Sunteți pe pagina 1din 120

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Specializarea: Economia Comertului, Turismului si Serviciilor


Conf. univ. dr. Costel Stanciu

PROTECIA CONSUMATORILOR
Suport de curs BUCURESTI 2010
ISBN 978-973-0-09220-2 2

CUPRINS
Introducere .................................................................................................................... ....................... 3 1. Conceptul de consumator i comportamentul acestuia ......................................... ..... .................. 4 2. Modele globale referitoare la comportamentul consumatorilor ........................... ....................... 6 3. Rolul i locul proteciei consumatorilor n economia de pia .............................. ...................... ... 7 4. Rolul ONG-urilor n aprarea i promovarea drepturilor i intereselor economice ale consumatorilor .............................................................................................................. ..................... ..10 5. Structuri consultative n domeniul proteciei consumatorilor din Romnia ....... ..................... ..17 6. Managementul financiar-contabil al asociaiilor de consumatori din Romnia .. .................... .. . 21 7. Politica Uniunii Europene n domeniul proteciei consumatorilor ....................... ...................... . 22 8. Organizaia Mondial a Consumatorilor (Consumers International) ................. ....................... 24 9. Organizatia Europeana a Consumatorilor ............................................................. ...................... . 26 10. Criterii de reprezentativitate ale organizaiilor de consumatori n statele Uniunii Europene.. 29 11. Criterii de reprezentativitate ale organizaiilor de consumatori n cadrul comitetelor d e lucru din Comitetul de Politic a Consumatorilor (COPOLCO). Organizaia Internaional de Standardizare (ISO) ...................................................................................................... ..................... .. 32 12. Micarea consumatorist n Romania ................................................................... ....................... 33 13. Instrumente de lucru ale asociaiilor de consumatori .............................................. .45 14. Instituii ale administraiei publice centrale i locale cu atribuii n domeniul proteciei consumatorilor .............................................................................................................. .. . 51 Teme de cercetare ......................................................................................................... ......................... 91 Bibliografie .................................................................................................................... ........ 93

3 INTRODUCERE
Politica proteciei consumatorilor att la nivel internaional, ct i la nivel internaional capt n permanent noi valene. Noua calitate dobndit de Romnia cea de membru cu drepturi depline n una din cele mai mari organizaii economice, sociale i politice ale lumii Uniunea European oblig instituiile statului, precum i asociaiile de consumatori cu atribuii n domeniul proteciei consumatorilor. Importana acordat acestui domeniu reiese foarte clar i din organigrama Comisiei Europene unde exist Directoratul General pentru Protecia Consumatorului. Toate aceste eforturi realizate de Uniunea

European n domeniul proteciei consumatorilor au scos n eviden necesitatea abordrii n mod continuu a urmtoarelor probleme: informarea continu a consumatorilor prin toate mijloacele posibile; mbuntirea continu a legislaiei referitoare la protecia consumatorilor; mbuntirea dialogului dintre organizaiile de consumatori, instituiile statului i organizaiile patronale; mbuntirea reprezentrii consumatorilor; mbuntirea serviciilor oferite consumatorilor de ctre centrele de consultan, euroghieele etc.); protejarea intereselor economice ale consumatorilor de produse i servicii (n special servicii financiare i servicii publice); mbuntirea colaborrii ntre organizaiile de consumatori. Din pcate, n cei 20 ani de democraie, societatea civil din Romania a cunoscut numai modificri cantitative; astfel conform Registrului Naional al ONG-urilor, publicat pe site-ul Ministerului Justiiei pn la data de 02.02.2010 fuseser nregistrate n Romnia 49.098 de ONG-uri, din care 32.057 asociaii, 15.723 fundaii, 595 federaii, 604 uniuni, 105 structuri asociative cu obiect de activitate neprecizat i 14 filiale ale ONG-urilor din alte state. Dintre acestea, pn la sfritul anului 2009 numai 61 de asociaii i fundaii au fost recunoscute de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate public, printre care se afl i Asociaia pentru Protecia Consumatorilor din Romnia. Toate acestea demonstreaz c societatea romneasc este marcat puternic de aspecte cantitative, neglijndu-se acumulrile calitative care pe termen lung confer durabilitate lucrurilor. Informarea, educarea i consilierea consumatorilor trebuie realizat numai de asociaiile de consumatori, iar instituiile statului trebuie s se ocupe de supravegherea pieei. Asociaiile pentru protecia consumatorilor sunt organizaii neguvernamentale, i care, fr urmri realizarea de profit pentru membrii lor, au ca unic scop aprarea drepturilor i intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, n general. Asociaiile de consumatori pot acoperi anumite nevoi ale societtii i pot oferi ansa participrii la elaborarea politicilor publice. De asemenea, prin activitile lor specifice, contribuie la realizarea unui echilibru ntre interesele consumatorilor i cele ale statului i sectorului privat. Asociaiile de consumatori i instituiile statului cu atribuii n domeniul proteciei consumatorilor trebuie s colaboreze pentru aprarea i promovarea drepturilor i intereselor economice ale consumatorilor. Iniiativele civice creeaz mecanismele responsabilitii i asigur un dialog real ntre guvern i societate. n lipsa acestor iniiative civice, statul este tentat s i ntind tentaculele asupra

celor mai intime sfere ale vieii private. Statul nu trebuie s impun individului ce trebuie s gndeasc i cum trebuie s acioneaze. Societatea civil astmpr apetitul devorator al guvernrii pentru control total asupra vieii private.

4
ntr-o societate civil exist ntotdeauna loc pentru diversitate n opinii, pentru dezacord. Societatea civil se bazeaz pe separarea sistemului politic de cel economic i de viaa social. n concluzie, se poate afirma faptul c instituiile statului i societatea civil din Romnia trebuie s colaboreze, pentru c numai mpreun pot rezolva problemele sociale i economice ale rii, prin eliminarea sau meninerea la un anumit nivel a unor cheltuieli publice.

1. CONCEPTUL DE CONSUMATOR I COMPORTAMENTUL ACESTUIA


CONSUMATORUL reprezint persoana fizic care cumpr, dobndete, utilizeaz sau consum produse ori servicii.

Activitile oricrui agent economic trebuie orientate ctre consumator spre satisfacerea nevoilor i depirea ateptrilor acestuia. Acest lucru este posibil doar dac se cunosc nevoile i ateptrile consumatorului. Toate aceste dimensiuni realizate de o organizaie in direcia identificrii nevoilor consumatorului i al comportamentului acestuia in momentul realizrii actului de cumprare (consum) factori ce duc la stabilirea unui anumit tip de comportament sunt reunite sub denumirea de comportamentul consumatorului. Primele studii referitoare la comportamentul consumatorului au fost realizate in S.U.A. in cea de a doua jumtate a anilor 60. Ulterior, domeniul a cptat o deosebit importan atat in plan tiinific cat i economic (comercial), fapt ce a dus la infiinarea Asociaiei pentru Cercetarea Consumatorului in S.U.A. Problematica comportamentului consumatorului este complex, rezultatele obinute pan in prezent fiind efectul cercetrilor realizate in baza cunotinelor din diverse domenii, ca de exemplu psihologia, sociologia, antropologia, merceologia i managementul calitii, fapt ce dezvluie un puternic caracter interdisciplinar. Organizaiile economice dezvoltate investesc sume semnificative de bani in realizarea acestui tip de cercetare, avand in vedere continua schimbare tipurilor de comportament ale consumatorilor. Printele marketing-ului Philip Kotler a explicat comportamentul consumatorului prin intermediul modelului cibernetic. Astfel, comportamentul consumatorului la un anumit moment depinde in principal de calitatea intrrilor (preul, calitatea produsului/serviciului, posibilitatea de alegere, prezentarea produsului/serviciului, puterea de cumprare, categoria socio-profesional de care aparine etc.) transmise prin intermediul canalelor obinuite (reclam, discuii etc.) i prelucrate de consumator la nivel cerebral, toate

acestea avand ca rezultat o serie de decizii luate de consumator, cum ar fi: alegerea produsului/serviciului, a agentului economic, frecvena de cumprare, amanarea cumprrii etc. Decizia de cumprare sau de consum pe care o ia consumatorul la un anumit moment are la baz o serie de variabile de ordin exogen i endogen. Din categoria variabilelor de ordin exogen fac parte: familia, grupul de apartenen, grupul de referin, clasa social, cultura. Influena familiei asupra comportamentului de consum al unui membru al acesteia depinde de asemenea de o serie de factori ca de exemplu structura acesteia, timpul destinat activitilor de recreere in afara locuinei, rolul jucat de fiecare membru al familiei in cadrul procesului decizional de achiziie de produse i servicii. Grupul de apartenen reprezint acea structur social (grupuri de prieteni, grupuri sportive, organizaii profesionale etc.) fa de care consumatorul se simte legat (prin intermediul sentimentului de siguran de sine sau de prestigiu) i care reuete s modeleze comportamentul de cumprare i de consum al membrilor si prin crearea unui anumit stil de via. Grupul de referin este acea structur din care consumatorul dorete s fac parte, considerat i baz de comparaie. Dorina de apartenen la acest grup are un caracter puternic, astfel incat consumatorul imit comportamentul membrilor grupului.

5
Clasa social influeneaz comportamentul consumatorului datorit elementelor care definesc aceast structur, i anume: veniturile i nivelul de educaie. Aceste trei elemente au o influen covaritoare asupra modului de petrecere a timpului liber i a obiceiurilor de cumprare i consum. Factorul cultur este definit de ansamblul de norme, valori materiale i morale, convingeri, atitudini i obiceiuri create pe parcursul dezvoltrii unei naiuni. Acesta influeneaz comportamentul membrilor acestuia asupra produselor de baz (alimente, imbrcminte, inclminte etc.). O influen aparte asupra comportamentului de cumprare i de consum al membrilor unei anumite culturi o au i grupurile culturale din interiorul acesteia, create pe criterii geografice, etnice, religioase i de varst care interacioneaz intre ele, influenandu-se reciproc. Din categoria variabilelor exogene a celor direct observabile fac parte urmtoarele categorii de factori: demografici, economici, specifici mix-ului de marketing i situaionali. Factorii demografici prezint importana in activitatea de studiere a comportamentului consumatorului, in primul rand datorit necesitii de a ti cror categorii de consumatori le sunt asociate diverse acte comportamentale, iar in al doilea rand, cunoaterea acestora permite o fragmentare a pieelor.

Acetia sunt studiai atat la nivel de consumator individual (grupa de varst, nivelul de instruire, ocupaia, statutul matrimonial etc.) cat i la nivel de consumator colectiv (familie sau gospodrie, unde se au in vedere variabile precum: ocupaia capului de familie, mrimea familiei, structura acesteia dup sex i grupa de varst etc.). Dintre factorii economici menionm: venitul personal i venitul total pe familie, preul produselor i al serviciilor, salariul minim, structura cheltuielilor, rata inflaiei etc. Factorii specifici mix-ului de marketing sunt: politica de produs, politica de pre, politica de distribuie i politica de promovare. Factorii situaionali sunt acei factori specifici momentului i locului in care se manifest comportamentul consumatorului, avand legtur cu caracteristicile specifice celor trei momente in care se realizeaz actul de achiziie, i anume: momentul comunicrii, cumprrii i consumului. Variabilele de natur endogen sunt: percepia, invarea, motivaia, atitudinea. Percepia este procesul prin care consumatorul, prin intermediul simurilor (vz, auz, gust, miros, tactil), recepioneaz, selecteaz, organizeaz i interpreteaz anumii stimuli din mediul inconjurtor, proces care depinde de intensitatea stimulilor i acuitatea organelor de sim. Stimulii sunt reprezentai de o serie de caracteristici estetice ale produsului (culoare, form, linie, mrime etc.) transmise consumatorului i prin intermediul unor tehnici de vanzare. nvarea este efectul experienelor plcute i neplcute de cumprare i de consum dobandite de consumator pe parcursul vieii i care explic comportamentul acestuia in anumite momente ale vieii sale. Folosindu-se de particularitile acestei variabile, specialitii in marketing promoveaz anumite categorii de produse i servicii prin intermediul asocierilor cu anumite dorine ale consumatorului (de a fi frumos, de a manca sntos, de a tri mult, de a fi apreciat de ceilali, etc.), mizand pe puterea exemplului dat de anumii consumatori care sunt inclui in reclamele respective. Motivaia este variabila complex ce influeneaz procesul de cumprare i de consum a produselor i serviciilor de ctre consumator i care se definete prin existena unui deficit de nevoie nesatisfcut i se manifest printr-o anumit stare de tensiune ce determin mobilul actului de cumprare i de consum. Motivele care se aflau la baza comportamentului de cumprare i de consum sunt strans legate de satisfacerea nevoilor consumatorului incepand cu cele de natur biologic (hran, adpost etc.) i continuand cu cele care au legtur cu statutul social. Atitudinea vis-a-vis de un produs/serviciu se formeaz in timp printr-un proces de invare, un rol important avandu-l in acest caz influenele de natur cultural i social, precum i personalitatea consumatorului.

Durabilitatea acestei variabile depinde de nivelul constant al unor caracteristici de calitate ce poate fi oferit consumatorului de ctre agenii economici. Atitudinile consumatorului sunt de dou tipuri: informative (asociate cu caracteristicile produsului) i de evaluare (asociate cu satisfaciile oferite in urma consumului/utilizrii serviciului respectiv).

