Sunteți pe pagina 1din 29

CAPITOLUL I DATE GENERALE

1.1 Denumirea societății ș i date de identificare

SA AGROTRESTIANA DOROHOI a fost înființată în anul 1991, în baza legii L36/1991, CUI 3201866 și are sediul în Dorohoi, str. Sf. Ioan Românul nr. 136. Contabilitatea, ca instrument de cunoaștere a gestiunii și control al patrimoniului și al

rezultatelor ob ț inute, a fost ț inută la zi în mod corect. Nu s- au efectuat compensări între conturi.

1.2 Scurt istoric al societății

Societatea este persoană juridică română, având forma juridică de societate agricolă în baza legii L36/1991 ș i își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu propriul statut. Durata societă ții este nelimitată, cu începere de la data la care a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului, pe lângă Camera de Comerț și Industrie. Societatea este o întreprindere de grup deoarece dreptul de posesiune asupra patrimoniului societății aparține celor doi asociați. Pentru a exprima mărimea firmei se pot utiliza numeroși parametri, cel mai frecvent folosit fiind numărul de salariați. Avantajele sale rezidă în ușurința obținerii informațiilor

necesare și comparabilitatea sa indiferent de țară sau ramură implicată. În funcție de acest criteriu, în România, ca și în Uniunea Europeană firmele se clasifică în patru categorii: microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii ș i întreprinderi mari. SA AGROTRESTIANA DOROHOI este, din acest punct de vedere, o întreprindere mică

înregistrând un număr de 25 de angaja ț i.

1.3 Personalul

SC AGROTRESTIANA DOROHOI are o structură organizatorică de tip ierarhic fiind condusă de un manager general care are în subordine directorul tehnic, directorul economic şi directorul comercial. În subordinea directorului tehnic se află secţiile de producţie şi atelierele de

întreţinere, secţiile de producţie sunt conduse de către un şef de secţie acesta având in subordine maiştri şi atelierele de întreţinere. Departamentul economic include un şef contabil , un economist, un contabil principal şi o casieră. Sectorul comercial este organizat în două compartimente de bază :

o

departamentul vânzări distribuţie

o

departamentul transport.

-Director general- Rumega Vlad -Director economic- Rumega Florin -Director tehnic- Pojoga Florin -Director comercial- Bejinariu Cătălin

1.4. Domeniul ș i obiectele de activitate

Societatea SA AGROTRESTIANA DOROHOI are ca domeniu de activitate agricultura,

iar principalul obiect de activitate este cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.

CAPITOLUL II

REALIZAREA INVESTIŢIEI

2.1. Situaţia financiară a societăţii pe ultimii 3 ani

2.1.1 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri (CA) reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui

exercițiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat. Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile exceptionale. În

termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare,mai puțin rabaturile,remizele și alte reduceri acordate clienților. Notiunea de cifră de afaceri poate fi abordată pe mai multe categorii:cifra de afaceri totală, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri

marginală ș i cifra de afaceri critică, fiecare dintre acestea evidenț iind câte un aspect referitor la activitatea firmei. Cifra de afaceri totală(CA) reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la

prețurile pieței, respectiv încasările totale.Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp. Cifra de afaceri critică (Ca min) reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură

acoperirea cheltuielior, pragul de la care firma începe să ob ț ină profit. Cifra de afaceri minimă va fi egală cu suma cheltuielilor fixe și a celor variabile. CAmin = Cf + Cv, unde:

Cf - cheltuieli fixe totale Cv - cheltuieli variabile Cel mai adesea mărimea cifrei de afaceri totale se determină prin însumarea veniturilor provenite din activitatea de bază a întreprinderilor(VB) cu veniturile provenite din alte

activități(VA):

CA = VB + VA, unde:

VB-reflectă cifra de afaceri din activitatea de bază a

întreprinderii ș i se referă la vânzarea produselor rezultate din activitatea de bază a întreprinderii; VA-reflectă cifra de afaceri cu caracter industrial sau neindustrial.

O contribuț ie majoră la modificarea cifrei de afaceri totale revine veniturilor din activitatea de bază a fiecărei întreprinderi. Astfel, în cadrul analizei se poate calcula și ponderea veniturilor din activitatea de bază și din alte activități față de cifra de afaceri totală a întreprinderii.

O judecată pertinentă, în măsură să evidențieze situatia reală a societății necesită corelarea cifrei de afaceri cu elementele esențiale într-o economie de piață. Aceste elemente care influențează justa apreciere a cifrei de afaceri sunt:

rata inflației;

politica de prețuri;

poziția firmei pe piață. Cifra de afaceri este adeseori un detaliu important al unui plan de afaceri fiind estimata în

baza unor previziuni. Ea poate deveni la un moment dat un barometru al previziunilor şi o coordonată importantă a strategiei de marketing.

Table nr. 5

Evoluţia cifrei de afaceri

Anul

Cifra de afaceri (ron)

2010

109.322.972

2011

155.496.444

2012

131.927.727

Evoluţia cifrei de afaceri

 

160000000

140000000

120000000

100000000

ron

80000000

60000000

40000000

20000000

0

155496444 131927727 109322972 2007 2008 2009 1 2 3
155496444
131927727
109322972
2007
2008
2009
1
2
3

anul

2.1.2. Venituri totale Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune rezultat în procesul activității ordinare a întreprinderii, sub formă de majorare a activelor sau micșorare a datoriilor, care conduc la creșterea capitalului propriu cu excepția sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau acre urmează să fie obținute de întreprindere în conturile ei. În componența veniturilor nu se includ sumele încasate în numele terțelor persoane de exemplu cum sunt taxa pe valoare adăugată, accizele,

încasările globale obținute de întreprindere din însărcinarea organizațiilor terțe, din vânzarea mărfurilor sau a produselor acestora deoarece acestea constituie sume nu un avantaj economic al întreprinderii și nu influențează capitalul propriu al acesteia. În funcție de sursele de intrare veniturile se subdivizează în două grupe:

a) venituri din activitatea operațională

b) venituri din activitatea neoperațională

Veniturile din avtivitatea operațională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:

o

venituri din vânzări (încasările din vânzarea produselor, a mărfurilor, prestarea serviciilor);

o

alte venituri operaț ionale - sumele primite sau de primit din ie ș irea (vânzarea sau schimbul) activelor curente, cu excepția produselor finite și a mărfurilor, arenda curentă, precum ș i sub formă de amenzi, penalită ț i, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate de modificări a medotelor de evaluare a cativelor curente.

