Sunteți pe pagina 1din 20

ARGUMENT

In cazul general , un amplificator reprezinta un cuadripol activ, prevazut cu doua borne de intrare si doua borne de iesire , capabil sa redea la iesire semnale electrice de putere mult mai mare decat cele de la intrare. Termenul de cuadripol(4 poli) se refera la faptul ca circuitul respective poseda patru borne(doua de intrare si doua de iesire), iar termenul de ACTIV implica faptul ca intre intrare si iesire este intercalata o sursa de energie. Pentru a indeplini aaceasta functie , un amplificator trebuie prevazut cu o sursa de energie electrica, pe seama careia se obtine sporulde putere de la iesire si cu elemente active care sa transforme o parte din energia absorbita de la sursa de alimentare in energie de current alternative, variabil in ritmul semnalului. n lucrare se determin amplificarea, rezistena de intrare i rezistena de ieire, la frecvene medii, pentru diferite etaje echipate cu un transistor bipolar i se compar cu valorile teoretice. Se studiaz de asemenea, influena condensatoarelor de cuplare i decuplare asupra caracteristicii de frecven n domeniul frecvenelor joase. Reprezinta raportul intre tensiunea de iesire produsa de semnalul amplificat si tensiunea de zgomot propriu. Tensiunea de zgomot a unui amplificator este semnalul aleator (cu variatia haotica in timp) produs de elementele componente ale amplificatorului, rezistoare, tranzistoare, datorita structurii discontinue a curentului electric. Primele doua categorii au la intrare semnale electrice de amplitudini relativ mici, fiind numite de semnal mic. Cea de-a treia categorie de amplificatoare trebuie sa furnizeze la iesire puteri mari (cel putin de ordinul watilor), cu un randament acceptabil; ele lucreaza aproape de posibilitatile lor maxime in privinta puterii disipate, a curentilor si a tensiunilor de aceea se numesc amplificatoare de semnal mare. Amplificarea este cea mai importanta marime caracteristica a unui amplificator. Ea reprezinta raportul dintre o marime electrica de la iesirea amplificatorului si marimea corespunzatoare de la intrare. Deoarece semnalul de iesire poate fi defazat fata de cel de intrare, inseamna ca amplificarea in tensiune si cea in curent sunt numere complexe, avand un modul |A| si o faza ; amplificarea in putere este un numar real, deoarece puterea este o marime scalara. La un amplificator cu mai multe etaje amplificarea totala este egala cu produsul amplificarilor fiecarui etaj. Primele doua categorii se numesc distorsiuni de frecventa sau liniare, iar ultimele doua categorii se numesc distorsiuni neliniare. Distorsiunile de frecventa sunt foarte importante in etajele de semnal mic. Distorsiunile amplitudinii in functie de frecventa redau abaterile caracteristicii reale de la caracteristica ideala; se evalueaza cantitativ prin relatia:
M = | A( f ) | | A0 |

in care: M este factorul de distorsiuni de amplitudine |A0| - amplificarea la frecvente medii |A(f)| - amplificarea la anumita frecventa f 1

Banda de frecventa a unui amplificator este domeniul de frecvente cuprinse intre o frecventa limita superioara fs si o frecventa limita inferioara fi, a caror amplitudine reprezinta
1 = 0.707 din 2