2. MODELE GLOBALE REFERITOARE LA COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR


Comportamentul consumatorului constituie o preocupare continu a organizaiilor economice, dat fiind schimbarea continu a comportamentului i importana deosebit ce o reprezint cunoaterea acestuia pentru evoluia pe termen lung a organizaiei. Acest fapt a contribuit la apariia acestui domeniu de cercetare care a generat in timp cateva modele globale referitoare la comportamentul consumatorului. In literatura de specialitate se trateaz urmtoarele modele: modelul Marshallian, modelul Pavlovian, modelul Freudian, modelul Veblenian, modelul Hobbesian. Modelul Marshallian (Alfred Marshall, 18421924), profesor la Cambridge, explica modelul de achiziie i de consum al consumatorului pe baza conceptului de utilitate marginal a bunurilor i serviciilor; modificarea satisfaciei consumatorului se realizeaz prin consumul unei uniti in plus sau in minus dintr-un anumit bun (produs/serviciu). Conform acestuia, un consumator ii poate modifica comportamentul in funcie de preul produselor/serviciilor. Astfel, consumatorii ii consum veniturile pentru procurarea produselor/serviciilor care le asigur cea mai mare satisfacie, inandu-se cont atat de preurile pe care trebuie s le plteasc i de aplicarea unor calcule raionale. Modelul Pavlovian (fiziolog i psiholog, 18491936), autorul reflexelor condiionate) acest model poate fi explicat prin intermediul a patru variabile: impulsul, sugestia, reacia i recidiva. Astfel, impulsul care poate fi primar (foame, sete) sau rezultatul unei activiti de socializare (cooperare, adversitate) este un stimulent puternic asociat consumatorului care il oblig pe acesta la aciune. Sugestia este rezultatul aciunii unui/unor/stimuli de intensitate mai mic care poate avea ca surs mediul in care ii desfoar activitatea consumatorul sau el insui, avand ca efect apariia unui reactor de achiziie i/sau de consum a unui produs/serviciu. Reacia este rspunsul dat de consumator in urma unui combinator de sugestii, care poate s determine reacii diferite din partea consumatorului. Repetarea unei reacii depinde de pstrarea aceleiai combinaii de sugestii i de experiena plcut trit in urma realizrii actului de consum.

Recidiva se realizeaz numai atunci cand consumatorul a trit o experien neplcut de consum in raport cu ateptrile sale referitoare la acel produs sau serviciu achiziionat (consumat). Modelul Freudian (Sigmund Freud autorul teoriei psihanalitice) explic comportamentul consumatorului prin intermediul caracteristicilor genetice i a acumulrilor de ordin cultural realizate pe parcursul vieii. Conform acestui model, consumatorul se manifest in legatur cu un anumit produs/serviciu sau prin intermediul unei atitudini, de exemplu: nu-i place un anumit fel de preparat culinar, in acest caz comportamentul lui se manifest prin refuzul de a consuma acea mancare, putand avea astfel i o opinie vis-a-vis de un produs/serviciu. Modelul Veblian (Thorstein Veblen autorul teoriei consumului ostentativ) are la baz ideea conform creia comportamentul consumatorului se manifest i in relaie cu dorina acestuia de a ocupa un anumit statut social, nu doar avand in vedere satisfacerea unei anumite nevoi. Un rol important in acest caz il exercit variabilele de natur exogen (cultura, clasa sociala, grupul de referin, grupul de apartenen). Modelul Hobblesian (Thomas Hobbes, 15881679, filozof englez) explica comportamentul consumatorului colectiv (asociat consumatorilor care reprezint organizaii) prin intermediul a dou puncte

7
de vedere primul se refer la faptul c luarea deciziei de achiziie de bunuri pentru o organizaie are la baz motive raionale, iar cel de-al doilea explic achiziia de produse/servicii pentru organizaie pe baza motivelor de ordin personal a celui ce se ocup de acest aspect (un rol important in acest caz il reprezint abilitaile, sistemul de valori, aspiraiile i competena profesional a persoanei responsabile de aprovizionarea cu produse i servicii din cadrul unei organizaii).

3. ROLUL I LOCUL PROTECIEI CONSUMATORILOR N ECONOMIA DE PIA


Intr-o economie de pia caracterizat printr-o concuren acerb pentru supravieuire, organizaiile se confrunt in permanen cu o serie de fenomene (creteri de preuri la materii prime, creteri de tarife la diferite categorii de servicii etc.) care influenez preul produselor i fac astfel ca btlia final s se dea asupra raportului calitate-pre. Philip Crosby afirma urmtoarele: Dac am putea elimina toate erorile i am atinge nivelul de zero defecte n cazul produciei noastre, nu numai c ne-am reduce costurile, dar am contribui i la creterea nivelului de satisfacie n rndul consumatorilor. Realizarea de produse care s satisfac consumatorul final este posibil numai printr-o sincronizare perfect a tuturor funciunilor organizaiei. Aceasta va supravieui numai dac reuete s fidelizeze

consumatorii i s atrag in permanen noi consumatori. Marea majoritate a consumatorilor este atras de anumite produse (servicii) i datorit preului/tarifului acestora. Dac preul nu este acceptabil din punct de vedere al puterii lor de cumprare, atunci acetia vor considera produsul/serviciul respectiv ca fiind impropriu satisfacerii necesitilor lor, indiferent de calitatea pe care ar avea-o acesta. Acest raionament produsele de calitate au preuri mari poate aduce prejudicii financiare consumatorului, deoarece economia pe care ar obine-o cumprand produse la preuri mici poate fi erodat de cheltuielile ocazionate de fiabilitatea redus a acestora, adic de intreruperile dese ce apar in timpul utilizrii in cazul produselor de folosin indelungat sau poate beneficia de o valoare nutritiv sczut in situaia produselor alimentare. Aceast mentalitate pguboas se poate schimba numai printr-o informare i educare continu a consumatorilor de ctre organizaii guvernamentale i neguvernamentale. Asociaiile de consumatori i instituiile statului cu atribuii in domeniul proteciei consumatorilor trebuie s colaboreze pentru aprarea i promovarea drepturilor i intereselor economice ale consumatorilor.

Rolul statului n economia de pia. Abordri conceptuale; responsabilitile statului; drepturile i obligaiile cetenilor rii
Noiunea de stat are in plan conceptual corespondent in diferite limbi; astfel, la romani se folosea termenul civitas, dar i res publica, statius, prezent i in limba latin. Platon considera statul ca fiind o organizare de tip aristocratic bazat pe caste, in care era inclus intreaga populaie, cu excepia sclavilor. Ch. Montesquieu prezint statul ca pe o instituie central bazat pe legi i structurat pe trei elemente ale puterii: legislativ, executiv i judectoreasc. J.J. Rousseau definete statul ca pe o instituie central bazat pe legi i structurat pe trei elemente ale puterii: legislativ, executiv i judectoreasc. Oppenheimer definete statul ca un organism politic impus de ctre un grup de invingtori, pentru a se apra de revoltele interioare i atacurile din afar, urmrind exploatarea economic a invinsului de ctre invingtor.

8
Anibal Teodorescu afirma faptul c pentru formarea i funcionarea statului sunt necesare trei elemente constitutive i indispensabile: o populaie, un teritoriu i o putere public. Deci statul este instituia juridic voit, creat de naiune i investit cu putere suveran. Fr naiune statul nu poate exista. Intr-un regim politic democratic, statul este expresia binelui comun, al interesului general. Statul ca instituie juridic este creat de naiune, el exprimand in permanen voina naiunii iar puterea public cu care este investit statul se exercit asupra intregului teritoriu. In Constituia Romaniei din anul 1991, la articolul 1, se precizeaz c Romania este stat naional,

suveran i independent, unitar i indivizibil, iar forma de guvernmant a statului roman este republica. Responsabilitile statului romn sunt definite in Constituia Romaniei, astfel: Art. 6(1) Statul recunoate i garanteaz persoanelor aparinand minoritilor naionale dreptul la pstrarea, la dezvoltarea i la exprimarea identitii lor etnice, culturale, lingvistice i religioase; Art. 7 Statul sprijin inttirea legturilor cu romanii din afara frontierelor rii i acioneaz pentru pstrarea, dezvoltarea i exprimarea identitii lor etnice, culturale, lingvistice i religioase cu respectarea legislaiei statului al crui cetean sunt; Art. 11 Statul roman se oblig s indeplineasc intocmai i cu bun credin obligaiile ce-i revin din tratatele la care este parte; Art. 32(7) Statul asigur libertatea invmantului religios, potrivit cerinelor specifice fiecrui cult; Art. 34(2) Statul este obligat s ia msuri pentru asigurarea igienei i a sntii publice; Art. 47(1) Statul este obligat s ia msuri de dezvoltare economic i de protecie social, de natur s asigure cetenilor un nivel de trai decent; Art. 49(2) Statul acord alocaii de stat pentru copii i ajutoare, pentru ingrijirea copilului bolnav sau handicapat; Art. 52(3) Statul rspunde patrimonial, potrivit legii pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare svarite in procesele penale; Art. 135(2) Statul trebuie s asigure: a) libertatea comerului, protecia concurenei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producie; b) protejarea intereselor naionale in activitatea economic, financiar i valutar; c) stimularea cercetrii tiinifice naionale, d) exploatarea resurselor naturale, in concordan cu interesul naional; e) refacerea i ocrotirea mediului inconjurtor, precum i meninerea echilibrului ecologic; f) crearea condiiilor necesare pentru creterea calitii vieii; Tot constituia Romaniei stabilete drepturile cetenilor romni: Art. 16(1) Cetenii sunt egali in faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri. (2) Nimeni nu este mai presus de lege; Art. 17 Cetenii romani se bucur in strintate de protecia statului roman i trebuie s-i indeplineasc obligaiile, cu excepia acelora ce nu sunt compatibile cu absena lor din ar; Art. 19(1) Ceteanul roman nu poate fi extrdat sau expulzat dn Romania; Art. 21(1) Orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i a intereselor sale legitime. nici o lege nu poate ingrdi exercitarea acestui drept; Art. 22(1) Dreptul la via, precum i dreptul la integritate fizic i psihic ale persoanei sunt garantate. Nimeni nu poate fi supus torturii i nici unui fel de pedeaps sau de tratament inuman ori degradant. Pedeapsa cu moartea este interzis; Art. 23(1) Libertatea individual i sigurana persoanei sunt inviolabile; Art. 24 Dreptul la aprare este garantat. In tot cursul procesului, prile au dreptul s fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu; Art. 25 Dreptul la liber circulaie, in ar i in strintate, este garantat. Fiecrui cetean ii este asigurat dreptul de a-i stabili domiciliul sau reedina in orice localitate din ar, de a emigra, precum i de a reveni in ar;

Art. 26(2) Persoana fizic are dreptul s dispun de ea insi, dac nu incalc drepturile i libertile alora, ordinea public sau bunele moravuri; Art. 27(1) Domiciliul i reedina sunt inviolabile. Nimeni nu poate ptrunde sau rmane in domiciliul ori in reedina unei persoane fr invoirea acesteia; Art. 28 Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri potale, al convorbirilor telefonice i al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil; Art. 29(1) Libertatea gandirii i a opiniilor, precum i libertatea credinelor religioase nu pot fi ingrdite sub nici o form. nimeni nu poate fi constrans s adopte o opinie ori s adere la o credin religioas, contrare convingerilor sale; Art. 29(2) Libertatea contiinei este garantat; ea trebuie s se manifeste in spirit de toleran i de respect reciproc; Art. 30(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credinelor i libertatea creaiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunet sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzis; Art. 31(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaie de interes public nu poate fi ingrdit. (3) Dreptul la informaie nu trebuie s prejudicieze msurile de protecie a tinerilor sau sigurana naional; Art. 34 Dreptul la ocrotirea sntii este garantat; Art. 40(1) Cetenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate i in alte forme de asociere; Art. 41(1) Dreptul la munc nu poate fi ingrdit. Alegerea profesiei i alegerea locului de munc sunt libere. (2) Salariaii au dreptul la protecia social a muncii. Msurile de protecie privesc securitatea i igiena muncii, regimul de munc al femeilor i al tinerilor, instituirea unui salariu, minim pltit pe economie, repausul sptmanal copltit, prestarea muncii in condiii grele, precum i alte situaii specifice; Art. 41(3) Durata normal a zilei de lucru este, in medie de cel mult 8 ore. La munc egal, femeile au salariu egal cu brbaii; Art. 42(1) Munca forat este interzis; Art. 42(2) Nu constituie munc forat: a) serviciul cu caracter militar sau activitile desfurate in locul acestuia de cei care, potrivit legii nu presteaz serviciul militar obligatoriu din motive religioase, b) munca unei persoane condamnate, prestat in condiii normale, in perioada de detenie sau de libertate condiionat; c) prestaiile impuse in situaia creat de calamiti ori de alt pericol, precum i cele care fac din obligaiile civile normale stabilite de lege; Art. 43(1) Salariaii au dreptul la grev pentru aprarea intereselor profesionale, economice i sociale (art. 40-aliniat 1); Art. 44(1) Dreptul de proprietate, precum i creanele asupra statului sunt garantate. Coninutul i limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privat este ocrotit in mod egal de lege,

indiferent de titular. Cetenii strini i apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor. (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii. Art. 46 Dreptul la motenire este garantat; Art. 47(2) Cetenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pltit, la asisten medical in unitile sanitare de stat, la ajutor de omaj i la alte forme de asisten social prevzute de lege; Art. 51(1) Cetenii au dreptul s se adreseze autoritilor publice prin petiii formulate numai in numele semnatarilor. (4) Autoritile publice au obligaia s rspund la petiii in termenele i in condiiile stabilite potrivit legii; Art. 52(1) Persoana vtmat intr-un drept al su de o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptit s obin recunoaterea dreptului

10
pretins, anularea actului i repararea pagubei; Art. 53(1) Exerciiul unor drepturi sau al unor liberti poate fi restrans numai prin lege i numai dac se impune dup caz, pentru: aprarea siguranei naionale, a ordinii, a sntii ori a moralei publice, a drepturilor i a libertilor cetenilor; desfurarea instruciei penale, prevenirea consecinelor unei calamiti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea trebuie s fie proporional cu situaia care a determinat-o i nu poate atinge existena dreptului sau a libertii. In Constituia Romaniei sunt definite i obligaiile cetenilor rii: Art. 54 Fidelitatea fa de ar este sacr. Cetenii crora le sunt incredinate funcii publice, precum i militarii, rspund de indeplinirea cu credin a obligaiilor ce le revin i in acest scop, vor depune jurmantul cerut de lege; Art. 57 Cetenii romani trebuie s-i exercite drepturile i libertile constituionale in buncredin fr s incalce drepturile i libertile celorlali; Referitor la societatea civil, Ernest Gellner (19251995), profesor de filosofie la Cambridge, definea societatea civil drept fora fundamental care a ruinat monopolul politic deinut de regimurile totalitare i care a introdus n discursul public, ntr-o manier lipsit de violen i realmente civilizat, valorile i principiile dialogului i toleranei. Iniiativele civice creeaz mecanismele responsabilitii i asigur un dialog real intre guvern i societate. In lipsa acestor iniiative civice, statul este tentat s ii intind tentaculele asupra celor mai intime sfere ale vieii private. Statul nu trebuie s impun individului ce trebuie s gandeasc i cum trebuie s acioneaze. Societatea civil astampr apetitul devorator al guvernrii pentru control total asupra vieii private. Intr-o societate civil exist intotdeauna loc pentru diversitate in opinii, pentru dezacord. Societatea civil se bazeaz pe separarea sistemului politic de cel economic i de viaa social.