Veniturile din activitatea neoperațională cuprind sumele primite sau de primit din alte

feluri de activități ale întreprinderii:

o venituri din activitatea de investiții în a căror compone ță intră sumele

rezultate din ieșirea și reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din vânzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe,

dividendele calculate, dobânzile, sumele diferențelor din reevaluarea activelor pe termen lung);

o venituri din activitatea financiară care cuprind sumele rezultate de

transmiterea în folosința altor persoane fizice și juridice pe un termen mai mare de un an a actelor materiale și nemateriale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferențe de curs valutar;

o venituri excep ț ionale care se referă la sumele primite de la organele de

stat, companiile de asigurări, persoanele juridice și fizice sub formă de recuperare

a pierderilor din calamită ț i, perturbări politice sau evenimente excep ț ionale.

2.1.3. Cheltuieli totale

Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit de către întreprindere

pentru: consumurile de materii prime și materiale pentru lucrările executate și serviciile prestate, pentru plata personalului și a aștor obligații contractuale sau legale, pentru deprecierea activelor. Analiza cheltuielilor presupune identificarea efectului fiecărui tip de cheltuială asupra

rezultatului obținut.

Efectul fiecărui tip de cheltuială se analizează printr-un număr de metode dintre care:

- metoda indicatorului costul unitar

- metoda direct costing

- metoda costurilor marginale

- metoda analizei structurale a cheltuielilor

- metoda analizei factoriale a cheltuielilor

Tipologia cheltuielilor

Pentru analiză cheltuielile de producție se împart astfel:

1)

în funcție de dependența lor în raport cu cifra de afaceri:

a) cheltuieli fixe nu își modifică volumul în mod direct ș i semnificativ într-

un ciclu de producție

b) cheltuieli variabile își modifică volumul pe măsură ce producția crește

2)

după modul de includere în costuri:

a) cheltuieli directe se pot identifica pe obiecte de calcu la ț ie

b) cheltuieli indirecte nu se pot identifica pe obiecte de calcula ț ie (se

3)

colectează ș i se trec în contabilitate la sfaârș itul ciclului financiar) după modul de înregistrare în contabilitate

a) chletuieli efective – se înregsitrează

b) cheltuieli ascunse – nu se înregistrează în contabilitate dar afectează rezultatul final

4)

după modul de formare:

a) cheltuieli de exploatare sunt aferente îndeplinirii obiectului de activitate

b) cheltuieli financiare reprezentate de diferențele negative de curs valutar sau de nerentabilitatea unor plasamente ale firmei

c) cheltuieli excepționale – cuprind toate penalitățile înregistrate de firmă.

Cheltuieli de exploatare

Cheltuielile de exploatare reprezintă cheltuielile aferente opera țiunile legate de activitatea principală sau de exploatare care se identifică cu obiectul de activitate al întreprinderii, operațiuni considerate curente sau obișnuite. În această categorie putem avea: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu servicii

executate de terți, cheltuieli cu perso nalul, cheltuieli nu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cheltuieli cu materii prime, auxiliare și consumabile, alte cheltuieli de exploatare.

Anul

Cheltuieli de exploatare (ron)

2010

117.102.165

2011

161.506.170

2012

132.015.435

Cheltuieli financiare

Cheltuielile financiare cuprind pierderi din creanțe legate de participații, pierderi din vânzarea titlurilor de plasament, diferențe de curs valutar, dobânzi curente aferente împrumuturilor primite, sconturile acordate clienților, alte cheltuieli financiare.

Anul

Cheltuieli financiare (ron)

2010

7.058.082

2011

13.750.057

2012

17.012.177

Cheltuieli excepționale Cheltuielile excepționale reprezintă acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea nirmală, curentă a întrerpinderii ș i cuprind: despăgubiri, amenzi, penalită ț i, lipsuri la inventar, donații și subvenții acordate, pierderi din debitori diverși sau alte cheltuieli excep ționale.

Cheltuieli totale Cheltuielile totale reprezintă suma tuturor cheltuielilor efectuate de întreprindere.

Anul

Cheltuieli totale (ron)

2010

124.160.247

2011

175.256.227

2012

149.027.642

2.1.4 Rezultatul brut şi net

2.1.4.1. Rezultatul din exploatare

Rezultatul exploatării se determină ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare, la nivelul unui an calendaristic. În categoria veniturilor din exploatare şi cheltuielilor de exploatare se includ toate acele elemente de venituri şi cheltuieli astfel cum sunt stabilite pe baza Standardelor Internaţionale de Contabilitate.

RE=VE-ChE=149.988.744-132.015.435=17.973.309 RON

2.1.4.2. Rezultatul financiar

Diferența dintre veniturile financiare și cheltuielile financiare într-un exercițiu împreună cu rezultatul din exploatare formează rezultatul curent al exercițiului.

RF=VF-ChF=658.950-17.012.177=-16.353.227 RON

2.1.4.3. Rezultatul curent

Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar sau Total venituri din exploatare + Total venituri financiare Total cheltuieli din exploatare Total cheltuieli financiare.

Alte informaţii cuprinse în contul de profit şi pierdere se referă la : venituri excepţionale , grupate în venituri din operaţiuni de gestiune, venituri din operaţii de capital, venituri din anulări de provizioane pentru activitatea excepţională, cât şi cheltuieli excepţionale constând din cheltuieli din operaţii de gestiune, cheltuieli din operaţii de capital, cheltuieli cu amortizări excepţionale şi constituirea de provizioane pentru activitatea excepţională.

