Tema: Imaginea i Clasificarea liderilor politici.

Planul: 1. Consideraii generale. Imaginea liderului politic. 2. Imaginea liderului politic n Moldova.

3. Liderismul politic: aspecte teoretico-metodologice, functiile.

4. Clasificarea liderilor politici dupa teoria lui Max Weber. 5. Conceptul Circuitul Elitelor, teoria lui Paretto.

1. Consideraii generale. Imaginea liderului politic. Organizarea politic a societii contemporane, dintr-o dubl perspectiv politologic i comunicaional impune o abordare mai specific, multilateral a comportamentului i retoricii mesajelor actorilor politici. Sfritul anilor70 ai secolului XX a dat startul unor tehnici i metode individuale de creare i promovare a imaginii liderului politic. Orice campanie electoral, n funcie de geografia sa, invoc noi curente i noi tehnologii de perfecionare i promovare a unui lider politic devenit subiect electoral.

2. Imaginea liderului politic n Moldova. n Moldova, sintagma imagine politic este utilizat n lexicologia cmpului politic odat cu declararea independenei i suveranitii republicii, care a dat start unor fenomene emergente societilor democratice: dispariia monopartidismului, legitimarea partidelor i formaiunilor politice i, prin urmare, consolidarea pluripartidismului ca o instituie democratic n spaiul moldovenesc. Promovarea imaginii liderului politic constituie obiectul de studiu al multor tratate i monografii tiinifice, att sub aspect politologic, ct i sociologic, psihologic i filozofic. Privit ca un element important al comunicrii politice, dinamica imaginii liderului politic, este cercetat gradual ncepnd cu avansarea teoriei despre elitele politice sau elitele conductoare pn la clasificarea i definitivarea mai multor tipuri de lideri politici, prezeni ntr-un cadru socio-politic modern.

3. Liderismul politic: aspecte teoretico-metodologice Conine Interpretarea conceptului de lider politic prin prisma construciei imaginii politice; Definirea noiunilor de legitimitate, autoritate i charism ca elemente inerente ale imaginii liderului politic i insereaz sinteza principalelor repere teoretico-metodologice n abordarea conceptului de lider /liderism politic, caracteristicile definitorii, circumstanele ce favorizeaz identificarea i promovarea liderului politic n societatea politic modern. Din cercetrile savanilor n domeniu se degajeaz mai multe criterii de tipologizare i, respectiv, definire a conceptului de lider politic. Toate acestea complementndu-se reciproc i lansnd noi ipoteze pentru cercetare. n funcie de contextul social i factorul personal, tiinele politice ne ofer o ampl i relevant clasificare a modelelor de lider politic. Una dintre cele mai influente abordri ale liderului politic a fost realizat de G. Burns, care distinge ntre lideritranzacionali, adic cei dispui spre compromis n raport cu ali actori politici, i lideri-reformatori, cei capabili s condiioneze transformri sociale cardinale. Prin prisma gradului de implicare n procesele de schimbare i dezvoltare a arhitecturii unei societi, G. Le Bon mparte liderii politici n dou categorii mari: aventurieri i cititori. Primii reprezint liderii capabili s se manifeste prin acte de eroism doar n situaii excepionale, devenind pasivi n situaiile ordinare, iar a doua categorie cititorii coopteaz, dimpotriv, persoanele dotate cu voin tare, cu influen constant i puternic. n compartimentul nti sunt elucidate, de asemenea, trsturile definitorii ale liderilor ideologi /doctrinari, pragmatici, romantici, populiti i circumstanele care favorizeaz promovarea unui sau altui model de lider politic. S-a dovedit a fi imperativ i abordarea unor elemente vitale n procesul de formare i promovare a liderului politic legitimitatea i autoritatea avnd drept punct de referin binecunoscutele distincii weberiene. De asemenea,

