Sunteți pe pagina 1din 64

ELEMENTE DE DREPTUL FAMILIEI I ACTE DE STARE CIVIL

Daniel Buda

ELEMENTE DE DREPTUL FAMILIEI SI ACTE DE STARE CIVILA

Prezentare generala a cursului


Interesul dreptului familiei se indreapta spre: a) relaii patrimoniale i nepatrimoniale izvorte din cstorie (relaii izvorte din cstorie, consecinele nerespectrii unei cstorii valabile, n ce condiii se poate desface o cstorie, care sunt urmrile disoluiei cstoriei) b) problema filiaiei-modalitatea de stabilire a filiaiei fireti att a copilului din cstorie ct i a celui din afara cstoriei: -drepturile i ndatoririle reciproce dintre prini pe de o parte i copil pe de alt parte (ndeosebi minor) -ocrotirea minorilor att prin asumarea de ctre prini a responsabilitilor printeti, ct i n cazul copiilor lipsii de ocrotire parinteasc ; -filiaia civil (adoptiv)-condiia de ncheiere a adopiei; cauzele de invalidare a adopiei, efectele adopiei n raporturile dintre familia adoptiv i adoptat, pe de o parte i relaiile dintre adoptat i familia sa fireasc ; -alte raporturi asimilate sub aspectul relaiilor de familie - obligaia legal de ntreinere ce exist ntre unele categorii de persoane care nu au sau nu mai au legturi de familie. De exemplu: persoanele care nu mai au rude, dar au obligaii de ntreinere: fotii soi divorai au n continuare obligaia de sprijin reciproc (pensie de ntreinere).

MODULUL I- Casatoria, notiune, caractere juridice, trasaturi, conditiile de valabilitate, cazurile de nulitate Scop: modulul urmareste familiarizarea cu realitile teoretice i practice ale instituiei care st la baza societii i anume a familiei; noiunile care privesc ncheierea cstoriei precum i celelalte instituii conexe sunt parte integrant din pregtirea unui viitor funcionar public deoarece aceste elemente vor constitui instrumente de lucru n activitile ce urmeaz a fi desfurate dup absolvirea facultii. Obiective. O1: sa defineasca notiunea de casatorie; O2: sa enumerarea caraterelor juridice ale casatoriei; O3: sa precizeze conditiile in care se poate incheia valabil o casatorie si care sunt etapele pe care viitori soti, trebuie sa le parcurga, respectiv ce conditii trebuie sa fie indeplinite; O4: sa precizeze care sunt sanctiunile care intervin ca urmare a nerespectarii conditiilor de fond, respectiv de forma; Schema logic a modului Dreptul familiei reunete normele juridice care reglementeaz relaiile nepatrimoniale i cele patrimoniale izvorte din cstorie, filiaie precum i din raporturi asimilate sub unele aspecte relaiilor de familie Studentii se vor axa pe urmatoarele notiuni: a) noiunea de castorie b) caracterele juridice ale casatoriei c) trasaturile casatoriei d) conditiile de valabilitate ale actului juridic al casatoriei: 1. conditii de fond (consimtamantul la casatorie, varsta matrimoniala, comunicarea reciproca de catre viitorii soti a starii sanatatii lor) ; 2. conditii de forma (formalitati premergatoare declaratia de casatorie, atributiile ofiterului de stare civila dupa primirea si inregistrarea declaratiei; formalitati concomitente solemnitatea incheierii cstoriei, publicitatea incheierii cstoriei) e) impedimente la casatorie - condiii de fond negative, acele condiii n prezena crora este interzis ncheierea cstoriei f) actul juridic al casatoriei, cazurile de nulitate (nulitatea relativa a actului juridic al casatorie, nulitatea absoluta a actului juridic al casatorie, casatoria putativa; g) efectele nulitatii actului juridic al casatoriei/ exceptii de la regula retroactivitatii ;

Noiunea de castorie1
1

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 13;

1. Noiunea de cstorie desemneaz actul juridic al cstoriei, adica acel act juridic prin care, pe temeiul consimmntului viitorilor soti, constatat de ofierul strii civile, acetia ntemeiaz o familie. 2. Noiunea de cstorie desemneaz starea (statutul) juridic dobndit prin ncheierea actului juridic al cstoriei, adic ansamblul drepturilor, ndatoririlor ce iau natere n persoana firecruia dintre soi ca urmare a ncheierii cstoriei. 3. Sens doctrinar : prin cstorie se desemneaz instituia cstoriei, adic totalitatea normelor juridice referitoare la actul juridic, precum i statutul juridic al soilor. Casatoria-caracterele juridice ale acesteia 2; 1. Caracterul laic- reiese din faptul ca incheierea si inregistrarea casatoriei sunt de competenta exclusiva a autoritatii de stat. De asemenea celebrarea religioasa a casatoriei este permisa numai dupa casatoria civila ; in caz contrar preotul sau reprezentantul oricarui cult religios, indreptatit a oficia cununia religioasa poate fi sanctionat contraventional; 2. Caracterul solemn- reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei este valabil numai daca viitorii soti respecta anumite cerinte de forma cum ar fi : consimtamantul trebuie exprimat in fata ofiterului de stare civila, personal, in prezenta a doi martori ; 3. Caracterul bilateral - reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei are la baza cele doua vointe liber exprimate a viitorilor soti ; Trasaturile casatoriei; Starea de persoana casatorita are la baza actul juridic al casatoriei care genereaza drepturi si indatoriri pentru ambii soti, expres prevazute de lege si carmuite de principiul egalitatii depline intre soti. Avand la baza principiul ca orice casatorie se incheie in scopul intemeierii unei familii, pe viata, deci fara a fi afectata de vreun termen sau vreo conditie, putem aprecia ca aceasta are un caracter, in principiu, perpetuu. Totodata, desfacerea casatoriei, este permisa, si se realizeaza numai pe cale judiciara. De asemenea se mai poate distinge si caracterul monogam al casatoriei. Conditiile de valabilitate ale actului juridic al casatoriei 3; Pentru ca actul juridic al casatoriei sa fie incheiat in mod valabil, este necesara indeplinirea cumulativa a doua categorii de conditii : conditii de fond, respectiv conditii de forma ; Conditiile de fond sunt: 1. Consimtamantul la casatorie ; 2. Varsta matrimoniala; 3. Comunicarea reciproca de catre viitorii soti a starii sanatatii lor ; Consimtmntul viitorilor soi la ncheierea cstoriei: pentru a fi valabil, consimtmntul la cstorie al viitorilor soi trebuie s existe, s fie liber, neviciat5, exprimat n scopul ncheierii cstoriei.
2 3 5

Ibidem. Ibidem

Lipsa consimtmntului poate fi: -material: unul dintre ei spune NU; -psihic: poate fi determinat de boli, de starea de beie, hipnoz n care s-ar afla unul dintre soi, vrji, descntece, afecteaz consimmntul n momentul cstoriei; Consimmntul la cstorie trebuie s fie neviciat. Viciile de consimmnt sunt: -eroarea -dolul -violenta 1. Eroarea : constituie viciu de consimmnt i poate atrage desfiinarea cstoriei doar dac privete identitatea fizic a celuilalt sot ;( exp: dou surori gemene); 2. Dolul : are o arie de cuprindere mult mai larg. Dolul este tot o eroare, dar nu spontan, ci una provocat cu bun tiin prin mijloace viclene. Aceste mijloace viclene pot fi: comisive atunci cnd unul din viitorii soi induce o anumit calitate pentru a determina pe cellalt so s consimt la ncheierea actului juridic al cstoriei, i omisive atunci cnd unul dintre viitorii soi ascunde un anumit aspect sau o anumit stare care, dac ar fi cunoscut de celalalt, acesta nu ar mai consimi la ncheierea cstoriei; trebuie s fie vorba de elemente eseniale pentru cellalt, care dac le-ar cunoaste nu s-ar mai cstori. De exemplu starea de graviditate are o forma comisiva (o spune intenionat); forma omisiv este n situatia n care ascunde soului c este gravid tiind c altfel soul nu s-ar mai cstori cu ea; Ne aflm n prezena dolului i atunci cand viitorii soi i ascund starea sntii lor sau existena unor maladii care ar mpieta asupra relaiilor de familie. Nu este vorba de boli incurabile, ci de boli care ar presupune un efort sporit din partea celuilalt so (diabetul zaharat, o afeciune cardiac). In aceast categorie nu se includ boli trectoare.Tot aici trebuie specificat faptul c sifilisul interzice cstoria, n schimb SIDA nu impiedic cstoria. Violenta anularea cstoriei mai poate fi cerut atunci cnd consimmntul la cstorie a fost smuls prin violena fizic sau moral. Astfel, dac unul dintre aceste vicii afecteaz consimmntul unuia sau ambilor soi la ncheierea cstoriei, atunci acesta este lovit de nulitate relativ. De asemenea, o cstorie se poate ncheia valabil numai ntre dou persoane de sex diferit, n caz contrar este lovit de nulitate absolut. Varsta matrimoniala4. Potrivit art. 4 din Codul familiei in redactarea data prin Legea nr. 288/2007, varsta minima de casatorie este de 18 ani. Pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de saisprezece ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai ori, dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea directiei generalle de asistenta socila si protectie a copilului in a carei raza teritoriala isi are domiciliul. Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitatea de a-si manifesta vointa, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta. Daca nu exista nici parinti

A se vedea Flavius Baias, Marieta Avram, Cristina Nicolescu Modificarile aduse Codului familiei prin Legea 288/2007, n Dreptul nr. 3/2008, pag. 9 - 29

nici tutore care sa poata incuviinta casatoria, este necesara incuvintarea persoanei sau a autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti. Fata de reglementarea anterioara, se constata urmatoarele elemente de noutate: se prevede aceeasi varsta matrimoniala minima atat pentru femeie cat si pentru barbat, si anume 18 ani, iar ca exceptie, pentru motive temeinice 16 ani. Anterior, se facea distinctie intre barbat si femeie, in sensul ca barbatul se putea casatori numai daca a implinit 18 ani, iar femeia numai daca a implinit 16 ani. Se prevedea de asemenea posibilitatea incuviintarii pentru motive temeinice si in temeiul unui aviz dat de un medic oficial, a casatoriei femeii care a implinit cincisprezece ani.Incuviintarea trebuia data de presedintele consiliului judetean sau , dupa caz, de primarul general al Municipiului Bucuresti. Astfel, varsta matrimoniala coincide cu majoratul civil; se prezuma ca de la aceasta varsta, o persoana are discernamant maturizat, fiind capabile sa inteleaga importanta si semnificatia actelor juridice pe care le incheie, inclusiv actul juridic al casatoriei. Regula o constituie casatoria la varsta de 18 ani, exceptia o reprezinta casatoria minorului (atat femeia cat si barbatul) care a implinit 16 ani, pentru motive temeinice, in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea ocrotitorilor legali si cu avizarea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza teritoriala isi are domiciliul minorul care doreste sa se casatoreasca. In literatura juridica de specialitate si in practica, anterior modificarilor aduse de Legea 288/2007, au fost considerate motive temeinice pentru acordarea dispensei de varsta pentru femeia care a implinit cincisprezece ani, in urmatoarele imprejurari: starea de graviditate a femeii sau nasterea unui copil de catre aceasta, boala grava a unuia dintre viitorii soti, starea anterioara de concubinaj. Avand in vedere ca Legea 288/2007 mentine conditia existentei unor motive in cazul in care cel putin unul dintre soti este minor, respectiv a implinit 16 ani, formularea ramanand aceeasi cu cea din redactarea anterioara a art. 4 din Codul familiei, precizarile din doctrina referitoare la interpretarea acestei sintagme legale sunt, in continuare, pe deplin valabile. Conditii de forma5 : Aceste condiii se impart in: 1. Formalitati premergatoare incheierii cstoriei; 2. Formalitati concomitente incheierii cstoriei; 1. Formalitati premergatoare incheierii cstoriei: A.Declaratia de cstorie ; B.Atributiile delegatului de stare civila dupa primirea si inregistrarea declaratiei de cstorie ; A.Declaratia de cstorie: Prima formalitate pe care viitorii soi trebuie sa o indeplineasca este declaratia de cstorie, care este manifestarea neechivoca a intentiei viitorilor soi de a se cstori.
5

Ibidem

Aceasta trebuie facuta personal de catre viitorii soi la Oficiul de Stare Civila unde urmeaza a se incheia cstoria. Daca unul dintre soi nu se afla in localitatea unde urmeaza a se incheia cstoria, acesta va putea face declaratia de cstorie la Oficiul de Stare Civila din localitatea respectiva, care va fi trimisa imediat si fara intarziere oficiului unde se va incheia cstoria. Daca unul dintre soi nu se poate deplasa la Oficiul de Stare Civila pentru a face declaratia de cstorie, aceasta se va lua de catre ofiterul de stare civila la locul unde se afla persoana. Declaratia de cstorie cuprinde: a). manifestarea dorintei neindoielnice de a se cstori ; b). faptul ca viitorii soi au luat la cunostinta starea sanatatii lor ; c). au fost respectate condiiile de fond privind ncheierea cstoriei si nu exista impedimente; d). o mentiune importanta se refera la numele din timpul cstoriei; viitorii soi trebuie sa se hotarasca asupra numelui pe care il vor purta in timpul cstoriei, acest lucru se poate face si ulterior declaratiei de cstorie printr-un inscris care se anexeaza acesteia. Viitorii soi au la indemana, trei variante si anume: -fiecare ramane cu numele sau; -soii vor avea un nume comun, al ei sau al lui; -soii vor adopta ca si nume comun numele lor reunite; Odata cu declaratia vor fi prezentate si actele cerute de lege prin care se atesta indeplinirea condiiilor de fond.Delegatul de stare civila este obligat sa verifice daca s-au respectat condiiile de fond. Declaratia de cstorie este semnata de fiecare dintre soi si de catre delegatul de stare civila. Din momentul inregistrarii declaratiei incepe sa curga termenul de 10 zile la expirarea caruia poate fi incheiat actul juridic al cstoriei; B. Atributiile si delegatului de stare civila dupa primirea si inregistrarea declaratiei de cstorie6: Dupa primirea declaratiei de cstorie delegatul de stare civila este obligat sa efectueze cercetari cu privire la indeplinirea condiiilor de fond si lipsa impedimentelor la cstorie. Pe langa declaratia de cstorie, viitorii soi trebuie sa prezinte actele de identitate precum si unele inscrisuri care atesta indeplinirea condiiilor de fond. Termenul de 10 zile reprezinta ragazul delegatului de stare civila de a cerceta indeplinirea condiiilor de fond. Termenul de 10 zile are urmatorul scop: 1. Permite tertilor sa faca opozitie la cstorie ; 2. Permite delegatului de stare civila sa efectueze cercetari ; 3. Le creeaza posibilitatea viitorilor soi de a reflecta asupra deciziei de a se cstori ; Pentru motive temeinice,( viitorul sot este militar in permisie, viitoarea soie urmeaza sa nasca) primarul localitatii in care va fi incheiata cstoria poate incuviinta reducerea termenului. Competenta ofiterului de stare civila7 : Competenta teritoriala: presupune faptul ca ofiterul de stare civila nu are competenta de a oficia casatorii in afara limitelor teritoriale ale localitatii unde functioneaza ;
6 7

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2003. Idem, pag.14;

Competenta personala: presupune faptul ca ofiterul de stare civila nu este competent sa celebreze casatoria a doua persoane, daca nici una din ele nu isi are domiciliul sau resedinta in raza teritoriala a localitatii unde functioneaza ; Competenta materiala : este determinata de insasi calitatea de ofiter de stare civila a celui care celebreaza casatoria ; Opozitia la cstorie: Orice persoana interesata poate face sesizari privind neindeplinirea unor cerinte sau prezenta unor impedimente prin care se aduce la cunostinta delegatului de stare civila existenta unei imprejurari de natura sa impiedice ncheierea cstoriei.Actul trebuie facut in scris si sa indice dovezile pe care se sprijina opozitia la cstorie si totodata sa se incadreze in termenul de 10 zile.Verificand relevanta celor aratate delegatul de stare civila poate adopta una din urmatoarele situatii: - respinge ca netemeinica opozitia la cstorie; -refuza ncheierea cstoriei intocmind un proces verbal de constatare cu privire la opozitia la cstorie; refuzul ofiterului de stare civila se poate ataca in instanta; -amana ncheierea cstoriei un interval limita de timp pana la verificarea celor aratate in opozitia la cstorie; 2.Formalitati privind insasi ncheierea cstoriei8: I. Solemnitatea incheierii cstoriei; II. Publicitatea incheierii cstoriei; I. Solemnitatea incheierii cstoriei: Se exprima in urmatoarele elemente: a) Cstoria se incheie in fata delegatului de stare civila al Primariei din localitatea unde se afla resedinta viitorilor soi9. Daca din punct de vedere al competentei teritoriale cat si cea dupa persoanaeventualele nereguli nu afecteaza valabilitatea cstoriei, necompetenta materiala a ofiterului de stare civila se sanctioneaza cu nulitatea cstoriei. Numai cstoria incheiata in fata delegatului de stare civila se bucura de protectia si recunoasterea legii. Totusi daca atributiile de ofiter de stare civila au fost exercitate in mod public, necompetenta materiala nu atrage nulitatea casatoriei. b) Locul incheierii cstoriei:Cstoria se incheie la sediul Oficiului de stare civila, dar prin exceptie si in afara acestuia (mirele e inchis sau unul din soi este grav bolnav) sau in condiii de forta majora. Cstoria se poate incheia si la bordul unei nave sub pavilion romanesc cand aceasta se afla in afara granitelor tarii. Cstoria in acest caz se va celebra de comandantul navei sau adjunctul sau care este este asemenea abilitat sa reduca termenul prealabil de 10 zile si care poate intocmi si actul cstoriei, act care va fi transmis de indata ce nava se va intoarece in tara prin capitania portului, serviciului de stare civila de la domiciliul oricaruia dintre soi. c) Prezenta efectiva si concomitenta a viitorilor soi care isi vor exprima consimtmntul personal raspunzand la intrebarea delegatului de stare civila adresata firecruia daca vor

8 9

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag.38; Codul Familiei, art.3

sa se casatoreasca impreuna.10 Acest lucru presupune deopotriva raspunsuri afirmative. Tacerea sau raspunsul negativ impiedica ncheierea cstoriei. d) Constatarea incheierii cstoriei si inregistrarea acesteia Cstoria este incheiata in momentul in care ofiterul de stare civila luand act de consimtmntul viitorilor soi ii declara cstoriti. Dupa ncheierea cstoriei se procedeaza la inregistrarea acesteia in registrul de stare civila. Principalele mentiuni cuprinse in acest inscris sunt: identitatea partilor, data incheierii cstoriei, numele pe care urmeaza a-l purta soii, semnaturile soilor dar si cele ale martorilor.11 Pe baza acestui act de stare civila, partilor li se elibereaza o copie-certificat de cstoriecare daca este eliberat in concordanta cu mentiunile din Registrul de stare civila, are aceeasi forta probanta, adica putere doveditoare ca si inscrisurile autentice.12 Inregistrarea cstoriei este o conditie ulterioara incheierii cstoriei astfel incat ea nu afecteaza valabilitatea cstoriei, dar ingreuneaza dovedirea acesteia. II. Publicitatea incheierii cstoriei Publicitatea presupune ca fiecare cstorie sa fie celebrata in asemenea condiii incat oricine ar dori sa asiste la ceremonie sa aiba posibilitatea sa o faca, in caz contrar ar plana suspiciunea de clandestinitate a cstoriei. Impedimente la cstorie13 : (condiii de fond negative, acele condiii n prezena crora este interzis ncheierea cstoriei); 1. Starea de persoan cstorit (bigamie); 2. Rudenia fireasc; 3. Rudenia civil (relatii de familie rezultate din adopie); 4. Relatii rezultate din tutela; 5. Debilitatea sau alienaia mintal; 1. Starea de persoana cstorit sau bigamia Potrivit art.5 Codul Familiei nu se poate cstori persoana care este deja cstorit, respectndu-se astfel un principiu fundamental respectat n marea majoritate a legislaiilor contemporane. Nerespectarea acestui principiu atrage sanciuni de ordin civil i penal. Interdicia de a se cstori priveste acea persoan care n momentul ncheierii cstoriei subsecvente are deja calitatea de so rezultnd dintr-o cstorie anterioar n fiin n sensul c cea dinti cstorie nu a ncetat prin moartea unuia dintre soi, nu a fost desfacut prin divor sau desfiinat pentru cauze de nulitate; altfel spus, viitorii soi trebuie s fie deopotriv celibatari, vduvi sau divorai. Nesocotirea interdictiei se sanctioneaz cu nulitatea absolut a celei de-a doua cstorii. Cstoria nceteaz prin moartea fizic sau prezumata a unuia dintre soi. In cazul declararii judecatoresti a mortii prezumate, daca sotul supravietuitor se recasatoreste dar hotararea este anulata datorita reaparitiei sotului, ea ramane valabila cu conditia ca soii
10 11