amplitudinea frecventelor medii. La aceste frecvente amplificarea scade cu 3 dB fata de A 0 (amplitudinea frecventelor medii). Distorsiunile de baza. Abaterile caracteristice faza-frecventa fata de caracteristica unui amplificator ideal (o dreapta de ecuatie =-kf) reprezinta distorsiunile de faza. Datorita neliniaritatii caracteristicii de perceptie auditiva umana, ele sunt mai putin importante in audiofrecventa, dar sunt foarte importante in amplificatoarele de videofrecventa. Distorsiunile neliniare armonice. Prin distorsiuni neliniare armonice se inteleg acele deformari ale semnalului de la iesirea unui amplificator care sunt produse de caracteristicile elementelor neliniare: tuburi electronice, tranzistoare, miezuri magnetice In cazul unui amplificator ideal, un semnal de amplitudine consta si de diferite frecvente, aplicat la intrare, este redat la iesire tot cu amplitudine constanta (marita ca valore), aceeasi pentru toate frecventele. In cazul amplificatoarelor reale, amplitudinea semnalelor de diferite frecvente de la iesire nu mai este constanta, fiind mai mica spre capetele benzii Reprezinta raportul intre tensiunea de iesire produsa de semnalul amplificat si tensiunea de zgomot propriu. Tensiunea de zgomot a unui amplificator este semnalul aleator (cu variatia haotica in timp) produs de elementele componente ale amplificatorului: rezistoare, tranzistoare, datorita structurii discontinue a curentului electric. Ea se masoara la iesirea amplificatorului, scurcircuitand bornele sale de la intrarea amplificatorului. Acesta reprezinta valoarea tensiunii de intrare care ar crea la iesire tensiunea propie de zgomot. Valoarea raportului semnal/zgomot se reda sub forma: U sies raport semnal/zgomot= 20 log U zies Reprezinta raportul intre semnalul de putere maxima si cel de putere minima pe care le poate reda amplificatorul. Nivelul semnalului amplificat este limitat superior de catre puterea etajului final si inferior de raportul semnal/zgomot al amplificatorului. De retinut ca amplificatoarele la care nu se iau precautii speciale pt reduce gama dinamica a unui program. Sensibilitatea unui amplificator reprezinta tensiunea necesara la intrarea acestuia pentru a obtine la iesire tensiune sau putere nominala. Cunoscand amplificarea si puterea nominala se poate calcula sensibilitatea. Ea caracterizeaza mai ales etajele amplificatoare de putere si se exprima in unitati de tensiune (V, mV, V). Amplificatoarele de audiofrecventa (de joasa frecventa) sunt destinate amplificarii semnalelor cu frecvente cuprinse intre zeci de herti si zeci de kiloherti. Excitate cu semnale mici, ele trebuie de obicei sa furnizeze puteri relativ mari pe impedante de sarcina, de obicei pur rezistive. Schema celui mai simplu amplificator de putere cu tranzistor in conexiune EC, clasa A, si caracteristica dinamica a acestuia.Punctul static de functionare poate fi ales in domeniul limitat de curentul de colector maxim admisibil P c max , tensiunea colector emitor maxim admisibila U CE max si hiperbola de disipatie corespunzatoare puterii care poate fi disipata de tranzistor , fara a depasi P d max . Pentru obtinerea unei puteri cat mai mari , se recomanda ca acest punct sa se aleaga cat mai aproape de hiperbola de disipatie, printr-o polarizare adecvata a bazei . La aplicarea unui semnal sinusoidal la intrare , punctul de functionare se deplaseaza pe caracteristica dinamica descriind doua segmente respectiv egale MN si MP , la care corespund amplitudinile curentului de colector I CM , respectiv a tensiunii de colector U CM . 2

Avantajul acestui tip de etaj este ca reda la iesire un semnal de aceeasi forma cu a celui de intrare, deci ca nu introduce distorsiuni neliniare. Dezavantajul lui este ca in absenta semnalului se consuma putere in circuitul tranzistorului (I co 0), ceea ce duce la un consum ridicat al sursei de alimentare Dezavantajul etajelor clasa A poate fi evitat folosint la amplificatoarele de putere clasa B de functionare. In acest caz, insa, datorita reproducerii la iesire a unei singure alternante din semnalul sinusoidal aplicat la intrare, este necesara folosirea a doua tranzistoare care sa reproduca pe rand cate una din alternante. Acest sistem se numeste in contratimp.