RC= Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar

=17.973.309-16.353.227

=1.620.082 RON

2.1.4.4. Rezultatul excepțional

Diferența dintre veniturile excepționale și cheltuielile excepționale, ca urmare a unor

operații efectuate de unitatea patrimonială, care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a acesteia. Ca sold intermediar de gestiune, se calculează în mod independent de celelalte solduri de gestiune, astfel: Venituri excepționale (cont 77) + Venituri excepționale din provizioane (cont 787) - Cheltuieli excepționale (cont 67) - Cheltuieli excepționale privind amortizările și

provizioanele (cont 687) = Rezultatul excepțional(+/-) Mărimea rezultatului excepțional constituie o informa ț ie importantă, în special pentru investitorii poten ț iali care pot evalua incidența evenimentelor excepționale asupra întreprinderii.

R excepțional= V excepțional Ch Excepționale = 0 (Nu avem cht. exceptionale).

2.1.4.5. Rezultatul brut al exercițiului

RBE=Rezultatul curent +/- Rezultatul excepţional =1.620.082+0=1.620.082 RON

2.1.4.6. Rezultatul net al exercițiului

Profit rămas de repartizat pentru dividende și repartizare. Partea din profitul neimpozabil obținut de către agentul economic și care revine întreprinzătorului (acționar sau asociat). Ca sold intermediar de gestiune, exprimă rezultatul degajat de întreaga activitate a întreprinderii, în

cursul unui exerciț iu. Reprezintă varia ț ia situaț iei nete a întreprinderii între deschiderea ș i închiderea exercițiului ca urmare a activită ții economice. Se determină pe baza rela ției:

Rezultatul curent (+/-) Rezultatul excepțional(+/-) - Cheltuieli cu impozitul pe profit (cont 691) = Rezultatul net al exercițiului. (+/-) Rezultatul net al exercitiului este rezultatul care urmează să fie supus deciziei de repartizare de către adunarea generală a acționarilor sau asociaților, după caz.

Impozit pe profit=16% din RBE =259.213,12 RON RNE=RBE-Imp.pe Profit

=1.620.082-259.213,12

=1.360.868,88 RON

2.2. Descrierea investiţiei

SC AGROTRESTIANA DOROHOI a realizat in perioada 2010- 2012 investitii masive in tehnologizarea producţiei şi în îmbunătăţirea suprafeţelor funciare pentru realizarea de producţii mari la hectar şi pentru a reduce costul pe tona de cereale produse. Astfel societatea devine competitivă la nivel naţional, chiar şi la nivel European odata cu sporirea producţiei şi mărirea constanta a suprafeţelor lucrate. Societatea are un grad de îndatorare mare datorită investiţiilor, dar acestea se vor amortiza în timp deoarece societatea aplică o strategie pe termen mediu şi lung în care să îmbunătăţească calitatea produselor, costul dar şi cantitatea la hectar obţinută. A investit şi în capacităţile de depozitare deoarece preţurile în perioada recoltării sunt foarte mici şi nu renteaza vânzarea întregii producţii iar silozurile de aprovizionare aduc un plus de valoare producţiei.

Investiţia specifică

Acest indicator se calculează ca raport între efortul investiţional I şi efectul obţinut sub

forma capacităţii de producţie, adică, în cazul variantelor de investiţie:

Is

It

adică, în cazul variantelor de investiţie: Is It qi ` , Is It Qi , unde:

qi

`

, Is

în cazul variantelor de investiţie: Is It qi ` , Is It Qi , unde: Is-

It

Qi

, unde:

Is- investiţia specifică

It- investiţia totală

Qi,qi- producţia în unităţi de fizice şi valorice

Durata de recuperare

Acesta este un indicator sintetic de eficienţă economică a investiţiei care reprezintă

termenul (perioada) în care fondurile de investiţii consumate vor fi recuperate din profitul

rezultat al producţiei marfă vândută şi exprimă corelaţia dintre efortul I de capital investit şi

efectul obţinut sub forma profitului P asimilat.

Dr- durata de recuperare It- investiţia totală Pr- profit.

Dr

It

de recuperare It- investiţia totală Pr- profit. Dr It Pr ,unde Coeficientul de eficienţă economică a

Pr

,unde

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei

Acest indicator de eficienţă economică reprezintă inversul termenului de recuperare a

investiţiilor, adică raportul dintre profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de

capital investit.

Coeficientul de eficienţă economică reflectă câţi lei profit anual se vor obţine la un leu

capital investit şi se calculează conform formulei:

e

Pr

e Pr It 2.3. Calculul eficienţei investiţiei Nr. INDICATOR U.M VARIANTE crt I II 1.

It

2.3. Calculul eficienţei investiţiei

Nr.

INDICATOR

U.M

VARIANTE

crt

I

II

1.

Investiţia totală

lei

542045

768020

2.

Capacitatea de producţie

tone

48400

57300

3.

Cheltuieli anuale de producţie

Lei/tonă

3,20

3,00

4.

Venitul anual din producţia de bază

lei

254600

378500

5.

Durata de funcţionare

ani

12

12

A. Investiţia specifică (S I ) S I =It I /qh I =542045/48400 S I =11,19 lei/tonă

S II =It II /qh II =768020/57300 S II =13,40 lei/tonă

I =It I /Qh I =542045/254600 S´ I =2,12 lei investiţie la 1 leu venit

II =It II /Qh II =786020/378500 S´ II =2,07 lei investiţie la 1 leu investit

B. Termenul de recuperare (T I ):

T I =It I /Ph I =542045/99720 T I =5,4 ani

Ph I =Qh I -Ch I =254600-3,2×48400=99720

T II =It II /Ph II =768020/236600 T II =3,2 ani Ph II =Qh II -Ch II =378500-3×57300=236600

C. Coeficientul de eficienţă economică (e):

e I =Ph I /It I =99720/542045 e I =0,18 lei profit la 1 leu investit

e II =Ph II /It II =236600/768020 e II =0,30 lei profit la 1 leu investit

D. Cheltuieli recalculate (K):

K I =It I +D×Ch I =542045+12×154880 K I =2400605

K II =It II +D×Ch II =768020+12×171900 K II =2830820

E. Cheltuieli specific reca lculate (k):

k I =K I /(D×qh I )=2400605/(12×48400) k I =4,13 lei/tonă

k II =K II /(D×qh II )=2830820/(12×57300) k II =4,11 lei/tonă

I =K I /(D×Qh I )=2400605/(12×254600) k´ I =0,78 lei efort total la 1 leu producţie

II =K II /(D×Qh II )=2830820/(12×378500)