Codul familiei, art. 16 Idem, art. 17 12 Idem, art. 18 13 A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 28;

sa fi fost de buna credinta in momentul incheierii sale, iar prima cstorie inceteaza in momentul incheierii celei de-a doua. In cazul desfacerii cstoriei prin divor, calitatea de sot se pierde la data ramanerii irevocabile a hotararii de desfacere a cstoriei. Din acel moment soii se pot cstori. Pana la ramanerea irevocabila a hotararii de divor impedimentul de sot este activ chiar daca s-a pronuntat o hotarare in sensul desfacerii acesteia. Daca ulterior incheierii celei de-a doua cstorii, prima cstorie este declarata nula sau anulata, cstoria subsecventa este valabila deoarece in materie de cstorie efectele nulitatii retroactiveaza. ncheierea mai multor cstorii succesive este posibila si admisibila numai in masura in care aceasta nu conduce la existenta concomitenta a mai multor cstorii ale aceleiasi persoane. 2. Rudenia fireasca Cstoria dintre rudele apropiate este oprita din considerente de natura medicala sau de ordin moral.Potrivit art.6 Codul Familiei este interzisa cstoria intre : a) rudele in linie dreapta indiferent de gradul de rudenie b) rudele in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv Deoarece rudenia fireasca este legatura de sange existenta intre doua persoane care fie descind una din alta, fie au un descendent comun, aceasta constituie impediment la cstorie. Totusi, pentru motive temeinice poate fi autorizata cstoria intre rudele colaterale pana de gradul IV de catre presedintele Consiliului Judetean de care apartine localitatea de domiciliu a persoanei sau persoanelor interesate. Impedimentul functioneaza si in cazul rudeniei din afara cstoriei pentru ca intereseaza legatura de sange. In cazul adopiei firesti, desi adoptatul iese din familia sa naturala si intra in familia adoptatorului, totusi impedimentele la cstorie exista iar legatura de sange se pastreaza si ca urmare cstoria dintre adoptat si rudele sale naturale este oprita. 3. Rudenia civila si relatiile rezultate din adopie: Pentru a preveni suprapunerea unor relatii de familie incompatibile cu art. 7 din Codul Familiei, este oprita cstoria : -intre adoptator sau descendentii sai pe de o parte sau intre cel adoptat si descendentii adoptatorului pe de alta parte; -intre copiii adoptatorului pe de o parte si adoptat sau copiii acestuia pe de alta parte; -intre persoanele adoptate de acelasi adoptator; In cazul adopiei cu efecte depline, adoptatul va avea rude atat cu adoptatorul cat si cu rudele acestuia; rudenia civila inlocuieste rudenia fireasca iar adoptatul va avea aceeasi siuatie juridica cu cea a copilului firesc al adoptatorului. 4. Relatii rezultate din tutela : Potrivit art.8 din Codul Familiei este oprita cstoria intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa. Practic interdictia priveste tutorele si femeia minora aflata sub tutela sa fiindca numai femeia se poate cstori de la 16 ani sau de la 15 ani in mod exceptional. Tutela inceteaza odata cu dobandirea capacitatii depline de exercitiu de catre femeia minora, pana in acel moment fiind oprita cstoria cu fostul tutore. 5. Starea de debilitate, alienatie mintala sau pierderea vremelnica a facultatilor mintale :

10

Art.9 Codul Familiei interzice cstoria alienatului sau debilului mintal precum si a celui lipsit de pierderea vremelnica a discernamantului. Starea de alienatie sau debilitate este un impediment permanent. Cel aflat intr-o asemenea situatie nu se poate cstori niciodata cu nimeni pe motiv de insanitate permanenta. Pe de alta parte dat fiind handicapul lor psihic, ei nu pot indeplini cerinta consimtmntului valabil. In cazul lipsei vremelnice a facultatilor mintale, impedimentul este absolut doar in momentele de lapsus intelectual. Numai in astfel de momente cel in cauza nu are reprezentarea mintala a faptelor sale. Daca, insa, in momentul cstoriei, subiectul este perfect constient, cstoria este valabila cu conditia ca el sa fi comunicat viitorului sot maladia inainte de cstorie, astfel sotul sau va putea cere anularea cstoriei pentru vicierea consimtmntului prin dol. Clasificarea impedimentelor: 1. In raport cu natura sanctiunilor pe care le antreneaza, impedimentele pot fi: a)derimate: nesocotirea lor atragand nulitatea absoluta a cstoriei: persoane cstorite, rudenia fireasca, rudenie civila; b) prohibite: sanctionarea administrativa a delegatului de stare civila vinovat de neobservarea unor cazuri de tutela, rudenie; 2. In raport cu persoanele intre care e interzisa cstoria, impedimentele pot fi: a) absolute (persoanele cstorite); b) relative: impiedica ncheierea cstoriei numai intre anumite persone;

Actul juridic al casatoriei, cazurile de nulitate Cazurile de nulitate absoluta14; Rezulta din prevederile art. 19 C. familiei, care dispune ca este nula casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor privitoare la: varsta matrimoniala, starea de persoana casatorita, rudenia fireasca, rudenia adoptiva(respectiv intre persoanele aflate in relatie de rudenie civila in linie directa) starea de alienatie sau debilitate mintala, precum si lipsa vremelnica a facultatilor mintale, publicatia declaratiei de casatorie, consimtamantul la casatorie al viitorilor soti; Cazurile de nulitate relativa15; Rezulta din prevederile art.21 care dispune ca numai viciile de consimtamant, respectiv eroarea, dolul si violenta constituie cause de nulitate relativa. Natura juridica a nulitatii cstoriei, se apreciaza in functie de: a).Sfera persoanelor care pot sa promoveze actiunea in nulitatea actului juridic b). Prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea dreptului la actiune
14 15

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 47; Idem, op.cit. pag. 56;

11

c). Posibilitatea validarii actului juridic nul a).Sfera persoanelor care pot sa promoveze actiunea in nulitatea actului juridic: Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana care justifica un interes legitim; Nulitatea relativa poate fi invocata numai de catre sotul al carui consimmnt a fost viciat (nu se transmite mostenitorului). b). Prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea dreptului la actiune: Dreptul la actiune in ceea ce priveste nulitatea absoluta a cstoriei este imprescriptibil. In schimb, dreptul la actiune in anularea cstoriei se prescrie in termen de 6 luni de la descoperirea erorii. c). Posibilitatea validarii actului juridic nul: Nulitatea relativa poate fi acoperita fie prin confirmare expresa, fie prin nevalorificarea dreptului la actiune pentru desfiintarea cstoriei; Nulitatea absoluta poate fi validate in doua cazuri si anume: -impubertatea legal ; -cstoria fictiva; Efectele nulitatii actului juridic al casatoriei16; Un prim efect este acela al desfiintarii retroactive a casatoriei, ceea ce presupune ca drepturile si obligatiile personale si patrimoniale ale sotiilor sunt desfiintate cu efect retroactiv, ca si cand intre soti nu ar fi existat niciodata astfel de legaturi, de asemenea sotii revin la numele purtat anterior incheierii casatoriei; minora care prin efectul casatoriei a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, daca pana la desfiintarea casatoriei nu a implinit 18 ani, isi pierde retroactiv capacitatea de exercitiu, dreptul si obligatia la intretinere nu sunt recunoscute; vocatia succesorala a sotului supravietuitor nu exista, in situatia in care unul dintre ei decedeaza inainte de ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea casatoriei; Exceptii de la regula retroactivitatii17; Exista doua situatii de exceptie si anume: 1. Copii rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata; 2. Casatoria putativa; 1. Situatia copiilor rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata; In privinta acestora, nulitatea nu isi produce efecte retroactive, mai exact copii rezultati dintr-o casatorie care a fost ulterior desfiintata, au statutul unor copii rezultati dintr-o casatorie valabil incheiata si desfacuta prin divort. De asemenea acestia beneficiaza de toate prezumtiile prevazute de lege, raportat la situatia lor. Astfel in privinta stabilirii filiatiei fata de tata, copilul conceput sau nascut in timpul casatoriei desfiintate, beneficiaza de prezumtia legala de paternitate a sotului mamei. Mai mult, odata cu pronuntarea hotararii prin care se dispune desfiintarea casatoriei, instanta trebuie sa se pronunte si asupra situatiei copilului, respectiv caruia dintre parinti va fi incredintat,

16 17

Idem, op.cit., pag. 60; Ibidem, pag. 60;

12

precum si cu privire la contributia parintilor la cheltuielile ocazionate de cresterea si educarea acestuia. Totodata se mentin si drepturile succesorale intre parinti si copii. 2. Casatoria putativa; Cstoria putativa este acea cstorie nula sau anulabila in care cel putin unul dintre soi a fost de buna credinta in momentul incheierii cstoriei. Cerinte cumulative ale cstoriei putative: 1. aparenta juridica de cstorie, adica sa fi fost celebrata cstoria pentru ca doar o uniune de fapt (concubinajul) nu va beneficia niciodata de efectele cstoriei; trebuie ca acea cstorie sa fi fost celebrata si inregistrata potrivit legii 2. buna-credinta a unuia sau a ambilor soi in momentul incheierii cstoriei; cstoria este putativa si daca numai unul dintre soi este de buna credinta; buna credinta in acest caz se raporteaza strict la momentul incheierii cstoriei, daca, ulterior unul dintre soi sau ambi soi i-au cunostiinta de cauza de nulitate, aceasta nu impieteaza asupra bunei-credinte. Buna-credinta in acest caz consta in convingerea gresita a subiectului ca fiind indeplinite toate cerintele de valabilitate ale cstoriei, incheie o cstorie apta de a produce efectele firesti ale cstoriei. Prin urmare subiectul se afla in eroare cu privire la validitatea actului juridic al cstoriei. 3. de regula, beneficiul putativitatii se invoca de catre sotul de buna credinta. Eroarea poate fi in acest caz :-eroare de fapt-soii nu stiau ca sunt rude in grad interzis; -eroare de drept-soii stiau ca sunt rude in grad interzis, dar nu stiau ca nu aveau voie sa se casatoreasca; Buna credinta nu salveaza cstoria de la sanctiunea nulitatii, dar recunoaste anumite efecte juridice, de aceea se recomanda ca instanta judecatoreasca care pronunta sanctiunea in prima instanta sa se pronunte si asupra bunei credinte a celor doi soi, pentru a se evita procese ulterioare in care se cere exclusiv stabilirea bunei sau relei credinte. Efectele cstoriei putative: Exista 2 ipoteze: a) cand ambii soi au fost de buna credinta la data incheierii cstoriei b) cand numai unul dintre soi a fost de buna credinta la data incheierii cstoriei; a)cand ambii soi au fost de buna credinta la data incheierii cstoriei; Efectele pe care le-a produs cstoria pana la data ramanerii irevocabile a hotararii de declarare a nulitatii cstoriei, raman in fiinta ca si cum cstoria nu ar fi fost afectata de nici un viciu. Prin urmare: A. Obligaia de ntreinere va exista si ulterior desfiintarii cstoriei, asemeni fostilor soi divorai B. Bunurile dobandite in timpul cstoriei se supun regulilor comunitatii de bunuri iar partajarea lor se va face la libera invoiala a soilor sau prin hotarare judecatoreasca. Daca intervine decesul sotului inainte de declararea ramanerii irevocabile a hotararii de declarare a nulitatii cstoriei, celalalt sot dobandeste vocatie succesorala la mostenirea defunctului in calitate de sot supravietuitor.

13

O cstorie nula sau anulata nu poate produce efecte pentru viitor, prin urmare daca sotul care a luat prin cstorie numele celuilalt sot nu-l va putea pastra dupa desfacerea cstoriei, urmand sa revina la numele avut anterior. Soia minora prin efectul incheierii cstoriei va dobandi capacitate deplina de exercitiu, astfel ca in cazul declararii nulitatii cstoriei, femeia care nu a implinit 18 ani va putea pastra capacitatea deplina de exercitiu. b) cand numai unul dintre soi a fost de buna credinta: Sotul de buna-credinta are, pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii de desfiintare a cstoriei, calitatea de sot dintr-o cstorie valabil incheiata, dar desfacuta prin divor; Numai acesta beneficiaza de efectele putativitatii. In consecinta numai sotul de buna credinta are dreptul de a-l obliga pe celalalt la plata unei pensii de ntreinere, ca si in situatia celui care a obtinut divorul.Impartirea bunurilor dobandite se va face potrivit dispozitiilor legale in materia divorului. In ceea ce priveste dreptul de mostenire, de acesta va profita numai sotul de buna credinta. Nici unul dintre soi nu-si va putea mentine numele din timpul cstoriei, dar soia de buna credinta va putea pastra capacitatea deplina de exercitiu dobndit prin ncheierea cstoriei desfacute. Copii rezultati din cstoria nula sau anulabila pastreaza calitatea de copii dintr-o cstorie valabil incheiata, indifferent de buna sau reaua credinta a soilor la ncheierea cstoriei. Teme de autoevaluare: 1. care sunt condiiile de fond pentru ncheierea cstoriei ? 2. care sunt cerintele de forma premergatoare incheierii cstoriei? 3. comitente incheierii cstoriei ? 4. care sunt atributiile ofiterului de stare civila? 5. in ce condiii vorbim de cstorie putativa? 6. care sunt viciile de consimmnt ? 7. care sun efectele casatoriei putative?

MODULUL II: Casatoria si efectele ei. Bunurile sotilor

14

Scop:Familiarizarea studentilor in ceea ce priveste problematica efectelor cstoriei a caror nerespectare duce la desfacerea acesteia. Obiective: O1: sa precizeze efectele de natura personala ale incheierii actului juridic al casatoriei O2. sa precizeze efectele de natura patrimoniala O3: sa realizeze clasificarea principalelor categorii de bunuri; O4: sa enumere principalele categorii de bunuri comune ale sotilor, precum si a celor proprii si regimul juridic aplicabil acestora Schema logic a modului - Prezentarea principalelor efecte care se produc ca urmare a incheierii actului juridic al casatoriei; - Casatoria - efectele de natura personala; - Casatoria - efectele de natura patrimoniala - Bunurile sotilor; posibilitatiile pe care sotii il au cu privire la partajul bunurilor dobandite in timpul casatoriei;

Casatoria - efectele de natura personala; Drepturile si ndatoririle personale ale soilor:18 I. Numele soilor Art.27 Codul Familiei prevede faptul ca la ncheierea cstoriei soii sunt obligati sa declare in fata delegatului de stare civila numele pe care urmeaza sa-l poarte in timpul cstoriei, legea oferind urmatoarele variante: 1. fiecare dintre soi isi va putea pastra numele avut anterior incheierii cstoriei; 2. soii hotarasc sa poarte ca nume comun numele unuia sau altuia dintre soi; 3. soii pot hotara sa adopte ca nume comun de familie numele lor reunite; Sotul supravietuitor care a purtat in timpul cstoriei anterioare numele sotului predecedat, va putea pastra acest nume in continuare, chiar si dup ace se recasatoreste.. Soii sunt obligati sa poarte pe durata cstoriei numele declarat in fata delegatului de stare civila; daca s-au hotarat sa poarte un nume comun, nici unul dintre ei nu va putea solicita schimbarea acestuia pe cale administrativa decat cu consimtmntul celuilalt sot. II. Obligaia de sprijin moral reciproc: Aceasta indatorire este o componenta esentiala a relatiilor personale dintre soi; obligaia sprijinului moral reciproc are un caracter juridic, este prevazuta in art.2 Codul Familiei si se poate concretiza sub diferite forme: incurajarea si sustinerea celuilalt in vederea depasirii unei situatii dificile sau ingrijirea devotata a sotului suferind. Neindeplinirea obligatiei de sprijin moral poate afecta grav relatiile de familie, care are ca rezultat subminarea afectiunii si increderii reciproce ceea ce nu poate duce decat la desfacerea cstoriei. III. Obligaia de coabitare:
18

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 68;

15

ndatoririle soilor de a locui impreuna reprezinta una din premisele efective ale scopurilor naturale ale cstoriei. Hotararea viitorilor soi de a se cstori si de a intemeia o familie implica traiul comun al acestora in cadrul aceluiasi domiciliu. Desi nu este prevazut in mod expres in Codul Familiei ideea domiciliului comun rezulta din intreaga economie a legilor: copilul minor locuieste la prinii sai, deci la domiciliul comun al soilor. Soii isi stabilesc de comun acord locuinta pentru ca in ceea ce priveste cstoria, dreptul de a decide le apartine in exclusivitate. Pentru motive exceptionale soii se pot hotara de comun acord sa aiba in mod temporar locuinte separate, insa refuzul nejustificat al unuia dintre soi de a locui impreuna cu celalalt poate constitui motiv de divor. Uneori pot interveni neintelegeri intre soi de natura sa determine pe celalalt sa paraseasca domiciliul conjugal, alteori comportamentul abuziv si violent al celuilalt sot pot pune in pericol viata copilului minor si al celuilalt sot. IV. Obligaia de fidelitate: Este o indatorire de ordin personal, nepatrimonial si are un caracter moral si juridic deopotriva. Caracterul juridic rezulta din unele prevederi ale Codului Familiei. Prezumtiile legale de paternitate in ceea ce priveste copilul nascut sau conceput in timpul cstoriei rezulta din ideea respectarii de catre soie a obligatiei de fidelitate. In virtutea principiului egalitatii dintre sexe, obligaia de fidelitate este valabila si pentru barbat. Incalcarea obligatiei de fidelitate poate fi sanctionata penal prin savarsirea infractiunii de adulter (art.304 Cod Penal) si constituie motiv temeinic de divor. V. ndatoriri conjugale: Acestea exista chiar daca soii nu au un domiciliu comun si sunt despartiti in fapt. Casatoria - efectele de natura patrimoniala; Relatiile patrimoniale dintre soi:19 Relatiile patrimoniale sunt consecinta relatiilor personale. Viata in comun, gospodarirea in comun implica impletirea intereselor patrimoniale dintre cei doi soi cu privire la drepturile si obligaiile acestora. Comparativ cu relatiile personale posibilitatile de interventie ale instantelor judecatoresti sunt mai numeroase in cadrul relatiilor patrimoniale. Ducerea la indeplinire a obligatiei de sprijin material reciproc poate fi dispusa prin constrangere juridica. Relatiile patrimoniale presupun: 1.Obligaia de sprijin material reciproc ; 2.Comunitatea de bunuri ale soilor ; 1.Obligaia de sprijin material reciproc: soii au obligaia sa-si acorde sprijin moral si material reciproc Aceasta obligatie presupune: a).obligaia de a contribui la sustinerea cheltuielilor casniciei; b).obligaia de ntreinere intre soi; a). Cheltuielile casniciei includ toate cheltuielile pe care le antreneaza mariajul comun si cheltuielile facute cu cresterea si educarea copiilor minori. In situatia in care unul dintre
19

Ibidem, pag. 72;

16

soi nu-si indeplineste aceasta obligatie, se poate cere instantei sa-l oblige pe celalalt sot sa-si indeplineasca obligaiile fara ca aceasta hotarare sa duca la divor.Obligaia de a suporta cheltuielile casniciei constituie o sarcina permanenta si neconditionata a ambilor soi. Ea este prioritara fata de toate celelalte obligaii de ntreinere. Oricare dintre soi poate exercita o profesie si poate dispune liber de veniturile sale cu rezerva respectarii ndatoririi de a contribui la sustinerea cheltuielilor casniciei. Sotul care indeplineste muncile casnice sau se ocupa de cresterea copiilor minori e considerat datorita activitatilor sale ca-si aduce aportul la sustinerea cheltuielilor casniciei. De asemenea sotul care prin activitatea sa a contribuit la activitatea profesionala a celuilalt sot dincolo de limitele obligatiei de sprijin moral sau ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casniciei, poate solicita si obtine o despagubire proportionala cu masura imbogatirii celuilalt sot. Obligaia de a contribui la acoperirea cheltuielilor casniciei include si obligaia de ntreinere fata de copiii minori. Descendentul minor are dreptul la ntreinere oricare ar fi pricina starii de nevoie in care se gaseste. Starea de nevoie a copiilor minori e prezumata, indifferent de situatia prinilor, indifferent daca ei convietuiesc sau nu , daca sunt divorai, separate faptic sau minorul provine din afara cstoriei, insa are filiatia stabilita, el este indreptatit sa ceara in instanta obligarea unuia sau ambilor prini la ntreinere. b). Obligaia legal de ntreinere intre soi: Aceasta obligatie izvoreste din lege si este intemeiata pe institutia cstoriei. Potrivit prevederilor art. 41 C. fam., soii isi datoreaza ntreinere pana la desfacerea cstoriei, iar potrivit art. 89 C. fam., soii isi datoreaza ntreinere inaintea oricaror alte persone. Obligaia de ntreinere se realizeaza prin simplul fapt al convietuirii celor doi soi si prin participarea voluntara a acestora la sustinerea cheltuielilor casniciei. Obligarea unuia dintre soi de a acorda ntreinere celilalt sot, apare atunci cand relatiile dintre soi sunt tensionate, aceasta fiind precedata, uneori. de despartirea lor in fapt. Astfel, sotul care se afla in incapacitate de a muncii sau este lipsit de mijloace materiale proprii prin care sa-si asigure cele necesare cheltuielilor zilnice, poate pretinde celuilalt sot plata unei pensii de ntreinere. Pentru aceasta, el trebuie sa dovedeasca faptul ca se afla in incapacitate de a muncii, deci, in stare de nevoie si faptul ca celalalt sot are mijloacele necesare pentru a-i acorda pensia de ntreinere. Starea de nevoie a sotului care pretinde ntreinere se apreciaza in raport de veniturile si bunurile proprii producatoare de venituri, ale celuilalt sot. Cat priveste bunurile comune acestea sunt prin natura lor destinate intretinerii oricaruia dintre soi, acestea putand sa fie valorificate inainte de a se cere obligarea sotului la plata unei pensii de ntreinere. Mai mult pentru aceasta este posibila introducerea unei cereri de partaj a bunurilor commune, atunci cand unul dintre soi nu are alte surse de venit si este nevoit sa-si asigure existenta pe seama comunitatii de bunuri.(art. 36 alin.2 C. fam.) Dreptul unuia dintre soi de a cere obligarea celuilalt sot la plata unei pensii de ntreinere poate fi valorificat si atunci cand starea de nevoie in care se afla sotul care pretinde acest lucru nu se datoreaza incapacitatii sale de munca ci unor imprejurari care il impiedica sa depuna o munca prin care sa-si asigure cele necesare intretinerii sale, cum ar fi : ingrijirea unei rude bolnave. Temeinicia acestor imprejurari va fi lasata, totusi, la aprecierea instantei.

