I. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII S.C.MARA S.R.L.

S.C. MARA S.R.L. BECLEAN s-a constituit ca persoan juridic romn sub form de societate cu rspundere limitat la data de 09 martie 199 9, avnd sediul social n localitatea Beclean , judeul B-N, strada Garii, nr. 9, Bl. F 3, Ap. 42. Societatea este nmatriculat la Oficiul Registrului Comerului-Camera de Comer i Industrie a judeului Cluj sub numrul J/12/1801/1999 i la Ministerul Finanelor prin codul de nregistrare fiscal RO5768596. Capitalul social subscris este 1.000 ron, format din 100 pri sociale a cte 10 ron fiecare i este vrsat de ctre fondatorul societii, asociat unic, care este i preedintele societii i ndeplinete i atribuiile de administrator. Obiectul actual al activitii societii comerciale l constituie comerul cu amnuntul al produselor din ceramic, sticlrie, produse de ntreinere, metalochimice , organe de asamblare, tehnico-sanitare, menaj, electrice i electronice care se desfoar prin cele patru puncte de lucru pe care le deine n prezent. S.C. MARA. S.R.L. BECLEAN este nfiinat pe perioad nederminat cu ncepere de la data nregistrrii la Camera de Comer i Industrie, i desfoar activitatea n conformitate cu legile romne i cu statutul de organizare i funcionare. Principalii actionari ai S.C. Mara S.R.L sunt: Pop Vasile cetatean roman de profesie director Vaida Angela cetatean roman de profesie stomatolog n condiiile legilor, societatea comercial se poate asocia cu persoane fizice i juridice romne i strine pentru realizarea obiectului de activitate sau activiti comune n scopul creerii unei noi societi comerciale. Societatea comercial face parte din categoria ntreprinderilor mici i mijlocii, ntocmete bilan contabil i este pltitoare de T.V.A. Obiectul principal de activitate al societatii comerciale potrivit codului CAEN este comertul cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare.

Evaluarea stocurilor de marfa la inventariere si la inchiderea exercitiului financiar se realizeaza 1

la valoarea actuala, denumita si valoare de inventar. Valoarea actuala se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei. Cu ocazia inventarului se stabilesc diferentele cantitative in plus sau in minus dintre situatia faptica stabilita la inventariere si situatia scriptica din contabilitate si diferentele valorice in plus sau in minus dintre valoarea contabila, de intrare, si valoarea actuala, de inventar. In situatiile financiare, stocurile sunt inregistrate la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si valoarea de inventar, astfel daca se constata ca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila, in listele de inventariere se inscrie valoarea contabila, iar in situatia in care valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila, in listele de inventariere se inscrie valoarea de inventar. Pentru diferenta dintre valoarea contabila, mai mare, si valoarea de inventar, mai mica, se calculeaza ajustari pentru deprecierea stocurilor. Evaluarea stocurilor de marfa la intrarea si iesirea din patrimoniu se face la pretul cu amanuntul, metoda de evaluare a stocurilor utilizata in comertul cu amanuntul pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje de adaos comercial similare si pentru care nu este practic sa se utilizeze alte metode. Costul stocurilor de marfa vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare a stocurilor. In cadrul S.C. Mara S.R.L. contabilitatea analitica a stocurilor de marfuri este organizata utilizandu-se metoda global-valorica, aceasta metoda constand in tinerea numai a evidentei valorice atat la nivelul gestiunilor cu ajutorul rapoartelor de gestiune, cat si in contabilitate cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse. De asemenea, in organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor de marfuri societatea utilizeaza metoda inventarului permanent, in contabilitate inregistrandu-se toate operatiunile de intrare si iesire stocurilor de marfuri, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in fiecare moment a valorii stocurilor de marfuri. La infiinare, societatea comerciala a pornit doar de la 6 angajai, respectiv asociatul unic si 4 vanztori iar in prezent personalul societatii este in numar de 35 persoane si isi desfaoara activitatea in cele 4 puncte de lucru pe care le deine societatea. Firma S.C. Mara S.R.L. deine 4 spaii comerciale proprii avand o suprafata totala de 560 mp in care sunt amplasate magazinele Organe de Asamblare, Central si Menaj, iar magazinul Tehnico-Sanitare si birourile firmei funcioneaz in spaii inchiriate. De asemenea , societatea deine 6 autovehicule care deservesc activitaii de 2

