Sunteți pe pagina 1din 16

Protezele reprezinta o serie de dispozitive simple/complexe menite sa inlociasca o parte a corpului sau o functie a acestuia.

Primii care s-au gandit la ideea de proteze au fost Egiptenii, iar scopul folosirii lor a fost unul mai mult estetic decat medical. De asemenea piratii le-au adoptat insa acestia au folosit asa numitul picior de lemn pentru scopuri practice O selecie de protezare din secolul 19 i 20, n arhivele muzeului de tiine din Londra. proteze dentare proteze oculare proteze auditive Proteze articulare/osoase Protezele cosmetice Implanturi Ex: protezele valvulare cardiace, neuroprotezele Protezele de viitor: Exoschelet, Exocortex Legea lui Moore descrie o tendin pe termen lung n istoria mainilor de calcul: numrul de tranzistori care pot fi plasai pe un circuit integrat se dubleaz aproximativ la fiecare doi ani. Aceast tendin a continuat de mai bine de o jumtate de secol. Surse din 2005 se ateptau ca aceast tendin s continue cel puin pn n 2015 sau 2020. Cu toate acestea, n 2010 s-a estimat o ncetinire a creterii la sfritul anului 2013, dup care se estimeaz ca numrul de tranzistori se va dubla la fiecare 3 ani. Tehnologia evolueaza intr-un ritm accelerat. Cresterea este de fapt exponentiala si nu liniara! Noile inventii se pot aplica in domeniul medicinii atat pentru profilaxie cat si pentru tratament de scurta/lunga durata In nanomedicina Nanoroboti Interfete neuro-electrice Terapii cu localizare foarte precisa In medicina moleculara Genomica Proteomica In medicina regenerativa Organe bio-artificiale Senzoriale Proteze vizuale

Proteze auditive Proteze pentru eliminarea durerii Un mic stimulator electric pentru maduva spinarii da rezultate pentru tratarea simptomelor bolilor gen Parkinson. Acest stimulator a fost plasat prima oara pe coloana vertebrala a unor soareci si sobolani carora cercetatorii le redusesera in mod semnificativ nivelul de dopamina din corp pentru a reproduce caracteristicile biologice ale persoanelor bolnave de Parkinson si gravele probleme motorii observate la pacienti intr-un stadiu avansat al bolii. Dopamina este o molecula care asigura comunicarea intre neuroni, celulele nervoase din creier. Cand stimulatorul este pus in functiune, animalele fara dopamina ale caror miscari sunt lente si rigide, incep sa se miste normal. Aceasta ameliorare se poate observa in general la 3,35 secunde dupa inceputul stimularii. Se poate observa o schimbare in capacitatea animalelor de a functiona cand aparatul le stimuleaza electric maduva spinarii. Proteze pentru controlul functiilor motoare Stimulatorul radacinii nervoase sacrale poate ajuta la controlul funcia vezicii urinare. Dispozitivul,care seamn cu un stimulator cardiac, este implantat sub piele, n fes. Un fir de la dispozitiv este conectat la un nerv sacral - important n controlul vezicii urinare. Prin fir, dispozitivul emite impulsuri electrice nedureroase care stimuleaz nervul si ajuta la controlul vezicii urinare. Un alt dispozitiv este aprobat pentru tratarea simptomelor vezicii urinare hiperactive. n loc de a stimula direct nervul sacral, acest aparat foloseste un electrod plasat sub piele pentru a livra impulsuri electrice nervului tibial. Aceste impulsuri calatoresc de-a lungul nervului tibial apoi ajung la nivelul ramurei sacrale. Dispozitivul ajuta la controlul simptomelor vezicii urinare hiperactive si astfel la imbunatatirea stilului de viata si a calitatii acesteia. Interfata creier-calculator sau brain computer interface (BCI)

Electroencefalografia este o metoda neinvaziv de explorare a modificrilor de potenial electric din creier, nregistrat la nivelul scalpului. Pe baza electroencefalogramei, o Interfa CreierCalculator (BCI, n literatura de limb englez) poate oferi o cale de comunicare intre creier i calculator cu beneficii pentru pacieni cu deficite neuromotorii severe (stadii finale ale Sclerozei Amiotrofice Laterale ALS, paralizii cerebrale severe, traume la nivelul capului, leziuni medulare). Pe baza activitatii mentale acestia pot comunica cu un echipament de calcul extern, care la randul lui poate genera scrierea unor caractere sau comanda unor dispozitive mecatonice . In principal, se vor detecta/ clasifica modificarile induse in activitatea cerebrala prin intermediul unor actiuni mentale. Sistemul BCI amplifica biosemnalele culese, sesizeaza aceste modificari si le transforma in semnale de control pentru comunicare sau controlul unor echipamente externe Exista de asemenea si metode invazive prin implantarea unui microcip direct pe scoarta cerebrala pentru culegerea de semnale bioelectrice. Proteze Cognitive Proteze cognitive caut sa restabileasca functia cognitiva la persoanele cu pierderea tesutului cerebral din cauza unor accidentri, boli, sau accidente vasculare cerebrale prin ndeplinirea funciei de tesutul deteriorat cu circuite integrate. Teoria prevede ca functiile creierului sunt localizate la o anumit poriune al creierului. Cu toate acestea, studii recente privind plasticitatea creierului sugereaz c insusi creierul este capabil de refacere, astfel nct o zona a creierului asociata n mod tradiional cu o anumit funcie (de exemplu, cortexul auditiv) poate ndeplini funciile asociate cu o alt poriune de creier. (de exemplu, cortexul auditiv de prelucrare a informaiei vizuale) Implanturile ar putea profita de plasticitatea creierului de a restabili functia cognitiva, chiar daca tesutul nativ a fost distrus.

Proteze oculare Proteza ocular este facut pentru fiecare purttor n parte, n prealabil fiind controlate dimensiunile cavitii oculare printr-un mulaj special. Se obine astfel un model din material acrilic care se ajusteaz dup mulaj, pn se atinge forma optim n cavitate, deschiderea fantei palpebrale rmnnd egal cu cea a ochiului congener. Irisul i arborele venal se coloreaz manual, dup culoarea ochiului sntos, pna la obinerea unei nuane sclerale satisfctoare. Se aplic un strat transparent din material acrilic peste proteza realizat pentru protecie i aspect natural. n final se execut ajustarea i lefuirea protezei. Termenul optim de efectuare a unei proteze se situeaz ntre 8 i 10 sptmni de la data operaiei. Foarte important este ns ca medicul s ndrume pacientul ctre un laborator de oftalmologie la aproximativ dou sptamni de la operaie (dup ce se scot firele). Materialele utilizate la confecionarea protezelor sunt rinile acrilice i acrilate care prezint urmatoarele caracteristici: stabilitate volumetric, rezisten mecanic, insolubilitate n ap rezisten deosebit la aciunea acizilor i a bazelor slabe, toleran foarte bun a esuturilor. Intoleranele la acrilat pot aprea foarte rar i sunt datorate mai curnd unei igiene necorespunztoare sau unei adaptri neadecvate a protezei n cavitatea ocular. Refacerea ct mai exact a fizionomiei pacientului prin aplicarea unei proteze oculare este influenat de cauza care a dus la pierderea globului ocular ( malformaie congenital, glob dezorganizat posttraumatic, glob atrofic dup afeciuni oculare medicochirurgicale, afeciuni tumorale , microftalmie, anoftalmia ). Proteza Oculara din Rasina Acrilica Protezele oculare pot fi foarte usor scoase si reintroduse in cavitatea oculara. Ele sunt sustinute de catre pleoapele superioare si

