Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea din Bacau Facultatea de Inginerie I.P.M.

Nutritia copilului cu varsta de pana la un an

Coordonator : Conf. Dr. Ing. Nistor Ileana

Student:

Cuprins

Capitolul I Capitolul II 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 Capitolul III 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 Capitolul IV 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 Capitolul V Biliografie

Introducerea Alimentatia sugarului Diversificarea alimentatiei sugarului Alimentatia naturala Alimentatia artificiala Alimentatia mixta Alimentatia diversificata Diversificarea meniului Nutritia copilului Nutritia si metabolismul copilului Nevoile nutritive Nevoile de minerale Nevoile calorice Nevoile de grasimi Nevoile de glucide si proteine Nevoile de vitamine si apa Alimentatia corecta a copilului Obiceiuri alimentare si alimente interzise la bebelusi Zaharul in alimentatia copilului Alimentatia sugarului cu stare de nutritie deficitara Alimentatia sugarului euforic Alimente folosite pentru prepararea hranei Concluzii

3 4 4 4 5 6 6 7 8 8 9 9 10 10 10 10 11 11 12 12 12 13 16 17

Capitolul I: Introducere

Pe msur ce copilul se dezvolt, cresc proportional si nevoile sale nutritive. Sunt necesare cantitti mai mari de alimente n timpul perioadelor rapide de crestere si cnd nvat s umble. Copii mici au nevoie de stabilirea unui program regulat de hran. Sunt necesare trei mese mici pe zi si dou sau trei gustri hrnitoare ntre ele, fr nici un alt aliment n afara lor. Mesele principale trebuie luate mpreun cu restul familiei. Copilul mic poate consuma cele mai multe din alimentele oferite la mas. Gustrile nutritive cuprind fructe, lapte, biscuiti, brnz si zarzvaturi crude cu exceptia morcovilor si a telinei, care pot provoca sufocare la aceast vrst. Pregtirea alimentelor pentru copilul mic: copilul trebuie s aib o diet nutritiv, echilibrat, care s contin suficiente cantitti de glucide, proteine, grsimi, vitamine si minerale. El are nevoie si le va folosi pe toate, att timp ct pe mas sunt alimente variate. O diet sntoas trebuie s fie variat, att pentru copil ct si pentru adult; aceasta nu necesit calcule speciale, deoarece se va echilibra singur de la o zi la alta sau de la o sptmn la alta. Dac copilul mnnc putin carne, peste, ou, lapte, iaurt, brnz, nuci sau fasole, va avea destule proteine de calitate. Dac se adaug fructe si zarzavaturi, va avea suficient vitamin C. Sntatea copilului depinde de o alimentatie care s-i furnizeze suficiente calorii pentru functionarea organismului, activitatea motorie necesar si un surplus pentru crestere. Caloriile (n realitate kilocalorii) sunt o msur a energiei totale pe care corpul o primeste din alimente. Aceste cantitti difer de la un copil la altul, chiar pentru cei de aceeasi vrst, greutate si faz de crestere. Alimentatia sntoas permite o crestere rapid a copilului si scade riscul de obezitate, boli cronice, cum ar fi cele de inim si unele forme de cancer. Alimentele trebuie pasate sau tiate mic. Alimentele prjite sunt prea grase; se recomand fierberea lor sau prepararea pe grtar. Condimentele si usturoiul din abundent pot fi evitate sau nlocuite cu iaurt.

Capitolul II : Alimentatia sugarului 2.1 Diversificarea alimentatiei sugarului


Primele luni de viata ale sugarului constituie o perioada de crestere extrem de rapida, alimentatia avand, in acest context, un rol crucial. In primele 4-6 luni de viata, sugarul este dependent de un singur aliment LAPTELE. Dupa aceasta varsta, datorita dezvoltarii echipamentului enzimatic si imunologic, se trece de la alimentatia exclusiv lactata la alimente semisolide, pregatind astfel sugarul pentru etapele urmatoare, de prescolar, scolar, adolescent, adult. Alimentatia sugarului poate fi clasificata, utilizand terminologia clasica, in: Alimentatie naturala - care reprezinta alimentatia exclusiva cu lapte matern, fara adaos de apa, ceai, sucuri si fara utilizarea suzetei sau tetinei; Alimentatie artificiala - cand sugarul primeste laptele altei specii (lapte de vaca si, uneori, lapte de capra); Alimentatie mixta - cand sugarul primeste lapte matern, dar si laptele unei alte specii; Alimentatie diversificata - care reprezinta trecerea de la alimentatia exclusiv lactata la o alimentatie consistenta. Alegerea momentului diversificarii este deosebit de importanta, acesta fiind diferit in functie de laptele primit anterior de sugar, astfel: la 6 luni - pentru un sugar alimentat la san sau cu o formula de lapte; la aproximativ 4 luni si jumatate - pentru un sugar alimentat cu lapte praf conventional sau lapte de vaca.