CAPITOLUL 1.AMPLIFICATOARE
1.1 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR
Performantele amplificatoarelor se exprima prin anumite caracteristici sau parametrii. Marimile fundamentale caracteristice pentru functionarea unu amplificator sunt: - coeficientul de amplificare (amplificarea, castigul) - distorsiunile - caracteristicile amplitudine-frecventa si faza-frecventa; -raportul semnnal/zgomot - gama dinamica - sensibilitatea Dupa natura semnalului ce preponderenta amplificat, se intalnesc: - amplificatoare de tensiune - amplificatoare de curent - amplificatoare de putere Primele doua categorii au la intrare semnale electrice de amplitudini relativ mici, fiind numite de semnal mic. Cea de-a treia categorie de amplificatoare trebuie sa furnizeze la iesire puteri mari (cel putin de ordinul watilor), cu un randament acceptabil; ele lucreaza aproape de posibilitatile lor maxime in privinta puterii disipate, a curentilor si a tensiunilor de aceea se numesc amplificatoare de semnal mare. Dupa tipul elementelor active folosite se intalnesc: - amplificatoare cu tuburi electronice - amplificatoare cu semiconductoare - amplificatoare cu circuite integrate (operationale) - amplificatoare magnetice Dupa valoarea benzii de frecventa a semnalelor amplificate, adica dupa valorile frecventelor semnalului de intrare, amplificatoarele se pot clasifica astfel: - amplificatoare de curent continuu: amplifica frecvente incepand cu j = 0 (curent continuu) - amplificatoare de audiofrecventa (joasa frecventa): amplifica semnale de banda audibila intre 20 Hz si 20 kHz - amplificatoarele de foarte inalta frecventa: pentru frecvente cuprinse intre 30 si 300MHz. Banda amplificatoarelor este cel putin egala cu cea a semnalelor redate. Dupa latimea benzii de frecventa amplificata, se intalnesc: - amplificatoare de banda ingusta (920 kHz) - amplificatoare de banda larga (amplificatoare de videofrecventa), avand o gama de frecvente amplificate cuprinse intre cativa herti (teoretic 0 Hz) si 5 MHz (teoretic 6 MHz). Dupa tipul cuplajului folosit intre etaje, se pot intalni: - amplificatoare cu cuplaj RC; - amplificatoare cu circuite acordate - amplificatoare cu cuplaj prin transformator - amplificatoare cu cuplaj rezistiv (numite si amplificatoare cu cuplaj galvanic sau de curent continuu). - caracteristicile amplitudine-frecventa si faza-frecventa. 4

1.2 COEFICIENTUL DE AMPLIFICARE


Amplificarea este cea mai importanta marime caracteristica a unui amplificator. Ea reprezinta raportul dintre o marime electrica de la iesirea amplificatorului si marimea corespunzatoare de la intrare. In functie de natura acestei marimi electrice, se pot defini: - amplificarea in tensiune: U Au = ies U int r - amplificarea in curent: I Ai = ies I int r - amplificarea in putere: P A p = ies Pint r Deoarece semnalul de iesire poate fi defazat fata de cel de intrare, inseamna ca amplificarea in tensiune si cea in curent sunt numere complexe, avand un modul |A| si o faza ; amplificarea in putere este un numar real, deoarece puterea este o marime scalara. La un amplificator cu mai multe etaje amplificarea totala este egala cu produsul amplificarilor fiecarui etaj. In adevar, se observa usor ca (de exemplu, amplificator cu trei etaje):
Au = U ies U U U = 2 3 ies = Au1 Au 2 Au 3 U int r U int r U 2 U 3

Primele doua categorii se numesc distorsiuni de frecventa sau liniare, iar ultimele doua categorii se numesc distorsiuni neliniare. Distorsiunile de frecventa sunt foarte importante in etajele de semnal mic. Distorsiunile amplitudinii in functie de frecventa redau abaterile caracteristicii reale de la caracteristica ideala; se evalueaza cantitativ prin relatia:
M = | A( f ) | | A0 |

in care: M este factorul de distorsiuni de amplitudine |A0| - amplificarea la frecvente medii |A(f)| - amplificarea la anumita frecventa f Banda de frecventa a unui amplificator este domeniul de frecvente cuprinse intre o frecventa limita superioara fs si o frecventa limita inferioara fi, a caror amplitudine reprezinta
1 = 0.707 din 2

amplitudinea frecventelor medii. La aceste frecvente amplificarea scade cu 3 dB fata de A 0 (amplitudinea frecventelor medii). Distorsiunile de baza. Abaterile caracteristice faza-frecventa fata de caracteristica unui amplificator ideal (o dreapta de ecuatie =-kf) reprezinta distorsiunile de faza. Datorita neliniaritatii caracteristicii de perceptie auditiva umana, ele sunt mai putin importante in audiofrecventa, dar sunt foarte importante in amplificatoarele de videofrecventa. Distorsiunile neliniare armonice. Prin distorsiuni neliniare armonice se inteleg acele deformari ale semnalului de la iesirea unui amplificator care sunt produse de caracteristicile elementelor neliniare: tuburi electronice, tranzistoare, miezuri magnetice