In concluzie, se poate afirma faptul c instituiile statului i societatea civil din Romania trebuie s colaboreze, pentru c numai impreun pot rezolva problemele sociale i economice ale rii, prin eliminarea sau meninerea la un anumit nivel a anumitor cheltuieli publice.

4. ROLUL ONG-urilor N APRAREA I PROMOVAREA DREPTURILOR I INTERESELOR ECONOMICE ALE CONSUMATORILOR 4.1. Aspecte legislative privind asociaiile de consumatori
Asociaia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei inelegeri, pun in comun i fr drept de restituire contribuia material, cunotinele sau aportul lor in munc pentru realizarea unor activiti in interes general, al unor colectiviti sau, dup caz, in interesul lor personal nepatrimonial. Asociaiile sunt persoane juridice de drept privat fr scop patrimonial. Asociaia devine persoan juridic din momentul inscrierii ei in Registrul asociaiilor i fundaiilor. Asociaia ii poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un numr minim de 3 membri, organe de conducere proprii i un patrimoniu distinct de cel al asociaiei. Filialele sunt entiti cu personalitate juridic, putand incheia, in nume propriu, acte juridice in condiiile stabilite de asociaie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot incheia acte juridice de dispoziie, in numele i pe seama asociaiei, numai pe baza hotrarii prealabile a consiliului director al asociaiei. Filiala se constituie prin hotrarea adunrii generale a asociaiei. Personalitatea juridic se dobandete de la data inscrierii filialei in Registrul asociaiilor i fundaiilor. In vederea inscrierii filialei, reprezentantul asociaiei va depune cererea de inscriere, impreun cu

11
hotrarea de constituire a filialei, statutul, actul constitutiv, actele doveditoare ale sediului i patrimoniului iniial al acesteia, la judectoria in a crei circumscripie teritorial urmeaz s-i aib sediul filiala. Asociaia ii poate constitui sucursale, ca structuri teritoriale fr personalitate juridic. Sucursalele se constituie prin hotrare a adunrii generale. Sucursalele desfoar activitile date in competena lor de ctre asociaie. Organele asociaiei sunt: adunarea general; consiliul director; cenzorul sau, dup caz, comisia de cenzori. Adunarea general este organul de conducere, alctuit din totalitatea asociailor. Competena adunrii generale cuprinde: stabilirea strategiei i a obiectivelor generale ale asociaiei; aprobarea bugetului de venituri i cheltuieli i a bilanului contabil; alegerea i revocarea membrilor consiliului director; alegerea i revocarea cenzorului sau, dup caz, a membrilor comisiei de cenzori;

infiinarea de filiale; modificarea actului constitutiv i a statutului; dizolvarea i lichidarea asociaiei, precum i stabilirea destinaiei bunurilor rmase dup lichidare; orice alte atribuii prevzute in lege sau in statut. Consiliul director asigur punerea in executare a hotrarilor adunrii generale. El poate fi alctuit i din persoane din afara asociaiei, in limita a cel mult o ptrime din componena sa. In exercitarea competenei sale, consiliul director: prezint adunrii generale raportul de activitate pe perioada anterioar, executarea bugetului de venituri i cheltuieli, bilanul contabil, proiectul bugetului de venituri i cheltuieli i proiectul programelor asociaiei; incheie acte juridice in numele i pe seama asociaiei; aprob organigrama i politica de personal ale asociaiei, dac prin statut nu se prevede altfel; indeplinete orice alte atribuii prevzute in statut sau stabilite de adunarea general. Actul constitutiv poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori. Dac numrul asociailor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoan din afara asociaiei. In cazul in care asociaia nu are obligaia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociai care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control. Pentru asociaiile cu mai mult de 100 de membri inscrii pan la data intrunirii ultimei adunri generale, controlul financiar intern se exercit de ctre o comisie de cenzori. Comisia de cenzori este alctuit dintr-un numr impar de membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Cel puin unul dintre cenzori trebuie s fie contabil autorizat sau expert contabil, in condiiile legii. Regulile generale de organizare i funcionare a comisiei de cenzori se aprob de adunarea general. Comisia de cenzori ii poate elabora un regulament intern de funcionare. In realizarea competenei sale cenzorul sau, dup caz, comisia de cenzori: verific modul in care este administrat patrimoniul asociaiei; intocmete rapoarte i le prezint adunrii generale; poate participa la edinele consiliului director, fr drept de vot; indeplinete orice alte atribuii prevzute in statut sau stabilite de adunarea general. Veniturile asociaiilor provin din: cotizaiile membrilor;

12
dobanzile i dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in condiii legale; dividendele societilor comerciale infiinate de asociaii; venituri realizate din activiti economice directe; donaii, sponsorizri; resurse obinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale; alte venituri prevzute de lege. Dup anul 1990, schimbrile intervenite in plan economic i social au condus la apariia unor noi norme adaptate economiei de pia. Astfel, in anul 1992 prin O.G. nr. 21 privind protecia consumatorilor se definesc pentru prima dat drepturile consumatorilor i anume: dreptul de a fi protejai impotriva riscului de a achiziiona un produs sau de a li se presta un

serviciu care ar putea s le prejudicieze viaa, sntatea sau securitatea ori s le afecteze drepturile i interesele legitime; de a fi informai complet, corect i precis asupra caracteristicilor eseniale ale produselor i serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopt in legtur cu acestea s corespund cat mai bine nevoilor lor, precum i de a fi educai in calitatea lor de consumatori; de a avea acces la piee care le asigur o gam variat de produse i servicii de calitate; de a fi despgubii pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunztoare a produselor i serviciilor folosind in acest scop mijloacele prevzute de lege; de a se organiza in asociaii pentru protecia consumatorilor, in scopul aprrii intereselor lor. In aceeai ordonan, in capitolul VI, sunt definite drepturile Asociaiilor pentru protecia consumatorilor dup cum urmeaz: au ca unic scop aprarea drepturilor i intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor in general; pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare in organismele consultative cu rol in domeniul proteciei consumatorilor alturi de organele administraiei publice, dac indeplinesc urmtoarele condiii: au cel puin 3000 de membri i filiale in cel puin 5 judee; sunt organizate astfel: - la nivel local, se constituie ca asociaie; - la nivel judeean se constituie in federaie de asociaii provenind din cel puin 5 localiti din jude; - la nivel central se constituie in confederaie format din cel puin 10 federaii, care pe ansamblu insumeaz cel puin 2000 de membri ai asociaiilor. cele constituite in scopul aprrii intereselor numai ale membrilor lor pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare in organismele consultative cu rol in domeniul proteciei consumatorilor alturi de organele administraiei publice numai dac au cel puin 800 de membri; sunt consultate de ctre organismele administraiei publice in ceea ce privete: cunoaterea cerinelor consumatorilor privind sortimentele, calitatea i cantitatea produselor i serviciilor; formarea unei atitudini corecte a agenilor economici; prevenirea practicilor comerciale abuzive i a publicitii de natur a afecta drepturile i interesele legitime ale consumatorilor; de a fi sprijinite logistic de ctre organismele administraiei publice centrale i locale, in vederea atingerii obiectivelor lor; de a primi subvenii de la bugetul de stat prin intermediul OPC-ului (in momentul actual, ANPC); de a solicita autoritilor competente luarea de msuri in vederea opririi produciei sau a retragerii de pe pia a produselor sau a serviciilor care nu asigur nivelul calitativ prescris in documentele stabilite de lege sau care pun in pericol viaa sau sntatea consumatorilor; de a fi consultate cu ocazia elaborrii standardelor sau specificaiilor care definesc caracteristicile tehnice ale produselor i serviciilor destinate consumatorilor; de a informa opinia public prin mass-media, asupra deficienelor de calitate a produselor i serviciilor, precum i asupra consecinelor vtmtoare ale acestora pentru consumatori;

13
de a introduce aciuni in justiie pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale membrilor lor, aciuni ce sunt scutite de taxe de timbru; de a putea participa la aciuni de supraveghere pe pia, impreun cu organele administraiei publice, abilitate s acioneze in domeniul proteciei consumatorilor; de a iniia aciuni proprii in vederea identificrii cazurilor in care agenii economici nu respect

drepturile consumatorilor prevzute de lege, i de a sesiza in cadrul unei proceduri de urgen, organele de specialitate ale administraiei publice abilitate s acioneze in domeniul proteciei consumatorilor; de a solicita pe cheltuiala lor, laboratoarelor acreditate efectuarea de analize i incercri ale produselor destinate consumatorilor i de a publica rezultatele. Prin Ordonana nr. 58 din 30 ianuarie 2000 se modific i se completeaz O.G. nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor. Astfel referitor la asociaii, art. 33 din O.G. nr. 21/1992 se modific dup cu urmeaz: asociaiile pentru protecia consumatorilor care apar drepturile i interesele legitime ale consumatorilor in general sunt de drept, parteneri sociali in organismele consultative dac: - la nivel naional - au cel puin 3000 de membri i filiale in cel puin 10 judee (i nu in 5 judee cum era stipulat in O.G. nr. 21/1992); - la nivel judeean i local - au desfurat o activitate in domeniul proteciei consumatorilor pe o perioad de cel puin 3 ani (dispar cerinele referitoare la federaie la nivel judeean i confederaie la nivel central); la litera e) a art. 38 se adaug de a fi consultate cu ocazia elaborrii actelor normative, standardelor... se abrog litera k) a art. 38 de a putea participa la aciuni de supraveghere pe pia, mpreun cu organele administraiei publice abilitate s acioneze n domeniul proteciei consumatorilor. La inceputul anului 2000 apare O.G. nr. 26 cu privire la asociaii i fundaii. Prin acest act normativ, legiuitorul abrog Legea nr. 21/1924 in baza creia se infiinau organismele neguvernamentale in Romania. Prin noul act normativ se creeaz cadrul necesar pentru: exercitarea dreptului la libera asociere; promovarea valorilor civice, ale democraiei i statului de drept; facilitarea accesului asociaiilor i fundaiilor la resurse private i publice, parteneriatul dintre autoritile publice i persoanele juridice de drept privat fr scop patrimonial. Totodat, se clasific o serie de aspecte referitoare la: numrul minim de persoane necesare pentru constituirea unei asociaii cel puin 3 persoane; dobandirea personalitii juridice prin inscrierea in Registrul asociaiilor i fundaiilor aflat la grefa judectoriei in a crei circumscripie teritorial ii are sediul asociaia; coninutul actului constitutiv de infiinare a asociaiei (datele de identificare a asociailor, exprimarea voinei de asociere i a scopului propus, denumirea asociaiei, sediul asociaiei, durata de funcionare a asociaiei, termen determinat sau nedeterminat, patrimoniul iniial al asociaiei (dublul salariului minim brut pe economie la data constituirii asociaiei), care poate fi aport in natur sau in bani, componena nominal a organelor de conducere, administrare i control ale asociaiei, persoana (persoanele) imputernicit(e) s desfoare procedura de dobandire a personalitii juridice, semnturile asociaiilor). coninutul statutului; coninutul cererii de inscriere a asociaiei in Registrul asociaiilor i fundaiilor aflat la grefa judectoriei din circumscripia teritorial in care ii are sediul asociaia; numrul minim de persoane necesare pentru infiinarea unei filiale cu personalitate juridic de ctre o asociaie cel puin 3 persoane; organele de conducere ale asociaiei - adunarea general, consiliul director, comisia de cenzori;

atribuiile organelor de conducere ale asociaiei; statutul de utilitate public - trebuie indeplinite cumulativ urmtoarele condiii:

