Sunteți pe pagina 1din 30

1

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea tiine Economice Catedra Finane i Bnci

Proiect de specialitate Tema: Metode netradiionale de finanare

A elaborat:Banu Inna Grupa: FB 1002

Coordonator tiinific: Gherjavca Svetlana

Chisinau, 2012

Cuprins:

Introducere CAPITOLUL I. Rolul leasingului n finanarea agenilor economici 1.1.Coninutul operaiunilor de leasing 1.2. Avantajele i dezavantajele leasingului CAPITOLUL II. Factoringul surs alternativ de finanare a agenilor economici autohtoni 2.1. Coninutul i tipurile factoringului n activitatea agenilor economici 2.2. Avantajele i dezavantajele operaiunilor de factoring CAPITOLUL III. Forfetarea tehnic de refinanare a exportului 3.1. Conceptul i etapele operaiunilor de forfeiting 3.2. Avantajele i dezavantajele operaiunilor de forfeiting Concluzii Bibliografie

Introducere

Actualitatea temei. Schimbarile de fond survenite in economia naional dupa lichidarea economie centralizatoare a impus o noua abordare a tuturor aspectelor vieii societaii noastre.Transformarile produse au dezechilibrat sistemul economiei naionale, marcnd inceputul unei perioadei de instabilitate al acestuia. Procesul de tranzactie n care se afl economia Republicii Moldova, este practic cel mai important factor care determina problemele ce apar in finanarea ntreprinderilor.Economia de tranziie este caracterizat prin lipsa informaiilor si instabilitatea economic dar si cea politic,care a fost pe parcursul a mai multor anii, fapt ce complica cu mult procesul adoptarii deciziilor de finanare a ntreprinderilor. Scopul cercetarii l constitue studierea, elaborarea si evidentierea a celor mai moderne metode netradiionale de finanare a ntreprinderii. Tema cercetarii o constituie studierea metodelor neradiionale de finanare,importana acestor metode,eficiena si importanta lor in diverse domenii de activitate,in finanare si investiii,si atingerea scopurilor propuse de catre toate ntreprinderile . Prezenta lucrare consta din introducere, parte teoretica ce cuprinde trei subecte, concluzii si lista bibliografica. Astfel,CAPITOLUL I: Abordari conceptuale privind operatiunile de leasing vizeaza conceptele teoretice privind leasingul,cit si avantajele si dezavantajele operatiunii de leasing.In capitolul dat e prezentata informatie si despre etapele desfasurarii operatiunilor de leasing si functiile indeplinite de partile contractuale la fiecare etapa. n CAPITOLUL II: Este descris factoringul ca surs alternativ de finanare a agenilor economici autohtoni ct i coninutul i tipurile factoringului n activitatea agenilor economici si avantajele i dezavantajele operaiunilor de factoring. CAPITOLUL III: Abordarea privind forfetarea tehnic de refinanare a exportului si conceptul etapelor operaiunilor de forfeiting precum i avantajele i dezavantajele operaiunilor de factoring.

CAPITOLUL I. Rolul leasingului n finanarea agenilor economici Leasingul e o formula de finanare n care nchirierea bunurilor e nsoit de operaiunea de cumprare a acestora, la o anumit dat i la un pre prevzut prin contract. Leasingul reprezint achiziionarea de la furnizori, de catre o societate specializat (locator, societate de leasing) a unor bunuri i nchirierea lor unor beneficiari (locatari) care nu dispun de resursele bnesti necesare Contractul de leasing prevede: a) prile contractante; b)destinaia i denumirea echipamentului, caracteristica lui, termenul furnizrii (transmiterii) i locul de aflare la locatar; c) partea creia i se acord dreptul de a alege echipamentul i vnztorul(furnizorul) lui; d)drepturile i obligaiile prilor privind transportarea, recepia, pstrarea,montarea i exploatarea echipamentului; e)partea care va suporta riscul distrugerii, pierderii sau deteriorrii accidentale a echipamentului; f)durata contractului care corespunde cu termenul de amortizare a echipamentului sau este aproximativ acestui termen; g) cuantumul chiriei pentru ntreaga perioad a leasingului, care include costul integral (sau aproximativ) al echipamentului la preurile valabile la data ncheierii tranzaciei, ordinea, modul, forma i termenul plii ei,sanciunile pentru neefectuarea sau efectuarea tardiv a acestei plii; h) rspunderea prilor pentru neexecutarea sau executarea neadecvat acontractului, modul de soluionare a litigiilor; i) condiiile de modificare sau de reziliere a contractului; j) alte clauze convenite de pri, ce nu contravin legislaiei. Contractul de leasing intr n vigoare la data semnrii lui sau la o alt dat stabilit n contract.Procedeu de finanare pentru ntreprindere, leasingul reprezint, pentru societatea de leasing, o operaiune de creditare, asemntoare unui mprumut. De aceea, este ndreptit aprecierea leasingului drept operaiune de creditare garantat de un drept de proprietate, pentru ca societatea de leasing angajeaz numai fonduri n operaiune i nu i asum nici un risc economic, n afara insolvabilitii ntreprinderii cliente. Ca i n cazul mprumutului, este vorba de un debitor, care se oblig s ramburseze integral capitalurile investite, mai puin valoarea rezidual a bunului, deseori foarte mic sau chiar nul. Perioada irevocabil a contractului, ca i ratele datorate de locatar snt astfel stabilite, nct suma pltit de ntreprinderea utilizatoare s acopere totalitatea fondurilor cheltuite de societatea de leasing, facnd abstracie de valoarea rezidual. Actualmente, leasingul ofer o oportunitate 5

excepional de renovare a utilajelor i mijloacelor de transport, de avantajele acestei modaliti de finanare folosindu-se majoritatea firmelor din statele cu o industrie dezvoltat. n condiii de leasing, snt finanate pn la 30 % din volumul total de investiii n SUA, Japonia,Marea Britanie, Irlanda. n ultimii ani, finanarea investiiilor prin leasing a devenit o practic frecvent n rile n curs de dezvoltare. Leasingul este utilizat, n special, n tranzaciile care vizeaz procurarea mijloacelor de transport, a tehnicii agricole i a diferitelor utilaje.S-ar prea c uzura fizic i moral a fondurilor fixe a ntreprinderilor din ar(motenite din perioada sovietic ), pe de o parte, i lipsa mijloacelor financiare proprii pentru modernizarea lor, pe de alt parte, snt doi factori care ar fi trebuit s favorizeze tranzaciile leasing i n republica noastr, ns, piaa serviciilor de leasing n Moldova nu este format. Fazele contractului de leasing. Tranzacia de leasing presupune mai multe faze: precontractarea, contractarea, cumprarea, nchirierea si lichidarea. 1. Precontractarea. Operaiunea este initiata de beneficiar, care dorete nchirierea unui echipament si care se adreseaz unei societai de leasing cu o cerere de ofert, nsoita de un dosar de finan are, care trebuie sa con ina: o scurt prezentare a activitaii si evoluiei firmei, copii dup actele de constituire a firmei, bilanul contabil pe ultimii 2-3 ani, balana de verificare a ultimei luni calendaristice, situatia patrimoniului, studiul de fezabilitate al proiectului de finanare, situaia creditelor si angajamentelor de plat si fluxul de numerar previzionat pe durata locaiei. 2 . Contractarea Societatea de leasing, dupa studierea si acceptarea cererii procedeaz la stabilirea contractului cu producatorul bunului solicitat, n vederea achiziionarii lui. n acest proces este implicat direct si viitorul beneficiar, societatea de leasing incredinndu-i mandatul de negociere cu furnizorul bunului, n urma negocierilor cu furnizorul acesta va emite o ofert ferm, iar societatea de leasing va lansa catre furnizor o comand ferm, care va fi baza contractului dintre cele doua pari. 3. Cumprare Urmeaz ncheierea contractului de leasing si cumprarea bunului de ctre societatea finanatoare n vederea punerii lui la dispoziia beneficiarului. Pentru a preveni pierderile cauzate de degradarea, distrugerea sau furtul bunului, precum si pentru penalitaile datorate din incapacitatea de plat a beneficiarului, se face o asigurare a bunului sau o asigurare general a tranzaciei cu o societate specializat. nchiderea si lichidarea. La sfrsitul perioadei de valabilitate a contractului beneficiarul are 3 opiuni: sa prelungeasc contractul, sa napoieze bunul societaii de leasing sau sa achizi ioneze