II =0,62 lei efort total la 1 leu producţie

F. Randamentul economic al investiţiei (R):

R I =[(D×Ph I )/It I ]-1=[(12×99720)/542045]-1

R I =1,20 lei profit la 1 leu investit

R II =[(D×Ph II )/It II ]-1=[(12×236600)/768020]-1

R II =2,69 lei profit la 1 leu investit

Venitul net actualizat

Evidenţiază profitul total actualizat obţinut pe toată durata de funcţionare a obiectivului şi

se calculează cu formula:

VAN

d D V h h 1
d
D
V
h
h
1

x

1 d D I 1 a h h h 1
1
d
D
I
1
a
h
h
h
1
formula: VAN d D V h h 1 x 1 d D I 1 a h

C

h

1 x 1 a h
1
x
1
a
h

VAN = 1152087552 (800000 + 1016547840) = 134739712

Valoarea VAN indică o eficienţă ridicată având valoarea mult mai mare decât 0.

CAPITOLUL III

ECONOMICE A INVESTITIILOR DE CAPITAL

METODOLOGIA

B.I.R.D.

3.1. Analiza economica a investitiei

DE

EVALUARE

A

EFICIENTEI

Este o analiză de impact care studiază influienţele la nivel macro sau mezo economic ale proiectului respectiv, profitabilitatea sa naţională. Direcţiile de analiză principale se referă la:

misiunea agentului economic sau al obiectivului proiectului, ce va produce şi pentru cine, punctele forte şi punctel slabe,caracterizarea mediului economico-social oportunităţi şi pericole (analiză SWOT). Analiza economică sumară este recomandată pe tot parcursul pregătiri proiectului, dar evaluarea economica de mare ra finament este analiza finală care încheie stadiul de formulare a proiectului. Analiza economică este neutră faţă de sursele de finanţare a proiectului precum şi de distribuţia veniturilor sale în societate. Drept consecinţă, taxele impozitele, orice alte obligaţii faţă de stat sunt considerate părţi din beneficiul proiectului transferate societăţii. La fel şi dobânzile, comisioanele etc aferente împrumuturilor pentru proiect sunt privite ca părţi din veniturile proiectului care sunt cedate finanţatorului şi deci, nu se scad din beneficiile proiectului. În schimb, subvenţiile de care beneficiază proiectul se consideră costuri reprezentând cheltuială pe care o face societatea pentru proiect. Preţurile cu care se operează în analiza economică sunt preţurile umbră (shadow price) cel mai adesea însă se lucrează cu “preţuri corectate” numite de unii specialişti şi preţuri contabile, prin care se urmareşte reflectarea cât mai reală a valorii parametrilor. La stabilrea acestor preţuri de referinţă se au în vedere două elemente; gradul de raritate (abundentă sau penurie) al resurselor, de pildă, existenţa şomajului sau lipsa de forţă de muncă calificată, opţiuni ale politicii guvernamentale cu privire la stimularea sau inhibarea domeniului în care se face proiectul. În practică, de cele mai multe ori se operează cu preţurile pieţei mondiale, însă nu sunt recomandate în toate cazurile.

Analiza economica trebuie să pună în evidenţă modul cum proiectul răspunde unor obiective strategice din domeniul respectiv. Fiecare obiectiv vizat trebuie să fie explicitat prin unul sau mai mulţi indicatori- criteriu la nivelul proiectului. Ierarhizarea criterii lor în procesul de analiză trebuie să fie conformă cu ordinea de prioritate macroeconomică a obiectivelor ce le cuantifică. Proiecţia fluxului de numerar (cash flow, flux de trezorerie) în analiza economică cuprinde componentele de recuperare şi recompensare a eforturilor facute care se confundă cu beneficiul total al proiectului. Venitul national sau produsul intern net (PIB = Vn + S + A; VN = PIB − A) este indicatorul al prosperităţii naţionale care reflectă atât dotarea cu resurse a unei ţări, cât şi gradul în care sunt satisfacute nevoile de bază ale colectivităţii. La nivel de proiect se regăseşte ca valoare adaugata neta (VAB = P + S + A; VAN = VAB − A). Valoarea adaugată netă are doua componente majore: salarii şi surplus social- format din elemente de natura venirului net. Analiza proiectului trebuie să se facă prin prisma ambelor componente şi nu numai a venitului net. Componenta salarii la nivel macr oeconomic este foarte importantǎ . Un volum mai mare de salarii presupune mai mulţi angajaţi şi/sau ve nituri mai mari pe angajat. Aceasta înseamnǎ o putere de cumpǎrare mai mare, un grad de ocupare a forţei de muncă sporit, în ultimă instanţă o bunǎstare naţionalǎ mai mare. Deci, un volum al componentei salarii mai mare constituie premisa unui consum preze nt sporit. Surplusul social este acea parte a valorii adăugate orientatǎ spre dezvoltare, rezerve, ce conduc la bunastarea firmei. Este formată din profit net, dividende, taxe, dobânzi, fonduri de chirii, alocaţii pentru dezvoltare (profit reinvestit). Deci, prin canalele specifice de distribuţie şi redistribuire surplusul social este orientat, o parte spre consumul prezent şi cea mai mare parte spre investiţii (economii). De aceea, un surplus social mai mare este o condiţie de bază pentru o funcţionare normală a mecanismului statului, o sursă pentru dezvoltarea economico-socială a ţării si chiar o premiza a unui consum privat prezent mai mare. Analiza trebuie sa trateze cele doua componente cu aceeaşi atenţie, în funcţie de priorităţile strategice se poate acţiona prin mecanisme specifice pentru stimularea sau inhibarea uneia sau alteia din componente. In general însǎ, analiza economică nu ia în calcul modul cum este distribuită sau redistribuită valoarea adugată generată.