17

Obligaia legal de ntreinere intre soi poate fi valorificata pe toata durata cstoriei, indiferent daca acetia locuiesc impreuna sau sunt despartiti in fapt, inclusiv pe durata procesului de divor. 3. Comunitatea de bunuri a soilor: Comunitatea de bunuri a sotilor ia nastere concomitent cu incheierea casatoriei si se sfarseste o data cu incetarea cstoriei, prin moartea unuia dintre soi sau desfacerea cstoriei in urma divorului. Regimul de bunuri al soilor este un regim matrimonial.

Bunurile sotilor Bunurile sotilor, regimul juridic al acestora, clasificarea lor in comune si proprii, drepturile sotilor asupra acestora; Este de stiut ca in patrimoniul sotilor exista doua categori de bunuri: -categoria bunurilor comune ambilor soi, cea mai larga; -categoria bunurilor proprii, categorie de bunuri permisa de lege. Prezumtia de comunitate a bunurilor dobandite : Bunurile dobandite de catre oricare dintre soi in timpul cstoriei face parte din categoria bunurilor comune, calitate care nu trebuie dovedita, aceasta se prezuma. Comunitatea de bunuri ca si componenta principala a bunurilor soilor e impusa de art. 30 C. fam., care dispune: Bunurile dobandite in timpul cstoriei de catre oricare dintre soi sunt de la data dobandiri lor bunuri comune.(alin1); Orice conventie contrara este nula.(alin2). Cum insa prezumtia legal constituita nu are caracter absolut, ea poate fi rasturnata iar cel care contesta aceasta trebuie sa demonstreze, fie ca bunul nu a fost dobandit in timpul cstoriei, fie ca acesta reprezinta un bun propriu al unuia dintre ei (art.31 Codul Familiei). Prin urmare daca calitatea de bun comun se prezuma, calitatea de bun propriu trebuie dovedita. Pentru a dovedi ca un bun este propriu, soii au la indemana orice mijloc de proba. Referitor la conventiile contrare comunitatii de bunuri acestea privesc orice fel de conventie, intelegere, intervenita intre soi anterior cstoriei ori dupa ncheierea cstoriei, intre soi pe de o parte sau unul dintre ei si o terta persoana, pe de alta parte, inainte sau dupa ncheierea cstoriei si prin care s-ar urmari suprimarea sau micsoarea comunitatii de bunuri. Majoritatea legislatiilor contemporane sunt insa mult mai permisive in aceasta privinta, lasand libertatea de a organiza aspectele patrimoaniale ale vietii conjugale. Categoria de bunuri comune 20; Pentru ca un bun sa fie calificat drept bun comun al soiilor, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele doua condiii:
20

Ibidem , pag. 81;

18

a).bunul sa fie dobandit de oricare dintre soi in timpul cstoriei; b).bunul sa nu faca parte din categoria bunurilor proprii; a).Dobandirea unui bun consta in faptul de a deveni titular asupra unui drept real sau de creanta in baza oricarui act sau fapt juridic prin oricare din modurile de dobandire prevazute de legea civila; in practica, inclusiv insusirea ilicita inseamna dobandire; Asadar bunurile dobandite in timpul cstoriei, adica in intervalul de timp scurs de la ncheierea cstoriei pana in momentul desfiintarii, desfacerii ori a incetarii cstoriei, sunt bunuri comune. Astfel, in cazul cstoriei desfiintate, se produc efectele putativitatii cstoriei, adica se poate aplica prezumtia de comunitate numai daca unul dintre soi a fost de buna credinta la ncheierea cstoriei. Prezumtia de comunitate priveste numai sotul de bunacredinta. In cazul desfacerii cstoriei, prezumtia de comunitate opereaza pana in momentul in care hotararea prin care s-a dispus desfacerea cstoriei ramane irevocabila, deci bunurile dobandite pe parcursul procesului de divor intra in masa bunurilor comune. In cazul incetarii cstoriei prin moartea prezumata a unuia dintre soi, prezumtia de comunitate opereaza pana in momentul ramanerii definitive si irevocabile a hotararii decalarative de moarte. Prin urmare bunurile dobandite dupa aceasta data de catre sotul supravietuitor sunt bunuri proprii. Daca sotul declarat mort prin hotarare judecatoreasca, reapare, hotararea declarativa de moarte este anulata, iar bunurile dobandite de sotul supravietuitor in intervalulul de timp cuprins intre data prezumata a mortii si data ramanerii definitive a hotararii declarative de moarte sunt considerate retroactiv bunuri comune ale soiilor. Prezumtia de comunitate opereaza chiar si in perioadele de separatie faptica ce pot aparea in timpul cstoriei, indiferent de motive, fiind suficienta calitate de sot din momentul dobandirii. Categoria de bunuri proprii;21 Potrivit prevederilor art. 31 C.fam., fac parte din categoria bunurilor proprii:bunurile dobandite anterior cstoriei; bunurile dobandite prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul n-a prevazut ca ele vor fi comune; bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soi; premiile si recompensele, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele sau proiectele de inventii sau inovatii si alte asemenea bunuri; Indemnizatia de asigurare sau despagubirea cuvenita pentru prejudicii cauzate persoanei unuia dintre soi; valoarea care reprezinta sau inlocuieste un bun propriu; In ceea ce ii priveste pe concubini, prin cstorie, opereaza confuziunea de patrimonii, prin urmare, daca ei se casatoresc, bunurilor dobandite de ei inainte de cstorie li se aplica regimul de proprietate pe cote-parti. Bunurile comune si impartirea acestora in timpul casatoriei; Partajul bunurilor comune in timpul cstoriei ;

21

Ibidem;

19

Este o masura exceptionala, se poate dispune fie la cererea unuia dintre soi, fie la cererea creditorilor personali a unuia dintre soi si exclusiv pe cale judiciara. La cererea unuia dintre soi partajul se dispune numai pe motive temeinice (de exemplu daca soii sunt despartiti faptic, daca unul dintre soti instraineaza bunuri fara a avea consimtamantul celuilalt, comportamentul unuia dintre soti de natura sa duca la distrugerea si degradarea bunurilor, etc). O data pronuntata hotararea de partaj, bunurile atribuite firecruia dintre soi vor deveni proprietate exclusiva a firecruia, drept exclusiv al acestora, retroactivand pana in momentul dobandirii. Partajul chiar daca priveste totalitatea bunurilor aflate in comunitatea soilor nu este de natura sa infranga prezumtia de comunitate pentru ca pe viitor bunurile achizitionate in timpul cstoriei vor intra in puterea legii sub incidenta aceleiasi prezumtii de comunitate. Partajul la cererea creditorilor personali: Daca din patrimoniul propriu al sotului debitor nu s-a reusit acoperirea integrala a creantei pe care o datora, creditorii personali ai acestuia pot cere partajul bunurilor comune ; Astfel, orice datorie contractata in timpul cstoriei de oricare dintre soi este proprie, exceptie in cazul in care datoria este considerata comuna: Sunt considerate datorii comune : 1. datoriile contractate de soi impreuna ; 2. cheltuielile facute cu administrarea oricarora din bunurile comune ; 3. imprumuturile contractate in vederea indeplinirii si sustinerii cheltuielilor obisnuite ale cstoriei ; 4. obligaia de a repara prejudiciul cauzat avutului public prin fapta ilicita a unuia dintre soi in masura in care, ca urmare a faptei ilicite masa bunurilor comune a inregistrat un spor ; Reguli de aplicare a procedurii de urmarire: Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soi. Cu toate acestea, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere impartirea bunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale. Creditorii comuni vor putea urmari si bunurile proprii ale soilor, insa numai dupa urmarirea bunurilor comune. Teme de autoevaluare: - care sunt posibilitatile soilor in privinta numelui ? - care sunt relatiile patrimoniale ce izvorasc din ncheierea cstoriei ? - soii pot lucui temporar despartiti fara sa fie incalcata obligaia de coabitare ? - de cate feluri sunt bunurile sotilor? - cand se poate cere partajul bunurilor comune? - ce persoane sunt indreptatite sa ceara partajul bunurilor comune a sotilor? MODULUL IV: Desfacerea casatoriei

20

Scop: Prezentarea posibilitatilor legale pe care sotii le au cu privire desfacerea casatoriei, a motivelor de divort, prezentarea procedurii utilizate in cadrul divortului si a posibilitatilor de impartire a bunurilor comune Obiective: O1: sa defineasca notiunea de desfacere a casatoriei, precum si modalitatilor de realizare ale acesteia; O2: sa enumere motivele de divort, atat de natura subiectiva cat si de natura obiectiva O3: sa enumere principalele etape si elemente ale procedurii divortului O4: sa precizeze conditiile desfacerii casatoriei prin acordul partilor O5: sa descrie principalele efecte pe care le are desfacerea casatoriei in relatiile dintre soti, precum si intre parinti si copii; O6: sa precizeze si sa descrie posibilitatile pe care sotii le au cu privire la bunurile comune Ghid de studiu: - notiunea de desfacere a casatoriei - desfacerea castoriei la cererea unuia dintre soti/ desfacerea casatoriei prin acordul partilor; - motive temeinice de divort: de natura subiectiva, de natura obiectiva - procedura divortului - efectele desfacerii intre fostii soti/efectele desfacerii casatoriei fata de copii minori; - ancheta sociala; autoritatea tutelara citata in procesul de divort - impartirea bunurilor comune ale sotilor la desfacerea casatoriei: impartirea bunurile potrivit invoielii lor; impartirea pe cale judiciarapartajul; Desfacerea casatoriei- notiune si modalitati de desfacere, procedura22; Divorul se defineste ca fiind singura modalitate prin care instanta de judecata dispune la cererea unuia dintre soi sau pe temeiul consimtmntului celor doi soi, stingerea cu efecte numai pentru viitor a principalelor consecinte care rezulta din ncheierea unei cstorii valabile. Divorul poate fi pronuntat atat la cererea unuia dintre soi cat si pe temeiul consimtmntului celor doi soi. Desfacerea cstoriei la cererea unuia dintre soi: Pentru ca divorul sa fie pronuntat la cererea unuia dintre soi trebuie sa fie intrunite cumulative urmatoarele condiii:a)sa existe motive temeinice de divor; b).aceste motive sa afecteze grav relatiile dintre soi; c). continuarea cstoriei sa nu mai fie posibila; Motivele temeinice pot fi atat de natura subiectiva cat si de natura obiectiva;
22

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 165;

21

Motivele de natura subiectiva: implica culpa unuia sau ambilor soi in degradarea relatiilor de familie; Printre motivele de divor ar putea fi enumerate actele de violenta, infidelitate, sustragerea indelungata a sotului parat de la obligaia de a convietui nepotriviri de ordin fiziologic. Pretinsa culpa a sotului parat invocata de reclamant si constatata de instanta face posibila verificarea indeplinirii celorlalte condiii in prezenta carora poate fi pronuntata desfacerea cstoriei. Divorul nu poate fi pronuntat daca din probele administrate rezulta vina exclusiva a sotului reclamant, iar sotul parat nu a formulat cerere reconventionala solicitand desfacerea cstoriei. Sotul nu poate pretinde imposibilitatea continuarii cstoriei, atunci cand la originea dezbinarii relatiilor de familie se afla exclusiv cauze imputate lui. Cand sotul parat prin cererea reconventionala a solicitat de asemenea desfacerea cstoriei, divorul se va putea dispune si din vina exclusiva a sotului reclamant. Daca divorul s-a pronuntat din vina unuia din soi, acesta nu va putea beneficia de pensie de ntreinere din partea fostului sot decat timp de 1 an de la desfiintarea cstoriei, cheltuielile de ntreinere ale sotului nevinovat nu este limitata in timp.Daca divorul s-a dispus din vina ambilor soi, fiecare din fotii soi au dreptul la ntreinere pe toata durata starii de nevoie determinata de incapacitate de munca intervenita inainte sau in timpul cstoriei. Recstorirea fostului sot stinge dreptul de ntreinere al acestuia. La cererea ambilor soi hotararea de divor nu se va motiva. Motivele de natura obiectiva vizeaza starea de sanatate a soilor, astfel incat oricare dintre soi poate cere desfacerea cstoriei daca starea sanatatii lui face imposibila continuarea acesteia, indiferent daca aceasta stare a aparut inainte sau dupa ncheierea cstoriei. Acest motiv poate fi invocat atat de sotul sanatos cat si de sotul care este bolnav. Cstoria incheiata cu alienatul sau debilul mintal sau cu cel lipsit de facultati mintale pe perioada cand acesta nu are discernamantul faptelor sale, este lovita de nulitate absoluta. Daca o asemenea boala a intervenit ulterior incheierii cstoriei, cererea de divor este admisibila. Nulitatea relativa poate fi invocata numai in limitele termenului de prescriptie de 6 luni. Prin implinirea termenului de prescriptie sotul pierde sansa de a obtine desfacerea cstoriei, dar poate inainta o actiune de divor: Motivele invocate si dovedite in fata instantei nu constituie temei suficient pentru admiterea actiunii de divor, fiind necesar ca acestea sa aiba si un impact grav asupra relatiilor de familie, cum ar fi: vatamarea grava, deteriorarea raporturilor de familie; Astfel, instanta ramane sa analizeze gravitatea cauzelor si imprejurarilor, daca mentinerea cstoriei este posibila sau nu. Stabilitatea familiei nu este o chestiune exclusiv privata, de aceea societatea este interesata de ocotirea ei. Procedura divorului: Actiunea de divor are un caracter strict personal, astfel incat doar unul dintre soi poate sa formuleze o cerere de desfacere a cstoriei. Actiunea se introduce la Judecatoria de la ultimul domiciliu comun al soilor cu conditia ca cel putin unul dintre soi sa mai locuiasca in raza acelei instante. Daca nici unul din soi nu mai locuieste la ultimul domiciliu comun atunci cererea se va introduce la instanta unde isi are domiciliul paratul. Cand nu se cunoaste nici domiciliul paratuli cererea se va introduce la instanta competenta de la domiciliul reclamantului.

22

Desi, in cauzele civile prezenta reclamantului nu este obligatorie, in materie de divor prezenta acestuia este obligatorie, la fel si cea a paratului daca a formulat cerere reconventionala. Exista, totusi cateva situatii de exceptie cand pe langa asistarea reclamantului si a paratului reconventional este posibila si reprezentarea: 1. cand unul dintre soi executa o pedeapsa privative de libertate; 2. cand unul dintre soi este impiedicat a se prezenta de o bola grava; 3. cand unul dintre soi este pus sub interdictie sau isi are resedinta in strainatate; De asemenea, in materie de divor, in ceea ce priveste probatiunea aceasta difera de dreptul comun, in sensul ca unele mijloace de proba care pot fi folosite in materie de drept comun nu vor putea fi folosite in procedura divorului. Astfe, interogatoriul partilor nu va putea fi foflosit niciodata pentru solutionarea cererei de divor, insa va putea fi folosit pentru solutionarea capetelor de cerere accesorii divorului cum ar fi in materia impartirii bunurilor. Procedura divorului mai difera de dreptul comun si prin aceea ca rudele sau afinii pana la gradul III inclusiv vor putea fi ascultati ca si martori. In situatia in care odata cu judecarea divorului instanta a fost investita si cu alte capete de cerere atunci acestea vor urma regula de la judecata de drept comun urmand ca divorul sa se judece dupa propriile sale reguli. In situatia in care exista copiii minori rezultati din cstorie care au implinit 10 ani atunci va fi citata in mod obligatoriu si autoritatea tutelara. De asemenea minorul de 10 ani va fi ascultatat in camera de consiliu de catre instanta pentru a stabili caruia dintre prini urmeaza a fi incredintat pentru crestere si educare. Pe parcursul procesului de divor reclamantul va putea renunta la actiunea fomulata, renuntare ce poate fi realizata inclusiv in faza procesulala a apelului sau recursului. In urma analizarii probelor instanta va putea pronunta urmatoarele hotarari: -poate dispune desfacerea cstoriei din vina exclusiva a sotului parat; -desfacerea cstoriei din vina ambilor soi chiar daca numai reclamantul a formulat cerere de divor dar din probele administrate reiese culpa comuna in deteriorarea relatiilor de familie; -desfacerea cstoriei din vina sotului reclamant, cand sotul parat a formulat cerere reconventionala din probele administrate reiese culpa sotului reclamant; De asemenea instanta poate pronunta respingerea cereri de divor in ipoteze in care paratul nu a formulat cerere reconventionala iar reclamantul nu a putut demonstra vinovatia paratului in deteriorarea relatiilor patrimoniale. Desfacerea cstoriei prin acordul soilor: Potrivit art.38 Codul Familiei, divorul poate fi pronuntat pe baza acordului ambilor soi daca sunt indeplinite urmatoarele condiii: a) de la data incheierii cstoriei sa fi trecut cel putin un an; b). copii rezultati din cstorie sa nu fie minori; c). consimtmntul mutual al celor doi soi in ceea ce priveste desfacerea cstoriei, conditie care nu este prevazuta expres in textul legii dar care se subintelege; Inainte de implinirea termenului de 1 an, instantei nu ii este permisa desfacerea cstoriei

23

Termenul de 1 an nu este nici de prescriptie nici de decadere, prin urmare se va socoti pe zile intregi, nefiind luata in calcul ziua incheierii cstoriei. Nerespectarea conditiei privitoare la durata cstoriei atrage respingerea cererii de divor Copiii deveniti majori precum si copiii proveniti dintr-o cstorie anterioara nu impiedica divorul. In ceea ce priveste fiica minora cstorit inainte de implinirea varstei de 18 ani, aceasta dobandeste capacitate deplina de exercitiu, capacitate pe care nu o pierde in urma divorului. Cu privire la situatia in care soii au adoptat un copil ori sotul a adoptat copilul firesc al celuilalt, divorul nu este permis pe perioada minoritatii acestuia. Sub aspect procedural, cerere de divor formulate de cei doi soi trebuie semnata de amandoi, in fata presedintelui sau vicepresedintelui instantei. Predesintele/vicepresedintele instantei va stabili un termen de 2 luni iar la expirarea acestui termen soii se infatiseaza in fata instantei unde vor arata daca isi mentin sau nu hotararea de a divora. In caz afirmativ instanta va pronunta o hotarare irevocabila care nu mai poate fi atacata cu apel sau cu recurs. Desfacerea casatoriei- efectele desfacerii intre fostii soti, respectiv fata de copii minori; Efectele desfacerii casatoriei intre fostii soti; Un prim efect vizeaza relatiile dintre cei doi soi, astfel, odata cu pierderea calitatii de sot inceteaza si drepturile si obligaiile conjugale si anume acetia nu-si mai datoreaza obligaia de sprijin moral reciproc, obligaia de fideliatate si nici obligaia de coabitare. Pe toata durata procesului, insa, toate aceste obligaii exista. In privinta dreptului la nume, exista posibilitatea ca sotul care a luat dupa cstorie numele celuilalt sot sa-si pastreze numele, fie de comun acord cu celalalt sot, fie cu incuvintatrea instantei de judecata in situatia in care celalalt sot se opune. Intr-o astfel de situatie sotul care doreste sa-si pastreze numele din timpul cstoriei trebuie sa aiba motive temeinice. Efectele desfacerii cstoriei fata de copii minori ; In situatia in care exista copii minori instanta este obligata ca odata cu pronuntarea divorului sa statueze asupra incredintarii copiilor minori. Instanta poate sa incredinteze copii fie unuia dintre prini, fie rudelor apropriate in situatia in care nu este posibila incredintarea acestuia catre un parinte sau altul. Instanta mai poate dispune incredintarea lor la o institutie de ocrotire in ipoteza in care nu exista nici rude apropiate. Instanta va avea in vedere intotdeauna interesele copilului minor. De asemenea instanta va dispune citarea autoritatii tutelare precum si intocmirea unei anchete sociale care sa stabileasca cu titlu de recomandare la care din prini sa fie incrdeintati copiii. Parintele caruia nu i-a fost incredintat copilul/copiii, are drepturi si obligaii in privinta cresterii si educarii copilului/copiilor si bineinteles, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta/acetia, precum si dreptul de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala.