bunul la valoarea rezidual. Sistemul opiunilor, care a captat o larg utilizare n domeniul pieei financiar-bancare a nceput sa fie tot mai utilizat si n cazul operaiunilor de leasing. Asa cum reiese din cele prezentate mai sus, leasingul presupune n principiu dou contracte: 1. contractul de vnzare-cumprare ncheiat ntre producator si firma de leasing care crediteaz operaiunea n calitate de cumprator; 2. contractul de locaiune ncheiat ntre societatea de leasing si un ter. Derularea operaiunii de leasing 1. Cererea de ofert adresat de beneficiar furnizorului. 2. Furnizorul furnizeaz beneficiarului oferta proform. 3. Beneficiarul se adreseaz societaii cu o cerere de nchiriere mpreun cu dosarul de finanare. 4. Societatea de leasing studiaz dosarul si transmite acceptul de principiu. 5. Alegerea echipamentului ce va fi cumprat. 6. Furnizorul trimite beneficiarului oferta ferm. 7. Societatea de leasing face comanda pentru echipamentul ales de beneficiar sau ncheie un contract cu furnizorul. 8. Achiziionarea echipamentului. 9. Furnizorul remite factura, garania si contractul de service societaii de leasing. 10. Furnizorul livreaz, instaleaz si ntreine echipamentul. 11. Beneficiarul confirm recepia echipamentului. 12. Societatea de leasing asigur echipamentul cumprat. 13. Societatea de asigurare emite polia de asigurare societaii de leasing. 14. Beneficiarul confirm recepia echipamentului societaii de leasing. 15. Plata ratelor ctre societatea de leasing. 16. La ncheierea contractului beneficiarul vinde sau returneaz echipamentul sau prelungete contractul de nchiriere.

Prile implicate n operaiunea de leasing - drepturile si obligatiile lor. De regul, n operaiunea de leasing participanii n tranzacii sunt urmtorii: furnizorul, finanatorul (locatorul), beneficiarul (locatarul) si societatea de asigurri. Furnizorul poate fi productorul bunului sau o societate comercial care l-a achiziionat de la productor.

Finantatorul (locatorul) poate fi o companie financiar, o banc de investiii sau comercial, societate de asigurri, o societate de leasing sau chiar furnizorul. n Romnia sunt autorizate s desfasoare astfel de operaiuni societile de leasing care sunt societai comerciale.Sunt situaii n care finanatorul atrage si alte companii la finanarea operaiunii, dac valoarea bunului este ridicat (de exemplu n cazul avioanelor sau a instalaiilor complexe). Daca finanatorul este o banc, aceasta nu are controlul asupra ntreinerii si exploatarii bunului, ea ncasnd doar contravaloarea ratelor restante din mprumutul acordat (daca la srsitul locatiei bunul reintra n posesia furnizorului). Prin urmare, bunul va trebui protejat printr-un depozit colateral sau garanie. Obligaiile finanatorului sunt cele de mai jos: - s respecte dreptul utilizatorului (locatarului) de a alege furnizorul i sa-i asigure posibilitatea de a negocia cu furnizorul contractul de vnzare-cumprare a bunului respectiv; - s ncheie contractul de vnzare-cumprare cu furnizorul desemnat de beneficiar n condiiile impuse de acesta din urm; - s transfere utilizatorului dreptul de folosina asupra bunului ce face obiectul contractului de leasing; - s respecte la expirarea contractului tripla opiune a beneficiarului: sa prelungeasc contractul, s restituie bunul sau s-l achiziioneze la preul rezidual; - s asigure bunul oferit n sistem leasing la o societate de asigurare; - s livreze utilajele n stare bun de funcionare; - s instruiasc personalul destinat exploatrii utilajului; - s asigure piesele de schimb necesare reparaiilor. Societatea de finanare are dreptul de a verifica periodic starea bunurilor, modul de exploatare i s rezilieze contractul dac utilizatorul nu i-a ndeplinit obligaiile ce-i revin. Beneficiarul (locatarul) este de regul unic. Numai n anumite situaii, stipulate n contractul de leasing, este posibil exploatarea bunului n asociere cu un alt beneficiar, respectiv sub nchirierea acestuia.Beneficiarul are i el drepturi si obligaii rezultate din contractul de leasing ci finanatorul. Obligaiile lui sunt: - s ia bunul n primire la termenul stipulat n contract; - s nu ncheie un contract de sublocaie avnd ca obiect bunul achiziionat n sistem leasing far acordul finanatorului; - s plateasc redevenele societaii de leasing la termenele prevzute n contract; - s plateasc cheltuielile de ntreinere si primele de asigurare; - s restituie bunul n conformitate cu prevederile contractului de leasing; 8

- s exploateze bunul conform cu instruciunile de folosire, sa asigure instruirea personalului ce va utiliza bunul; - s nu aduc modificari bunului far acordul societaii de leasing sau proprietarului - s nu greveze bunul de servicii dect cu acordul finanatorului. Utilizatorul are urmtoarele drepturi: - poate intenta aciune direct mpotriva furnizorului pentru reclamaii privind livrarea, calitatea bunului sau a asistentei tehnice asigurate; - are autonomie la gestiunea tehnica asupra bunului; - poate beneficia de asisten din partea finanatorului; - poate nlocui utilajele uzate moral sau avariate, cu condiia respectrii instruciunilor de exploatare sau/i a plaii unei chirii majorate. Societatea de asigurare ncheie contract de asigurare cu proprietarul bunului si emite polia de asigurare. n caz de necesitate achit contravaloarea poliei. Avantaje si limite ale operaiunilor de leasing La nivelul economiei naionale leasingul reprezint o cale de relansare a investiiilor i de retehnologizare a societailor comerciale. La nivelul finanatorului, leasingul reprezint o form de plasament a resurselor financiare, n condiiile de rentabilitate si siguran. Beneficiarul are cele mai multe avantaje de pe urma finanrii investiiilor sale prin leasing. Aceste avantaje sunt: - obine finanarea integral a unei investiii n lipsa resurselor financiare suficiente; - are acces la tehnologii avansate; - dobnda si amortizarea corespunzatoare ratelor de leasing se nregistreaza pe costuri, diminund venitul anual impozabil; - durata de locatie poate fi stabilita astfel nct beneficiarul sa fie dotat permanent cu echipamentele cele mai performante; - beneficiarul poate contracta n paralel i alte credite necesare; - graficul de ealonare a plailor este mai flexibil dect n cazul unui credit bancar; - bunul poate fi nlocuit pe durata locaiei cu altul mai modern dac bunul este afectat de uzura morala. Selecia surselor de finanare a investiiilor este deosebit de complexa ntruct pe lnga criteriul principal privind costul procurrii capitalurilor acioneaz o serie de restricii privind accesul pe piaa de capital, situaia financiar a firmei, motivaia personalului de conducere a acesteia. De asemenea, accesul la mprumutul obligatar nu-l au dect un numar redus de firme, respectiv cele foarte mari care 9

