n

(elementele principale

ism

te a restabili echiiibrul chimic.


atunci cand nu se respecti doza

a fost

optima gi modul de administrara

avea o experient5 clinici vastd (era adeptu meiicinei spoqirice = contopirea aichimiei cu astrologia

si a observaliei atente la patul bolna,.'u uil,

dob;nditi in numeroasele calStorii, astfel incit a rel;rr

sa

contureze tabloul clinic

noua boli profesionole (mineri, pictori), printre care astmul minerilor'

(pneumoconioza), intoxicalia cu arsen, plumb (saturnism), mercur (hidrargirismul)

-4.

a studiat din punct de vedere chimir anplp miner:le <i le-4 recomandat stiintific in terapie, punAnd

astfel

baze le

balneoterapi_ei moderne

Chirurqia

nu se deosebea prea mult de cea din Evul Mediu, chirurgii avand statut inferior

fati

de

medici. Cel care


creatoare:

a revolu!ionat teoria si practica chirurgicalS a fost un birbier-chirurp

r-rr nerson:litatc

'

Ambroise Part!

(1510-1590)

a invSlat meseria de bSrbier-chirurg in familie, apoi a activat ia Spitalul

Hotel-Dieu din Paris (intre L530-1533); din 1536 a activat ca maestru birbier

chirurg in armata francezi,


a

insotind-o in numeroasele campanii din acea perioadS; in 1554 a urmat Coleliul Sf, Cosma din Paris sj devenit chirurg de robi

lungd (primul chirurg al regelui Carol al lX-lea, in 1564).

Contributii:

a inventat pansamentul simplu al plSsiior de

rizboi (in timpul campaniilor militare folosea, in loc de

ulei fierbinte de soc, un pansament imbibat cu amestec din ulei de trandafir, ou, terebentina)
un tratat cu acest subiect in 1545

a scris

a redescoperit (tot in armati) ligatura vasculard ca metodi de hemostazi (se folosea la Scoala din

Alexandria) pi a descris procedeul intr-o lucrare din 1552

considerat primul obstetrician modern (bun teoretician si practician), a elaborat un tratat despre

arta mositului in 1550

-s-a ocupat cu succes

si de ortopedie, confeclionSnd cdnd era cazul 5i proteze (funclionale)

a inventat instrumente chiruroicole, a perfectionat unele tehnici ooerotorii 5i a propus noi metode
le

ch i ru re ica

36

;j::J:#;#*
-

(ramurd a medicinei regale) penrru cd a expricat cum se extrage sronrur memorialisticii medicale
(a scris o carte despre viata rui de chirurg mi[itar)

medicini teeari (tratat despre imbarsimare) in 1575 -5'Fiziolooiq - s-a dezvoltat datoritd incercdrii de a generariza metoda experimentard pentru a cerceta toate fenomenele naturii' implicit funcgiile organismulu i. [intre cei core ou prornovot metodo experimentald s-ou numdrot Gotileo Golilei, filosofur meteriorist engrez Froncis gacon si savantur si filosoful froncez Rene Descartes (conceprie marcriarist-mecanicistd, din cere o rezurtat teorio reflexelor). 'Medicul Jeon Fernel a folosit pnmo dotd rermenul vt tttru uulo termenul de fizioloqle in medicind", despre
opdrut

a scris prima lucrare europeanJ de

in 15441.

"Trototul

Cercetdrile s-au axat

O"@

trinitatii,,)sis5reformezere|igiacatolicd.inlucrarea@1aparutjla

Mieuel servet (1509-1553) a urmat studii de filosofie, teorogie, medicini (nu le-a finalizat) ra paris si in rucrSrire sale (teologice) a incercat si combatd dogma crestinS (1531 _ "Erorire

Viena in 1553) a reu;it sa descrie rnica circulatie (p.769-L7])cu scopul de a demonstra de fapt rdeea ponteismului (Dumnezeu se afld peste tot, iar in corpur omenesc se percepe sub forrna unui fluid' sdngele' care circulS in intregul organism). Decrarat eretic at6t de catoiici cat si de protestanti' a fost ars pe rug (Geneva - 1553) impreunS cu cSrtile sale, astfer incdt teoria rui (corectd) despre circulafia sangelui nu a fost cunoscutd de contemporani.

prin orificiur interventricular, considerand cd inima are rol de pompd), deci sangere urmeazd o artj cale decat cea
indicatd de Galen.

Andrrias Vesal a indrdznit sd-l contrazicd pe Galen in editia a ll-a a trataturui ,,Despre structuro corpului umon' (apdruti la Baser in 1555), afirm6nd ci nu exista nici un orificiu i' septul interventricular {Gaien explica mi5carea de flux-reflux a

s6ngelui

mica si marea circulatie in 1569, dar le prezinti ca fiind posibiritlti ipotetice, intre arte expricatii posibile, fara a incerca vreo demonstraf ie.

Realdo colombo (discipol si succesor al lui vefal ra catedra de anatomie de la padova) a descris mica circuratjg (ca pe o ipotezS)intr-un ,,Trotot de onqtomie,,, editat in 155g - Andrtias cesalpino (un ait profesor de anatomie de ia padova, erevur rui corombo) a descris

Fabricio d'Aquapendente (care l-a avut student pe wilriam Harvey la padova) a descoperit vafvulele

venoase (1'574)' dar

a explicat circuratia sangelui prin prisma teoriei rui

Galen

37

I I I I I I I I I I I I I I
I I I

lDiscipolul

s-c :e:::
'-

.eusind, cu oproope iumotote de secol mat torziu, so


-,ar

rlomnncf reze <fit.::

je o sEngeluiJ.

: '- :-:cpc Occidentold o fost limitota formol proctico empirico orin oporitio legii licentelor. Atestote;e , :.-:.., )e ciacilcieni se puteou obtine de lo outoritdlile unui oros (in urm7 unui examen) sau prin acorciui sc:: . :,-z::,-i;.ti poroh din zonl in core locuio respectivul vindecdtor'
Majoritoteo celor cu preocupdri medicote crt.1.3L i,eici, insq populolioii prefero pe ei, ovAnd tuxele moi mici.
Breslele (bdrbieri, chirurgi, moose) se

o,ec.IrJst'a inci din sec. XIII si au continuot sd functioneze st in


fosi propice pentru educolio medicolo a Jemeilor'

RenaStere. ConJorm speclotiftitor, oceasta per!coca nu c

3rbliografie

V. Bologa

op.cit.; O. Drimba -op. cit.


i ii

- vol lX-X
I

- hff p :/irvornen li story. about'co rni brary'.en cy b rvh-i ndex-htrn - http://floonet. neVartic les/w itch es. htrn - R. Wynn - "Saints and Sinners: Women and the Practice of Medecine Throughout the Ages" - rr The Journal of the American Medical Association (Jama), 2000, 283 668-569
I

(hnp://jama.ama-assm.org.cgi/conten/firl l/283/5/668 )

M. Green

"Women's Medical Practice and Healthcare in Medieval Europe"

in Signs, vcl.

XIV,

ss. 2 (winter 19891P.434-474

SECOLUL al XVll-lea
t:J Supranumit'l'secotul circulqtiei" sou "englez" (wittiom Horvey ero englez), sec XVlt s-o coracterizctt printr-o

ttiinlificdin Europa de Vest, core ero in plino dezvoltore ecanomicd. inco din Renostere s-au seporot si s-ou formot co disciptine de sine stdtdtoore (erau incluse in stiinte ole naturii) - meconica, cptica, matematics, ostronomio, t'izico, chimio, botonico, zoologio' Odoto cu generolizoreo metodei
tleosebitd efer,tescentd

elemente noi' experimentole in cercetore, s-ou reslizat descoperiri stintit'ice core ou imbogotit medicina cu

Il] in sec. Wlt, medicino o devenit

un corp coerent de dote 5i de explicotii noturole, un sistent de cunostinte

deschis ochizitiitor intemeiote pe observotie si experiment, opunonclu-se

tuturor curentelor fanteziste, mistice

moi mult de cuceririle stiintei sau fundomentote metot'izlc. Dintre rctmurile medicinei, ou beneficiot cel
riziolouio

si onatomio, ior clinico medicold s.folosit ctt

success teoriile iotrocnimiei si iotromeconicii'

38

1' Fizioloeia - descoperirea modului de circulatie

s6nselui:Lqprjle4e51!$jtgi

a acestuia ii apartin rui

- a urrnat studii medicale in Anglia si rtaria (padova), iar in 1615 a devenit profesorde anatomie si chirurgie la Colegiul Regal al Chirurgilordin Londra (activa gi ia spitalul sf. Barto/omeu) - aici le preda studenfilor ?nci din 1619 teoria lui cu privire la circulafia s6ngelui. ca student (padova) al lui d'Aquapendente {intre 1600-1602) a aflat teoria acestuia si, fiind nemultumit,
a intreprins
numeroase

'william

Harvev (1-578-1"657)

experiente (disectii' vivisecfii pe animale, ligaturi vasculare) si a reugit si explice circulatia sangelui, folosind metode stiintifice - metoda modeldrii a cercetat curgerea lichidelor prin vase elastice (prima data cdnd s-a studiat in vitro un fenomen vital)

sangujn (circulator)

metoda contitotivd

a realizat numeroase mdsurJtori, calculind, printre altele, debitul

metoda qplicorii leqilor mecanicii (descoperite de G, Galilei) in stuoiul fenomenelor


biologice (implicit a fiziologiei umane) metoda deductivd (aristotelicd) a fost inlocuitd cu metodo inductivq (a lui F. Bacon), care fenomenele de la particular la general si de la fapte la teorie iudeca

_Rezultatu|cercet5ri|orsa|el-apubJicatin|ucrarea

lq animole" (72 de pagini), apirutiS in 1628 la Frankfurt am Mein. in cartea sa, considera inima o pomoi rnu-sculari' descria corect mica gi marea orcula!ie, interpreta corespunzitor rolul vaJvulelor venoase, dar afirma ci legitura intre artere si vene se rearizeaza prin anastomoze fine (pori).
aplicarea legiJor mecanicii si hidrodinamicii in studiul fenomenelor vitale, a pus bazele iatromecanigii (forma modernizatj a solidismului din Antlchitate)

-Prin

_S-aocupatsjdeembrio|ogie,punandcapatdoctrineipreformiste5iafirm3ndCe,,W,'

(,,exovaomnio,,)in|ucrarea(1651)'Afundamentata5tfeldoctrina
episenetici.

La

descoperirea circulatiei limfatice au contribuit

-Gaspar,Azelius

a descris vasere rimfatice are peritoneu ruiin

i,622

-Jean Pecquet

a descris marele vas limfatic (cisterna) care-l poartd numele 9i a explicat intreaga circulatie limfatica in 1,647

'circufatia capilari

a fost descoperitd de Marcello Malpiehi

rosiisiolbecarecirculdprinacestea;Ma|pighiapusbazele@(histotoqiadescriptiv5si comparatj)prinstudii|eefectuatecuajutorulmicroscopululpentrUaexplica@

in 1651, cand a descris capilorele si qlobulele

39

a descris ':s: :" ::::= . .".. - s: nasc din s5min!5 5i toate animalele din structurapielii,a rinichiulur, a ir :':- - I -': -= c ':oliorpulmonare in 1590, opoi Gotitei o reolizot un instrument de marit [Microscopul o fost creot initia, r= ::. - .', .;'sen optic (mdreo de 200 de ori) imaginite privite printr-o lentila i13,:.. :J' -. -:'= ; .aeriectionot ocest instrument o fost slefuitorul de lentile Anton i/c,1 i?.-"....cei, o!ondez, core o fost ajutat de profesorul de Groof sd-5i
animalelor (concluzia lui a
amologheze invenlia pe lo jumototeQ sec "'. ' ,

2, Anatomia

clinicienii care s-au ocuoat c! sl:rdii anatomice au contribuit la dezvoltarea acestei discipline,
si

orin descrierea glandelor cu secretie externa

a altcr structuri:

Warton a bescris glanda submaxilara si canalul excretor


Stenon

parotida si canalul excretor

Wirsung

canalul excretor al pancreasului

Glisson a descris capsula

fibroasi a ficatului
anatomic)

- willis a descris circulatia cerebrald (din punct de vedere

ai epocii, Th' 3, Clinica medicalS - in general, 5colile medicale aveau orientare hipocraticS, marii clinicieni

j,rdenham si H. Boerhave, urrnirind aceeagi linie

in

activitatea curentS.Doctorii credeau


ca temperament 9i

inci in teoria

umorali, conform careia existau patru tipuri de bolnavi,

constitulie. Metodele terapeutice

prea mult de cele din ,tiicate in spitale ivenesec!ii, purgative, vomitive, cataplasme, tincturi etc.) nu difereau
'iredicina popularS, insa lipseau cu desavArsire supersti!ia 5i magia'

. Theodor Svdenham (1624-1689) - supranumil" noul Hipocrote" pentru cJ era un clinician de exceptte'
.

jus aportulatat la cunoagterea;i tratarea bolilor, cat 9i in probleme de epidemiologre.

boli (unele necunoscule pina la el - A descris si a individualizat numeroase


,isistSnd asupra tabloulul clinic al fiecSreia :slhice (isteria, mania, sindramul apotic

coreeo, scorlatino)'

tuseo convulsivd), boii s-als, boli convulsivante (epilepsia, ostrTul'

"spleen")

efectele

clinicd' preciz6nd clar i:comanda exercitiile f izice in trqtomentu! tuberculozei st a extins folasireo oprului in opiu ca analgezic) intr-o solutie acestuia folo.sea tinctura de opiu (Paracelsus utilizase tinctura de

increzdtor

in terapeutica hipocratici, afirma ci remediul, ca si cauza bolilor' se afla in natura -

care-i purta numele: " Loudonum liquidum Svdenhonti"

unor boli infecto-contagioase in domeniul epidemioloeiei 5i-a adus aportul prin descrierea exactd a prin indicatia de a dispersa populatia pe camp la fzbrele eruptive ole copildriei (printre care si rujeola) ;i

a oa

ritia ctumel. Herman Boerhave (1668-1738)


La

cel mai mare clinician si profesor din Europa in acea perioada (era

si

f losof, chimist, botanist). Actrva

(Lei;er'. 5coala MedicalS din Levda

lj'il:

de Jos)

unde se dezvoltase
40

iatrochimia,insdelincercasirea|izezeo(iatrochimiesi
iatromecanicii), fard a se rdsa

chimicd a sputei, a (termometrul,m5surareapulsuluis.a.),darinsistaasupra@

totu'i infruentat de specuraliire teoretice. - Folosea achizitiile practice ale iatrochimiei (analiza
A contribuit la

urinei) 5i iatromecanicii

n descrierea edemelor a urcerotiitor """ ulcerotiilor tuberc tuberculoose, a expncatl '1"c, vr originale, rationale privind :y -o Onqtneo tnflamat febrile a sesizat importanfa (in bolile urrnjririi
f

imbopitirpr rr,^^^r,_, ntelor


,

evoluf iei pulsului).

