Sunteți pe pagina 1din 7

1.

Datele obinute special pentru realizarea obiectivelor cercetrii de marketing n derulare se numesc: a) informaii statistice; c) informaii de natur indigen; b) informaii primare; d) informaii interne. 2. n cercetarea de marketing formularea unei ipoteze valide are ca punct de plecare: a) rezultatele unei cercetri anterioare; b) rezultatele unei cercetri exploratorii prealabile; c) experiena acumulat de unii specialiti; d) toate cele de mai sus. 3. Majoritatea cercetrilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utilizate pentru: a) formularea sau mai buna definire a problemei; b) sugerarea de noi idei de produse; c) familiarizarea cu un anumit context de marketing; d) oferirea de probe concludente, care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune. 4. Care dintre urmtoarele variabile pot fi exprimate doar sub form categorial? : 1) lungimea, 2) sexul; 3) starea civil; 4) greutatea; 5)statutul socio-profesional; 6) vnzrile; 7) temperatura: a) 1,3,4; b) 2,3,5; c)5,6,7; d)1,5,7. 5. Difereniala semantic conduce la obinerea informaiilor specifice scalei: a) nominale; c) interval; b) ordinale; d) neparametrice. 6. n cadrul unei anchete efectuate pe un eantion de 1000 de persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre gustul acestuia a fost msurat cu ajutorul unei difereniale semantice cu cinci trepte. Distribuia opiniilor a fost urmtoarea: Opinia f. favorabil favorabil Indiferent nefavorabil f.nefavorabil Nr. pers. 450 312 145 46 47 Care este scorul mediu ce exprim opinia eantionului despre gustul produsului respectiv? a) 6,8; b) 3,1; c) 4,1; d)2,7; 7. n cercetarea de marketing, scalarea reprezint: a) procesarea informaiilor de marketing; b) activitatea de construire a scalelor; c) procesul de exprimare simbolic a relaiilor dintre caracteristicile i proprietile unui fenomen; d) activitatea de construire a instrumentarului de msurare. 8. n rndul metodelor comparative de scalare, se nscriu: a) Scala Likert; c) scala cu sum constant; b) Scala Stapel; d) difereniala semantic. 9. Metoda ordonrii rangurilor conduce la obinerea informaiilor specifice scalei: a) nominale; c) interval; b) ordinale; d) proporionale. 10. Multiplicarea unui numr de pe scal cu o constant pozitiv se realizeaz numai n cazul scalelor: a) nominal i ordinal; c) interval i proporional; b) ordinal i interval; d) proporional i nemetric. 11. Scala nominal are urmtoarea caracteristic: a) origine unic; c) este o scal parametric; b) intervale egale; d) permite clasificri. 12. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fa de trei mrci de televizoare, notate A,B,C, se utilizeaz scala cu sum constant. Respondentul repartizeaz 100 de puncte, n funcie de preferinele sale astfel: 1. Marca A 70 Marca B 30;

2. Marca B 60 Marca C 40; 3. Marca A 80 Marca C 20; Scorul calculat pentru fiecare marc, n ordinea A,B,C, este: a) (50, 40, 20); c) (30, 50, 20); b) (50, 20, 40); d) (50, 30, 20). 13. Cercetrile de marketing reprezint activitatea prin care se realizeaz: a) msurarea, nregistrarea i analiza sistematic a informaiilor; b) specificarea, msurarea, culegerea, analiza i interpretarea informaiilor de marketing; c) aciune ce trebuie s prezinte obiectivitate maxim; d) un proces prin care sunt informai consumatorii de apariia un produs pe pia. 14. Metodele de cercetare direct presupun culegerea informaiilor: a) prin intermediul experimentelor de pia; c) direct de la purttorii lor; b) din surse secundare sau statistice; d) din baza de date. 15. Unitatea de observare reprezint: a) unitatea de la care se recolteaz informaiile; b) unitatea care face obiectul investigaiei; c) unitatea individual din colectivitatea investigat; d) unitatea anonim care este intervievat. 17. Scala proporional are una din urmtoarele caracteristici: a) nu are intervale egale; b) nu permite transformri de tipul f(x) = ax+b; c) permite multiplicarea sau divizarea unui numr de pe scal cu altul; d) nu are origine unic; 18. O anchet selectiv desfurat pe un eantion de 1100 de persoane a furnizat urmtoarea distribuie a opiniilor subiecilor intervievai cu privire la preul produsului X cuprins n propoziia Preul produsului X este atractiv: Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total Nr. pers. 200 450 100 200 150 Care este scorul mediu ce exprim opinia eantionului despre preul produsului respectiv? a) 1,24; b) 0,31; c) 0,68; d)1,43. 19. n cazul organizrii cercetrii de marketing, faza preliminar presupune desfurarea urmtoarelor activiti: 1) estimarea valorii informaiilor obinute din cercetare; 2) culegerea informaiilor; 3) definirea scopului cercetrii; 4) analiza i interpretarea informaiilor; 5) prelucrarea informaiilor; 6) selectarea modalitilor de culegere a informaiilor; 7) elaborarea obiectivelor i a ipotezelor cercetrii. a) 1,3,7; b) 2,6,7; c) 1,4,5; d)2,3,5. 20. Scala ordinala are urmtoarele caracteristici: 1)origine unica; 2)intervale egale; 3)nu permite clasificri; 4)nu permite ordonri; 5)este o scala parametrica; 6)nu are origine unica; 7)permite clasificri; 8)nu are intervale egale a) 1,2,3; c) 4,5,6; b) 3,4,5; d) 6,7,8. 21. O scala de tipul urmtor: acord total: acord: indiferent: dezacord: dezacord total este denumit: a) scala lui Likert; c) scala nominala; b) difereniala semantica; d) scala cu suma constanta. 22. Aplicarea metodei comparatiilor perechi, pentru un numar de n stimuli, presupune realizarea urmatorului numar de comparatii: a) n(n+1)/2; b) 2n(n-1); c) (n-1)(n+1)/2; d) (n2-n)/2.