2.2 Alimentatia naturala


Singurul aliment care permite dezvoltarea, cresterea si manipularea optima este, in primele luni de viata, lapele uman. In laptele uman exista toti factorii nutritivi necesari sugarului in primele 4-6 luni de viata ,prezentand anumite variatii fiziologice de la o zi la alta, de la un supt la altul sau chiar intre inceputul si sfarsitul suptului. In timp ce sugarul alimentat la san primeste o ratie care inregistreza in cursul aceleiasi zile, si chiar in cursul aceluiasi supt, variatii importante, concordarea cu nevoile sale, sugarul alimentat artificial primeste formule calculate mecanic si contante din punct de vedere cantitativ si calitativ. De exemplu, la sfarsitul suptului, continutul in grasimi al

laptelui este mai mare, fapt ce tine de secretia de prolactina, indusa chiar de supt, si are efect de control asupra apetitului, producand sugarului senzatia de satietate. Alimentatia la san ofera sugarului alimentul specific si este recomandata tuturor sugarilor, pentru ca laptele matern este complet si pentru ca alimentatia la san favorizeaza si interrelatia mama-copil. Avantajele alimentatiei naturale sunt : -asigura un aport nutritiv suficient atat cantitativ cat si calitativ ; -asigura un aport caloric corespunzator varstei ; -este o metoda economica, la indemana, permitand alimentatia la cerere si autoreglarea cantitatii ; -contine factori biologici cu rol antiinfectios.

2.3 Alimentatia artificiala


Sugarilor care primesc o alimentatie artificiala, pregatita acasa, cu lapte praf integral sau cu lapte de vaca, le este necesara o diversificare mai precoce, pentru a compensa carentele nutritionale. Medicul va aprecia, in aceste situatii, particularitatile sugarului si va indica o alimentatie corecta. Sugarul trebuie sa invete sa mestece si sa inghita alimente mai consistente si sa se obisnuiasca cu gusturi noi. Daca momentul este gresit ales si nu corespunde cu perioada in care se dezvolta reflexul mestecatului, mamicile vor intampina greutati in depasirea acestui "hop" absolut necesar. S-a constatat ca sugarii de aproximativ 3-4 luni accepta mai usor schimbarile de "meniu" decat cei mai mari, care s-au obisnuit cu alimentatia la san si sunt mai incapatanati. Diversificarea reprezinta momentul in care se introduc in alimentatia sugarului alte alimente decat laptele, fie ele solide sau lichide. Nu exista nici un motiv ca diversificarea sa fie facuta inainte de patru luni. Inainte de patru luni sistemul digestiv al bebelusului nu este pregatit pentru alte alimente in afara laptelui matern sau laptelui praf maternizat. Diversificarea inainte de 4 luni scade cantitatea de calciu si alti nutrienti necesari in aceasta perioada prin scaderea cantitatii de lapte (corespunzator cu cantitatea din alimentul nou introdus). Pot aparea afectiuni de tip alergic (eczeme, diaree). S-a demonstrat ca sucurile de fructe cresc frecventa sau chiar determina aparitia colicilor la sugari. Dupa patru luni copilul este adaptat din punct de vedere al fiziologiei pentru o alimentatie care contine produse gen pireuri sau carne mixata. Nici adaosul de faina inainte de patru luni nu prezinta un avantaj nutritional, eventual, poate usura trecerea la o alimentatie de consistenta crescuta. Alimentele trebuie introduse treptat, cantitativ se incepe cu o lingurita. Administrarea hranei cu lingurita este un principiu de baza in cadrul diversificarii. Mama va incepe sa-i dea micutului noul aliment inaintea unei mese si la patru ore dupa masa precedenta, pentru ca sugarului sa-i fie foame. In primele zile, se vor multumi sa dea cateva lingurite din felul cel nou si vor completa masa cu laptele pe care-l dau si la celelalte pranzuri. Daca sugarului nu-i place nici lingurita,

nici noul aliment, ar fi gresit sa perseveram intr-o incercare ce nu are sorti de izbanda. De exemplu, este o greseala grava sa folosim forta pentru a obliga copilul sa manance. Nu trebuie facuta nici greseala de a subtia prea tare noul aliment si de a i-l administra cu biberonul: diversificarea se face cu lingurita.