24

Sotul caruia i-a fost incredintat copilul/copiii poate pretinde si obtine obligarea celuilalt sot la plata unei pensii de ntreinere. Dreptul de a avea legaturi personale cu copilul/copiii se mentine si in ipoteza in care acetia au fost incredintati spre crestere si educare unei institutii de ocrotire. Ancheta sociala . In cazul in care din casatoria a carei desfacere prin divort se cere au rezultat copii minori, una dintre probele administrate in cauza este ancheta sociala. Avocatul, la momentul redactarii actiunii de divort solicita in aceste cazuri si citarea Autoritatii tutelare competente in cauza respectiva. La momentul propunerii probelor, el va solicita si ancheta sociala, efectuata la domiciliul la care se afla copilul sau/si la domiciliile fiecaruia dintre parinti in cazul in care ambii solicita incredintarea. Autoritatea tutelara isi da avizul pentru incredintarea minorului unuia dintre parinti, in caz de divort, spre crestere si educare. Autoritatea tutelara ntocmete anchete sociale solicitate de instantele judecatoreti, cu opiunea Autoritii tutelare privind ncredinarea, modul de crestere si educare, domiciliul si felul nvaaturii minorilor n cauzele civile avand ca obiect:,,divor cu copii,,i face propuneri referitoare la modul de exercitare a drepturilor i ndatoririlor printeti. Raportul de ancheta sociala retine date privind conditiile in care este crescut minorul, cine si cu ce contribuie la ingrijirea, cresterea, educarea lui, de care dintre parinti este atasat mai mult. Raportul de ancheta sociala are in vedere doar aceste aspecte privind minorul si incredintarea lui, neputand fi utilizat pentru dovedirea motivelor de divort. Judecatorul va aprecia aceasta proba in raport cu celelalte, el nefiind obligat sa urmeze indicatiile privind incredintarea minorului catre un parinte sau altul. Autoritatea tutelara, citata in procesul de divort. Autoritatea tutelara are printre principalele atributii controlul modului in care cei doi parinti exercita drepturile, dar mai ales obligatiile cu privire la minor si bunurile sale. In cazul divortului in care sotii aflati in proces de divort, nu se inteleg cu privire la incredintarea copilului / copiilor minor din casatorie, unuia dintre ei, se citeaza si Autoritatea tutelara in cadrul procesului, pentru efectuarea unei anchete sociale. Ancheta sociala elemente/etape. Ancheta sociala cuprinde o serie de etape si elemente, intre care: studierea amanuntita a cazului, verificare efectuata la domiciliu, considerarea datelor personale si familiale, studierea starii sanatatii a copilului si a starii materiale a parintilor, elaborand concluzii si propuneri. Impartirea bunurilor comune ale sotilor la desfacerea casatoriei;23 Totodata cu ocazia divorului cei 2 soi pot solicita instantei de judecata si impartirea bunurilor comune, in situatia in care acest lucru nu s-a realizat prin buna lor invoiala. Deci, pentru incetarea comunitatii de bunuri, soii au la indemana urmatoarele posibilitati:
23

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 207;

25

1) sa-si imparta bunurile potrivit invoielii lor; 2) calea judiciara-partajul;

1. Deci, sotii au posibilitatea sa-si imparta bunurile prin buna lor invoiala sens in
care aceasta primeste caracterul unei tranzactii, care este valabila chiar daca nu a fost intocmita in scris. Aceasta tranzactie are efect declarativ de drepturi si nu efect constitutiv, deoarece consolideaza drepturi preexistente. 2. In situatia in care sotii nu se inteleg cu privire la impartirea bunurilor, atunci au posibilitatea de a se adresa instantei pentru a se realiza astfel un partaj judiciar ; Masa de impartit este compusa din bunurile comune, dobandite in timpul casatoriei. In categoria bunurilor comune intra toate bunurile care au fost dobandite de cei doi soi dupa ncheierea cstoriei, cu conditia ca aceste bunuri sa nu faca parte din categoria bunurilor proprii. In categoria bunurilor proprii intra toate bunurile dobandite de oricare dintre soi inaintea cstoriei precum si bunurile dobandite in timpul cstoriei prin mostenire, legat sau donatie, bunurile de uz personal sau cele necesare exercitarii profesiei, bunurile dobandite cu titlu de premii sau recompense, indemnizatia de asigurare sau despagubire ca urmare a producerii unor accidente precum si bunurile obtinute cu plata pretului unui bun care a fost in proprietatea sotului inainte de ncheierea cstoriei. Daca o parte pretinde ca unul sau mai multe bunuri sunt comune este necesar ca acesta sa faca dovada proprietatii indivize precum si contributia firecruia la achizitionarea acestora. In categoria bunurilor comune intra si bunurile ce au fost dobandite prin mostenire, legat sau donatie, cu conditia ca dispunatorul sa fi prevazut in mod expres ca acele bunuri vor fi comune. Dovada manifestarii de vointa a testatorului poate fi facuta prin orice mijloc de proba, precum si prin prezumtii. Bunurile de uz personal sunt acele obiecte care sunt folosite in mod exclusive de unul dintre cei doi soi iar in aceasta categorie intra obiectele de imbracaminte, echipamente musicale sau sportive. Data dobandiri acestor bunuri nu e relevanta pantru ca ceea ce este important este ca acestea sa fie folosite in mod exclusive de unul dintre cei doi soi. Obiectele de lux, cum ar fi blanurile sau bijuteriile ce incorporeaza valori deosebite vor fi considerate vor fi considerate bunuri comune sau bunuri proprii in functie de nivelul de trai al celor doi soi. Caracterul de bun propriu se pastreaza chiar daca in profesia sotului intrevine ulterior o schimbare sau daca unul dintre soi exercita concomitant doua sau mai multe profesii. Bunurile de uz personal destinate exercitarii profesiei nu vor fi proprii ci comune in situatia in care se demonstreaza faptul ca achizitionarea acestora s-a facut in scop de tezaurizare a unor economi dobandite in timpul cstoriei. In categoria bunurilor proprii intra si manuscrisele stiintifice sau literare precum si schitele sau proiectele artistice si proiectele de inventii sau inovatii. Astfel daca sotii aleg calea partajului judiciar, instanta pronunta o hotarare de partaj prin care se constata si se recunosc retroactiv drepturi preexistente.

26

Teme de autoevaluare: -in ce conditii poate fi desfacuta casatoria? -cine poate cere defacerea casatoriei? -ce efecte produce desfacerea casatoriei?

MODULUL V: Filiatia fireasca

27

Scop: definirea notiunii de filiatie fireasca, atat in sens larg cat si in sens restrans, precum si a modalitatilor de stabilire a acesteia in vederea utilizarii corecte a termenilor si a limbajului de specialitate, notiuni utile din perspectiva activitatiilor pe care studentii o vor desfasura in calitate de functionari publici. Obiective: O1: sa defineasca notiunea de filiatie fireasca atat in sens larg cat si in sens restrans; O2: sa descrie posibilitatile de stabilire a maternitatii unui copil; O3: sa enumere modaliatile in care poate fi realizata recunoasterea de maternitate; O4: sa precizeze caracterele juridice ale recunoasterii de maternitate O5: sa prezinte mijloacele de stabilire a filiatiei fata de tata a copilului din casatorie; O6: sa prezinte elementele principale ale actiunii in tagaduirea paternitatii O7: sa precizeze mijloacele de stabilire a filiatiei fata de tata a copilului din afara casatoriei Ghid de studiu: - notiune de filiatie (in sens larg si in sens restrans) - filiatia fata de mama si mijloacele de stabilire - modalitatile si Caracterele juridice ale recunoasterii de maternitate - filiatia fata de tata a copilului din casatorie si mijloacele de stabilire - se poate stabili fie prin recunoastere voluntara, fie pe calea unei actiuni in justitie. - prezumtia timpului legal al conceptiei - filiatia fata de tata a copilului nascut sau conceput in timpul cstoriei - tagaduirea paternitatii actiunea in tagaduirea paternitatii - mijloacele de stabilire a filiatiei fata de tata a copilului din afara casatoriei. stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei prin hotarare judecatoreasca Filiatia fireasca-notiune24; Poate fi definita in doua sensuri: -in sens larg, noiunea evoca legatura juridica ce exista ca urmare a descendentei biologice intre o persoana si ascendentii sai; -in sens restrans, noiunea desemneaza raportul de descendenta a unei persone din prinii sai, legatura directa si imediata dintre un copil si prinii sai. Privita in raport cu mama, filiatia se numeste maternitate iar in raport cu tatal filiatia se numeste paternitate. Legatura de filiatie poate fi din cstorie, daca persoana s-a nascut sau a fost conceputa in timpul cstoriei sau din afara cstoriei, cand fie prinii nu sunt cstoriti intre ei sau in situatia in care unul sau ambii sunt necunoscuti.

24

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 219;

28

Filiatia fata de mama si mijloacele de stabilire; 25 Rezulta din faptul material al nasterii copilului de catre o anumita femeie. Stabilirea maternitatii presupune dovada faptului material al nasterii, precum si identitatea noului nascut care revendica aceasta filiatie. Cel mai frecvent filiatia fata de mama se dovedeste cu certificatul constatator al nasterii. Cand naterea nu a fost inregistrata in registrul starii civile sau copilul a fost trecut ca nascut din prini necunoscuti, maternitatea se poate stabili si prin recunoastrea mamei. Stabilirea maternitatii mai poate fi facuta si prin hotarare judecatoreasca atunci cand dovada filiatiei fata de mama nu poate fi facuta prin certificat constatator al nasterii, precum si atunci cand se contesta realitatea celor cuprinse in certificat. Inregistrarea nasterii are loc pe baza declaratiei facuta personal, in scris sau verbal, de catre cei obligati, potrivit legii la serviciul de stare civila de la locul nasterii. Dupa ce are loc o verificare a continutului declaratiei, delegatul de stare civila, intocmeste actul de natere, in Registrul de Natere a Starii Civile, eliberand, totodata un certificatconstatator al nasterii. Certificatul constatator al nasterii face dovada atat a faptului nasterii, cat si a identitatii copilului. Folosinta starii civile conform cu certificatul constatator al nesterii, constituie dovada absoluta de maternitate precum si a statutului juridic al persoanei. Prin urmare,copilul nu poate reclama o stare civila contrara celei ce rezulta din folosinta starii civile conform cu certificatul sau de natere, iar tertii nu vor putea contesta o astfel de stare civila. In situatia in care, insa intre certificatul de nastrere si folosinta starii civile exista neconcordanta atunci certificatul de natere dovedeste raportul de filiatie fata de mama numai atata timp cat maternitatea nu este contestata. O astfel de contestatie este admisibila atunci cand folosinta starii civile nu este conforma cu cea care rezulta din certificatul sau de natere sau atunci cand copilul are numai certificat de natere, nu si folosinta starii civile.Exista posibilitatea ca o persoana sa nu aiba nici certificat de natere si nici folosinta starii civile. O astfel de ipoteza are ca rezolvare promovarea unei actiunii in justitie care sa aiba ca obiect stabilirea filiatiei fata de mama, dupa cum exista posibilitatea ca si mama sa recunoasca in mod voluntar maternitatea. Actiunea in contestarea maternitatii este imprescriptibila si poate fi introdusa de copil sau de orice persoana interesata. Maternitatea stabilita prin recunoasterea mamei se realizeaza printr-o declaratie facuta de bunavoie de catre aceasta intr-una din formele prevazute de lege, prin care marturiseste ca este mama unui anumit copil. Codul familiei admite recunoasterea voluntara de maternitate numai in anumite cazuri si anume: a).in situatia in care naterea nu a fost inregistrata in registrele de stare civila ca urmare a inexistentei registrului de stare civila; b). in situatia in care copilul a fost trecut in Registrul de Stare Civila ca fiind nascut din prini necunoscuti; Recunoasterea de maternitate poate fi realizata sub sanctiunea nulitatii absolute prin urmatoarele modalitati:
25

Idem, op.cit, pag.222;

29

1. Prin declaratie scrisa sau verbala facuta la orice serviciu de stare civila. Inscrierea recunoasterii se va efectua in registrul de stare civila al localitatii unde a fost inregistrata naserea sau al localitatii in care s-a nascut copilul daca naterea sa nu a fost inregistrata 2. Prin intermediul unui inscris authentic. Potrivit dispozitiilor legale, inscrisul autentic este acel inscris care e intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul de a profesa in locul in care s-a intocmit actul respectiv. 3. Prin intermediul testamentului. Prin testament, mama poate sa recunoasca un copil ce nu a fost recunoscutanterior, iar aceasta recunoastere isi va produce efectele chiar daca testamentul este revocat. Marturisirea de filiatie nu se poate revoca Caracterele juridice ale recunoasterii de maternitate Recunoasterea de maternitate este un act juridic cu caracter personal, mama fiind singura persoana indreptatita sa faca o asemenea marturisire. Recunoasterea mai poate fi efectuata si printr-un mandatar cu procura speciala si autentica. Recunoasterea este un act unilateral si isi produce efectele independent de acceptarea recunoasterii de catre copil; Recunoasterea este un act juridic pur si simplu, astfel incat existenta raportului de filiatie nu poate fi afectat de untermen sau conditie suspensiva. Recunoasterea de maternitate fiind un act juridic cu character declarative el conducela stabilirea legaturii de filiatie cu efect retroactive de la data nasterii copilului sau in ceea ce priveste drepturile acestuia de la data conceperii lui. Recunoasterea produce efecte erga omnes. Recunoasterea ce nu corespunde realitatii poate fi contestata de orice persoana interesata, copilul recunoscut, femeia care a recunoscut maternitatea, o alta femeie ce poate pretinde ca ar fi mama copilului recunoscut. Asa cum am arata si mai sus stabilirea maternitatii se poate realiza si pe cale judiciara: Stabilirea maternitatii se poate realiza pe cale judecatoreasca atunci cand din orice imprejurari dovada filiatiei fata de mama nu se poate realiza prin certificat constatator al nasterii. O astfel de ipoteza poate sa apara in situatia in care naterea nu a fost trecuta in Registrul de Stare Civila sau copilul a fost inregistrat ca nascut din prini necunoscuti. O alta ipoteza de stabilire a maternitatii pe cale judiciara se intalneste atunci cand se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii. Intr-o astfel de situatie avem un raport de filiatie copil-mama inscris in actul de natere care insa nu corespunde realitatii. O astfel de actiune poate fi introdusa atat de catre copil cat si de catre mama. Filiatia fata de tata a copilului din casatorie si mijloacele de stabilire;26 Paternitatea sau filiatia fata de tata desemneaza legatura juridica dintre un copil si tatal sau. Spre deosebire de filiatia fata de mama paternitatea rezulta din faptul procrearii copilului ceea ce ii confera un grad sporit de dificulatate in stabilirea raportului de paternitate.
26

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 235;

30

Legiuitorul a instituit doua prezumtii de paternitate dintre care una e intemeiata pe faptul conceptiei copilului in timpul cstoriei, iar cealalta bazata pe faptul nasterii copilului in timpul cstoriei, prezumtii cu ajutorul caraora se stabileste raportul de filiatie fata de tata a copilului din cstorie. Paternitatea copilului din afara cstoriei se poate stabili fie prin recunoastere voluntara, fie pe calea unei actiuni in justitie. Prezumtia timpului legal al conceptiei Determinarea perioadei de timp in care a putut sa aiba loc conceptia copilului reprezinta prezinta interes atat pentru stabilirea paternitatii copilului din cstorie( mai ales daca naterea copilului a avut loc dupa incetarea, desfacerea sau desfiintarea cstoriei) cand prezumtia de paternitate al fostului sot al mamei este incidenta numai daca faptul conceptiei copilului se situeaza in timpul cstoriei cat si pentru stabilirea pe cale judiciara a raportului de filiatie fata de tatal din afara castoriei. Potrivit dispozitiilor legale, perioada de conceptie se situeaza intre a 300-a si a 180-a zi dinaintea nasterii copilului. Termenul se socoteste regresiv pornindu-se de la ziua nasterii care nu intra in calcul, insa va intra in calcul ziua de implinire a acestui termen. In acest fel diferenta dintre cele doua termene este de 121 de zile perioada ce constituie timpul legal al conceptiei. In cazul prezumtiei de paternitate a copilului conceput in timpul cstoriei este suficient o zi din acest interval de 121 zile sa se cuprinda in timpul cstoriei, pentru ca filiatia paterna a copilului sa fie stabilita in temeiul legii fata de fostul sot al mamei. Prezumtia de stabilire a timpului legal de conceptie are un caracter absolut, neputandu-se face nici o dovada importiva ei, nici in sensul ca sarcina a durat mai putin de 180 de zile si nici in sensul ca aceasta ar fi durat mai mult de 300 de zile. Filiatia fata de tata a copilului nascut sau conceput in timpul cstoriei Potrivit dispozitiilor legale exista o prezumtie legal de paternitate a copilului nascut in timpul cstoriei, prezumtie care are in vedere urmatoarele ipoteze si anume: a). copilul a fost conceput si nascut in timpul cstoriei; b). copilul a fost nascut ulterior pronuntarii hotarari de divor, dar inainte de ramanerea irevocabila a acesteia; c). copilul a fost conceput anterior cstoriei mamei, dar a fost nascut in timpul cstoriei; Ratiunea acestei prezumtii deriva din faptul ca ncheierea cstoriei a fost determinate de starea de graviditate a mamei cunoscuta de viitorul sot si care doreste sa legitimize o stare de fapt. Aceste prezumtie legal de paternitate a copilului conceput inainte de ncheierea cstoriei se aplica chiar daca in timpul legal al conceptiei mama a fost cstorit cu un alt barbat, cstorie care insa a incetat prin moartea sotului sau a fost desfacuta prin divor. Nu are relevanta daca cei doi au convietuit sau nu in fapt, dupa cum nu are nici o relevanta faptul ca viitorul sot al mamei a fost sau nu cstorit in perioada legal de conceptie. Prezumtia de paternitate a copilului nascut dupa incetarea, desfacerea sau desfiintarea cstoriei dar conceput in timpul cstoriei este o alta prezumtie legal. Este considerat copil conceput in timpul cstoriei, acela ce se naste la cel mult 300 de

31

zile de la incetarea, desfacerea sau desfiintarea cstoriei, cu conditia insa ca mama sa nu se fi cstorit intre timp. Potrivit acestei prezumtii legale de paternitate, tatal copilului conceput in timpul cstoriei este fostul sot al mamei. Pentru a beneficia de aceasta prezumtie de paternitate trebuie sa fie indeplinite cumulative 2 condiii si anume: 1. conceptia copilului sa se plaseze in timpul cstoriei; 2. pana la naterea copilului mama sa nu fi intrat intr-o noua cstorie; daca naterea a avut loc in timpul noii cstorii, se aplica prezumtia conform caruia tatal copilului este fostul sot al mamei; Tagaduirea paternitatii Prezumtiile legale de paternitate sunt prevazute in folosul copilului din cstorie si se ntemeiaz pe faptul ca soii au avut relatii conjugale iar soia si-a respectat obligaia de fidelitate. Pentru a se evita raporturi de filiatie paterna fictive si care nu corespund realitatii legiuitorul a conferit aceste prezumtii, astfel incat, ele pot fi combatute pe cale judiciara. Actiunea in justitie prin care sotul mamei urmareste inlaturarea prezumtiilor de paternitate se numeste actiunea in tagaduirea paternitatii. Legea 288/2007 a pus de acord prevederile art. 54 din Codul familiei referitoare la titularii aciunii n tgduirea paternitii, cu cele statuate prin decizia Curii Constituionale nr. 349/2001; Curtea a statuat c dispoziiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei sunt necostituionale n msura n care nu recunosc dect tatlui, iar nu i mamei i copilului nscut n timpul cstoriei, dreptul de a porni aciunea n tgduirea paternitii. Titularii aciunii n tgduirea paternitii.27 Astfel, alin. 2 al art.54 din Codul familiei, n redactarea dat prin Legea 288/2007, prevede c: Aciunea n tgduirea paternitii poate fi pornit de oricare dintre soi, precum i de ctre copil; ea poate fi continuat de ctre motenitori. Tatl titular al aciunii. In situatia in care sotul se afla sub interdictie judecatoreasca, actiunea poate fi exercitata de catre reprezentantul sau legal, insa, numai cu incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare. Actiunea se indreapta impotriva copilului beneficiar al prezumtiei legale de paternitate care va avea calitatea de parat in proces, cu conditia ca acesta sa se fi nascut viu chiar daca nu este viabil. De regula la data introducerii cereri de chemare in judecata copilul este minor pana la 14 ani si acesta va fi reprezentat de mama sa, iar daca aceasta a decedat sau este pusa sub interdictie judecatoreasca, de un curator special. Dupa implinirea varstei de 14 ani poate participa personal la judecta insa numai asistat de mama sa sau de un curator special. Copilul major isi poate exercita singur drepturile procesuale. In toate situatiile insa, mama copilului va fi citata in proces fara deosebire daca este reprezentanta legal a copilului parat. Daca copilul moare in timpul procesului acesta va puta fi continuat impotriva reprezentantului legal sau dupa caz impotriva tutorelui.

27

A se vedea Flavius Baias, Marieta Avram, Cristina Nicolescu Modificarile aduse Codului familiei prin Legea 288/2007, n Dreptul nr. 3/2008

32

Prin exceptie, insa, mostenitorii sotului vor putea continua actiunea pornita de acesta daca din punct de vedere procesual o astfel de actiune este susceptibila de a fi continuata daca nu a intervenit renuntarea la judecata a reclamantului sau daca nu a intervenit perimarea. Intotdeauna actiunea in tagada paternitatii se prescrie in termen de 6 luni de la data cand sotul mamei a cunoscut naterea copilului. Tatal contestator este tinut sa probeze ca este cu neputiinta ca el sa fie tatal copilului nascut de soia sa. Mama. n ceea ce privete formularea aciunii de ctre mama se remarc faptul c legiuitorul nu a condiionat exercitarea acestei aciuni n tgduirea paternitii de formularea unei aciuni n stabilirea adevratei filiaii a copilului. Cu toate acestea, este nendoielnic faptul c temeilul aciunii n tgduirea paternitii, cnd titular este mama, difer de temeiul aciunii al crei titular este soul mamei. n cazul soului mamei scopul urmrit de acesta prin aciunea n tgduirea paternitii l constituie inlturarea unie paterniti care nu corespunde adevrului biologic, n timp ce, n cazul mamei, scopul urmrit este circumscris interesului superior al copilului de a nltura o paternitate care nu corespunde realitii, astfel nct s se deschid posibilitatea de stabilirii legale a paternitii copilului fa de tatl biologic. Copilul. Recunoaterea dreptului copilului de a porni aciunea n tgduirea paternitii este o soluie reclamat de exigenele principiilor constituionale dar i de prevederile instrumentelor internaionale n materia drepturilor omunlui i a drepturilor copilului. n mod corect norma juridic prevede c titularul aciunii este copilul (subnelegndu-se copilul din cstorie, beneficiar al prezumiei de paternitate), fr a face nici o distincie ntre copiii nscuii n timpul cstoriei i cei concepui n timpul cstoriei i nscui la mai puin de 300 de zile de la desfacerea, desfiinarea sau ncetarea cstoriei, dar mai nainte ca mama s se fi cstorit. n privina copilului lipsit de capacitate de exerciiu, aciunea va putea fi promovat de ctre mam n numele su, ca reprezentant legal al copilului. Motenitorii. Pot continua aciunea (nefiind ndrituiti sa o promoveze), motenitoriitatlui prezumat, motenitorii mamei, precum i cei ai copilului, cu condiia s fi acceptat succesiunea i s nu fi intervenit renunarea la judecat a reclamantului sau perimarea cererii n timpul vieii titularului. Efectele hotararii judecatoresti de admitere a actiunii in tagada patrnitatii. Admiterea actiunii in tagada paternitatii sotului mamei produce modificarea statutului civil al copilului care devine astfel copil din afara cstoriei. Daca actiunea in tagada paternitatii priveste copilul conceput in timpul cstoriei si nascut dupa desfacerea sau desfiintarea cstoriei, atunci numele copilului va fi la fel ca cel al mamei de la data nasterii chiar daca mama divorata a pastrat numele purtat in timpul cstoriei. Intr-o astfel de ipoteza ocrotirea parinteasca se va infaptui prin intermediul mamei. Admiterea actiuni in tagada paternitatii inlatura legatura de filiatie atat pentru trecut cat si pentru viitor. Niciodata insa introducerea unei astfel de actiuni nu suspenda drepturile si ndatoririle printeti ce decurg din prezumtia de paternitate.