1.3 CARACTERISTICA AMPLITUDINE FRECVENTA


In cazul unui amplificator ideal, un semnal de amplitudine consta si de diferite frecvente, aplicat la intrare, este redat la iesire tot cu amplitudine constanta (marita ca valore), aceeasi pentru toate frecventele. In cazul amplificatoarelor reale, amplitudinea semnalelor de diferite frecvente de la iesire nu mai este constanta, fiind mai mica spre capetele benzii (la frecvente inferioare si la cele superioare), datorita urmatoarelor cauze: - elementele reactive din circuit (condensatoare, bobine) prezinta reactante ce variaza cu frecventa; - factorii de amplificare (, ), ai tranzistoarelor depind de frecventa (peste o anumita valoare a frecventei); Reprezinta raportul intre tensiunea de iesire produsa de semnalul amplificat si tensiunea de zgomot propriu. Tensiunea de zgomot a unui amplificator este semnalul aleator (cu variatia haotica in timp) produs de elementele componente ale amplificatorului: rezistoare, tranzistoare, datorita structurii discontinue a curentului electric. Ea se masoara la iesirea amplificatorului, scurcircuitand bornele sale de la intrarea amplificatorului. Acesta reprezinta valoarea tensiunii de intrare care ar crea la iesire tensiunea propie de zgomot. Pentru ca semnalul de intrare sa nu fie perturbat in mod suparator este necesar ca ele sa depaseasca de un numar de ori nivelul zgomotului, deci sa se realizeze un anumit raport semnal/zgomot. La un amplificator cu mai multe etaje zgomotul provine mai ales, din circuitul de intrare si din primul etaj. Zgomotele provin din rezistoare, din elemente active si se pot datora si unor cauze constructive: filtrarea insuficienta a tensiunii de alimentare, ecranare necorespunzatoare a circuitelor etc. Valoarea raportului semnal/zgomot se reda sub forma: U sies raport semnal/zgomot= 20 log U zies Reprezinta raportul intre semnalul de putere maxima si cel de putere minima pe care le poate reda amplificatorul. Nivelul semnalului amplificat este limitat superior de catre puterea etajului final si inferior de raportul semnal/zgomot al amplificatorului. De retinut ca amplificatoarele la care nu se iau precautii speciale pt reduce gama dinamica a unui program. Sensibilitatea unui amplificator reprezinta tensiunea necesara la intrarea acestuia pentru a obtine la iesire tensiune sau putere nominala. Cunoscand amplificarea si puterea nominala se poate calcula sensibilitatea. Ea caracterizeaza mai ales etajele amplificatoare de putere si se exprima in unitati de tensiune (V, mV, V).