Iunii dintre elevii tui ou devenit renumiti t G. von swieten. care a fostfondotorur primei scori medjcore vieneze si o morelui spital'din viena' A' von Holler - fiziolog remorcobir (o studiat respirafio, digestio, circurorio sdngelui)' s-o ocupot 5i de istorio medicinei (botanicd, ctnatomie, chirurgie) si a ajuns profesor de crinico medicqld lq Facultateo
de Medicind din GottingenJ.

^m,.^j:":"],.-:::'.'*',aluatamploareinT5riledeJosgiinGermaniameridionaj5 - Scoala Medicald din Levda (Leinden _ Tdrile de Jos)


r

s-au inregistrat proRrese in domeniul

rnaugurati in 1575, a atins dezvoltarea maximi in sec. XVli


a

Jvv - -t P organismurui), organismului), ca atare sc fnlnco.,, ,*^ri^se foroseau medicamente care combdteau aceste excese. -- Alti clinicieni de marc5 din Leyda(in afard de Boerhavei : ' svlvius (r'614-1672) - profesor de anatomie , a contribuit ra cunoa5terea g*rardg.t_ggrebrarc

;; ;;;

,,"ffi_

im) dintre acizi si baze in

- a introdus sistematic lectiile clinice

_areCornand.,descoperindastfeI,,tuberculii,,caleziuni
elementare ale ftizigi(a identificat si natura tubercuroasi a scrofurozei = tubercurozi ganglionari) a explicat aparitia bolilor prin prisma iatrochimiei asffer inc6t sau acide itincturi' extracte' % sJruri volatile sau uleioase, antimoniu) in functie de dezechiribrul acido_bazic constatat. profesor de anatomie' a studiat apa.atui Eenitar feminin trompei uterine' uterui foliculul 5i ovarian, fiind
de accord cu Harvey cd

pancreatic (din punct de vedere chimic)

{practica la patur bolnavului); a studiat sariva, bila, sucur

'

R' de Graaf

a descris ovura!ia, funcliile

ce e viu provine din ou. [in cadrul clinicii medicole sefoloseau termometrizorec ziinici. Ere:um si orte metode porocrinice/.

tot

41

I I

l-

I I I I I I I I I I I I I I l I I

=:. -: '"',, ta^,,ev linfluentat de filosofia materialist-mecanicist5 a lui R .: =Descartes). a fost dezvoltat; 0: :'::.: .se.11@ J_qn!q!e i15a- -a:a -:-:'::!: la Padova, a fdcut cercetdri cantitative sistematice (40
5.latfOmecanica

inten=

de ani), folosind un caniar

p:ir:--

;'=:-ra iorecis. matematic)

gi a controla schimburile organice

(a

stat aproape tot timpul pe rar,::-, :. iescoperit astfel perspiratia respiratorie si importanla
mentinerii greut;tii uniforme pnii-u ;si:,.rrarea

sinititii.

-in -n

urma studiului intreprins a scris'Desore stotica onimolelor" (1614), in care se vorbeste pentru

prima dati despre bilantul energetic al organismului propus ca instrumente de cercetare paraclinici: termometrul(inventatimpreuni cu G. Galilei)
5i

pentru utilizarea zilnicd

pulsil-oqiul (inventat de el), care mdsura pulsul.

. Alfonso Borelli

(1608-1679) (se ocupa si cu matematica, a fost elevul lui Galilei)

Considera functiile organ ismului (respiratia, circulalia, miscarea) determinate rlp leoi nrrr mer:nirp

Anatomia si fiziologia muschilor se explica prin migcarea pSrghiilor {oasele), care actionau asupra

funiilor (mutchii).

A elaborat un adevarat tratat de biomecanicd: "DesDre miscoreo lo onimole" fofiei musculare.

i^ ---^ lll Lorc,

t4^-: ^^ PE ldllSq

plange, se gSseau calcule matematice pentru determinarea

t:l lohonn Boptist

van Helmont o fost un nsturolist, adept atat ol iotrochimiei (explico procesele functionole
de

srin reoclii chimice, dirijote

fermenfi, iar pulsul si respirolia repartizou cdlduro provenitd din Jermentqtie;

oescoperit acidut clorhidric in sucul gostric), cdt si ol iqtromeconicii (aplico principiile biologiei contitotive in
s . tdiile

sole, ostJel incdt a mdsurat pentru prima datd densitoteo urinii)-

de 5tiinlo (bdrboti si femei) proveneou din rdndurile sristocratiei si burgheziei in ,tormare. Aporilia femeilor de stiintd (sovontelor), c.are ersu incurojate so studieze botonica, entomologio,

.'-l in

sec. XVll, oomenii

cstronomia (se inventoserd microscopul si telescopul), o coincis cu inceputul controversei despre educotio
.inerelor, care o continuat timp de oproope 200 de ani.

:tl

Femeile, excluse din invdtdmantul medicol superior, se ocupou de proctica vindecdtoore,

fie cd oveau

iicen[o sau nu, dar numdrul lor ero moi

micin comporalie cu cel ol bdrbotiior Desi moo5ele detinesu un statut

eporte (se orgonizau in corporatii proprii sou fdceou porte din breosla chirurgilor), spre sfdrsitul sec. XVll ou iast ooroope inlocuite de medici bdrbofi, moi olesin mediul urbsn'

42

[t]

Medicina cosnicd ero lorg rdspdndito

in

toatd Europo, moi ales cd in urmo reformei protestante s-ou

desfiinfot schiturile de maici si femeile nu mai oveou nicio posibilitote moioritote a manuscriselor din mdndstiri

de

occes

lo medicino cultd (moreo

o fost

trimisd universitalilor). Cunostintele medicole cdpdtate in

familie le-au folosit tinerelor si dupd ce unele dintre ele au emigrot

in America

sau Conado.

[tJ Docd in Americo

Scolile medicqle si

spitolele s-au infiintot de-obia in

sec.

XVill, in Canqda primele spitale

sunt semnalote incd din sec' XVlt' lnitiol, oceste oSezaminte aveau scopuri multiple: coritobite, retigioose, fiind in general fondote de calugdritele aportinond cliverselor ordine reljgioase. pe 16ngd i'ngrijirea sdrocilor si
bolnovilor, se proctico intens prozelitismul printre indigeni.

cd svequ medici 5i chirurgi cu studii superioore 5i mooSe sbsolvente ole pcolilor de speciolitote, dar ingrijireo bolnovitor reveneo surorilor din diverse ordine religioose' cdci Biserica se ocupa in continuore de orgonizareo
sistemului mecJicol. in
capitolele importante se construiserd spitole mori (Pctris, vieno s.o.), core incd moi aveou infirmerii destinate od apostirii n o pd stuitilor so rtii.

It]in

mare parte, nici spitolele din Europo nn erou cu mult moi evoluote. E adevdrat

Bibliogafie

Knight, K. - 17-th century AD

(hftp://findartic le.corn/p/ar1ic ies/ini_nr -2386 is*2_l l3lai_9510: 63g)

-Brunton, D
(hl1p.l/open2. net/then

The Making of Modern Medicine


I)

Medical

practitioners

akingofi'ode.'r'ed icire/rned rcalpr-actitioners.htrr

ltttp:llwwu'^thccatlad ianerr cyclopedia.com/index.cfrr ?PgNnr:TCE&pararns:A I A RTAO0I I -{90

I I I I I I I I I I I I I I I I I
T

SECOLUL al XVlll-lea "ratic'; :': :. .=': .: citntr-un ovdnt 5tiinlific deosebit' influenlatin mod vadit religio nemaiov6nd niciun cuv1nt de spus in :e filosofia iluministd (J.J. Roussecr., '. c:r '. : : si r'oteriolistd, revolufiei industriale in Europa vesticd)' ior ;cest domeniu. societateo s-o mooeri)zci : ::iortrd ciebututui
':j
sec. xvltt, al "luminilor",

:;;t-ghezia 5i-o intdrit poziliite, datorito cresie::; :''t'e'ri econon'trce' (electricitatea, magnetismul), reugind astfel Medicina sec. XVIII a beneficiat de descoperiri e stlintifice

sa rru

::monstreze excitabilitatea muscularS si sens

b'

lriarea nervoasd Deoarece iatrochimia

;i

iatromecanica

manifestare al bolilor, s-au folosit ca puncte de erau suticiente pentru a explica modul de apa'it e si de (speculalii teoretice' neverificate prin :i:care noile descoperiri pentru fundamentarea unor teorii medicale prima jumState a secolului: :,rerimentare) sau sisteme medicale speculative, aparute in de fundamentat de Friederich Hoffman (profesor la Facultatea

-:i

1. sistemul dinamismului oreanic

(a lui Francis Glisson) si a concluzionat c' .i:dicinJ din Halle), care a pornit de la teoria iritabilitdlii fibrelor boalo apare prin hipotonie sau hipertonie' .:,rea de sdndtote rezulta dintr-un tonus muscular optim, iar active, care scSdeau sau cresteau - ca urmare-a acestei teorii, el folosea substante medicamentoase
sub numele de licooreo Hoffmsn) :--usul muscular (de exemplu - amestec de alcoolSi eter, cunoscut provocate de factori externi (miasme' - era de parere ci hipotonia/atonia si hipeftonia sau spasmul sunt actioneazi asupra organismului prin intermediul sistemului , _:stante toxice, factori meteorologici) care
=

-,.,cs (care,

la rSndul lui, determind tonusul muscular)

le a recomandat gtiinlific a cercetat compozitia chimicJ a apelor minerale si

in medicind

Z.Teoria animisti

aparline lui G. stahl, care afirma

ci sufletul

senzitiv (imaterial, "anima") diriieazi

::te
-.i-

functiile organismului,

in primul rand prin intermecJiul

sistemului vascuiar; sdndtotea e asigurata de

boolo reprezintS activitatea sufletulul ("animei")' care tatea {echilibrul) tunctionald a organismului, pe cind spontane) - se je si restabileasca echilibrul prin mecanisme proprii (febra, accelerarea pulsului, hemoragii

considerdndu-se cb nu trebuie -e:omanda o atitudine expectativi a meclicului (ca pe vremea lui Hipocrate),
-

nbalrrte astfel de simptome si semne'

se bazeaza tot pe teoria promovati de medicii englezi w' cullen 9i J' Brown' care nervos in geneza bolilor; sanotates riiabilititii (ca 5i Hoffman), inslstancl asupra importantei sistemului (externi si interni); 'rseamnS o excitabilitate medie a sistemului nervos, in condiJiile unor stimulj adecvali prea slabi sau prea puternici determin5 aparitia bolilor atonice sou :fectarea sistemului nervos prin stimuli

3.Teoria nervisti

cosmodtce.

^4

I
I

[t]w' Cullen o fost considerat "pdrintele neuropo principiu|debazda|viefii,ostfelincdtsisustine


"tonusul" normol al pdrlilor solide ole organismului.

,,,

pentru cd,,forfo nervoosd,,ero consideratd

nespecifice (sensibiritatea, excitabiritatea


dezechilibrul ei determindnd boolq. [Orgonismul

de majoritatea clinicienilor dln zond' influen!5ndu-i si pe cei din paris. Vitalismur, statuat de medicur p.J. Barthez. afirma ca in organism existi o "fortd vitatd" (diferitd de sufret si care nu respectd regire fizico-chimice) ce constituie esenta vietii' fiind prezentd in toate orqanele. atat prin functii specifice (ciclur menstruar), cJt si

4'Teoria vitafistS - a apdrut la facultatea de Medicini din Montepeilier si a ajuns

sa

fie susfinuti

si

contractibilitatea), Deci {r'!_rnub___e!co,a sdndtateq,

e privit ca un intreg, io,

mentinereo sdnotdtii si combotereo boliil.

5.Materiali ismul mecanici mecanlclst - se '''qrst tarrstrlut


elaborat in 1,747 lucrarea ,,Omul masind,,.

bazea

zd pe filosofia materiarist-me.canicistd, conform cireia


ri;
?n

sprijinul acestei teorii, filosoful La Mettrie

secretle a creierului) au fost sus!inute gi de P' cabanis. care a scris o rucrare cu acest subiect. Sistemele (teoriile) medicole clmintite ftl ou continuot disputo intre umoraristi si soridiSti, intre odeptii

irii

(considerata

vindecotoore

semnele bolii).

forlei o noturii ("physis"-ul hipocrotic) si "interventionisti" (care combdteou prompt simptomele si

o reactie fati de materialism si rationalism, s-au constituit doctrinele si curentele medicale heterodoxe (paralele fald de medicrna stiintifici; astdzi se numesc comprementare). in afarJ de homeopatie si mesmerism, care se foiosesc intr-o fornri sau arta si in perioada contempora.j, celelalte teorii (frenologia, fiziognomia s,a.) n-au supravietuit decdt in istoria medicinei. -Homeopatia modernS (terapia bazata pe principiul
Paracelsus) numeroase experiente (autoexperimente cu substanfe in diferite dilutii) si a acumujat cunosrrnte medicale in

spre sfdrsitul sec' XVlll' ca

si de Hipocrate, a fost fondata de catre medical german samuel Hahnemann (L755-1g43). Acesta a realizat

similitudinii a fost folositi

ajuns 5l la 5ibiu, ca medic al conrerur Bruckenthar, rudnd conracr sr cu medicina noastrd popurard)' Rezurtatur cercetSrilor comprexe le-a publrcat in tratatur ,,orqonon,,(17gg_17g6), in care sunt enunfate si principiile homeopatiei:

cdlStoriile prin Europa

(a

similitudineo (,,5imilia similibus curantur,,)

remediil=

srmptomelor pe care le-ar provoca la omul sanatos daci n_a: fr Ji;:.rate (in medicina noastra populara se zice: "cui pe cuise scoate,,)

hcmeopatice se administeaza

in

cazuj

4t

I I I I I I I I I I I I

* ditutiile infinitezimc.e - : -=-=: :-...:-::r


care se dilueazd cu ap5,

de administrat (ini!ial se ob!ine un extras in alcool

-tincturi

a:.. -- -' ,'

"

fi -:-::::.: fmpregnate pe mrci globule := .-:--= :.':..-) a le transmite energie si pentru a se imprima amprenta (informatia) substanter pe rrcr:.!': = -= z:i iaceasta are capacitatea de a-si orienta structura stereo-

dinamizoreo solutiiior

-.'. 'anan doze extreme de mici in produsulfinal - :: :ctine prin agitarea soluliilor preparate (inainte de a

chimic, in functie de substania di::1.' a:-

individualizoreo trotomentulu:

bolnavi"), pentru cJ simptomeie remediile se administreazi

-'....r. pacient este unic (Hipocrate spunea: "Nu exist5 boli, ci s sen-ele unei boli nu sunt aceleagi la bolnavi diferiti, ca urmare
intreg

in funcrie oe tabloul clinic evidentiat {se consideri organismul un

integrat in mediul inconjurator).