aprovizionare cu marfa a magazinelor cat si activitaii de livrare a mrfii la domiciliul clienilor cnd este necesar. Zonele in care sunt poziionate cele patru puncte de lucru prezint potenial comercial, permite accesul facil al clienilor si al furnizorilor iar cladirile sunt dotate cu toate utilitaile necesare desfaurarii activitaii in condiii bune de lucru. Controlul si coordonarea ntregii activitai a firmei este asigurata de administratorul societaii care are si funcia de director general . Organizarea compartimentului financiar-contabil In conformitate cu Legea contabilitatii nr.82 din 1991, republicata si actualizata cu Ordinul nr.2374 din 12 decembrie 2007 , contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori. In cadrul S.C. Mara S.R.L., modul de organizare a contabilitatii este centralizat, toate operatiunilele contabile se executa in cadrul departamentului financiar-contabil care furnizeaza informatii tuturor nivelelor ierarhice interesate. . Conform prevederilor art.11 alin.(1) din Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr.61/2001, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective. Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic, contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, impreuna cu personalul din subordine. Directorul economic, in cadrul SC Mara SRL, poarta raspunderea judiciara a patrimoniului si organizarii unei evidente economice clare si tinute la zi, inclusiv respectarea disciplinei financiare. Pe linie administrativa, contabilul sef este subordonat directorului unitatii. Compartimentul financiar-contabil raspunde de organizarea si conducerea contabilitatii, asigurand, potrivit legii, conditiile necesare pentru intocmirea documentelor justificative privind 3

operatiunile economice, organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii valorilor materiale si banesti din patrimoniul societatii, asigurarea respectarii prevederilor legale privind integritatea patrimoniului societatii, organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, intocmirea situatiei indicatorilor economico-financiari principali, respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare anuale simplificate, depunerea la termen a acestora la organele de drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor, declaratiilor fiscale si situatiilor financiare anuale simplificate, urmareste organizarea si perfectionarea sistemului informational luand masuri pentru simplificarea si rationarea lucrarilor de evidenta contabila, de mecanizare si automatizare a prelucrarii datelor, organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul entitatii economice. In cadrul S.C. Mara S.R.L. forma de nregistrare contabil utilizata este pe jurnale. Aceast form asigur nregistrarea operaiilor economice n cronologic i sistematic, direct din jurnal, care constituie instrumentul de lucru , de baz n mod documente primare i centralizatoare n aceast form de

nregistrare contabil. Prezint avantajul c inregistrarea operaiilor economice se face unilateral, adic o singur dat n creditul conturilor,n coresponden cu conturile debitoare. Formularistica de lucru utilizat este format din registru-inventar. n cadrul societatii Mara se utilizeaza evidenta informatica a documentelor contabile adica adaptarea formelor de contabilitate prin folosirea tehnicii electronice de calcul. In acest scop, societatea a achizitionat programul informatic de contabilitate WinMentor in anul 2004 de la S.C. Soft Economic S.R.L. BISTRITA si cuprinde urmatoarele module: modulul Mentor, modulul salarii, modulul mijloace fixe,modulul productie, modulul comercial, modulul expert, modulul satelit, modulul casa de marcat, modulul cuplaj. WinMentor este destinat utilizarii de catre firme cu profil de comert en-gros si en-detail, productie industriala si agricola, constructii, audit financiar-contabil, alimentatie publica, servicii, etc. Pachetul de programe este astfel conceput inct poate fi folosit si de catre persoane neinitiate n contabilitate, odata ce configurarea initiala a fost definitivata sub indrumarea coordonatorului compartimentului economic. In momentul introducerii datelor din documentele primare in machete, programul genereaza automat inregistrarile contabile aferente, acestea putand fi vizualizate imediat. Programul de evidenta contabila
WinMENTOR

jurnale: registru

jurnal,situaii auxiliare, fie de cont analitice, balane de verificare, bilan contabil,