inferioare. Majoritatea pacientilor poarta protezele tot timpul, scotindu-le doar ocazional pentru a le curata, pe cind alti pacienti le dau jos noaptea. Pastrarea permanenta este cea ideala. Epitezele Faciale - Protezele Oculo Palpebrale In cazurile de cancere faciale, care pot afecta grav tesuturile, estetica fetei este asigurata cu ajutorul unor proteze speciale numite epiteze. Epitezele faciale sint proteze speciale cu ajutorul carora se refac defectele estetice. Indepartarea chirurgicala a tumorilor presupune din pacate si un anumit grad de mutilare. Pentru o parte din aceste defecte exista posibilitatea confectionarii a diverse proteze faciale (proteze oculo-palpebrale). Exista cazuri disperate, in care, dupa un traumatism sever sau dupa un cancer extirpat, oamenii ramin efectiv mutilati. Cu ajutorul protezelor, pacientii arata acum aproape la fel de bine ca inainte, recapatindusi increderea in viata, in fortele proprii si regasind puterea de a merge mai departe. Ochiul bionic Ce este ochiul bionic? Ochiul bionic, botezat Argus II, este un dispozitiv creat de compania americana Second Sight Medical Products, si combina biologia cu electronica, acesta fiind primul ochi artificial din lume. Aceasta proteza va necesita realizarea unui implant retinal, precum si purtarea de catre pacient a unor ochelari de soare ce vor avea o camera video atasata. Autorul descoperirii este cercetatorul Mark Humayun, profesor de oftalmologie si inginerie biomedicala la Doheny Eye Institute, din Los Angeles, California. Alte doua companii din Germania(Retina Implant AG si Intelligent Medical Implants) lucreaza in acest moment la acelasi tip de implant retinian, produsele lor aflandu-se inca in perioada de testare clinica. Ce proprietati are proteza oculara Argus II? Proteza oculara Argus II va putea reda vederea persoanelor care au orbit din cauza unor boli degenerative ale retinei. 3% dintre persoanele cu varste de peste 55 de ani sufera de degenerare maculara, o afectiune ce se caracterizeaza prin afectarea vederii centrale.

De asemenea retinita pigmentara, o boala degenerativa care afecteaza receptorii de lumina de la nivelul retinei, afecteaza in jur de 1,5 milioane de persoane. Ambele afectiuni distrug fotoreceptorii, celulele situate in spatele retinei care receptioneaza semnalele luminoase si le transfera creierului sub forma impulsurilor nervoase, urmand ca aceste impulsuri sa fie interpretate ca imagini. In acest context, sistemul Argus II tine locul fotoreceptorilor. implantul retinal nu se foloseste de ochi pentru a putea vedea, ci apeleaza la o camera video, in prima instanta pacientii nu vor putea percepe imagini clar conturate, ci doar pete de lumina si forme, pe care vor invata apoi sa le decodifice, imaginea pe care pacientii o vor distinge va fi neclara initial, deoarece va avea echivalentul a 60 de pixeli, in comparatie cu o retina sanatoasa care ofera creierului cateva milioane de pixeli, implantul pe care sistemul Argus II il presupune va permite un camp de vedere de 20 de grade, procesorul video pe care il contine proteza vizuala Argus II va permite ajustarea contrastului in functie de preferintele pacientului. Ce contine proteza oculara Argus II? o pereche de ochelari cu o camera video incorporata care receptioneaza imagini in timp real si pe care le transmite unui microcip, un microcip, care poate fi tinut in mana sau prins de haine si are ca functie procesarea imaginilor video. Acesta transforma imaginile in impulsuri electrice si le trimite unui radio emitator situat in ochelari, radio emitatorul va transmite wireless impulsurile electrice unui receptor implantat deasupra urechii sau sub ochi, un receptor radio care trimite impulsurile electrice catre retina, prin intermediul unui cablu de grosimea firului de par, o matrice de electrozi (60) implantati in retina purtatorului, care va primi impulsurile electrice trimise de receptorul radio,

de la electrozi mesajul va pleca prin nervul optic catre zona corticala responsabila cu vazul. In cazul unui ochi sanatos, fotoreceptorii de pe retina transforma lumina in impulsuri neuronale care sunt trimise la creier prin nervul optic, iar cel din urma le interpreteaza ca imagini. Insa atunci cand fotoreceptorii nu mai functioneaza corespunzator, aparatul optic devine inutil. Sistemul Argus II suplineste acesti fotoreceptori. Matricea de electrozi implantata pacientului reactioneaza asemenea fotoreceptorilor retinieni. Semnalele electrice generate de electrozi sunt transmise prin intermediul acelorasi cai pe care le folosesc si ochii sanatosi: nervii optici. Creierul interpreteaza semnalele primite, de exemplu: Ceea ce vezi este un copac. Este nevoie de antrenament pentru ca pacientii sa perceapa intr-adevar un copac. Pentru inceput, acestia vor observa doar portiuni luminoase si intunecate, dar dupa un timp vor invata sa inteleaga ceea ce le transmite creierul, potrivit Discovery Fit&Health. Cum va fi imbunatatit implantul retinian in viitor? Prima versiune a protezei oculare Argus continea doar 16 electrozi implantati, iar aceasta se afla inca in perioada de testare clinica. Se asteapta ca varianta actuala a sistemului sa ofere o rezolutie mai buna a imaginii, dat fiind numarul mult mai mare de electrozi implantati. Introducerea acestui produs pe piata este o realizare importanta in opinia lui Eberhart Zrenner, directorul Institutului de Cercetare Oftalmologica din cadrul Universitatii Tubingen(Germania) si fondatorul companiei Retinal Implant AG. In cadrul companiei sale, Zrenner lucreaza in acest moment la un dispozitiv ce va contine peste 1,500 de electrozi si care va captura imagini utilizand fotodiode sensibile la lumina incluse in cipul care va fi implantat in ochi. In felul acesta se va elimina camera video externa, potrivit Technology Review. Nici compania Second Sight Medical Products nu intentioneaza sa opreasca cercetarea in acest punct. Producatorii promit ca implantul