este remarcat contribuia lui G. Luc Chabot n ce privete actualizarea conceptului de legitimitate a liderului politic prin lansarea termenilor de legitimitate democratic, legitimitate tehnocratic i legitimitate ideologic. Totodat, pornind de la opinia unor teoreticieni c politica e total dizolvat n mediatic, ca factor de legitimitate a liderului politic este tratat i mass media legitimitatea mediatic. Lumea media modelnd att evenimentul, opinia public, ct i imaginea public a liderului politic. Graie efectului mediatic actorul politic devine o imagine, un ideal de personalitate, un simbol al reuitei. n efervescena societii politice moderne liderul politic ar fi un fenomen amorf, n lipsa unor virtui capabile s-l evidenieze dintre ceilali membri ai comunitii. Astfel, pe lng charisma, perceput ca o sintez moralvolitiv i intelectual a personalitii omului politic, un lider de succes trebuie s nsueasc arta de a seduce electoratul, adic capacitatea de a juca cu sentimentele i a sensibiliza iraionalul emotiv; arta de a-l convinge sau virtutea persuasiunii, virtutea autoconservrii, adic capacitatea de a juca contra timpului, de a-i asigura supravieuirea politic graie unor decizii istorice. 3.1 Imaginea liderului politic: structura i atributele definitorii, Care nsumeaz Tipologia imaginii liderului politic i specificul promovrii diferitor modele i Dimensiuni simbolico mitologice n elaborarea imaginii liderului politic. Acesta reliefeaz definiia noiunii de imagine politic, reperele teoretice vis--vis de taxonomia imaginii liderului politic i specificul promovrii diferitor modele de imagine. Spaiul preponderent, ns, este predestinat examinrii valorilor simbolismului i mitologiei politice ca instrumente performante de construcie a imaginii liderului politic. n baza premiselor expuse n capitolul anterior, sunt examinate modele de imagine strategic a liderului politic, impactul factorilor intrinseci asupra oportunitii promovrii unui sau altui model de imagine. n acest context, un moment semnificativ al lucrrii l constituie studiul vis--vis de mobilul aciunii liderului politic, factorii obiectivi i subiectivi ce determin cauzele i tipul criteriului de autoevaluare a prestaiei liderului politic.

Astfel, vom putea distinge ntre trei categorii de lideri: realiti, afectai de complexul autosubestimrii i lideri afectai de complexul autosupraestimrii. Totodat, prin prisma conceptului de autoevaluare, este abordat structura Eului politic- termen lansat pentru prima dat de sociologii americani D.Offer i G. Strauzer teorie adaptat la exigenele comportamentului politic autohton. Avnd drept obiectiv identificarea modelelor de imagine politic solicitate n cadrul statului spectacol moldovenesc, au fost reluate argumentele autorului eseului politic Etat spectacle, Roger Schwartzenbertg, care analizeaz liderii politici n termeni de vedete politice. Perpetund ideea lansat de sociologul francez, n capitolul rezumat sunt identificai actorii angrenai pe scena politic autohton n urmtoarele distribuii: prini ai naiunii, fii rzvrtii, martiri, gospodari, haiduci, oligarhi, sprgtori de aliane, non-femei politice, chiar i bebelui btrni. Politologul American M. Hermann subliniaza ca liderismul este o notiune complexa. O clasificare raspindita este cea care evedentiaza liderii reali si liderii mai, eroi sau raufacatori. Liderii reali nu schimba rientarea dezvoltarii politice, nu influenteaza prea mult procesul social istoric. Liderii eroi au propria opinie asupra dezvoltarii societatii si incearca sa-si realizeze proiectele. Iata de ce influenta lor in istorie este foarte mare. In baza stilului politic evedentiem urmatoarele categorii a liderismului politic: autoritar, democratic, efficient si neeficient. Cum si am spus liderul politic autoritar este lider ce detine monopolul asupra puterii. El nuadmite critica, opozitia, accepta unitatea opiniilor asupra dezvoltarii.Arma lui este disciplina de fier, amenintarea cu violenta. Liderul politic democratic tinde sa largeasca la maximum participarea maselor la procesul politic, nu concentreaza responsailitatea, dar incearca sa imparta intre membrii grupului, creaza o atmusfera de colaborare.

Eficienta liderismului poare fi atisa I baza utilizarii diferitor stiluri de guvernare. Astfel se dezvolta stilul comportamentului lui, care formeaza a doua luia nautra. In stiinta contemporana este o clasificare a liderilor politici. Portdrapel, Servitorul, Negustorul, Pompierul. Liderul portdrapel se deosebeste prin propria viziune a realitatii, prin idealul sau. Acest tip de lider l-au prezentat in experienta mondiala : Lenin, Martin Luther Kind, Homeni. Liderul servitor se straduie in orice situatie sa prezinte interesele diferitor grupuri sociale, a alegatorilor. Se orienteaza in conformitate cu opinia lor si activeaza in numele lor. Liderul negustor este capabil sa-si propage ideile intr-o forma accesibila pentru mase, el incearca sa convinga masele, ca proiectele propuse sunt cele mai avantajoase. Liderul pompier se orienteaza la cele mai actuale si mai ardente probleme ale momentului. Actiunile lui sunt determinate de situatia concreta. In practica politica aceste 4 categorii de lideri in forma pura nu se itilnesc, fiecare lider reprezinta diferite combinatii a lor. Functiile liderului politic reprezinta orientarile principale ale activitatii lui. Numarul fuctiilor depinde de un sir de factori, printer care mentionam: tipul dominant al culturii politice, natura regimului politic, maturitatea societatii civile, nivelul de trai al majoritatii sociale etc. a. Formularea si adoptarea deciziilor politice optimale. b. Integrarea societatii, organizarea maselor. c. Arbitrajul social, apararea intereselor a cetatenilor si urmarirea lor.