CAPITOLUL 2. ETAJE DE AMPLIFICARE


6

2.1TIPURI DE ETAJE
Amplificatoarele de audiofrecventa (de joasa frecventa) sunt destinate amplificarii semnalelor cu frecvente cuprinse intre zeci de herti si zeci de kiloherti. Excitate cu semnale mici, ele trebuie de obicei sa furnizeze puteri relativ mari pe impedante de sarcina, de obicei pur rezistive. In principiu exista, doua deosebiri principale intre amplificatoarele de tensiune si cele de putere, in privinta conditiilor specifice de functionare: - nivelul semnalului necesar la intrare: semnal mic la amplificatoarele de tensiune (AU) si semnal mare la cele de putere (AP) - valorea impedantei de sarcina; relativ mare (Zint ~ h11 = sute de ohmi pana la kiloohmi) pentru AU, mica (Rdifuzor = cativa ) pentru AP. Prin reactie in amplificare se intelege aplicarea unei tensiuni proportionala cu unul din parametrii de iesire ai amplificatorului, inapoi la intrarea lui, impreuna cu semnalul de intrare.Dupa natura parametrului de iesire se disting reactia de tensiune si reactia de curent. Tensiunea de reactie se reaplica la intrare prin intermediul unui circuit de reactie, in cazul general de tip cuadripol. Amplificatorul, la randul sau, poate fi si el privit ca un cuadripol. In aceste conditii, se pot distinge urmatoarele tipuri generale de ractie: de tip serie si de tip paralel. In acest fel se pot distinge patru categorii de scheme de reactie: serie-serie, serie-paralel, paralel-serie, paralel-paralel. Cele mai frecvente tipuri sunt cele cu reactie de tip serie paralel si paralel-serie, denumite pe scurt amplificatoare cu reactie serie, respectiv amplificatoare cu reactie paralel Schema celui mai simplu amplificator de putere cu tranzistor in conexiune EC, clasa A, si caracteristica dinamica a acestuia.Punctul static de functionare poate fi ales in domeniul limitat de curentul de colector maxim admisibil P c max , tensiunea colector emitor maxim admisibila U CE max si hiperbola de disipatie corespunzatoare puterii care poate fi disipata de tranzistor , fara a depasi P d max . Pentru obtinerea unei puteri cat mai mari , se recomanda ca acest punct sa se aleaga cat mai aproape de hiperbola de disipatie, printr-o polarizare adecvata a bazei . La aplicarea unui semnal sinusoidal la intrare , punctul de functionare se deplaseaza pe caracteristica dinamica descriind doua segmente respectiv egale MN si MP , la care corespund amplitudinile curentului de colector I CM , respectiv a tensiunii de colector U CM . Avantajul acestui tip de etaj este ca reda la iesire un semnal de aceeasi forma cu a celui de intrare, deci ca nu introduce distorsiuni neliniare. Dezavantajul lui este ca in absenta semnalului se consuma putere in circuitul tranzistorului (I co 0), ceea ce duce la un consum ridicat al sursei de alimentare Dezavantajul etajelor clasa A poate fi evitat folosint la amplificatoarele de putere clasa B de functionare. In acest caz, insa, datorita reproducerii la iesire a unei singure alternante din semnalul sinusoidal aplicat la intrare, este necesara folosirea a doua tranzistoare care sa reproduca pe rand cate una din alternante. Acest sistem se numeste in contratimp. Cele mai reprezentative scheme de amplificare de putere functionand in clasa B sunt: -cu tranzistoare de acelasi tip, in montaj simetric -cu tranzitor de tip opus, in montaj complementar -cu tranzistoare identice, in montajul cvasicomplementar caracteristica dinamica a etajului

2.2 REACTIA IN AMPLIFICATOARE Prin reactie in amplificare se intelege aplicarea unei tensiuni proportionala cu unul din parametrii de iesire ai amplificatorului, inapoi la intrarea lui, impreuna cu semnalul de intrare.Dupa natura parametrului de iesire se disting reactia de tensiune si reactia de curent. Tensiunea de reactie se reaplica la intrare prin intermediul unui circuit de reactie, in cazul general de tip cuadripol. Amplificatorul, la randul sau, poate fi si el privit ca un cuadripol. In aceste conditii, se pot distinge urmatoarele tipuri generale de ractie: de tip serie si de tip paralel. In acest fel se pot distinge patru categorii de scheme de reactie: serie-serie, serie-paralel, paralelserie, paralel-paralel. Cele mai frecvente tipuri sunt cele cu reactie de tip serie paralel si paralelserie, denumite pe scurt amplificatoare cu reactie serie, respectiv amplificatoare cu reactie paralel. Amplificatorul de tensiune este un circuit care are rolul de a furniza la iesirea sa o tensiune proportionala cu cea de la intrare.Relatia de baza este: U ies = AV U in

2.3 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR N CONEXIUNEA EMITOR COMUN


n fig. 1 este prezentat schema unui amplificator cu un tranzistor npn, n conexiuna emitor comun. Punctul static de funcionare al tranzistorului este determinat de valorile rezistenelor R3,R4,R6,R7 i sursa Vcc, precum i de parametrii tranzistorului F i VBE. Condensatorul CB permite aplicarea semnalului de la generator fr a modifica polarizarea bazei tranzistorului, iar condensatorul CE scurtcircuiteaz rezistena R7 ncepnd de la o anumit frecven.

Utiliznd pentru tranzistor modelul Giacoletto, se obine pentru etajul din fig.1, circuitul echivalent prezentat n fig. 2.

Caracteristica amplificare - frecven va fi determinat de cele patru condensatoare din circuit Cbe, Cbc, CE, CB. n funcie de aceste valori, rspunsul amplificatorului n frecven poate fi mprit n trei domenii: -domeniul frecvenelor medii, n care amplificarea este practic constant; -domeniul frecvenelor joase, caracterizat printr-o reducere a amplificrii datorit prezenei condensatoarelor CE i CB; -domeniul frecvenelor nalte, n care amplificarea scade datorit condensatoarelor Cbe i Cbc.