ofera o garanie suficinet pentru astfel de angajamente fa de public, n plus, mprumutul obligatar este foarte complicat din punct de vedere al formalitailor. Decizia de a contracta un mprumut, precum si alegerea instrumentului financiar ce urmeaza a fi utilizat sunt influenate de nevoile specifice ale unei firme si de sursele de finanare de care dispune. Disponibilitatea respectivelor surse este legat direct de marimea firmei.Cea mai mare parte a firmelor nu coteaz la burs si drept urmare nu au posibilitatea negocierii de titluri financiare. Deci firmei nu-i ramn dect autofinantarea,mprumutul bancar obinuit sau leasingul. Mai adesea leasingul si mprumutul bancar sunt alese ca surse trezorerie viitoare cu plaile de chirii, rate scadente si dobnzi. Leasingul este un pas nainte pentru finanarea ntreprinderilor care doresc sa si achizi ioneze utilaje si echipamente far a avea posibilitai financiare. Avantajele leasingului trebuie abordate din trei unghiuri diferite: 1. la nivelul economiei naionale; 2. la nivelul finanatorului; 3. la nivelul beneficiarului. 1. La nivelul economiei naionale, reprezint o cale de relansare a investiiilor i de retehnologizare a societailor comerciale. Avnd n vedere c aceasta reprezint o operaiune de finanare, leasingul faciliteaz atragerea unor noi surse de finanare n economie (daca finanarea este realizat din exterior), precum i o form de promovare pe piaa a unor produse pentru care cererea este limitat de posibilitaile de cumprare ale agenilor economici i n consecin, de antrenare a proceselor productive din unele sectoare ale economiei.Ca operaiune special de comer exterior, leasingul favorizeaz dezvoltarea economic a unor ari lipsite de mijloace financiar-valutare, asigur cstigarea unor noi parteneri, patrunderea pe noi piee, permanentizarea relaiilor comerciale prin desfacerea ndelungat a unor produse de baz a propriei economii. Leasingul aduce o contribuie substanial la optimizarea si cresterea eficienei exporturilor, a comerului exterior n general. Derularea sau finanarea unor operaiuni de leasing aduc cstiguri directe, peste preurile nete de export.Pe de alt parte leasingul este o form de privatizare iar avantajul consta n conservarea temporara a proprietaii asupra unitailor economice respective, ele putnd fi definitiv privatizate dupa ce clientul i-a dovedit calitaile manageriale, dovedindu-se astfel ca ntreprinderea are anse reale de progres. 2. La nivelul finanatorului (furnizorului), leasingul prezint avantajele: - form de plasament a resurselor financiare n condiii de rentabilitate si siguran, deoarece ramne proprietarul bunului; 10 de capital de ctre firmele care nu dispun de surse proprii si care si asum riscul afectrii fluxurilor de

- contribuie la promovarea si dezvoltarea exporturilor, furnizorul avnd posibilitatea s realizeze pe lng exportul tradiional si pe cel de leasing al carui mecanism permite extinderea cererii la o serie de marfuri de valoare ridicat; - rata profitului este, de regula, mai ridicata n cazul leasingului dect n cazul vnzarilor traditionale; -cstigarea de noi clieni si ca atare rolul promoional al leasingului se realizeaz prin faptul c un anumit bun este mai nti nchiriat, iar dupa aceea clientul fiind convins de randamentul bunului l achizitioneaz; - obinerea unor cstiguri suplimentare din revnzarea sau renchirierea mainilor si utilajelor care i-au fost returnate dupa expirarea perioadei de nchiriere de baz; - bilanul nu este afectat de datorii, n ciuda refinanarii, deoarece vnzarea creanelor nu presupune o cerere de crdeit si reprezint realizarea unor ctiguri din nchiriere, ctiguri care n-au ajuns nca la scadena. 3. Cele mai mari avantaje create de aceasta form de finanare la nivelul utilizatorului sunt: - substituirea creditului; este o form de finanare posibil si pentru agenii economici care nu pot obine credite bancare sau care nu vor sa-i greveze bunurile mobile si imobile prin instituirea de ipoteci, gajuri; - economisirea fondurilor proprii i utilizarea acestora pentru dezvoltarea activitaii societa ii, astfel se menine gradul de lichiditate al firmei (dac nu presupune plata unor avansuri), iar achizitionarea acelorai bunuri prin credite bancare ar necesita eforturi suplimentare din partea societaii; - prin operaiunea de leasing se acoper ntregul program de achiziionare de bunuri deoarece pot fi incluse, pe lng preul acestora, cheltuielile de transport, instalare si taxele legale; - reprezint o cale de acces la tehnologii avansate necesare dezvoltarii activitaii, deoarece n condiiile unei rapide evoluii a tehnologiei unele echipamente pot deveni nvechite, demodate ntr-un timp foarte scurt. Astfel, durata de locaie poate fi stabilit astfel nct beneficiarul sa fie dotat pemanent cu echipamentele cele mai perfomante; - fiind cunoscut graficul de derulare a operaiunii de leasing si de efectuare a pla ilor, este posibila o planificare mai riguroasa a bugetului de venituri si cheltuieli al firmei. Astfel pla ile leasingului pot fi aranjate s corespund afacerilor sezoniere, ctigurilor generate de echipamente; - creaz o pia secundar prin vnzarea la valoarea ramas sau renchirierea echipamentelor utilizate si realizarea unor profituri suplimentare din acestea;

11

- se poate conveni c furnizorul s nlocuiasc utilajul cu altul mai modern, importatorulutilizatorul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii morale care a devenit foarte intensa n condiiile revoluiei tehnico-tiinifice actuale; - furnizorii de leasing permit folosirea n continuare, dupa ncheierea perioadei contractuale, a mainilor solicitnd chirii mai reduse; - sistemul de leasing ofer nu numai utilajul, ci si servicii ca ntreinerea sau reparaiile, un avantaj indiscutabil, mai ales n cazul unor instalaii sofisticate, complicate; - bilanul firmei nu se modific deoarece att masinile ct si obligaiile ce decurg din plata chiriei nu apar n acesta, chiria fiind considerat o cheltuiala a ntreprinderii i nu o investiie.

Bncile participante n tranzaciile de leasing pot avea urmtoarele faciliti: Facilitile fiscale acordate instituiilor financiare pentru credite de lung durat diminueaz costul tranzaciei de leasing. Acest factor a contribuit la dezvoltarea leasingului n rile occidentale. Costul mai redus al tranzaciei mrete probabilitatea finalizrii proiectului i micoreaz povara rambursrii creditelor pentru locatori, asigur o calitate mai bun a procesului de creditare bancar Pstrarea pentru banc a dreptului de proprietate n procedura ncasrii plilor restante. Posibilitatea accenturii dreptului instituiei financiare n ncasarea arieratelor contribuie la mbuntirea calitativ a creditelor acordate, mrete viabilitatea unui numr mai mare de proiecte investiionale Livrarea n leasing a utilajului produs peste hotare, de regul permite atragerea unor credite mai ieftine din sectorul bancar al rii respective sau obinerea unor credite tehnice din partea guvernelor din rile care subvenioneaz exportul produciei industriei sale Asigurarea lichiditii portofoliului de creditare la un nivel mai nalt. Avantajele leasingului pentru ara utilizatorului (locatarului): Leasingul mrete concurena ntre sursele de finanare Leasingul mrete volumul total al investiiilor n economie Valoarea tranzaciilor de leasing internaional nu se ia n considerare la contabilizarea datoriei externe i mrete limita datoriei externe stabilite de FMI pentru ar. Alturi de avantajele menionate tranzacia de leasing conine i neajunsuri condiionate de nesoluionarea problemelor de eviden contabil i de complexitatea afacerii n cazul implicrii mai multor participani.