33

Mijloacele de stabilire a filiatiei fata de tata a copilului din afara casatoriei;28 Potrivit dispozitiilor legale, copilul din afara castoriei este acel copil nascut de o femeie necstorit, precum si acel copil nascut sau conceput in timpul cstoriei dar a carui paternitate a fost tagaduita de sotul mamei. Stabilirea paternitatii din afara cstoriei se poate realiza prin recunoasterea de paternitate care este declaratia data de bunavoie de un barbat intr-una din formele prevazute de lege prin care acesta marturiseste ca este tatal unui copil. Spre deosebire de recunoasterea de maternitate care este admisibila numai in privinta copilului a carui natere nu a fost inregistrata la Starea Civila sau a fost inregistrat ca fiind nascut din prini necunoscuti, recunoasterea de paternitate opereaza in privinta oricarui copil si indiferent de varsta acestuia, chiar si in privinta copilului care nu beneficiaza de prezumtiile legale de paternitate. Dupa moartea copilului acesta poate fi recunoscut doar daca a lasat descendenti firesti. Recunoasterea paternitatii este un act solemn si poate fi realizata prin trei forme(modalitati): 1. prin declaratie la Serviciul de Stare Civila odata cu inregistrarea nasterii sau ulterior acestei inregistrari; 2. prin inscris autentic (acel inscris care este intocmit cu solemnitatiile cerute de lege, de catre un functionar public care are dreptul de a profesa in locul unde s-a incheiat acel act; 3. recunoasterea prin testament ce poate fi incheiat in oricare din formele testamentare prevazute de lege : olograf, autentic, mistic; Declaratia de recunoastere a paternitatii poate fi lovita de nulitate absoluta in urmatoarele situatii: a). in ipoteza in care recunoasterea se refera la un copil care beneficiaza de prezumtia legal de paternitate; b). recunoasterea priveste un copil ce a decedat, iar acesta nu are descendenti firesti; c). in ipoteza in care recunoasterea emana de la un barbat fara vointa constienta; d). recunoasterea s-a facut intr-o alta forma decat cea prevazuta de lege; Orice persoana interesata poate contesta recunoasterea paternitatii. Actiunea in contestarea recunoasterii este imprescriptibila, dar in acelasi timp se poate contesta doar paternitatea stabilita pe cale de recunoastere voluntara realizata in unul din modurile descrise. Efectele recunoasterii: Prin recunoasterea de paternitate copilul dobandeste paternitatea barbatului astfel incat chiar daca copilul ramane din afara cstoriei el se bucura de aceeasi situatie legal ca si copilul din cstorie. Stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei prin hotarare judecatoreasca; In situatia in care paternitatea nu a fost recunoscuta voluntar atunci raportul de filiatie poate fi stabilit si fortat prin hotarare judecatoreasca. Actiunea in stabilirea
28

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 257;

34

paternitatii copilului din afara castoriei apartine acestui copil si este pornita in numele sau de catre mama chiar daca este minora ori de reprezentantul legal al acestuia. Prima conditie de admisibilitate a cererii este calitatea de copil din afara cstoriei adica acel copil sa nu beneficieze de prezumtia legal de paternitate. Pana la varsta de 14 ani actiunea va fi pornita de mama, in numele copilului, care este instituita prin lege ca mandatar special. In situatia in care mama este decedata, disparuta sau pusa sub interdictie, actiunea va fi pornita de reprezentantul legal al minorului. In situatia in care copilul are 14 ani impliniti actiunea poate fi pornita de acesta insa trebuie asistat pe tot parcursul procesului de catre mama sau de catre ocrotitorul sau legal. Ministerul Public sau reprezentantul acestuia nu poate porni o actiune in stabilirea paternitatii pentru ca aceasta are un caracter strict personal. Termenul in interiorul caruia poate fi pornita actiunea in stabilirea paternitatii este de un an de la data nasterii copilului. Prin execeptie, termenul de prescriptie a dreptului la actiunea in stabilirea paternitatii isi incepe cursul la o data ulterioara nasterii copilului in urmatoarele cazuri: 1. in privinta copilului devenit din afara cstoriei ca urmare a admiterii actiunii in tagada paternitatii, termenul de prescriptie va curge de la data ramanerii irevocabile a hotarari judecatoresti; 2. cand mama copilului a convietuit cu pretinsul tata, termenul de un an curge de la data incetarii convietuirii; 3. cand pretinsul tata a prestat copilului ntreinere, termenul va curge de la data incetarii intretinerii; Imprjurarea ca pretinsul tata presteaza ntreinere copilului in mod voluntar nu este considerata ca fiind o marturisire tacita de paternitate dar aceasta va produce efecte juridice in privinta prescriptiei dreptului la actiune. Pentru a fi in prezenta unei intretineri, aceasta trebuie sa fi fost acordata in mod voluntar de catre pretinsul tata si nu in temeiul unei clauze contractuale. Chiar daca nu este prestata ritmic, aceasta trebuie sa aiba un caracter de continuitate, aspect ce trebuie sa fie coroborat si cu alte elemente de fapt. De asemenea, prin natura si valoarea acesteia, ntreinerea trebuie sa contribuie in mod real la ntreinerea copilului, chiar daca nu satisface in intregime nevoile acestuia. Competenta solutionarii cererii in stabilirea paternitatii apartine Judecatoriei de la domiciliul paratului. Hotararea de admitere a unei astfel de actiuni are un caracter declarativ, astfel incat efectele acesteia retroactiveaza pana la data nasterii copilului sau chiar pana la data conceptiei acestuia. Admiterea actiuni produce efecte cu privire la numele copilului, domiciliul acestuia, cu privire la exercitarea drepturilor printeti, obligatiei de ntreinere ce revine prinilor. Teme de autoevaluare: -care sunt mijloacele de stabilire a maternitatii unui copil? -care sun efectele recunoasterii de maternitate? - care sunt mijloacele de stabilire a paternitatii unui copil? -care sunt efectele recunoasterii de paternitate? MODULUL VI :Rudenia civila-adoptia

35

Scop: Abordarea teoretica si practica a institutiei adopiei in lumina ultimelor modificari legislative precum si abordarea teoretica si practica a institutiilor implicate in procesul adopiei Obiective: O1: sa prezinte rolul si atrbutiile institutiilor si organismelor implicate in procesul adoptiei O2: sa precizeze conditiile de valabilitate ale actului juridic al adoptiei O3: sa enumere principalele etape si elemente ale procedurii adoptiei, precum si efectele sanctiunile prevazute Ghid de studiu: - notiune de adoptie - conditii de valabilitate ale actului juridic al adoptiei: condiii de fond referitoare la adoptator; condiii referitoare la adoptat - Persoanele care trebuie sa consimta la adopie (prinii firesti sau, dupa caz, tutorele copilului ai carui prini firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub intredictie, in condiiile legii; copilul care a implinit varsta de 10 ani; adoptatorul sau dupa caz familia adoptatoare) - Procedura adopiei: etapa atestarii; etapa deschiderii procedurii adopiei interne; etapa incredintarii in vederea adopiei; etapa incuviintarii adopiei; - Efecte, sanctiuni, desfacere Adoptia-notiune; Adoptia este operatiunea juridica prin care se creaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului;29 Adoptia este mijlocul special de infaptuire a ocrotirii minorilor aflati in dificultate pe temeiul actului juridic al adopiei incuviintata de instanta . Prin copii aflati in dificultate se inteleg, acei minori a caror securitate este periclitata, aceasta se datoreaza sau nu conduitei culpabile a prinilor. 1.Comitetul Roman pentru Adoptii - organism guvernamental care are drept scop sprijinirea activitatii de ocrotire a copiilor prin adopie si supravegheaza totodata adoptiile internationale; 2.Comisiile pentru ocrotirea copiilor- organizate la nivelul unitatilor administrativ teritoriale si ale caror atributii sunt legate de realizarea in concret a activitatii de Autoritatea Tutelara. Iau decizii cheie in cursul procesului. 3. Serviciile publice specializate pentru protectia copilului sau organismele private -autorizate - aduc la indeplinire masurile dispuse de Comisia pentru Protectia copilului. In cursul proceduri adptiei trebuie respectate in mod obligatoriu urmatoarele principii:
29

Art.1 din Legea nr.273/2004;

36

1.principiul interesului superior al copilului 2. principiul cresterii si educarii copilului intr-un mediu familial; 3.principiul continuitati in educare copilului, tinandu-se seama de originea sa etnica, culturala si lingvistica; 4.principiul informarii copilului si luarii in considereare a opiniei acestuia in raport cu varsta si gradul sau de maturitate; 5.principiul celeritatii in indeplinirea oricaror actereferitoare la procedura adopiei Conditii de valabilitate ale actului juridic al adoptiei ; Condiii de fond referitoare la adoptator:30 1. sa fie o persoana cu capacitate deplina de exercitiu; persoanele cu boli psihice si handicap nu pot adopta; 2. sa aiba cu cel putin 18 ani mai mult decat adoptatul. In mod exceptional adoptia poate fi incuviintata pentru motive temeinice si daca diferenta de varsta este mai mica de 18 ani, dar in nici o situatie, mai putin de 15 ani; 3. sa fie o persoana atestata, adica sa prezinte garantii morale si materiale in vederea infaptuirii ocrotirii printeti, a dezvoltarii depline si armonioase a personalitatii copilului; Atestatul se elibereaza la cerere in termen de cel mult 90 de zile de Comisia pentru protectia copilului pe baza recomandarilor serviciului public specializat sau organismului privat autorizat.Atunci cand adoptatorul este ruda pana la gradul IV, termenul este de 30 zile 4. existenta consimtmntului valabil ce trebuie exprimat prin inscris autentic. Pentru ca este posibil si chiar dorita adoptia de catre doi adoptatori, sot si soie, legea impune cerinta consimtmntuluui autentic a firecruia dintre soi. Este posibil ca doar unul dintre soi sa doreasca adoptia. Ori de cate ori sotul adoptator este cstorit si doar el doreste adoptia se va cere si consimtmntul celuilalt sot cu titlu de neimpotrivire la adopie (de exemplu daca parintele adoptator moare, parintele vitreg este obligat sa intretina pe copil pana cand acesta este major). Condiii referitoare la adoptat. 1. Starea de minoritate.Persoanele majore pot fi adoptate doar daca pe timpul minoritatii au fost crescute de catre adoptator 2. Este necesar sa fie cuprins in evidentele Comitetului Roman pentru Adoptii.In principiu adoptia unui copil din familie este interzisa, exceptie facand urmatoarele situatii: a) cand adoptatul este major; b)cand adoptatorul este ruda pana in gradul IV cu oricare dintre prinii copilului; c) cand adoptatorul este sotul parintelui firesc; Persoanele care trebuie sa consimta la adopie: 1.prinii firesti sau, dupa caz, tutorele copilului ai carui prini firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub intredictie, in condiiile legii;
30

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 445;

37

Consimtmntul prinilor firesti la adoptia copilului minor este necesar, trebuie sa fie autentic si irevocabil ceea ce inseamna ca au trecut 30 de zile de la data exprimarii prin inscris autentic iar pana la ramanerea irevocabila a consimtmntului, parintele firesc isi poate retrage consimtmntul.Consimtmntul nu poate fi exprimat decat dupa trecerea a cel putin 60 de zile de la naterea copilului.Acest consimmnt se cere indiferent daca prinii firesti sunt considerati divorai sau n-au fost cstoriti niciodata, dar filiatia este stabilita. In cazul adopiei copilului si de catre sotul adoptatorului, consimtmntul trebuie exprimat de catre sotul care este deja parinte adoptator al copilului. Parintele sau prinii decazuti din drepturile parintesi sau carora li s-a palicat pedeapsa interzicerii drepturilor printeti, pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului. Consimtmntul reprezentantului legal este obligatoriu. Daca unul dintre prinii firesti este decedat, necunoscut, declarat, in condiiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtmntul celuilalt parinte este indestulator. Daca prinii firesti sau tutorele refuza sa-si dea consimtmntul instanta judecatoreasca, in mod exceptional poate trece peste refuzul acestora daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca refuzul acestora este abuziv iar instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului. Prinii firesti ai copilului sau dupa caz, tutorele acestuia trebuie sa consimta la adopie in mod liber, neconditionat, si numai dup ace au fost informati in mod corespunzator asupra consecintelor adopiei, in special asupra incetarii legaturilor de rudenie ale copilului. Consimtmntul la adopie al prinilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui poate fi revocat de catre acetia in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui in condiiile legii. 2. copilul care a implinit varsta de 10 ani ; Orice adoptat care a implinit varsta de 10 ani, va consimti personal la adopie.In lipsa consimtmntului copilului de 10 ani, adoptia este nula. Ea poate fi invocata oricand. Notarul nu poate lua consimtmntul unei persoane minore, ci doar instanta.Acest consimmnt nu poate fi decat personal. Anterior exprimarii consimtmntului, directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul care a implinit varsta de 10 ani il va sfatui si inform ape acesta, tinand seama de varsta si de maturitatea sa, in special asupra consecintelor adopiei si ale consimtmntului sau la adopie, si va intocmi un raport in acest sens. 3. adoptatorul sau dupa caz familia adoptatoare; Consimtmntul adoptatorurlui sau familiei adoptatoare se da in fata instantei judecatoresti o data cu solutionarea cererii de incuviintare a adopotiei. Daca persoana care doreste sa adopte este cstorit, este necesar si consimtmntul sotului cu exceptia cazurilor in care acesta este in imposibilitatea de a-si exprima vointa. Impedimente la adopie:31 Este interzisa adoptia intre sot si soie, dar si adoptia a doi soi de catre acelasi adoptator; Este interzisa adoptia aceluiasi copil de catre mai multe persoane, fie concomitent, fie succesiv, afara de situatia in care adoptatorii sunt sot si soie. Este interzisa adoptia copilului firesc si adoptia intre frati. Procedura adopiei, efecte si sanctiuni ;
31

Ibidem.

38

Procedura de incuviintare a adopiei presupune patru etape: 1. etapa atestarii; 2. etapa deschiderii procedurii adopiei; 3. etapa incredintarii in vederea adopiei; 4. etapa incuviintarii adopiei; 1. Etapa atestarii: Evaluarea garantiilor morale si a condiiilor materiale ale adoptatorului sau ale familiei adoptatoare se face pe baza solicitarii lor, de catre directia de la domiciliul acestora. Atestatul eliberat de aceasta directie este valabil pentru o perioada de un an. Valabilitatea acestui atestat poate fi prelungita annual in urma solicitarii din partea adoptatorului sau familiei adoptatoare Daca rezultatul evaluarii este nefavorabil, adoptatul sau familia adoptatoare are dreptul sa solicite directiei reevaluarea in termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului. Rezultatul nefavorabil al reevaluarii poate fi atacat, in termen de 15 zile de la adata comunicarii, la instanta competenta in materia adopiei de la domiciliul adoptatorului. Obtinerea atestaului nu este necesara atunci cand persoana care urmeaza a fi adoptata este o persoana majora sau pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptive. 2. Etapa deschiderii procedurii adopiei interne.pe baza planului individualizat de protectie, astfel cum este acesta reglemantat de legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, directia in a carei raza teitoriala se afla domiciliul copilului, efectueaza demersuri pentru reintegrarea copilului in familie sau, dupa caz, pentru plasamentul copilului in familia extinsa sau substitutive. Planul individualizat de protectie poate avea ca finalitate adoptia interna daca demersurile pentru reintegrarea copilului in familie sau in familia largita au esuat. Astfel, directia in a carui raza teritoriala domiciliaza copilul, va sesiza in termen de 30 de zile de la finalizarea demersurilor prevazute, instanta judecatoreasca de la domiciliul copilului, pentru a se incuviinta deschiderea procedurii adopiei interne. Deschiderea procedurii adopiei interne se poate face numai daca planul individualizat de protectie stabileste necesitatea adopiei interne si prinii copilului sau dupa caz tutorele isi exprima consimtmntul la adopie. In situatia copilului pentru care s-a instituit tutela, incuviintarea deschiderii procedurii adopiei interne se face la solicitarea directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul, numai daca instanta consata indeplinirea consitiilor prevazute si apreciaza ca deschiderea procedurii adopiei interne este in interesul superior al copilului. Printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila instanta admite cererea directiei, hotarare care produce urmatoarele efecte: derpturile si obligaiile printeti ale prinilor firesti sau, dupa caz, cele exercitate de persoane fizice sau juridice se suspenda, acestea fiind exercitate de consiliul judetean sau dupa caz, consiliul local al sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala domiciliaza copilul. Efectele acestei hotarari inceteaza de drept daca in termen de un an de la data ramanerii irevocabile a hotarari, directia nu a identificat o persoana sau familie corespunzatoare pentru copil si nu a initiat procedurile prevazute in vederea realizarii unei adoptii interne. 4. Etapa incredintarii in vederea adopiei.

39

In termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotarari judecatoresti prin care s-a incuviintat deschiderea procedurii adopiei interne, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului efectueaza demersurile necersare identificarii celui mai potrivit adoptator sau celei mai potrivite familiiadoptatoare pentru copil. In acest termen de 30 de zile, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului analizeaza cu prioritate posibilitatea incredintarii copilului in vederea adopiei cu prioritate unei rude din familia extinsa, asistentului maternal profesionist la care se afla copilul ori unei alte persoane sau familii la care copilul se afla in plasament. Daca nu exisat solicitari din partea persoanelor sau famililor prevazute, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului efectueaza demersuri in vederea identificarii pe raza sa administrativ teritoriala a unei familii atestate si aflate in evidenta Oficiului. Daca dupa expirarea acestui termen de 30 de zile directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului nu a identificat o persoana sau o familie adoptatoare dintre persoanele prevazute, atunci aceasta solicita Oficiului ca in termen de 5 zile sa-I transmita lista centralizata la nivel national a persoanelor sau famililor adoptatoare atestate si inscrise in Registrul National pentru Adoptii. Astfel, in termen de 60 de zile de la primirea listei centralizate, directia, tinand cont de interesul superior al copilului si de informatiile cuprinse in atestatul adoptatorului, selecteaza adoptatorul sau familia adoptatoare, selectie pe care o notifica in termen de 3 zile directeie de la domociliul acesteia. In situatia in care directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului constata compatibilitatea acestuia cu persoana sau familia adoptatoare selectata, atunci directia sesizeaza de indata instanta judecatoreasca pentru incredintarea copilului in vederea adopiei. Adoptia nu poate fi incuviintata de catre instanta judecatoreasca decat dupa ce copilul a fost incredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte, astfel incat instanta sa poatea aprecia, in mod rational, asupra relatiilor de familie care s-ar stabili daca adoptia ar fi incuviintata. Aceasta este obligatorie in afara de cazurile in care legea permite adoptia unui copil din familie Pe toata durata incredintarii copilului in vederea adopiei, domiciliul acestuia se afla la persoana sau familia careia I-a fost incredintat, insa dreptul de a reprezenta copilul in actele juridice sau de a incuviinta actele pe care acesta le incheie, precum si dreptul de a administra bunurile copilului se exercita de catre consiliul judetean sau local dupa caz. Totusi dreptul de administrare poate fi delegat, in mod exceptional, catre persoana sau familia careia I s-a incredintat copilul pentru efectuarea unor acte speciale, in interesul copilului. La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adopiei, directia intocmeste un raport final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori, pe care il comunica instantei competente in vederea solutionarii cererii de incuviintare a adopiei. Daca pe parcursul perioadei de incredintare in vederea adopiei directia in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare constata neadaptarea copilului cu persoana sau familia adoptatoare, sesizeaza de indata instanta judecatoreasca, in vederea revocarii sau, dupa caz, prelungirii masurii incredintarii. 5.Etapa incuviintarii adopiei32 Incuvintarea adopiei este de competenta instantelor judecatoresti. Cererea pentru incuviintarea adopiei poate fi introdusa direct si de catre adoptator sau familia
32

Ibidem;

40

adoptatoare atunci cand persoana care urmeaza a fi adoptata este o persoana majora sau atunci cand adoptatorul este sotul parintelui adoptiv, iar in celelalte cazuri cererea de incuviintare a adopiei poate fi introdusa fie de catre adoptator sau familia adoptatoare fie de catre directia de la domiciliul acestora, la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adopiei. Directia in a carei raza teritoriala domiciliaza persoana sau familia adoptatoare va avea obligaia de a depune rapoartele finale pana cel mai tarziu cu 5 zile inaintea termenului la care a fost citata pentru judecarea cauzei, precum si de a da instantei judecatoresti orice relatii necesare pentru solutionarea cererii de incuviintare a adopiei. Instanta judecatoreasca va admite cererea de incuviintare a adopiei numai daca, pe baza probelor administrate, si-a format convingerea ca adoptia este in interesul superior al copilului Astfel, in termen de 5 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a incuviintat adoptia, directia care a participat la judecarea cererii de incuviintare a adopiei va instiinta in scris prinii firesti despre aceasta. Directia de la domiciliul copilului va urmari si va intocmi rapoarte trimestriale cu privire la evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si prinii sai adoptivi pe o perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adopiei. Efectele adopiei: Actul juridic al adopiei genereaza rudenia adoptiva dintre adoptator si toate rudele sale, pe de o parte si adoptat, pe de alta parte, concomitent cu stingerea relatiilor de rudenie fireasca dintre adoptat, pe de o parte si prinii firesti si toate rudele acestora, pe de alta parte. Ea nu are nici un fel de consecinta asupra legaturii de rudenie fireasca dintre adoptat si descendentii sai. Adoptatul dobandeste toate drepturile si ndatoririle specifice calitatii de descendent. El va lua obligatoriu numele adoptatorului, pe timpul minoritatii va locui impreuna cu acesta, va beneficia de ocrotirea parinteasca a adoptatorului inclusiv sub aspectul pensiei de ntreinere si va avea vocatie succesorala la mostenirea acestuia. Nulitatea adopiei: Adoptia fiind generata de un act juridic, nesocotirea cerintelor de validitate ale acestuia atrag nulitatea adopiei. De exemplu: lipsa consimtmntului, atestatului, diferenta de varsta. Un caz in care nulitatea relativa intra in discutie este lipsa consimtmntului la adopie a sotului celui care doreste adoptia, parintelui adoptiv in termen de 6 luni de la adoptare daca sotul parintelui adoptiv nu invoca acest viciu, adoptia este valabila. Desfacerea adopiei: Reprezinta stingerea pentru viitor a efectelor unei adoptii valabil intemeiate. Legea prevede o situatie speciala atunci cand adoptia nu mai corespunde intereselor superioare ale copilului sau adoptatului, daca intre timp a devenit major.Se poate solicita de catre: a)copil dupa ce a implinit 10 ani b)de catre Comisia pentru protectia copilului, insa numai pe durata minoritatii adoptatului. Cererea este solutionata de catre Tribunal in prima instanta.

