Sunteți pe pagina 1din 7

Este un roman al experientei si al autenticitatii pentru ca valorifica trairea ct mai intensa, n plan interior, de catre personaje, a unor experiente

definitorii. Proza experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitate, prin utilizarea unor elemente care tin de realitate: jurnalul din India al scriitorului, elemente autobiografice, scrisori etc. Formula care sintetizeaza problematica romanului este cea a autenticitatii, prin confesiunea personajului-narator, relatarea la persoana I, introspectia, autoanliza lucida.

Actiunea este plasata n India, locul n care autorul a si-a facut studiile de orientalistica, si are ca punct de plecare o experienta reala, autobiografica, dupa cum marturiseste Eliade n Memorii: n fata hrtiei albe, scriind despre oameni si ntmplari care au avut loc n viata mea, mi-era peste putinta sa inventez. Am schimbat, evident, numele personajelor, n afara de a lui Maitreyi si al surorii ei Chabu, dar am lasat ntocmai datele, adresele si numerele de telefom. Schimbasem, de asemenea, meseria lui Dasgupta si a povestitorului si am modificat radical finalul, ca si cum as fi vrut sa ma despart definitiv de Maitreyi. Aceste nsemnari pun n valoare preocuparea pentru document, pentru faptul autentic, scriitorul propunndu-si sa fie ct mai aproape de realitatea traita. Eliade insereaza pagini de jurnal, n care sunt consemnate cele mai importante sentimente si trairi ale personajului principal. Desi este un roman cu surse autobiografice, experientialismul, trairismul nu provine din legaturile cu viata reala a autorului, ci din faptul ca romanul creeaza impresia de viata autentica, iar eroii lui si traiesc iubirea cu intensitate, ca experienta definitorie a existentei.

Tema romanului este iubirea incompatibila. Aceasta tema este redata cu ajutorul conflictelor. Conflictul dintre europeanul Allan si bengalezul Narendra Sen reda opozitia dintre libertatea dragostei si constrngerile traditionale, iar la nivel general, incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizatii si mentalitati: cea europeana si cea asiatica. De asemenea, exista si un conflict interior. Fire autoreflexiva, Allan traiese conflictul dintre trairea intensa a iubirii, ca experienta definitorie, si luciditatea autoanalizei. Iubind-o pe Maitreyi, Allan descopera att lumea tainica a Indiei, ct si iubirea adevarata.

Titlul cartii coincide cu numele personajului principal feminin, Maitreyi, considerata de critica drept cel mai exotic personaj feminin din literatura romna.

Romanul este structurat n cincisprezece capitole, iar ntmplarile sunt relatate la persoana I. De asemenea, exista trei niveluri ale scriiturii: jurnalul intim al lui Allan care nregistreaza evenimentele n

momentul realizarii lor, nsemnarile ulterioare ale personajului care completeaza sau contrazic primele impresii si confesiunea naratorului care scrie dupa ce povestea de iubire s-a ncheiat. Aceasta tehnica a combinarii sporeste iluzia autenticitatii, a faptului trait. Noutatea constructiei discursului narativ consta n dubla perspectiva temporala pe care naratorul-personaj o are asupra evenimentelor: contemporana si ulterioara. Personajul-narator nu evoca pur si simplu evenimentele, rememorndu-le, ci reconstituie evenimentele trecute prin raportare la timpul prezent, dar si la felul n care percepuse respectivele evenimente n momentul n care le traise, consultnd n acest scop jurnalul acelei perioade. Pe masura ce scrie romanul, viziunea lui Allan asupra ntmplarilor trecute se modifica. Neconcordanta dintre istoria propriu-zisa, relatata n jurnal, si rememorarea acesteia, n romanul pe care Allan l scrie, relativizeaza evenimentele si le confera caracter subiectiv.

Incipitul abrupt al romanului surprinde prin tonalitatea confesiuni si atitudinea personajuluinarator, prin sinceritatea povestirii, luciditatea analizei, autenticitatea faptului trait, dar si prin misterul femeii iubite: Am sovait att n fata acestui caiet, pentru ca n-am izbutit sa aflu nca ziua precisa cnd am ntlnit-o pe Maitreyi. n nsemnarile mele din acel an n-am gasit nimic. Numele ei apare acolo mult mai trziu, dupa ce am iesit din sanatoriu si a trebuit sa ma mut n casa inginerului Narendra Sen, n cartierul Bhowanipore. Dar aceasta s-a ntmplat n 1929, iar eu ntlnisem pe Maitreyi cu cel putin zece luni nainte. Si daca sufar oarecum ncepnd acesta povestire, e tocmai ca nu stiu cum sa evoc figura ei de-atunci si nu pot retrai aievea mirarea mea, nesiguranta si tulburarea celor dinti ntlniri.