12

Tranzacia de leasing poate avea urmtoarele neajunsuri: n cadrul tranzaciei de leasing financiar plile de leasing nu se ntrerup pn la expirarea termenului de referin, chiar dac realizrile progresului tehnicotiinific amortizeaz moral obiectul de leasing. Locatarul nu ctig de la majorarea costului rezidual al obiectului Tranzaciile de leasing internaional nu exclud riscurile valutare. Riscuri moderate pentru vnztorii de utilaje fabricate de productorii autohtoni Caracterul contradictoriu al cadrului normative i legislativ ale leasingului Costul tranzaciilor de leasing , n special al tranzaciilor de leasing internaionale poate fi majorat ca urmare a aplicrii TVA i taxelor vamale Lipsa unei concepii ample privind leasingul i beneficiile acestuia pentru economie Subdezvoltarea infrastructurii de asigurri ale activitii de leasing Prioritile enumerate fa de neajunsurile leasingului sunt suficiente de a presupune c leasingul este o form eficace de investiii. n comparaie cu alte state, unde leasingul are o dezvoltare continu i permanent, n Republica Moldova, cu toate c exist de jure legea cu privire la leasing i oportuniti reale, piaa serviciilor de leasing nu are dinamica de dezvoltare preconizat. Principalele impedimente juridice n dezvoltarea leasingului n Republica Moldova sunt neconcordana ntre actele normative n vigoare, instabilitatea legislativ i insuficiena aplicrii legilor, neaderarea la Convenia de la Ottava, care genereaz anumite rezerve din partea companiilor strine de a ncheia operaiuni de leasing internaional. n prezent, n condiiile caracterului limitat al creditrii pe termen lung n Moldova leasingul poate fi considerat ca fiind o alternativ a asigurrii cu resurse financiare a procesului investiional. Nivelul dezvoltrii pieei de leasing se determin pe baza ponderii relative ce i revine tranzaciilor de leasing n volumul total al investiiilor (a acumulrilor totale) i n Produsul intern brut (PIB).Aa cum arat experiena, bncile comerciale din Republica Moldova lucreaz cu leasingul financiar doar n interesul marilor lor acionari corporativi. Dar i astfel de tranzacii de leasing financiar sunt foarte puine. Potrivit estimrilor, pe parcursul anilor tranzacii de leasing financiar au efectuat doar Moldova Agroindbank, Victoriabank, Unibank, Business Bank. Sumele anuale ale tranzaciilor de leasing din cadrul bncilor variaz n limitele de 700 . 900 mii de lei pn la 7 mln.de lei. Banca Moldova Agroindbank, fiind acionarul companiei Moldova Airlines, a creditat tranzacia de leasing a companiei n cauz la chiria avioanelor de producie brazilian Embraer. Victoriabank, de regul ofer n leasing bunurile gajate n cazurile nerambursrii de ctre debitori a 13

creditelor contractate . sub form de utilaj (de exemplu, linia de fabricare a ferestrelor cu termopan) i de bunuri imobiliare (apartamente). Unibank a devenit creditor al construciei a trei benzinrii de ctre acionarul su . compania Lukoil. Moldova. n afar de aceasta au fost ncheiate cteva contracte de leasing a tehnicii agricole. Business Bank s-a confruntat cu aceleai probleme ca i Victoriabank - debitorul (compania Business Leasing) nu a rambursat creditul luat pentru o linie de producere a cimentului, pe care banca a preluat-o ulterior n contul stingerii creditului.

CAPITOLUL II. Factoringul surs alternativ de finanare a agenilor economici autohtoni

14

Definirea factoringului. Creditele de factoring asigur finanarea, urmrirea creanelor i protecia riscurilor de credit de ctre factor, pe baza cedrii de catre beneficiari, cu titlu de vnzare sau de gaj, a creanelor nscute din vnzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru teri. Factoring-operaiunea prin care o societate comercial furnizoare de produse i servicii transfer proprietatea creanelor sale izvorte din facturile comerciale ctre o societate specializat (banc sau instituie financiar nebancar), aceasta din urm avnd obligaia de a asigura ncasarea creanelor respective i de a-i asuma riscul de neplat a acestora. Factor: societate specializat n ncasarea de facturi Aderent: societate comercial furnizoare de produse i servicii Factoringul este un contract comercial de creditare la care particip o societate specializat (societate bancar sau instituie financiar nebancar) n ncasarea de facturi, denumit factor, i o societate comercial furnizoare de produse sau servicii, denumit aderent. Sau, mai corect spus: factoringul este operaiunea prin care clientul denumit aderent transfer proprietatea creanelor sale, izvorte din facturile comerciale, ctre banc, denumit factor, aceasta avnd obligaia, conform contractului ncheiat, de a asigura ncasarea creanelor aderentului, asumndu-i riscul de neplat a acestora. Banca, pe baza documentelor primite de la aderent, pltete la prezentarea acestora o parte din contravaloarea facturilor, sub form de avans (cca. 80%), iar diferena la o anumit dat ulterioar prezentrii facturilor, de obicei dup data scadenei lor.Prin acest contract, aderentul urmrete s-i ncaseze valoarea facturilor nainte de termenul de scaden, iar factorul urmrete s obin un beneficiu, de regul un anumit procent din facturile pe care le deconteaz n avans. Avantajul aderentului este unul major pentru c acesta nu trebuie s ncaseze facturile de la o multitudine de clieni i la termene destul de lungi pentru el, ci le ncaseaz direct de la societatea de factoring i anterior termenului de scaden.Factorul accept facturile pe riscul su, iar n cazul n care debitorul nu pltete, acesta nu poate cere plata de la aderent (cu excepia cazului n care aderentul nu furnizeaz ctre beneficiarul su serviciile sau mrfurile care fac obiectul facturii). Pentru a-i asuma riscul neplii unei facturi, factorul trebuie s o accepte mai nti, altfel spus, acesta va lucra doar cu clienii pe care-i agreeaz i care prezint garanii. n vederea acceptrii debitorilor, inspectorii de credite vor analiza situaia economico-financiar, indicatorii de bonitate, precum i aspecte nefinanciare ce caracterizeaz activitatea acestora. Ca o condiie prealabil a acordrii creditelor de factoring, inspectorii de credite ai bncii vor trebui s se asigure de realitatea operaiunilor economice aflate n spatele facturilor respective, dac produsele au fost executate i livrate efectiv, dac facturile nu sunt refuzate la plat sau nu sunt n litigiu iar termenul de emitere a facturilor pn la scaden s nu fie mai 15

mare de 180 zile (termenul de 180 zile este unul convenional).Dac factorul (banca) nu accept factura cu plata ei n avans ctre aderent, acesta o poate ncasa n virtutea unui contract de mandat, fr ca banca s-i asume riscul nencasrii ei.De observat c contractele ncheiate de unele bnci folosesc termenul de finanarea aderentului, dar i precizarea c banca nu-i asum integral riscul nencasrii facturii ci doar finaneaz activitatea aderentului ntr-o anumit limit (cca. 80%). Practic, facturile nu sunt vndute factorului ci doar depuse sub form de garanie. ntr-un astfel de caz suntem n faa unui simplu credit i nu a unui contract de factoring.Deci, rezult c factorul are rol de finanator, factoringul nefiind altceva (analizat dintr-un anume punct de vedere) dect o modalitate de finanare a afacerilor, n mod special a operaiunilor de import-export. Principalele tipuri de factoring snt: -factoring intern fr recurs - ce include administrarea registrului vnzrilor, asigurarea mpotriva pierderilor rezultate din neplata la termen i finanarea factorizrii; -factoring intern cu recurs - ce include administrarea registrului vnzrilor i finanarea factorizrii; -factoring internaional - acela va fi cu recurs sau fr recurs i include administrarea registrului vnzrilor i finanarea factorizrii pentru comerul internaional Tipurile de factoring a)n funcie de sfera de cuprindere, modalitatea de preluare i administrare a creanelor: Factoring parial facturile prezentate la banc sunt supuse unui proces de selecionare; nu toate sunt acceptate la cumprare. Obligaia ncasrii facturilor neacceptate revine aderentului, deoarece banca nu preia administrarea acestora. Factoring total toate facturile sunt preluate de la aderent i administrate de factor. Factorul ncaseaz facturile de la debitor, finaneaz operaiunea i acoper riscul de credit. b)n funcie de momentul efecturii plii creanelor de ctre factor: Factoring cu plata imediat factorul pltete contravaloarea facturilor n momentul prelurii acestora de la aderent. Factoring la scaden creanele aderentului i sunt pltite n momentul exigibilitii acestora. Factoring mixt factorul pltete o parte din valoarea facturilor n momentul prezentrii acestora sub form de avans (pn la cel mult 80% din valoarea acestora), diferena urmnd s fie pltit la o dat ulterioar, de obicei la data scadenei facturilor. c) n funcie de confidenialitatea operaiunii: Factoring nchis (numit i scontare confidenial a facturilor) permite aderentului s pstreze secret faptul c a apelat la un factor. 16