41

Teme de autoevaluare: -care este procedura adoptiei? -care sunt etapele pe care adoptatorul trebuie sa le urmeze? -care sunt efectele adoptiei?

MODULUL VII: Obligatia de intretinere Scop: prezentarea principalelor categorii ce persoane intre care exista obligatii legale de intretinere, precum si a particularitatilor acestei obligatii. Obiective, O1. sa defineasca notiunea de intretinere si prezentarea caracterelor juridice ale obligatiei de intretinere;

42

O2: sa enumere principalele particularitati ale obligatiei de intretinere; Ghid de studiu: - notiune si caractere juridice - particularitati ale obligatiei de intretinere persoane intre care exista obligatia de intretinere, ordinea, conditii; - obligatia de intretinere intre fostii soti, obligatia de intretinere intre parinti si copii; Obligatia de intretinere-notiune si caractere juridice;33 Obligaia de ntreinere este indatorirea impusa de lege unei anumite persoane de a asigura mijloacele necesare traiului altei persoane. Caractere juridice: 1. Obligaia este legal, deci ea exista in virtutea legii si de asemenea poate fi cumulata cu o obligatie de ntreinere contractuala. 2. Caracter personal-intrucat obligaia exista intre anumite persoane in considerarea legaturilor de rudenie dintre acele persoane. 3. Caracter reciproc, dar fara ca executarea concreta a obligatiei sa fie conditionata de o prestatie inversa anterioara. Particularitati ale obligatiei de intretinere Persoane intre care exista obligaia de ntreinere: -intre prini si copii -bunici si nepoti -strabunici si stranepoti -sot si soie -frati si surori -precum si intre alte persoane prevazute de lege: fotii soi, intre parintele vitreg si copilul sotului sau, mostenitorii celui care a acordat ntreinere voluntara unui copil pe durata minoritatii acestui copil. Ordinea: 1. Soii isi datoreaza ntreinere inaintea altor obligaii.Regimul prioritatii functioneaza si in cazul fostilor soi. 2. Parintele datoreaza ntreinere copilului, precum si copilul parintelui - descendentul datoreaza ntreinere inaintea ascendentului 3. Fratii isi datoreaza ntreinere dupa prini si inaintea bunicilor Condiii generale: A.Privitoare la creditorului obligatiei de ntreinere: 1. starea de nevoie, adica insuficienta mijloacelor materiale proprii ce ar fi necesare asigurarii traiului zilnic
33

A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 277;

43

2. starea de nevoie sa se datoreze incapacitatii de munca sau din alte cauze de natura obiectiva care il pun in imposibilitate de a muncii. B.Privitoare la debitor: 1. Sa dispuna de mijloacele necesare acordarii intretinerii; 2. Sa nu existe o alta persoana obligata preferential de lege; Obligaia de ntreinere intre prini/copii majori: Legea nu prevede obligaia prinilor de a-si intretine copii majori aflati in continuarea studiilor. Sunt indreptatiti la ntreinere numai studentii de la cursurile de zi nu si cei de la fara frecventa.Toti descendentii care implinind 18 ani isi continua studiile beneficiaza de ntreinere, fara a se face deosebirea intre sistemul privat si cel de stat. Cel care este obligat la ntreinere plateste din toate mijloacele materiale pe care le are (de exemplu in care studentul are copii, el va cere daca prinii nu au, ntreinere de la toti bunicii). Teme de autoevaluare: -intre cine exista obligatia legala de intretinere? -care sunt particularitatile obligatiei de intretinere?

MODULUL VII: Starea civila a persoanei fizice; Scop: familiarizarea studentilor cu notiuni referitoare la determinarea identitatii persoanei si a statutului pe care acesta il are, posesia de stat si factorii de ordin natural, actiunile de stare civila, actele de stare civila, proba starii civile in vederea unei corecte utilizari a acestor notiuni.

44

Obiective: O1: sa defineasca notiunea de stare civila, prezentand caracterele juridice ale acesteia; O2: sa precizeze principalii factori de ordin natural care intra in compunerea starii civile; O3: sa enumere mijloacele pe care o persoana le are la indemana pentru a stabili sau modifica anumite elemente de stare civila; O4: sa descrie operatiunile care stau la baza consemnarilor facute de catre organele de stat competente; O5: sa precizeze posibilitatile pe care o persoana le are, ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorarii unui act de stare civila. Ghid de studiu: - Starea civila a persoanei fizice - ansamblu de atribute personale care permit o mai bun individualizare a persoanei fizice ca subiect de drept n familie i n societate; elementele starii civile; - Dobandirea starii civile - Caracterele juridice ale starii civile indivizibil, indisponibil, imprescriptibil extinctiv i achizitiv, caracter strict personal, caracter de universalitate, caracter de legalitate - Posesia de stat si factorii de ordin natural care intra in compunerea starii civile; Posesia de stat (folosinta strii civile) - Aciunile de stare civil (aciunile de stat); clasificare dupa obiect (aciuni n reclamaie de stat, aciuni n contestaie de stat, aciuni n modificare de stat), dup criteriul persoanelor ndreptaite s le exercite (aciunile care pot fi introduse de orice persoan interesat, aciuniule care pot fi introduse numai de persoanele expres i limitativ prevzute de lege, aciunile care pot fi introduse numai de titularul strii civile respective - Inregistrrile de stare civil - operaii materiale care constau n consemnarea n scris a producerii/ existenei faptelor sau a ncheierii actelor din care rezult starea civil a unei persoane - Registrele de stare civil - reguli speciale cu privire la numite nregistrri - ntocmirea actelor de stare civil (actului de nastere, actului de casatorie, actului de deces)

Starea civila a persoanei fizice- notiune si caractere juridice; Dispozitiile legale n materie de stare civila : Decretul nr. 31/1954, cu privire la persoana fizica si juridica, Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civila, Decretul 975/1968 cu privire la nume, Codul Familiei.

45

Notiune: Starea civil este un ansamblu de atribute personale care permit o mai bun individualizare a persoanei fizice ca subiect de drept n familie i n societate. Pentru o persoana fizica elementele starii civile pot fi urmatoarele: 1. Date privind filiatia ce poate fi din cstorie, din afara castoriei, nascut din prini necunoscuti sau abandonat; 2. Date de ordin familial - statutul de persoana cstorit, necstorit, divorata, recstorit, ruda sau afin cu alta persoana; 3. Factorul de ordin natural sau biologic si anume sexul, varsta sau starea de sanatate; Starea civil este determinat de lege i este dobndita ca urmare a : 1. producerii unor fapte juridice (natere, moarte) ; 2. ncheierii unor acte juridice (cstorie, adopie, recunoaterea filiaiei) ; 3. pronuntrii i rmnerii definitive a unor hotrri judectoreti cu efecte asupra strii civile (hotrri de divor, cele privind anularea cstoriei, ncuviintarea, desfacerea sau anularea adopiei etc). Caracterele juridice ale strii civile : a/ starea civila este indivizibil- starea civila nu poate fi scindat, indivizibilitatea strii civile fiind o consecint a opozabilitii ei erga omnes. b/ starea civila este indisponibil- persoana fizic nu poate dispune de starea civil : nu o poate nstrina prin acte juridice i nici nu poate renuna la ea; persoana fizic poate ns ncheia anumite acte juridice sau svri fapte juridice care produc n temeiul legiianumite modificri ale strii civile. c/ starea civil este imprescriptibil extinctiv i achizitiv- starea civil nu se pierde orict timp nu s-ar folosi acea stare civil, respectiv nu se poate dobndi legal, orict timp s-ar folosi n fapt de ea. d/ starea civila are un caracter strict personal, ea nu poate fi exercitat pe cale de reprezentare. Unele aciuni de stare civil, n mod excepional, pot fi introduse sau continuate de motenitorii sau de ctre reprezentanii legali ai persoanei (ex. aciunea n recunoaterea paternitaii, aciunea n tgada paternitaii ) e/ starea civil are un caracter de universalitate- absolut fiecare persoan are o anumit stare civil. f/ starea civila are un caracter de legalitate- ea este stabilit i guvernat prin lege i nu prin vointa persoanei. Normele care reglementeaz starea civil au un caracter imperativ. Posesia de stat si factorii de ordin natural care intra in compunerea starii civile; Posesia de stat (folosinta strii civile) Este o stare de fapt ce corespunde unei anumite stri civile. Posesia de stat este o realitate faptic creia legea i recunoate unele efecte juridice : prezumia c starea de fapt corespunde unei stri de drept, adic persoana care folosete o anumit stare civil e prezumat c are n realitate acea stare civil. Aceast prezumie este susceptibil de proba contrar, n caz de contestaie starea civila trebuind s fie dovedit cu acte de stare civil; n lipsa acestora, starea civil poate fi dovedit i prin posesia de stat, coroborat cu alte probe.

46

atunci cnd posesia de stat este conform cu actul de stare civil, legea prezum cu caracter absolut c aceast stare civil este cea real. Pentru a se putea vorbi de existenta unei anumite posesii de stat, trebuie ntrunite trei elemente : nomen, tractus, fama. Altfel spus, persoana fizic ce invoc posesia de stat trebuie s poarte numele corespunztoare strii civile pretinse, trebuie s fie tratat de cei din jur ca fiind titularul strii civile folosite i s fie cunoscuta i recunoscut n public ca avnd acea stare civil. Nomen34, presupune individualizarea prin purtarea numelui ce corespunde starii civile pretinse de o persoana fizica astfel ca o persoana care a purtat dintotdauna numele celor din care se spune ca s-a nascut, prezuma si legatura de filiatie. Tractus adica tratarea de catre cei apropiati ca fiind persoana careia ii apartine starea civila folosita. Exp: un cuplu trateaza un copil ca si cum ar fi al lor iar copilul ii trateaza ca si cum ar fi prinii lui. Fama35 presupune recunoasterea in familie si in societate ca fiind persoana careia ii apartine starea civila de care se prevaleaza. Astfel, un copil care poarta numele prinilor sai este considerat de prini sai ca fiind al lor si este tratat in societate ca si cum ar fi al prinilor. Dovada strii civile care rezult din posesia de stat conform cu actul de stare civil este absolut, de necontestat. Factorii de ordin natural care intra in compunerea starii civile. 1. Sexul - indicarea sexului este obligatorie in actul de natere ceea ce inseamna ca el este considerat un element al starii civile; 2. Data, locul si anul nasterii- sunt trei elemente care fac parte integranta din starea civila; 3. Varsta- din punct de vedere al starii civile se determina timpul scurs de la naterea omului. Considerarea varstei si anume varsta tanara sau avansata pot constitui elemente de individualizare judiciara. In materia civila de raspundere delictuala raspunderea minorului este antrenata daca fapta pagubitoara a fost savarsita cu discernamant. Dovedirea discernamantului este o problema de varsta iar pentru magistrati sau pentru cei care trebuie sa o aprecieze constituie o chestiune de fapt care variaza de la caz la caz. 4. Sanatatea- bolile mintale sau fizice nu antreneaza constant capacitatea de folosinta astfel incat ele nu impiedica bolnavii sa dobandeasca drepturi si obligaii iar sub acest aspect legea civila este mai putin rigida decat alte norme care apartin altor ramuri de drept. Aciunile de stare civil (aciunile de stat) Sunt acele aciuni n justiie prin care se urmrete stabilirea sau modificarea unuia sau mai multora din elementele strii civile. Clasificare : 1. Dup obiect :

34 35

Idem, pag.114; Idem, pag.114;

47

a/ aciuni n reclamaie de stat - o persoan cere justiiei s i se recunoasc/ s i se stabileasc o stare civil, alta dect cea aparent (ex. aciunea de stabilire a paternitii). b/ aciuni n contestaie de stat - o persoan cere justiiei s se nlture o anumit stare civil aparent, contestndu-se c ea ar corespunde realitaii (ex. aciunea n tgada paternitaii) Efectele admiterii actiunii n reclamaie de stat sau ale aciunii n contestaie de stat sunt retroactive : starea civil reclamat i recunoscuta prin hotrrea judectoreasc e considerat a fi fost de la nceput starea civil real a persoanei, iar starea civil contestat/tgduit e considerat a nu fi existat niciodat. c/ aciuni n modificare de stat - o persoan cere justiiei s schimbe numai pentru viitor starea civil existent n momentul introducerii lor, nlocuind-o cu o stare civil diferit( ex. aciunea de divor, de desfacere a adopiei). Admiterea acestor aciuni produce efecte doar pentru viitor. 2. Dup criteriul persoanelor ndreptaite s le exercite : a/ aciunile care pot fi introduse de orice persoan interesat (ex. aciunile de contestare a recunoaterii de filiaie, aciunile de nulitate absolut a cstoriei) b/ aciunile care pot fi introduse numai de persoanele expres i limitativ prevzute de lege (ex. aciunea n stabilirea filiaiei, n stabilirea paternitii) c/ aciunile care pot fi introduse numai de titularul strii civile respective (ex. aciunea de divor, aciunea de anularea cstoriei) Aciunile de stare civil au urmtoarele caracteristici : Indisponibilitatea = titularul dreptului de aciune nu este ndreptit s o cedeze ori s tranzacioneze cu privire la obiectul cauzei (ex. mama nu poate renunta la aciunea n stabilirea paternitaii copilului su minor) Imprescriptibilitatea = actiunile de stare civil pot fi introduse oricnd, nefiind supuse prescripiei extinctive. Prin excepie, sunt prescriptibile aciunea n anularea cstoriei pentru vicii de consimtmnt, aciunea n tgada paternitaii, aciunea n stabilirea paternitaii copilului din afara cstoriei. Personalitatea = n principiu numai titularul strii civile, sau reprezentantul su legal(n cazul ncapabililor), este ndreptait s exercite aciunea. Aciunile de stat nu pot fi introduse nici de creditorii chirografari, nici de motenitorii celui ndreptit i nici de procuror. Hotrrile judectoreti prin care s-au soluionat aciuni de stare civil sunt opozabile erga omenes. Fat de tertele persoane aceste hotarri sunt opozabile numai cu titlu de prezumii relative de adevr, care pot fi rsturnate prin proba contrar. Inregistrrile de stare civil definire, elemente generale Sunt operaii materiale care constau n consemnarea n scris a producerii/ existenei faptelor sau a ncheierii actelor din care rezult starea civil a unei persoane, consemnare fcut de organele de stat competente, n registrele de stare civil i cu respectarea procedurii prevzute de lege.

48

Reglementarea juridic este cuprins n Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civil. Astfel, nregistrrile de stare civila sunt de dou feluri : 1. ntocmirea actelor de stare civil Intocmirea vizeaz actele de natere, de castorie i de deces. Se nscriu prin meniune pe marginea actelor de stare civil ntocmite orice acte, fapte sau mprejurari care influenteaz sau modific starea civil care rezult din actul ntocmit. De exemplu : stabilirea, tgduirea sau contestarea filiaiei; adopia ; desfacerea, ncetarea sau anularea adopiei ; pierderea sau dobndirea cetteniei etc. Inregistrrile sunt organizate de stat prin lege i sunt de competena unor organe de specialitate ale administraiei publice locale : birouri/ oficii/servicii de stare civil ale primariilor i prefecturilor. Acestea in registele de stare civil i efectueaz nregistrrile n aceste registre. Situaii excepionale : naterea, decesul sau cstoria produse pe o nav sau pe o aeronav n timpul cltoriei n afara teritoriului rii, nregristrrile corespunztoare sunt fcute de comandantul navei sau aeronavei n jurnalul de bord, cu obligaia ca la ntoarcerea n ar s nainteze un extras autoritii publice locale din Sectorul 1 al municipiului Bucureti, care va ntocmi actul de stare civil ; pentru cettenii strini, la cererea lor, pentru apatrizii care au domiciliul sau se gsesc temporar pe teritoriul Romniei, nregistrrile se fac n aceleai condiii ca i pentru cetaenii romni. Pentru cettenii romni aflai n strintate, ntocmirea actelor de stare civil se face la misiunile diplomatice/ oficiile consulare ale Romniei sau la autoritaile locale competente In caz de mobilizare, rzboi sau aciuni umanitare pot efectua nregistrri ale actelor de stare civil cu privire la militari i personalul civil i cadrele militare desemnate de MAPN. 2. meniunile pe marginea actelor deja ntocmite Registrele de stare civil Se in n dou exemplare : unul se pstreaz dupa completare la primria comunei/ oraului/municipiului/sectorului unde s-au ntocmit ; al doilea se nainteaz spre pastrare la Consiliul Judeean sau la Consiliul General al Municipiului Bucureti, n termen de 30 de zile de la completarea tuturor filelor. Exist trei feluri de registre de stare civil : pentru nateri, pentru cstorii, pentru decese. In acestea, actele sau faptele de stare civil se nregistreaz la cerere, pe baza declaraiei fcut n acest scop, de ctre persoana ndreptait sau obligat la aceasta. Dac modificarea strii civile a unei persoane este urmarea unei hotrri judectoreti sau a unui act administrativ, hotrrea se comunic din oficiu autoritii competente pentru a efectua nregistrrile necesare. Intocmirea actelor de stare civil i nscrierea meniunilor se fac n limba romn i cu alfabet latin. Ofiterul de stare civil are obligaia de a verifica realitatea declaraiei i concordana ei cu actele de identitate, certificatele de stare civil i cu celelalte nscrisuri prezentate. In caz de refuz din partea ofiterului de stare civil sau a primarului de a efectua nregistrarea, persoana nemulumita poate sesiza Judectoria n a crei raz i are domiciliul.

49

Orice nregistrare fcut de o persoan necompetent este nul, nu ns i n cazul n care persoana n cauz a exercitat n mod public atribuia de ofier de stare civil. Orice tersturi, rzuiri, prescurtri sau adugiri, orice anulare, modificare, rectificare, completare a unei nregistrri n registrul de stare civil nu se poate face dect n temeiul unei hotarri judectoreti definitive i irevocabile. Pe baza actelor de stare civil fcute n registrele de stare civil, se elibereaz certificate de natere i de castorie (titularilor sau reprezentanilor legali ai acestora), precum i certificate de deces (membrilor de familie sau altor persoane ndreptite). Certificatele sunt nscrisuri doveditoare, dar nu sunt acte de stare civil ci simple copii dup actele originale din registru. Ele fac ns dovada deplin a strii civile, ca actele originale. Organele, persoanele ndreptaite s pretind dovada strii civile a unei persoane pot reine doar copia legalizat a acestor certificate - sau chiar copii simple- i nu originalul. Reguli speciale cu privire la numite nregistrri a/ nregistrarea naterii - se face prin ntocmirea actului de natere la starea civil a locului unde aceasta s-a produs, pe baza unei declaraii. Aceasta este fcut de oricare dintre prini sau de ctre medicul/ persoanele care au fost de fa la natere, de ctre personalul din unitatea unde a avut loc naterea sau de ctre rudele sau vecinii care au luat cunotinta de naterea copilului, n termen de 15 zile pentru copilul nscut viu, respectiv 3 zile pentru cel nscut mort, de la data naterii. In cazul copilului gsit, actul de natere este ntocmit de autoritatea local n raza creia a fost gsit, pe baza procesului verbal ntocmit de politie, de medic i de reprezentantul administraiei publice locale, n 30 de zile de la data gsirii. La fel se procedeaz i n cazul copilului abandonat de mam n spital, dac n 30 de zile nu s-a putut stabili identitatea mamei. Dac declaraia s-a fcut dup expirarea acestor termene dar nauntrul unui an de natere, ntocmirea actului de natere se face cu aprobarea primarului sau a efului misiunii diplomatice/oficiului consular. Dac declaraia fcut dup 1 an de la natere, nregistrarea se face n baza unei hotrri definitive i irevocabile. b/ nregistrarea stabilirii filiaiei - se face prin meniune pe marginea actului de natere i, dup caz, de cstorie i de deces, din oficiu (pe baza comunicrii de la organul care a emis actul) sau la cererea celui interesat(pe baza actului de recunoatere sau a hotarrii judectoreti definitive i irevocabile). Certificatele anterioare se retrag i se anuleaz, emiandu-se altele noi. c/ nregistrarea adopiei cu efecte restrnse - se face prin meniune, la cerere sau din oficiu, pe baza hotrrii judectoreti de ncuviintare a adopiei. Hotrrea trebuie comunicat n termen de 10 zile Primariei la care este nregistrat naterea celui adoptat. d/ nregistrarea adopiei cu efecte depline- adoptatului i se elibereaz un nou certificate de natere, de ctre autoritatea administraiei locale de la domiciliul adoptatorilor sau n raza creia se afla sediul instituiei de ocrotire la care se gasea adoptatul. In caz de anulare sau de desfacere a adopiei, despre aceasta se face meniune pe actul de natere iniial i, dupa caz, pe acela ntocmit n urma adopiei, pe actul de castorie, pe actele de natere ale minorilor celui adoptat.