va fi imbunatatit. Ceea ce diferentiaza proteza oculara Argus II de celelalte produse similare este capacitatea de a rezista unei implantari pe termen lung. Argus II a fost testat pana acum pe 30 de pacienti. Cristalinul si implantul de cristalin artificial Cristalinul este una dintre cele doua lentile ale ochiului si se afla imediat in spatele partii colorate a ochiului, irisul. Cristalinul are rolul de a focaliza imaginea pe retina. O alta caracteristica importanta este acomodatia, prin care intelegem capacitatea de a vedea la toate distantele. In anumite situatii cristalinul isi pierde proprietatile si astfel este afectata vederea, afectiunea vinovata fiind cataracta. Din fericire acesta poate fi inlocuit cu unul artificial. Operatia de schimbare a cristalinului se efectueaza prin metoda numita facoemulsificare cu ultrasunete, dureaza aproximativ 7 minute, se face cu anestezie locala, fara internare, pacientul pleacand acasa dupa operatie. Este obligatoriu sa poarte pansament la ochiul operat pana ziua urmatoare cand se prezinta la controlul postoperator. Rata de reusita a acestei operatii este foarte mare, de peste 99%. Implantul de cristalin artificial Ce este cristalinul artificial? Cristalinul artificial este o lentila fabricata dintr-un material biocompatibil, fiind foarte bine tolerat de organism; acesta suplineste functia cristalinului natural. Cristalinele artificiale sunt de mai multe feluri si dimensiuni, in functie de producator si de nevoi, pot fi rigide (PMMA) sau moi (foldabile). Cristalinele rigide sunt din ce in ce mai rar folosite deoarece necesita o incizie mai mare, de aproximativ 6 mm.Cristalinele arificiale moi, cunoscute sub numele de foldabile sunt cele mai moderne si mai dorite, datorita faptului ca se comprima cu ajutorul unui injector si astfel pot fi introduse in ochi printr-o microincizie (taietura mica), astfel nemaifiind nevoie de sutura (cusatura). Avantajele oferite de cristalinul foldabil sunt: incizie mica, lipsa firului, vindecare rapida, scaderea riscului de aparitie a complicatiilor intra si postoperatorii.

Tipuri de cristaline foldabile Cristalinele foldabile pot fi: monofocale sferice si asferice. multifocale. torice monofocale. torice multifocale. Cristalinele monofocale restaureaza vederea dar dupa operatie pacientul va ramane cu ochelari, de cele mai multe ori pentru aproape. Exista situatii in care dupa operatie este nevoie de ochelari si pentru distanta si pentru aproape. Cristalinele asferice, in comparatie cu cele sferice, furnizeaza o vedere mai clara, cu un contrast mai bun. Cristalinele torice: au proprietatea de a corecta si dioptriile cilindrice si se adreseaza persoanelor care au astigmatism. Cristalinele multifocale reprezinta varful tehnologiei, oferindu-i pacientului independenta fata de ochelari in peste 85% din activitatile zilnice. Cristalinele multifocale personalizate se adreseaza celor care au dioptrii extreme, inclusiv astigmatism. Acestea se comanda in urma unor masuratori si investigatii, apoi se fabrica personalizat pentru respectivul pacient. Pe langa persoanele cu cataracta, cei cu dioptrii forte: miopie, hipermetropie, astigmatism, pot beneficia de operatii pentru reducerea dioptriilor prin schimbarea cristalinului in scop refractiv. In acest caz se calculeaza puterea cristalinului artificial necesara pentru a obtine dupa implantare o dioptrie suficient de mica incat sa nu fie nevoie de ochelari. Cristalinele artificiale de camera anterioara, rigide sau nu, se implanteaza in fata partii colorate a ochiului (iris), la pacientii la care din anumite motive nu se poate implanta un cristalin in locul in care a fost cel natural. Cristalinele artificiale cu iris reprezinta o solutie pentru pacientii care din nastere (congenital) sau in urma unui accident nu au iris. Proteze pentru mini Scurt istoric al protezei pentru mini Roman savant Plinius cel Btrn (23-79 d.Hr.) a scris despre un general roman din al doilea

razboi punic (218-210 .Hr.), care a avut braul drept amputat. A avut o mn confecionat din fier pentru a deine scutul lui i a fost capabil s se ntoarc la lupt. n Evul Mediu avansarea n protetica a fost redusa altele dect crligul pentru mn i piciorul cui. Cele mai multe dintre proteze de timp s-au fcut pentru a ascunde diformitati sau rnilor suferite n lupt.

Acesta a fost comun pentru comerciani, pentru a proiecta i a crea membre artificiale. Ceasornicarii au avut rol esenial n adugarea de funcii complicate interne cu arcuri i unelte. Renaterea (1400 la 1800) a inaugurat noi perspective in art, filozofie, tiin i medicin s-a produs o renatere n istoria de proteze. Protezele n general, n cursul acestei perioade au fost fcute din fier, oel, cupru i lemn. Gotz von Berlichingen -proteza care a revolutionat tehnica protezelor mainii - era confectionata din fier si asigura o mobilitate buna ndreaptndu-ne spre timpurile moderne Terminalele contin o gama de crlige, extensori, minile sau alte dispozitive. Crligul este un sistem format din 2 pri, deschiderea voluntar simplu, convenabil, uor, robust, versatil i relativ accesibile. Crligele, evident, nu se potrivesc estetic cu mna uman n aparen i versatilitatea general. Dispozitivele cosmetice, din plastic, cu mnu, sunt cele mai ieftine proteze de mn, fiind total lipsite de funcionalitate. Ceva mai complexe sunt protezele funcionale, cu acionare prin cablu, dar cele mai performante pn la apariia minii bionice erau protezele mioelectrice, care permit micri de prindere i de rotaie. Ele capteaz semnale electrice de la muchii minii atunci cnd acetia sunt ncordai de purttorul protezei, iar un motora transpune aceste semnale n micri. Pe acelai principiu funcioneaz i mna bionic, dar cu

deosebirea c ea are cinci motorae, cte unul pentru fiecare deget. Protezele pentru mana pot fi de mai multe tipuri: Proteza artificiale Proteza mioelectrice Proteza robotica Proteza artificiala este special creata pentru functia estetica aceasta are aspectul asemanator membrului conrolateral. Este confectionata in special din rasina acrilica confectionata dupa un mulaj, aceasta variaza in culori si marimi. Usoar, fiabil, contribuie substantial la reintegrarea socio-profesional a pacientului. Mana se reconstruieste cel mai greu, folosind siliconul, obtinandu-se o proteza de forma, culoare, marime, elasticitate ca si o mana normala.Proteza respectiva se fixeaza cu vacuum, 'gen manusa". Are de obicei rol estetic, dar pacientul poate ridica obiecte usoare (ochelari, un pix, o cesca, pahar nu prea plin)poate fuma, scrie, lucra la calculator, poate conduce, ajutat de cealalta mana. Proteza mioelectrica Protezele mioelectrice folosesc semnalele electromiografice sau potenialele de aciune ale muchilor contractai voluntar. Protezele mioelectrice sunt cele care pot oferii cea mai mare manevrabilitate pentru un pacient. Aceasta are un nivel foarte ridicat din punct de vedere tehnic . Pot fi confectionate din diverse materiale ca fibra de carbon, otel sau titan. Singurul dezavantaj ar fi pretul foarte ridicat Cel mai important lucru legat de mna bionic n discuie este modul n care poate ea ndeplini sarcinile cotidiene ale unei persoane. Pentru c, la urma urmei, nu vorbim despre un gadget menit s ne amuze, ci despre un dispozitiv a crui menire este s amelioreze condiiile de via ale persoanelor cu anumite dizabiliti. Astfel, n videoclipurile ataate acestui material, Bebionic demonstreaz cele 14 tipare de prindere i micare ale protezei V3 i modul n care este ea capabil s presteze activiti domestic, de la ntinderea untului pe felia de pnine cu un cuit, pn la operarea computerului cu mouse-ul,