Avantajul incontestabil al valorii adăugate este acela că reflectă legǎtura directă cu obiectivul de creştere a venitului naţional privit ca beneficiu naţional. Dezavantajul său ar fi că nu poate să reflecte întregul spectru al obiectivelor politicii economice a unui stat şi de aceea se impune încadrarea sa într-un sistem de indicatori criteriu. În legatură cu valoarea adaugată netă trebuie să avem în vedere, mai ales în cazul proiectelor cu participare străină, ca o parte uneori destul de importantă este expatriată în afara graniţelo r ţării. Astfel de plăţi repatriate sunt: salariile muncitorilor, specialiştilor straini, dobânzi la împrumturi externe, dividende către acţionarii expatriaţi,etc. De multe ori un proiect transnaţional se bucură de privilegii fiscale din parte guvernului ţării respective dar, în final este posibil ca să contribuie nesemnificativ la bunastarea socială. Mai este proiectul respectiv interesant pentru statul repsectiv?, sau valoarea adugată netă naţională nu este indicatorul cel mai indicat? Considerăm că valoarea adaugată naţională netă trebuie să fie un indicator de bază în analiza proiectelor de acest gen. Trebuie să se urmarească ceea ce proiectul aduce concret pentru economia naţională deci, prin scăderea elementelor de valoare adaugată repatriate: salarii, dobânzi, dividende, chirii, drepturi de autor, s.a.În schimb subvenţiile guvernamentale au regim de costuri reprezentând cheltuielile pe care societatea le face pentru proiect. Utilizarea criteriului valoare adaugată are in vedere valoare absolută – testul eficienţei absolute, cât şi forma relativă, prin raportare la un parametru de efort: capital, devize, forța de muncă,etc.

Analiza economică

Nr.

crt.

Indicatori

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Total

1

Investiții

542045

768020

-

2

Cheltuieli de exploatare

1000

1000

1000

1000

1000

1000

1000

1000

1000

1000

-

3

Venituri anuale

0

5000

5000

5000

5000

5000

5000

5000

5000

5000

-

4

Cheltuieli totale

543045

769020

1000

1000

1000

1000

1000

1000

1000

1000

-

 

-

5

Flux de numerar

-543045

-764020

4000

4000

4000

4000

4000

4000

4000

4000

1275065

6

Factorul de actualizare(a=15%)

0,869565

0,756144

0,657516

0,571753

0,497177

0,432328

0,375937

0,326902

0,284262

0,247185

-

7

Cheltuieli totale actualizate(a=15%)

472213

581489,6

657,5162

571,7532

497,1767

432,3276

375,937

326,9018

284,2624

247,1847

1057096

8

Venituri totale actualizate(a=15%)

0

3780,718

3287,581

2858,766

2485,884

2161,638

1879,685

1634,509

1421,312

1235,924

20746,02

 

-

9

Cash Flow actualizat (a=15%)

-472213

-577709

2630,065

2287,013

1988,707

1729,31

1503,748

1307,607

1137,05

988,7388

1036350

10

Factorul de actualizare (a=20%)

0,833333

0,694444

0,578704

0,482253

0,401878

0,334898

0,279082

0,232568

0,193807

0,161506

-

11

Cheltuieli totale actualizate(a=20%)

452537,5

534041,7

578,7037

482,2531

401,8776

334,898

279,0816

232,568

193,8067

161,5056

989243,9

12

Venituri totale actualizate(a=20%)

0

3472,222

2893,519

2411,265

2009,388

1674,49

1395,408

1162,84

969,0335

807,5279

16795,69

13

Cash Flow actualizat(a=20%) -452538 -530569

2314,815

1929,012

1607,51

1339,592

1116,327

930,2722

775,2268

646,0223

-972448

14

Factorul de actualizare (a=25%)

0,8

0,64

0,512

0,4096

0,32768

0,262144

0,209715

0,167772

0,134218

0,107374

-

15

Cheltuieli totale actualizate(a=25%) 434436

492172,8

512

409,6

327,68

262,144

209,7152

167,7722

134,2177

107,3742

928739,3

16

Venituri totale actualizate(a=25%) 0 3200

2560

2048

1638,4

1310,72

1048,576

838,8608

671,0886

536,8709

13852,52

17

Cash Flow actualizat (a=25%) -434436 -488973

2048

1638,4

1310,72

1048,576

838,8608

671,0886

536,8709

429,4967

-914887

-434436 -488973 2048 1638,4 1310,72 1048,576 838,8608 671,0886 536,8709 429,4967 -914887 19

19

În cazul analizat s-a determinat valoarea lui VNA + (venit net actualizat) egal cu 1036350 Ron pentru o rată de actualizare a min =15%. Valoarea lui VNA - se găsește, prin încercări succesive de modificări a ratei de actualizare din 5 în 5 procente, prima valoare găsită negativă, reprezentând VNA - egal cu -914887 Ron, aferent lui a max egal cu 20%.

În aceste condiții rata internă a rentabilită ții economice se mai numeşte şi rată de discount, la care societatea obţine profit, veniturile actualizate fiind egale cu costurile actualizate.Acest indicator exprimă procentual capacitatea investiţiei de a obţine profit, dar şi capacitatea firmei de recuperare a cheltuielilor cu investiţia şi producţia. Acest indicator se calculeaza cu ajutorul formulei :

Ri

Re

a
a

min

RIR

(
(

a

max

calculeaza cu ajutorul formulei : Ri Re a min RIR ( a max min a max

min

cu ajutorul formulei : Ri Re a min RIR ( a max min a max VAN

a

max

VAN a ( ) a ) x max min VAN a ( ) VAN a
VAN a
(
)
a
)
x
max
min
VAN a
(
)
VAN a
(
)
max
min
a
a

VNA

min) * VNA

/
/

VNA

/

15%VAN a ( ) max min a VNA m i n ) * VNA / VNA

a ( ) max min a VNA m i n ) * VNA / VNA /

(20%

( ) max min a VNA m i n ) * VNA / VNA / 15%

15%)*

1036350

1036350

/
/

914887 /

* VNA / VNA / 15% (20% 15%)* 1036350 1036350 / 914887 / 0,25 Concluzie Se

0,25

Concluzie

Se constată că la nivelul economic na ț ional proiectul se caracterizează prin eficiență ridicată 25 % prin compara ț ie cu rata dobânzilor de pe pia ța bancară ( rata dobânzii=16%).