2.4 Alimentatia mixta


Se utilizeaza in cazul in care exista dovezi certe ca mama este hipogalactica. Cat timp mama mai are lapte, preparatele de lapte se vor administra numai cu lingurita pt a nu grabi intarcarea. Ca si in alimentatia artificiala se vor folosi preparate de lapte adaptat, partial adaptat sau, de necesitate, preparate de vaca modificat. Tehnica alimentatiei mixte se face conform regulii complementaritatii sau de substitutie. Incidentele sunt similare alimentatiei artificiale : in plus exista riscul de scadere progresiva a secretiei lactate si intarcarea precoce.

2.5 Alimentatia diversificata


Trebuie sa se faca dupa 3 luni si jumatate-4 luni si nu mai tarziu de 6 luni si cansta in 2 componente : alimentatia lactata si alte alimente decat laptele. Introducerea la varsta de 4-6 saptamani in alimentatia sugarului a sucului de fructe (initial citrice, apoi mar si ulterior, provenit din alte fructe) nu reprezinta un start al diversificarii alimentatiei ci are 2 obiective : aport suplimentar de vit. C si obisnuirea sugarului de a manca si altceva decat lapte. Sucul poate fi diluat cu apa fiarta si racita sau sirop de zahar. Ca alimente de diversificare exista 4 categorii : -alimente la indemana : cereale, fainuri tuberoase ; -suplimente proteice : unele legume, produse animale, carne, oua, peste ; -suplimente de viamine si minerale : vegetale, fructe ; -suplimente energetice : zaharuri, grasimi

2.6 Diversificarea meniului


Diversificarea meniului este perioada in care se introduc treptat alimente solide. Administrarea hranei cu lingurita este un principiu de baza in cadrul diversificarii. Aceasta nu se face prea devreme si brusc, este nevoie de atentie, rabdare si se poate prelungi pe parcursul catorva luni. Pana la 4 luni bebelusul nu are nevoie decat de lapte pentru a se dezvolta normal. Nu este bine sa incepi mai devreme deoarece pana la 4 luni aparatul sau digestiv este inca imatur si nu este pregatit sa accepte alimente noi iar refluxul de masticatie nu este dezvoltat. Daca se renunta prea devreme la o masa de lapte poate aparea o insuficienta a aportului de lapte care-i poate afecta mai tarziu oase si dintii iar introducerea prematura a unui aliment favorizeaza aparitia alergiilor . Un sugar normal la 4 luni mananca numai lapte, aproximativ 6 biberoane pe zi, la interval de 3 ore. Primul aliment introdus unui sugar este sucul de fructe. La varsta de 3-4 luni i se pot da pana la 30ml pe zi apoi 50-60ml. Se poate folosi si sucul de morcov. Este indicat sa i se dea sucul de fructe la masa de dimineata de la ora 910. Se da mai intai sucul si pe urma se completeaza cu laptele. De la varsta de 4 luni fructele pot fi omogenizate si date sugarului. De la aceasta varsta ii poti introduce in alimentatie piureul de banane. Introducerea in alimentatie a perelor, caiselor se face mai tarziu decat citricele. Prin adaugarea noilor alimente dieta sugarului trebuie sa ramana echilibrata si rationala. De la 5 luni copilul va manca de 5 ori pe zi. Acum ii poti introduce cereale speciale pentru bebelusi, de preferat seara deoarece sunt mai consistente si ii vor tine de foame peste noapte. La pranz pe langa lapte ii poti da supa de legume strecurata sau cateva lingurite de piure de legume din cartof, morcov, telina, ceapa. Aceste alimente ii vor aduce un plus de calciu, vitamine, calciu si fier. Nu ii da mai mult de o data pe zi un aliment nou. La 6 luni copilul ia tot 5 mese pe zi. Dimineata si seara i se poate da cate un biberon de lapte cu cereale sau ii poti da cu lingurita. La gustarea de la ora 10 ii poti da un piure de banane sau mar cu biscuite. Masa de pranz va fi constituita din piure de legume. De trei patru ori pe saptamana i se poate adauga si carne de pui, peste, oua pe langa piureul de legume. Ora 16 cuprinde un iaurt cu biscuiti sau orez pasat cu branza de vaci proaspata si putin zahar. Albusul de ou nu se da copilului sub un an. Intre 7-8 luni sugarul numai mananca decat de 4 ori pe zi, in cantitati mai mari decat pana acum. Dimineata si seara se pastreaza cerealele cu lapte. Gustarea de la ora 10 va cuprinde neaparat fructe combinate cu biscuiti. La pranz (ora 14) Piure de legume cu supa de zarzavat carne mixata sau ficat de pasare. Unii copii nu il accepta din prima datorita gustului amarui pe care il are. De la 8 luni poti sa-i introduci alimente cu bucati pe care copilul sa le mestece, doar daca are dintisori, altfel risca sa se inece. Chiar daca nu are dinti ii poti da biscuite, piscoturi, carne tocata (in perisoare), deoarece le va putea inmuia si automat le va inghitii. De la 9 luni la un an alimentatia sa va evolua mai incet. Baza este pusa in perioada 4-9 luni. Gustarile de la ora 10 si 16 poate le poate manca singur de acum incolo. Ii poti oferi biscuiti, o