2.4 COMPORTAREA DINAMIC LA FRECVENE MEDII


Circuitul echivalent al etajului din fig.1., valabil n domeniul frecvenelor medii este prezentat n fig. 3.

Amplificarea n tensiune n modul este dat de relaia

AVo =
unde
gm = dI C dV BE

V0 g m rbe R6 0 R6 = = Vi rbe + rbb rbe + rbb qI C = rbe = 0 ,


nC kT gm

(1) (2)

iar V0 i Vi sunt valori efective.Dac rbb << rbe AV 0 = g m R6 (3) Parametrul nc are valori ntre 1 i 2 dup cum tranzistorul lucreaz la nivel mic, respectiv nivel mare de injecie.Rezistena de intrare este dat de relaia
Ri = Vi = ( rbb + rbe ) || R B Ii

(4) 9

CAPITOLUL 3. COMPORTAREA AMPLIFICATOARELOR


3.1 COMPORTAREA LA FRECVENE JOASE
Coportarea la frecvene joase este determinat de condensatoarele CB i CE, circuitul echivalent fiind prezentat n fig. 4. Efectul condensatorului de cuplaj CB se poate pune n eviden considernd pentru CE o valoare care asigur o decuplare perfect pn la frecvene foarte joase. Frecvena corespunztoare unei atenuri de 3 dB AV = AV 0 / 2 , numit frecven limit inferioar este dat de relaia

f i1 =

unde

R = RS + R1 + RB || ( rbb + rbe )

1 2C B R

(5) (6)

Efectul condensatorului de cuplare CE se determin considernd pentru CB o valoare suficient de mare, astfel nct s poat fi considerat scurtcircuit la frecvena cea mai joas de lucru. Se obine atunci urmtoarea expresie pentru frecvena limit inferoar
f i2 = 1 2C E R

(7)

unde

R = R7 ||

rbb + rbe + ( R1 + R S ) || R B 0 +1

(8)

Dac cele dou efecte apar simultan, frecvena limit de jos va fi mai mare dect fiecare din frecvenele f i1 i f i 2 , dar nu depete suma lor.

10

3.2 ETAJE CU IMPEDAN MARE DE INTRARE


n cazul n care rezistena din emitor nu este decuplat se obine un etaj cu sarcina distribuit. Impedana de intrare se mrete, iar amplificarea scade.

Utiliznd schema echivalent a circuitului, prezentat n fig. 5, se obin relaiile: V Ri = i = R B || [r bb +rbe + ( 0 + 1) R7 ] (9) Ii i

V0 0 R6 R = 6 (10) Vi rbb + rbe + ( 0 + 1) R7 R7 Iar dac se consider ieirea n emitorul tranzistorului, ( 0 + 1) R7 V AV 0 = e = 1 (11) Vi rbb + rbe + ( 0 + 1) R7 Ve i Vi sunt valori efective. Pentru a elimina influena rezistenelor de polarizare asupra impedanei de intrare se poate utiliza schema (bootstrap) din fig. 6. Cu ajutorul circuitului echivalent n regim dinamic prezentat n fig. 7 se deduce expresia rezistenei de intrare. AV 0 =
Ri = Vi = rbc || [( rbb + r be ) || R5 + ( 0 + 1)( R7 || RB ) ] Ii

(12)

Se observ c n acest caz rezistena de intrare este limitat de rbc care are valori cuprinse ntre sute de ki M.

11

Impedana de ieire a acestui montaj, definit ca:

se poate msura cu ajutorul schemei din fig. 8. Circuitul echivalent din fig. 9 conduce la obinerea relaiei

R0 =

V0 [( rbb + rbe ) || R5 ] + R1 + R2 = || RB || R7 I0 0 +1

(1)

12

3.3 APLICATII PRACTICE - AMPLIFICATOARE CU CIRCUITE INTEGRATE

TCA 150
Functiuni:
-preamplifica in tensiune semnalele de AF de nivel mic; -amplifica in tensiune semnale AF de nivel mediu; -amplifica in putere semnalele de AF; -asigura protectia termica a montajului.