Subiectul romanului se organizeaza n jurul cuplului Allan Maitreyi. Europeanul Allan vine n India pentru a descoperi ct mai multe taine din aceasta tara plina de mit si inefabil. La nceput nu descopera cu adevarat lumea indiana, fiind nconjurat mai ales de prieteni europeni. Allan munceste la Tambuk si apoi la Assam, n jungla, unde se mbolnaveste de malarie. Aceasta boala constituie intriga, fiind momentul care i schimba radical existenta deoarece inginerul Narenda Sen, superiorul lui, i propune sa locuiasca n casa lui, pentru a evita revenirea bolii. Pe lnga ajutorul pe care i l-ar da tnarului englez faptul de a locui ntr-o familie, Narendra Sen intentioneaza sa-l adopte ca fiu pe Allan, iar apoi sa se mute cu toata familia n Anglia, pentru ca n India ncepea revolutia. Allan va afla mult mai trziu intentiile inginerului, dupa ce crezuse la nceput ca Sen vroia sa-l nsoare cu fiica lui. Mutarea n casa inginerului declanseaza n existenta lui Allan un adevarat proces initiatic. Eroul devine astfel un fin observator al lumii indiene si hotareste sa-si noteze observatiile ntr-un jurnal. Familia lui Sen este una tipic indiana, unde traditia este legea suprema, dupa care se organizeaza si se structureaza totul. Allan observa ca n familie barbatul este un stapn extrem de autoritar. Cele doua fiice, Maitreyi si Chabu, precum si sotia lui, Srimate Devi Indira, l respecta si l asculta cu o supunere oarba. O aparitie stranie este Chabu, sora mai mica a Miatreyiei, care are un ten mai nchis la culoare, motiv pentru care familia trebuie sa-i pregateasca o zestre mai mare pentru ca acesta sa poata fi integrata social.

Atentia lui Allan este captata de Maitreyi, frumoasa indiana de 16 ani, prin care el descopera att lumea tainica a Indiei, ct si iubirea adevarata. Cnd o vede pentru ntia oara, Allan nu este impresionat, ba dimpotriva, adolescenta i se pare chiar urta cu ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele carnoase si rasfrnte, cu snii puternici, de fecioara bengaleza crescuta prea plin, ca un fruct trecut n copt. La nceput, fata i apare asemenea unei fapturi nefiresti: O priveam cu oarecare curiozitate, caci nu izbuteam sa nteleg ce taina ascunde faptura aceasta n miscarile ei moi, de matase, n zmbetul timid, preliminar de panica, si mai ales n glasul ei att de schimbat n fiecare clipa, un glas care parca ar fi descoperit atunci, anumite secrete. Dupa ce o priveste ca pe o curiozitate, Allan o observa pe Maitreyi ntr-o alta postura, aceea a unei persoane distante, protocolare, chiar dispretuitoare. Initial, ntlnirea dintre cei doi nu anunta nimic deosebit, iar lui Allan i se pare ca parintii fetei ncurajeaza prietenia lor n vederea unei eventuale casatorii. Treptat, se poate observa ca Maitreyi devine pentru erou un univers, caci el vrea sa descopere tot ce era sigilat si fascinant n viata ei. Atractia spre Maitreyi are o serie de consecinte: Allan ncepe sa nvete bengaleza si se desparte de grupul de prieteni europeni. Cu floarea rosie pe care i-o ofera tnarului, Maitreyi declanseaza involuntar jocul seductiei. Din acest moment, se urmareste traiectoria capricioasa a evolutiei sentimentului erotic, de la manifestarea echivoca de la nceput si pna la dezlantuirea patimasa de care sunt prinsi cei doi ndragostiti.