asigura posibilitatea introducerii planului de conturi 4

specific domeniului de activitate al societatii comerciale care utilizeaza programul de contabilitate WinMentor.. Cu aceste adaptari se pot folosi analitice pe un numar nelimitat de niveluri. Programul calculeaza automat coeficientul diferentelor de pret la marfuri, inchide automat conturile de venituri si cele de cheltuieli, conturile de TVA. Intrucat inregistrarile contabile sunt efectuate automat, programul compune si explicatiile acestora, detaliate conform optiunii utilizatorului. Inregistrarile contabile efectuate automat de program pot fi completate, eventual, cu note contabile diverse (ex.: pentru cheltuieli de constituire, repartizarea profitului, impozit pe dividende). Ciclul contabil de prelucrare a datelor are la intare n calculat or formula contabil. Pe baza ei , se cldete ntregul sistem de stocare i prelucrare a datelor. Pe baza datelor introduse n calculator se editeaz obligatoriu registrul-jurnal care constituie evidena cronologic. Acelai jurnal servete i la verificarea i validarea datelor introduse in calculator.

II . CONTABILITATEA VENITURILOR
2.1. Noiuni generale Realizarea obiectului de activitate al oricrei intreprinderi, n esena generator de venituri, reclam importante eforturi materiale, de munc i financiare concretizate, de regul, n cheltuieli. n sfera produciei materiale, serviciilor i prestaiilor, exploararea se regsete n procesul de transformare a valorilor materiale, sub aciunea forei de munc i a potenialului tehnic de producie, n produse finite sau servicii care, prin vnzare, aduc din nou ciclul economic la forma de bani, iar acetia trebuie s fie neaprat mai muli dect cei avansai pentru a putea derula activitatea productiv n continuare. n sfera circulaiei mrfurilor exploatarea vizeaz procesul de cumprare a mrfurilor i ambalajelor, precum i cheltuielile de circulaie pe care le ocazioneaz, urmat de vnzarea lor, din nou urmnd obinerea unui excedent bnesc ca expresie a avansului veniturilor dobndite asupra cheltuielilor efectuate consider Drgan C.M. n lucrarea Noua contabilitate a agenilor economici, 1999. Prin urmare, o mare diversitate de operaii economice conduc la transformarea unor elemente ale patrimoniului economic n rezultate economicofinanciare care in sens larg se concretizeaz n: a) cheltuieli care, n principiu, semnific o srcire a ntreprinderii, generate fie de o micorare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o cretere a unor elemente de pasive patrimoniale. Potrivit Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborate de IASB cheltuielile reprezint diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor sau creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n reduceri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora catre acionari b) venituri care, n principiu, semnific o mbogire a ntreprinderii, generat fie de-o cretere a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scdere a unor elemente de pasive patrimoniale. Potrivit Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborate de IASB, cheltuielile reprezint creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe 6

parcursul perioadei contabile sub form de intrri sau creteri ale valorii activelor sau descreteri ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din contribuia acionarilor . n sens restrns, se concretizeaz n: a) b) profit, dac ntr-o perioad de timp determinat, de regul perioada pierdere, dac ntr-o perioad de timp determinate, de regul un exerciiului financiar, veniturile sunt mai mari dect cheltuielile; exerciiu financiar, veniturile sunt mai mici dect cheltuielile. 2.2. Organizarea contabilitii veniturilor Principalele obiective ale organizrii veniturilor sunt: 1 fundamentarea perioada urmtoare; 2 separarea veniturilor perioadei viitoare; 3 gruparea veniturilor dup natura lor economic n vederea stabilirii rezultatului din exploatare, financiar i extraordinar Structura pe grupe a conturilor de venituri aa cum este reglementat de aceleai Planuri de conturi n vigoare n sistemul contabil romnesc este urmtoarea: 70 Cifra de afaceri 71 Variaia stocurilor 72 Venituri din producia de imobilizri 74 Venituri din subvenii de exploatare 75 Alte venituri din exploatare 76 Venituri financiare 77 Venituri extraordinare 78 Venituri din provizioane i ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare Conturile de venituri se nchid la sfritul exerciiului financiar prin din perioada curent fa de cele aferente veniturilor n bugetul de venituri pe baza informaiilor din exerciiul financiar precedent i a obiectivelor din

transferarea acestora asupra rezultatului exerciiului. Astfel veniturile se preiau n 7

creditul contului 121 Profit sau pierdere ntruct conturile de venituri se soldeaz la sfritul exerciiului financiar,