bucata de paine, piscoturi, portocala, banana pe care sa le manance singur. Ai grija sa-i dai zilnic legume, fructe si produse lactate. O data pe saptamana da-i un galbenus de ou, iar de trei ori pe saptamana cate 50 grame de carne de pui sau de peste. Ce trebuie sa eviti in alimentatia copilului sunt : -lapte de vaca deoarece ii poate provoca alergie si este greu de digerat -mierea, deoarece poate contine un tip de bacterie care cauzeaza botulismul -bauturile racoritoare, ofera-i decat sucuri preparate de tine, sau cele speciale pentru bebelusi -nuci, pentru ca se poate ineca cu ele sau ii pot provoca alergie -albusul de ou da-i-l dupa 12 luni Pentru prepararea piureului de legume nu folosi legumele greu de digerat cum ar fi fasolea sau conopida. Fierberea trebuie sa aiba loc intr-un vas acoperit pentru a se evita pierderea vitaminelor. Continutul se dilueaza cu supa in care se fierb legumele, care este considerata un complement al piureului, sau cu 2-3 linguri de unt. Diversificarea alimentatiei trebuie sa respecte urmatoarele reguli: -copilul trebuie sa fie sanatos cand i se introduce un aliment nou -nu se introduc doua alimente odata -daca sugarul nu se obisnuieste in 3-4 zile cu noul aliment renunta pentru cateva zile sau se incearca alt aliment -alimentele le administrezi doar in stare naturala sau inabusita, si nu se utilizeaza sare deoarece poate afecta rinichii sugarului -alimentul nou se da intotdeauna cu lingurita -alimentele se introduc progresiv, incepand cu cantitati mici pentru a aprecia toleranta digestiva -la primele semne de diaree sau varsaturi se intrerupe adminidtrarea alimentului si se reia dupa narmalizarea tranzitului intestinal.

Capitolul III : Nutritia copilului 3.1 Nutritia si metabolismul copilului


Cea mai importanta perioada din punct de vedere nutritional este perioada de sugar, deoarece : -in primele 3 luni rata cresterii, dezvoltarii si maturarii sunt foarte rapide ; -multiplicarea celulelor nrvoase, care necesita un aport nutritiv adecvat, incepe in ultimele 3 luni si continua in primele 6 luni de viata, iar in absenta unui aport nutritiv corespunzator se produc influiente negative asupra dezvoltarii intelectuale.

3.2 Nevoile nutritive


Acestea se evalueaza in functie de cresterea corporala adecvata. Rata cresterii inregistreza nu maximum intre 2 saptamani si 12 saptamani. In prima luna 40% din aportul energetic este utilizat pentru crestere, pentru ca la varsta de 2 ani sa reprezinte numai 2%. Pentru aprecierea nevoilor nutritionale sunt importante in special continutul in grasimi si proteine. Continutul in grasimi al nou-nascutului normoponderal este de 11%, iar la 4 luni, cand isi dubleza greutatea de la nastere, nou-nascutul are cel mai mare continut in grasimi din primii 2 ani. Castigul de grasimi in primele 4 luni este de 12g/zi, iar intre 4 si 12 luni scade la 2,9g/zi, pana la un an. Castigul de proteine este de 3,2g/zi, in primul an de viata si de 1,4g/zi in cel de-al 2-lea an. Pentru depunerea unui gram de lipide se cheltuiesc 11,5 kcal iar pentru depunerea unui gram de proteine numai 7,5 kcal. Fiecare gram de lipide stocate furnizeaza 9 kcal, cand sunt mobilizate pentru necesitatile energetice iar 1 g de proteine furnizeaza 4 kcal. In primele 4 luni de viata, pentru sinteza zilnica de noi tesuturi este necesara o energie cumulata de 120kcal, scazand la 39 kcal in urmatoarele 8 luni si la 10 kcal in al 2- lea an de viata. O nutritie adecvata trebuie sa asigure o crestere adecvata.