14
- activitatea acesteia se desfoar in interes general sau comunitar, dup caz; - funcioneaz de cel puin 3 ani i a realizat o parte din obiectivele stabilite; - prezint un raport din care s rezulte desfurarea unei activiti anterioare semnificative prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului su insoit de bilanurile i bugetele de venituri i cheltuieli pe ultimii 3 ani; - valoarea activului patrimonial pe fiecare an in parte este cel puin egal cu valoarea patrimoniului iniial. In afar de documentele menionate mai sus, ANPC mai solicit urmtoarele documente: - statutul; - actul constitutiv; - sentina civil i sentinele civile care autorizeaz modificrile statului sau documentul privind inscrierea in Registrul Asociaiilor i fundaiilor; - codul fiscal; - ultimul extras de cont bancar; - documentele privind situaia juridic a sediului; - regulamentul intern de funcionare; - organigrama organizaiei; - raportul comisiei de cenzori pe ultimii 3 ani - declaraia pe propria rspundere a preedintelui privind veridicitatea informaiilor cuprinse in raport, precum i a faptului c organizaia nu a desfurat activiti ilicite. avantajul obinerii statutului de utilitate public (dreptul de a i se concesiona servicii publice fr caracter comercial dreptul preferenial la resurse provenite de la bugetul de stat i din bugetele locale); sprijinirea asociaiilor de ctre autoritile administraiei publice locale prin punerea la dispoziia acestora a unor spaii pentru sedii sau atribuirea de terenuri in scopul ridicrii de construcii necesare desfurrii activitii lor; modul de constituire a veniturilor (cotizaii, dobanzi, venituri, din activiti economice directe, donaii, sponsorizri, subvenii de la stat etc). Prin Legea nr. 37/2002 se imbuntete O.U.G. nr. 58/2000. Astfel sunt definite o serie de cerine referitoare la: drepturile consumatorilor, la incheierea contractelor, dintre care amintim: - de a li se asigura serviciul necesar i piese de schimb pe toat durata medie de utilizare a produsului, stabilit in documentele tehnice normative sau declarat de ctre productor ori convenit de pri; - de a fi despgubii pentru daunele provocate de produsele sau serviciile care nu corespund clauzelor contractuale; - de a nu li se impune in contracte clauze abuzive. rspunderea agenilor economici pentru orice pagub aprut in cadrul termenului de garanie, precum i pentru vicii ascunse constatate pe durata medie de utilizare. Dreptul la aciune pentru repararea pagubei se prescrie in termen de trei ani, care curge de la data la care reclamantul a avut sau ar fi trebuit s aib cunotin de existena pagubei, a defectului i a identitii agentului economic ins nu mai tarziu de la implinirea termenului a 10 ani de la data la care agentul economic a pus produsul in circulaie, cu condiia ca paguba s se fi produs inuntrul termenului de 10 ani; folosirea de ctre agenii economici de mijloace de msurare i control verificate metrologic; situaiile in care au loc remedierea deficienelor aprute la produse sau servicii ori inlocuirea acestora sau restituirea contravalorii;

documentele care insoesc produsul (certificat de garanie, declaraie de conformitate, cartea tehnic sau instruciunile de folosire, instalare, exploatare, intreinere) obligatoriu in limba roman; informaiile referitoare la serviciile prestate (categorie calitativ a serviciului, timpul de realizare, termenul de garanie, tariful riscurile previzibile, declaraia de conformitate); indicarea in mod vizibil i uor de citit a preurilor i tarifelor aferente produselor /serviciilor

15
comerciaizate. In ceea ce privete asociaiile pentru protecia consumatorilor (au ca unic scop aprarea drepturilor i intereselor legitime, ale membrilor lor sau ale consumatorilor, in general) in Legea nr. 37/2002 se mai menioneaz in plus fa de actele normative anterioare c: asociaiile au dreptul de a solicita serviciilor sau organelor administraiei publice efectuarea de analize i incercri ale produselor destinate consumatorilor i de a publica rezultatele; sumele primite de la bugetul de stat, prin intermediul ANPC, se utilizeaz exclusiv pentru infiinarea i funcionarea centrelor de consultan i informare a consumatorilor (remunerarea personalului utilizat in centrele de consultan i informare a consumatorilor, cheltuielile pentru intreinerea sediului (utilitati), i a dotrilor aferente, cheltuieli cu tiprirea materialelor informative); centrele de consultan i informare a consumatorilor pot fi organizate la nivel de birouri in structura organizatoric a asociaiilor pentru protecia consumatorilor i desfoar activiti gratuite in folosul acestora constand in informaii, recomandri i consultan privind problemele legate de achiziionarea unui produs sau serviciu; sumele prevzute in bugetele locale prin hotrari ale consiliilor locale (judeene) vor fi utilizate in condiiile stabilite prin convenii incheiate de acestea cu asociaiile respective. O.G. nr. 37/2003 care modific i completeaz O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaii i fundaii restricioneaz astfel dezvoltarea micrii consumeriste din Romania: la enumerarea domeniilor considerate a fi de interes general, domeniul protecia consumatorilor nu apare, singurul domeniu din cele enumerate unde am putea include protecia consumatorilor fiind promovarea i aprarea drepturilor i libertilor omului; se interzice utilizarea in denumirea asociaiilor a unor sintagme sau cuvinte specifice autoritilor i instituiilor publice ori unor profesii liberale sau a altor activiti cu reglementri proprii; se solicit, pentru prima dat dup 13 ani, avizul ministerului sau al organului de specialitate al administraiei publice centrale in a crui sfer de competen ii desfoar activitatea noua asociaie oare astfel nu se incalc art. 37 alineat 1 din Constituia Romaniei? cererea depus ministerului sau organului de specialitate al administraiei publice centrale in a crei sfer de competen ii desfoar activitatea (ANPC in cazul de fa) trebuie s fie insoit printre altele i de documente prin care se face dovada privind bonitatea asociaiei (document emis de banca la care are asociaia deschis contul), alt cheltuial ce trebuie s fie realizat de ctre asociaii; realizarea de norme proprii de ctre organul administraiei publice centrale competente s examineze cererea pentru recunoaterea statutului de utilitate public, care s stabileasc i criteriile specifice de acordare a acestui statut (acest articol va ingreuna procesul de obinere a statutului de utilitate public de ctre asociator). n concluzie, pentru nfiinarea unei asociaii n domeniul proteciei consumatorilor trebuie parcurse urmtoarele etape: identificarea i respectarea cerinelor referitoare la asociaii din urmtoarele acte normative:

- O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaii i fundaii; - O.G. nr. 37/2003, care modific i completeaz O.G. nr. 26/2000; - Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice i juridice; - Ordinul ministrului Justiiei nr. 954/B/C 2000 pentru aprobarea regulamentului privind organizarea Registrului asociaiilor i fundaiilor; - Ordinul ministrului Justiiei nr. 1076/C/2000 privind aprobarea tarifelor de inscriere in registrul asociaiilor i fundaiilor; - Legea nr. 195/2001 legea voluntariatului; constituirea unui patrimoniu al asociaiei in valoare de cel puin dublul salariul minim brut pe economie, la data constituirii asociaiei, care poate fi alctuit din aportul in natur i/sau bani al asociaiilor; constituirea sumei de 3,5 milioane lei necesar achitrii taxelor de infiinare; alegerea organelor de conducere, administrare i control ale asociaiei; elaborarea actului constitutiv (procesul de verbal de infiinare) i a statutului asociaiei; obinerea dovezii eliberat de Ministerul Justiiei privind disponibilitatea denumirii noii

16
asociaii (respectarea art. 1 indice 1, punctul 4, alin. 5 i 6 din O.G. nr. 37/2003); obinerea avizului Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor; autentificarea la notar a actului constitutiv i a statului asociaiei; dobandirea personalitii juridice prin inscrierea in Registrul asociaiilor i fundaiilor aflat la grefa judectoriei in a crei circumscripie teritorial ii are sediul. Un rol deosebit de important la imbuntirea activitii de informare, educare i consultan a consumatorilor prin intermediul asociaiilor pentru protecia consumatorilor il are i Legea nr. 544 /2001 privind liberul acces la informaiile de interes public. Astfel, la art. 5 din aceast lege se menioneaz c fiecare autoritate sau instituie public are obligaia s comunice din oficiu urmtoarele informaii de interes public: actele normative care reglementeaz organizarea i funcionarea autoritii sau instituiei publice; structura organizatoric, atribuiile departamentelor, programul de funcionare, programul de audiene al autoritii sau instituiei publice; numele i prenumele persoanelor din conducerea autoritii sau a instituiei publice i ale funcionarului responsabil cu difuzarea informaiilor publice; coordonatele de contact ale autoritii sau instituiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail i adresa paginii de Internet; sursele financiare, bugetul i bilanul contabil, programele i strategiile proprii; lista cuprinzand documentele de interes public. Dup constituire, asociaiile pentru protecia consumatorilor vor solicita luarea lor in eviden de ctre organul administraiei publice pentru protecia consumatorilor de nivel central sau local, dup caz. Personalul de conducere i salariaii organelor de specialitate ale administraiei publice, precum i ale serviciilor publice descentralizate ale ministerelor sau ale altor autoriti, cu atribuii pe linia proteciei consumatorilor nu au dreptul de a deine funcii in organele de conducere ale asociaiilor pentru protecia consumatorilor. Asociaiile pentru protecia consumatorilor sunt consultate de ctre serviciile i organismele

administraiei publice, potrivit competenelor, la elaborarea dispoziiilor i procedurilor cu caracter general i a altor lucrri care au ca scop protecia consumatorilor, cu privire la: a) cunoaterea cerinelor consumatorilor privind sortimentele, calitatea i cantitatea produselor i serviciilor; b) formarea unei atitudini corecte a agenilor economici angajai in producerea i comercializarea produselor i prestarea serviciilor, fr de calitatea acestora; c) prevenirea practicilor comerciale abuzive i a publicitii de natur a afecta drepturile i interesele legitime ale consumatorilor. Asociaiile pentru protecia consumatorilor sunt organizaii neguvernamentale, i care, fr a urmri realizarea de profit pentru membrii lor, au ca unic scop aprarea drepturilor i intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, in general. Asociaiile pentru protecia consumatorilor pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare in consiliile consultative cu rol in domeniul proteciei consumatorilor, in care organele administraiei publice sunt reprezentate, dac indeplinesc condiiile prezentei ordonane.

17

5. STRUCTURI CONSULTATIVE N DOMENIUL PROTECIEI CONSUMATORILOR DIN ROMNIA 5.1. Consiliul consultativ pentru protecia consumatorilor
Constituie o structur organizatoric la nivel central i local (jude, ora sau comun), cu rol consultativ in vederea stabilirii i aplicrii politicii de protecie a consumatorilor, precum i pentru corelarea aciunilor diverselor organisme ale administraiei publice cu cele ale organizaiilor neguvernamentale care au rol in realizarea proteciei consumatorilor. Primul act normativ in care se face referire la componena i aria de rspandire a consiliilor consultative pentru protecia consumatorilor este O.G. nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor. Consiliul consultativ pentru protecia consumatorilor este format, conform art. 40 din Legea nr. 37/2002, din: reprezentani ai tuturor serviciilor descentralizate i ai organelor administraiei publice care au competene cu caracter general sau special in domeniul proteciei consumatorilor, i au structuri organizatorice la nivelul respectiv; prefect sau primar, dup caz, sau reprezentani ai acestora; reprezentani ai altor organisme, dup caz. La nivel central, Consiliul consultativ pentru protecia consumatorilor are urmtoarea structur (H.G. nr. 251/1994): preedinte preedintele ANPC; vicepreedinte un reprezentant al confederaiilor de asociaii pentru protecia consumatorilor; membri: reprezentani din partea urmtoarelor ministere (Industriei i Resurselor, Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor; Apelor i Proteciei Mediului; Turismului; Administraiei Publice) i

reprezentani ai Grzii Financiare, Biroului Roman de Metrologie a Vmilor, Asociaiei de Standardizare, Inspeciei de Stat in Construcii, Lucrri Publice, Urbanism i Amenajarea Teritoriului, Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului i Cercetrii Farmaceutice, Registrul Auto Roman, Direciei Generale a Medicinei Preventive i Promovarea Sntii, organizaiilor patronale constituite la nivel de confederaie, asociaiilor pentru protecia consumatorilor care indeplinesc condiiile legale de reprezentare la acest nivel. secretar reprezentant al ANPC. La nivel de jude, Consiliul consultativ pentru protecia consumatorilor are urmtoarea structur: - preedinte prefectul sau reprezentantul acestuia; - vicepreedinte; - directorul Oficiului Judeean pentru Protecia Consumatorilor; - un reprezentant al federaiei de asocaii pentru protecia consumatorilor; - membri reprezentani ai: Inspeciei interjudeene de metrologie, Grzii financiare judeene, Unitii vamale judeene, Inspectoratului de poliie judeean, Laboratorului judeean pentru controlul medicamentului, Direciei sanitare-veterinare judeene, Centrului de promovare a turismului, Ageniei judeene pentru protecia mediului, Inspeciei judeene in construcii, lucrri publice, urbanism i amenajarea teritoriului, uniti teritoriale ale Registrului Auto Roman, organizaiei patronale constituite la nivel de federaie, asociaiilor pentru protecia consumatorilor; - secretar un reprezentant al Oficiului judeean pentru Protecia Consumatorilor. La nivel orenesc, Consiliul consultativ pentru protecia consumatorilor are urmtoarea structur: - preedinte primarul sau reprezentantul acestuia; - vicepreedinte un reprezentant al asociaiilor pentru protecia consumatorilor; - membri reprezentani ai: Inspeciei interjudeene de metrologie, Grzii financiare locale, Poliiei oreneti, Inspectoratului de poliie sanitar, Laboratorului judeean pentru controlul