Factoring deschis aderentul cedeaz factorului toate creanele notificnd pe debitorii si despre acest lucru. d) n funcie de dreptul de regres pe care banca l poate exercita asupra aderentului: Factoring fr regres factorul pltete aderentului contravaloarea acceptat a facturilor, de regul pn la 80%, imediat dup acceptarea lor i 20% la un termen ulterior, de regul la data scaden a facturilor, chiar dac nu ncaseaz total sau parial, una sau mai multe facturi. Factorul nu se ndreapt ctre aderent n vederea recuperrii contravalorii facturilor nencasate de la debitor, neavnd drept de regres asupra acestuia. Factoring cu regres n caz de nencasare a sumelor de la debitor, factorul i va recupera sumele nencasate de la aderent prin exercitarea dreptului de regres, prin debitarea contului curent al aderentului sau prin valorificarea garaniei. e) n funcie de participanii la operaiunea de factoring: Factoring intern la baza acestei operaiuni st un contract comercial intern, se desfoar pe teritoriul aceleiai ri i, n cadrul ei, intervine un singur factor. Factoring internaional presupune existena unui contract comercial internaional, n cadrul operaiunii intervin doi factori (factorul de import i cel de export). Factorul de export cumpr creanele exportatorului (aderentului) asupra importatorului, cedndu-le apoi factorului de import. Elementele factoringului Contractul de factoring cuprinde urmtoarele elemente: - prile contractante (factorul i aderentul); - documentele ce fac obiectul contractului (facturile); - garania constituit; - suma pe care factorul se oblig s o achite la data depunerii facturilor precum i suma ce urmeaz a fi achitat la data ncasrii facturilor sau la data scadent a acestora; - dobnda perceput de factor pentru operaiunea de factoring; - comisionul de factoring. Factoring-ul, soluie optim pentru operaiunile comerciale cu plata amnat. Din acest an, i pe intern. Cu toate beneficiile pe care le ofer, factoringul nu este nc suficient de rspndit n Republica Moldova. Pn n prezent, aici activeaz doar o firm specializat, NFC-Moldfactor, fondat n 2004 de compania ruseasc . Compania intenioneaz s presteze servicii de factoring domestic dup o perioad de 8 ani n care s finanat doar operaiunile de export.n linii generale factoringul se adreseaz oricrei companii cu activitate 17

comercial, indiferent de mrime, i este destinat celor care livreaz marf sau presteaz servicii n baza unor contracte comerciale sau comenzi ferme, cu plata la termen.Care este situaia la noi? Oleg Damian, directorul NFC-Moldfactor, spune c n primul rnd este vorba de companiile care au rotaie mare la bunurile comercializate. De regul, acestea vnd materiale de construcie, produse alimentare, buturi alcoolice i nealcoolice, produse farmaceutice, piese de schimb pentru autoturisme, produse de uz casnic i electrocasnicele. Cu alte cuvinte, pot fi finanate toate operaiunile de comer cu bunuri care se vnd repede. n ce privete exporturile, NFC-Moldfactor finaneaz operaiunile de export a tuturor mrfurilor autohtone care sunt efectuate n condiii de plat amnat. De asemenea, pot fi finanate i unele reexporturi din UE n CSI i invers, efectuate prin intermediul companiilor moldoveneti. Companiile care recurg la serviciile NFC-Moldfactor, au din start asigurat suma facturii n proporie de 100% i o finanare imediat de 90%. Imediat ce primete factura, n cel mul trei zile bancare factorul transfer 90% din valoare ei furnizorului. Dup ce se ncaseaz suma de la cumprtor (perioada poate varia de la 30 la 120 de zile), se percepe o dobnd. De la nceputul anului, NFC-Moldfactor a micorat dobnda minimal cu un punct procentual, de la 5,5% la 4,5 %, n valut. Ei spun ca au mers pe ideea de a micora rata pentru ca s stimulm vnzarea la export i pentru ca exportatorii notri s gseasc ci mai muli clieni i s nu-i piard pe cei vechi., relateaz Oleg Damian.Avantajele colaborrii cu firmele de factoring sunt evidente. Eti asigurat c vei primi toi banii i n plus, ai acces la lichiditi rapid, uor i fr asigurare prin gaj. Totodat, factorul monitorizeaz capacitatea de plat a partenerilor comerciali, a cumprtorilor. Furnizorul este scutit, prin urmare, de o serie de riscuri care i pot afecta serios afacerea. 1.3Avantajele factoringului Avantajele factoringului de finanare pentru ntreprinderile beneficiare: - acoperirea riscului ce decurge dintr-o eventual insolvabilitate a clienilor, riscul fiind preluat de factor, innd totui cont c factorul nu acoper riscurile provenite din contestaii comerciale sau tehnice; - este asigurat alimentarea trezoreriei ntreprinderii, factorul pltind imediat creanele cedate, dup deducerea unei dobnzi, comision i eventual, un depozit colateral creat de factor, elemente cunoscute n mod cert la data ncheierii contractului; - firmele de factoring nu asigur o nou finanare, dar poate accelera ciclul de transformare n lichiditi pentru ntreprinderile client,permindu-le s obin valoarea de la debitor, mult mai repede dect dac ar fi ateptat s treac perioada normal de credit comercial,adica transform o vnzare la termen ntr-o vnzare n numerar,diminund ndatorarea ntreprinderii pe termen scurt,

18

- ntruct avansurile obinute de la factor reprezint un procent din valoarea creanelor cedate, pe msura creterii vnzrilor, se asigur finanarea automat a necesarului de finanat ce decurge din acordarea de credite clienilor; - intervenia factorului este similar unei ncasri a creanelor comerciale la livrarea mrfurilor, fr ca aceast finanare s apar n pasivul bilanului. Deci, factoringul reduce durata ciclului de exploatare. Finanarea pe termen scurt a ntreprinderii i nevoia de fond de rulment, contribuind la ameliorarea lichiditii ntreprinderii; - prin ncasarea creanelor cu anticipaie este menajat capitalul propriu i capitalul strin, de a fi imobilizat n creane cu diferite termene de scaden i inclusiv n cele cu restane, permind utilizarea capitalului pentru finanarea unor investiii n scopul dezvoltrii activitii ntreprinderii, beneficierii de sconturi de la furnizori pli anticipate, rambursrii creditelor bancare pe termen scurt i realizarea de economii la cheltuielile financiare, pentru plasamente etc.; - posibilitatea clientului de factoring ca, indiferent de finanrile rezultate din contractele de factoring, s poat apela la credite bancare necesare pentru diferite alte activiti economice i financiare; - finanarea prin factoring face posibil, n urma predrii creanelor factorului, o mbuntire a planificrii financiare pentru societatea clientului de factoring; - transferul creanelor asupra factorului conduce la simplificareaoperaiunilor de gestiune genernd nemijlocit economii materiale i de personal, care se reflect n bugetul ntreprinderii i n concentrarea tuturor forelor pentru realizarea activitilor de baz; - ntreprinderile pot fi informate de factor asupra eventualilor cumprtori, asupra pieelor posibile, asupra dificultilor ce pot s apar ntr-o ar strin (riscul politic, riscul de schimb valutar etc.). n activitatea practic, exist diferite variante ale acestui tip de finanare a afacerilor care, ns, se bazeaz pe aceeai idee. Trebuie reinut ns c n situaia n care factorul cumpr ferm factura, comisionul de factoring este mult mai mare, dar ntreprinderea nu va fi rspunztoare de eventuala neplat a facturii. n ara noastr, deocamdat, factoringul este puin cunoscut, acesta fiind prevzut, n planul de deconturi al societilor bancare, dar exist,nc, deficiene n ceea ce privete reflectarea acestuia la nivelul ntreprinderilor. Factoringul este foarte utilizat n industrii care sunt caracterizate prin existena multor productori mici i comerciani cu amnuntul, care nu au relaii stabile pe termen lung unii cu alii. 19