3.3 Nevoile de minerale


Microelementele (sodiu, potasiu, calciu, fosfor etc.) si oligoelementele (iod, fier, cupru, crom, seleniu, magneziu, fluor) sunt deosebit de importante in nutritie, fiind implicate in structura corpului, in lichidele intra- si extracelelare cu functii in homeostazia organismului in structura unor enzime si in producerea unor reactii biologice on organism. Sodiul se gaseste in laptele matern . Necesarul de potasiu, pentru crestere, este mai mare decat cel de sodiu. Calciul se afla in cantitate de aproximativ 3 ori mare in lapele de vaca . Sugarul cu greutatea mai mica la nastere nevoile de calciu sunt mai mai mari si se recomanda formulele care contin 120 mg/100ml. Magneziul are rol in homeostazia calciului si in sistemele enzimatice. Fierul este present in cantitate mica atat in laptele de mama, cat si in cel de vaca : 0,5 ml/l, insa biodisponibilitatea fierului din laptele matern este superiara. Iodul cu rol in functia tiroidiana, trebuie sa fie prezent pana la 6 luni in cantitate de 40 mcg, iar intre 6-12 luni 50 mcg.

3.4 Nevoile calorice


Nevoile medii sunt de 115 kcal/kg/zi, in primele 6 luni si 105 kcal/kg/zi pana la varsta de un an. Din cele 115 kcal/kg/zi furnizate in primele luni de viata, 55 kcal asigura nevoile bazale, 10-27 kcal asigura activitatea fizica, iar restul de 35 kcal sunt utilizate pentru crestere. Sugarii cu greutatea mica la nastere necesita un aport caloric sporit, pana la 150 kcal/kg/zi, la sfarsitul primei luni de viata.

3.5 Nevoile de grasimi


Grasimile sau lipidele sunt formate in special din trigliceride si reprezinta cea mai compacta sursa de energie. Nevoile de grasimi totale la sugari variaza intre 3,5 si 6,5 g/kg/zi, reprezentand 30-55 % din aportul energetic. Necesarul de lipide totale trebuie sa fie asigurat jumatate sub forma animala si jumatate sub forma vegetala.

3.6 Nevoile de glucide si proteine


Nevoile de glucide sunt de 12-14 g/kg/zi la sugar, furnizand 35-65% din caloriile totale. Nevoile sunt crescute in caz de frig,detresa respiratorie etc. Proteinele sunt indispensabile vietii, intrand in structura celulara, in compozitia enzimelor si a hormonilor. Nevoile de proteine din laptele matern, fiind de buna calitate, sunt necesare in cantitate de 2-2,4 g/kg/zi in prima luna de viata si de 1,5 g/kg/zi la varsta de 6 luni. La copil 70% trebuie sa fie proteine animala si 30% proteine vegetale.

3.7 Nevoile de vitamine si apa


Sunt substante indispensabile, in cantitati mica, pentru bune functionare si dezvoltare a organismului uman, fiind implicate in catalizarea proceselor metabolice celulare. Grupul vitaminelor liposolubile cuprinde : vit. A, D, E si K ; grupul vit. hidrosolubile cuprinde : vit. C si complexul B. In prezent aproape toate produsele industriale de lapte si alte produse dietetice industriale sunt suplimentate cu majoritatea vitaminelor.
10

Apa este sursa esentiala pentru viata. Sursa de apa este : cea ingerata, cea aflata in alimente solide, cea produsa prin oxidarea alimentelor. Nevoia de apa pe kg de greutate corporala scade cu varsta pana la 5 luni este de 170 ml/kg/zi. Sugarii care consuma cantitati mai mari de proteine au nevoie de un aport aditional de apa, la sugarul cu greutate mica la nastere aportul excesiv de apa poate duce la intoxicatia cu apa.