rezolvarea unui cub Rubik i chiar legarea ireturilor. Protezele robotizate Bratul DEKA Pentru ca o lucrare prostetic a membrelor robotizate de a funciona, trebuie s aib mai multe componente pentru a le integra n funciile corpului: Biosenzori detecteaz semnale de la sistemul nervos sau muscular al utilizatorului. Apoi releele cu aceste informatii trimit la un controler situat n interiorul aparatului. Exemplele includ fire, care detecteaza activitatea electrica pe piele, electrozi ac implantai n muschi, sau matrice de electrozi solid-state ce ajuta creterea neuronilor. Un tip de aceste biosenzori sunt angajai n proteza mioelectric. Reinervarea muscular vizat este o tehnica in care nervii motori care controlau n prealabil muchii unui membru amputat sunt redirecionate chirurgical astfel nct s reinerveze o regiune mica a unui muchi mare, intact, cum ar fi pectoralul mare. Ca rezultat, atunci cand un pacient are degetul mare lips, o mic zon de muchi de pe pieptul lui se va contracta n schimb. Prin plasarea senzorilor pe muschiul reinervat, aceste contracii pot fi folosite la controlul a unei pari corespunztoare din proteza robotic. Mecanism de functionare Cum functioneaza proteza bionica? Spre deosebire de protezele clasice, mana bionica este controlata miolitic, putand astfel sa execute cele mai delicate miscari. Aceasta functioneaza cu ajutorul catorva electrozi atasati la nivelul pielii, care culeg si interpreteaza semnalele electrice create prin contractia fibrelor musculare de la nivelul bratului amputat. Astfel, cand persoanele isi incordeaza muschii ramasi din bratul amputat se transmite un semnal mainii bionice, pe care aceasta il transforma in impulsuri electrice. Apoi, prin intermediul a 5 motorase, degetele artificiale sunt miscate. Proteza Bionica poate fi atasata fara sa fie nevoie de o interventie chirurgicala. Pentru ca

proteza sa poata functiona, este necesar ca anumite grupe musculare sa fie inervate, motiv pentru care, inainte de a achiziiona proteza, trebuie efectuat un test care sa verifice gradul de funcionare a muschilor respectivi. In consecina, nu orice persoana cu mana amputata poate beneficia de tehnologia performanta. Daca pacientul are indicatie pentru mana bionica, el va fi invatat, in cadrul centrului de protezare, cum se foloseste, prin intermediul unui simulator pe calculator. Abia dupa ce invata sa-si coordoneze miscarile poate fi montata mana bionica. Nu este necesara nici o interventie chirurgicala pentru a putea fi atasata pe membrul amputate, ci se ataseaza pur si simplu la fel ca si protezele clasice. Montarea protezei bionice Pentru c dispozitivul nu are un aspect tocmai plcut, el trebuie acoperit cu o mnu. Opiunile sunt fie o mnu standard, mai ieftin, confecionat din PVC, fie una fabricat din silicon, care imit foarte bine pielea uman, dar care este i foarte scump. Pe aceasta din urm pot fi implantate chiar i fire de pr. Ambele modele se uzeaz dup maximum un an i trebuie nlocuite. PROTEZELE MEMBRULUI INFERIOR Protezarea are un rol foarte important atat n reintegrarea socio-profesionala, cat i unul estetic imitand forma membrului pierdut. Dup ce plaga chirurgicala s-a vindecat, se poate ncepe procesul de protezare. Tehnicianul ortoped va executa o protez provizorie, pe baza unor masuratori individuale. Dupa 4-6 luni se va confeciona proteza mai performanta, cea definitiva. Timpul ntre vindecarea bontului, primirea protezei provizorii i a celei definitive difera de la o persoana la alta. Toate protezele pentru membrul inferior moderne au trei componente majore: pilonul, balamalele i sistemul de suspensie.Componentele suplimentare protezei pentru membrul inferior sunt dependente de tipul de amputaie care a fost realizat

Protezele membrului inferior sunt realizate in mod traditional din niste bare metalice, mai precis pilonii care sunt scheletele protezei si care aciuneaza ca o structura cu rol de suport. Mai recent, pilonii au fost realizai din carbon si o compozitie pe baza de lemn care le face mult mai uoare. Uneori, pilonul poate fi acoperit cu plastic care este realizat astfel nct sa imite forma piciorului amputat pentru a conferi un aspect mai natural. Balamalele sunt parte a protezei de picior care conecteaza proteza cu bontul piciorului. Balamalele transfera fore de pe proteza membrului inferior pe bont, de aceea este necesar ca balamalele sa fie aezate corespunzator pentru a nu irita pielea. De exemplu, un pacient care a trecut printr-o amputaie transfemurala va avea nevoie de o proteza de picior care are nevoie i de un genunchi artificial. Chiar daca toate protezele de picior au trei componente de baza si alte caracteristici suplimentare, este important ca pacientii sa stie ca fiecare membru este facut n functie de necesitatile acestora pentru a asigura acestora confort i mobilitate. Dup ce a fost realizata o amputaie iar inflamaia s-a vindecat, un mulaj din ghips este luat pentru a realiza proteza pentru membrul inferior. Chiar si dup ce proteza de picior este realizata medicii mai fac unele ajustari. Pacientii au nevoie de asemenea i de sesiuni de terapie fizica. TIPURI DE PROTEZE : 1.Proteza partiala de picior din silicon: Picior flexibil din silicon care asigura confort sporit; Imita forma i particularitatile (culoarea, grosimea, duritatea, semne ca: pete de pigment, vene, par etc.) membrului pierdut; Unghiile ncorporate sunt confectionate din acril si pot fi lacuite. 2.Proteza pariala de picior - Lisefranc, Pirogoff sau Chopart Picior flexibil din fibra de carbon; Articulatie de glezna fixa; Cu sau fara manaon intern din multiform; Manaon extern din rasina artificiala.

3.Proteza de Gamba Geriatrica Amputatie la nivelul gambei; Picior flexibil din material elastic, Cu ntaritura din lemn sau fibra de carbon; Componente modulare si tubulatura din duraluminiu, otel sau titan; Manson intern din multiform; Manson extern din material plastic termoformabil sau rasina artificiala; mbracaminte cosmetica (imita forma membrului pierdut) 4.Proteza de Gamba - modulara pentru Scurtare conGenitala de membru inferior tip Saxofon Scurtare congenitala de membru inferior. Picior flexibil din material elastic, cu ntaritura din lemn sau fibra de carbon; Articulaie de glezna fixa sau mobila; Componente modulare si tubulatura din lemn, duraluminiu, otel sau titan; Manson intern din multiform; Manson extern din rasina artificiala sau fibra de carbon; Se poate aplica si mbracaminte cosmetica 5.Proteza pentru dezarticulatie de Genunchi modulara Picior flexibil din material elastic, cu ntaritura din lemn sau fibra de carbon; Articulatie de glezna fixa sau mobila; Articulatie de genunchi blocabila, cu frana sau libera ; Manson intern din multiform sau material siliconic care asigura confort sporit; Manson extern din material plastic; mbracaminte cosmetica (imita forma membrului pierdut), n cazul protezelor definitive. Un nou tip de proteza a membrelor inferioare bazata pe tehnologie computerizata, senzori si motorase electrice, dezvoltata de Universitatea Vanderbilt, permite celor cu picioarele amputate sa aiba un mers natural. Craig Hutto, un barbat de 23 de ani cu un picior amputat, care testeaza inventia de cativa ani, sustine ca piciorul Vanderbilt ramane n urma celui natural cu doar o fraciune de secunda n urma, spre deosebire

de protezele traditionale, pasive, care ramaneau tot timpul cu un pas n urma. Piciorul bionic este rezultatul unei cercetari de sapte ani a Centrului Vanderbilt de Mecatronica Inteligenta, condus de Michael Goldfrab. Aspectele eseniale ale proiectului au fost patentate de Universitate, care a dat dreptul exclusiv de dezvoltare al noii proteze catre producatorul de proteze Freedom Innovations. Proteza este destinata uzului zilnic, facand mult mai usoara viata celor cu membre inferioare amputate, permitandu-le sa mearga, sa se aseze sau ridice ori sa urce rampe i scari. Studiile arata ca utilizatorii acestei proteze se deplaseaza cu 25% mai repede dect cei ai protezelor pasive, tradiionale.