acestea nu apar in bilan, dar influenteaz indirect structura i mrimea acestuia prin intermediul soldului contului 121 Profit sau pierdere. Astfel soldul creditor al contului 121 Profit sau pierdere reprezint profitul iar soldul debitor, pierderea. n felul acesta, contul de rezultate 121 Profit sau pierdere realizeaz legtura dintre conturile de venituri pe de-o parte i conturile bilaniere, pe de alt parte. 2.3. Contabilitatea veniturilor 2.3.1. Coninutul i structura veniturilor n general, veniturile reprezint expresia valoric a produciei stocate i/sau livrate. Similar cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate i pot fi identificate cel puin patru modaliti principale de formare: a) Obinerea produciei fabricate n cadrul obiectului principal de activitate al unei ntrprinderi productive. n acest moment al ciclului economic, evaluarea produciei obinute se face la costuri efective de producie; b) Livrarea (facturarea) produciei fabricate, care constituie momentul transferului de proprietate de la productor (vnztor) ctre client dreptului

(cumprtor). n acest moment al ciclului economic, evaluarea produciei vndute se face la preuri de vnzare, inclusiv TVA acolo unde este cazul. Veniturile din vnzare se constituie pentru productor (vnztor) la nivelul preului negociat de vnzare fr eventuala Tax pe Valoarea Adugat; c) ncasarea unor sume de bani, ca urmare a facturrii de produse, lucrri, prestaii i servicii care fac obiectul curent de activitate al ntreprinderii, dar pentru care nu s-au inregistrat anterior creane fa de clieni (cumprtori); d) ncorporarea (includerea) n veniturile curente ale exerciiului financiar expirabil a unor sume reprezentnd venituri care au fost estimate ca probabile n exerciiile financiare anterioare, dar care au devenit certe n exerciiu financiar expirabil. Este vorba de venituri constatate n avans 8

scadente i/ sau de venituri din anularea provizioanelor pentru deprecieri, riscuri i cheltuieli, rmase fr obiect. Structura reglementar a veniturilor vizeaz: 1. Sumele sau valorile ncasate sau de ncasat, nume propriu din activiti curente, activiti care sunt reprezentate de orice aciuni desfurate de o persoan juridic, ca parte integrant a obiectului su de activitate, precum i activitile conexe ale acestora. Veniturile din activiti curente se pot regsi sub diferite denumiri, cum ar fi vnzri, comisioane, dobnzi, dividente. 2. Catigurile din orice alte surse, ctiguri ce reprezint creteri ale beneficiilor economice care pot aprea sau nu ca rezultat din activitatea curent, dar care nu difer ca natur de veniturile din aceast activitate. Contabilitatea veniturilor se ine pe categorii de venituri, dup natur a lor, astfel: a) 1 2 Venituri din exploatare care cuprind: Venituri din vnzarea produselor, mrfurilor, lucrrilor executate Venituri din variaia stocurilor, reprezentnd variaia n plus sau

i serviciilor prestate; n minus ntre valoarea la cost de producie efectiv a stocurilor de produse i producie n curs de la sfritul perioadei i valoarea stocurilor iniiale ale produselor i produciei n curs, nelund n calcul provizioanele pentru depreciere constituite. Variaia stocurilor de produse finite i n curs de execuie pe parcursul perioadei reprezint o corecie a cheltuielilor de producie pentru a reflecta faptul c fie producia a mrit nivelul stocurilor, fie vnzrile suplimentare au redus nivelul stocurilor. Veniturile din producia stocat se inscriu alturi de celelalte venituri, n contul de profit i pierdere cu semnul (plus sold creditor) sau minus (sold debitor); 3 Venituri din producia de imobilizri, reprezentnt costul lucrrilor i cheltuielile efctuate de unitate pentru ea nsi, care se nregistreaya ca active imobilizate corporale i necorporale; 9

Venituri din subvenii de exploatare, reprezentnd subveniile

pentru acoperirea diferenelor de pre i pentru acoperirea pierderilor, precum i alte subvenii de care beneficiaz unitatea; 5 b) 1 2 3 4 5 6 7 8 Alte venituri din exploatarea curent, cuprinznd veniturile din Venituri financiare care cuprind: Venituri din imobilizri financiare; Venituri din investiii financiare pe termen scurt; Venituri din creane imobilizate; Venituri din investiii financiare cedate; Venituri din diferene de curs valutar; Venituri din dobnzi; Venituri din sconturi obinute; Alte venituri financiare. creane recuperate i alte venituri din exploatare.