Capitolul IV : Alimentatia corecta a copilului 4.1 Obiceiuri alimentare si alimentele interzise la bebelusi
Obiceiurile alimentare ce trebuie evitate sunt folosirea in continuare a unui biberon, oferirea unei cantitati mari de dulciuri, bauturi dulci, cu aroma de fructe, cereale indulcite, chips-uri sau bomboane, toate acestea avand o valoare nutritiva mica. De asemenea, nu oferiti copiiilor alimente care cresc riscul asfixierii (morcovi cruzi, alune, arahide, struguri, carne tare, popcorn, guma de mestecat si bomboane). Un comportament alimentar gresit se intalneste frecvent la copiii care nu mananca mult, dar beau patru cani de lapte si trei cani de suc zilnic. Impreuna, acestea contin 1350 calorii, ceea ce reprezinta un aport energetic mai mare decat cel recomandat pentru aceasta varsta. Astfel se explica faptul ca un copil care consuma o cantitate prea mare de lapte (700 ml/zi) sau suc (200 ml/zi), va refuza alimentele solide. Incearca sa nu adaugi zahar sau miere pana la 1 an. Unele alimente pot provoca reactii alergice, de aceea amana introducerea lor dupa varsta de 1 an: lapte de vaca; albus de ou; nuci (asteapta mai bine pana la 2-3 ani, alunele intregi sau nucile pot ineca bebelusul); banane; fructe cu seminte mici: capsune, mure, zmeura, kiwi; citrice (pana la 6 luni), produse din grau (cerealele din grau sau alte cereale ce contin gluten se intoduc dupa 6-8 luni), peste (teoretic poate fi introdus dupa 6 luni, dar este mai bine sa astepti cateva luni, mai ales daca exista alergii in familia ta sau crezi ca bebelusul ar putea fi alergic). Pentru prepararea piureului de legume nu folosi legumele greu de digerat cum ar fi fasolea sau conopida. Fierberea trebuie sa aiba loc intr-un vas acoperit pentru a se evita pierderea vitaminelor. Continutul se dilueaza cu supa in care se fierb legumele, care este considerata un complement al piureului, sau cu 2-3 linguri de unt.

11

4.2 Zaharul in alimentatia copilului


Zaharul in alimentatia copilului nu va depasi concentratia de 5%(5g de zahar la 100g din substanta pe care dorim sa o indulcim). De obicei copiii vor sa manance dulciuri, mai ales intre mese. Daca copilul tau are un comportament nepotrivit si ii oferi ceva dulce, apoi imediat este dragut, cu siguranta este sensibil la zahar. Crizele emotionale, inabilitatea de a se concentra, greutatea prea mare sau increderea in sine scazuta sunt efectul a prea mult zahar in alimentatia copilului.

4.3 Alimentatia sugarilor cu starea de nutritie deficitara


In acest caz, diversificarea va incepe cu un fainos fara gluten (de exemplu, faina de orez, porumb), cu valoare energetica crescuta, ideal fortificat cu fier. Acesta va fi adaugat in piureul de fructe, in lapte (in 10- 15 ml lapte de mama sau formula). Si in aceasta situatie, alimentele se ofera cu lingurita.Este foarte important sa monitorizam atent sugarul, urmarind starea generala, curba ponderala si aspectul scaunelor. Indiferent de tipul alimentatiei, se va face profilaxia rahitismului, a anemiei, a cariei dentare. Subliniem faptul ca studiile efectuate arata o prevalenta a anemiei sugarilor de peste 50% in tara noastra! In concluzie, diversificarea alimentatiei este o etapa deosebit de importanta in evolutia sugarilor, copiii sanatosi si optim dezvoltati transformandu-se in adulti care necesita vizite mai putine la medic (mai putine imbolnaviri si tratamente), avantajul pentru societate fiind incontestabil.

4.4 Alimentatia sugarului euforic


In marea majoritate a cazurilor, se va incepe cu legume (morcovi, cartofi, dovlecei, telina, pastarnac, patrunjel, ardei gras, rosii, frunze de salata, stevie, spanac, o ceapa (care se va scoate la pasare). Aproximativ 300 g legume vor fi fierte in 700-800 ml apa (fara sare!) timp de 2-3 ore la foc foarte mic; apa sa scada la 200250 ml. Se mai poate folosi oala cu presiune in care legumele vor fierbe in putina apa, timp de 15-20 minute. Apoi legumele vor fi pasate prin sita deasa sau mixate in aparat de tip blender. Acest piure subtire poate fi pastrat si la congelator, portionat, chiar pentru 7-8 zile.Piureul va fi imbogatit caloric cu ulei sau unt, iar in momentul servirii se vor adauga cateva frunze de patrunjel sau marar, pentru aportul de vitamina C. Masa de legume va inlocui progresiv masa de lapte de la orele12.00-