ntruct un factor poate fi angajat de un numr mare de productori, se poate simplu vedea ponderea mare a tranzaciilor pe care o singur ntreprindere o are i mai mult dac este bine plasat pentru a judeca credibilitatea fiecruiclient.

Dezavantajele factoringului: - costul relativ ridicat, datorit multiplelor servicii pe care le ofer; - impresia unei situaii financiare delicate a ntreprinderii client, pe care o las apelarea la un factor, ns aceast observaie nu este fondat, deoarece societile de factoring nu accept, n principiu,dect ntreprinderi cu o situaie financiar foarte bun; - prin remiterea unei pri a relaiilor comerciale unei societi de factoring, ntreprinderea ar putea risca s piard anumite contracte, fie cu clienii, deoarece factorul este mai exigent cu debitorii n ce privete respectarea scadenelor, fie cu bncile, deoarece factoringul exclude apelarea la bnci Evaluarea financiar a factoringului const n a compara costul tehnicii cu ansamblul economiilor realizate datorit acesteia. Concret, trebuie identificate i cuantificate toate incidenele financiare ale factoringului. Costurile suplimentare ocazionate de factoring privesc: comisionul de factoring sau comisionul de ncasare; dobnzile pltite factorului; costul asigurrii ncheiate pentru a acoperi riscul de insolvabilitate aldebitorilor neagreai. Mai exist i cheltuieli ocazionate de studiul privind rentabilitatea utilizrii factoringului, de transferarea creanelor factorului, de reorganizarea compartimentelor ntreprinderii, de notificarea clienilor cu privire la utilizarea factoringului. Economiile provin, de regul, din: renunarea parial sau total la contabilitatea clienilor; -diminuarea numrului de litigii cu clienii; -diminuarea asigurrilor pentru acoperirea riscului de insolvabilitate aclienilor;-recuperarea creanelor asupra clienilor agreai, chiar n situaia incapacitii de plat; -obinerea de sconturi pentru plata furnizorilor sau reducerea cheltuielilor financiare. Pentru evaluarea economiilor, trebuie s se in cont de avantaje: simplificarea gestiunii creanelor comerciale, elaborarea cu uurin a bugetelor i previziunilor financiare, ameliorarea structurii prii inferioare a bilanului, reducerea costurilor cu organizarea evidenei contabile i cu urmrirea ncasrii clienilor. CAPITOLUL III. Forfetarea tehnic de refinanare a exportului 20 pentru mobilizarea creanelor comerciale.

Forfetarea const n transmiterea (vinderea), ctre o instituie financiar specializat, a creanelor provenite din operaiunile de comer exterior, efectuate pe credit, instituia urmnd a face plata imediat, recuperndu-i contra valoarea, la scaden, de la debitorul importator. n cazul incapacitii de plat a debitorului,instituia financiar nu are drept de recurs asupra vnztorului creanei(exportatorului).Azi, forfetarea a devenit o tehnic foarte specializat de finanare aexporturilor. n rile europene i nord - americane (Germania, Frana, Italia, MareaBritanie, Canada, SUA) s-au dezvoltat instituii financiare care se ocup strict de astfel de activiti denumite agenii de forfetare. Forfetarea reprezint vanzarea creanelor de export pe termen mediu-lung unor societi de forfetare respectiv instituii de credit specializate, contra unui cos de forfetare, inainte de ajungerea acestora la scaden, dar nu cu mai puin de 30 de zile inainte de termen. Operatiunea se desfasoara pe urmatoarele secvente: 1.Incheierea contractului de vanzare-cumparare.Conditiile de plata ale contractului de vanzare-cumparare includ fixarea unui termen de plata cu o durata de utilizare medie pana la lunga. In cazul unor afaceri de export mai mari importatorul va trebui sa plateasca un avans la incheierea contractului precum si un acont, avans, la livrarea marfurilor. Restul sumei de plata va fi achitata de importator in rate semestriale pana la soldarea datoriei. In cazul unor termene de plata mai mari, exportatorul cere importatorului prezentarea unor garantii bancare pentru asigurarea platii creantei. In contractul de vanzare cumparare va fi fixata de asemenea marimea dobanzilor ce trebuie platite. 2.Cerere de preluare a avalului.Conform conditiilor din contractul de vanzare-cumparare, importatorul va depune la banca sa o cerere de preluare a avalului (garantiei bancare sau cambiei in aval- daca in devierea de la exemplul anterior se va plati prin intermediul cambiei) 3.Preluarea avalului.Banca importatorului, sau o terta banca, preia avalul si emite un certificat de garantie, deoarece este vorba de un activ in cont care ii va fi inmanat importatorului ( sau in devierea de la ex. dat direct exportatorului respectiv societatii de forfetare). In acelasi timp banca ce preia avalul va debita contul de credit in aval al importatorului.Daca asupra creantei exportatorului, ar fi emisa o cambie, atunci banca importatorului ar putea sa preia avalulsub forma semnaturii asupra cambiei in aval. 4a.Livrarea marfurilor.Exportatorul va livra marfurile si va comunica pretul de vanzare importatorului prin intermediul facturii. Pe langa aceasta factura va contine si calculul dobanzilor pe care importatorul trebuie sa le plateasca. Odata cu preluarea marfurilor de catre importator ia nastere fata de acesta care va cuprinde pretul de banzare inclusiv dobanzile de plata. 21