18
medicamentului, Circumscripiei sanitar-veterinare, Ageniei pentru protecia mediului, Inspeciei judeene in construcii, lucrri publice urbanism i amenajarea teritoriului, unitii teritoriale a Registrului Auto Roman, fiecrei asociaii pentru protecia consumatorilor; - secretar un reprezentant al Oficiului Judeean pentru Protecia Consumatorilor. La nivel comunal, Consiliul consultativ pentru protecia consumatorului are urmtoarea structur: - preedinte primarul sau reprezentantul acestuia; - vicepreedinte un reprezentant al asociaiilor pentru protecia consumatorilor; - membri - reprezentani ai: fiecrei asociaii pentru protecia consumatorilor, postului de poliie comunal, Circumscripiei sanitar-veterinare teritoriale, Dispensarului medical uman; - secretar - un reprezentant imputernicit al directorului Oficiului Judeean pentru Protecia Consumatorilor. La fiecare nivel de organizare, Consiliile consultative pentru protecia consumatorilor, au, potrivit art. 2 din H.G. nr. 251/1994, urmtoarele atribuii: analizeaz modul in care sunt respectate drepturile consumatorilor, propun reprezentanilor autoritilor publice reprezentate la nivelul respectiv de organizare a consiliului lege care s asigure protecia cetenilor in calitatea lor de consumatori; analizeaz modul in care sunt aplicate propunerile consiliului de ctre organele sau organizaiile sesizate; recomand aciuni in anumite sectoare din domeniul proteciei consumatorilor; propun imbuntiri ale reglementrilor sau, dup caz, noi reglementri in domeniul proteciei consumatorilor; analizeaz modul in care autoritile administraiei publice rspund solicitrilor (sesizri, reclamaii) consumatorilor sau asociaiilor pentru protecia consumatorilor;

sprijin aciunile de informare i educare a consumatorilor, desfurate de diverse autoriti, organisme, organizaii existente la nivel naional, judeean, orenesc comunal; stabilesc obiective comune asupra realizrii crora se convine s se concentreze aciunea acestora, in vederea opririi sau inlturrii efectelor negative asupra vieii, sntii securitii sau intereselor economice ale consumatorilor, care se manifest in mod repetat intr-un anumit sector al produciei i/sau comercializrii produselor sau prestrilor de servicii; analizeaz problemele specifice ale asociaiilor pentru protecia consumatorilor i propun autoritilor administraiei publice, modaliti de sprijinire a acestora in rezolvarea problemelor. Consiliul consultativ pentru protecia consumatorilor, la fiecare nivel in parte, funcioneaz pe baza unui regulament propriu, aprobat de membrii acestuia. Conducerea operativ a activitii fiecrui Consiliu consultativ pentu protecia consumatorilor este asigurat de un birou de coordonare, care la nivel central i judeean se compune din 7 membri (preedintele, vicepreedinii i secretarul sunt membri de drept), iar la nivel orenesc i comunal acest birou este format din 3-5 membri (preedintele, vicepreedintele i secretarul sunt membri de drept). Consiliul se intrunete in edin ordinar la convocarea preedintelui, in conformitate cu prevederile art. 7 din H.G. nr. 251/1994, astfel: la nivel central de dou ori pe an; la nivel judeean trimestrial; la nivel local lunar. Consiliul se poate intruni in edin extraordinar, ori de cate ori este necesar, la convocarea biroului de coordonare. Convocarea se face in scris cu cel puin 5 zile inaintea edinelor ordinare, sau cu cel puin 3 zile inaintea edinelor extraordinare. Invitaia la edin va preciza ordinea de zi, data, ora i locul desfurrii acesteia. edinele Consiliului sunt legal constituite in prezena a dou treimi din totalul membrilor si. Hotrarile se iau prin vot deschis, cu majoritatea simpl a celor prezeni. Pan la constituirea asociaiilor pentru protecia consumatorilor in confederaie sau federaie, funcia de vicepreedinte al Consiliului va fi indeplinit de un reprezentant al asociaiilor pentru protecia consumatorilor existente care va fi desemnat de ctre acestea, conform art. 13 din H.G. nr. 251/1994.

19

5.2. Consiliul Economic i Social (CES)


Este un organism tripartit, autonom, de interes public, infiinat in scopul realizrii dialogului social dintre Guvern, sindicate i patronat. CES are rol consultativ in stabilirea politicii economice i sociale, precum i in medierea strilor conflictuale intervenite intre partenerii sociali. CES analizeaz situaia economic i social a rii i, conform Legii nr. 109/1997, face propuneri privind:

restructurarea i dezvoltarea economiei naionale; privatizarea agenilor economici; relaiile de munc; politica salarial; protecia social i ocrotirea sntii; invmantul i cercetarea. CES are urmtoarele atribuii: formuleaz avize la proiecte de hotrari i ordonane ale Guvernului i la proiecte de legi ce urmeaz a fi prezentate spre adoptare Parlamentului; semnaleaz Guvernului apariia unor fenomene economice i sociale care impun elaborarea unor noi acte normative; urmrete indeplinirea obligaiilor ce decurg din Convenia muncii privitoare la consultrile tripartite destinate s promoveze aplicarea normelor internaionale ale muncii; analizeaz cauzele strilor conflictuale aprute i face propuneri de rezolvare a acestora in interes naional; Activitata CES se desfoar in urmtoarele comisii: Comisia pentru restructurarea i dezvoltarea economiei naionale; Comisia pentru privatizarea agenilor economici; Comisia pentru relaiile de munc i pentru mediere; Comisia pentru politica salarial; Comisia pentru protecia social i ocrotirea sntii, Comisia pentru invmant i cercetare; Comisia pentru relaiile cu organizaiile neguvernamentale i internaionale.

5.3. Comisia pentru clauze abuzive


Este organismul consultativ independent, nonprofit, prin Ordinul nr. 53/2001 al preedintelui ANPC, in vederea reprezentrii organizaiilor neguvernamentale in procesul decizional, precum i in direcia obinerii celor mai bune opinii fundamentate privind clauzele abuzive din contractele incheiate cu consumatorii. Aceast comisie este format din 9 membri cu drept de vot, dup cum urmeaz: un reprezentant desemnat de ANPC; un reprezentant desemnat de Ministerul Economiei i Comerului; un reprezentant desemnat de Oficiul Concurenei; un reprezentant (cadru didactic) desemnat de Facultatea de tiine Juridice din cadrul Universitii Bucureti; 2 reprezentani desemnai de Camera de Comer i Industrie a Romaniei i a Municipiului Bucureti 3 reprezentani ai asociaiilor de proprietari i ai consumatorilor, desemnai de asociaiile i fundaiile recunoscute ca fiind de utilitate public. Mandatul membrilor din cadrul Comisiei pentru Clauze Abuzive este de 4 ani. Secretariatul Comisiei este format din 3 persoane care nu au calitatea de membru al acestora. Dintre membrii comisiei se alege un preedinte i un vicepreedinte. Convocarea Comisiei pentru Clauze Abuzive se realizeaz la solicitarea ANPC, Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieei Produselor i Serviciilor i Protecia Consumatorilor sau de

20
ctre instana de judecat. Rolul acestei comisii este de a evalua contractele preformulate pentru servicii de interes public sau

care se adreseaz unui numr mare de consumatori, in vederea emiterii unui punct de vedere consultativ. Comisia analizeaz i emite un punct de vedere consultativ in ceea ce privete: eliminarea sau modificarea clauzelor i condiiilor contractuale pe care le consider c pot crea un dezechilibru intre drepturile i obligaiile prilor, in detrimentul consumatorilor; includerea in contracte a unor cauze, condiii, meniuni i precizri pe care le consider necesare pentru informarea consumatorilor sau a cror lips se consider c poate crea un dezechilibru intre obligaiile i drepturile prilor, in detrimentul consumatorilor. formularea clar a clauzelor i condiiilor contractuale, astfel incat s permit consumatorilor inelegerea corect a sensului i a dimensiunii efectelor acestora asupra lor. Comisia pentru Clauze Abuzive poate fi sprijinit de raportori permaneni, desemnai de instituiile i organizaiile membre. Punctul de vedere al Comisiei referitor la o solicitare venit din partea ANPC, CISPPSP sau instane de judecat se transmite acestora in termen de 30 de zile de la data inregistrrii solicitrii (sesizrii).

5.4. Comisia pentru securitatea produselor


Este organismul consultativ independent, nonprofit, constituit prin Ordinul nr. 532/2001 al preedintelui ANPC, in vederea obinerii unor opinii fundamentale tiinifice referitor la produsele periculoase pentru viaa, sntatea sau securitatea consumatorilor. Aceast comisie este format din 11 membri, dup cum urmeaz: un reprezentant desemnat de ANPC; un reprezentant desemnat de Ministerul Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului; un reprezentant desemnat de Agenia Naional pentru Intreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie; un reprezentant desemnat de Ministerul Sntii; un reprezentant desemnat de Larex; un reprezentant desemnat de Institutul de Cercetare i Proiectare pentru Electrotehnic SA Bucureti; un reprezentant desemnat de Institutul de Chimie Alimentar Bucureti; un reprezentant desemnat de Camera de Comer i Industrie a Romaniei i a Municipiului Bucureti; 3 reprezentani ai asociaiilor de proprietari i ai consumatorilor desemnai de asociaiile i fundaiile recunoscute ca fiind de utilitate public. Comisia pentru Securitatea Produselor alege un preedinte i un vicepreedinte dintre membrii si, iar mandatul comisiei este de 4 ani. In activitate sa este sprijinit de raportori permaneni, rolul ei fiind de a analiza sesizrile referitoare la riscurile pe care le pot avea anumite produse asupra consumatorilor. De asemenea, comisia analizeaz i emite punctul de vedere consultativ referitor la: caracteristicile de calitate ale unor produse; instruciunile de montaj i intreinere ale unor produse; categoriile de consumatori ce pot fi supui anumitor riscuri ca urmare a utilizrii unor produse; indeplinirea unor cerine minime de securitate de ctre anumite produse in conformitate cu standardele romane, europene sau internaionale. Punctul de vedere consultativ poate fi solicitat de ctre ANPC, CISPPSP sau instana de judecat i

se transmite acestora in cel mult 30 de zile de la data inregistrrii sesizrii.

21

6. MANAGEMENTUL FINANCIAR-CONTABIL AL ASOCIAIILOR DE CONSUMATORI DIN ROMNIA


In ultima perioad de timp, asociaiile de consumatori din Romania intampin o serie de greuti, a cror cauz principal o constituie sprijinul financiar foarte redus al statului roman comparativ cu nevoia mare de informare generat de consumatorii din Romania. Aceasta explic i unul din punctele slabe menionate in raportul de ar aferent anului 2003, realizat de Comisia Uniunii Europene, i anume gradul sczut de reprezentativitate al organizaiilor de consumatori, precum i gradul sczut de implicare a acestora n adoptarea deciziilor care privesc interesele generale ale consumatorilor. De asemenea, in comunicatele de pres ale instituiilor statului cu responsabiliti in domeniul proteciei consumatorilor se amintete frecvent urmtoarea idee: organizaiile de consumatori trebuie s joace un rol mai important n cresterea gradului de informare a consumatorilor, n scopul de a le putea permite acestora s-i cear drepturile. Ambele mesaje transmit idei valoroase, dar trebuie s nu uitm c pentru a le da via i a le susine pe termen lung, avem nevoie de resurse financiare. Din pcate, ideea de a fi sprijinite financiar organizaiile de consumatori nu apare in nici un mesaj. Greutile de natur managerial i financiar prin care trec asociaiile de consumatori din Romania sunt evidente i rezult in mod clar din datele prezentate. Nu se pot realiza aciuni de informare, educare i consultan fr resurse financiare, acestea fiind necesare pentru: a plti chiria i intreinerea pentru un sediu; a plti utilitile publice (ap, energie electric, gaze, telefon, acces la Internet, etc.); a plti un contabil care s evidenieze cheltuielile realizate atat pentru finanatorii interni cat i pentru cei externi; a plti un specialist in resurse umane pentru a intreine relaia cu Inspectoratul Teritorial de Munc; a plti salarii celor care gandesc i coordoneaz aciunile de informare, educare i consultan. O analiz detaliat a cadrului legislativ din domeniul proteciei consumatorilor, realizat de ctre echipa APC Romania, a scos in eviden faptul c sunt stipulate faciliti necesare dezvoltrii acestui sector. Din pcate, aceste faciliti nu sunt utilizate de ctre autoritile publice centrale i locale pentru dezvoltarea asociaiilor de consumatori. In plus, legislaia fiscal reduce resursele financiare alocate acestora. De exemplu, un angajat al APC Romania are un salariu lunar net de 257 de EURO. Pentru a primi aceast sum, fondul de salarii trebuie s fie in valoare de 466 EURO, din care statului roman ii revin

aproximativ 50% (C.A.S., C.A.S.S., fond de omaj, impozit pe salarii, fond de risc i accidente, comision perceput de Inspectoratul Teritorial de Munc, comision privind concediile i indemnizaiile cheltuieli suportate atat de angajat cat i de angajator). Finanarea asociaiilor de consumatori, prin intermediul proiectelor derulate (prin diverse programe), presupune anumite constrangeri, dup cum urmeaz: nici o finanare nerambursabil nu poate depi 80% din costurile totale eligibile; diferena de sum (20%) trebuie asigurat in numerar din fonduri proprii ale partenerilor; pentru proiecte pot aplica doar organizaiile care in contabilitatea in partid dubl; contribuiile in natur nu sunt considerate ca reprezentand co-finanare (terenuri, bunuri imobile, bunuri de folosin indelungat, activiti nepltite prestate de ctre o persoan); durata unui proiect nu poate depi 12 luni; costurile administrative de regie nu trebuie s depeasc 7% din suma total a costurilor directe eligibile ale proiectului; diferena se acoper din alte proiecte; plile se realizeaz in trane de exemplu, in cadrul primei trane (50%), autoritatea contractant se oblig s o vireze in termen de 60 de zile de la semnarea contractului, urmtoarea tran (40%), dup 60 de zile de la primirea raportului intermediar, ultima tran (10%) la 60 de zile de la primirea raportului final; respectarea procedurii legislaiei referitoare la achiziii publice, in cazul valorilor care depesc