12

14.00. La 3-4 zile de la introducerea piureului de legume, se va introduce piureul de fructe (mar crud sau copt, banana, suc de portocale, piersici, caise, pere, pepene galben, chiar mango, avocado) in intervalul orar 9.00-10.00. Dupa varsta de 1 an, sugarul poate primi si alte fructe, cu potential alergizant: kiwi, zmeura, capsuni, mure, fragi. Piureul de fructe nu se va indulci. In functie de preferintele copilului si de sezon, introducerea fructelor o poate preceda pe cea a legumelor. Masa de pranz, cea de legume, va fi curand completata, de minimum 4 ori pe saptamana, cu carne de vita sau pasare, introdusa progresiv, incepand cu 20-30 g/zi, ulterior crescand cantitatea la 60-90 g/zi, fiarta separat. In absenta carnii, sugarului i se va oferi branza de vaci, facuta in casa din lapte de vaca fiert. In 3 zile pe saptamana, sugarul va primi galbenus de ou, fiert timp de 10 minute, introdus, de asemenea, progresiv (initial 1/4, apoi 1/2, apoi un galbenus intreg). Albusul, avand potential alergizant, va fi oferit dupa varsta de 1 an. Dupa alte 3-4 zile, se va inlocui m asa de lapte de la orele 16.00-18.00 cu fainos cu lapte (orez pasat cu branza de vaci, gris cu lapte). Sunt de preferat cerealele imbogatite cu fier si vitamine. Unii sugari au somn mai linistit daca primesc fainosul seara. Pe la varsta de 7 luni, sugarul poate primi in alimentatie si iaurt, cu termen de expirare rezonabil, fara aditivi (se evita iaurturile cu fructe din comert), iar dupa varsta de 10-11 luni - peste alb, slab (potential alergizant). Mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit anterior, preferabil sanul mamei. Preparatele industriale pentru sugar (se mai numesc 'pape') au atat avantaje (sunt instant, au compozitie standardizata dupa criterii internationale, precum si securizare toxica si bacteriologica), cat si dezavantaje (trebuie folosite in decurs de 24 ore de la deschidere si au pret ridicat). Trebuie evitata, chiar eliminata, oferirea dulciurilor concentrate, a bauturilor din comert (cu inlocuitori, conservanti), a sosurilor grase, rantasurilor si condimentelor agresive. De asemenea, nu se vor da sugarului alimente care favorizeaza aspirarea (nuci, alune, seminte, boabe de porumb, floricele, bomboane), precum si alimente alergizante (ciocolata, cacao, fructele mentionate anterior). Datorita riscului de contaminare cu Clostridium botulinicum, mierea de albine nu se va da sub varsta de 1 an, cu exceptia celei bine prelucrate termic. Meniurile vegetariene sunt contraindicate la sugar.

4.5Alimentele folosite pentru prepararea hranei


Alimentele folosite pentru diversificare sunt : -legume : morcovi, cartofi, albitura oferite sub forma de piure sau supa strecurata ; -fainoase in forma de lapte ; -fructe : mere, caise piersici, care se dau sub forma de piure. Daca vrei sa introduci sucul de fructe, tine minte cateva reguli simple: - sucul proaspat de fructe contine zahar natural, asa ca trebuie diluat cu apa.

13

- sucurile de fructe din magazine contin adesea aditivi artificiali, indulcitori sau coloranti care nu sunt permisi in mancarea bebelusilor. - bauturile cu indulcitori artificiali nu ar trebui date copiiilor sub 3 ani. - chiar si bauturile pentru bebelusi contin zahar, citeste cu atentie eticheta. Piureul de legume Pentru prepararea acestuia, se folosesc cartoful, morcovul, spanacul, salata verde si dovleceii. Se pot incerca si gulia sau patlagelele rosii. Nu se administreaza sugarului legume mai greu de digerat, cum sunt conopida si fasolea uscata. Unele mame prepara piureul din toate legumele care au fiert in supa, dar este mai bine ca acesta sa fie pregatit dintr-o singura leguma. Fierberea trebuie sa aiba loc intr-un vas acoperit, pentru a se evita pierderea exagerata a vitaminelor. Fierberea zarzavaturilor la abur este cea mai recomandata metoda de preparare, deoarece se conserva culoarea, gustul, sarurile minerale si, in buna parte, vitaminele. Legumele congelate, deshidratate sau conservate, ca mazarea verde, fasolea verde, dovleceii, sucul de rosii pot fi folosite pentru sugar, daca suntem in sezon de iarna, la varsta cand i-am putea administra aceeasi leguma proaspata. La zarzavatul bine omogenizat adaugam 1-2 lingurite de unt sau ulei. Sugarilor de 5-6 luni le vom da cel mult 10 g piure, completat cu supa de zarzavat. La copiii peste 6 luni, piureul poate sa constituie intreaga masa. Supa de zarzavat Supa trebuie considerata un "complement" al piureului. Pentru aproximativ 200 ml de supa de zarzavat se folosesc: 300-400 ml apa, o jumatate de morcov mare, un cartof, o jumatate de ceapa, o jumatate de telina, cateva frunze de spanac sau salata verde si, eventual, pastarnac, patrunjel si putin praz. Aceste legume se spala cu grija si se fierb cel putin 1-2 ore. Strecuram supa clara in care am adaugat un varf de cutit cu sare si o fierbem 20 de minute cu o lingura de gris, pentru copiii peste 4 luni, si orez sau amidon alimentar pentru copiii sub 9 luni. Supa poate fi pastrata pentru a doua zi la frigider doar daca nu a fost fiarta cu fainoase (amidon). Masa de fructe Fructele incep sa fie administrate intre 5 si 6 luni (exceptional intre 4 si 5 luni). Incepem cu o lingurita de mar copt sau compot de mere, inaintea sau la sfarsitul unei mese. Nu marim cantitatea de fruct inainte de a ne convinge ca sugarului ii place acest nou aliment si ca il tolereaza bine. In stare cruda, ii putem da copilului mere rase, dupa ce au fost curatate de coaja, piersici zdrobite (fara pielita), capsune, fragi, afine. Pentru a le imbogati valoarea calorica, adaugam zahar, biscuiti zdrobiti si, eventual, 1-2 lingurite de branza de vaci. Carnea De la varsta de 4-5 luni, putem incepe sa-i dam micutului putina carne fiarta de vaca sau de gaina (piept sau picior), tocata cu cutitul sau data prin masina de tocat. Incepem cu 1/2 - 1 lingurita la 2-3 zile. De la 5 luni, ii putem da zilnic cate o lingurita. Se creste cantitatea treptat, pana cand ajungem la 50-80 g, catre varsta de 1 an. Carnea se da la inceputul mesei de pranz, cu putin piure.