c) Venituri extraordinare, reprezentate de exemplu de daunele pretinse de deintorii de polie de asigurare n urma producerii unor calamiti. d) Venituri din provizioane anulate. 2.3.2. Contabilitatea veniturilor componente ale cifrei de afaceri Pentru contabilizarea curent a veniturilor cuprinse n cifra de afaceri se utilizeaz conturile din grupa 70 CIFRA DE AFACERI a crei structur de conturi operaionale este prezentat astfel: 701 Venituri din vnzarea produselor finite 702 Venituri din vnzarea semifabricatelor 703 Venituri din vnzarea produselor reziduale 704 Venituri din lucrri executate i servicii prestate 705 Venituri din studii i cercetri 706 Venituri din redevene, locaii de gestiune i chirii 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 708 Venituri din activiti diverse 2.3.3. Contabilitatea veniturilor din variaia stocurilor 10

Sistemul romnesc de contabilitate include n categoria momentelor de recunoatere a veniturilor i pe cel al obinerii produciei fabricate sau a altor stocuri din producis proprie. Astfel, veniturile din exploatare sunt influienate i de cele rezultate n urma variaiei stocurilor fabricate de ntreprindere (produse finite, semifabricate, produse reziduale, producie n curs de execuie, animale i psri) n sensul c: a) n situaia n care la sfritul perioadei ntreprinderea are stocuri de producie fabricat mai mari dect la nceputul perioadei, diferena dintre cele dou valori va majora valoarea veniturilor totale din exploatare; b) n situaia n care la sfritul perioadei ntreprinderea are stocuri de producie fabricat mai mici dect la nceputul perioadei, diferena dintre cele dou valori va diminua valoarea veniturilor din exploatare. Pentru contabilizarea curent a veniturilor din variaia stocurilor referitoare la producia fabricat, reprezentnd costul efectiv de producie (uneori format din cost standard diferenele de pre dintre costul efectiv i costul standard), s-a instituit contul 711 Variaia stocurilor care: - dup coninutul economic este un cont de venituri din exploatare; - dup funcia contabil este un cont bifuncional; - se crediteaz: 1 2 la sfritul perioadei (lunar) cu costul produciei, lucrrilor i serviciilor cu costul de producie sau preul de nregistrare al semifabricatelor,

n curs de execuie; produselor finite i produselor reziduale obinute, la sfritul perioadei, precum i diferenele ntre costul efectiv i preul de nregistrare aferente; 3 costul de producie sau preul de nregistrare al animalelor i psrilor obinute din producie proprie i diferenele de pre aferente. - se crediteaz: 1 2 cu reluarea produciei, lucrrilor i serviciilor n curs de execuie, la cu costul de producie sau preul de nregistrare al semifabricatelor, nceputul perioadei; produselor finite, produselor reziduale, animalelor i psrilor vndute, 11

constatate lips la inventariere precum i diferenele de pre aferente. - inainte de nchidere soldul contului poate fi: 3 creditor, n situaia n care costul efectiv al produciei obinute n cursul perioadei (lunii respective) este mai mare dect costul efectiv al produciei ieite din deposit, inclusive reluarea produciei, lucrrilor i serviciilor n curs de execuie la nceputul perioadei (lunii respective); 4 debitor, n situaia n care costul efectiv al produciei obinute n cursul perioadei (lunii respective) care este mai mic dect costul efectiv al produciei ieite din deposit, inclusive reluarea produciei, lucrrilor i serviciilor n curs de execuie la nceputul perioadei (lunii respective); - la sfritul perioadei (lunii calendaristice) contul nu prezint sold deoarece soldul existent nainte de nchidere este preluat de contul 121 Profit sau pierdere. 2.3.4. Contabilitatea veniturilor din producia de imobilizri Pentru contabilizarea curent a veniturilor din producia proprie (n regie) a imobilizrilor se utilizeaz conturile din grupa 72 VENITURI DIN PRODUCIA DE IMOBILIZRI a crei structur de conturi operaionale urmtor: 721 Venituri din producia de imobilizri necorporale 722 Venituri din producia de imobilizri corporale 2.3.5. Contabilitatea veniturilor din subvenii de exploatare Pentru contabilizarea curent a veniturilor din subvenii de exploatare se utilizeaz conturile din grupa 74 VENITURI DIN SUBVENII DE EXPLOATARE a crei structur de conturi operaionale are urmtoarea form: 741 Venituri din subvenii de exploatare 7411 Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412 Venituri din subvenii de exploatare pentru materii prime i materiale 7413 Venituri din subvenii de exploatare pentru alte cheltuieli dinafar 7414 Venituri din subvenii de exploatare pentru plata personalului 12 se prezint n felul