4b.Inminanarea certificatului de garantie bancii importatorului . Importatorul va inmana exportatorului certificatul de garantie al bancii sale. In practica certificatul de garantie va fi predat direct de catre banca importatorului societatii de forfetare. 5. Vanzarea creantei.Exportatorul vinde creanta rezultata din exportul marfurilor unei societati de forfetare, respectiv unei societati ce desfasoara operatii de forfetare.Deseori exportatorul este in contact cu societatea de forfetare inainte de incheierea contractului de vanzare cu importatorul. Eventual exportatorul a definitivat detaliile vanzarii viitoarei creante societatii de forfetare chiar in momentul incheierii contractului cu importatorul.Creanta vanduta va include si dabanzile de cumparare nu numai pretul de vanzare al marfurilor.Odata cu vanzarea creantei exportatorul va preda certificatul de garantie al bancii importatorului societatii de forfetare, avand loc inclusiv transferul tuturor drepturilor ce decurg din acesta. 6. Transferul contravalorii creantei.Societatea de forfetare va scadea din valoarea activului in cont cumparat costurile ce decurg din operatiile de forfetare (care vor fi denumite si in acest caz dobanzi de scontare) si va transfera ceea ce ramane din valoarea creantei exportatorului.Deoarece societatea de forfetare achizitioneaza creante din export ce cuprind inclusiv dobanzile de cumparare fixate importatorului in factura, dupa scaderea costurilor ce decurg din operatiile de forfetare exportatorului ii va ramane un venit din forfetare ce va fi aproximativ egal cu pretul de vanzare al marfurilor.Doar in cazul in care intre dobanzile de cumparare stabilite in contractul de vanzarecumparare si costurile de forfetare stabilie cu societatea de forfetare exista diferente mari, pot sa apara pt exportator diferente majore intre venitul din forfetare pe de o parte si pretul de vanzare al creantei fata de importator pe de alta parte- ca rezultat al diferitelor metode de calculare a dobanzilor. 7. Publicarea cumpararii creantei.Societatea de forfetare are obligatia sa faca publica importatorului respectiv bancii acestuia achizitionarea creantei.Importatorul va fi astfel obligat sa-si achite datoriile fata de societatea de forfetare, deoarece el nu mai are nici o obligatie fata de exportator. 8.Ordin de plata al creantei la scadenta.La scadenta creantei (respectiv a sumelor partiale, in cazul in care se efectueaza o plata in rate) importatorul va da ordin de plata bancii sale. 9. Debitarea contului curent al importatorului.Banca importatorului va debita contul curent al acestuia cu valoarea de plata. In acelasi timp si in acelasi volum, banca importatorului va credita contul de credit in aval al acestuia. In cazul in care importatorul nu mai poate sa efectueze plata la scadenta creantei, banva acestuia este obligata sa plateasca societatii de forfetare ca urmare a preluarii avalului. 10. Transferul valorii creantei.Banca importaorului va transfera societatii de forfetare contravaloarea creantei. 22

Caracterizarea si structura de baza a forfetarii .Din punct de vedere al exportatorului, forfetarea reprezinta vanzarea creantelor individuale de export pe termen mediu pana la lung unor societati de forfetare respectiv institutii de credit.Expresia a forfeta inseamna faptul ca societatile de forfetare achizitioneaza creantele ca pe un intreg, ceea ce inseamna inclusiv toate riscurile ce decurg din acestea.Forfetarea autentica apare in cazul preluarii neconditionate a tuturor riscurilor ce decurg din achizitionarea creantelor de catre societatile de forfetare, in special a riscurilor politice, riscurilor de curs valutar.Forfetarea neautentica apare atunci cand nu este exclus regresul vanzatorului creantei, in cazuri exceptionale si intr-un volum definit.Spre deosebire de factoring, in cazul forfetarii exportatorul se obliga in general printr-un contract cadru sa vanda toate creantele din export pe termen mediu pana la lung unei anumite societati de forfetare respectiv unei anumite banci.Contractele de forfetare vor fi incheiate pentru fiecare caz in parte, eventual tinand cont de ofertele diferitelor societati de forfetare respectiv banci.Adeseori banca exportatorului va functiona ca si un intermediar si va cauta clientilor ei societati de forfetare indicate in masura in care nu poate sa preia ea insusi operatiunea de forfetare. Functiile forfetarii Functia de finantare . Pentru exportator, afluxul imediat de lichiditati reprezinta un argument de mare importanta pentru a-si depune creantele spre forfetare, avand in vedere faptul ca finantarea din mijloace proprii a termenelor de plata mijlocii pana la lungi nu este de regula posibila.Prin intermediul forfetarii se va realiza imbunatatirea indicatorilor bilantieri ai exportatorului, in special a relatiei capital propriucapital imprumutat, avand in vedere faptul ca exportatorul va utiliza veniturile din forfetare pentru lichidarea datoriilor. Functia de preluare a riscurilor.Functia de preluare a riscurilor este foarte vasta. Ea include nu numai preluarea riscurilor economice -incapacitatea de plata, riscurile de intarziere a efectuarii platii -ce decurg dintr-o creanta de export ci si riscurile politice.In cazul creantelor in valuta, societatile de forfetare preiau si riscul de curs valutar din momentul achizitionarii creantei. Functia de prestare de servicii .Functia de prestare de servicii a societatilor de forfetare fata de exportatori, vanzatori de creante nu este de o importanta asa de mare ca si in cazul factorig-ului. Societatile de forfetare respectiv bancile pot la dorinta exportatorilor: - la incheierea contractului de vanzare-cumparare cu importatorii sa-i sfatuiasca pe exportatori cu devire la conditiile de plata - sa furnizeze informatii despre importatori respectiv despre banca care garanteaza efectuarea platii 23

- pot sa furnizeze exportatorilor analiza riscurilor politice din tara importatoare Desfasurarea si costurile forfetarii.Oferta de forfetare facuta bancii de catre agentul economic exportator, in situatia in care acesta intentioneaza sa forfeteze creantele rezultate in urma unui export pe credit comercial, poate avea una din urmatoarele forme: a) b) c) oferta " fara obligo" optiunea oferta ferma

a) In cazul ofertei "fara obligo" exportatorul solicita bancii indicarea "fara obligo" a costului fofetarii, valabil la un moment dat sau pentru un anumit interval de timp. Aceasta oferta nu obliga banca sa mentina nivelul costului de forfetare, iar exportatorul nu este obligat sa plateasca nici un comision b) In situatia in care exportatorul doreste sa aiba asigurata posibilitatea refinantarii prin forfetare inainte de incheierea contractului comercial, el solicita bancii o optiune ferma de forfetare. c) In cazul unei optiuni ferme de forfetare, banca va comunica conditiile certe de forfetare pentru efectele de comert pe care exportatorul urmeaza sa le obtina de la importator.Optiunea este imitata in timp, de la cateva zile pana la cateva saptamani, si poate fi prelungita. Pe acest intervala de timp banca se angajeaza in mod ferm sa efectueze forfetarea creantelor exportatorului la nivelul costului de forfetare si in conditiile convenite. Deoarece fondurile reprezentand difernta dintre valoarea nominala a efectelor de comert si valoarea care va fi platita exportatorului de catre banca, sunt tinute la dispozitia exportatorului pe tot acest interval, exportatorul plateste bancii pentru acest serviciu un comision de optiune. Exportatorul poate renunta la optiune, comisionul de otiune ramanand platit. c) Oferta ferma se efectueaza in faza postcontractuala, cand titlurile de credit sunt deja in posesia exportatorului si acesta decide forfetarea lor.Oferta ferma poate sau nu sa fie precedata de oferta "fara obligo" sau de optiune.In cadrul ofertei ferme, banca isi formuleaza conditiile definitive cu privire la forfetarea titlurilor de credit existente. Acceptarea ofertei ferme obliga partile definitiv, dupa cum urmeaza: - banca se obliga fata de client, din momentul transmiterii ofertei ferme; - clientul se obliga fata de banca , din momentul acceptarii ofertei. La momentul acceptarii ofertei ferme de catre exportator, acesta va incheia cu banca o conventie de forfetare, urmand a plati bancii: - un comision de angajament in functie de volumul tranzactiei. Acest comision se plateste pe intervalul de la data incheierii contractului de forfetare pana la executarea operatiunii de forfetare, 24