. Protezele articulare Elaborat de:Obad Irina Protezarile articulare sunt utilizate de 30 ani. in fiecare an, in Marea Britanie sunt inlocuite 40 000 solduri, si 15 -20 000 genunchi. Protezarea soldului. Protezarea soldului. Indicatia operatorie uzuala este durerea Din cele 30 000 operatii facute anual, 75% au ca scop inlocuirea soldurilor artrozice. Acesti pacienti sunt de obicei varstnici. Artrita reumatoida este urmatoarea indicatie in ordinea frecntei (pacientii au in general 30-40 ani). Alte afectiuni care pot necesita protezare sunt: necroza avasculara a capului femural, luxatia congenitala de sold, fractura de col femural. Protezarea genunchiului Este o articulatie mai complicata decat soldul, iar designul protezelor s-a modificat mult. de la mecanisme -balama cu tije lungi, pana la protezele articulare cu tije scurte favorizate astazi. Indicatii pentru protezarea genunchiului: durere de repaus, durere care nu permite somnul, sau care imobilizeaza la domiciliu. Durerea se coreleaja slab cu semnele radiologice. Rata de succes: 95%. Supravietuirea articulatiei: 90% in ultimii 15 ani (mai buna decat pentru solduri).

Proteze umr Articulatia glenohumerala functioneaza normal efectuand o gama larga de miscari intr-o maniera usoara. Cind suprafetele articulare ale capului humeral sau ale zonei glenoide sunt lezate, miscarea fluida este compromisa, artrita fiind rezultatul. Normal, capetele oaselor sunt acoperite cu cartilaj articular hialin. In artrita, acest cartilaj este progresiv pierdut, expunind osul. Nu exista metode pentru inlocuirea cartilajului pierdut cu exceptia interventiei chirurgicale. Optiunile chirurgicale cuprind artroplastia de inlocuire totala a articulatiei glenohumerale, Sunt utilizate cu succes proteze in articulatiile degetelor reumatice. Protezele fie cot incep sa fie realizabile cu succces. Ratele de succes ale protezelor de umar incep sa se apropie de cele ale protezelor de genunchi. Proteze Valvulare Eforturile cercetarii medicale in vederea gasirii unui substituent valvular mecanic sau biologic de a lungul a mai bine de cinci decenii s-au concretizat intr-o gama larga de produse comerciale, care tind sa se apropie de functia unei valve cardiace. Cu toate acestea rezultatele sunt departe de a fi substituentul valvular ideal. Caracteristicile unei proteze valvulare ideale. Sa realizeze o hemodinamica buna, flux central fara turbulenta, fara gradient Rezistenta la infectii Netrombogena Sa nu distruga elementele figurate ale sangelui Usor de implantat Cost rezonabil Usor de procurat Rezistenta in timp I- Proteze mecanice. Inelul si discurile care compun proteza sunt metalice sau din pirolit carbon,care permit valvei sa funcioneze ani de zile fara a fi inlocuita.Inelul este acoperit cu tesatura textila ce ajuta la fixarea valvei . Protezele mecanice sunt de 3 tipuri: Clasificarea protezelor valvulare

Dupa materialele din care sunt confectionate se impart in proteze mecanice si proteze biologice. 1)Cu bila - Starr-Edwards, Smeloff-Cutter care nu se mai folosesc 2)Cu mono disc- Medtronic-Hall, Sorin Carbocast, Allcarbon, Omnisience 3)Cu dublu disc- St. Jude,Carbomedics, On X, Sorin Bicarbon, II- Valve biologice. Sunt confectionate din materiale biologice de provenienta animala,(pericard bovin, valve porcine), special tratate si fixate pe un schelet metalic si tesatura textila de fixare (valvele biologice cu stent) sau fara schelet metalic, mai suple (valvele biologice stentless). Protezele biologice sunt de mai multe tipuri: a)- Heterogrefe sau xenogrefe - valve recoltate de la animale : Porcine: - cu stent valva Edwards-Carpentier - fara stent Freestyle Medtronic Bovine: - cu stent Ionescu-Shiley, Mitroflow - fara stent- Pericarbon Freedom a)- Valvele mecanice. Se recomanda la: Pacienti tineri, cu expectativa de supravetuire indelungata, fara contraindicatii la tratamentul anticoagulant Femei tinere care au nascut sau nu doresc sa aiba sarcina Valvele mecanice au o rezistenta indelungata, dar au dezavantajul tratamentului anticoagulant pe viata ,cu implicatiile sale, si sunt mai susceptibile la infectii. b) - Homogrefe sau alogrefe recoltate de la cadavre umane c) - Autogrefe sau izogrefe valve confectionate din esutul propriu al pacientului prelevate din zona pericardului Selectia valvelor cardiace Selectia unei valve se face in functie de varsta pacientului, patologia valvulara, preferinta pacientului si a chirurgului, disponibilitatea tipului de valva si experienta medicului. a)- Valvele mecanice. Se recomanda la: Pacienti tineri, cu expectativa de supravetuire indelungata, fara contraindicatii la tratamentul anticoagulat

Femei tinere care au nascut sau nu doresc sa aiba sarcina Valvele mecanice au o rezistenta indelungata, dar au dezavantajul tratamentului anticoagulat pe viata ,cu implicatiile sale, si sunt mai susceptibile la infectii. b)- Bioproteze Xenogrefe porcine sau bovine. La femei care doresc sa aiba copii, pentru a evita tratamentul anticoagulat. La pacienti varstnici peste 70 ani, la care riscul tratamentului anticoagulat este mare La pacienti aflati in zone izolate, care nu pot sa-si controleze tratamentu anticoagulant Contraindicatii ale tratamentului anticoagulat (hemoragii digestive, coagulopatii) Endocardite, cand homogrefele nu sunt disponibile. Nu necesita tratament anticoagulat, dar au dezavantajul degenerarii in timp si a necesitatii de reinterventie si schimbare a valvei. c)- Homogrefe Copii care sunt in crestere Tineri care nu doresc sa aiba tratament anticoagulat Endocardite Exoscheletul Oancea Oana Constantina Exoscheletul mecanic este o armura metalica externa care ajuta purtatorul sa se miste si sa realizeze anumite tipuri de activitati ,cum ar fii aceea de a-si putea purta propria greutate. In timpul functionarii sale,o serie de senzori biometrici detecteaza semnalele nervoase pe care creierul le transmite muschilor extremitatilor noastre atunci cand incepem sa mergem.Unitatea de procesare a exoscheletului raspunde,deci acestor semnale,le proceseaza si face ca exoscheletul sa raspunda intr-o fractiune de secunda Primul exoschelet in scopul in care reprezenta o masinarie mobila integrata cu miscarile umane a fost creeata de Generation Electric in armata S.U.A. in 1960(se numea Hardiman). Initial au fost folosite in scopuri militare pentru a ajuta soldatii sa ridice greutati mult