3.2. Analiza financiarǎ a investiţiei

Studiază avantajele economico-financiare oferite de proiect pentru agentul economic declanşator. Analiza financiară sau analiza profitabilităţii comerciale se face din punct de vedere al entităţii financiare, a agentului economic declanşator de acţiuni investiţionale sau la cererea altei entităţi fina nţatoare. Ca atare, în analiza financiară se va ţine cont de sursa de provenienţă a capitalului şi bineînţeles de distribuţia veniturilor proiectului. P rin analiza financiară se stabileşte rentabilitatea financiară - câştigul, aferent la capitalul cu care agentul economic participă la finanţarea proiectului. Implicit deci, se evidenţiază structura stimulentelor asociate proiectului.

Fiind făcută prin prisma unei entităţi, de obicei beneficiarul de proiect, se consideră costuri tot ce acesta plǎteşte pentru implementarea şi exploatarea proiectului: cheltuieli de investiţii, de exploatare, inclusiv taxe, impozite cǎtre stat,dobânzi bancare, chirii, dividende etc. Dimpotrivă, subsidiile se trec la capitolul venituri. Atunci când se primesc creditele se trec la capitolul venituri iar la rambursare ratele se trec la capitolul chel tuieli. Ca atare putem afirma cǎ analiza profitabilităţii comerciale, spre deosebire de analiza economică, operează cu profitul net (câştigul net) al beneficiarului de proiect, ceea ce practic îi rămâne lui la dispoziţie, dupa ce s - a achitat de toate datoriile faţă de terţi. Ca atare, finalitatea acestei analize constă în proiecţia situaţiei financiare a agentului economic, în urma implementării proiectului respectiv. Aplicarea practică a acestei concep ții metodologice presupune lămurirea următoarelor probleme:

Cu ce efecte se operează în analiză? Este cunoscut faptul că, din punct de vedere al eforturilor nu se ridică probleme deosebite în procesul de analiză deoarece acestea sunt directe şi imediate, deci relativ uşor de cuantificat, din punct de vedere al efectelor, care au o paletă foarte largă de manifestare (aşa cum s-a arătat anterior) analistul întâmpină dificultăţi uneori insurmontabile. Orice proiect generează atât efecte directe, dar şi indirecte care, de regulǎ nu sunt incluse în criteriul de bază sau în indicatori adiţionali. Aceste efecte indirecte pot să se regăsească la nivelul proiectului respectiv dar necuantificabile în mărimi economice (efecte ecologice, socio - profesionale etc) sau să se manifeste în alte proiecte contingentate tehnic sau economic. Stabilirea sferei de cuprindere a efectelor este o atribuţie a analistului şi depinde de o serie de factori printre care şi competenţa sa profesională. Recomandarea este că, pe cât posibil să se aibă în vedere şi aceste aspecte, mai ales în ceea ce priveşte impactul proiectului asupra mediului ambiant, a sănătăţii,demnităţii şi pregătirii profesionale a individului, justiţiei şi egalităţii sociale,etc,într-un cuvânt tot ce înseamna schimbări în viaţa comunitaţii. Aplicarea tehnicii complexului industrial este calea cea mai sigură de a lărgi sfera de cuprindere a efectelor. Încadrarea proiectului în coordonatele strategice la nivel macroeconomic este realizabilă prin folosirea obligatorie a unor ”parametrii naţionali ”. Aceştia sunt mărimi limită ce trebuie respectate, în condiţiile date de piaţă, în orice afacere. Ca atare mărimea lor nu depinde de voinţa factorilor de decizie la nivel de proiect. Astfel de parametrii sunt: rata socială a

discountului - rata de actualizare, rata socială a investiţiei, salariul umbră, cursul umbră de schimb valutar, etc. Determinarea, dar şi folosirea acestor parametrii este foarte dificilă mai ales în ţările subdezvoltate. De aceea se recomandă în mod expres utilizarea cel puţin a ratei de actualizare unice pe economie şi a ratei ajustate (nu a ratei umbra) de schimb valutar. Cu ce preţuri se operează? Pentru analiza financiară se folosesc preţurile curente de piaţă, iar pentru analiza economică se recomandă preţurile “umbră”-preţuri curăţate de influienţe interne ,conjucturale de natură fiscală, politică etc.Dacă problema stabilirii preţurilor curente este simplă, iarăşi în ţările cu o economie subdezvoltată, instabilă, în formare, problema preţurilor umbră este dificilă, atât din punct de vedere conceptual, cât şi practic-aplicativ. Conceptual - datorită caracterului instabil, difuz al sistemului economic naţional cadru în care nu poate fi descris şi delimitat exact, iar cunoştinţele despre influenţa factorilor socio- economici ce intercondiţionează funcţionarea siste mului sunt limitate. Din punct de vedere al aplicaţiei practice limitele sunt date de imposibilitatea de a realiza un model logic de simulare care să conducă la rezultate credibile. Preţurile umbră sunt fixate pentru a reflecta o realitate a sistemului economic, ţinând cont de restricţii obiective specifice. Dacă condiţiile de evoluţie, restricţiile se schimbă intempestiv, chiar într- un anumit domeniu, implicit se impune corecţia şi a preţurilor umbră din acel domeniu şi ca o reacţie în lanţ şi în celelalte domenii. Devine nerealist să susţii două sisteme de preţuri într-o astfel de economie.De aceea se poate face un compromis prin folosirea unor preţuri de piaţă corectate în loc de preţuri umbră. În fond preţurile de piaţă reflectă o realitate economică a mediului economico-social în care evolueazǎ proiectul. Abaterile, în plus sau minus, de la o stare normală au o motivaţie socio - economică, sau sunt efectul politicii guvernului care foloseste preţul ca instrument de distribuire a veniturilor în societate sau de stimulare sau inhibare a activităţii într- un domeniu sau altul de activitate. Totodată, utilizarea preţurilor curente reduce riscul ”manipulǎ rii” eficienţei proiectului în funcţie de anumite interese obscure sau tendința “pesimistă” foarte des întâlnită în evaluarea unor parametri ai proiectului.

Nr.crt.

Indicator

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Total

1

Investiții

542045

768020

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2

Ch.expl.dep.