7415 Venituri din subvenii de exploatare pentru asigurri i protecie social 7416 Venituri din subvenii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417 Venituri din subvenii de exploatare aferente altor venituri 7418 Venituri din subvenii de exploatare pentru dobnda datorat Trebuie menionat faptul c n contabilitatea ntreprinderilor care aplic Reglementrile contabile simplificate aprobate prin O.M.P.F. nr. 306/2002 se utilizeaz numai conturile: 7411 Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri 7417 Venituri din subvenii de exploatare aferente altor venituri 2.3.6. Contabilitatea altor venituri din exploatare Pentru contabilizarea curent a altor venituri din exploatare se utilizeaz conturile din grupa 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE conturi operaionale este structurat astfel: 754 Venituri din creane reactivate i debitori diveri 758 Alte venituri din exploatare 7581 Venituri din despgubiri, amenzi i penaliti 7582 Venituri din donaii i subvenii primite 7583 Venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital 7584 Venituri din subvenii pentru investiii 7588 Alte cheltuieli de exploatare 2.3.7. Contabilitatea veniturilor financiare Pentru contabilizarea curent a veniturilor financiare generale, generate de activitatea unei ntreprinderi, venituri care se refer la la veniturile din dividende aferente participanilor la capitalul altor societi comerciale, venituri din dobnzi de ncasat i/sau ncasate aferente altor imobilizari financiare i/sau creane imobilizate, diferenele favorabile de curs valutar, veniturile din dobnzile aferente mprumuturilor acordate, venituri din sconturi primite precum i alte venituri financiare, se utilizeaz conturile din grupa 76 VENITURI FINANCIARE a 13 a crei structur de

crei structur de conturi funcionale este n felul urmtor: 761 Venituri din imobilizri financiare 762 Venituri din investiii financiare pe termen scurt 763 Venituri din creane imobilizate 764 Venituri din investiii financiare cedate 7641 Venituri din imobilizri financiare cedate 7642 Ctiguri din investiii financiare pe termen scurt cedate 765 Venituri din diferene de curs valutar 766 Venituri din dobnzi 767 Venituri din sconturi obinute 768 Alte venituri financiare 2.3.8. Contabilitatea veniturilor extraordinare Pentru contabilizarea curent a veniturilor din elementele extraordinare, prin Planurile de conturi n vigoare n Romnia s-a instituit contul 771 VENITURI DIN CHELTUIELI PENTRU EVENIMENTE EXTRAORDINARE I ALTELE SIMILARE cu ajutorul cruia se contabilizeaz subveniile primite sau de primit drept compensaii pentru pierderile suferite de o ntreprindere, ca urmare a efecturii unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare. 2.3.9. Contabilitatea veniturilor din provizioane i ajustri Pentru contabilizarea curent a veniturilor din provizioane i ajustri se utilizeaz conturile din grupa 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTRI: 781 Venituri din provizioane i ajustri privind activitatea de exploatare 7812 Venituri din provizioane 7813 Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizrilor 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare'' 7863 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare 7864 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor circulante

14

15

III. STUDIU DE CAZ PRIVIND VENITURILE IN CADRUL SOCIETATII S.C. MARA S.R.L.
n acest capitol se prezint cteva operaiuni privind veniturile, nregistrate n contabilitatea SC MARA SRL. 1. Se inregistreaza venituri din vanzarea marfurilor 4111 = % 707 4427 1500 1260,50 239,50

2. Se nregistreaz venituri din vnzarea activelor ; 461 = % 7583 4427 240000 201.680 38.320

3. nregistrarea veniturilor din diferenele de curs valutar. 5412 = 765 0,145

4. nregistrarea veniturilor din dobnzi la disponibilitile din banc. 5121 = 766 3,70