Starile interioare ale eroului ncep sa fie contradictorii, dovada notatiile din jurnal: Maitreyi s-a schimbat fata de mine, a nceput sa-mi fie draga (nota: nu e adevarat), si sufar un pic de gelozie, de singuratate. O noua treapta a evolutiei acestei iubiri este marcata de lungile discutii ale celor doi tineri, dupa cum noteaza Allan n jurnal: Patima creste, delicios si firesc amestec de idila, sexualitate, prietenie, devotie. Seductia continua cu jocul cartilor, n biblioteca, jocul privirilor, al minilor, al atingerilor si al picioarelor. Treptat, Allan ncepe sa constientizeze ca sentimentele lui se modifica si ca ncepe sa traiasca o iubire fara precedent. Gesturi tandre, izbucniri neasteptate, luciditate si tulburare, indiscretii abil camuflate alterneaza n comportamentul celor doi. Punctul maxim este atins n momentul n care Allan si declara iubirea. Maitreyi reactioneaza cu candoare: si acopera ochii si i raspunde ca ea nu l poate iubi dect ca pe un scump prieten. Allan, derutat de atitudinea ngaduitoare a familiei Sen, este gata sa ceara n casatorie pe Maitreyi, dar ea i atrage atentia ca un asemenea mariaj nu poate fi acceptat de parinti. Fata, desi are premonitia finalului nefericit al iubirii lor, se avnta n acest vrtej pasional, asumndu-si toate riscurile.

Diferenta dintre cele doua mentalitati, orientala si occidentala, este pusa n evidenta si de conceptia celor doi tineri despre iubire. Maitreyi este un personaj emblematic, ea reprezinta eternul feminin, devenind simbolul daruirii totale n iubire. Tnara de numai 16 ani dovedeste largi disponibilitati afective. Sufletul ei pur a fost permanent nsetat de iubire. Prima sa pasiune a fost un copac numit sapte frunze, asupra caruia si-a revarsat toata afectiunea. Apoi, a iubit ani n sir un tnar care i-a daruit o coroana de flori ntr-un templu, pentru ca n final sa se lege cu juramnt de Tagore, modelul ei spiritual si guru-ul ei, pentru care si dorea sa fie batrna, pentru a fi mai aproape de el. n

schimb, iubirile lui Allan fusesera doar trupesti, fara spiritualitate. Apropierea ei de Allan este fireasca, iar dragostea este plina de devotament si naturalete.

Desi initial si neaga sentimentele, autoanalizndu-se cu luciditate, Allan se lasa prins n mrejele jocului, traversnd toate etapele iubiri: nceputul (eu n-o iubesc, ma turbura, ma fascineaza, dar nu sunt ndragostit de ea), instalarea (ma amuz doar), cresterea (nicio femeie nu m-a tulburat att), apogeul (suferinta mea, vrajit si ndragostit). Allan doreste chiar sa renunte la religia lui, creznd ca asa se va putea casatori cu Maitreyi. nainte de a se darui lui Allan pentru a evita pacatul iubirii, Maitreyi oficiaza o logodna mistica si i daruieste un inel lucrat dupa ceremonialul casatoriei indiene - din fier si aur cu doi serpi ncolaciti, unul ntunecat si altul galben, cel dinti reprezentnd virilitatea, celalalt feminitatea.. Tinerii se logodesc n taina, ntr-un parc, la Lacuri, avnd ca martori elementele naturii. Maitreyi rosteste un juramnt, care constituie un element de lirism al romanului, cerul si pamntul sunt invocate ntr-un legamnt de dragoste ca ntr-un ritual magic: - Ma leg pe tine, pamntule, ca voi fi a lui Allan si a nimanui altuia. Voi creste din el ca iarba din tine. Si cum astepti tu ploaia, asa i voi astepta eu venirea, si cum si sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie. Ma leg n fata ta ca unirea noastra va rodi, caci mi-e drag cu voia mea si tot raul, daca va fi, sa nu cada asupra lui, ci asupra-mi, caci eu l-am ales. Tu ma auzi, mama pamnt, tu nu ma minti, maica mea. Daca ma simti aproape, cum te simt eu acum, si cu mna si cu inelul, ntareste-ma sa-l iubesc totdeauna, bucurie lui necunoscuta sa-i aduc, viata de rod si de joc sa-i dau. Sa fie viata noastra ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Sa fie mbratisarea noastra ca cea dinti zi a monsoon-ului. Ploaie sa fie sarutul nostru. Si cum tu niciodata nu obosesti, maica mea, tot astfel sa nu oboseasca inima mea n dragostea pentru Allan, pe care Cerul l-a nascut departe, si tu, maica, mi l-ai adus aproape.