1246

1578

1000

1000

3000

3000

3000

1000

1000

1000

 

3

Venituri anuale

0

6840

5000

5000

5000

5000

5000

5000

5000

5000

 

4

Ch. Totale

282716

255901

105901

105901

105901

105901

105901

105901

105901

105901

 

5

Flux de numerar

-282716

-65901

84099

84099

84099

84099

84099

84099

84099

84099

324175

6

Factor act.(a=15%)

0,8695

0,7561

0,6575

0,5717

0,4911

0,4323

0,6759

0,3269

0,2842

0,2471

 

7

Ch.tot.actualizate

245822

193487

69630

60544

52008

45781

71578

34619

30097

26168

829734

8

Venituri totale

0

143659

124925

108623

93309

82137

128421

62111

53998

46949

844132

9

C.F. actulizat(a=15%)

-245822

-49828

55295

40079

41301

36356

56843

27492

23901

20781

6398

10

Fact.act.(a=20%)

0,8333

0,6944

0,5787

0,4833

0,4018

0,3349

0,279

0,2325

0,1938

0,1615

 

11

Ch.tot.actualizate

235587

177698

61285

51182

42551

35466

29546

24621

20524

17103

1695563

12

Venituri

0

131936

109953

91827

76342

63631

53010

44175

36822

30685

638381

Actualizate

13

C.F.actualizat(a=20%)

-235587

-45762

48668

40645

33791

28165

23464

19554

16298

13582

-57182

-235587 -45762 48668 40645 33791 28165 23464 19554 16298 13582 -57182 23

23

Ri

Re

a
a

min

(
(

a

max

a
a

VNA

min) * VNA

/
/

VNA

/

Ri Re a min ( a max a VNA m i n ) * VNA /

15%

Ri Re a min ( a max a VNA m i n ) * VNA /

(20%

a min ( a max a VNA m i n ) * VNA / VNA /

15%)*

6398

6398

/
/

57182/

n ) * VNA / VNA / 15% (20% 15%)* 6398 6398 / 57182/ 0,19 Se

0,19

Se poate constata că la nivelul agentului economic, proiectul se caracterizează printr - o

eficiență mai redusă fa ță de analiza economică 19%<25%, dar totuș i superioară ratei dobânzilor pe piața bancară. În co nsecință, proiectul de investiții al firmei S.C.AGROTRESTIANA DOROHOI este eficient, aspect ce încurajează activitatea de extindere a firmei în zonele respective.

CAPITOLUL IV

EVALUAREA RISCULUI ŞI INCERTITUDINII

4.1 Analiza de senzitivitate

Analiză de senzitivitate are ca scop evidenţierea modificărilor pe care le suferă criteriul sau criteriile de eficienţă adoptate (valoare adaugată, profit net, rata de rentabilitate internǎ) ca urmare a modificărilor conjuncturale suferite de unii parametri cheie ai proiectului. Se recomandă ca analiza să se facă în raport cu acele variabile cruciale pentru agentul economic declanşator cum ar fi: rata inflaţiei, rata de schimb valutar, indicele preţurilor la materii prime, produse ş.a., durata de execuţie etc. Un proiect este riscant dacă se constată că eficienţa sa suferă modificari semnificative în raport de modificǎrile previzionate la variabilele luate în calcul. În această situaţie se fac recomandări de măsuri de contracarare a efectelor negative. Vom face o trecere în revistă succintă a unor astfel de măsuri:

Atenuarea incertitudinii, în cazul cheltuielilor de investiţii, este posibilă prin corectarea fiecarui capitol de cheltuieli cu o cota de “neprevăzute”, care au ca destinaţie:

a) rezerve pentru modificari fizice (modificarea cantităţilor de resurse, apariţia de noi capitole de cheltuieli, etc); b) rezerve pentru modificări de preţuri care pot fi generate de:

- fluctuaţia relativă a preţurilor în perioada analizată,

- efectul inflaţiei.

Existenţa acestor “neprevăzute” poate avea însa un efect demobilizator în procesul de evaluare a costurilor proiectului de investiţii, prin reducerea interesului specialiştilor în stabilirea

exactă a mărimii fiecărei categorii de costuri. De aceea se impune ca, pentru fiecar e capitol, să se dea explicaţii clare cu privire la destinaţie şi modul de calcul a rezervei. Pentru perioada de viaţă a proiectului, efectul inflaţiei poate fi luat în calcul prin includerea unei cote estimate în rata de actualizare folosită la calculele de eficienţă. Dacă proiectul aparţine unui domeniu dinamic, se pot prevedea, pe durata sa de viaţă cheltuieli de înlocuire a unor componente tehnice, fapt ce se va reflecta în proiecţia fluxului de trezorerie.

De asemenea, se recomandă evaluarea valorii re ziduale, ca venit în ultimul an de viaţă a proiectului. Stabilirea ei trebuie să se facă în funcţie de specificul fiecărei categorii de cheltuieli:

echipamente de lucru, clădiri, terenuri, ş.a.

4.2 Analiza de probabilitate

Analiza de probabilitate studia ză frecvenţa de apariţie a unui fe nomen perturbator şi impactul sǎu asupra eficienţei proiectului. Cum abordǎm un astfel de studiu de eficienţă? Specialiştii recomandă o abordare integratoare în evaluare proiectului astfel ca, o singură baza de date să ser vească atât analizei economice cât şi celei financiare, cu mici corectii bineînţeles. Să vedem daca este posibil? Parametrii cantitativi ai proiectului (cosumurile exprimate în unităţi fizice; kwh, tone, metri cubi/patrati, ore-om, ore- maşina, productie fizică,etc) sunt aceiaşi,indiferent de tipul analizei. Deci, preţurile, tarifele cu care se va opera sunt cele care pot să facă diferenţierea între tipurile de analiză. Aşa cum am arătat însă, preţurile pieţei, folosite în analiza profitabilităţii comerciale, pot fi corectate relativ uşor pentru a fi folosite şi în analiza profitabilităţii naţionale. Pentru profitabilitatea naţională, criteriul economic de baza este “valoarea adaugată”, iar pentru profitabilitatea comercială “profitul net “al agentului economic. Dar el se poate obţine prin eliminarea succesivă a componentelor care nu ţin de natura profitului net sau care sunt deductibile din acesta: salarii, taxe, impozite, chirii ş.a. Este posibil ca prin această translatare, un proiect, atractiv din punct de vedere economic să devină ineficient din punct de vedere financiar. Se pune în discuţie însăşi existenţa sa sau, se propune susţinerea lui prin subsidii guvernamentale. Construirea bazei de date trebuie să ţină cont de numeroase constrângeri. De aceea se poate utiliza un set de documente model, eventual asistate pe calculator, a căror proiecţie să permită utilizarea lor pe cele doua tipuri de analiză. O informaţie astfel ordonata poate rezista rigorilor specifice unei evaluări profesioniste. Prima întrebare pe care trebuie să şi- o pună agentul economic declanşator se va referi la costul proiectului. Trebuie să se facă deosebire între costul global al proiectului şi cele două componente ale sale specifice: cheltuieli de investiţii şi cheltuieli curente sau de exploatare.