14

Varsta 5-6 luni

Alimentele Dovlegel, conopida, orez, morcovi, mere, cartofi

6-8 luni

8-10 luni 10-12 luni

Preparate Legumele si fructele decojite, fara samburi, fierte, in apa sau abur, pasate si diluate Pui , peste alb, galbenus Carnea si pestele se de ou, branza, banane, curata de grasime, paine, unt, iaurt, ficat de pielite, oase si se fierb pui, rosii, albituri, fructe sau se frig, dupa care uscate se taie bucati mici Carne de vita slaba, orez, Similar 6-8 luni legume paste, linte, pui, peste, fructe Alimentatia obisnuita cu evitarea condimentelor, sarii, grasimii, zaharul Fierte sau preparate la gratar

Consistenta Pasat si/sau lichid

Terciuite cu bucati mici in ele

Se taie in bucati mai mari Se taie la dimensiunea unei imbucaturi

15

Capitolul V: Concluzii
Copii mici au nevoie de stabilirea unui program regulat de hran. Sunt necesare trei mese mici pe zi si dou sau trei gustri hrnitoare ntre ele, fr nici un alt aliment n afara lor. Mesele principale trebuie luate mpreun cu restul familiei. Copilul mic poate consuma cele mai multe din alimentele oferite la mas. 7 pasi pentru a imbunatati alimentatia copilului In primul rand analizeazati propria dieta si cantitatea de zahar din alimentatie, apoi urmeaza acesti 7 pasi pentru a schimba alimentatia copilului: 1. Serveste mic dejun cu proteine si in prima ora de la momentul trezirii. 2. Fa legatura dintre alimentatia copilului si starea sufleteasca. Niciodata nu oferi ca recompensa alimente, mai ales dulciuri. 3. Elimina sucurile si gustarile gen snacks. Copilul trebuie sa serveasca mai multe gustari bogate in proteine intr-o zi, iar bebelusii mai mici de 18 luni sa manace la 3 ore. 4. Prepara pranzul din proteine: carne, peste, oua, nuci, brazeturi sunt toate esentiale. 5. Schimba painea si pastele din faina alba cu cele din cereale integrale. 6. Elimina zaharul. Eliminarea zaharului din alimentatie nu este primul pas. 7. Relaxeaza-te, bucura-te de viata si petrece mai mult timp cu familia ta. Diversificarea meniului este perioada in care se introduc treptat alimente solide. Administrarea hranei cu lingurita este un principiu de baza in cadrul diversificarii. Aceasta nu se face prea devreme si brusc, este nevoie de atentie, rabdare si se poate prelungi pe parcursul catorva luni.

16

Bibliografie : 1. Puericultura si pedriatrie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995 2. ABC-ul Familiei Cresterea copilului mic, Dr. Olimpia Macovei 3. Mama si sugarul, Dr. Olimpia Macovei

17