- Mesmerismul

si-a luat numele

de a fondatorul

s5u, F.A. Mesmer, care

in 1778 a enuntat

teoria

,'moqnetismului onimol". Acesta este un fluid specific lumii rrii, care genereazd influxuri armonizatoare sau

poate emite prin dizarmonice, influen!6nd organismul prin intermediul sistemului nervos. Mesmer afirma cd "rispundeau" la un astfel de pase energie vitalS, cu ajutorul cireia vindecd bolnavul. Pentru cJ unii pacienli "tratament", s-a considerat ca Mesmer este precursorul psihoterapiei moderne'
Nu putem spuna insd despre medicina sec. XVlll cJ a fost dominati de speculalii teoretice si doctrine

heterodoxe, ci de un spirit stiintific rational. Pasul


condus-o secole intregi de teorii negtiin!ifice a fost

hotiritor in iegirea medicinei din impasul in care au

ficut de medicul italian Giovanni Battista Moreasni (1682-

1771), p6rintele anatomo-patologiei moderne si intemeietorul metodei anatomo-clinice


med ica
15.

in

practica

"Despre G.B. Moreaeni, profesor de anatomie si clrnici medicalS la Padova, a publicat in 1761 lucrarea

sediul si couzo bolilor descoperite pe cole onqtomicd", in care

pentru prima dat5 coreleazi observatia clinici cu disectia anatomici (pani atunci se intelegea prin
natomo-patologie studierea anomaliilor congenitale) simptomele
Th'

t
r|

- demonstreazi regular'rtated_Iq!a.Lig!-! ZAlg dintre leziunea anatomici (gisiti la necropsie)si si semnele unei boli - fundamenteazS stiintific principiul specificititii iformulat anterior de
Sydenham), care afirmd

ci fiecJrei boliii corespunde

Ia nivel de organ o modificare

anatomici bine definita

structureaza materialul lucrarii

dupi

localizarea (zonal5, regionalS) bolilor, apartenenta

la

boli

chirursicale sau boli ale intreeului oreanism (sistemice) laringele' structura plSmdnilor, a descris corect din punct de vedere anatomic urechea medie.si interna,

I|

I
I
I I

muschii esogafului,

ciile biliare, tesutul adipos. Printre leziunile anatomo-patologice

ale sistemu lui

40

nervos' mentionate in tratat, s-au numirat meningita tuberculoasi, abcesul cerebral, hemoraeia
arterioscleroza cerebra la.

si

Descoperirea percutiei toracelui'

AuenbruPRer (1722-1809), care

propusjdee|,princare(sedecelasonoritateasaumatitateasunetu|ui
timpanic al toracelui), nu a avut impactul scontat in 16ndul clinicienilor contemporani. [t] Revolutio din Franlo (1789) o avut ce urmare, printre oltele, reforma

ca mijloc de investigatie clinici, ii apartine medicului austriac t a publicat lucrarea {82 paginil despre percutie in 1.761,, la Viena. Metoda

invqtdmdntului medical 5i incepereo modernizarii spitalelor' Aso a luat nostere mareo scoold clinicd froncezd, ai cdrei reprezentonti ou continuot si in secolul urmdtor (atdturi de Scoolo germand) sd influenteze teoris 5i proctico medicslo europeond. in 129J., Conventio Revolutiei a dot un decret prin core medicul 5i chirurgul beneficiou de acelssi stotut saciol si profesionol' urmdnd aceeasi scoold medicald - Facultoteo cle Medicind si Chirurgie - 5i aveou ocelosi titlu: doctc;r in medicind si chirurgie, lucrdnd in oceteoSi spitqle.

de lo infiintoreo primei scoli medicole (1707), intr-un spital militor din Mascovo, studentii se pregdteou pentru medicind si chirurgie deopotriva. in 179g, in afctrd de Focultoteo de Medicino de lo Universitoteo din Moscovo, au luot fiinto inco doud institutii cte invdtdm6nt medicol (ocodemii medicoRusio,

[tJin

chirurgicole) in Moscova si pete rsburg.

meritul de a introduce in practica zilnica toate noile metode de tnvestigatie a pacientilor si, datorit5 gandirii stiintifice, moderne, reprezentantii ei au reusit sa aduca
la lumina

- Marea scoali clinicE francezi -

a avut

cunostinte esentiale despre clinica si terapeutica unor boli. J'N' corvisart (1755-1'821) - profesor de clinicd medicali (a fost primul medic al lui Napoleon in 1BO2), a descoperit, a tradus si a comentat (pe larg, in 250 pagini) , publicand_ o in 1808' Deia in 1806 ii apdruse "Trotst asupro bolilor cie inimd", in care expunea pentru prima data principiile metodei anatomo-clinice. Recomanda folosirea in clinica a examenului obiectiv al bolnavului, in care includea percutia si utiliza pe iarg metoda anatomo-clinicd

'

' M'F' Xavier


*
a descris

Bichat (r771-1902)

- a pus bazere
-

historoeiei moderne prin crasifqce__:t_ds$!qeg

tesuturilor organ ismului

3 coteqorii de membrone

mucoase, seroase. iibroase

-21
a clasificat

de tesuturi care formeazd sisteme tisulore

i,:c cept anatomo-functional) rr in diverse organe (tesuturi de acelasi

fesuturile, organele, aparateie _ pe

a gxplicat

aparitia bolilor de sistem prin ubicuitatea tesL,tu'i

felin organe diferite)


-_q_ryU_rel in -1800_- "Trgtat despre membrane,,

4l

I I I

-' ;.'i : - -- ::'='J : cDlicota lo fizioloqie si medicind" - a demonstrat cd pp; ; :'- ,;, .:;z; lo nivelul tesuturilor (a ficut legdtura intre procesele morfopatologice5i starea.-.:.. :'=:3--jndastfel descoperirileepocaledatoratediscipolului sdu . T.H. Latinnec (178I-1,826) - i:t:r: :i: -.-i anatomo-patologiei microscopice {la nivel de tesut, spre
-180i
deosebire de anatomo-patologia lui

I I

l.':i-g::- . -,:=

descria aspectul macroscopic alorganelor).

- elev al renumililor X.-Bichat si l.N. Ccriisart, a des:his cursul oficial de anatomo-patologie la Paris, in 1803 - pe 16ngd percutie gi metoda anatomo-llinrca, pe care le folosea in practica zilnicS, a inventat si metoda
auscuftatiei mediate cu ajutorul stetoscopului iconfectionat de el ln L816, initial din h6rtie, apoi din lemn).

I I I

A publicat in 1819 (la Paris)

"Trqtot osuprc ouscultotiei mediate", considerat de iatroistorici actul de

nastere al medicinei moderne.

rezultatul cercetirilor anatomo-patologice, desfasurate intr-o perioadi de peste 10 ani, s-a concretizat in

1816, anul apariliei "Trototului de ana.tomo-patoloqie"


a creat clinica gi patologia

moderni a bolilor pulmonare (cadrul nosologic), devenite clasice cu timpul. aanqrena pulmonard,

Astfel

a descris corect clinic si anatomo-patologic bronsiectozia, pneumotoroxul,


e

l l

mfize m ul, ple u rezi i le, ostmu I, pneu mon ii le

-a

pus bazele ftizioloeiej moderne, prin crearea unitdtii nosologice a diverselor forrne lezionale:i

:l

localiziri ale tuberculozei


auscultatie)

(a specificat cum se

obline diagnosticul precoce al bolii prin percutie

si

,+l

a descris ciroza atroficd a ficatului (se nume;te Lai:nnec) descoperitJ in timp ce studia un caz de pleurezre
Dpnis Dirlcrot si leon Le Rond d'Alombert ou

publicoi "Enciclopedia srtelor, stiintelor si meseriilar" (o doua


bine

-,Lmdtote o sec. XVtll),

in core ou reolizot o sintezd a intregii stiinle contemporone, medicino fiind


gi au aparut discipline noi

'eprezentotd (anotomia potologico constituio un copitol distinct).

I I

in sec. XVlll a avut loc procesulde scindare pe ramuri a medicinei

embriologia,

lediatria, psihiatria s.a.. Fondatorul embriologiei stiintifice a fost Friederich Wolff, care a elaborate teoria
epigenezei

conform acestei teorii, organele fJtului se dezvolti din foite germlnative.


s-aLt

izl Problems bolilor infecto-contagioose persisto in Europa sec. XVlll -

semnolot epidemii de febro tifaida,

tifos exontematic, difterie, holero, molorie, ciumd si voriolo. Door pentru aceosto din urmo se cunofteo metodo

t t I I I

te

combqtere specit'ica, oclico voriottzcreo. Desi se foloseo din AntichiLote, vqriolizorea se pdstrose door in

,.tnele zone si se reqlizo de cotre persoone

fdro pregotrre medicolo. Din Orientul Apropiot, metoda empiricd s-o


de persoane

tropogotin Europo lo inceputul secoiului, odusq de medici (unul dintre ei o fost locob Pilorino) sau
:',,dhcl in vedere numeroosele occicer,:e oearute, s-o renuntot treptut lo jctos'rec ei

oorliculore (Lody Mory Montogu,t. acestio ou incercot sd extindd voriolizoreo lo majoritatea populofiei, dor

4B

ln 1798 medicul engrez Edra/ardJenner (r74g-1,g23)a anuniai ces:cperirea yeegllctgl3l!rygrig]& (pentru prima dati se folosea un procedeu stiiniific de combatere a boliior in;e,-16,-.on,agioase).

in Europa lluminismului, igiena publicS gi urbanisrnul incd ldsau de dorit. in tirile puternic industrializate, au inceput sd se ia !!?:UIi de protectia munc
Medicul german J.P. Frank (174s-rg21,) a fost considerat intemeietnrrrr ioi .", ", ,r,='rsr ua spectailfafe medicafi si al medicinei sociafe. A publicat in 17g0 tratatul ,,sistemul unei politrt ssnitore complete,,, carecuprinde toate domenijle igienei si toate aspectele medico-sociale ale omului din intreaga viati. Autorul accentua importanta profilaxiei medicale (adici mdsurile luate de citre medic) si a celei "de stat" (misurile luate de autoritdti). [tJ Conform cercetdtorilor cantemporoni, mi5coreo feministd o debutot in sec. XVlll, primut vol (etopa) fiind 'perioada in care femeile au luptot pentru drepturi tegore (educolie, vot), incercdncl in general sq schimbe perceptio 5i atitudinea societdtii ,'sexului ,,slob,,. fotd de inferioritotea

DeSi medicina facuse progrese mari

[t] societdlile Stiintifice s-au infiinyat in Europa vestico incep6nd cu sec. XVlll. pentru co femeile aCCeptate,olqndezeles-auhotdrdt,in1785,sdfondeze(primodeqcestfel
din lume), la Middleburg.

nu e[ou

Doca in Anglio si Fronlo emoncipareo femeilor era vizibild in soloonele inqltei societdti, unde femeile moi mult sou mai putin ovizote discutau subiecte filosofice, culturole, stiintifice lo ordinea zilei, in olte tdri europene femeile chior se implicouin stiintd, fdcdnd descoperiri importonte sou procticdnd medicino. Prima femeie care a oblinut un doctorat in medicind (1,7s4) de la o universitate germand -

It]

iHalle) a fost
se

(1715-1"762). Ea n-a fost o exceptie, avdnd

in vedere ci in ltalia

pdstrase tradilia educaliei universitare a femeilor. Astfel, la Bologna au absolvit medicina ltgl]g_qEjlclgnlre, in 1799' Anna Morandi Manzolini si Laura Maria caterina Bassi. Laura Bassi a fost profesoara de anatomie doi ant' apoi de filosofie si timp de 28 de ani a predat (la domiciliu) cursuri de fizicd newtoniani. in 1745a devenit

studiile anatomice pAnd in zilele noastre.

renumitei academii afost Morio Dolle Donne (in 1829, cind era profesoard de obstetrici ia Bologna). Anna Manzolini a ocupat catedra de anatomie (de la universitatea absolvitd) ca lector, apoi ca profesor (din 1755). s,a remarcat in toata Europa datoritd modelelor anatomice de ceara, confectionate cu atata acuratete, incat au constiturt arhetipuri Dentru

-""'" '""'E's ttrqrrluru

dr Acd(remlel 6enedlctine. A doua femeie metnbru al

Bibliografie

- op. cit. -Mirski,M.B.-"Hospital Schoots in


hftp://ishm2006.
h

V. Bologa

Russia

in

the

1g

th

Ce ntu

ry"

u/scientifi ciabstraci r I: i F'- -)-. . i http://cn.wikipedia.cre,rvik j,;u,omen ut rne,:.j:n:

I I

SECOLUL al XIX-lea
(core cs condus lo urbonizore, cre5tere =:.'.-' :i : stotelor industriolizote 1848, de sanstote pt3' :' s, scorireo numdrului de boti profesionole), revoluyiile din

[t]

Revolulio franceza, dezvoltcre:

demograficd, probleme

pierdereo influenlei Bisericii in conciucerec stcteior ou reprezentot t'octorii determinonti


societdfii sec. XIX in vestul Europei

in modernizoreo

itl

Revolutio industr'iold, inceputo

in

ropido sec XViit in lumea vesticd, o continuot in sec. XlX, determindnd o

reolizo-t progrese mari si in domeniul dezvoltore economico 5i impticit lovorizoreo desco;terrrtlor stiintifice. S-ou statut de disciplind stiinlifica' medicinei (cunooStereo si trotsreo multor boli), ior chirurgio o cdpdtot

t I I

It]

printre mapte cuceriri 5tiinliflce ore

sec.

xlX se numdrd si teorio evolufionistd s nsturolistului Charies

(1859)' in urmo cdreis o rendscut interesul Dorwin (1809-1882), expusd in lucrareo "Despre oriqinea speciilor" importontd o fost ceo o pentru cercetore (moi ales onatomie comporatd si Jiziologie)' O altd descoperire
legi in tronsrnitereo coracterelor ereditore ou biologului oustrioc Greaor Johann Mende! (1822-1884), sle cdrui hibridizoreo plontelor" (1866) n's ovut impoctul scontat ous bazele genetlcii. Lucroreo so "Experimente despre

in lumeo stiintificd decdt ls inceputul sec' XX'


Din marea scoalS de clinic5 medicalS francezS mal cje aceea revolutia medicali a sec. XIX a inceput in Franla'

ril

rl

t
I

Dreptul la

Revolutiei franceze sinitate a fost unui dintre "drepturile omului" pretins de lucritori in timpul

;iceau parte urmitorii medici;

-F.J.V.Broussaisl!772-t838)-chirurgmilitar,apo-iprofesordepatologiegeneral5iaParis'asustinut organe' bolile avand la bazi procesul teoria conform careia existd o interdepenclentJ fizioloeici intle diverse
intregul organism) de iritabilitate intestinala (transmisi prin intermediuls6ngeluiin
un tratament drastic, prin sAngerare (lipitori etc')'

-ca urmare,

recomarrda

p.F. Bretonneau (L77g-Ig62)

clinician renumit in domeniul bolilor epidemice, s-a ocupat

in

mod

special de anatomo-patologia acestora

(intr-un tratat a descris corect din punct de vedere anatomo-clinic

inflamati) si drfterio (cu falsele membrane apdrut in 1g25) febro tifoido (cu ganglionii limfatici abdominali ipoteza faptul ci existi leziuni specifice in aceste boli {si in altele) si avansAnd
caracteristice), subllnilnd specificitdtii cauzale in bolile contaeioase' prrntr-un adept 5i continuator al metodei anatomo-cllnice' s-a remarcat (profesor apreciat), contribuind Ia imbcgStrr-ea cunostintelor medicale in

J,B Bouillaud (1796-1881)

talent deosebit clinic si didactic

(in 1835 a afirmat ca maioritatea cardiopatillor neurolosie (in 1825 a locaiizat centrul limbaiului)sicardioloeie
va
I

v u Ia

re

tt n

t d e o!E-!!9-I9-U-m.!15:-?.1-r

Metoda experimentali fusese aplicati in studiile de fiziologie inc5 din sec. XVll, insd de-abia medicul

francez claude Bernard (1813-1878) a reu5it sa impund aceastJ metodi de cercetare stiintifici in medicina, fapt pentru care e considerat fondatorul medicinei exoerimentale

[t]

Cdtiva dintre prccursorii dr. gernqrd au t'ost:

. J.p. Mijller _ a enunlot

'

conform careio orice organ de

simt raspunde prin senzotie proprie (determinotd de energio specificd), indiferent de excitont si de locul de
o pl icore

o excitontu

i.