Parametri principali:
Tensiune de alimentare:U1=4/18V Curent de alimentare pentru U1=12V:I1=11mA; Puterea maxima pe sarcina(Rs=4ohmi):Po=5W; Temperatura jonctiunii:Tj=125grade celsius; Temperatura de functionare:Tamb=-25/+70grade celsius; Rezistenta de intrare:R8=50MOhmi; Castigul in tensiune pentru U1=14V;Rs=4ohmi;f=1KHz,Po=0,5W:46dB; Tensiune de iesire pentru U1=9/14V;U12=4,2/7,5V

13

TCA 150-Amplificator audio de 5W


Descriere Generala
TCA 150 este un amplificator de joasa fregventa destinat aplicatilor in gama fregventelor audio in care puterea utila nu depaseste 5W. Circuitul contine un etaj de intrare (preamplificator), un etaj amplificator,un etaj de putere si un etaj de protectie termica.Domeniul apliicatilor cuprinde:aparatura radio,TV,magnetofoane,picapuri si unele aplicatii industriale. Circuitul este montat in capsula TABS in patru variante constructive.

Caracteristici Notabile -curent de alimentare redus si bine controlat fata de tensiune de alimentare -excursia tensiunii de iesire este aproape egala cu tensiunea de alimentare -rezistenta de sarcina optima este 4ohmi -impedanta de intrare mare (50Mohmi) -tensiunea de iesire este mentinuta in tolerante stranse la V+/2 datorita generatorului de curent de referinta -distorsiuni de racordare practic inexistente -amplitudinea semnalului de iesire ce corespunde intrarii in functiune a protectiei termice este nedistorsionata. Valori Limita Absoluta
Tensiune de alimentare:+4V...+18V Tensiune de intrare:-0,5V...+15V Curentul de varf repetitiv la iesire:2,3A Gama temperaturilor de functionare:-25...+70grade C Gama temperaturilor de stocare:-25...+125grade C Temperatura jonctiunii:+125grade C Rezistenta termica jonctiune-ambiant: TABS T,D 80grade C/W Rezistenta termica jonctiune-capsula: 10grade C/W

TABS S,U 70grade C/W 12grade C/W

Semnificatie terminale
1-Alimentare 2-Neconectat 3-Neconectat 4-Intrare tensiune alimentare prefinal (boot-strap) 5-Conectare condensator compensare caracteristica de fregventa 6-Conectare circuit reactie 7-Conectare condesator decuplare preamplificator 8-Intrare tensiune de AF 9-Masa preamplificator 10-Masa amplificator 11-Neconectat 12-Iesire tensiune AF Radiatorul este legat constructiv la masa preamplificatorului. 14

Echivalente: TCA150T(IPRS),TCA150T(SESCOSEM),A205K(RFT-R.D.G.) Incapsulare: Circuitul este montat in capsula TABS,in cinci variante constructive.Corespondenta dintre marcarea circuitului si varianta de capsula este urmatoarea: TCA150A-TABS A;TCA150D-TABS D; TCA150S-TABS S;TCA150T-TABS T; TCA150U-TABS U. Utilizare: Circuitul integrat TCA150T este utilizat in TVC:Telecolor 5601,Telecolor 5602,Telecolor 5603,Top Color5101. In tabelu de mai sus se prezinta valorile de tensiune continua la terminalele CI TCA150T,folosit in PVC Telecolor 5603.

Parametrul

Decuplare preamplificator

Condiii

Min,

Tip.

Mai.

u ti

Tensiunea de alimentare Curentul de intrare Tensiunea de ieire V+ = 14 V V7JV=0 V; V+= 9 V 12 V 14 V Curentul de alimentare VlN=0 V; V+ = 9 V 12 V 14 V Rezistena de intrare Ctigul in tensiune Tensiunea echivalent de zgoMas preamplificator

6 50 4,2 5,7 6,5 4,5 6 7 7 11 13 50 V+ = 14 V: Rs=4 Q /=! kHz; P0=0,5 W V + 14 V; -Rs=4 n