Structurarea costului proiectului şi a celor două componente ale sale, trebuie făcută astfel încât să servească scopurilor analizei. De exemplu; tabloul cheltuielilor de investiţii trebuie să permită evidenţierea pe baza criteriilor de structură importante pentru agentul economic astfel:

sursa de finanţare, destinaţia concretă, eşalonarea lor în timp pe durata de execuţie proiectată. Cheluielile de exploatare trebuie sa fie eşalonate pe dura ta de exploatare defalcate după: natură, destinaţie, legătură cu producţia, etc. Amortizǎrile (deprecierile) constituie capitol distinct cu un regim special de cheltuieli, fiind evaluate separat concomitent cu estimarea valorii reziduale. Urmează apoi estimarea necesarului de forţă de munca structurată pe criteriul legăturii cu activitatea de exploatare, pe nivel de calificare etc. Veniturile din exploatare ale proiectului sunt detaliate conform nomenclator ului de productie, alte venituri, cu specificarea desfacerii: la intern sau la export, incluzând u- se şi subsidiile, valoarea reziduală, venituri din alte operaţiuni. La evaluarea veniturilo r se ţine cont de gradul de încǎrcare a capacităţii proiectate, pe diferitele subperioade: rodaj, atingere a parametrilor proiectaţi. Datele astfel obţinute permit tragerea unor concluzii pertinente asupra fezabilităţii proiectului. Urmează apoi un set de date care servesc la fundamentarea surselor de finanţare a proiectului (structura capitalului si obligatiile financiare). Analiza financiară integrală şi analiza valorii adăugate sunt tablourile finale care arată eficienţa proietului la nivel micro şi macro-economic. Un astfel de tablou este specific analizei economice punând în evidenţă cash-flow- ul respectiv, venitul net actualizat (VNA) generat de proiect şi calculat ca diferenţă între veniturile brute şi costurile proiectului. Costurile de producţie, se subînţelege că, nu includ amortizarea, precum şi obligaţiile faţă de stat, bănci. Deci cash flow-ul apare diferenţă între veniturile brute şi contravaloarea bunurilor şi serviciilor prestate de terţi, precum şi remunerarea forţei de muncǎ, cuprinzând deci, elementele de natura profitului, amortizarea, dobânzi, dividende, taxe impozite, câştiguri reinvestite, producţia pentru consumul propriu al proprietarului. Deducem deci că, fluxul net de trezorerie (cash flow- ul) nu este identic cu rezultatul contabil deoarece include amortismentele.Trebuie sa fie privit ca un surplus monetar generat de proiect şi care trebuie să fie pozitiv şi cât mai mare. Pe practicieni mai puţin îi interesează conţinutul său economic şi mai mult metodologia sa de calcul.

CAPITOLUL V

CONCLUZII

Activitatea desfăşurată de societate are un trend as cendent, se adaptează în permanenţă la cerinţele pieţei şi a legislaţiei interne şi a U.E., realizează indicatori economici şi financiari pozitivi, care îi permite să desfăşoare în bune condiţii activitatea de producţie cât şi activitatea de investiţii pe ntru modernizarea şi reînnoirea capitalurilor, asigurând achitarea la termene a datoriilor pe termen scurt, mediu şi lung şi obţinerea de profit.

Propuneri pentru eficientizarea activităţii Pentru creşterea eficienţei activităţii firmei, rolul echipei manageriale este hotărâtor. Pentru aceasta firma are nevoie de personal calificat care să facă faţă tuturor schimbărilor ce intervin pe piaţă şi să acţioneze în conformitate cu acestea.

Obiectivele care trebuie urmărite sunt:

Previzionarea situaţiei financiare a firmei Analiza ratelor financiare cel puţin o dată la 6 luni, odată cu întocmirea unui bilanţ,

reprezintă punctul de plecare pentru planificarea acţiunilor viitoare şi compararea valorilor obţinute de firmă cu realizările altor firme cu acelaşi ob iect de activitate, pentru a şti care este poziţia societăţii în raport cu firmele concurente. Principalele lucrări de previziune care trebuie întocmite în cadrul firmei:

bugetele–prin care se planifică veniturile, cheltuielile şi rezultatele; ele sunt un excelent instrument de planificare financiară pe termen scurt, permiţând permanent compararea indicatorilor planificaţi cu cei obţinuti;

planurile financiare, pe termen mediu şi lung, care au caracter strategic, orientează activitatea firmei pe termen mai lung şi fundamentează deciziile de finanţare;

studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri–lucrări complexe conţinând importante analize şi previziuni financiare;

fluxurile de numerar (cash- flow-urile) lucrări de planificare a încasărilor şi plăţilor efective, întocmite pe perioade scurte (1- 6 luni).

urile) lucrări de planificare a încasărilor şi plăţilor efective, întocmite pe perioade scurte (1- 6 luni).
Îmbunătăţirea capacităţii firmei de a - şi onora obligaţiile de plată în viitor Pentru îmbunătăţirea

Îmbunătăţirea capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile de plată în viitor Pentru îmbunătăţirea lichidităţii firmei trebuie să se urmărească:

creşterea şi diversificarea portofoliului de clienţi;

încheierea de contracte ferme care să prevadă data limită de plată a facturilor şi penalităţile ce se vor aplica în cazul neachitării;

scăderea datoriilor către furnizori, de preferinţă prin operaţiuni de compensare;

prioritate la plata datoriilor către bu getul de stat pentru evitarea penalităţilor;

reducerea împrumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor financiare (cu dobânzile).