'

L.F. Helmhortz

o inregistrot qrofic controctiire muscurore

'

F' Mqaendie

studiat probleme de acusticd si opticd aplicote lafiziologia orgonelor de simt s-a ocupot de fizioloqiq aporotului cardio-vascular si a diqestiei

-o

o prevdzut posibilitoteo sintezei substontelor orqonice

-fondotorul potoloqiei experimentale (reproducerect bolilor umdne la onimole) Claude Bernard a publicat in 1863 tratatul ,' ,,,

care

constituit actul de nastere al fizioloeiei moderne. in urma cercetirilorsistematice pe anrmate - a descoperit - functiile glicoeenoliticd si elicogenicd ale ficatului

rolul elrndulo, rrliurru, int"rtinulor,

prn.r"arrlri

in dig"rti"

-a stabilit relatia 5NC cu metabolismul elucidic (originea centrala a glicozuriei se aflj in ventriculul lV) - a demonstrat - existenta Si rolul nervilor vasomotori in fiziologia organismului

- a
-a

cercetat glandele
endocrinologiei

cu secretie interni.

determin6ndu-le

rolul in organism - fondatorul

creatconceptual de homegstazie, afirm6nd ca mediul intern, care asigura continuitatea si echilibrul funcliilor vitale, are a compozitie constantd

a efectuat studii de farmacolosie si toxicoloeie. relevand actiunea curarei (cu aplicatii in chirurgia

actuali), a stricninei

gi a monoxidului de carbon

scoala-medicalS germani I-a avut ca reprezentant de frunte pe Rudolf Virchow (1.g2r-1-ga2). profesor de

anatomo-patologie la Wiirzburg si Berlin, el a insistat asupra folosirii microscopulLri in cercetarea proceselor patologice (la necropsie), ajungdnd astfel la concluzia ci celula reprezintd elemental morfolosic din care este alcituit intreeuf tesut viu. Teoria sa, expusi in lucrarea "Potolps\pjEugtg', apirutj in 1g5g la Berlin,
explica

aparitia bolilor prin modificiri la nivel celular. Lui Virchow ii apartine afirmatia "orice celuli ia nastere din

alti

celuli",

care constituie piatra de temelie a medicinei moderne.'in urma numeroaselor studij efectuate
a descris arteritele, piqmentii biliori. fibrina

- a descoperit noi entitati

nosologice

Ieucer iile, trornbozt. ?a^icitc

51

,.I
.,I

- a atras atentia e.-:-. ,.=-: : -;cerlrofiei qanRlionului


intestinal

supraclavicular

in

neoplasmul Pastro'

rlI
.,1
.,r

- a recomandat ca diasnos::cu, ie neoplasm si se pund dupJ cercetarea microscopicd a mici fragmente de tesut p':r;" =:= :- ---; :, :ir tumora respectiva le [t] Ctinicienii englezi ou contribu,:: i -)-:- :r:c c[Lnoestereo onotomo-clinicd o unor boli, core astdzi poortd numele -Thomos Addison c t.s-' : ^s'.i:,:;enio glandelor suprorenale
Richord Briqht o ciiagnos:'::'- ^e,:',:c 'Jcuta si cronicd
Thomas Hodqkin o cjesccse' ! :cncerl;l tesutului limfotics Porkinson o stucra: Loi"e cc'n!c? ole sistemului nervos

- Jomds

[l]
,;

Robert James Graves o

oeltnit clinic htpertiroidia

cu gusd si exoftolmie.

o condus la individualizarea tntensificareo sctivitdlii de cercetore in aiverse comenii medicole 5i chirurgicole

pediotrio, ftiziologia, bolile unor discipline (speciolitoli) distincte: psihtorric, neurologio, endocrinologia,
nfecto-contogioose si ortopedio, oftalmologio,
O RL,

urologio'

(aplicata de sec. XIX aspect stiintific, deoarece pe lSngi metoda anatomo-clinici - Chirurgia a capdtat in de doua descoperiri chirurgii englezi J.9i w. Hunter 5i dezvoltati de c' Dupuytren), a mai beneficiat -evolutionare: anestezia (care asigura confortul operator) fi combaterea infectiilor post-operator-ij (cu ajutorul

E r t

antisePsiei si asePsiei)

de medicini: Anestezia qgnerold prin inhalotie a fost o descoperire a scolii americane

. ,

Ig4Z

chirurgul Crawford Long din Jefferson (statul Georgia) a operat o tumoreta latero-cervicala

folosindvoporideetercaanesteZic,darnuacomunicatreaIizareasa' IB44- dentisul Horace Wells a incercat protoxidul de ozot (gaz ilariant) pentru o extractie dentai-J'
ins5 exPerimental nu a reugit'

I I
TI

.1.g46 (16 octombrie)

dentistul William Morton a propus eterul sulfuric drept anestezic, operatia

respectivi fiind realizatd la Boston de

citre profesorul J.C. Warren.

Demonstraiia

a fost o

reusita

extins rapid rjsunjtoare (pacientul nu a simtit durerea timp de aproape o ori), astfel incat metoda s-a Moscova, iar in in America gi Europa {se folosea deja in nolembrie Ia Londra 5i Paris, in decembrie la martie 1.g47 afost utilizati la Spitalul Collea, de c5tre chirurgul-sef Risdorfer).

.
'

1847 -scotianulJ, Simpson a introdus in practice anestezia cu clcroform

T.:

-i:r:c-p'i; 'n c..,l. ;: '--:- -=, -= -.-= - a'. Ceiebrtl ct,tr"'r: :': :" : '::t" c lolosit
aa a,a

in 1884 Koller t'oloseste :":.?: ^stiratii de cocainS pe conjuncti';a, cpoi Holsted, Reclus si Schleich -ct onestezio locaii 2'-'= :.--: = -.-:liana c reolizat-o Qttrnc'r:e i: iE9i, ior in 7899 a fost utilizota
ia :t :'--'
--- --- 1

pun la

narcozo cu eter si in

T:
T

"

:- ':- -:-]cri

t:; ='

A,ntisepsio (evitarea complica!iilor septice,

adici a infectiilor intraoperatorii) - precursorii

acestei

descoperiri au fost un american gi un maghiar, iar cel care a aplicat-o in clinica chirurgicala a fost un
scotian.

'L842 - Oliver Holmes, specialist in obstetricS-ginecologie la Universitatea din Boston, a

propus
a

spdlarea pe m6ini cu clorurd de var a persoanelor care intrau in sec!ia clinici a maternititii, fapt care condus la sciderea mortalitdlii post-partum (dupa naStere), insa procedeul nu s-a extins la alte clinici

'1847
5i a

lenaz Semmelweis. obstetrician la Viena, a studiat cauza febrei puerperale (apdrutd la ljuze)

concluzionat c5 este o infectie a singelui, determinatJ de proteine dezagregate (studentii si medicii

veneau din sala de disecfie direct in sala de nasteri), fapt pentru care a recomandat spdlarea pe maini
cu clorurd de vor; rezultatul aplicdrii acestei metode (scaderea semnificativS a

imbolnivirilor in sectia

clinicd a maternitdtii) l-a comunicat la Societatea de Medicina din Viena, crre a apreciat descoperirea;

procedeuls-a folosit ulteriorin toate secfiile chirurgicale din Viena (se spalau si sdlile de operatie)

'7867 -Joseph Lister a pornit de la lucririle lui L. Pasteur (in care acesta se referea la fermentalie

sl

putrefaclie ca fiind procese produse de fiinle microscopice) gi a definit antisepsia ca_pe o.metodj
complexd de combatere a infectiilor operatorii (determinate de fiintele amintite de pasteur), bazatd pe

folosirea qcidului fenic (?n dilutie slab5, se pulveriza in sala de operafie, pe pansamente si servea
spalatul m6inilor chirurgilor)

la

metoda lui s-a impus in chirurgie.

Asepsiq (distrugerea microbilor preoperator) a fost idea lui L. Pasteur, care si-a prezentat lucrarea ,'Teorio

microbilor si aplicatiile sale lo medicind si chirurqie'^in fa!a Academiei de MedicinJ din paris, in 1g78.
acest prilej, a expus parerea lui cu privire la ceea ce ar trebui

Cu

si faci orice chirurg inainte de operatie:

instrumenteie, halatele, cdmpurile operatorii, pansamentele trebuia fierte la 100"C (cel putin 30 de
minute), iar mainile se treceau prin flacdri de cateva ori.

Profesorul F. Terrier, care activa la Paris, a fundamentat metoda asepsiei si a introdus-o in clinica

chirurgicald curentd incep6nd cu 1880. intre L886-1892

a perfeclionat

procedeul prin folosirea

pupineluJui si autoclavului (aparate speciale pentru sterilizare). in curdnd, aceasti practicj s-a extins in

toata Europa.

Chirurgul american W.S.Halsted, unul dintre cei care a pus la punct anestezia locala, a inventat in

1.884 mdnusile chirureicale

(initial erau confecfionate din bumbac), ca rndsurd de asepsie.

Una dintre cele mai mari realizdri medicale ale sec. XIX a constituit-o teoria microbiand

a bolilor infecto-

contasioase. Ea aparline atdt chimistului francez Louis Pasteur 11822-1895), c6t si medicului german Robert

Koch (1843-L910), care au descoperit-o


microbioloeiei.

in mod independent. rmbii sunt recunoscuti drept fondatori

ai

53

ol

l: apoi a demonstrat falsitatea :-:" = ==- =-,: ei spontane (care afirma cd germenii apar spontan in procesele de fermentalie;i putrefacfie). A:'=-:-=:'- ,::si scop cdteva experimente simple [celebru e cel prin core o dus cotevo boloane de sticld cu buiion ,.:?:,-'i :: :arne) in Munlii Pirinei; baloanele aveau gdtul indoit, insd aerul Louis Pasteur s-a ocupa:

].1

puteo sd intre in ele, astfel incot

iicnic: :,':'nentotl in urma cirora a dovedit ci microorganismele

se afla in

;a

atmosferd 5i provoacJ fermentatie sau

pu:-:j3;ti:

in functie de specificitatea lor.

-A

studiat bolile contaeioase la animale si la oameni, avansdnd ipoteza cd acestea se datoreaza unor

microbi specifici, pe care

a reusit si-i

vizualizeze la microscop,

si-i

descrie si

si-i

foloseasca

la

prepararea unor vaccinuri (impreuna c,r colaboratorii), demonstr6nd astfel veridicitatea ipotezei sale

- a descoperit primul microb anaerob (Posteurellq ovium) 1878 - a evidenfiat microbul holerei eiinilor 5i I-a folosit in culturi pentru imunizare
1861

(primul vaccin

l-a utilizat in 1880)

I877-L88L

- a dovedlt rolul - in colaborare

bacilului carbunos (antrax)

in etiologia bolii gi a folosit

vaccinul

anticirbunos preparat in 1881


1880-l-885

cu medicul francez Emile Roux (care a creat vaccinul) s-a ocupat de

vaccinarea preventivi in turbare, care a fost aplicatJ prima data Ia om in

!$l
J,

I878

- a apirut tratatul
Si

"Teoria microbilor si oplicotiile sale in medicino si chirurqie" (co-autori

.loubert

Ch. Ed. Chamberland), prin care s-au pus bazele bacteriologiei medicale ca stiint5.

a formulat postulatele privind Specificitatea bolilor infectioase, subliniind importanta agresiviti!ii microorganismelor patogene in producerea bolii; a elaborat primele ipoteze asupra
1885

patogenezei (mod de aparitie a bolii) in bolile contagioase, relevand rolul si modul de actiune agentului patogen in funclie de poarla de intrare, distributie in organism, cai de eliminare si
conta m
in

a,

Ce

are.

-Robert Koch, co-fondatorul totusi incredere in posibilitatea atenuarir virulen!ei microbilor patogeni in scopul prepardrii vaccinurilor.

bacteriologiei (prin sustinerea teoriei specificit;!ii bolilor infectioase), nu a avut

Contributiile lui la cunoasterea bolilor contagioase sunt urmitoarele:

a izolat bacilul

antraxului

1'817

-tuberculozei

1882 (a preparat tuberculina, pe care o considera substant5 terapeutici)

- a izolat-.y!ldslglholCriq

- 1883
a

a introdus noi melode de cultivare si izolare ale microbilor pe medii solide (agar-agar, cartof etc.) si

pusin evidenti agentii patogeni prin colorati-i specifice (H. Hoffman a introdus coloratia cu carmin si fuxind

_54

in !875;

P. Ehrlich

coloralia pentru microbii ocido

si

olcoolo,rezistenti

- in 18g2-g3; H.C. Graham a

recomandat coloralia dubld cu violet de qentiond si fuxind _ in 1g92)

a elaborat (intre 1878-7884) "Postulatele (leqile) lui Koch", care sunt valabile gi astdzi in stabilirea etioloeiei bolilor infectioase - pentru ca un germen microbian si fie agentul cauzal
al unei boli contagioase

- 2. - si poatd fi izolat gi mentinut pe medii de culturd - 3' - sd producd aceeaSi boali, dupd inoculare la animale de laborator (generatii succesive) - 4. - dupi izolare de la animalul bolnav, sa poata creste din nou in mediul de culturj - Savantul a primit in l-905 premiul Nobel (fiziologie sau medicini) pentru descoperirea bacilului
trebuie

1.- si fie izolat din toate organismele ce au prezentat boala respectivj

tuberculozei, care astizi ii poartj numele.

[!]