22
5000 de euro; achiziionarea de bunuri in cadrul proiectului se face cu respectarea regulii referitoare la originea bunurilor (certificat de origine) s provin dintr-un stat membru; rapoartele trebuie insoite in mod obligatoriu de un certificat de audit, costuri care se ridic la aproximativ 5-10% din bugetul proiectului; documentele contabile i rapoartele trebuie pstrate timp de 7 ani dup data plii finale i trebuie efectuate in trei exemplare; in orice moment, instituiile europene, ca de exemplu Oficiul de Lupt Anti-Fraud, Curtea European de Conturi sau funcionari ai Comisiei Europene pot realiza inspecii; omisiunile din Cererea de finanare nu pot fi rectificate. Asociaiile pot infiina societi comerciale. Dividendele obinute de asociaii din activitile acestor societi comerciale, dac nu se reinvestesc in aceleai societi comerciale, se folosesc in mod obligatoriu pentru realizarea scopului asociaiei. Asociaiile pot desfura orice alte activiti economice directe dac acestea au caracter accesoriu i sunt in strans legtur cu scopul principal al persoanei juridice. Asociaiile recunoscute ca fiind de utilitate public sunt obligate s comunice Ministerului Justiiei, in extras, copii de pe rapoartele de activitate i situaiile financiare anuale, insoite de dovada eliberat de Regia Autonom Monitorul Oficial c s-a solicitat publicarea acestora i in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

7. POLITICA UNIUNII EUROPENE N DOMENIUL PROTECIEI CONSUMATORILOR


Bazele Comunitii Europene au fost puse la data de 9 mai 1950 de ctre Frana i Germania prin crearea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (planul Shuman) i consfinirea prin Tratatul de la Roma (1957). Printre obiectivele acestui spaiu economic figureaz i funcionarea unei piee comune bazate pe liberul schimb al bunurilor i pe o armonizare a politicilor economice al statelor membre. Soliditatea acestei comuniti se bazeaz pe cele patru principii formulate de artizanul Uniunii Europene (Robert Shuman), i anume: asigurarea concilierii rilor membre i a reconstruciei economice prin infiinarea i funcionarea unor instituii comune (Consiliul de Minitri, Comisia European, Parlamentul European, Curtea de Justiie, Curtea de Auditori, Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor); tinderea ctre o Europ unit prin aciuni comune; continuarea procesului de integrare european; convergena intereselor popoarelor europene. Principalele etape in realizarea demersurilor efectuate in cadrul Uniunii Europene in direcia creionrii i aplicrii unei politici comune in domeniul proteciei consumatorilor au fost urmtoarele: identificarea nevoii unei aciuni politice comune in domeniul proteciei consumatorului in cadrul summit-ului de la Paris din anul 1972; in anul 1975 Comisia European prezint primul program de aciune politic comun in domeniul proteciei consumatorilor cu obiective integrate in alte politici comunitare (politica economic, politica agricol, politica in domeniul transportului, energiei i mediului inconjurtor), in acest program erau incluse i cele 5 drepturi fundamentale: protecia intereselor economice, protecia vietii, sanatatii i sigurantei consumatorilor, informarea i educarea, reprezentarea consumatorilor in domeniile unde se iau decizii ce le pot influenta calitatea vietii, dreptul la despagubire pentru prejudicii materiale i morale generate de produse/servicii necorespunzatoare; in anul 1985 Comisia Europeana prezinta un program etapizat pentru inlaturarea barierelor fizice, tehnice i fiscale din contextul interstatal, armonizarea legislatiei tarilor membre, i avand ca prioritate protecia sanatatii i iguranta consumatorilor prioritate ce s-a concretizat in anul 1994 intr-o directiva referitoare la iguranta produselor distribuite in acest spatiu;

23
in anul 1988 Consiliul de Minitri a facut publica o rezolutie referitoare la prioritatile politicii consumatoriste pentru etapa urmatoare, ce constau in: dreptul la reprezentare, dreptul la produse igure, dreptul la informare i educare i accesul consumatorilor la justitie; Tratatul de la Amsterdam accentueaza prin articolul 153 necesitatea implicarii mai active a institutiilor europene, in domeniul proteciei sntii, iguranei i intereselor economice ale consumatorilor, precum i in direcia promovrii dreptului lor la informare, educare i asociere in vederea aprrii propriilor interese; Carta Drepturilor Fundamentale adoptat in cadrul Consiliului European ce a avut loc la Nisa, accentueaz ideea c politicile comunitare trebuie s asigure consumatorilor un grad inalt de protecie; campaniile de informare realizate de Comisia European in perioada 1998-2001 referitoare la sigurana alimentar, au avut ca obiective: promovarea rolului pe care trebuie s il joace organizaiile de consumatori in domeniul siguranei alimentare, iniierea unui dialog permanent

cu privire la sigurana alimentar intre organizaiile de consumatori i autoritile naionale, aplicarea mijloacelor media moderne (website-uri, CD-ROM-uri etc.) pentru informarea i educarea consumatorilor, colaborarea permanent cu mass-media in domeniul informrii i educrii consumatorilor; campania de formare continu iniiat de Comisia European in perioada 2002-2004 pentru personalul organizaiilor de consumatori in domeniile: management, relatii publice, lobby, protecia consumatorilor. Toate aceste eforturi realizate de instituiile Uniunii Europene in domeniul proteciei consumatorilor au scos in eviden necesitatea abordrii in mod continuu a urmtoarelor probleme: informarea continu a consumatorilor prin toate mijloacele posibile; imbuntirea continu a legislaiei referitoare la protecia consumatorilor; imbuntirea dialogului dintre organizaiile de consumatori, instituiile statului i organizaiile patronale; imbuntirea reprezentrii consumatorilor; imbuntirea serviciilor oferite consumatorilor de ctre (centre de consultan, euro-ghiee etc.); protejarea intereselor economice ale consumatorilor de produse i servicii (in special servicii fnanciare i servicii publice); imbuntirea colaborrii intre organizaiile de consumatori Politica proteciei consumatorilor atat la nivel internaional cat i la nivel naional capt in permanen noi valene, protecia consumatorilor devenind unul din cele mai importante domenii pentru economiile aflate in tranziie. Eliminarea barierelor economice, trecerea de la o economie de stat la economie de pia, aderarea la piata unica european fac s creasc rolul consumatorului i, implicit al strategiilor de promovare a intereselor acestora. Implementarea unui sistem legislativ i instituional comparabil cu cel al statelor membre este necesar pentru a oferi un mediu economic sntos. Acquis-ul corespunztor capitolului Protecia consumatorilor i a sntii cuprinde urmtoarele domenii: publicitatea inselatoare, fiabilitatea produselor, vanzrile directe, creditele pentru consumatori, imitaiile periculoase, pachetele de servicii turistice, sigurana produselor, contractele vicioase, utilizarea imobilelor turistice de ctre mai muli beneficiari prin partajarea timpului, vanzarea la distanta, publicitatea comparativa, preturile produselor alimentare, garaniile pentru vanzrile de bunuri de larg consum. De asemenea, acquis-ul include o decizie a Consiliului privind infiinarea unui sistem de informare pentru accidente la domiciliu i in zone de recreere (EHLASS) i 3 decizii ale Comisiei privitoare la un comitet pentru problemele consumatorilor i la cateva comitete tiinifice. Alte doua decizii ale Comisiei, adoptate in februarie 2000, referitoare la controalele neanunate in domeniul veterinar, efectuate de experi ai Comisiei in statele membre i in tarile tere, completeaz acquisul corespunztor acestui capitol.

In acest moment legislaia romaneasca in domeniu este in mare msura armonizat cu directivele Uniunii Europene in domenii cum ar fi: securitatea general a produselor, publicitatea comparativ, imitaii periculoase, rspunderea juridic a productorilor pentru pagube create, vanzarea la distan, vanzarea in

24
afara spaiilor comerciale, pachete de servicii turistice, clauze abuzive in contracte, producerea i etichetarea produselor alimentare, a produselor textile, inclmintei i detergenilor. In prezent, sunt in curs de armonizare normele europene referitoare la: creditul de consum, vanzarea produselor ctre consumatori i garaniile asociate, time sharing contracte de proprietate imobiliar in regim de indiviziune in timp limitat. Raportul privind progresele nregistrate de Romania pe calea aderrii, publicat de Comisia Uniunii Europene, este un raport favorabil unde se menioneaz progresele realizate in acest domeniu, precum i msurile ce urmeaz a fi intreprinse: continuarea armonizrii cadrului legislativ (alinierea legislativa a fost lent, au fost inregistrate progrese in activitile de supraveghere a pieei i in coordonarea activitilor de control intre diverse instituii); imbuntirea reprezentativitii organizaiilor de consumatori i necesitatea implicrii acestora intr-un mod mai activ in promovarea intereselor consumatorilor; orientarea aciunilor de supraveghere a pieei intr-o mai mare msur ctre garantarea siguranei produselor nealimentare destinate consumatorilor prin intermediul testelor de laborator. Capitolul 23, Protecia Consumatorilor i a Sntii, precum i strategiile guvernamentale in domeniu fac parte dintr-un intreg, acesta dezvoltandu-se odat cu economia i societate romaneasc in ansamblul ei. De aceea, progresele fcute in acest domeniu i direciile de aciune viitoare trebuie s fie corelate cu o informare continu i cu o contientizare a consumatorilor asupra rolului activ pe care il au in dezvoltarea unei economii de pia concureniale bazate pe calitatea produselor i serviciilor oferite pe piaa romaneasc, pia care din anul 2007 face parte din Piaa Unic European.

8. ORGANIZAIA MONDIAL A CONSUMATORILOR (CONSUMERS INTERNATIONAL)


Consumers International (C.I.) este o organizaie independent, non-profit, care nu este susinut de nici un partid sau industrie. Sediul central al C.I. este in Londra, iar organizatia are sedii regionale in Kuala Lumpur (Malaezia), Santiago (Chile), Harare (Zimbabwe) i Londra. CI este o organizatie democratica guvernata de un consiliu ales de membrii deplini la Congresul CI, tinut la fiecare 3 ani. Consiliul este format dintr-un presedinte i 19 membri. Peste o treime din veniturile CI

provin din cotizaiile membrilor. Un rol deosebit de important in politica consumatorilor internaionali il are i Organizaia Internaional a Uniunilor de Consumatori, infiinat in anul 1960 de organizaii ale consumatorilor din SUA, Marea Britanie, Frana i Olanda. Este o organizaie neguvernamental, independent i nonprofit. Din aceast organizaie fac parte atat organizaii neguvernamentale cat i organizaii guvenamentale. Asociaia pentru Protecia Consumatorilor din Romnia (APC Romania) este singura asociaie din ara noastr care este membru afiliat la Consumers International. APC Romania aparine Biroului Regional pentru Dezvoltarea Economiilor in Tranziie ODTE, cu sediul la Londra. Consumers International reprezint interesele consumatorilor in urmtoarele organizaii internaionale i regionale: Consiliul Economic i Social al Naiunilor Unite; Organizaia Mondial de Comer; Organizaia Mondial a Sntii; Comisia Codex Alimentarius; Organizaia Internaional de Standardizare; Conferina Naiunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare; UNESCO; ASEAN; Biroul European al Uniunii Consumatorilor din cadrul Comisiei Europene (BEUC);

25
Comunitatea Economic a Statelor Vest-Africane; Parlamentul Latino American; Organizaia de Sntate Pan American. Consumers International are venituri anuale de aproximativ 5,5 milioane dolari, fapt ce ii permite s desfoare campanii i programe in rile membre, in urmtoarele ramuri: comer i economie, utiliti publice, sntate i mediul inconjurtor. Dintre cele mai importante realizri ale Consumers International (denumire adoptat in 1995, pan atunci se numea Internaional Organisation of Cosumers Union IOCU) se numr i adoptarea de ctre Organizaia Naiunilor Unite (ONU) a documentului propus de IOCU in anul 1985, intitulat Principiile directoare ale proteciei consumatorilor (document ce conine un set de principii i msuri fundamentale menite s protejeze consumatorii fa de acele produse/ servicii care ar putea s le prejudicieze viaa, sntatea sau securitatea, ori s le afecteze drepturile i interesele legitime. Consumers International este principalul aprtor al drepturilor i intereselor legitime ale consumatorilor la nivel internaional. Aceast organizaie, prin activitile sale desfurate in rile membre, lupt necontenit pentru aprarea i promovarea urmtoarelor drepturi fundamentale ale consumatorilor: dreptul la satisfacerea nevoilor fundamentale; dreptul la siguran;

dreptul de a fi informat; dreptul de a alege; dreptul de a fi ascultat; dreptul la despgubire; dreptul la educare; dreptul la un mediu ambiant sntos. In fiecare an, in data de 15 martie, Consumers International recomand membrilor si aniversarea Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorului, prilej cu care sunt reamintite drepturile consumatorilor. In 15 martie 1962, preedintele SUA, J.F. Kennedy, in mesajul anual ctre naiunea american, a inut o pledoarie pentru drepturile consumatorilor. Totodat, Consumers International ofer suport financiar i informaional pentru dezvoltarea micrii consumeriste din rile membre i pentru participarea acestora la procesul de luare a deciziilor cu impact asupra vieii, sntii, siguranei i securitii consumatorilor. Consumers International sprijina i reprezinta grupurile de consumatori i agentiile statelor din lumea intreaga. Membrii sai numara peste 250 de organizatii in mai mult de 115 tari. Organizatia se straduieste s promoveze o societate mai corecta prin apararea drepturilor consumatorilor, in special pe cei saraci, marginalizati sau dezavantajati, prin: suportul organizatiilor membre i a consumatorilor in general; promovarea la nivel internaional a politicilor care respecta nevoile consumatorilor. Consumatorii au de asemenea responsabilitatea de a-si folosi puterea la nivelul pietei pentru a scoate la iveala abuzurile, pentru a incuraja practicile etice. Dezvoltand i protejand drepturile omului i incurajand cunoasterea responsabilitatilor, sunt avute in vedere urmtoarele aspecte: diminuarea saraciei; guvernari eficiente; echitate sociala i respectarea drepturilor omului; protectia mediului. Campanii i programe derulate de C.I. n urmtoarele domenii: Alimentatie: asigurarea unei alimentatii sanatoase pentru toti este elementul principal din agenda consumatorului. Inca de la infiintare, CI a avut campanii pe o mare varietate de probleme legate de alimentatie, incluzand securitatea alimentatiei, biotehnologii, folosirea pesticidelor i precautii. CI este implicata activ cu Codex Alimentarius- responsabila in stabilirea standardelor globale de alimentatie in incercarea de a asigura ca deciziile luate sunt in interesul consumatorilor. CI si-a extins recent preocuparile prin intermediul unui program global Food and Nutrition Programme, lansat in ianuarie 2002. Comert i economie: CI are in vedere ca toate contractele de comert international s se realizeze in beneficiul consumatorului. Are reprezentanti oficiali in agentiile Natiunilor Unite i efectueaza

activitati de lobby in Organizatia Internationala a Comertului i alte organizatii globale i regionale.