50

e/ nregistrarea castoriei- se face prin ntocmirea actului de cstorie, pe baza declaraiei de cstorie facut personal de viitorii soi. Actul de castorie se ntocmete ndat dupa ncheierea cstoriei i se semneaz de soi i de delegatul de stare civil. f/ nregistrarea divorului- se face, din oficiu, prin meniune pe marginea actului de castorie, pe baza dispozitivului hotarrii de divor, care se comunic din oficiu de ctre Instana de fond. La fel se nregistreaz i ncetarea castoriei prin decesul sau declararea judectoreasc a unuia dintre soi. g/ nregistrarea schimbrii numelui pe cale administrativ i a acordrii/perderii ceteniei romne - se face prin meniuni pe marginea acului de natere (i dup caz pe marginea actului de castorie), pe baza comunicrii oganului care a aprobat schimbarea, sau la cererea celui interesat. h/ nregistrarea decesului - se face prin ntocmirea actului de deces, pe baza declaraiei de deces nsoit de certificatul constatator al decesului eliberat de un medic autorizat, n registrul de decese de la locul unde s-a produs decesul. Declaraia de deces trebuie fcut n termen de 3 zile de la deces ; in caz de moarte violent, sinucidere, accident sau dac se descoper un cadavru, termenul este de 48 de ore de la momentul decesului sau din momentul gsirii cadavrului (caz n care e nevoie i de o dovad de la poliie sau de la parchet din care rezult c acestea au fost sesizate despre deces). Dupa expirarea acestor termene nregistrarea mortii se poate face numai cu aprobarea parchetului local. Pe lng ceritificatul de deces Primaria elibereaz i o adeverint care confirm efectuarea nregistrrii decesului. In cazul negsirii i neexaminrii cadavrului, nregistrarea decesului se poate face doar pe baza unei hotrri judectoreti de declarare a mortii, caz n care nregistrarea decesului se face din oficiu, la primria locului de natere al celui declarat mort sau a domiciliului celui declarat mort. ntocmirea actelor de stare civil 1. ntocmirea actului de natere36 ntocmirea actului de natere se face la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor n a crui raz administrativ-teritorial s-a produs evenimentul, pe baza declaraiei verbale a persoanelor prevzute la art. 19, a actului de identitate al mamei i al declarantului, a certificatului medical constatator al naterii i, dup caz, a certificatului de cstorie al prinilor. Dac declaraia privete pe un copil din afara cstoriei, iar recunoaterea paternitii are loc n momentul declarrii naterii, datele privind pe tatl copilului se nscriu n rubricile corespunztoare din cuprinsul actului de natere ce se ntocmete. Declararea naterii se face n termen de 15 zile pentru copilul nscut viu i n termen de 3 zile pentru copilul nscut mort. Termenele se socotesc de la data naterii. n cazul n care copilul nscut viu a decedat nuntrul termenului de 15 zile, declararea naterii se face n termen de 24 de ore de la data decesului. Pentru copilul nscut mort se ntocmete numai actul de natere. Numele de familie i prenumele copilului se stabilesc potrivit legii. Ofierul de stare civil poate refuza nscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole, prinii putnd opta pentru un nume corespunztor. Dac prinii nu au nume
36

A se vedea cap. II, sect. 1, art. 17 26 din Legea 119/1996

51

de familie comun sau exist neconcordan ntre prenumele copilului trecut n certificatul medical constatator al naterii i declaraia verbal a declarantului, ntocmirea actului de natere se face pe baza declaraiei scrise i semnate de ambii prini, din care s rezulte numele de familie i prenumele copilului. n caz de nenelegere ntre prini, va decide serviciul public comunitar local de evidena persoanelor de la locul nregistrrii naterii, prin dispoziie scris. Au obligaia de a face declaraia de natere oricare dintre prini, iar dac, din diferite motive, nu o pot face, obligaia declarrii revine medicului, persoanelor care au fost de fa la natere sau personalului din unitatea n care a avut loc naterea, rudelor ori vecinilor care au luat cunotin despre naterea unui copil. Cnd declaraia de natere a fost fcut dup expirarea termenelor prevzute de prezenta lege (art. 17 alin. 3), nuntrul termenului de un an de la natere, ntocmirea actului de natere se face cu aprobarea primarului, respectiv a efului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carier. Dac naterea s-a produs n strintate i ntocmirea actului nu a fost fcut la misiunea diplomatic sau la oficiul consular de carier al Romniei ori la autoritatea local din strintate, ntocmirea actului de natere se face n ar, la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor de la domiciliul prinilor, dup ce Ministerul Administraiei i Internelor verific, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dac naterea nu a fost nregistrat n strintate. Cnd declaraia a fost fcut dup trecerea unui an de la data naterii, ntocmirea actului se face n baza hotrrii judectoreti definitive i irevocabile, care trebuie s conin toate datele necesare ntocmirii actului de natere. Aciunea se introduce la judectoria n a crei raz are domiciliul persoana interesat sau unde are sediul instituia de ocrotire a copilului. n vederea soluionrii, instana solicit poliiei verificri pentru stabilirea identitii, precum i avizul medicului legist cu privire la vrsta i sexul persoanei al crei act de natere se cere a fi ntocmit. Judecarea cauzei se face cu participarea procurorului. Aceste dispozitii sunt aplicabile n mod corespunztor i n cazul n care naterea unui cetean romn s-a produs n strintate, iar declaraia de natere se face n ar. Orice persoan care a gsit un copil ale crui date de identificare nu se cunosc este obligat s anune cea mai apropiat unitate de poliie, n termen de 24 de ore. ntocmirea actului de natere al copilului gsit se face n termen de 30 de zile de la data gsirii acestuia, de ctre serviciul public comunitar de eviden a persoanelor n a crui raz administrativ teritorial a fost gsit copilul, pe baza unui proces-verbal ntocmit i semnat de reprezentantul serviciului public de asisten social, de reprezentantul unitii de poliie competente i de medic. n procesul-verbal care se ntocmete n termen de 3 zile de la data gsirii copilului, trebuie s se menioneze data, locul i mprejurrile n care a fost gsit copilul, sexul i data presupus a naterii acestuia, stabilit de medic. Obligaia de a face demersurile necesare n vederea nregistrrii naterii copilului revine serviciului public de asisten social n a crui raz administrativ-teritorial a fost gsit acesta. ntocmirea actului de natere n cazul copilului prsit de mam n maternitate se face la mplinirea termenului de 30 de zile de la ntocmirea procesului-verbal de constatare a prsirii copilului, semnat de reprezentantul Direciei generale de asisten social i protecia copilului, reprezentantul poliiei i cel al maternitii.

52

Dac identitatea mamei nu a fost stabilit n termenul precizat mai sus, serviciul public de asisten social n a crui raz teritorial a fost gsit copilul, pe baza documentaiei transmise de Direcia general de asisten social i protecia copilului, are obligaia ca n termen de 5 zile, s obin dispoziia de stabilire a numelui i prenumelui copilului i s fac declaraia de nregistrare a naterii la serviciul public comunitar de eviden a persoanelor. ntocmirea actului de natere se face pe baza procesului-verbal, a certificatului medical constatator al naterii, a dispoziiei de plasament n regim de urgen, a rspunsului poliiei cu privire la rezultatul verificrilor privind identitatea mamei, a dispoziiei de stabilire a numelui i prenumelui copilului i a declaraiei de nregistrare a naterii. n aceste cazuri (copilul gasit si copilul abandonat), dac nu se cunosc numele de familie i prenumele copilului, acestea se stabilesc, prin dispoziie, de ctre primarul localitii unde se nregistreaz naterea. La nregistrarea naterii, ofierul de stare civil atribuie i nscrie codul numeric personal, care se menioneaz n certificatul de natere, precum i n toate celelalte acte care privesc persoana n cauz. n cazul adopiei se va ntocmi un nou act de natere de ctre serviciul public comunitar local de evidena persoanelor de la domiciliul adoptatului sau n raza creia se afl sediul instituiei de ocrotire n ngrijirea creia se gsete adoptatul. n situaia n care adoptatorii sunt ceteni strini ori ceteni romni cu domiciliul sau cu reedina n strintate, noul act de natere se va ntocmi de ctre serviciul public comunitar local de evidena persoanelor n a crui raz administrativ-teritorial are domiciliul cel adoptat sau unde i are sediul instituia de ocrotire, n cazul copiilor aflai n ngrijirea acesteia. n noul act de natere ntocmit, rubrica "Locul naterii" se va completa cu denumirea unitii administrativ-teritoriale unde i are sediul serviciului public comunitar local de evidena persoanelor care ntocmete actul. 2. ntocmirea actului de cstorie37 Cstoria se ncheie de ctre ofierul de stare civil, la sediul serviciului public comunitar local de eviden a persoanelor, sectorului municipiului Bucureti, oraului sau comunei n a crei raz administrativ-teritorial i are domiciliul sau reedina unul dintre viitorii soi. Cstoria se poate ncheia n afara sediului serviciului public comunitar local de eviden a persoanelor, cu aprobarea primarului, dac din motive temeinice unul dintre soi se afl n imposibilitate de a se prezenta. Declaraia de cstorie se face personal de ctre viitorii soi, n scris, la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor unde urmeaz a se ncheia cstoria. Ofierul de stare civil, care primete declaraia de cstorie, solicit viitorilor soi s prezinte actele de identitate, certificatele de natere, certificatele medicale privind starea sntii acestora i, dac este cazul, dovezi privind desfacerea sau ncetarea cstoriei, precum i aprobarea preedintelui consiliului judeean sau a primarului general al municipiului Bucureti pentru ncheierea cstoriei, n cazul existenei unor impedimente rezultate din condiiile de vrst, rudenie fireasc sau adopie, n condiiile prevzute de lege.
37

A se vedea cap.II, sect. 2, art. 27 33 din legea 119/1996

53

Dac unul dintre viitorii soi nu se afl n localitatea unde urmeaz a se ncheia cstoria, el poate face declaraia de cstorie la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor n a crui raz administrativ-teritorial are domiciliul sau reedina, care o transmite, n termen de 48 de ore, la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor unde urmeaz a se ncheia cstoria. Prin grija ofierului de stare civil, declaraia de cstorie va fi publicat, prin afiarea n extras, n ziua n care a fost primit, la locul special amenajat la sediul primriei unde se va ncheia cstoria.38 Cstoria se ncheie n termen de 10 zile, n care se cuprind att ziua cnd a fost fcut declaraia de cstorie, ct i ziua n care se oficiaz cstoria. Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucureti, al oraului sau al comunei unde urmeaz a se ncheia cstoria poate s ncuviineze, pentru motive temeinice, ncheierea cstoriei nainte de mplinirea acestui termen. Ofierul de stare civil nu ncheie cstoria dac constat c nu sunt ndeplinite cerinele legii, consemnnd refuzul ntr-un proces-verbal. Dispoziiile art. 10 sunt aplicabile n mod corespunztor, in sensul ca persoana nemulumit poate sesiza judectoria n raza creia domiciliaz. La ncheierea cstoriei, ofierul de stare civil ia consimmntul viitorilor soi, liber i deplin exprimat, n prezena a doi martori, dup care i declar cstorii, le citete dispoziiile din Codul familiei, privind drepturile i obligaiile soilor, i ntocmete, de ndat, actul de cstorie. Actul de cstorie se semneaz de ctre soi, cu numele de familie pe care au convenit s l poarte n timpul cstoriei, de cei doi martori i de ctre ofierul de stare civil. La ncheierea cstoriei ntre ceteni strini sau ntre acetia i ceteni romni, dac nu cunosc limba romn, precum i n cazul n care unul sau ambii viitori soi sunt surdomui, se va folosi interpret autorizat, ncheindu-se n acest sens un proces-verbal. Ofierul de stare civil poate ncheia cstoria ntre ceteni strini numai dac, pe lng actele prevzute la art. 28, viitorii soi prezint dovezi eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale rilor ai cror ceteni sunt, din care s rezulte c sunt ndeplinite condiiile de fond, cerute de legea lor naional, pentru ncheierea cstoriei. ntocmirea actului de deces39 ntocmirea actului de deces se face la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor n a crui raz administrativ-teritorial s-a produs decesul, pe baza declaraiei verbale fcute de ctre membrii familiei decedatului, iar n lipsa acestora, de ctre colocatari, vecini, administratorul imobilului, medicul sau alt cadru din unitatea sanitar unde s-a produs decesul, i a certificatului medical constatator al decesului. Declarantul va depune certificatul medical constatator al decesului, actul de identitate i, dac este cazul, livretul militar sau adeverina de recrutare ale celui decedat. Declararea decesului se face n termen de 3 zile de la data ncetrii din via a persoanei. n acest termen se cuprinde att ziua n care s-a produs decesul, ct i ziua n care se face declaraia. Cnd decesul se datoreaz unei sinucideri, unui accident sau altor
38 39

Articolul a fost introdus prin art. II pct. 1 din Legea nr. 23/1999 A se vedea cap.II, sect. a 3-a, art. 34 41 din Legea 119/1996

54

cauze violente, precum i n cazul gsirii unui cadavru, declararea se face n termen de 48 de ore, socotit din momentul decesului sau al gsirii cadavrului. n aceste cazuri, pentru ntocmirea actului de deces este necesar i dovada eliberat de poliie sau de Parchet, din care s rezulte c una dintre aceste autoriti a fost sesizat despre deces. n cazul n care decesul nu a fost declarat n termen, ntocmirea actului de deces se face cu aprobarea Parchetului. n cazul n care se declar decesul unui copil nscut viu, care a ncetat din via fr ca declararea naterii s fi fost fcut n termenele prevzute de lege, ofierul de stare civil va ntocmi mai nti actul de natere i apoi pe cel de deces. Dac, din motive temeinice, actul de natere nu poate fi ntocmit, ofierul de stare civil ntocmete actul de deces i ulterior urmrete nregistrarea naterii. Certificatul medical constatator al decesului, n care se consemneaz cauza decesului, se ntocmete i se semneaz de ctre medic sau, n lipsa acestuia, de ctre un cadru mediu sanitar care a fcut constatarea. Dac decesul s-a produs pe o nav sau pe o aeronav i nu exist medic la bord, constatarea decesului se va face n primul port sau aeroport de escal, de ctre un medic. n situaia cnd durata cltoriei navei pn la primul port de escal este mai mare de 24 de ore, constatarea decesului se face de ctre comandant, mpreun cu consiliul de bord, i se consemneaz n jurnalul de bord. n caz de moarte violent, comandantul navei va efectua cercetri, potrivit legii. Actul de identitate i livretul militar sau adeverina de recrutare ale persoanei decedate se rein de ctre ofierul de stare civil i se nainteaz, dup caz, serviciului public comunitar de eviden a persoanelor sau comandamentului militar, pn la data de 5 a lunii urmtoare. n cazurile n care declarantul nu poate prezenta aceste acte va preciza, n scris, motivul neprezentrii acestora i datele de stare civil ale decedatului. Declaraia se nainteaz autoritilor competente. ntocmirea actului de deces privind un cadavru gsit se face la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor n a crui raz administrativ-teritorial a fost gsit. nregistrarea cadavrului neidentificat se va face pe baza documentelor prevzute la art. 34 i la art. 35 alin. (3), (si anume declaraia verbala fcuta de ctre membrii familiei decedatului, iar n lipsa acestora, de ctre colocatari, vecini, administratorul imobilului, medicul sau alt cadru din unitatea sanitar unde s-a produs decesul, i a certificatului medical constatator al decesului si dovada eliberat de poliie sau de Parchet). precum i a procesului-verbal ntocmit de medic, care va cuprinde vrsta, sexul, locul unde a fost gsit cadavrul, data i cauza decesului. Datele privind identitatea cadavrului, stabilite ulterior de ctre autoritile administraiei publice competente, se nscriu prin meniune pe actul respectiv. Meniunea se comunic serviciului public comunitar local de eviden a persoanelor care are n pstrare actul de natere, poliiei i, dup caz, comandamentului militar. Ofierul de stare civil, dup ntocmirea actului de deces, elibereaz declarantului o adeverin de nhumare sau de incinerare a cadavrului. nhumarea sau incinerarea unui cetean romn, al crui deces s-a produs i s-a nregistrat n strintate, se face pe baza adeverinei eliberate de serviciul public comunitar local de evidena persoanelor n a crui raz administrativ-teritorial urmeaz s se fac nhumarea sau incinerarea. Cnd decesul ceteanului romn s-a nregistrat la misiunea diplomatic a Romniei, adeverina se va elibera pe baza certificatului de deces eliberat de misiunea diplomatic sau de oficiul consular de carier.

55

Dac decesul unui cetean romn s-a produs pe o aeronav aflat n afara teritoriului Romniei sau pe o nav aflat n afara apelor teritoriale romne, iar cadavrul este transportat n ar, nhumarea sau incinerarea se face pe baza dovezii eliberate de comandantul navei sau al aeronavei, potrivit art. 8 alin. (6). ntocmirea actului de deces, n baza unei hotrri judectoreti definitive declarative de moarte, se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, dup caz, la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor de la: a) locul de natere al celui declarat mort; b) domiciliul celui declarat mort, n cazul cnd actul de natere a fost ntocmit la autoritile locale din strintate; c) domiciliul persoanei care a solicitat declararea judectoreasc a morii, n situaia n care locul naterii i domiciliul decedatului nu sunt cunoscute. ntocmirea actelor de stare civil ale cetenilor romni aflai n strintate ntocmirea actelor de stare civil privind pe cetenii romni aflai n strintate se face la misiunile diplomatice, la oficiile consulare de carier ale Romniei sau la autoritile locale competente. Potrivit art.42 alin 2 cetenii romni aflai n strintate pot solicita nscrierea n registrele de stare civil romne, de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carier ale Romniei, a certificatelor de stare civil eliberate de autoritile strine, care i privete, n cazul n care nregistrarea actului sau faptului de stare civil a fost fcut n prealabil la autoritatea din statul n care acetia de afl; nscrierea se face cu aprobarea efilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, iar refuzul acestora de motiveaz. Alin. 3 al aceluiasi articol prevede ca autoritatea competent n materie de eviden a populaiei repartizeaz misiunilor diplomatice i oficiilor consulare ale Romniei liste cu coduri numerice precalculate, n vederea nscrierii lor n actele de natere ntocmite i n certificatele eliberate n baza acestora.40 efii misiunilor diplomatice i ai oficiilor consulare de carier ale Romniei ncheie cstorii ntre ceteni romni sau dac unul dintre viitorii soi este cetean romn, dac aceasta este n concordan cu legislaia rii n care sunt acreditai. Misiunile diplomatice i oficiile consulare de carier ale Romniei trimit, prin Ministerul Afacerilor Externe, actele din primul exemplar al registrelor de stare civil, pe msura completrii lor, la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor a sectorului 1 al municipiului Bucureti, mpreun cu documentele primare pe baza crora s-a ntocmit actul. Al doilea exemplar al actelor din registrele de stare civil va fi trimis, n termen de 30 de zile de la data cnd toate actele au fost completate, la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor a municipiului Bucureti. Actele de stare civil ale cetenilor romni, ntocmite la autoritile strine, au putere doveditoare n ar numai dac sunt nscrise sau transcrise n registrele de stare civil romne. Transcrierea actelor de stare civil i nscrierea meniunilor primite din srintate se efectueaz cu aprobarea Ministerului Administraiei i Internelor. Ceteanul romn este obligat ca, n termen de 6 luni de la ntoarcerea n ar sau de la primirea din strintate a certificatului sau a extrasului de stare civil, s cear transcrierea acestor acte la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor n a crui raz administrativ teritorial are domiciliul. nscrierea sau transmiterea n registrele de stare civil romne a
40

Alineatele (2) i (3) au fost introduse prin art. I pct. 5 din Legea nr. 94/2004.