Perioodo de lo sfdrsitul sec. xlX si inceputul sec. XX a fost supronumitd "EDoco de our o mtcrobioloqiei,,.

deoarece multi medici s-au ocupdt de cercetore si au descoperit ogentii potogeni aj unor boli infectioose. oducondu-si ostfel oportul lo cunoasterea si combotereo lor:

1882 1883 1884 1884

Fr. Ldffler si p. Frosch ou evidentiqt bacilut morvei


E. Ktebs

bacilul difteriei

- A. Nicoloier - bocilul tetanic


G. Gaffkv o izolot in store purd bacitul febrei tifoide 5.F. Rosenbqch
T. Escherich

descrie si izoleozd streptococul

1885

o izolot colibacilul (Escherichio Coli)

- A. Honsen
1886 1887

a evidenf iot proteusul

- A. Frunkel o cultivot pneumococul in store purd

- D. Bruce o izolot agentul febrei ondulante de Malto (Brucello Melitensis) - L894 * Al. Yersin si 5h. Kitqsoto ou descoperit si ou izolot microbul ciumei (yersinio

pestis)

[t]in

1900 s-o descoperit aqentul etioloqic ql febrei aolbene. iqr

in

1903

microbii

core

produc leishmanioza

;i tripanosomiozo. Schoudinn si Hoffmon ou evidenliot spirocheta

ce determind aporitia sifilisului

(in

1905).
si

in sec. XIX s-au introdus in practicd noi miilooce de investiaare paraclinicd, unele dintre ele fiind folosite

in ziua de azi' Astfel, Joseph Jackson Lister a imbunat5tit microscaoui, atasdndu-i mai multe lentile (1g26), iar opticianul C' Zeiss din Yena l-a perfeciionat din punct de vedere tehnic; mediculgerman Carl Ludwie a inventat
kimoqroful (7847) pentru inregistrarea activitdtii musculare; Wilhelrn Conrad Rcinteen a descoperit in 1g95 rozele X; olandezul willem Einthoven_a pus la punct in 1900 e!ectrocordiogroful (a primit Nobelul pentru
fiziologi.e si medicini in 1924).

55

I I I I I I I

[t]

W.C. Riin]qen (1845-192r

epocala descoperire

-:':.'::..:: jizicd experimentald la Universitoteo din Wilrzburg, o realizat in nooptec :: : ::'e ? :ctembrie, iar pe 22 decembrie a efectuat prima radioqrafie din
./d,jc..c
ceoseottd o descoperirii, core o revolulionot toote stiinlele, inclusiv

lume (mdna soliei sole Bertno,). 3es==:...i -JJicgrlt'ie, care a uimit morile loboratoare si societdyile stiintifice
ale epocii,

convins omenireo ce

medicino. in cdlivo oni s-a trecut de io Lii.,Izcreo rozelor X in stabilireo dioqnosticului diverselor boli lo tratctrea unora dintre ele

lupus eritemotos

in 1897, enlteiicome in 1899, leucemii in 1902.

[t]

De-a lungul sec. XIX s-a incercat rezcr\,'area altor

doui probleme legate de sindtatea populaiiei sinitatea publicd'

modernizarea spitalelor si reglementarea leeislatiei privind

Reforma spitatelar.s-s reolizot spre st'orsitui sec. XlX, necesitdnd mult timp si importonte resurse moteriole

S-q trecut treptot de !o clericalizare (controlul

total ol Bisericii) lo confesionalizare (infirmierele si surorile

de

(personol in intregime coritate fdceou porte din diferite ordine religioose) si in finot spreJgigEglea-spitolelor
taic).

t
I

in decursul sec. xlX, spitalete erou construite de cotre municipolitate (uneori din donatii particulore), inso (protestontd si catolico) sa se creStereo demogroficd in marile orote vest-europene o determinot Biserica

implice in fondoreo unor ostfel de institutii (cu personal de ingriiire religios). Doco la inceput de secol spitolele

erou destinate in primul rdnd activitdtii csritobile, dupd fi5A ocestea s-ou tronsformot in centre moderne de trotoment, de invd.tdmAft si cercetore. Medicii apreciou surorile de coritote, dor preferau sd coloboreze cu
tnJirmiere laice instruite (in institulii speciote), acesto fiind unul dintre t'octorii core o condus spre loicizoreo si
m ode rn izq re a s pi to
le

lo r.

!tl

publicd a fost Marea Britonie, una dintre primete fari in core s-s pus problema leqislstiei pentru sdndtatea

unde un rol important

in oplicarea

masurilor necesore asigurdrii sanotolii populotiei l-ou ovut Edwa.rd

chadwick pi Florence Niahtinqale. primul


oroselor

o otros otenlio osupro prevenirii epidemiilor prin

solubrizareo

si obliqotivitateo vaccindrii ontivoriolice. iar cea de-o douo q militot pentru condilii de iqieno stricto in spitole, ceeo ce s-a reqlizat otot pentru militori, cdt 5i pentru civili. Es a reusit sd transforme ocupotia de
infirmierd ("nurse")intr,o profesiune respectotd. prin creoreo unei scoli moderne de infirmlere.

,tlin

Anglio inceputului de secol XIX o trdit o f emeie core a practicot chirurgio, deghizandu-se

in bsrbot' James

l
I

sl universitotii Barry (1795-1.g65), pe numele odevdrot Morqaret Ann Bulk!ev. o absolvit coleqiul de Medicind

jin Edinburqh in

1g12 si Coleqiul Regol de Chtrurqie din Londro

in

1813. Coriera de chirurg si-o inceput-o in

militara pdnd lo pensionore ormota (la Spitolut Militor Regot din Plymouth) si o continuot sa proctice chirurgio
reuSind sd amelioreze condiliile '1864). Dr. Borry s-o dovedit faarte bine pregotit profesionol, bun orgonizotor,

l
I

ce viotq

,e

suprovietuit;i

fost trimis sd lucreze (lndio, Africo de sud etc.). din Africa' in urmo cdreis ou Cope Town o efei:ctuot (1815 scu 1817) prima operotie de cezariand momosrcopilul i.rl:-::e,-ioacidincorenuexistouosepsiasi cntrsepsio) Amuritdedizenterrein
ale

soldalilor si chior ole indigenilor din colonii unde

.l
it

l
I

56 rl

il
r1
d.l

1865 5i la inmormdntore (cu onoruri militore) s-a constotot cd ero femeie. Ca urmare, Armata britonicd o hotardt sd sigileze documentele privitoare lq James Borry pentru j 00 de oni.

[!]

De cealoltd parte

o Oceanului, in America, situalia medicinei ero diferitd fald de Europo. De-qbio intr-c
mult institutii de coritote crestind
de

douo jumatote o sec. XVlll oparuserd primele scoli de medicind si spitole (mai

decdt de ingriiire medicold), ostfel incdt in onii de inceput

oi sec. XIX nu existau decdt cdtevq institutii

involamdnt si de procticd medicald. Mojoritoteo celor cu preocupdri medicale erau vindecdtori sou moase si
bqrbieri instruili in fomiIie. lnvotdmdntul medicol duro de lo doud luni la 2 oni, nu preo existou focilitdti pentru proctico intr-o clinicd si nu se cereou diplome de qbsolvire o liceului lo odmitere. Medicii instruiti nu evedu de oferit un trotament cu

[t]

nult moi eficient decat al vindecdtorilor emigronli

sou indigeni, q cdror octivitote o fost interziso in 1g30. Ca


a

reoclie lo oceostd mosurd s-o constituit "Miscoreo populard pentru sdndtote", ior cdtivo oni moi tqrziu

inceput miscorea feministd oraonizotd (care punea occentul pe sdndtoteo femeilor si dreptul de a urmo studii
medicole).

[t] in

ocest context, Elizabeth -Blackwell (1821-1910)

a reu5it sd se

inscrie (1847) si

sd qbsolve (fia9)

neinsemnotul Colegiu Medical din ordselul 6enevo (stotul New York), devenind astfel prima femeie-medic din America.

[t]

in 1847 s-o infiintot AsocJstia Medicoto Amer!_cona (AMA), in ideeo de reorgonizore a corpului medicql. La

Boston, Somuel Greqorv o fondat in JB4B Coleqiul Medicol pentru Femei. iar dr. Bsrtholomew Fussel o pus bqzele Coleqiului Medicol pentru Femei Pennsvlvonio din philodelphio, in 1g50.

[t]

incet dar sigur, femeile din SUA Si-au copdtat dreptul ta studii medicqle si ou inceput sd practice (in general

ingriieou femei si copii) cu destul succes. in 2-3 decenii, ou rezolvot problemo educotlei si instruirii medicole,

infiintond colegii si spitale pentru femei, dupo core ou pornit ofensivo pentru odmitereo in diverse remuri
medicole si chirurgicole, co si in corpul didoctic al universitdtilor de prestigiu. De asemenea, ele s-ou aldtttrat
miscdrii feministe, militond pentru votul universol.

[tJ in Europa, intr-o douo jumdtote a

sec, XlX, cdtevo universitdti ou

permis

occesul

feneitor lo focultotile de

medicind, chiar doco societated timpului nu ero pregotito pentru occeptoreo lor.

in 186i. au fost admise


lcl

studente la Acodemio Medico-Chirurqicold din Sonkt-Petersburq, dor peste

oni guvernul le-o exclus de lo

cursuri. O porte dintre ele s-ou mutot la Ziirich, unde tocmoi se iuose hotdrdreo de o primi studente

focultoteo de medicind U894, ostfel incdt prima femeie core o ablLnut tittul de doctor in medicind de lo o
universitote europeand o fost rusooico Nqdeida Suslova, in 7867.

57

I I I I I

[t]

Facultotea de Medicind

fiind englezoqico

c:. :;': : :)- s,remei la studii in anul universitar 1867/1868' prima obsolvento Elizobeth Garreth - -i,,', io doua t'emeie-medic din Anglio). Prima femeie din Fronto cu
'cs lvlodeleine
Gebelin Bris

doctorot in medicino (Poris, 1875,t a

[t]

ln Anglia, nicio 5coolo mediccjc

si- :1 '.'e:sitote nu primea femei

Io studii, ass co femeile core voiou sd sctiv in promovoreo invdldmdntului


Elizsbeth

proctice medicino s-au indreptot spre

Z.:':: si Poris. Cea core s-o implicot

medicol pentru femei

in Morea Britonie c ,fosr Sophia lex-Blake, core o int'iintot, impreuno cu

Blockwelt 5i Etizabeth Gorrett, Scoalo de N4ecjicino pentru Femei la Londrq, in 1874. Universitoteo londonezd s
'incepond cu 1892' odmis femei la studii in JEZ& ior ceo din Ecjtnburqh,

I I I

[t]

qbsalvit invatdmontul medicol co-eclucationol se desf asuro spre sfarSitul sec. XtX mai oles ls Ziirich (unde ou

prin foptul co ou t'dcut primul posin coriero medicolo femei din lumeqintreogd, unele dintre ele remorcondu-se in tors lor), paris, Berno, Geneva, mareo majoritote o studentelor provenind din tdrile slove (Rusia in speciol).

in generol, primele promotii de obsolvente s-ou speciolizot in obstetricd-ginecologie 5i pediatrie (cu cdtevo
Chior si oso, exceptii), pentru cd oceosts era conceptia societatii despre octivitoteo potrivitd femeilor-medic

,nele dintre ele au depdsit,bsrierele epocii, luptond pentru dreptul t'emeilor lo ingriiiri
corespunzdtoare. Astfel, olandezo Aletta lacobs

medicsle

I I I

q deschis lq Amsterdam, in JEES prima clinica din lume

pentru controlul nasterilor. ior in 7887 o intreprins primul studiu sistemotic despre controceptie (o inventot
orimo diofrogmd din lume).

itl

primo generotie de femei-medic nord-omericane 5i europene o constientizot ospectul segregotionrst al prot'esiei medicole pi s-au hotarst sd se implice 5i in activitoli legote de promovareo drepturilor Jemeilor

(sufrogiu universol, reformo imbrocominfii, regularizorea prostituliei), pe l6ngd strodonio de ingrijirite medicale (;i sociole) oferite femeilor si copiilor'

a imbunolati

I I I

Bibliografre

V. Bologa

oP. cit.
ia.

http://encycloped

ftrrlex. com/m
I55

ed

ecirte-l'1 9th-cetttttr)'

- hnp:i/li brary.thinkquest.org

69lh ist-9.html
e

http ://www. bbc. c o. u L''s ch o o I si gcs

b i tes

zei

story/sh p/ m od enr/

t
I I I I

http://en'wiki
http ://wonr en
h

ped ia'o rg
i

r"vi

ki/!Vome n-in
j

-medectne
b
l

ston

:r

b.' ute.

co:r/l brarl'.ert cy

r'vh-i

tl d

ex' lt tnl

Du Preez, H.M.

Dr James Barry: The early years revealed, in South African Medicla Journal, vol

gg. nr. 4 (http:i/w$r\.sanrj.org.zai index.php/samj/article/r'ie\\Filei 130/425) http:i/wwrv. upstate. e. u


http :/trnlr.fl oottct. Itc'i

ib

rarr' /h i storry/research/cppb Iackw

eII

ph p

.r

-, - s
:ir',

"'

itches-htnr

- http:l/deborro.club :;

'-f

58

- http://www. bium.un iv-paris5.frlh istm ed/medtcaJfem mesmed.htm - Itttp:/ /www.spartacus.schoolnet.co. uk/WandersonE.htnl - http: I /www.pinn.net/-sunsh ine/czechlrned icine. htrn i

'1 {

Binnever, J'M', Deker, R.

curing and insuring: essays in irness in pasttimes; The Netherlands,

Belgium, England a nd
http ;//boo
ks .

ltaly,

l"6th

r ^th zu

centufles

goo gle ro / bo

o ks ? isb n

=906 55040g7...

SECOLUL at XX_fea
Medicina sec' XX a cunoscut pro8rese greu de imaginat de catre cei maioptimi5ti doctori. Aceasta dezvoltare rapidd a avut loc datorita tehnologieidin ce in ce mai performante

si a cercetarii gtiin!ifice puternic

sustinute material de sponsori interesali in evolulia medicinei.

specialitdtile nnedicale deja existente s-au diversificat (microbiologia

inframicrobiologia; radiologia

histochimia, neurohistorogia etc.) au apirut 5i biochimia' cardiologia, gastro-enterologia, hematologia, oncologia etc).

radroterapia; historogia

lpr_rclllIlrcdllelg

(imunorogia,

importanli, inc6t speranfa de viata

in chirurgie s-au realizat pasi at6t de

a crescut foarte mult.

inspirandu-ipesotiiCurieinstudii|elor.in1'903,acestiaaufostr5spljtiticu@,
impreuna cu H. Becquerel, pentru aportul in cercetarea radioactrvitatii.

una dintre ceie mai mari descoperiri ale sec. XX a fost radioactivitatea si in special izolarea elementelor radioactive (primele au fost radiu si poloniu). Henri Becquerel a identificat respectivul fenomen i.n 1g96,

si matematic a 6894) la prestigioasa Universitate Sorbona din Paris, a obtlnut doctoratul in stiinte in 1903, si-a inceput cariera de cercetare impreunE cu sotul, apoi i-a succedat (dupd decesul acestuia) la conducerea Laboratoruluide Fizica de la sorbona (in 1906). Marie si-a continuat cercetarea privind radiumul, incerc6nd si-i studieze proprietitile si aplicatiile terapeutice. in

Marie sklodowska-curie (1867-1934)

- /icenliati in fizici

1911 a mai primit un premiu Nobel pentru chimie. La ora actual; este singurul savant cu doua premii Nobel ln prin domenii stiinlifice deosebite. studille sale, Marie Curje specialitate dezvoltatd intr-a doua jumatate a sec. XX, care se ocupa aiai de ciagnosticul, cat si de tratamentul

muitor boli.
un alt mijloc important de diagnostic si tratament il constituie razele Rcjntqen. in primii anidupa descoperirea lor, au fost folosite pentru vizualizarea toracelui, tracr:,.- .:s:rc-intestinal, ciilor biliare

si

59

urinare, pentru ca in 1918 sa s?