deducandu-se din valoarea finantata; exportatorul plateste astfel serviciul de tinere a fondurilor la dispozitia sa pana la prezentarea creantelor; -un comision de gestiune flat in functie de volumul tranzactiei. Acest comision se plateste o singura data la momentul forfetarii creantelor, deducandu-se din valoarea finantata. Prezentarea la banca a titlurilor in vederea forfetarii se va face cu cel putin 30 zile lucratoare inainte de scadenta, pentru a da posibilitatea bancii sa efectueze investigatii prin sistemul bancilor straine corespondente sau prin orice alte mijloace asupra riscului operatiunii de forfetare solicitata de clientul sau.Forfetarea titlurilor se va efectua in limita unui "plafon de plasamente in titluri forfetate" care se va stabili de banca.In ziua stabilita de comun acord cu beneficiarul titlului, banca va efectua operatiunea de forfetare propriu-zisa, icasand in schimb costul de forfetare compus din taxa de forfetare, comision de gestiune si dupa caz comision de optiune si/sau comision de angajament Operatiunea de forfetare se poate realiza in doua stadii diferite de timp in raport cu contractul comercial: - in stadiul precontractual, cand exportatorul doreste sa asigure facilitati cumparatorului, prin vanzarea marfii pe credit comercial; -in faza postcontractuala sau de portofoliu, cand exportatorul detine creante asupra importatorului si doreste recuperarea fondurilor imobilizate in creditul comercial acordat cumparatorului, inainte de scadenta.La stabilirea costului de forfetare se ia in calcul si o marja globala de risc calculata in functie de conditiile contractului de import-export, avandu-se in vedere riscurile comerciale, riscurile economice generale, riscurile politice. Avantajele prezentate de forfetare pentru exportator: - ofer posibilitatea de a intra rapid n posesia contravalorii mrfurilor exportate; - instituia financiar nu are drept de recurs n cazul incapacitii de plat a debitorului;-este protejat de ntrzierile la plat i de eventualele riscuri.Avantajele pentru importator: - poate evita efectuarea unor pli n avans, exportatorul nu mai exercit presiuni n acest sens, n condiiile n care are posibilitatea de a opta pentru ooperaiune de forfetare, care este mult mai sigur;-beneficiaz de livrri ritmice din partea partenerului contractual.Avantajele pentru instituia financiar: poate sconta instrumentele financiare pe piaa interbancar sau le poate plasa pe piaa secundar a titlurilor financiare;-permite utilizarea laborioas a portofoliului de servicii.Aadar, ntreprinderile se pot finana, alegnd dintre aceste instrumente, pecele mai convenabile din punctul de vedere al costurilor, rapiditii, eficienei lor.

25

Crearea unui cadru flexibil de finanare ar acorda societilor posibilitatea de a-ianaliza potenialul i a opta n cunotin de cauz pentru una dintre variantele de finanare. Societatile de forfetare: - acorda exportatorilor acorduri de cumparare inainte de a lua nastere creanta - preiau functia de finantare prin creditarea contravalorii creantei fara retinerea unor marje de siguranta - preiau riscurile de neincasare a creantei, exclusiv riscurile politice preiau functia de prestare de servicii ( de exemplu verificarea bonitatii importatorilor, incasarea creantei) - preiau in cazul creantelor in valuta riscurile de curs valutar din momentul achizitionarii acestuia Procedura de forfetare ofera exportatorilor avantaje atat din punctul de vedere al lichiditatii si finantarii, sigurantei si prestarilor de servicii cat si avantaje fiscale.Costurile forfetarii cuprind in esenta taxa de scont a societatilor de forfetare care contine pe langa dobanda pietei si prima de risc, uneori inclusiv taxa de examinare.Forfetarea permite exportatorului recuperarea sumelor inainte de scadenta sau transformarea unei vanzari pe credit intr-o vanzare la vedere, cu plata taxelor respective.In cazul operatiunilor de forfetare, creantele pot fi materializate in efecte de comert (cambii, bilete la ordin si alte titluri de valoare) exprimate in valuta, ai caror beneficiari sunt agenti economici cu activitate de export.n cazul in care posesorul legal al unei cambii sau bilet la ordin exprimate in valuta (exportatorul) dorese incasarea sumei inscrise in titlul de credit mai inainte de scadenta, acesta poate vinde titlul catre o societate bancara. Titlurile de credit propuse spre forfetare sunt emise, de regula, pe termen mediu sau lung dar se pot accepta in vederea forfetarii si titluri cu scadenta sub 12 lunide la emitere, dar nu mai putin de 30 de zile.Valoarea la care posesorul titlului cedeaza prin operatiunea de forfetare, cu titlu de vanzare, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii catre terti va fi cea negociata intre parti.Atunci cand din analiza efectuata rezulta cele mai mici dubii asupra certitudinii incasarii sumei la scadenta , banca are dreptul si obligatia sa nu accepte efectuarea operatiunii.

26

Concluzii Finanarea, nevoia de capital este una dintre cele mai importante probleme cu care se confrunt, n mod continu, orice agent economic, de la nivelul celor mai mici societi comerciale pn la bnci si corporaii multinaionale i chiar statele ca i entiti distincte, reprezentate fie prin guverne, municipaliti sau bnci centrale. Din punct de vedere al utilizatorilor de fonduri posibilitile de finanare disponibile pentru cei mai muli ageni economici evolueaz de la simplu la complex odat cu dimensiunea acestora. Prima opiune a unei societi comerciale care contientizeaz apariia nevoii de finanare este utilizarea pieei locale, n general prin intermediul unor credite bancare sau tehnici moderne de finanare cum ar fi, leasingul,factoringul sau forfetarea. Acest lucru se datoreaz att faptului c este cea mai facil soluie, ct i faptului c este puin probabil s dispun de calitile necesare accesrii pieei internaionale puterea financiar, puterea de negociere, managementul specializat, sau chiar informaii legate de alte posibiliti existente. Abia dup ce firma atinge o anumit mas critic ea va putea beneficia de soluii complexe de finanare. 27

Finanarea prin utilizarea sistemului de leasing constitue n economia naional o surs veritabil pentru agenii economici, pentru care investiiile reprezint o cerin esenial pentru dezvoltarea activitaii lor.Statistica investiiilor arat c 99% din activitaile din economie necesit investiii pentru a se dezvolta, astfel finanrile n sistem leasing au cunoscut o cre tere constant.Mediul concurenial al Republici Moldova este tot mai dur, viteza de reactie a activitailor companiilor la schimbarile din mediul extern este evidena.Leasingul prin operativitatea sa satisface n intervalele de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investiii a agenilor economici. n plus, prin leasing, agenii economici evit procedurile complicate ale conectarii de credite bancare,proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societii sau cel privat pentru constituirea de garantii. Factoringul este o tehnic de finanare a afacerilor i de recuperare a creanelor comerciale utilizat nc din secolul al XVIII-lea n comerul cu coloniile n SUA, prin care o firma numit aderent, i vinde facturile nencasate unui factor, care preia n sarcina lui acoperirea lor, contra unui comision proporional cu cifra de afaceri (valoarea facturilor).Acest lucru presupune subrogaia factorului n drepturile aderentului pentru plata creanelor de ctre debitorii cedai. Finanarea prin factoring prezint numeroase avantaje pentru utilizatorii ei: simplificarea formalitilor financiar-contabile, mrirea vitezei de circulaie a mijloacelorbneti n situatile n care numrul cumprtorilor este mare i termenele de plat sunt mai mari de 30 de zile, furnizarea de servicii de consultan (informarea furnizorilor nainte de ncheierea tranzaciei aspra solvabilitii clienilor), preluarea atribuiilor furnizorilor referitor la urmrirea i decontarea facturilor, dup ncheierea tranzaciilor ntre vnztor i cumprtor asumarea riscului insolvabilitii clienilor i a riscului valutar, avantaje sub forma reducerilor obinute n cazul aprovizionrilor efectuate, precum i neacordarea acestora n cazul vnzrii produselor finite, etc. Factoringul este o industrie tnr, iar legislaia n domeniu este n plin proces de maturizare i compatibilizare.

28

Bibliografie Al. Puiu, Management n afacerile economice internaionale, Ed. Independena Economica, Bucureti 1992. Botnari, Nadejda Finantele Intreprinderii Chisinau 2006 Nicoleta Misu, Finantele Intreprinderii Bucuresti 2009-2010 STANCU, Ion Finane, Bucureti, Editura Economic, 1996 T, Molico. Forfetarea, o varianta a instrumentelor de finantare a exportului Contabilitatea,Expertiza si Auditul Afacerilor nr.9,2004 29

30