26
De asemenea, cerceteaza multe domenii legate de comert. Utilitati publice: Serviciile de energie, apa i telecomunicatii reprezinta o preocupare pentru toti consumatorii. CI ajuta la cresterea acoperirii acestor servicii, la obtinerea transparentei, a corectitudinii i a preturilor rezonabile cu privire la astfel de servicii. Sanatatea i securitatea consumatorului sunt preocupari prioritare. CI promoveaza folosirea rationala a medicamentelor, servicii universale de ingrijire de calitate inalta i drepturile pacientilor. Mediu: CI reprezinta interesele consumatorilor in diferite forumuri, precum UNEP, OECD i CSD, care au coduri i conventii pentru protectia mediului i promovarea consumului sustinut i a productiei. Ghidurile UN despre protectia consumatorului au fost extinse in 1999 cu noile ghiduri despre cererea sustinuta, in mare parte datorita eforturilor CI. Educatia consumatorului: Tari din toata lumea au inclus educatia consumatorului in curriculumul colilor ca rezultat al programelor CI formale i informale in acest domeniu. Acestea includ profesori pentru training i ajutor pentru a produce materiale educationale. CI este capabila sa-si atinga tintele prin acorduri cu UNESCO i alte agentii nationale i internationale i NGOs. Au fost programe extinse in 1990 in America Latina, Sudul Pacificului i Europa. Standarde tehnice: CI reprezinta consumatorii in multe comitete ale ISO i IEC (International Electrotechnical Commission), care influenteaza securitatea i performanta bunurilor de consum. CI are, o influenta majora in securitatea masinilor, in asigurarea si testarea aparatelor electrice pentru prevenirea accidentelor. Protejarea consumatorului i legislatia: CI a influentat in mod decisiv Natiunile Unite i agentiile acesteia in anii 60. In 1985 ghidurile UN pentru protectia consumatorului au fost adoptate oficial de UN General Assembly, servind ca un instrument vital de lobby la nivel national i international. Folosind aceste ghiduri, CI a dezvoltat Modelul Legilor Protectiei Consumatorilor in America Latina, Pacificul de Sud i Africa. Comert electronic: CI a contribuit la dezvoltarea ghidurilor OECD referitoare la protectia consumatorilor in comertul electronic. A efectuat de asemenea cercetari asupra satisfactiei consumatorilor cu privirea la shoppurile de pe Internet. Responsabilitate sociala: Promovarea unui comportament etic al companiilor transnationale a fost o preocupare centrala a CI pe parcursul multor ani. The Consumers International Consumer Charter pentru afaceri globale reliefeaza ceea ce consumatorii asteapta de la aceste afaceri in termeni de etica, competitie, standarde, marketing, etichetare etc.

9. ORGANIZAIA EUROPEAN A CONSUMATORILOR


Biroul European al Uniunii Consumatorilor (BEUC) este o organizaie federativ (federaie) alctuit din organizaiile naionale ale consumatorilor din rile membre ale Uniunii, dar i din ri aflate in faza de aderare la Uniune. Organizaia are sediul la Bruxelles i este finanat atat de membri si, cat i din bugetul Uniunii. Viziunea BEUC asupra Uniunii este una de imprire a responsabilitilor pentru toi cei care au un rol important in societate. Organizaia acord o atenie special categoriilor de consumatori vulnerabili din punct de vedere economic i social (copii, persoane in varst, persoane cu venituri mici etc). Dintre aciunile BEUC menionm: campania de etichetare a alimentelor obinute din organisme modificate genetic; includerea celor opt drepturi de baz ale consumatorului in politica Organizaiei Mondiale a Comerului; campania de protejare a consumatorilor impotriva tehnicilor de marketing incorect transmise prin intermediul Internetului. BEUC este organizaia europeana a consumatorilor cu statut de federaie, bazat pe parteneriatul a 40 de organizaii de consumatori independente, din rile membre ale UE, ri in curs de aderare. BEUC, Organizatia Europeana a Consumatorilor este baza federatiei de la Bruxelles a 40

27
organizatii independente nationale din UE i a tarilor EEA. Slujba organizatiei este s incerce s influenteze, in interesul consumatorului, dezvoltarea politicii UE i s promoveze i s apere interesul consumatorilor europeni. Activitatile BEUC sunt finantate in primul rand de contributiile membrilor sai. Organizatia primeste suport financiar de la Comisia Europeana sub programul cadrului general de finantare a activitatilor in favoarea consumatorilor. Misiunea organizatiei este de a face auzit vocea consumatorilor europeni. Tinteste s apere i s promoveze interesele consumatorilor europeni- cetateni ce folosesc bunurile i serviciile in procesul politicii UE. Bazandu-se pe cunostintele i experienta colectiva, echipa BEUC i membrii ei, dezvolta impreuna politici ce formeaza bazele campaniei. BEUC contribuie la expertize pe probleme ce au consecinte economice sau legale pentru consumatori, sau impactul asupra sanatatii consumatorilor, a sigurantei i a mediului. Cauta s maximizeze beneficiile singurei piete europene i micsoreaza riscurile probabile pentru consumator, axandu-se pe calitate i pe problemele sociale i etice. Da o atentie speciala nevoilor cetatenilor mai vulnerabili, incluzand copiii, batranii i pe cei dezavantajati.

Viziunea Uniunii Europene este una a impartirii responsabilitatii printre actionari, in societate, s mentina drepturile de baz a consumatorilor. Principiile organizatiei se refer la drepturile consumatorilor. BEUC are ca scop integrarea acestor drepturi la ariile politicii UE. Consumatorii beneficiaz de opt drepturi, dup cum urmeaz: la siguran; la informaii; pentru a alege; pentru reprezentare; pentru redresare; pentru satisfacerea nevoilor bazice; la educatie; la un mediu curat. Pentru a influenta politica UE, organizatia lucreaza cu institutii diferite la nivele diferite. Comisia Europeana este primul pas al acestui proces. Organizatia urmareste indeaproape dezvoltarile in Directorul General al Sanatatii i protectia consumatorilor (SANCO) i celelalte DG-uri ce pot afecta interesele consumatorilor. De asemenea, tine legaturi stranse cu Parlamentul european, prin contact direct cu membrii parlamentului si prin Comisiile Parlamentare. Forumul consumatorului ce a fost reinstituit in Parlamentul European din luna noiembrie 2002, le ofera MEP intrunirea forumului o data pe luna in sedinta plenara la Strasbourg. Grupul se axeaza pe propuneri strategice pentru consumatori, discutate in toate comitetele, promovand o perspectiva inter-disciplinara a nevoilor consumatorilor i asigurand o coordonare mai buna intre Parlamentul European i expertiza organizatiei consumatorului. Este tinuta de Astrid Thors MEP i are doi vice-primari, Ohilip Whitehead (PES, UK) i Alexander de Roo (Greens, NL). BEUC asigura secretariatul pentru Grupul de consumatori. Organizatiile membre sunt in contact direct cu guvernele lor nationale i in acest fel influenteaza decizia in Consiliul Ministerelor. De asemenea, BEUC lucreaza cu Reprezentatii Permanenti in Bruxelles, axandu-se pe Consiliul Prezidential. Executivul BEUC prezinta prioritatile consumatorilor fiecarei presedintii inaintea inceperii termenului de 6 luni. Organizaia se axeaza pe toate problemele de nivel UE ce pot afecta consumatorii, dar are i prioritati strategice, dup cum urmeaz: integrarea politicii consumatorului n politicile UE: articolul 153 al Tratatului de la Amsterdam ia in considerare politicile UE. Acest lucru poate fi implementat prin decizii concrete i schimburi institutionale. Institutiile europene trebuie s se asigure ca politica consumatorilor devine parte integrala a dezvoltarii in toate Comisiile ca i in Consiliul i Parlamentul European; siguranta hranei: consumatorii sunt din ce in ce mai interesati de originea produselor, de caracteristici, calitate i de proprietatile nutritionale ale hranei ce o achizitioneaza. Productia hranei a devenit mult mai intensiva, folosirea pesticidelor i chimicalelor a crescut. Dezvoltarile recente ca BSE, dioxizi, au dus ca multi consumatori s conteste siguranta hranei noastre. Reasigurarea nu mai este suficienta,trebuie create conditii in care consumatorii s aiba

incredere in ceea ce mancam. Siguranta hranei are impact direct pe drepturile consumatorilor i este una dintre cele mai dese plangeri;

28
practici comerciale incorecte: consumatorii vulnerabili, copiii i adolescentii sunt expusi unei piete corupte. In fiecare zi consumatorii se confrunta cu un comert practicat in mod ilicit. Vanzarea din usa in usa sau magazinele on-line sunt zone in care se practica aceste metode. BEUC i membrii ei sprijina nevoia unei legislatii ce va pune capat practicilor comerciale in defavoarea consumatorilor. Este necesar o apropiere intre membrii statelor mai mult decat orice pentru ca Uniunea se va largi i va fi mai dificila existenta unei legislatii comune. Aceasta propunere este strans legata de propunerea de cooperare a protectiei consumatorilor. Scopul regulamentului este s imbunatateasca cooperarea intre autoritatile nationale ce se ocupa cu protectia consumatorilor. Acest lucru ar asigura un grad ridicat al protectiei consumatorilor i puteri efective i concrete ale autoritatilor nationale in caz de incalcare a legilor. Acest lucru este important pentru tarile membre, dar i pentru tarile in curs de dezvoltare. Structura organizatiei Membrii BEUC sunt reprezentanti in cadrul Ansamblului General care se intruneste de doua ori pe an. BEUC este asistat de un Executiv compus din opt reprezentative din organizaiile membre, ce este ales pe o perioad de doi ani i care se intrunete la intervale regulate pe parcursul anului. Executivul BEUC propune obiective politice i un program de lucru ce va fi aplicat de Ansamblul General, coordoneaza intalnirile Ansamblului General i numeste directorul BEUC. BEUC colaboreaza cu numeroase organizatii pe probleme de interes comun. In afara Europei, colaboreaza strans cu organizatii ale consumatorilor din Statele Unite prin Dialogul Consumatorilor Trans Atlantic pentru a construi o intelegere mutuala a Europei cu Statele Unite. Relatia cu organizatia globala a consumatorilor asigura reprezentarea consumatorilor europeni la nivel global. in zona politicii UE, BEUC este in contact cu alte grupuri de interes, incluzand grupurile industriale, comunicand rolul organizatiei in procesul de decizii UE i lucrand impreuna cand e necesar. BEUC a fost infiinat in anul 1962, avand in prezent o activitate recunoscuta la nivel european i mondial in domeniul protejrii intereselor consumatorilor i a influenrii politicii in domeniu. Principalul obiectiv al organizaiei este acela de a influena, inand cont de interesele consumatorilor, dezvoltarea politicii consumeriste la nivelul Uniunii Europene i de a promova i apra, interesele tuturor consumatorilor europeni. Activitile BEUC sunt finanate in principal din contribuia organizaiilor membre, dar i de Comisia Uniunii Europene pe baz de programe concrete ce susin campanii de informare a consumatorilor. Pentru influenarea politicii Uniunii Europene in domeniu, BEUC acioneaz prin campanii de

lobby pe mai multe nivele, colaborand cu alte instituii sau organizaii neguvernamentale. Instituia accesat in mod consecvent este Directoratul General pentru Sntate i Protecia Consumatorilor SANCO directorat care are ca principal atribuie dezvoltarea politicii in domeniu. BEUC asigura practic la nivel european vocea consumatorilor prin transpunerea problemelor cu care acetia se confrunta in tarile membre UE i in curs de aderare, in strategii i campanii de influenare a mediului politic in vederea imbuntirii situaiei acestora. De asemenea, BEUC asigura organizaiilor membre o permanent monitorizare i consultan in vederea dezvoltrii propriilor activiti de lobby i influenare a deciziilor ce privesc interesele consumatorilor la nivel naional i in concordan cu politica consumerist la nivel european. Structura BEUC este condus de un comitet executiv format din 8 membrii reprezentani ai organizailor membre, alei de ctre Adunarea General pentru un mandat de 2 ani. Principalele atribuii ale comitetului executiv sunt: propune obiectivele i direciile politicii organizaiei; intocmete i propune planul anual de activitate aprobat de Adunarea General; numete directorul executive al organizaiei; prezint Adunrii Generale un raport anual de activitate; Din punct de vedere executiv, BEUC este organizat in 7 departamente: Departamentul legislativ; Departamentul economic; Departamentul alimentaie;

29
Departamentul sntate, Siguran i mediu; Departamentul comunicare; Departamentul informare; Departamentul afaceri instituionale; Comitetul executiv al BEUC prezint fiecrei Preedinii prioritile politicii consumeriste inainte de inceperea mandatului lor de 6 luni. Conform principiilor BEUC aceasta organizaie militeaz pentru urmatoarele drepturi ale consumatorilor: dreptul la siguran; dreptul la informare; dreptul la alegerea produselor i serviciilor; dreptul la reprezentare; dreptul la recuperarea prejudiciului; dreptul la educaie; dreptul de ai fi satisfcute nevoile de baz; dreptul la un mediu inconjurtor curat; Principalele domenii de activitate ale BEUC sunt urmtoarele: aspecte legislative; probleme economice; probleme financiare; alimente; sntate i mediu; sigurana consumatorilor.

rile care au reprezentani membri in aceast organizaie sunt urmtoarele: Austria, Belgia, Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Finlanda, Frana,Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Polonia, Romania (prin intermediul Asociaiei pentru Protecia Consumatorilor din Romania), Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Marea Britanie i Macedonia. In cadrul Parlamentului European, BEUC deine Secretariatul pentru Forumul Consumatorului, unde au loc dezbateri ale expertilor pe probleme de protecia consumatorilor.