56

certificatelor sau a extraselor de stare civil eliberate de autoritile strine, care nu conin toate rubricile prevzute de certificatele de stare civil romne, se efectueaz pe baza documentului original emis de autoritile strine i a altor nscrisuri autentice, emise de autoritile publice competente romne sau, dup caz, strine, care fac dovada datelor care trebuie nscrise la rubricile respective, prezentate de solicitant. Cetenii romni ale cror acte de stare civil au fost nregistrate n localiti care au aparinut Romniei, iar n prezent se gsesc pe teritoriul altor state, pot solicita ntocmirea actelor de stare civil la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor n a crui raz administrativ-teritorial au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civil ce se gsete n pstrarea Arhivelor Naionale. Transcrierea acestor extrase n registrele de stare civil se va face cu aprobarea Ministerului Administraiei i Internelor. nscrierea meniunilor n actele de stare civil41 n actele de natere i, atunci cnd este cazul, n cele de cstorie sau de deces se nscriu meniuni cu privire la modificrile intervenite n starea civil a persoanei, n urmtoarele cazuri: a) stabilirea filiaiei prin recunoatere sau hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil i ncuviinarea purtrii numelui. nscrierea meniunii de stabilire a filiaiei pe actul de natere i, dup caz, de cstorie i de deces se face din oficiu sau la cererea celui interesat, pe baza actului de recunoatere ntocmit potrivit legii sau a hotrrii judectoreti definitive i irevocabile. n situaia n care, ulterior, prin hotrre definitiv i irevocabil s-a ncuviinat purtarea numelui de familie al printelui fa de care s-a stabilit filiaia, meniunea se nscrie i pe actele de natere ale copiilor minori, iar n cazul copiilor majori, numai la cererea acestora. b) contestarea recunoaterii sau tgduirea paternitii; c) cstorie, desfacerea, ncetarea sau anularea cstoriei; ncetarea cstoriei prin decesul sau prin declararea judectoreasc a morii unuia dintre soi, anularea sau desfacerea cstoriei se nscriu prin meniune pe actul de cstorie i pe cele de natere ale fotilor soi. Meniunea se nscrie, din oficiu, pe baza comunicrii primite de la ofierul strii civile care a ntocmit actul de deces, a hotrrii judectoreti definitive i irevocabile ori la cererea persoanei interesate. d) adopie, desfacerea, ncetarea sau anularea adopiei. Anularea sau desfacerea adopiei, dispus prin hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil, se nscrie, prin meniune, pe actul de natere iniial i, dup caz, pe cel ntocmit n urma adopiei, pe actul de cstorie i pe actele de natere ale copiilor minori ai celui adoptat, iar n cazul copiilor majori, numai la cererea acestora. Meniunea se nscrie, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, pe baza hotrrii judectoreti definitive i irevocabile. e) pierderea sau dobndirea ceteniei romne; Meniunile privind acordarea sau pierderea ceteniei romne se nscriu pe actul de natere i, dac este cazul, pe cel de cstorie, pe baza comunicrii transmise de Ministerul Administraiei i Internelor. f) schimbarea numelui; Meniunea privitoare la schimbarea numelui se nscrie pe actele de stare civil ale persoanei n cauz, potrivit legii. g) deces;
41

A se vedea cap. III, art. 44 51 din Legea 119/1996

57

h) rectificare, completare sau anulare a actelor de stare civil ori a meniunilor nscrise pe ele; i) schimbarea sexului, dup rmnerea definitiv i irevocabil a hotrrii judectoreti. La cerere, persoanelor ndreptite li se pot elibera, in conditiile legii 42, certificate de stare civil cu meniunile nscrise n actele de stare civil. Certificatele de stare civil eliberate anterior se retrag i se anuleaz. Actele de stare civila, anularea rectificarea si reconstituirea acestora ; Actele de stare civil Sunt nscrisuri autentice ntocmite n registrele de stare civil, de ctre delegatul de stare civil, care cuprind elementele strii civile a persoanei i fac dovada acesteia. Au o natura mixta, avand elemente de drept civil si de drept administrativ.43 Noiunea de act are n acest caz sensul de instrument (mijloc de prob) i nu de negotium (manifestare de voin), actul de stare civil fiind fila din registrul de stare civil- fie c e vorba de registrul de nateri, castorii sau decese-, fila completat de delegatul de stare civil. Ca nscrisuri autentice, actele de stare civil servesc att ca mijloc de individualizare a persoanei prin elementele de stare civil atestate, dar i ca mijloace de prob a acestor elemente. Actele de stare civil au putere doveditoare absolut, fcnd dovada pn la nscrierea n fals pentru toate meniunile nscrise pe baza propriilor constatri ale delegatului, iar cu privire la meniunile nscrise pe baza declaraiilor fcute, ele fac dovada numai pn la proba contrar. Actele de stare civila i nregistrrile fcute pe acestea pe baza unei hotrri judectoreti definitive i irevocabile sunt opozabile erga omens, pn la proba contrar. Persoanele care ntocmesc acte de stare civil Atribuiile de stare civil se ndeplinesc de ctre consiliile judeene i de ctre servicii publice comunitare locale de eviden a persoanelor ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureti, oraelor i comunelor, prin ofierii de stare civil. Au calitatea de ofieri de stare civil: a) primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureti, oraelor i comunelor; b) efii misiunilor diplomatice i ai oficiilor consulare de carier ale Romniei; c) comandanii de nave i aeronave. Exercitarea atribuiilor de ofier de stare civil poate fi delegata de catre primari i efii misiunilor diplomatice i ai oficiilor consulare de carier ale Romniei sau poate fi retrasa, dup caz, viceprimarului, secretarului sau altor funcionari cu competen n acest domeniu, respectiv unuia dintre agenii diplomatici sau unuia dintre funcionarii consulari. Ofierul de stare civil nu poate ntocmi acte de stare civil cnd este parte sau declarant. n asemenea cazuri, el va delega o alt persoan, n condiiile legii.

42 43

A se vedea art. 11 din Legea 119/1996 Idem, pag.125;

58

Potrivit art 4 din Legea 119/1996, cetenii strini care au domiciliul sau se afl temporar n Romnia pot cere nregistrarea actelor i faptelor de stare civil n aceleai condiii ca i cetenii romni. Persoanele fr cetenie sunt obligate s solicite nregistrarea actelor i faptelor de stare civil la serviciile publice comunitare locale de eviden a persoanelor competente. Cetenii strini pot cere, iar persoanele fr cetenie sunt obligate s solicite nscrierea de meniuni pe actele de stare civil ntocmite n registrele de stare civil romne. Dac un cetean strin s-a cstorit sau a decedat pe teritoriul Romniei, ofierul de stare civil care a ntocmit actul va trimite, n termen de 5 zile de la nregistrare, un extras de pe actul respectiv organului competent al Ministerului Administraiei i Internelor, care l va transmite misiunii diplomatice sau oficiului consular al rii respective acreditate n Romnia, potrivit obligaiilor izvorte din tratate, acorduri sau convenii la care Romnia este parte sau pe baz de reciprocitate. nregistrarea actelor i faptelor de stare civil i nscrierea meniunilor se fac la cerere, pe baza declaraiei persoanei obligate la aceasta, sau din oficiu, n condiiile prevzute de prezenta lege. Numele de familie i prenumele se scriu aa cum rezult din actele de identitate, din certificatele de stare civil i din alte nscrisuri prezentate de declarant sau primite de la autoritile prevzute de lege. ntocmirea actelor de stare civil, precum i nscrierea meniunilor se fac n limba romn. Ofierul de stare civil este obligat s verifice realitatea coninutului declaraiei i concordana acesteia cu actele de identitate, certificatele de stare civil i cu celelalte nscrisuri prezentate de declarant. Actul de stare civil, ntocmit n temeiul declaraiei, se semneaz de ctre ofierul de stare civil i de ctre declarant. n cazul n care declarantul nu poate semna, ofierul de stare civil menioneaz aceasta pe actul de stare civil, pe care l semneaz. Este interzis s se fac tersturi, rzuiri, prescurtri i adugri n actele de stare civil. Actele de stare civil ntocmite de o persoan care a exercitat n mod public atribuiile de ofier de stare civil, cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt valabile, chiar dac acea persoan nu avea aceast calitate. Dac naterea sau decesul are loc n tren, pe o nav sau aerovan, ori ntr-un alt mijloc de transport n timpul cltoriei pe teritoriul Romniei, ntocmirea actului de stare civil se face la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor a locului de coborre sau de debarcare. n cazul n care naterea, cstoria sau decesul are loc pe o nav, n timpul unei cltorii n afara apelor teritoriale romne, evenimentul se nregistreaz n jurnalul de bord de ctre comandantul navei. Comandantul navei poate ncheia cstorii numai ntre persoane de cetenie romn. El poate aproba, pentru motive temeinice, reducerea termenului prevzut la art. 29 alin. (2). Dac naterea sau decesul are loc pe o aeronav, n timpul unei cltorii n afara teritoriului Romniei, evenimentul se nregistreaz de comandantul aeronavei n carnetul de drum. nregistrrile fcute n jurnalul de bord sau n carnetul de drum, vor cuprinde toate datele necesare ntocmirii actului de stare civil, precum i semnturile cerute de lege, ele fcnd dovada evenimentului pn la ntocmirea actului n condiiile prevzute de alin. (6), si anume, comandantul navei sau al aeronavei elibereaz persoanelor ndreptite o dovad cu privire la nregistrarea fcut, iar la sosirea n ar nainteaz prin cpitnia portului, respectiv prin comandantul aeroportului, un extras de pe jurnalul de

59

bord sau de pe carnetul de drum, la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor a sectorului 1 al municipiului Bucureti, care va ntocmi actul de stare civil. Articolul 9 prevede ca orice modificare intervenit n statutul civil al unei persoane, ca urmare a ntocmirii unui act de stare civil sau, dup caz, dispus printr-o hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil, ori printr-un act administrativ, se comunic din oficiu, n termen de 10 zile, autoritii administraiei publice locale unde sa ntocmit actul de natere, de cstorie sau de deces al persoanei la care aceast modificare se refer, n vederea nscrierii meniunilor corespunztoare. n cazul n care ofierul de stare civil refuz s ntocmeasc un act sau s nscrie o meniune ce intr n atribuiile sale, persoana nemulumit poate sesiza judectoria n raza creia domiciliaz. Pe baza actelor de stare civil se elibereaz certificate de natere i de cstorie titularilor sau reprezentanilor legali ai acestora, iar certificate de deces, membrilor familiei sau altor personae ndreptite. Certificatele de stare civil se pot elibera i altor persoane mputernicite prin procur special. n cazul n care certificatul de stare civil nu a fost eliberat la data ntocmirii actului, eliberarea acestuia se face la cererea scris a persoanei ndreptite. Cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor care are n pstrare registrul de stare civil sau de la domiciliul ori reedina petiionarului. n cazul n care registrul de stare civil nu se afl n pstrarea autoritii la care s-a depus cererea, aceasta l solicit autoritii administraiei publice competente, n termen de 3 zile. n situaia n care exemplarul 1 al actului de stare civil lipsete ori actele au fost predate Arhivelor Naionale, serviciul public comunitar local de evidena persoanelor care primete cererea solicit extras, dup caz, de pe actul ce se gsete n pstrarea consiliului judeean, a Consiliului General al Municipiului Bucureti ori a Arhivelor Naionale, pe baza cruia ntocmete i elibereaz certificatul de stare civil. Eliberarea extraselor de pe actele de stare civil aflate n pstrarea Arhivelor Naionale, la cererea oficiilor de stare civil i a structurilor competente ale Ministerului Administraiei i Internelor, precum i a altor autoriti publice, se face gratuit. Eliberarea altor certificate n locul celor pierdute, sustrase, distruse sau deteriorate este supus taxei de timbru, potrivit legii. Cererile privind procurarea i eliberarea certificatelor de stare civil ale cetenilor strini, ale cror acte i fapte de stare civil sau produs i s-au nregistrat n Romnia, adresate misiunilor diplomatice i oficiilor consulare ale acestor ri, acreditate n Romnia, precum i ale cetenilor romni cu domiciliul sau reedina n strintate, adresate misiunilor diplomatice i oficiilor consulare de carier ale Romniei sau Ministerului Administraiei i Internelor, vor fi soluionate de Ministerul Administraiei i Internelor. Transmiterea acestor documente se va face, dup caz, prin Ministerul Afacerilor Externe, dac actele au fost solicitate prin misiunile diplomatice i oficiile consulare de carier ale Romniei, prin misiunile diplomatice i oficiile consulare acreditate n Romnia sau prin Ministerul Administraiei i Internelor, potrivit conveniilor la care ara noastr este parte. Certificatele de stare civil eliberate de serviciile publice comunitare locale de eviden a persoanelor, care au nregistrat actele i faptele de stare civil, sunt valabile i n strintate. Potrivit art. 12. - (1) este interzis reinerea certificatelor de stare civil de ctre orice persoan, cu excepia cazurilor prevzute de lege. n cazul n care autoritile

60

nvestite cu atribuii de stare civil constat c unele date din cuprinsul unui certificat de stare civil nu corespund cu cele din actul pe baza cruia a fost eliberat, certificatul se reine i se sesizeaz serviciul public comunitar local de evidena persoanelor competent, n vederea anulrii i eliberrii unui nou certificat. Anularea modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civil i a meniunilor Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civil i a meniunilor nscrise pe acestea se pot face numai n temeiul unei hotrri judectoreti definitive i irevocabile. n cazul anulrii, completrii i modificrii actelor de stare civil, sesizarea instanei judectoreti se face de ctre persoana interesat, de ctre structurile de stare civil din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau judeene de eviden a persoanelor ori de ctre parchet. Cererea se soluioneaz de judectoria n a crei raz teritorial se afl domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificrilor efectuate de serviciul public comunitar local de eviden a persoanelor i a concluziilor procurorului. Soluionarea cererilor de anulare, completare i modificare a actelor de stare civil formulate de cetenii romni cu domiciliul n strintate i de strini este de competena Judectoriei Sectorului 1 al municipiului Bucureti. Actele de stare civil reconstituite nu pot fi completate. Datorita faptului c normele care reglementeaz starea civil sunt de ordine public, avnd un caracter imperativ, nclcarea lor atrage nulitatea absolut a actului. Intana competent este judectoria de la domiciliul/sediul reclamantului, iar judecata se face pe baza cercetrilor poliiei i cu ascultarea concluziilor procurorului Practica judiciar a evideniat cteva cazuri frecvente n care actele de stare civil sunt lovite de nulitate : -nregistrarea fcut de o persoan necompetent, cu excepia cazului n care aceasta i-a ndeplinit n mod public atribuiile de stare civil ; -nregistrarea privind un act sau fapt care care nu s-a produs ; - nregistrarea fcut pe baza unui act juridic care a fost ulterior anulat -anularea nregistrrii n cazul n care ulterior se procura actul original care a fost reconstituit. Anularea, completarea i modificarea unui act de stare civil sau a unei meniuni nscrise pe acesta, dispuse prin hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil, precum i rectificarea unui act de stare civil sau a meniunilor nscrise pe acesta, aprobat prin dispoziia primarului, se nscriu numai prin meniune pe marginea actului de stare civil corespunztoare. Rectificarea, modificarea i completarea actelor de stare civil Rectificarea = corectarea, nlocuirea unor meniuni greite cu cea real Completrea= nregistrarea unei meniuni care iniial fusese comis Modificarea= schimbarea unor meniuni din act, care au fost correct nscrise iniial, dar care nu mai corespund situaiei reale.

61

Rectificarea, modificarea i completarea actelor de stare civil se obine printr-o aciune adresat Instantei. Obiectul acestei aciuni l constituie direct i exclusive actele de stare civil din register, pe care se face apoi meniune, pe baza hotrrii judectoreti. Cnd este eronat i incomplet doar certificatul i nu registrul, rectificarea i completarea se fac direct de ctre primria emitent, pe baza unei simple cereri adresate acesteia. Rectificarea actelor de stare civil i a meniunilor nscrise pe marginea acestora se face n temeiul dispoziiei primarului unitii administrativ-teritoriale care are n pstrare actul de stare civil, din oficiu sau la cererea persoanei interesate. Cererea de rectificare a actelor de stare civil i a meniunilor nscrise pe acestea, nsoit de actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de eviden a persoanelor care are n pstrare actul de stare civil sau la serviciul public comunitar local de eviden a persoanelor de la locul de domiciliu. Cererea se soluioneaz n termen de 30 de zile, prin emiterea dispoziiei primarului care se comunic solicitantului n termen de 10 zile de la data emiterii. Dispoziia primarului poate fi contestat la instana judectoreasc n a crei raz teritorial i are sediul autoritatea emitent, n condiiile legii. Actele de stare civil reconstituite nu pot fi rectificate. Reconstituirea si intocmirea ulterioar a actelor de stare civil 1. Potrivit art. 52 al Legii 119/1996, reconstituirea actelor de stare civil se poate face, la cerere, fiind posibila atunci cnd un act de stare civil a existat dar nu poate fi procurat, dac: a) registrele de stare civil au fost pierdute sau distruse, n totalitate ori n parte; este vorba de situaia in care au fost pierdute ambele exemplare ale registrului. b) actul de stare civil a fost ntocmit n strintate i nu poate fi procurat certificatul ori extrasul de pe acest act. Procedura nu este judectoreasc ci administrativ i se refer doar la actele de natere, castories au deces i nu la meniunile pe marginea acestora. Soluionarea cererii se face prin dispoziia primarului, care poate fi contestata la Instana n a carei raz se afl sediul autoritatii emitente. Dac ulterior reconstituirii actul original ntocmit n strintate este procurat, actul reconstituit se anuleaz. 2. ntocmirea ulterioar a actelor de stare civil se poate cere dac: a) ntocmirea actului de natere sau de deces a fost omis, dei au fost depuse actele necesare ntocmirii acestuia; b) ntocmirea actului de cstorie a fost omis, dei a fost luat consimmntul soilor de ctre ofierul de stare civil. Procedura care se aplic este comun cu aceea pentru reconstituirea actelor de stare civil. Cererea de reconstituire sau de ntocmire ulterioar a unui act de stare civil, nsoit de actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidena persoanelor, competent s ntocmeasc actul, sau a locului de domiciliu al persoanei interesate, n cazul prevederilor art. 52 lit. b). Cererea se soluioneaz n termen de 30 de zile, prin dispoziie a primarului, care se comunic solicitantului n termen de 10 zile de la emitere. Dispoziia primarului poate fi contestat la instana judectoreasc n a crei

62

raz teritorial i are sediul autoritatea emitent. Dispoziiile de mai sus se aplic, n mod corespunztor, persoanelor fr cetenie, care au domiciliul n Romnia. n cazul n care unul dintre exemplarele registrului de stare civil este pierdut sau distrus, n totalitate ori n parte, acesta se nlocuiete printr-o copie ntocmit de pe registrul existent, care se certific pentru conformitate de ctre ofierul de stare civil. Proba strii civile Principalul mijloc de proba l constituie actele de stare civil originale, precum i certificatele de stare civil eliberate pe baza actelor originale. Pentru tot ceea ce reprezint constatri personale ale ofierului de stare civil, actele de stare civil fac dovada pn la constatarea falsului prin hotrre judectoreasc definitiv, iar pentru celelalte nscrieri, pn la proba contrar. Dac cerificatul de stare civil s-a pierdut, distrus sau deteriorat, se poate elibera un duplicat care are aceeai for probant ca originalul. Starea civil se poate dovedi prin orice mijloace de prob n faa instanei judectoreti, precum i n faa autoritilor administraiei publice cnd se solicit reconstituirea actelor de stare civil, n urmtoarele situaii: a) nu au existat registre de stare civil; b) registrele de stare civil au fost pierdute ori distruse n totalitate sau n parte; c) nu este posibil procurarea din strintate a certificatelor de stare civil sau a extraselor dup actele de stare civil; d) ntocmirea actelor de stare civil a fost omis. Proba prin alte mijloace de prob se poate face i n alte mprejurri n care nu se urmrete nregistrarea sau modificarea strii civile. Teme de autoevaluare: -care sunt posibilitatile de anulare a actelor de stare civila? - ce sunt registrele de stare civila? -in ce conditii poate fi anulat, rectificat sau modificat un act de stare civila?

Sumar ELEMENTE DE DREPTUL FAMILIEI SI ACTE DE STARE CIVILA

63

MODULUL I: Casatoria, notiune, caractere, trasaturi, conditiile de valabilitate, cazurile de nulitate Casatoria, notiune, caractere, trasaturi; Conditiile de valabilitate ale actului juridic al casatoriei; Actul juridic al casatoriei, cazurile de nulitate; MODULUL II: Casatoria si efectele ei; Casatoria - efectele de natura personala; Casatoria - efectele de natura patrimoniala; MODULUL III: Bunurile sotilor; Bunurile sotilor, clasificarea acestora in comune si proprii, drepturile sotilor asupra acestora; Bunurile comune si impartirea acestora in timpul casatoriei; MODULUL IV: Desfacerea casatoriei; Desfacerea casatoriei- notiune si modalitati de desfacere; Desfacerea casatoriei- efectele desfacerii intre fostii soti, respectiv fata de copii minori; Impartirea bunurilor comune ale sotilor la desfacerea casatoriei; MODULUL V: Filiatia fireasca; Filiatia fireasca-notiune; Filiatia fata de mama si mijloacele de stabilire; Filiatia fata de tata a copilului din casatorie si mijloacele de stabilire; Mijloacele de stabilire a filiatiei fata de tata a copilului din afara casatoriei; MODULUL VI: Rudenia civila- adoptia; Adoptia-notiune Conditii de valabilitate ale actului juridic al adoptiei ; Procedura adopiei, efecte si sanctiuni ; MODULUL VII: Obligatia de intretinere; Obligatia de intretinere-notiune si caractere juridice; Particularitati ale obligatiei de intretinere; MODULUL VIII: Starea civila a persoanei fizice; Starea civila a persoanei fizice- notiune si caractere juridice; Posesia de stat si factorii de ordin natural care intra in compunerea starii civile; Actiunile de stare civila; Inregistrrile de stare civil ; Actele de stare civila, anularea rectificarea si reconstituirea acestora ; Proba starii civile .

64