4. Clasificarea liderilor politici dupa teoria lui Max Weber.

Max Weber elaboreaza teoria liderilor politici mentinind 3 tipuri de lideri : 1. autoritar 2. liberal 3. carismatic Liderul de tip autoritar este cercetat de o vointa puternica pronuntata de un caracter cu un curaj care ii permite sa-si asume responsbalitatea guvernarii, isi selecteaza un anturaj ingust in care discuta toate proectele si programe politice, dar decizia o ia in mod autonom. Un exemplu de asa oamenii sunt: Vladimir Putin, Petru Roma (primier), Traian basescu, Barac Obama, Vladimir Voronin; Liderul de tip Liberal Are o vointa slaba, este calm, cumpatat, suparacios, are un anturaj larg, nu-si asuma responsabilitatea guvernarii considera ca o decizie colectiva tot timpul este mai buna. Discuta fiecare maruntis fara vreun rezzultat. In practica este caracterizat de formula: Da-mi o pace ca-ti dau zece Ca exemplu: (Ion Iliescu (fostul presedinte al Rom) , Vlad Filat)

Liderul de tip carismatic Este inzestrat cu caracter, vointa, convingere, despre el se spune : Stie, poate si vrea sa conduca. Are un anturaj ingust il, il preocupa relatia cu masele, inregistreaza reactiile acestora . Este responsabil si corect in tot ce face. Ca exemplu: ( Alexandr Lucasenco) 5. Conceptul Circuitul Elitelor, teoria lui Paretto.

Paretto dezvolta conceptul Circuitul elitelor, in care el deosebeste 2 familii elitare lei si vulpile si le caracterizeaza metodele acestora. Vulpile sunt demogogi, practica smecherismul, utilizeaza intriga, deseori aplica tactica confruntarii cu scopul de a interveni ca forta a treia ce aduce pacea si intelegerea. Leii sunt violenti, pledeaza pentru o ordine si sunt perseverenti in realizarea programelor adoptate. Paretti subliniaza: societatea oboseste in egala masura de demagogia vulpilor si violenta leilor, din acest motiv le schimba reciproc.

*Carisma desemneaz ansamblul calitailor, capacitailor, abilitailor prin intermediul crora liderul ii impune voina obinnd susinerea benevol, contient a acestora.

Concluzie: Lucrarea de fa este destinat studiului metodelor i tehnicilor de creare i gestionare a imaginii liderului politic si clasificarea a

lui. n prima parte a lucrarii sunt cercetate aspectele teoreticometodologice ale fenomenului liderismului politic. Sunt definite concepia de lider politic i imagine politic, noiunile de autoritate, legitimitate i charism ca elemente vitale ale imaginii liderului politic. Un spaiu considerabil al tezei este destinat definirii i cercetrii tipologiei imaginii liderului politic i specificului promovrii diferitor modele de imagine n funcie de conjunctura social, de cererea, dispoziia i cultura politic a corpului electoral.

Cuvinte-cheie: lider politic, lider reformator, lider tranzacional, lider populist, lider realist, imagine politic, imagine strategic, imagine virtual, personalizarea politicului, legitimitate, autoritate, charism, simbolistic politic, mitologie politic, rit politic, cmp politic, marketing electoral, votani, nucleu dur, electorat fluid, manipulare, minciun politic, limbaj politic, manipulare neurolingvistic, cerere-ofert electoral, autoevaluare, subestimare politic, supraestimare politic, imagou, campanie pozitiv, campanie negativ, model situaional.

Bibliografie: 1. Peru A. Confruntri de imagini politice n Parlamentara-2001: performane i eecuri. Moldoscopie (Probleme de analiz poitic).

ParteaXVI /Coordonator V. Moneaga. -Chiinu, USM, 2001, p.5-12. (Coautor A. Belostecinic). 2. Peru A. Infotactici de conservare a imaginii plauzibile: crearea imaginii prin minciun politic i tactici de manipulare. Moldoscopie (Probleme de analiz politic). Partea XVII. /Coordonator V. Moneaga. - Chiinu, USM, 2001, p.9-21. (Coautor A. Belostecinic). 3. Peru A. Furtunile informaionale i vizibilitatea mediatic a liderului politic. Comunicarea public: concepte i interpretri. Studiu colectiv. Volumul I /Coordonator C. Marin. - Chiinu, USM, 2002, p.176-183. 4. Peru A. Limbajul ca element constitutiv al imaginii politice. Comunicarea public: concepte i interpretri. Studiu colectiv. Volumul II /Coordonator C. Marin. - Chiinu, USM, 2003, p. 160-168. 5. Ludmila Roca (Doctor habilitat IRIM)