5. Se inchid conturile de venituri % 707 7583 765 = 121 202.944,345 1.260,5 201.680 0,145

766

3,70

16

IV. CONCLUZII SI PROPUNERI

In prezenta lucrare am detaliat si prezentat

veniturile existente la S.C. Mara S.R.L. a carei

activitate principala consta in comertul cu amnuntul al produselor din ceramic, sticlrie, produse de ntreinere, metalo-chimice , organe de asamblare, tehnico-sanitare, menaj, electrice i electronice care se desfoar prin cele patru puncte de lucru pe care le societatea le detine. Analiza intreprinsa in cadrul societatii imi da posibilitatea de a desprinde urmatoarele concluzii: din punctul de vedere al organizarii si conducerii contabilitatii, unitatea aplica Planul general de conturi pentru agentii economici aprobat de Ministerul Finantelor prin Ordinul nr.1752/2005 si respecta legislatia in vigoare cu privire la structura si contabilizarea veniturilor si cheltuielilor; S.C. Mara S.R.L. este o societate rentabila cu venituri provenite din vanzarea marfurilor pe piata interna. Societatea si-a format piata interna si s-a mentinut pe pozitie din 1999, anul infiintarii, pana in prezent. Societatea si-a marit in timp numarul punctelor de lucru, a majorat valoarea stocurilor de marfa si le-a diversificat, a achizitionat tot mai multe autoturisme in scopul aprovizionarii cu marfa si a livrarii acesteia la domiciliul clientilor, persoane fizice si juridice, a angajat tot mai mult personal si si-a majorat cuantumul veniturilor. Ca propuneri, pentru dezvoltarea activitatii si realizarea unor profituri mai mari, mentionez: Societatea ar trebui sa vizeze deschiderea unor noi puncte de lucru in orasele limitrofe care nu sunt acoperite pe segmentul de activitate pe care intreprinderea il desfasoara deoarece in conditiile adaptarii tarii noastre la economia de piata, fiecare entitate economica, indiferent de forma de proprietate, profil sau dimensiune, trebuie sa se adapteze in permanenta la cerintele pietei si ale mediului in care isi desfasoara activitatea, sa-si imbunatateasca performantele economico-financiare si capacitatea de concurenta in raport cu alti agenti economici. In vederea cresterii productivitatii muncii, societatea ar trebui sa manifeste o atentie mai mare in momentul angajarii personalului in sensul angajarii fortei de munca specializate si profesioniste in concordanta cu cerintele fiselor de post aferente locurilor de munca vacante. 17

Societatea poate sa isi extinda si diversifice modalitatea de realizare a publicitatii prin intermediul mass-mediei: presa, radio, televiziune, internet, cataloage de profil, participarea la targuri interne.

In concluzie pot spune ca nu s-au constatat erori in organizarea si conducerea contabilitatii firmei S.C. Mara S.R.L. si luandu-se in considerare propunerile facute, va creste considerabil gradul de rentabilitate a activitatii economice desfasurata.de.societate.

18

BIBLIOGRAFIE
1. Fatacean Gh., coordonator Contabilitate manageriala, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2006. 2. Pantea I.P., Bodea Gh.- Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu directivele europene, Editura Intelcredo, Deva, 2008. 3. Batrancea I, Batrancea L.M., Borlea S.N. -Analiza financiara a entitatii economice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007. 4. Pantea I.P., Pop A.-Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004. 5. Pantea I.P., Bodea Gh.-Contabilitatea financiara, sinteze si aplicatii practice, Editura Intelcredo, Deva, 2001. 6. Oprean I., coordonator- Bazele contabilitatii agentilor economici din Romania, Editura Intelcredo, Deva, 2001. 7. ***** Legea contabilitatii nr.82 din 24.12.1991, cu modificarile ulterioare. 8. *****Legea nr.31 din 1990 privind societatile comerciale, cu modificarile ulterioare. 9. *****O.M.F.P. nr.306 din 20.02.2002 pentru aprobarea reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat in M.O. nr.279 din 25.04.2002. 10. ***** O.M.F.P. nr.1752 din 17.11.2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in M.O. nr.1090 din 30.11.2005. 11. *****O.M.F.P. nr.2374 din 2007, privind modificarea si completarea O.M.F.P. nr.1752 din 2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in M.O. Partea I nr.25 din 14.01.2008.

19

Anexe

20