mai mari decat greutatea proprie .In zonele civilizate,exoscheletele similare erau folosite de catre pompieri si alti oameni ce se ocupau cu salvari,pentru a putea rezista in respectivele zone periculoase (Robot Exoscheleton de la Cyberdyne putea ajuta oamenii sa curete zonele in urma bombei nucleare de la Fukushima). Proiectul HAL Acest proiect avea ca scop ajutarea persoanelor in varsta si acelor cu dizabilitati pentru a putea merge pe propriile picioare, lucru ce s-a putut realiza in anul 2000 cu HAL3 In anul 2005 a fost imbunatatit ultimul model HAL-5: proteza pentru statura trunchiului. S-a redus din greutatea sa, s-a marit durata de mentinere functionala a bateriilor si s-a ajustat aspectul exterior. HAL=Hybrid Assistive Limb(creeat de Cyberdyne inc in scopul medicale, in Japonia). Majoritatea modelelor utilizeaza sisteme hidraulice controlate prin computere integrate. Ele pot functiona cu ajutorul motorului cu combustie interna, pe baterii, sau prin fuel cells( pila de combustie care transforma energia chimica in energie electrica). In fata numarului tot mai mic de personal medical si a numarului crescand de patienti ce necesita ingrijiri(persoanele in varsta mai ales), o echipa de ingineri japonezi au realizat exoschelete special concepute pentru a ajuta asistentele medicale in a transporta si ridicat pacientii. Exoscheletul poate fi utilizat si in reabilitare in caz de accident vascular cerebral sau in cazul afectiuniilor maduvei spinarii (Step Rehability Robots). Exoscheletii pot fi de asemenea vazuti ca roboti de purtat=sistem mecatronic (combinatie sinergica si sistematizata a mecanicii, electronicii si informaticii in timp real.)-conceput dupa forma si functia corpului uman cu segmentele si articulatiile corespunzatoare a celor persoane cu care sunt cuplate extern. Aceasta tehnologie, este acum angajata in cercetarea si reabilitarea telemanipulatiei,

amplificatiei umane si controlul neuro-motor si asistarea controlului motor uman inapt. Una dintre cele mai mari probleme pentru producatorieste sursa de putere. In prezent sunt putine surse suficiente pentru a mentine exoscheletul in functiune pentru mai mult de cateva ore. Pe langa motorul cu combustie interna si bateriile ce dureaza putin, mai sunt folositePilulele de combustie electrochimicale, ca de exemplu pilula cu oxid solid (SOFC)-produc energie instantaneu. Ele pot fi incarcate rapid combustil lichid (metanolul), insa si acestea au un mare impediment: necesita temperatura mare pentru a functiona(600 C). Initial in realizarea exoscheletelor au fost adeseori utilizate materiale usor de gasit si ieftine precum aluminium si otelul. Otelul este greu si exoscheletul trebuie sa foloseasca mult din energie pentru a-si cara propria greutate, plus ca trebuie sa transporte si alte greutati, reducandu-si astfel eficacitatea. Aliajele din aluminiu utilizate sunt usoare dar esueaza prin oboseala rapida. Inginerii au progresat in tehnologie prin achizitionarea si confectionarea exoscheletului din materiale mai scumpe si rezistente dar si usoare ca titanul si in utilizarea de metode de confectionare complexe cum ar fii placile turnate din fibra de carbon. Flexibilitatea articulatiilor reprezinta un alt impediment al exoscheletului. Majoritatea articulatiilor umane precum cea a soldurilor sau a umerilor sunt rotunde cu centrul de rotatie in interiorul corpului. Este dificil pentru un exoschelet sa se potriveasca exact miscarilor articulatiilor rotunde utilizand o serie de axuri singulare externe de puncte de articulatie( external single acces hinge points). Controlul si modularea unei miscari excesive si nedorite este o alta mare problema. Nu este suficient sa realizezi o simpla miscare asistata, motorie, o pozitie de control cu: inainte/stop/inapoi si fara controlul unui computer integrat. Un exoschelet este de obicei construit din materiale foarte rezistente si dure, in timp ce

corpul uman este mai fragil decat aliajele dure din plastic folosite in confectionarea lor. Un exoschelet de obicei nu poate fi purtat direct in contact cu pielea deoarece se produce ciupirea pielii acolo unde placutele exoscheletului se incaleca una pe alta. In schimb, purtatorul este acoperit cu un costum special fabricat pentru a proteja incheieturile si pielea de aceste intamplari neplacute. Sarcos/Raytheon.XOS ( pentru brate si picioare) este utilizat in armata(greutate 68 kg si permite purtatorului sa ridice 90kg)-American engineeringSALT LAKE CITY, UTAH. EKSO Bionics (HULC=human universal load carrierLockheed Martin)-utilizat in scopuri medicale pentru a ajuta pacientii sa mearga. Cyberdynes HAL-5 (pentru brate si picioare) este utlizat in spitalele japoneze. Rex BionicsRex, robotic exoscheleton pentru picioare, ajuta pacientii imobilizati in scaune cu rotile sa se ridice, sa mearga, sa se intoarca, sa ridice picioarele sus jos si sa paseasca foarte bine pe suprafete dure, inclusiv rampe sau pante. Costa 150.000 nzd. Se asteapta ca pretul sa scada o data ce comenzile cresc. Restaurri protetice dentare fixe sau mobile nc din antichitate a existat o preocupare de nlocuire a dinilor lips care urmrea doar obiectivul estetic sau fizionomic. Mai trziu cnd a progresat metoda de ancorare a dinilor artificiali de cei naturali s-a avut n vedere i obiectivul funcional (masticaia). De-a lungul timpului s-au confecionat dini din diverse materiale iar un pas important n dezvoltarea acestui domeniu a fost realizat de colaborarea franco-american care a dus la fabricarea n serie a dinilor din porelan. n cazul absenei unui singur dinte sau a unui grup de dini se pot realiza lucrri protetice fixe cu sprijin pe dinii vecini restani. n situaiile n care spaiile edentate (lipsite de dini) nu sunt mrginite de dini restani exist posibilitatea confecionrii unor proteze ce vor avea un sistem de sprijin dintr-un schelet metalic precum i diverse sisteme speciale de ancorare la nivelul dinilor restani; alegerea

acestora depinde de situaia clinic a fiecrui pacient n parte. Edentaia total reprezint starea clinic care se caracterizeaz prin absena tuturor dinilor de la nivelul unei arcade-edentaie total unimaxilar (maxilar sau mandibular) sau de la nivelul ambelor arcade - edentaia total bimaxilar, absen produs dup erupia dinilor, ea fiind deci dobndit. Corectarea acestei situaii clinice se realizeaz cu proteze dentare mobile. n edentaia total sunt tulburate toate funciile ADM (aparat dento-maxilar): masticaie, fizionomie, fonaie, automeninerea cu elementele sale de autoaprare, autostimulare, autoreglare pot aprea i tulburri psihice. naintea nceperii oricrui tratament, protetic sau de alt tip, se impune efectuarea unei examinri paraclinice pentru a putea evalua corect starea de sntate a ADM. n medicina dentar cel mai des se folosete radiografia ambelor arcade dentare sau ortopantomografia. Aceste radiografii se utilizeaz i dup efectuarea anumitor tratamente sau etape de tratament pentru a verifica dac au fost efectuate corect. Se poate verifica poziia implanturilor inserate la nivelul arcadei superioare n trecut se apela la o protez dentar total atunci cnd nu mai exist nici un dinte pe arcada dentar. Astzi, prin beneficiul adus de implantele dentare se poate confeciona o lucrare fix (punte totala pe implante) care s nu mai necesite ndeprtarea ei periodic. Aceast inovaie ofer i avantajul protezrii spaiilor edentate fr a mai sacrifica substana dentar a dinilor limitrofi. Din pcate, nu toat lumea poate beneficia de restaurri fixe pe implante. Restaurrile fixe pe implante necesit un suport osos satisfctor i o stare de sntate bun.