23. Rezultatele cercetrii calitative de marketing, comparativ cu rezultatele cercetarii cantitative: a) sunt reprezentative la nivel national; b) sunt reprezentative la nivel local; c) sunt reprezentative atat la nivel national cat si la nivel local; d) nu sunt reprezentative. 24. Care dintre urmtoarele aspecte poate constitui scopul unei cercetri de tip interviu in profunzime; a) identificarea motivaiilor de utilizare a unui anumit produs; b) estimarea cererii totale pentru un anumit produs pe piata romaneasca; c) cunoaterea structurii demografice a populaiei Bucuretiului; d) determinarea cotelor de pia ale productorilor. 25. Modelul Fishbein Rosenberg este o metod de scalare utilizat pentru: a) evaluarea atitudinii; c) evaluarea preferinelor; b) evaluarea opiniilor; d) evaluarea comportamentului. 26.O ancheta realizat pe un esantion de 1000de persoane a solicitat subiecilor intervievai s indice ordinea de importan ( locul I,II,III,IV ) a patru atribute ( fiabilitate, pre, usurin n utilizare, sileniozitate ) n decizia de cumprare a unei maini de splat. Rezultatele obinute au fost urmtoarele: Atribute I II III IV Fiabilitate 250 350 250 150 Pret 300 250 200 250 Silentiozitate 150 250 280 320 Usurinta in utilizare 300 150 270 280 Care este ierarhia celor 4 atribute n decizia de cumprare (de la cel mai important la cel mai putin important )? a)fiabilitate, pre, sileniozitate, uurina n utilizare; b)sileniozitate, uurina n utilizare, pre, fiabilitate; c)uurina n utilizare, fiabilitate, pre, sileniozitate; d)fiabilitate, pre, uurina n utilizare, sileniozitate. 27. Precizarea la nivel operaional a informaiilor necesare pentru alegerea variantei decizionale optime se realizeaz prin intermediul: a) problemei decizionale; c) scopului cercetrii; b) ipotezelor cercetrii; d) obiectivelor cercetrii. 28. Unitatea de sondaj reprezint: a) unitatea de la care se recolteaz informaiile; b) unitatea care face obiectul investigaiei; c) unitatea individual din colectivitatea investigat; d) unitatea anonim care este intervievat. 29. Metoda de eantionare bazat pe utilizarea intervalului egal se numete: a) eantionare sistematic aleatoare; c) eantionare stratificat; b) eantionare de grup; d)eantionare sistematic nealeatoare. 30. n chestionarul unei anchete a fost inclus urmtoarea ntrebare: Ci membri are gospodria dumneavoastr?. Ce tip de ntrebare s-a utilizat: a) ntrebare bifurcat; c) ntrebare plnie; b) ntrebare nchis; d) ntrebare de identificare.