Compensare frecvent

18 300 4,8 6,3 7,5

V
ni

V V V m m m M

43

46

49

dl

mot la INTRARE

intrare

iG=10kn; B=200 Hz... 12 kHz V+14 V; Rs=i Q; J=l kHz; P=50 mW

__ Masa amplificator

4 1 0,5

10 2 1

p.\
0

Coeficientul de distorsiuni Coeficientul de distorsiuni

V+=14 V; fls=4 Q; f=l kHz; P=0,5W


0

Puterea minim pe sarcin la 10 % distorsiuni

V+14 V; is=4 Q /=! kHz; p = 10% 4,5 5

15

Schema de test

Tensiunea de iesire in functie de tensiunea de alimentare

Variatia tipica a tensiunii de saturatie In functie de curentul de iesire

Schema de test
16

Performante electrice
Parametrul Condiii Min.. Tip. Mas. Unii

Tensiunea de alimentare Curentul de intrare Tensiunea de ieire


'.#' '

14 50 2,9 4,5 6 7 3 6 9 11 50 46 300 3,3 4,8 6,3 7,5

V nA V V V V mA mA mA mA

ViN=0 V

Curent de alimentare VJN=Q V

9V - 12 V 14 V V+=6 V 9V 12 V 14 V

v+=6.v

2,5 4,2 5,7 6,5

Rezistena de intrare Citigul n tensiune Tensiune echivalent de zgomot la intrare Coeficient de distorsiuni Coeficient de distorsiuni Puterea minim pe sarcin Ia .10% distorsiuni, V+ = + 12 V; f=l kHz -Rj?=39l% si C.K=68 pF

Mfi
49 dB

V+=9 V; Rs = 8 Q. {=1 kHz; P0=0,5 W. V+=9 V; RS=S CI =200 Hz... 12 kHz i?0= 10 kH ' Y+=9 V; Rs = 8 CI f=l kHz; Po=10 mW V+=9 V; Rs = 8 Q. =l kHz; P,=0,5W TBA 790 T TBA 790 D . i5=4 O. TBA 790 S TBA 790 U

43

10

nv %
/o

1 0,5 2,5 2,5 2,5 2,5

2 2

w w w w

17

ANEXA 1 Amplificator audio

Date tehnice
18

Echipat cu circuitul integrat TBA810(TCA 150); - Putere de ie[ire: 6W/4; - Nivelul semnalului de intrare 40mV; - Alimentare: 12Vcc; - Dimensiuni: 55 x 45 x 30mm Aplica]ii: - amplificatoare auto; - amplificatoare stereo; - incinte acustice active. Montajul este un amplificator de putere, mono, echipat cu circuitul integrat TBA810 sau TCA150. Se monteaza obligatoriu circuitul integrat pe un radiator cu ajutorul a doua suruburi M3. Se planteaza componentele pasive (rezistoare si condensatoare) si circuitul integrat urmarind schema electrica si desenul circuitului imprimat. Atentie la polaritatea condensatoarelor electrolitice si la cheia circuitului integrat! Amplificarea in tensiune se poate modifica schimbnd valoarea rezistorului R2.
-

BIBLIOGRAFIE
1.COMPONENTE SI CIRCUITE ELECTRIONICE clasa A X- A editura Didactica si Pedagogica 2.COMPONENTE SI CIRCUITE ELECTRONICE clasa A XI-A SI A XII-A - editura Didactica si Pedagogica 3.K. F. IBRAHIM INTRODUCEREA IN ELECTRONICA editura Teora 4.EMIL SIMION, COSTIN MIRON, LELIA FESTILA montaje electronice cu circuite integrate analogice editura Dacia Cluj Napoca 5.IULIAN ARDELEAN, HORIA GIUROIU, LIVIU LICA PETRESCU circuite integrate CMOS manual de utilizare editura Tehnica 6.GHEORGHE MITROFAN GENERATOARE DE FUNCTII - editura Teora 7.GHEORGHE AIRINEI echipamente electronice si electrice pentru telecomunicatii - editura Didactica si Pedagogica 8.GHEORGHE AIRINEI echipamente de telecomunicatii - editura Didactica si Pedagogica 9.MARIN SARACIN - MASURARI ELECTRONICE SI INSTRUMENTATIE VIRTUALA - editura Economica Preuniversitara 19

10.SERBAN NAICU MONTAJE ELECTRONICE PRACTICE CU CIRCUITUL INTEGRAT 555 - editura Teora

20