Iubirea tainica a celor doi este deconspirata inconstient de Chabu, sora mai mica a Maitreyiei. Allan este alungat din casa si i se interzice orice legatura cu familia si Maitreyi. Abia acum afla ca o casatorie cu Maitreyi era imposibila, deoarece ea apartinea celei mai nobile caste indiene, a brahmanilor, iar casatoria cu cineva din afara castei sale ar fi adus dizgratia ntregii familii. Ruptura aduce supliciul, boala, martirajul n casa inginerului Sen: tatal orbeste, Chabu moare n urma unor crize de nebunie. Brutalizata de tata, Maitreyi ia asupra ei toata vina. Mai poate primi o vreme vesti de la iubita sa de la Khokha, ruda saraca si om n casa ak familiei Sen. nfrnt, fara vreo speranta de a-si mai vedea iubita, alungat de Sen si ironizat de cunostintele sale, Allan paraseste Calcutta. Eroul rataceste n Delhi, Simla, trece prin Naini-Tal si se ndreapta spre Himalaya, unde va trai n singuratate. Calmarea suferintei erotice, prin retragerea n pustnicie, confera experientei trecute o aura de mister. ncearca sa aiba relatii cu alte femei, nsa observa cu durere ca nu este capabil sa uite zilele petrecute alaturi de marea si unica sa iubire. Aparitia lui Jeni Isaac, o sud-africana ratacita n cautarea absolutului, si aventura trecatoare cu aceasta, atenueaza criza, mpingnd amintirea dragostei trecute din plan concret ntr-unul mitic. Plecarea din India i apare ca o izbavire. La Singapore, unde obtinuse o slujba, se ntlneste dupa un timp cu J., nepotul doamnei Sen, care i povesteste de ncercarea disperata si inutila pe care o facuse Maitreyi pentru a fi alungata din casa. Finalul accentueaza si mai mult aceasta distantare de real, iar

imaginea eroinei, care, n ncercarea de a se elibera de sub autoritatea familiei, se da unui vnzator de fructe, capata o dimensiune tragica.

n ncercarea sa de a descifra adevarul despre Maitreyi, Allan da peste o scrisoare a acesteia. La vechile ntrebari fara raspuns se adauga altele, sporind tot mai mult misterul n care se pierde imaginea eroinei, finalul fiind unul deschis: Daca as fi citit scrisorile aduse de Khokha... Poate planuise ceva. Sunt foarte turbure, acum, foarte turbure. Si vreau totusi sa scriu aici tot, tot. Si daca n-ar fi dect o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De unde stiu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei.

Paginile lirice alterneaza cu secventele voit obiective cuprinse n notatiile din jurnal. Acestor aspecte li se adauga analiza clara a starilor sufletesti ale personajului-narator, surprinse cu ajutorul introspectiei. Prozatorul foloseste relatarea la persoana I pentru a patrunde mai adnc sufletul lui Allan si-si transforma eroul n observator si reflector. PERSONAJELE: ALLAN SI MAITREYI Incompatibilitatea iubirii celor doi se datoreaza diferentelor de mentalitate, civilizatie, religie. Pentru europeanul Allan, iubirea pentru Miatreyi are semnificatia unei duble initieri: erotica, ntr-o iubire totala si culturala, si n lumea exotica a Indiei. Initierea ramne la stadiul de experienta, fara ca personajul sa cunoasca o transformare ireversibila si profunda. Pentru Maitreyi, iubirea i ofera iluzia mplinirii cuplului arhetipal, dincolo de obiceiurile de casta si de religie, iar esecul este previzibil.).

Evolutia cuplului cuprinde mai multe etape: nceputul, cnd indianca i pare mai curnd urta si vulgara tnarului englez, jocul erotic, apropierea treptata cnd Allan doreste sa nvete limba, traditiile fetei si sa adopte chiar religia acesteia, culminarea cu logodna de la Lacuri si mplinirea erotica, destramarea brutala a cuplului ca urmare a interventiei familiei, caderea n profan a iubirii prin aventurile ocazionale ale lui Allan, mitizarea acestei iubiri de catre Maitreyi.