31. Datele obinute din ntreprinderea sau instituia care organizeaz cercetarea se numesc: a) informaii statistice; c) informaii de natur indigen; b) informaii primare; d) informaii interne. 32. In privina cercetrilor calitative, se pot face urmtoarele afirmaii: a) costul mai mare, comparativ cu cercetarea cantitativa; b) imposibilitatea de a identifica motivaiile i sentimentele profunde ale respondenilor; c) utilizarea de eantioane de dimensiuni mari, reprezentative pentru populaia int; d) permite obinerea informaiilor sensibile de la respondeni, n cazul n care aspectele cercetate sunt fie stnjenitoare, fie au un impact negativ asupra propriului statut. 33. n funcie de modul de desfurare n timp, cercetrile descriptive se pot clasifica in urmtoarele categorii: a)cercetri transversale si cercetri longitudinale; b)cercetri transversale simple si cercetri transversale multiple; c)cercetri bazate pe date primare si analiza datelor secundare; d)cercetri bazate pe eantioane si cercetri bazate pe paneluri. 34. Una din condiiile care trebuie respectate n construirea scalelor o constituie: a) existena n mod obligatoriu a unui instrument fizic care s permit msurarea; b) s fie inteligibile de ctre subiecii de la care se culeg informaiile; c) s posede un numr ct mai mare de nivele; d) s permit msurarea concomitent a cel puin dou caracteristici. 35. O scal de tipul urmtor: Foarte favorabil _ _ _ _ _ Foarte nefavorabil este denumit: a)scala cu sum constant; c) scala nominal; b) difereniala semantic; d) scala Likert. 36. Din perspectiva procesului cercetrii de marketing, situaia critic pe care trebuie s o rezolve decidentul sau ocazia favorabil pe care dorete sa o cunoasc mai bine i s o valorifice, este denumit: a) obiectiv de cercetare; c) ipoteza; b) scopul cercetrii; d) problem decizional. 37. Un exemplu de scop al unei cercetari de marketing descriptive este urmatorul: a) estimarea ponderii pe care o dein n ansamblul populaiei, subiecii care au un anumit comportament de cumprare i consum; b) stabilirea tipului de intrebari care ar trebui sa fie incluse in chestionarulunui sondaj; c) generarea de noi idei de produse; d) elaborarea de ipoteze 38. Cercetrile realizate cu ajutorul panelurilor omnibus au urmtoarea particularitate: a)presupun culegerea de informaii referitoare la variabile diferite de la o perioada la alta, de la aceiai subieci selectai anterior; b)sunt cercetri longitudinale; c)urmresc evoluia n timp a acelorai variabile; d)nu permit satisfacerea simultana a nevoilor de informaii ale mai multor organizaii. 39. Faza de proiectare a cercetrii presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a)alegerea surselor de informaii, selectarea modalitii de culegere i sistematizare a informaiilor, stabilirea bugetului si programarea n timp a cercetrii; b)recoltarea, prelucrarea, analiza si interpretarea informaiilor; c)identificarea obiectivelor cercetrii, elaborarea ipotezelor, elaborarea propunerii de cercetare de marketing; d)selectarea modalitii de culegere a informaiilor, recoltarea informaiilor. 40. In cercetarea de marketing, msurarea reprezint:

a) procesul de culegere a datelor primare si secundare; b) procesul de exprimare simbolic, numeric sau nenumeric, a gradului n care un obiect sau fenomen posed o anumit caracteristica sau proprietate; c) procesul de exprimare simbolica, numeric sau nenumeric a relaiilor dintre caracteristici i\sau proprietile unui fenomen; d) procesul de comensurare a informaiilor necesare realizrii obiectivului cercetrii. 41. Panelul utilizat in cercetrile de marketing longitudinale este: a) un eantion fix, asupra cruia se efectueaz o singur msurare, la un moment dat; b) un eantion de dimensiune variabil, pe care se efectueaz msurari repetate; c) un set de eantioane dependente, folosite pentru studierea evoluiei n timp a unor variabile de marketing; d) un eantion fix, asupra cruia se efectueaz msurari repetate, la anumite intervale de timp 42. Aria cercetrilor de marketing cuprinde urmtoarele trei domenii majore: a) organizaia, mediul intern, mediul extern; b) piaa mediul intern, mediul extern; c) firma, mediul extern, piaa; d) firma, mediul extern, interfaa ntreprindere mediu. 43. Una din urmtoarele metode de scalare permite comparaii: a) difereniala semantic; c) scala Student; b) scala lui Stapel; d) metoda ordonrii rangurilor. 44. Observarea este o metod de cercetare de tip : a) descriptiv sau cauzal c) exploratoriu sau descriptiv ; b) explicativ ; d) cauzal. 45. Din faza preliminar a cercetrii de marketing, fac parte urmtoarele etape: a) definirea problemei decizionale, alegerea surselor de informatii, stabilirea bugetului cercetarii; b) stabilirea scopului cercetrii, definirea obiectivelor cercetrii, elaborarea ipotezelor; c) estimarea prealabila a valorii informaiilor ce vor fi obinute din cercetare, stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetrii; d) definirea problemei decizionale, selectarea modalitii de culegere si sistematizare a informaiilor. 46. Majoritatea cercetrilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utilizate pentru: a) formularea sau mai buna definire a problemei; b) sugerarea de noi idei de produse; c) familiarizarea cu un anumit context de marketing; d) oferirea de probe concludente, care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune. 47. Cercetarea de marketing al carei scop principal este clarificarea si intelegera coordonatelor unei probleme are un caracter: a) instrumental; c) descriptiv; b) exploratoriu ; d) predictiv. 48. n cercetarea de marketing, scala reprezint: a) procesarea informaiilor de marketing; b) activitatea de construire a scalelor; c) instrumentul cu ajutorului cruia se realizeaz msurarea. d) activitatea de construire a instrumentarului de msurare. 49. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la scala nominal nu este adevrat: a) permite clasificarea subiecilor cercetai n mai multe grupe; b) clasificarea realizat trebuie s cuprinda toate grupele posibile; c) grupele constituite nu trebuie sa se excluda reciproc din punct de vedere al proprietii scalate;