-:= :=:: :;'na ventriculoqrofie,iar din 1927 primele orterioqrqfii cerebrole.

Ulterior s-au pus la punct angioc='c --=r,f

splenoportografia 5.a.
X 5i a

RadiologulAlessandro Vailebona ri8l;---o87) s-a folosit de proprietatile razelor

conceput metoda

tomosrafiei in 1930 (premiul Nobel i-a l;-ir':'i de-abia in 1986).


Godfrev Hounsfield si Allan Mc Leoad Cormack au luat in 1979 premiul Nobel pentru medicini ca urmare
i

nve nta

rii

co

mputeru

i toryloeraf (19 67' 1'97 2

Ultrasunetele au fost pi ele utilizate ca metoda de diagnostic, incep6nd cu a doua jumdtate a sec. XX.
la

Cardiologul suedez Inee Elder si fizicianul Carl Hellmuth Herlz le-.au aplicat pentru prima datJ in 1953

Universitatea Lund. Independent de ace;tia, medicii sco!ieni de la Glasgow Royal Maternity Hospital, condu5i

de prof. lan Donald, au folosit ultrasuneteie ca metodS de diagnostic in 1958. in

DfZ

americaniiJoseph

Holmes, William Wrieht gi Ralph Meverdirk au inventat primul ultrasonograf poftabil.

Domeniul imagisticii medicale s-a imbunatifit prin descoperirea in 1973 a rezonantei maenetice (prima

rmagineafostpublicatidecatreP.C,Lauterbur,iarinl9TT aavutlocprimul studiuaplicatlapacienti. Dupd


30 de ani, in 2003. premiul Nobel (pentru medicini Si fiziologie) s-a acordat pentru implementarea acestei

metode diagnostice cercetitorilor Paul Lauterbur de la Universitatea din lllinois 5i Peter Mansfield de
U

la

niversitatea

in Nottingham.

Multe discipiine medicale s-au dezvoltat in urma pedectionJrii microqcopului- de la ultramicroscop,


si

microscop cu raze UV, polarizant si pani la microscopul electronic (inventat in 1931)de germanii Max Knoll

Ernst Ruska - gi au apirut noi ramuri ca imunoloqio (care ajutd la stabiliraea etlologiei unor boli si la rezolvarea
c

roblemei transplantuiui in chirurgie) 5i bioloqia moleculara.

Cercetarea bolilor infecto-contagioase (cunoasterea


XX sl

si combaterea lor) s-a

desfisurat de-a lungui

intreguluisecol

continui si astazi, dati fiind marea varietate

a agentilor patogeni.

1901 1908

Emil Adolf von Behring

Nobel pentru descoperirea seroteropiei in difterie


a fagocitozei) si

-tlia-llici Mecinikov {intre 1884-1892) a elaboratteorio imunitord celuloro. (adici Paul-Ehrlich au fost risplititi cu Nobel pentru studiul imunitdtii'

[t]

in ofora de teorio celulord, moi existd 5i cea umorold pentru imunitate, dezvoltata de Buchner in

1889 (cercetutorul descrio "olexinele") si de Eehrino si

Kitasatoin 1890 (ei discutou despre antitoxine).

1913

Charles Robert Richer


t'ost

Nobei pentru studii in ceea ce priveste onofilqxto


reoctie modit'icota a orgonismului lo boolo. in ocest sens, R' Koch o descris

[t]Alerqio o

det'initd co

reoctia lo tuberculind (in

!f!!r

ror von Pirquet si Schick, in J295 ou vorbit despre boalo serttlui.

60

t+llSstekjmllglgsJggfolosite pdnd intr-o douo jumotote


imunoelectroforeza, reoctia
incd se mqi utilizeazd.
de

o sec. XX erou difuziuneo in gel,

t'ixare o complementului

(RFC),

imunofluorescenfo etc. lJnele dintre ele

[!]Cu oiutarul reactiei specifice de oqlutinare, Widol si Sicard ou pus pentru primo dotd diognosticul
etiologic de febrd tifoidd (1896) in 1909 J. Bordet (rosplotit cu Nobelin 1919) 5i Genaon ou reu5it sd diognosticheze luesul (cu
RFC).

[!]Primele teste cutonate pentru evidenlierea unei boli int'ecto-contogioose


pentru difterie (1913)
Si

ou

fost realizate de Sebick

de Dick pentru scarlotind (1924).


st a

- 1951- Max Theiler combaterii ei,

Nobel pentru descoperirea unor noi aspecte in privinta febrei qolbene

Dupd 1950 s-a dezvoltat foarte multinframicrobioloqia, care are ca obiect de studiu virusurile:

195-4

-J.F' Enders, T.H. Weller,

F.C. Rob.bins

Nobel pentru descoperirea mediului de culturd al virusului

poliomielitic. ceea ce a facilitat realizarea vqccinului sntipoliomielitic de catre Salk si Sabin

1969

Max Delbrtick, Alfred D. Hershev, Salvador E. Luria


replicore si structuri-i qenetice o virusurilar

Nobel pentru elucidarea modului de

2008

Harald Zur Hansen, care

a descoperitvirusul pqpillomo (responsabil de unele neoplasme de col

uterin), a impirtit premiul Nobel cu Francoise Barre Sinoussi si Luc Montagnier, cei care au evidentiat si au studiat virusul imunodeficientei umane (HIV)l

Printre cele mai importante cuceriri ale sec. XX a fost descoperireq qntibioticelor. inainte de acestea s-au

folosrt pentru trotomentul luesului solvorsonul si neosolvorsanul (create de P. Ehrlich si S. Hata in 1909-1910), apoi medicul german Gerhard Domask a reievat efectele antibacterien e ale prontasilului(in 1935) si ale sulfomidelor (a colaborat cu mai multi cercetitori intre 1932-1936) pentru care a primit premiul Nobel in 1939

Cel care a deschis

drumul spre antibioterapie

a fost medicul englez Alexand.er Flemins (1881-1955). Acesta

si-a inceput cercetirile in 1928

(cind a observat actiunea de lizJ asupra cocilor patogenia microorganismr-rlui

numit Penicillium notatum), dar abia peste 10 ani le-a finalizat cu ajutorul a doi biochimi5ti

Ernest Boris

Chain si Norman George Heatlev. Antibioticul descoperit a fost denumit penicilini, iar productia pe scar5 larga s-a realizatin SUA, dupd al Doilea Rizboi Mondial. Prenriul Nobel pentru fiziologie sau medicini s-a

acordatin 1945 pentru aceasti revolulionari terapie in boli e infectroase, fiind impirtitintre A. Fleming, E.B.
Chain pi Howard Walter Florev (medic australian care a studiat penicilina din punct de vedere farmacologic si
a utilizat-o efectiv in cazul

bolilor infecto-contagioase).

61

I I

,ft

t t

Dupd penicilini, s-a intens

'

-?'.

-.'-=:.'e: stiintifici
jar

pentru a gisi antibiotice eficiente in cat rnai multe boli

infecfioase. Tuberculoza nu

a'.:: :::::-:.i

Selman Abraham Waksman (Nobel in 1952) a descopbrit

streptomicino.primul antibioti:
[t]Studiite

:: :i::,'- a::esta boali. s-ou extins ulterior r...;', .'.r'.o ontibioticelor

ce puteau

fi utilizste

in cazul dezvoltorii

rezistenlei microbiene, ojungonou-s: Js;-'r io ontibiotice de sintezd. De5i folosirea lor a redus drostic

I r I
I I

morbiditateq pi mortolitoteoin bolile io.iectiaose, s-o observot cd odministrareo fdrd discernomdnt poate
dete rmi na scd dereo i m un itali i
o

ro

o n Is

n'L

O altd metoda de combatere a bolilor infecto-contagioase este vaccinared, care a debutat la sfarSitulsec.
sec. XX. Vaccinurile cu microbi

XVlllcu vaccinul antivariolic, dar s-a dezvoltat mai ales in

omorali,iatenuati a!

fost realizate de Wrieh! pentru febrq tifoido si holero: Calmette si Gu6rin sunt cunosculi pentru crearea
vaccinului BCG (prevenirea tuberculozei); Ramon a folosit pentru prima datS anatoxina in difterie si tetonos 1923. Vaccinurile si seroterapia (descrisi pentru prima data in lume de V. BabeS) se utilizeazi astizi intr-o
tn

multitudine de boli bacteriene, virale etc., dar uneori se intrebuin!eazd in exces, contribuind (in mod
paradoxal) la disfunctii ale sistemului imunitar.

- Medicina

de laborator a beneficiat din plin de tehnologia avansati

pi s-a ramificat

in multe discipline,

Cintre care unele au cipdtat statut de independen!5. Cercetdrile de histglogie si fiziologie au ajuns la nivel de molecula gi enzimd, iar studiile de eenetici (au debutat in primele decenii ale sec. XX) au condus la o adevirati

t ! I
T

revolulie in gandirea medicalS.

,:r conditii de relativd siguran!d, prima beneficiara a acestei metode fiind chirurgia. KaIL!e-!-d!!9i!9I (prenrirl 'in 1937 sistemul Rhesus. Cu ajutorul testului Coombs, ;,,iobel in 1930) a descoperit in 1901 sistemul ABO, apoi

La

inceputul sec.

XX au

fost puse in evidenti grupele sanguine, ceea

ce a

ficut

posibilS transfuzia de sdn5e

i.
-r

grupe sanguine, acum fiind cunoscute 30 de sisteme de grupe sanguine 19-!5, au fost evidenliate gi alte

mane.

Hematoloaia a devenit specialitate de sine statatoare.in afard de elucidarea etiopatogeniei bolilor de

,ange, s-a incercatgisirea unortratamente adecvate si astfel au fost descoperite vitaminele (incepind din

_9I2)*IgZg-tg3A-

Christian Eiikman si F. Gowland Hopkins

Nobei pentru descoperirea vitominei antinevritice

G.H, Whipple, G.R. Minot si W.P. Murphv

Nobel pentru descoperirea tratamentultti cu fier

in.;onemie

1937

-A.Szent-Gvdrgvi

vo
C

Nobel pentru elucidarea proceselor de ardere in biologie,

referindu-se in special la vitaminc

si qciul fumaric

vitominei K' -1'943-H'C. Peter Dam si E' Adelbert Doisv-Nobel pentru evidentierea

structura si functiile diferitelor organe, aparate, sisteme au fost studiate in cere maimici amdnunte, in cadrul unor specialit|li ca bioloqia moleculdrd,

imunolooia.sene&gdeseori

interdisciplinard (a cercetdrii).

observ6ndu-se o abordare

Studiuf SNg _ Ig04 _ l.p. pavlov

Nobel pentru studierea fizioloaiei diaestiei.care l_a condus la formularea conceptului de reflex conditionot

190-0
u

camillo Gofei si Santiaeo Ramon v caial

st ruct

ri i s iste m u I u i ne rvos

Nober pentru contributia ra cunoasterea

1932

* charfes s' sherrinston

5i E. Dougras Adrian

nelLronilor
1936

Nober pentru erucidarea functiiror

H. Hallett Dale si Otto Loewi _ Nobel pentru evlden!ierea mediatorilor chimici cu rol in transm itere s i m puls uri I or nervoase(mediatorii umorali r s-au descoperit 3 decenii mai tdrziu) - 1949 - Walter R. Hess _ Nobel pentru

descoperrrea

veoerea coordondrii n.f^,;txr;; tr organelor

In

specializarea funclionalj a emisferelor cerebrarel

interne (L9gL - Roger W. Sperry (Nobel)a relevat

Roeer Guif lemin, Andrew V. Schallv constataseri existenta bgnglllg_peplfuJg produsi de creier impreunS 5i yarow cu Rosarvn au dezvoitat o metodd de dozare

1.977

lp11nonilor si

nt e utiiizat j pentru sute


au fost

;ffiil;"";;
orrtE.

dozqrea lor = RrA

1986

-stanlev cohen 5iRita Levi-Montarcini

ani) pentru descoperirea factoruluj


Studi.ul organelor de simt

rispldtiticu premiur Nober tae

ochi

- tagrrafraltl

^r-var-qublranc

(chimicet fiziolooice ale vedeU

(Nober in 1g11) a introdus in practica ofralmorogicS dioptriile Haldan K, Hartline si Georee Wald (Nobel in tg67)

au elucidat procesele

- layio tt' Huoet;i


sistemul vizual

Torsten N. wieser (Nober in 1gg1) au expricat

w
mecanismul

nas

Richard Axel 9i Linda Buck (Nobel

in

2004) au descoper it

simtului olfactiv

Wsi

urechi -..r[gberlB;irilny (Nobel

L9L4)a descris fiziotogiasi patologia Sppgfltu!_le;libAJgt Geors von B{ikesy (Nobel in 1961) a descoperit

in

53

I I I Biolooia molecularL a deb:i:

' . '-'3:i

de secol XX

l
I I

cunoa5terea din punct de vedere biochimic a -Albrecht Kossel (Nobe -:-- - c:rlr-ibuit la ceIulei(proteine' subsronte' t::e -e (Nobei 1931. a ;:s:cperit enzimele respirotorii; solii Cori (Carl si Gertv, Nobel

Otto H.Warburg

(ciclul ocidului citric-)5i F' Lipmann(coenzimo L947)audescris conversio cotc,itt:i o alicooenului;A.Krebs

ASiroluleiinmetabolismuiintermeitcr)auprimitpremiuINobeIin1953

meconismul de sintezd ol ARN 5i ADN' Severo ochoa gi Arthur Kornbers (f,jooeLin 1959) au riescoperit

deschizind astfel noi cii de cerceta'e in genericS

Emil Palade au fost risplStili cu premiul Nobel -AlbertClaude, Christian de Duve, Georse
o celulei (organitele (1974)pentru aportul adus la cunaasterea orqanizdrii structurole 5i functionole

l
I I
-

celulare ) ribozomi i-o descris G Polode\

S.K.Berestrom' or1onism

8.