Maitreyi este considerata cel mai exotic personaj feminin din literatura romna. Portretul ei este realizat n ntregime din perspectiva subiectiva a naratorului-personaj. Adolescenta bengaleza, copil si femeie n acelasi timp, poeta, preocupata de filozofie si apreciata n cercurile intelectuale bengaleze, care conferentiaza la 16 ani despre esenta frumosului, Maitreyi simbolizeaza misterul feminin. Prin caracterizare directa, naratorul realizeaza, n diferite etape ale iubirii lor, mai multe portrete, care i surprind vestimentatia, chipul, detalii fizice senzuale sau inocente, gesturi, calitati, n ncercarea de a surprinde n transformare miracolul acestei femei indiene. Cnd o vede pentru ntia oara, Allan nu este impresionat, ba dimpotriva, adolescenta i se pare chiar urta cu ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele carnoase si rasfrnte, cu snii puternici, de fecioara bengaleza crescuta prea plin, ca un fruct

trecut n copt. La nceput, fata i apare asemenea unei fapturi nefiresti: O priveam cu oarecare curiozitate, caci nu izbuteam sa nteleg ce taina ascunde faptura aceasta n miscarile ei moi, de matase, n zmbetul timid, preliminar de panica, si mai ales n glasul ei att de schimbat n fiecare clipa, un glas care parca ar fi descoperit atunci, anumite secrete. Aceasta prima impresie se modifica ntr-o oarecare masura cnd merge mpreuna cu un prieten ziarist francez la o cina n casa familiei Sen: Maitreyi mi s-a parut, atunci, mult mai frumoasa, n sari de culoarea ceaiului palid, cu papucii albi cusuti n argint, cu salul asemenea cireselor galbene si buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea rosii creau parca o viata mai putin umana n acest trup nfasurat si totusi transparent, care traia, s-ar fi spus, prin miracol, nu prin biologie. Ba mai mult, rsul ei, un rs nestavilit, contagios, un rs de femeie si de copil n acelasi timp, l fascineaza pe Allan.

Caracterizarea indirecta a fetei se constituie treptat, din faptele, gesturile si cuvintele ei, pe masura ce Allan se ndragosteste. Dupa ce o priveste ca pe o curiozitate, Allan o observa pe Maitreyi ntr-o alta postura, aceea a unei persoane distante, protocolare, chiar dispretuitoare. La nceput, Allan retine mai putin detaliile fizice, fiind impresionat de o vraja greu de definit. De asemenea, nu i se pare frumoasa, dar i atrage atentia bratul gol al fetei, de o culoare stranie: galben ntunecat att de tulburator, att de putin feminin, de parca ar fi fost mai mult al unei zeite... Pe erou l uimeste privirea ei, un gest anume, pentru ca sa alcatuiasca un portret complet femeii iubite, aceasta fiind vazuta ca un amestec de frumusete fizica, senzualitate, candoare si spirit de sacrificiu: Nu are o frumusete regulata, ci dincolo de canoane, expresiva pna la razvratire, fermecatoare, n sensul magic al cuvntului. Tnara de numai 16 ani dovedeste largi disponibilitati afective. Sufletul ei pur a fost permanent nsetat de iubire. Prima sa pasiune a fost un copac numit sapte frunze, asupra caruia si-a revarsat toata afectiunea. Apoi, a iubit ani n sir un tnar care i-a daruit o coroana de flori ntr-un templu, pentru ca n final sa se lege cu juramnt de Tagore, modelul ei spiritual si guru-ul ei, pentru care si dorea sa fie batrna, pentru a fi mai aproape de el. n schimb, iubirile lui Allan fusesera doar trupesti, fara spiritualitate. Apropierea ei de Allan este fireasca, iar dragostea este plina de devotament si naturalete. nsusi Allan observa complexitatea sufletului ei: Ma dureau cele spuse de Maitreyi. Ma dureau cu att mai mult cu ct o simteam n stare sa iubeasca totul cu aceeasi pasiune, n timp ce eu voiam sa ma iubeasca vesnic numai pe mine. Ca sa oficializeze ntr-n fel logodna lor, tnara naiva imagineaza o logodna mistica, savrseste un juramnt sacru, avnd ca martor apa, padurea si cerul. ntr-una din noptile urmatoare i se daruieste lui Allan, pentru ca Unirea noastra a fost poruncita de Cer. Dupa despartirea brutala de tnarul englez, fata da dovada de tarie n apararea iubirii ei, astfel explicndu-se si gestul final cnd se ofera unui vnzator de flori cu speranta ca va fi alungata de acasa.