d) este o scala foarte utilizata, mai ales in cazul variabilelor ce nu pot fi conceptualizate dect in forma categoriala. 50. In principiu,ultima etapa a procesului de cercetare este: a)implementarea cercetarii; b)elaborarea raportului de cercetare; c)prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor; d)interpretarea informatiilor 51. Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa: a) definirea scopului cercetrii; b) elaborarea ipotezelor; c) estimarea prealabila a valorii informaiilor obinute din cercetare; d) recoltarea informaiilor. 52. In faza de realizare a cercetrii de marketing, se desfoar urmtoarea etap: a) alegerea surselor de informaii; b) alegera metodei de culegere a informatiilor; c) analiza si interpretarea informaiilor; d) programarea in timp a cercetrii. 53. Definirea conceptual i operaional a variabilelor cercetate are loc n urmtoarea etap a organizrii cercetrii de marketing: a) alegerea surselor de informaii; b) redactarea raportului de cercetare; c) culegerea informaiilor; d) selectarea modalitii de culegere i sistematizare a informaiilor. 54. Scalele care permit ordonri sunt urmtoarele: 1) scalele nominale; 2) scale interval; 3) scale neparametrice; 4) scale proporionale; 5) scale ordinale; 6) scale nemetrice; 7) scale unidimensionale; 8) scale multidimensionale. a) 1,2,3; b) 2,4,5; c) 3,4,6; d) 3,6,8. 55. O anchet selectiv desfurat pe un eantion de 2000 de persoane a furnizat urmtoarea distribuie a opiniilor subiecilor intervievai cu privire la preferinele pentru produsul Poiana cuprins n propoziia Produsul Poiana are un gust plcut: Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total Nr. pers. 450 500 350 350 350 Care este scorul mediu ce exprim opinia eantionului despre preul produsului respectiv? 0,12; b) 1,32; c) 0,17; d)-0,17. 56. Printre sursele statistice externe ntreprinderii de obinere a informaiilor se numr: a) nregistrrile contabile; b) documente emise de diferite compartimente; c) presa cotidian i periodic; d) rapoartele forelor de vnzare. 57. Printre avantajele comparative ale informaiilor secundare n raport cu cele primare se numr: a) costul i timpul de obine; b) relevana n raport cu problema cercetat; c) prospeimea informaiilor; d) obiectivitatea informaiilor. 58. n cazul crei metode comparative de scalare subiectului i se solicit s indice care dintre cei doi stimuli ai unei perechi supuse evalurii are o poziie mai bun n ceea ce privete atributele sau criteriile care stau la baza comparaiei: a) metoda ordonrii rangurilor; b) metoda comparaiilor perechi; c) scala lui Stapel;

d) scala cu sum constant; 59. n cazul informaiilor msurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea tendinei centrale se face cu indicatorul statistic: a) media aritmetic; b) distribuia de frecven cumulat; c) mediana; d) media armonic. 60. Metoda de eantionare bazat pe utilizarea pasului mecanic se numete: a) eantionare sistematic aleatoare; b) eantionare de grup; c) eantionare stratificat; d) eantionare sistematic nealeatoare.