De asemenea i din punct de vedere financiar sunt mai solicitante deoarece necesit inserarea unui numr mai mare de implante. Atunci cnd una din condiiile de mai sus nu poate fi ndeplinit se poate apela cu succes la proteza stabilizat pe implante. Ea reprezint o soluie de succes att la pacienii care au mai purtat proteze obinuite nainte ct i la cei care necesit pentru prima dat o protez dentar. Ca multe aspecte ale vieii, importana anumitor lucruri ne scap pn n momentul cnd acestea nu mai sunt. Protezele dentare pot reda stilul de via de dinainte optimiznd funciile zilnice, de exemplu mncatul i vorbitul, rednd pacientului n acelai timp i ncrederea n sine care vine odat cu mbuntirea aspectului i recptarea zmbetului. PROTEZA AUDITIVA Cnd este indicata purtarea unei proteze auditive? Din punct de vedere funcional, urechea se compune din: 1. "partea mecanic" - urechea extern si urechea medie 2. "partea electric" - urechea intern Auzul normal acoper intervalul 0-30 dB. Scderea auzuluisub 30dB (hipoacuzia) produce dificulti n comunicare i afecteaz calitatea vieii. Scderea auzului poate fi determinat de afectarea: urechii externe sau a urechii medii hipoacuzia de transmisie urechii interne hipoacuzia neurosenzorial ambelor pri - hipoacuzia mixta n cazul unei hipoacuzii de transmisie rezultate auditive bune pot fi obinute prin intervenii chirurgicale hipoacuzia neurosenzorial implic utilizarea unei proteze auditive. Dac scderea de auz afecteaz ambele urechi se protezeaz urechea cea mai buna pentru a obine rezultate optime! Aparatul auditiv conine: un microfon

un amplificator cu filtre o casc Alimentarea aparatului se face cu baterii sau acumulatori Aparatul auditiv amplific semnalul sonor din mediul nconjurtor Cu ct este mai mic proteza, cu att este de putere mai mic i mai susceptibil de a produce un ecou Tipuri de proteze auditive: 1. de corp 2. retroauriculare (n spatele urechii) 3. intraauricular 4. n canal (conductul urechii) 5. de unica folosina 6. Implantabile - BAHA (BONE ANCHORED HEARING AID) Proteza auditiva de corp: Microfonul pentru recepia sunetelor poate fi prins la hain Puterea de amplificare este mult mai mare fata de celelalte tipuri este recomandat pentru hipoacuzia moderat si severa sunt rareori folosite Retroauriculare: sunt mai voluminoase pentru c au n componente mai multe circuite de amplificare sunt utile pentru scderi mai mari de auz sunt indicate la copii deoarece acetia le tolereaz i le utilizeaz mai uor sunt executate dup un mulaj Intrauriculare: sunt indicate in cazul unor scderi mai mici de auz ele sunt executate dup un mulaj n conductul urechii: se adreseaz indivizilor deranjai de aspectul unei proteze auditive aceste modele sunt i mai uor de folosit mpreun cu un telefon nu furnizeaz suficient amplificare n caz de o depreciere avansat a auzului micile butoane de reglare sunt dificil de reglat De unica folosin: au cost redus i via lung a bateriei

sunt evitate costurile reparaiilor un dezavantaj semnificativ este acela c nu se gsesc pe msuri, aa c nu se potrivesc confortabil oricui Implantabile: BAHA-protez parial implantabil fixat cu un implant de titaniu, de cca 3-4 mm ,in spatele urechii Poate fi implantat bilateral, cnd pierderea de auz este de valori apropiate la ambele urechi. Ea este formata din MICROPROCESOR , PIESA DE LEGATURA ABUTMENT - dintre implant si proteza, IMPLANTUL DE TITANIU de3-4 mm Indicat n hipoacuzii de transmisie sau mixte(severe), neurosenzoriale unilaterale profunde,sau neurosenzoriale bilaterale Proteza auditiv BAHA Din punctul de vedere al prelucrrii informaiei sonore, aparatele auditive pot fi: 1.analogice 2.digitale Analogice: funcioneaz prin amplificarea tuturor sunetelor din jurul sunetele dorite ct i nedorite sunt simple amplificatoare ale auzului restant acurateea sunetelor i nelegerea vorbirii sunt mai puin obinute Digitale: sunt "mici calculatoare" programabile pe computer cu redare superioara a sunetelor si un zgomot de fond practic imperceptibil Unele au o telecomand care permite schimbarea cu uurin a programului cu altul mai potrivit pentru condiiile date, cum ar fi conversaia ntr-o ambian linitit sau ntrun restaurant zgomotos Cum alegem o protez auditiv: n funcie de vrsta de conformaia anatomica a urechii respective (mrimea conductului auditiv extern), de gradul hipoacuziei aspectul curbei audiometrice starea urechii (ureche uscata sau ureche care curge)

dac un pacient are o scdere moderata a auzului ar fi indicat un dispozitiv intraauricular dac are un conduct auditiv foarte ngust opiunea corecta este pentru o proteza retroauricular Perioada de prob i garania: O perioad de prob tipic are 30 de zile Garania ar trebui s se extind pe o perioad de 1-2 ani i s acopere i piesele de rezerv i manopera reparaiilor. Cum folosim o protez auditiv: obinuirea cu o protez auditiv dureaz ceva timp sunetul auzit este diferit pentru c este amplificat e nevoie de exerciiu pentru a nva cum s se nlture zgomotul de fond cea mai bun cale de acomodare cu proteza auditiv este purtarea ei n fiecare zi, fcnd-o s devin ceva obinuit, de rutin Cum pot fi obinute protezele: la recomandarea medicului O.R.L. de la diverse firme importatoare preturile variaz in funcie de performanta aparatului preurile pot fi acoperite integral (nu nsa i cele mai performante) de Casa de Asigurri de Sntate. Protezele auditive pentru copii: sunt de ajutor copiilor cu pierdere uoar sau moderat a auzului Pierderea auzului poate fi provocat de: afectarea urechii interne expunerea la zgomote puternice reacia la anumite medicamente rnirea capului factori genetici (motenirea de la un membru de familie). Copiii cu proteze auditive raporteaz c: le ajut s neleag mai bine vorbirea n cele mai diverse situaii le permite o mai bun participare la ntlniri de grup i edine aud sunetele uoare, ncete pe care este posibil s nu le fi auzit de mai muli ani Avantajele protezrii auditive: mbuntirea nivelului auditiv