(Nobel in 1982) au descris prpstoolandinele si rolul lor in

corectd o canalelor de ioni I'o nivel Ervin Neher si Bert sakmanh (Nobelin 1991) au descris functionarea celulor de la sfarSitul sec. XlX, dar de abia in sec' XX a capatat amploare

tmunoloqioa inceput

si prindi conturincd

t t t

maximS, devenind specialitate individuala'

descris toleronta imunoloaicd dobdndito F.Macfarlane Burnet gi peter B. Medawar ( Nobelin 1960) au

int972\auexplicat structurschimicdoqnticorpilor,iarttt'x' -G.M.Edefmansi R.R,porter(Nobel principiul pLoducerii anticorpilor monoclonali Jerne, G. Kohf er si c. Milstein (Nobelin 1984) au elucidat

..
-

imunitsr emis teorii privind specificitoteo dezvoltdrii si reqldrii sistemului principiu qenetic cQre determind diversitatea s. Tonegawa (Nobel 7987) a aratat c5 existS un demonstraserd c; sll.qsulJe ce B. Benacerraf, J' Dausset 5i G' Snel| (Nobe| 1980)
5i au

onticorpilor,dupj

zd reactiile tmuno

ic,e.

ou determtn

(Nobel in 2011 pentru studierea imunitotii Cercetarile imunologice continua 5i in ziua de azi _roIul celuIei dendritice), deoarece o mare parte din boIiIe existente au canqenitale si a cetei dobdndite

ca etiologie dezechilibre imunitare, pentru care

inci se mai caut5 tratamente adecvate Descifrarea

probabil in viitor rispunsuri edificatoare la completa a genomului uman (inceputa in 1990) va oferi specialitate in care medicina actuala. Deocamdati a aparut ineineria eeneticS' oroblemele existentein

se

incearcd,,repararea" unor a noma li i crcmozomiale'

carocterelor ereditore' insa a trecut aproape Genetico -,G,H. Mendel a elabora: in 1856 leoile tronsmtterii

jum-tate de veac ca z z ir:elegerea

si folosirea ior in cercetare'

rolul iucot de cromozomiin ereditote -_Tho!n3! H.n4glg4 (Nobelin 1933) a explicat in 19a6) a atras aten}ia asupra mutotiilor aenetice in urmo exoun?rii lq Hermann J. Mi.if fer
{Nobel razele X si Maurice H.F, Wilkins au fost premiati cu Nobel .:Elancis H.c. cil-ck, James D, Watson

in 1962 pentru

qcizilor nucleici in tronsmiterea descifrarea structurii moleculore (helicotdald a ADN-ului 5i a rolului qenerice. Rosalind Franklin (1920-1958) fusese cea care a contribuit prin cercetdrile sale

informotiilor

laintetesereo structurii acizilor nucleici .datfiind

ci lucririle

ei nepublicate au folosit celorlalli medici

au recunoscut apoftul dr' englezi pentru finalizarea studiului intreprins.Dupi 20 de ani, acestia Franklin la descoPerirea lor' qenetic si _ Robert W. Ho|lev, H' Khoran? si Marsha|| W. Nirenbere (Nobe| in 1968), au interpretat codu|

functio sa de sintezd o proteinelor'

demonstrat interoctiunea intre virusurile D. Baltimore, R. Duf becco gi H.M. Temin (Nobelin 1975) au

f5r5 a-l Barbara Mc Clintock (singura femeie care a primit premiul Nobel

impirli

cu altcineva) a fost

cercetare in citoeeneticS - a nevoitd sd aStepte peste 30 de ani pentru a-i fi recunoscutd munca de a qenomului (care fusese descoperitin anii '50 "elementele mobile" (aenele sdltdrete") de reolore considerat rigid), iar premiul Nobel l-a oblinut in 1983'
cu studierea genomului si au Richard J. Roberts si Philip A. Sharp (Nobel 1993) au mers maideparte

relevat extstento aenelor fraqmentote (rupte, scindate)

(Nobel 1995) au aratat ca Edward B. Lewis. Christiane Nfisslein-Volhard 5i Eric F. wieschaus qenetic 9i au trecut doar ca!iva ani pSni cSnd s-a clezvottsreo precoce o embrionului este controlatd si moarteo celuloro proqromoto (Nobel 2007

demonstrat

se

Svdnev Brenner, Robert Horvitz 9i John Sulston)

Mario

R. capecchi.

principiile dupa care Martin J. Evans gi oliver smithies (Nobel 2007) au formulat

Elizabeth H.

stem embrionore {studiile de pot induce modificdri aenetice specifice la goareci, prin folosirea celulelor reguii bine stabilite) inginerie eenetici se faceau deja de ceva vreme, dar nu aveau ci exista o Blackburn, Carol W. Greider pi Jack W. Szostak (Nobel 2009) au dovedit
protectte cromozomiald. reprezentatS de telomeri 5i enzimo telomerqzo de loborotor, din ce in ce mai omonuntite

[t]

lnvestigoliile poroctinice

imogistico medicald

;i exomenele

ior tehnologio ovonsoto si cercetareo ou imbundtdtit simtitor diognosticoreo moioritatii bolilor existente,
Jundomentold ou condus

lo descoperire} unortrotomente

pe zi ce trece moi eficiente

Dintre

gpecialititire medicare endocrinoloaia.

cunoscut o psihiotrio, borire metaborice gi oncoroaio au

dezvoltare accelerati in sec X)"

_EndocrinoloaiacaspeciaLiialeir:apendentSaIuatnastereinsec.XX,dupScefiziologuIErnestStarlinq (1866.1g27)aintrodusconceptuldehormon(in1905)pentruadesemnasecretiainterndaa|ondelor endocrine,CercetSriIeprivindsecre.iiiIeglanduIareaufostinitiate?ncSdinsec.X|XdecStrefondatoruI medicineiexperimentale-CIaudeBernard'tvledicuIenglezR.J,Gravesdiagnosticasedejahipertiroidio cuqusdsiexoftolmie(fo|osindmetodaanatomo-cIinic5),iardinlSglincepusesSseaplicetrotamentul XX' au fost descoperili toti hormonll (hiootiroidiol cu qlonda tiroidd'in decursul sec'
mixedemului

diagnosticul 5i tratamentulin RIA), astfel incAt s-a imbunitdtit secretali in orgahism (cu metoda

endocrino|ogie.SpreexempIu,folosireacortizonu!uiesteUnadintreceIemaieficienteterapiiinboIiIe inf|amatoriisauaIergice.Cunoastereasiintelegereaactiuniihormani|orsexualiacondus,printrealteIe, sou q fertilizdrii in prin inventarea anliconceptiona|e|or


nagterilor, la rezo|varea prob|emei controluIui

vitro (NobellQl!, Robert G' Edwards)'

elucidat Emil T. Kocher (Nobel 1909) a

fzl

;i

a descris metodele

ti roid iene chiruraicole folosite in afecliu nile

_!q!ard9l-I9g'raj(Nobe|in1,947)astabi|itro|u|hipofizeianterioareinmetabo|ismuIg|ucidic,iar

(Noberin 1g50)a descoperir Reichstein 9i phiripsh. Hench c. Kendalr,T. Edward colectivulformatdin


str

uctur a si f u nctii e h or moni I or


I

sup

ro

renoli

nr

l
s

_
e pa

apoi au devenit sPecialitate cercetate impreunS cu bolile endocrine' Bolile metaboliceau fost mult timp

Earl

w. sutherland (Nobel

:-:971') a

studiat

9i a

explicat corect

rata.

I l,DiabetuIzaharatesteoafectiUnecUnoscutSdjnAntichitate,insSde-abiainsecXXs.adescoperit

l
I

tratamentuIadecvat,adicainsulino(FrederickG.Bantine,J,J'RichardMac|eod-Nobe|in1923_au
N' Paulescu) 5i sntidiobeticele orole' devansat studiile savantului roman Lvnen) 9i 1985 (Nobel pentru (Nobel acordat lui Konrad Bloch 5i Feodor 1964 tipidicin metobotismut L' Goldstein)' de Michael s. Brown 9i Joseph reqlareq metabolismului colesterolului,oblinut pSni in sec' medicii nefiind prea interesati ca specialitate decatin sec' XIX' Psihiotrionu s-a individualizat

..Dis|ipidemii|eauintratinatenliamedici|orIainceputcleseco|,acestiareu5indsSexpIice

XVllldebolilementale,maialesdecelegrave'deoareceBisericaleconsiderapedepsedivine'decifira |eac.f||uminismulqodusmqrischimbariinsocietate,insdbo|noviipsihiciaufostincontinuoreizoloti(se Revolulia franceza' spre sJarsitul veoculuil' Dupa periculosi) legatt in lonturt p6nd
spuneo cd

sunt

5i

carearecomandatinsistenleliberoreopocientilorsuferinzi medicul PhillipePinel |1lai'ft261afostcei


66

iarin spitalul Salptriere din Paris s-a luat pentru prima data aceastj decizie. Dr. pinel a instituit a5a-zisa terapie morald (care a deschis calea spre psihiatria moderni) si a incercat sa realizez_e o
clasificare a bolilor mentale.

de boli psihice,

Emil Kraepef in (1856-1926)

psihiatru german, considerat fondotorul psihiotriei stiintifice moderne,

elaborat clasificorea bolilor psihice, valabild 5i astdzi.


J' wagner-Jauregg (Nobel in 1927) a descoperit valoarea terapeutica a crizelor de,molorie provocote in
cazul de me nte i
p a rq
I

iti ce (tratament a bandonat ulterior).


F.E.

- Antonio C. de Abreu
anumite psihoze.

Moniz (Nobel in 1949) a explicat eficienta leucotomieica tratarnent in

Psihiatria a beneficiat de descoperirea unor medicamente specifice (de exemplu neuroleptice

rg52,
la

antipsihotice 5i antidepresive) de-abia intr-a doua jumitate a sec. XX, astfel inc6t s-a renuntat treptat tratamentele menlionate anterior (la care se addugau socurile electrice).

Psihanaliza (metodd de diagnostic si tratament in psihiatrie) a fost fondatj la sfarsitul sec. XIX de citre

mediculaustriac Siemund Freud {1856-L939). Acesta a introdus in lucrdrile sale noliuni precum
inconstient, mecanisme de opdrore, octe rotote

fi simbolistico visului. Absolvent

la Viena, s-a specializat in

psihiatrie la Paris 5i a activat in capitala Austriei (incep6nd din 1886). Conceptul de phihanaliza i-a elaborat

in 1896 si are la bazd teoria conforrn cdreia monifestorile nevrotice (in special isterio) oparin urmo
refulorii unor troume emotionsle. oscunse in inconstien'!, iar tratamentul constd in conptrentizarea lor
si

rezolvarea conflictelor prin psihoterapie.Numit profesor la Universitatea din Viena (1902), Freud a reusit
sa creeze o

adeviratd scoald de psihanalizS. aicdrei adepli au fost Alfred Adler, Eusen Bleulgr, Karl Juns

si ErnestJones. Acestia i-au preluat gi dezvoltat teoriile p6nJ la un moment dat, c6nd s-au desprins de

curentul psihanalitic principal, introducjnd in psihiatrie noi conceptii

psiholoqia individuald (A. Adler);

ambivolento si outism (E. Bleuf er); psiholoaie dnoliticd si inconstient colectiv (C.G. Juns).

Oncolooia a luat amploare ca specialitate dupd 1950, cSnd s-a constatat cre'terea alarmantJ

morbiditifii si mortalitS!ii {a doua cauza de deces in lume, dupa bolile cardio-vasculare) in bolile maligne. in urma cercetarilor cJinice 9i de iaborator (biochimie, farmacologie, imunologie, inframicrobiologie,
geneticd) s-au descoperit noi terapii in cancer. Printre altele, in !!Q.Q, dr. Charles

Hugeins a fost onorat

cu premiul Nobel pentru descoperirea unui tratoment hormonqlin neoplosmul de prostotd. Colectivul de

cercetare de la compania farmaceutici Burroughs-Wellcome (acum se numeste Glaxo-Smith-Kline) din

NewYork, s-a ocupat citeva decenii la rand de gisirea medicamenteior utile in bolile neoplazice sau
infeclioase, care

si

nu afecteze ceiulele sindtoase. S-au creat asliel primele citostotice (pentru leucemie

s-a folosit Purinethol) eficiente,

iartrei dintre cercetitori au fost rasplititi cu premiul Nobej in 19gg -

67

momentul de fat5 sunt disponibile JamesW. Black, Gertrude B. Elion si George H' Hitchinss'in radioterapia' terapeutice in bolile nepiazicg - chimioterapia, chirurgia 9i
metode

ca

Chirurgia secolului

XX a devenit

mult mai eficlentd dupi descop erirea ontibioticelor si a anestezicelor

a luat premiul Nobel pentru evidenlierea unor iniectobite(incep6nd cu anii '30; in 1957 Daniel Bovet vosculor si cil muschilor scheletici)' Noi ramuri chirurgicale substonte sintetice inhibitoare lo nivelul sistemului

de-a lungul timpului' Dintre nou-apSrutele specialitS!i au apSrutsi tehnicile operatorii s-au perfectionat cardio-vascularS si neurochirurgia' deoarece au crescut l:-ebuie menlionate in primul 16nd chirurgia toracicS,

:onsiderabil speranta de via!5 a paclentilor'

inchirurgie-aaplicatotehnicapersonala-Alexiscarrel (1871-1,g44\afostundeschizatordedrumuri
"sutura cu 3 fire";a perfec!iona

(era un bun histolog); suturo vasculord; a studiat grefele organice

realizatoinimS artificiali (conceputi activit;tii sale


de

aviatorului Lindbergh) ca recunoagtere a 5i construitS cu ajutorul

premiul Nobel in 1912.

in 1950 prima operatie pe cord deschis' folosind hipotermia Chirurgul canadian william Bisellow a realizat W' Richards Cournand, Werner Forssmann si Dickinson in l95O premiul Nobel a fost oblinut de Andr6 F'

in urma cateterizSrii cardiace' pentru studierea modificdrilor patologice ale sistemuluivascular' decembrie)' 1953in sUA (transplant de rinichi)5i a culminat rntr96Z(3 chirurqiotransplantuluiainceputin

transplantcardiac. opera!ia a avut loc la spitalul Groote :and chirurgul christian Barnard a efectuat Frimul previn imunosupesivele (lmuran a fost primul)' care lchuurdin CapeTown.incep6nd cu 1970 s-au folosit interdisciplinare ,:nomenul de respingere in cazul oricdrui transplant. in ultimele decenii s-au realizat studii S-a ajuns astfel scopul evitarii apariliei rejectului in transpiant' olologie molecularS, imunologie, geneticdlin E' MurraV si E' Donnall Thomas) in transplantul :escoperirea rolului celulelor stem (Nobel in 1990 -Joseph

la

:e

boli' organe si in vindecarea/ameliorarea unor

-NeurochirurqioaIUatnagterelasf6rgituIsec.XIX(primaintervenlieneurochirurgicaIas-arealizatinl8BTde cel in sec' XX a ajuns la performan!e demne de invidiat :5tre chirurgul britanicViqtor Horslev), darde-abia nairenumitneurochirurgdinlume(intemeietoruIspeciaIititii)inprimajumstateasec.XXafostprof.dr.
HarvevCushing(1869-1939)dinBoston,care|'aforrnatprofesionaIpeprof.dr.D.Bagdasar,fondatoruI
reu rochirurgiei in Romania'

_Chirurgiaplgsticd(reparatorie)aapSrutcaonecessitateintimpulPrimuIuiRjzboiMondia|,,,parintele', stabilit la Londra), care l-a avut ca discipolpe dr'


(neozeelandez, acesteia fiind considerat dr. Hargld Gilles

Mondial' operatorli in timpul celui de-al Doiiea RSzboi Archibald Mclndoe. Acesta a perfectionat metodele

chirurgia esteticd s-a dezvoltattotin primele decenii ale sec. XX, prima femeie din lume cu aceasta speciaf itate fiind dr' Suzan4e B'M' Gros Nciel, care a publicat in 1926 "Chirurqia esteticd, rolul

sdu social,,. . timp, datoritj

Din anii '90 tehnicile chirurgicale au devenit mai performante si mai pu!in invazive in acelasi

utilizarii endoscopiei, echgerafiei, microscopului electronic si laserului.

din Massachussetts. urmirind imaginidigitale transmise prin satelit, au ajutat un medic {ofi}er) de la o sta!ie de cercetare de la polulsud,
opereze un paclent cu genunchiul traumatizat.