Caracterizarea indirecta, prin fapte, limbaj si atitudini, gesturi, relatii cu celelalte personaje, dezvaluie asumarea tragica a iubirii, pentru ca Maitreyi este singura din cuplu care cunoaste interdictiile si urmarile erosului interzis n lumea sa. Ea l initiaza pe Allan n iubire, n cultura orientala si n sacralitate.

Allan este personajul principal si n acelasi timp personajul-narator al romanului. Este descris ca un experimentator lucid aflat ntr-o cautare a valorilor existentiale. Rational si lucid, este interesat n primul rnd sa avanseze din punct de vedere profesional, sa fie liber, sa experimenteze si sa nu se implice ntr-o relatie de iubire. De aceea, reactiile lui initiale fata de Maitreyi, de care se simte atras, sunt defensive. Spirit problematizant, el traieste nsa treptat o aventura a cunoasterii prin eros. Natura sa dilematica l mpinge permanent spre introspectie, spre cautarea explicatiilor propriilor sale trairi. El supune unei analize lucide chiar si propriile trairi. Allan vrea sa-si explice siesi faptele petrecute si sa desprinda sensul ntmplarilor n care a fost prins, printr-o notatie ct mai exacta. Ceea ce l framnta este dorinta de descifrare a misterului sentimentului erotic: Ma ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigilat si fascinant n viata ei. Daca ma gndeam adesea la Maitreyi, daca n jurnalul meu din acel timp se gasesc notate o seama din cuvintele si ntmplarile ei, daca, mai ales, ma turbura si ma nelinistea, aceasta se datora straniului si nentelesului din ochii, din raspunsurile, din rsul ei. este adevarat ca spre fata asta ma simteam atras. Nu stiu ce farmec si ce chemare aveau pna si pasii ei. Desi este nzestrat cu luciditate si spirit de analiza, Allan se lasa sedus de jocurile Maitreyiei, traversnd toate etapele iubirii: nceputul (eu n-o iubesc, ma turbura, ma fascineaza, dar nu sunt ndragostit de ea), instalarea (ma amuz doar), cresterea (nicio femeie nu m-a tulburat att), apogeul (suferinta mea, vrajit si ndragostit). Europeanul lucid este gata sa-si abandoneze religia si sa treaca la hinduism de dragul femeii iubite. Cu toate acestea, Allan pastreaza o urma de luciditate, specifica omului civilizat, incapabil sa se piarda n totalitate pe sine, dupa cum el nsusi recunoaste: Am fost un om moral, de aici mi se trag toate tragediile. Am iubit ntotdeauna pe mai multe planuri, n-am stiut sa sacrific totul pentru un singur smbure de adevar sau de viata de aceea m-am lovit de toate pragurile si m-au dus valurile cum au vrut.

Dupa suferintele despartirii de Maitreyi, Allan se va retrage n Himalaya, pentru a se purifica de pasiunea si dependenta pe care le simte fata de Maitreyi. Dupa o aventura cu Jenia Isaac, pleaca din India hotart sa o uite definitiv pe Maitreyi. Lucid, rational, individualist si oarecum egoist, europeanul Allan se vindeca n cele din urma de pasiune si si va duce probabil viata mai departe, chiar daca tnara bengaleza va ramne pentru el un mister si un simbol pentru iubirea adevarata. Totusi, pasiunea lasa urme n sufletulu tnarului englez, dupa cum marturiseste: Nu mai eram de mult tnarul vnjos si optimist, stiind ce vrea si ce poate, europeanul ndragostit de tehnica si pionierat, care debarcase cndva n India ca s-o civilizeze. Totul mi se parea inutil, abstract si inutil. Totul, n afara de acele cteva luni ale dragostei si nenorocirii mele.

Cuplul Allan Maitreyi ilustreaza mitul iubirii imposibile, ntre cei doi aflndu-se profunde diferenta de civilizatie, mentalitate, religie. Spre deosebire de alte cupluri celebre din literatura lumii, aici doar femeia si asuma dimensiunea tragica, n timp ce barbatul eternizeaza iubirea n poveste.