Reintegrarea n viaa sociala si creterea performanelor profesionale Demutizarea copiilor cu surditate Dezavantajele protezrii auditive: Efortul adaptrii la proteza auditiva Evitarea mediului cu zgomot Printarea 3D Viitorul medicinii! Bio-imprimanta 3-D reprezinta o platforma foarte flexibila, putand fi utilizata pentru numeroase tipuri de celule si tesuturi. Un software special permite inginerilor sa construiasca un model tridimensional al structurii tisulare prevazute a fi reconstituita, dupa care tesutul este construit efectiv, celula cu celula, cu ajutorul unor dispozitive automate, calibrate extrem de precis, cu ajutorul laserilor. Chirurgii gsesc c tehnicile de imprimare 3D sunt adevrate salvatoare. n domeniul medical, oamenii de tiina lucreaz deja la printarea celulelor stem embrionare i a esutului uman viu, cu scopul de a produce pri din corp care s poat fi ataate direct corpului. Chiar dac printarea esuturilor artificial gata pentru transplant nu se va realiza prea curnd, imprimantele 3D industriale i fac deja loc printre instrumentele medicale. Dou dintre cele mai mari companii productoare de imprimante 3D industriale, din Statele Unite au n oferte maini care pot crea replici dup organe umane. Folosind tehnici de imagistic, precum computerul tomograf, aceste imprimante pot construi modele transparente care le permit chirurgilor s neleag structura intern a ficailor sau rinichilor. n funcie de mrimea organului, copia este printat n cteva ore. ntregul proces, care include convertirea imaginilor medicale pentru a putea fi utilizate n printare, dureaz cteva zile Cu toate acestea, exist multe aspecte care conducerea unui spital le are n vedere nainte de a putea achiziiona o astfel de imprimant. Imprimantele 3-D folosite pentru crearea copiilor de organe cost ntre 250.000 i 500.000 de dolari, lucru care face ca un astfel

de aparat s nu fie accesibil pentru spitalele mici. Mai mult, mainile au nevoie de operatori angajai special s se ocupe de buna funcionare a lor. Momentan, sunt foarte puini chirurgi care folosesc printarea 3D. Cel mai adesea imprimantele 3D sunt utilizate pentru a crea replici de pe oase. Bio-plotterul imprimanta producatorului german Envisiontec este special proiectata pentru aplicatii de prototipare rapida, avand capacitatea de a prelucra biomateriale pentru a transforma o matrice structurala 3D intr-o schela structurala 3D fizica, folosita in ingineria tesuturilor, protectia si vindecarea ranilor si leziunilor sau stimularea si accelerarea legarii si cresterii celulelor si tesuturilor. Scopul final al bioingineriei il reprezinta inlocuirea fizica a tesuturilor dure sau moi, degradate sau distruse in urma bolilor, imbatrinirii, accidentelor, etc. n funcie de calitatea osului, urmnd apoi ataarea protezei propriu-zise - confecionarea protezei din silicon: mulaj de cear dup amprent, matri ghips, colorarea siliconului, polimerizare dupa o tehnica asemanatoare cu cea dentara se construieste din silicon, o proteza = un nas, de forma, culoare, elesticitate asemanatoare cu cel normal. Scopurile Protezei Nazale a) ajuta la respiratie b) pacientul doarme mai bine, c) vorbeste d) se alimenteaza mai bine e) Integrare sociala f) red pacientului o nfiare normal g) nlturarea implicaiilor psihologice importante Nanoroboti Introducere Progresele care se inregistreaza in domeniul medical, in ultimii ani, sunt de necontestat. Oriunde privim - genetica, imunologie, microbiologie, farmacologie, informatiile, descoperirile, realizarile, se succed si circula cu viteza ametitoare.

Pe masura ce mijloacele tehnice si metodele moderne de investigare se dezvolta, sporeste si volumul datelor, informatiilor, cunostiintelor dintr-un domeniu sau altul. Dar daca pana acum, tendinta generala era de a dezvolta aceste mijloace si metode, de a utiliza aceasta tehnologie in afara noastra, apar acum domenii revolutionare in medicina, care isi propun sa actioneze mult mai rapid si eficient, direct in interiorul organismului. Nanotehnologia nu mai e de mult un vis pentru cercetatorii din intreaga lume, care planuiesc sa "invadeze organismul uman cu masinarii de dimensiuni microscopice in stare sa poata vindeca orice afectiune. Posibile aplicatii ale nanotehnologiei in medicina Domeniul nanomedicinei il constituie cercetarea modalitatilor de a utiliza dispozitive de ordin nanometric nanoroboti in sfera medicala. Dispozitivele respective se afla deocamdata in stadiul de proiect, se studiaza detalii legate de aspectul exterior, forma, dimensiuni, structura, modul in care acestia actioneaza in interiorul corpului, comunicarea si controlul asupra lor, modalitati de terapie prin intermediul lor. Elementele nanorobotilor Carbonul va fi cel mai probabil elementul principal din care va fi constituit n mare un nanorobot medical, probabil nglobat ntr-un diamant sau nanocompozit diamondoid. Multe alte elemente usoare ca hidrogenul, sulful, oxigenul, nitrogenul, fluorina, siliconul, etc. vor fi folosite n scopuri speciale n uneltele nano-scalate si alte componente. Examinarea morfologic nu a artat nici un fel de vtmare fizic din partea fibroblastelor si macrofagelor, iar osteoblastele umane confirma regula biochimic cum c nu au fost nregistrate nici un fel de toxicitate si nici un fel de reactie inflamatorie n vitro. Cu ct este mai perfect si mai lipsit de defecte suprafata diamantului, cu att este mai sczut activitatea leucocitelor si absorbtia fibrinogenului. Cum ar arata un nanorobot ?

Mrimea tipic a unui nanorobot conceput specific pentru medicina va fi ntre 0.5-3 micrometri deoarece este mrimea maxim permis din cauza cerinelor pasajului capilar. Interiorul va fi vidat, iar exteriorul, desi expus diverselor substante chimice din organism, va fi destul de rezistent. Lichidele nu pot patrunde in interior, decat in cazul in care s-ar solicita o eventuala analiza a acestora. Energia necesara functionarii acestui mecanism va fi asigurata prin metabolismul local al glucozei sau oxigenului, sau, extern, prin existenta unei surse de energie acustica. Comunicarea cu nanorobotii din interior spre exterior, si invers, se face prin semnale acustice, asemanator ca principiu si mod de functionare cu ultrasunetele. Nanorobotii vor putea distinge categorii de celule ale organismului-gazda in urma analizarii antigenelor de suprafata ale acestora, pe baza unor senzori chemotactici prevazuti in structura lor. Nanoroboti - avantaje Nanorobotii medicali pot fi de o mare importan pentru a corecta cu acuratee defectele genetice, i pentru a ajuta i a asigura creterea longevitii. De asemenea nanorobotii ar putea fi utilizai pentru a mbunti capacitile umane. Pe de alt parte, aparatelor nanomedicale mecanice nu le-ar fi permis autoreproducerea n interiorul corpului uman, i nici nu ar fi nevoie de auto-reproducerea sau repararea nuntrul corpului uman atta timp ct aceti nanoroboti sunt construii exclusiv i setai cu atenie n nanofabrici cu cea mai mare precizie. Capacitatea de a modela, construi, i a elibera un numr mare de nanoroboti medicali n corpul uman ar face posibil eliminarea rapid a bolii cu o eficient i o recuperare relativ nedureroasa survenite n urma unei traume fizice.