-in2002

a avut loc prima

"tele-operatie": chirurgii de

la Spitalul General

sd

[t]

Multe dintre progresele medicqle ole


DePi

sec. xX se

ddtoreazd

si

femeilor-medic. lJnele ou luot premiul Nobel,

altele ou rdmqs anonime.

nu toate erou medici, au primit premiul pentru fiziotogie sou medicind, singure

sou in colectiv, deoarece ou reu;it sd revolutioneze modul de gdndire in unele speciolitdti medicole.

[t]

Laureotele premiului Nobel s-au impus in lumeo Stiinlificd in urmo unei munci de cercetore de-o vioto

intreagd' se poate spune cd au avut noroc, dat fiind cd le-a fost recunoscutd valoorea profesionold, dor ele ou dot dovadd 5i de ambitie, rdbdore, incredere in fortele proprii, independentd de gdndire si tenocitote in lupto
cu prejudecdtile societdtii- Dooro parte afemeilor-medic din sec. XX ou

avut aceste colitdti exceptionale, inso

cele rdmase' in mareo lor maioritote, s-ou strdduit sd contribuie la evolulio medicinei, fie prin octivitqteo clinicd 5i /sou de cercetore, fie prin schimbdrite sduse in invdtdmantu! medicol sou orgonizareo

sistemului

de

ingrijiri medicole.

[t]

Din punct de vedere stqtistic, numorulfemeilar core au urmat studii medicole sou
in

ou

proJesot dupo
a

obsolvire a variot

functie de condiliite socio-politico-economice

din

fiecore taro. Astfel, in primo lumotote

sec. XX' procentul femeilor-medic din SUA a scdzut brusc (din cauzo reformeiinvdtamdntului medicot), pe cdnd

celol europencelor o inregistrat o creStere lentd. Americancele nu le-uu moi ajuns din urma pe colegele din
Europo in ceeo ce priveste procentul femeilor-medic. in schimb, tehnologio performonto si bugetul odecvot

(olocat sistemului sonitor) au oferitin SIJA condili propice pentru oJirmorea profesionolo

femeilor-rnedic.

[tJ

Miscorea feministd s-a desfdsurat similorin SIJA si Europa de Vest o douo etapd o inceput in anii '50 (cu -

opogeul in onii '60 - '70), ior q treio s-o conturot in snii '80 (opogeu in onii '90). in profesia medicold, dupd ol Doileo Rdzboi Mondial, o debutot Jenomenul de feminizore (desfosurat treptdt in occident
5i Americct

de Nord)
permis

si impusin timp scurtin tdrile socio!iste), adico o crescut numdrul de t'emei-medic (procentual) si sd se specializeze in orice romurd medicald.

li

s-o

[tJ

La inceput de secol XX, femeite-medic se specializau in generol in obstetricd-ginecologie si si s-ou

pediatrie, insd cu

trecereatimpului ou depasit borierele impuse de borboti

oftrmotin domenii voriqte. Americoncele ou rnulte speciotitati si se implicou moi

fost moi indrdznete in profesie, in

sensul cd erou dispuse sd proctice rnoi

multiningriiireacomunitdtilor,incomporotiecuomoloogelelorclit!,,rccc

Odotacefemeile-medicoufost

69

pot contribui lo evolulio acceptote in lumea medicola, au dovedit cd sunt bune organizotoore, constiincioose 5i
medicInei.

Femeile-medig din SUA renumite pe plan nalional/internalional pedrstrie

Helen Brqoke Taussis (1898-1986)

considerati fondatoarea cardiologiei pediatrice, ea

diagnosticat prima, in 1941, defectul cardiac coneenital care determina slndromul copilului

cianotic {"blue baby"). in 19a a efectuat opera!ia de corectare a respectivului defect

(impreuni cu chirurgul A. Blalock); tehnipa chirureical5


folose5te astizi in
standard ).

se

Si se

toati lumea. in

1947 a publicat "Malformatiile conqenitole ole inimii" (IexI

-Virsinia Apgar (IgOg-Ig74) a adus o importanti contribuf


anestezie.

ie

in pediatrie, de5i

se specializase in

in 19a9 a conceput sistemul de evaluare cunoscut azi in intreaga lume ca "scorul Apsar,,(introdusin practicd in 1952) si care reprezinta prima metodi standardizata folositi in
sala de nasteri.

Dorothv Reed Mendenhall (1,874-19641 s-a ocupat de cercetare si a descoperit in 1901tabloul


saneuin cara4eristic bolii Hodekin 5i anume celula patognomonica ce-l poartS numele cell".

"Reed-

Csrdioloaie-

Carof ing

eedellTh

(1904-1.997) a lansat in 1948 un studiu de sindtate pe termen lung

in privinta factorilor de riscin HTA si alte boli cardio-vasculare. Strategia de cercetare a fost
atet de eficienti, incet studiulcontinuS;i astizi, iar

diiele obtinute de ea au condus la


Ea a

descoperirea legiturii intre cresterea colesterolului si bolile cardio-vasculare.

atins in bolile in

cadrul cercetirii toate problemele de care suntem azi interesali, concluzia sa fiind seneral uu un i.terrninism genetic, psihologic 5i de mediu'

ci

pentru diasnosticul bolilor cardioReiane Harvev (n. 1917) a contribuit la stabilirea criteriilor
vasculare. in i.973 a condus comitetul care a elaborat" Nomenclature and Criterio for the
Dioqnosis

of

Diseases of the Hesrt ond Grest Vessels"

ehi.d-e,s.el:r"!tal iQ",c"a.rdio*lqgi-e".

in medicina psihosomatica -in -psihiotrie-Helen FlanCers Dunbar (1902-1959) a avut o carieri strdluciti anglolucrarea "Emotii si qtodificori corporole" (1935) a folosit pentru prima dati in literature
psihosomatic" saxond termenul psihosomatic, iar'in 1943 a publicat "Dioqnosticul standard)'AfondatSocietateaAmericanSdePsihosomatica. psiho-oncolosie (studiaza impactul -Jimmie Holland (n. 1928) a initiat crearea specialitd!ii de psihologic al canceruluiasupra bolnavuluigi familiei sale). Ainfiintat in 1980 Societatea

ltext

70

Americana de Oncologie Psihosociali si


de Psiho-oncologie.

fost cofondatoare (1984)

a SocietStii Internationale

Susan J. Blumenthal (n. 1951) este cunoscut5 pe plan national si interna!ional pentru

realizarea proiectului ("De la proiectile lo momoqrofii") de colaborare DOD (Departamentul

uniciintre ClA, NASA,

Apiririi) in vederea transferirii tehnolosiei (imagistice) de la utilizarea


(1869-L970)- pionier in toxicolosie (boli profesionale), ea a fost prima
la

militara spre imbundtatirea diagnosticului precoce al cancerului de s5n.

Medicino muncii-Aljce

Hantlpl

femeie-medic angaiati ca profesor-asistent (departamentul de medicind industrialS)

'
Cercetore

Harvard (1919). A studiat noxele profesionale din 1897. devenind expert5 recunoscuti
pe plan international (membri in Comitetul de SdnJtate al Ligii Natiunilor).

fjefence-89!A_9q!j! (1871-1953) 9i-a creat o reputatie internationalS prin studiile sale in


anatomie, histolosie, embriolosie. in 1901 a publicat "An Atlas of the Medulla and Midbroin" (text standard), iarin 1903 a devenit prima femeie cadru didactic la celebra UniversitateJohns
Hopkins (profesor titular de histologie in L977). Admisi ca cercetitor la Institutul Rockefeller,
a

condus din 1925 sectia de inunoloeie celulari. [A reu5it sd schimbe totol conceptio

tradilionolo despre dezvoltqreq sistemului limfotic, dovedind cd ocesto ia nastere din venele
embrionului si creFte apoi in lesuturil.

Femeile-medic din Europa de Vest renumite pe plan nationai/internaf ional: Mareo Britanie

Barbara Marv A,nsell (1923-2001,)- fondatoarea reLimatologiei pediatrice in Anglia, era recunoscutd ca lider mondial in diagnosticul sitratamentul artritei idiopatice iuvenile, aduc6nd o contributie majord in cunoasterea si tratarea bolilor reumatice la coglj

Maud Forrester Brown (1885-1970)

prima femeie chirurs ortoped din Anslia, a pubicat

in 1929 " Dioqnosticul si tratamentul diformitdtilor Io nou-noscuti si in primo copildrie"


(lucrare de referinta in domeniu). Artrcolele ei stiin!ifice sunt si astizi citate in revistele de specialitate.

Dorothv Stuart Russell (1895-1983)- pionier in neuropatologie, a publicat (in colaborare


cu L. Rubenstein) in 1959 "Pstoloqio tumorilor sistemului nervos"

te)ct standard pe plan

mondial, mai mult de 30 de ani.

Sheila Sherlock (1918-2001)- hepatolog de talie mondiali, a contribuit la specializarea

numerosimedicidin lumea intreagS. Tratatul ''Bolile ficotuluisisistemuluibiliot'' (1955)a


devenit clasic in domeniu.

]I

important in fondarea si dezvoltarea -Janet M. Vaughan (1899-1993)- a avut un rol de in Anglia - a promovat practica transfuzionala 9i folosirea inlocuitorilor
hematoloeiei
s6nee in socul hipovolemic (intre anii '30 -'40).

in anii '50 -'70 a ajuns o autoritate


! (osos in

mondiali in

rodiotiei asupro special).in 1970 a publicat "Fizioloaio osului", iarin 1973 "Efectele
scheletului" '

in procesul de la Niirenberg pentru Germonia -Herta oberheuser a fost singura femeie-medic acuzatd crime de rdzbai, fiind condamnati la 20 de ani de inchisoare'

Frants

Eva Braak (1939-2000) 5i

solulei, Heiko, au studiat modificarile deeenerative din creier ;i

au

funclie de modificJrile neuropatologice' reuSit sa realizeze o stadializare a bolii Alzheimer in pe plan mondial ca profesor 5i clinician' av6nd in acelasi Rosa S.D. Aron (n. 1934) este renumitd timo meritul de a fi inventat o louilg.h-0j!iLe-5.q
(YAG)

in chirureia oftalmolosicS (in 1979)'

-claudieHaiener6(Andr6-Deshavs)(n.1957)-primafemeieastronautdinFrantasiprimafemeie (in 2001). Absolventd a facultS!ilor de din Europa care a vizitat Statia Spatiali lnternationalS
(l-981), aerospatiali 11982), reumatoloeie medicina pi biologie, s-a specializat in medicina sportivi (1984) 9i a oblinut doctoratul in neurostiinte (L992)'

_E/yetiq-|taWeeman(1876-1943)-aintemeiat,impreunicufilosofu|Rodo|fSteiner'medicina la Arlesheim in L971' (astlzi clinica antroposofici. A fondat prima clinica de medicini antroposofici
ii Poarti numele).

Norueaia- croHarlem

Brundtl#

(n. 19a9)

prima femeie prim-ministru al tJrii (10 ani, cu intreruperi),


'

international in probleme de mediu, directorgeneral oMS (1998-2003), este cunoscutd ca lider

SCCdtS---Eye

nrembri in Societatea Elisabe!-ggln (n' 1947) - specialisti in chirurgia cardio-toracicS'

Spanio

-JgresaE@j.!-?.

SuedezapentrUTransp|antSiinSocietateaEuropeanSpentruTranspIantCardiac. si viata (n. 1966) a reusit si impace cu succes medicina' stiintele teologice

monahali. Specialisti in medicino internd (1995

SUA), a intrat in

ordinul Benedictlnilor in

1997

'

publicdin20o4 5iin teologie in 2009' absolvit teoloFia in 2005,lu6ndu-si doctorotulin sdndtate a intrat in conflict 5i cu Sfantul Scaun (a Feminista convinsd 5i mllitanti pentru drepturile omului,
si cu oMS (a criticat afirmat ci femeile sunt libere sd aleagd avortulsau contraceplia)

managementul pandemiei de gripi AH1N1)'

- [SdS---l4a6-l4on!9$Sl

(1870'1952)

a creat o me

si a

infiinlat in

poartJ numele' intreaga lume 5coti in care se aplica metoda ce-i

Femeile-medic din Europa centralS si Estici s-au confruntat cu probleme profesionale diferite in comparalie
cu colegele din Vest. Dupd al Doilea Rdzboi Mondial, a avut loc feminizarea forfatd profesiei a medicale, care

nu a fost intotdeauna in beneficiul femeilor. Baza materialS in medicina socialistd era inferioarJ celei

occidentale, regimul comunist limita libertatea de 96ndire, astfel inc6t multe femei-medic au preferat sj emigreze. Unele si-au fiurit o carieri solidd in tara natali, altele s-au realizat profesionalin strjinjtate.

Feminizarea medicirrei in intreaga lume a adus o notd de umanism in profesie, datoritd exprimdrii empatiei de pacienti. Parerile cercetitorilor contemporani converg spre concluzia

fati

ci femeile pot influenta evolutia

med icjnei,

datoriti calitatilor (talentelor) specifice.

Bibliografie

http://www.britan n ica.con-r/EBcheck edltopic/372460/history-of-rnedecine/3 5667 lmedecine- in-the20th-century

http ://www.bbc.co. uk /schools/gcsebitesize/h istory/shp/moden/


h

ftp ://n

o be

lprizes. co rn/no

be

l/rvo rn en. Iitrn

http //en.w ikipedia.org/wik i/Fem in ist_movernent

More E.s., Greer M.J.

American women psysicians in 2000: A History in Progress

in JAMWA

vol. 55, nr 1, Winter 2000, p. 6-9 (http:l/works.bepr-ess.co,r/rroree/2gl)


lrttp ://en. w ik iped
i

a.

org/w i ki,/women- i n-rn


i

ed i c irr e
l

- http ://wo nl e n h sto ry. abo ut. corn/l b rary. en cy. b eh_i n d ex. littn - http://u.rvw. n hn. n ih. gov/chan gingthelaceofrn ed ic in e/plrysic ian s/b iography - http ://wwu,. w h on arl ed it. corn/l ad ies. cfin

Owen M.

Dame Janet Maria Vaughan, D.B.E. (18 octomber 1899

9 january 1993) Eiected

F.R.S. 1979

in JSTOR 1995, p. 483 (hftp://wwrvjstor..org/pss/770|59)


A portrai of The Lady: a life of Dorothy Russell

Geddes J.F'

- iRMB

(Journal of the Royal Society

of Medicine) august 1997,90 (8); 455.461


(http ://wwrv.pu bnr ed ce' tra l,n i h, gov/pageren
d

er.

fgci ?arti d= 1 29 64

6 41

Mc lntyre

N - Professor Dame sheila sherlock - in The lndependent, g ian.2oo2


Lrk/n ervs/ob

(lrttp://wrvw. independent. co. Sleeman E. (sub red.)

ituaries/p rofessor-d ame-she ila-sherlo ck-J29 641

.lfinl\

The lnternational Who's Who of Women, 2002


isb n=

(http://books.google. rolbooks?
http ://en. wik i ped
i

I 85143 1?2

,1

.. .)
a

a.

org/wi kilC ategory: Phys icia n s_ by_n

t i o na

ity

73