10. CRITERII DE REPREZENTATIVITATE ALE ORGANIZAIILOR DE CONSUMATORI N STATELE UNIUNII EUROPENE


In anul 2005, Directoratul General pentru Sanatate si Protectia Consumatorilor, in baza unor chestionare difuzate institutiilor din statele membre cu atributii in domeniul protectiei consumatorilor, a realizat o analiza din care reiese situatia miscarii consumatoriste din Europa, dup cum urmeaz: in Austria: nu exista criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori, nu exista o lista oficiala cu asociatiile de consumatori, iar organizatia care reprezinta interesele consumatorilor se numeste VKI; in Belgia: nu exista criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori i s-a creat o lista oficiala cu asociatiile de consumatori in care sunt incluse 14 asociatii ale consumatorilor; in Cehia: nu exista criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori i a fost creat o list oficiala cu asociatiile de consumatori membre a Consumer Advisory Committee din cadrul Ministerului Industriei si Comertului; in Cipru: nu exista criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori i a fost creat o lista oficiala cu 4 asociatii de consumatori; in Danemarca: nu exista criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori i o list oficiala cu asociatiile de consumatori i funcioneaz o singur organizaie a consumatorilor; in Estonia: exist criteriul conform cruia o asociaie trebuie s aib cel puin 50 de membri, sa fie apolitic, sa aiba legaturi sau relatii de afaceri cu organizatiile economice, sa reprezinte

30
interesele consumatorilor la nivel local sau national i nu a fost stabilit o list oficial cu asociaiile de consumatori; in Finlanda: singurul criteriu stabilit la nivelul organizaiilor de consumatori prevede sa aiba ca scop protectia consumatorilor si sa promoveze drepturile si intereselor acestora. Exist o lista oficiala cu dou asociatii de consumatori; in Frana: exist un criteriu conform cruia activitatea organizaiei s fie de cel puin un an, s publice raportul anual de activitate, s fie reprezentativ la nivel naional (dac indeplinete condiia de a avea cel puin 10.000 de membri pltitori) i s nu aib relaii de afaceri cu ageni economici (s nu accepte sponsorizri); in Germania: nu exist un criteriu pentru acreditarea asociaiilor de consumatori i o list oficial a asociaiilor de consumatori. Exist Uniunea Organizatiilor de Consumatori VZBV;

in Grecia: exist urmtoarele criterii stabilite: protejarea drepturilor si intereselor consumatorilor, sunt necesare cel putin 100 de persoane pentru a infiinta o asociatie de consumatori, in localitatile cu o populatie de pana la 3000 de persoane sunt necesare 20 de persoane pentru a infiinta o asociatie iar o persoan poate face parte din cel mult o asociatie, exist o lista oficiala ce contine 50 de asociatii (nationale si locale), iar asociatiile sunt inregistrate in Registrul Central al Ministerului Dezvoltarii; in Irlanda: nu exista criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori sau o list oficial cu asociaiile de consumatori i exist o singur asociaie; in Italia: criteriile care sunt definite in legea drepturilor consumatorilor prevd ca organizaiile s activeze de cel putin 3 ani, s fie non-profit, sa aiba o lista a membrilor inregistrati, registrele contabile sa fie inute la zi, numrul membrilor inregistrati nu trebuie sa fie mai mic de 0,5% din numarul de locuitori ai regiunii sau provinciei in care asociatia isi desfasoara activitatea, trebuie sa opereze in cel putin 5 regiuni sau provincii autonome si s aiba un numar de membri inregistrati de cel putin 0,2% din populatia fiecarei provincii (regiuni) pentru a fi considerate de nivel national, sa tina contabilitatea in partida dubla, sa functioneze fara intrerupere 3 ani, nici o persoana cu functie de conducere nu trebuie sa aiba cazier, sa fie asociat unic, sa fie director al unei firme cu activitatea in zona in care asociatia isi desfasoara activitatea i s nu aib relatii de afaceri cu organizatiile economice, sa nu se angajeze in activitati promotionale. Exist o lista cu 14 organizatii de consumatori representative la nivel national, inregistrate la Ministerul Activitatilor Productive, aceasta lista se revizuieste anual; in Letonia: nu exist stabilit un criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori sau o list oficial a asociaiilor de consumatori i exist 2 organizatii de consumatori; in Lituania: nu exista criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori i exista o lista oficiala o organizaiilor; in Luxemburg: nu exista criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori, dar asociatiile trebuie sa aib ca obiectiv protectia drepturilor si intereselor colective ale consumatorilor, s activeze de cel putin un an de la infiintare, s publice raportul anual de activitate i s fie nonprofit. Exist o singur asociaie i nu exist o list oficial a asociaiilor; in Malta: exista criterii pentru recunoasterea asociatiilor de consumatori: s aib cel putin 100 de membri platitori, principalul obiectiv protectia drepturilor si interesele economice ale consumatorilor, Adunarea generala trebuie sa aiba loc cel putin o data pe an iar functiile de conducere sa fie alese in cadrul acesteia, s fie independenta de organizatiile economice. A fost

fondat Consiliul consumatorilor; in Marea Britanie: nu exista criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori i o list oficiala cu asociatiile de consumatori; in Norvegia: nu exista o lista oficiala cu asociatiile de consumatori; in Olanda: nu exista criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori sau o lista oficiala cu asociatiile de consumatori; in Polonia: exist criteriu conform Legii competitiei (concurentei) si protectiei consumatorilor care prevede ca organizaiile su nu desfoare relatii de afaceri cu organizatiile economice, exist 3 organizaii ale consumatorilor i nu exista o lista oficiala cu asociatiile de consumatori; in Portugalia: exist criterul conform cruia la nivel national, o organizaie trebuie sa aiba cel putin 3000 de membri. Exist o list oficial a organizaiilor de consumatori; in Slovacia: nu exista un criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori, din statut trebuie sa reiasa scopul organizaiei, i anume protejarea drepturilor i intereselor conomice ale consumatorilor i s fie inregistrate la Ministerul de Interne;

31
in Slovenia: exist criteriul conform cruia organizaiile trebuie s fie non-profit i s fie inregistrate in Registrul Asociatiilor gestionat de OPC din cadrul Ministerului Economiei. Exist o list a organizaiilor de consumatori; in Spania: organizaiile nu pot accepta sprijin financiar din partea firmelor i nu exist o list oficial a organizaiilor de consumatori; in Suedia: nu exista un criteriu pentru acreditarea asociatiilor de consumatori i o lista oficiala cu asociatiile de consumatori; in Ungaria: unicul criteriu il constituie protejarea drepturilor si intereselor economice ale consumatorilor. Singura lista oficiala este cea modificata de Comisie si care recunoaste asociatiile ca fiind entitati calificate. In Romania: Asociaiile pentru protecia consumatorilor sunt considerate organizaii neguvernamentale, ca persoane juridice, i care, fr a urmri realizarea de profit pentru membrii lor, au ca unic scop aprarea drepturilor i intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, in general. Dup constituire, asociaiile pentru protecia consumatorilor vor solicita luarea lor in eviden de ctre organul administraiei publice pentru protecia consumatorilor de nivel central sau local, dup caz. Personalul de conducere i salariaii organelor de specialitate ale administraiei publice, precum i ale serviciilor publice descentralizate ale ministerelor sau ale altor autoriti, cu atribuii pe linia proteciei consumatorilor nu au dreptul de a deine funcii in organele de conducere ale asociaiilor pentru protecia consumatorilor. Asociaiile pentru protecia consumatorilor pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare in consiliile consultative cu rol in domeniul proteciei consumatorilor, in care organele administraiei publice sunt reprezentate, dac indeplinesc anumite condiii. O asociaie sau o fundaie poate fi recunoscut de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate public dac sunt intrunite cumulativ urmtoarele condiii: a) activitatea acesteia se desfoar in interes general sau al unor colectiviti, dup caz; b) funcioneaz de cel puin 3 ani; c) prezint un raport de activitate din care s rezulte desfurarea unei activiti anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului su, insoit de

situaiile financiare anuale i de bugetele de venituri i cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaterea statutului de utilitate public; d) valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei 3 ani anteriori in parte este cel puin egal cu valoarea patrimoniului iniial. Prin utilitate public se inelege orice activitate care se desfoar in domenii de interes public general sau al unor colectiviti. Recunoaterea unei asociaii sau fundaii de utilitate public se face prin hotrare a Guvernului. Recunoaterea utilitii publice confer asociaiei sau fundaiei urmtoarele drepturi i obligaii: a) dreptul de a i se atribui in folosin gratuit bunurile proprietate public; b) dreptul de a meniona in toate documentele pe care le intocmete c asociaia sau fundaia este recunoscut ca fiind de utilitate public; c) obligaia de a menine cel puin nivelul activitii i performanele care au determinat recunoaterea; d) obligaia de a comunica autoritii administrative competente orice modificri ale actului constitutiv i ale statutului, precum i rapoartele de activitate i situaiile financiare anuale; autoritatea administrativ are obligaia s asigure consultarea acestor documente de ctre orice persoan interesat; e) obligaia de a publica, in extras, in termen de 3 luni de la incheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate i situaiile financiare anuale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum i in Registrul naional al persoanelor juridice fr scop patrimonial. Modelul extrasului situaiilor financiare se aprob prin ordin al ministrului finanelor publice. Recunoaterea utilitii publice se face pe durat nedeterminat.

32

11. CRITERII DE REPREZENTATIVITATE ALE ORGANIZAIILOR DE CONSUMATORI N CADRUL COMITETELOR DE LUCRU DIN COMITETUL DE POLITIC A CONSUMATORILOR (COPOLCO) ORGANIZAIA INTERNAIONAL DE STANDARDIZARE (ISO)
O organizaie de consumatori independent trebuie: s reprezinte interesele consumatorilor in cadrul altor organizaii i guverne; s aib caracter non profit; s nu fie implicat in promovarea intereselor comerciale, dar poate desfura activiti comerciale legate de informarea consumatorilor i promovarea propriei activii; s nu fie afiliat niciunui partid politic. Reprezentanii consumatorilor trebuie s fie dedicai rolului asumat, ceea ce presupune ca respectivul reprezentant s fie responsabil pentru urmtoarele cerine: s fie activ, atunci cand este necesar, in cadrul micrii consumeriste din ara sa i s promoveze dialogul despre standardizare in randul organizaiilor de consumatori; s participe la activitile organizate pe plan naional de comitetele tehnice de standardizare.

11.1 Standardizarea i interesele consumatorilor


Activitatea de standardizare se desfoar in cadrul comitetelor tehnice de standardizare, in care prile interesate sunt reprezentate echilibrat de ctre productori, distribuitori, consumatori i autoritile publice.

Interesul Asociaiei de Standardizare din Romania viz-a-vis de consumatori reiese i din modul in care este constituit adunarea general a asociaiei de standardizare i anume pe cele patru colegii, unul dintre ele fiind Colegiul Consumatorilor. De altfel, printre principiile avute in vedere in activitatea de standardizare naional figureaz i: protecia consumatorilor, printr-un nivel de calitate al produselor i serviciilor adoptat necesitilor i verificat corespunztor; imbuntirea calitii vieii; protecia vieii, sntii i securitii persoanelor fizice, mediului inconjurtor i aprarea intereselor consumatorilor. Consumatorii in calitatea lor de utilizatori finali ai produselor/serviciilor sunt cei mai interesai ca productorii s aplice standardele in procesul de fabricaie. Intre consumatori i productori trebuie s se menin in permanen un schimb de informaii, primii fiind interesai de produse (servicii) de calitate, pentru aceasta informandu-i pe productori in legtur cu nevoile lor, pentru ca acetia s-i imbunteasc standardele, astfel incat produsele realizate in baza noilor standarde s contribuie la satisfacerea i chiar depirea ateptrilor consumatorilor. Deci, relaia dintre consumatori i activitatea de standardizare este biunivoc. Participarea consumatorilor la procesul de standardizare aduce beneficii atat lor, cat i productorilor. Preocuparea Asociaiei de Standardizare din Romania pentru consumatori reiese i din constituirea pe lang Consiliul de administraie al ASRO al Comitetului Consumatorilor (COCON) compus din 14 membri, din care 5 sunt reprezentani ai asociaiilor consumatorilor. Atribuiile acestui comitet sunt: evaluarea cerinelor consumatorilor in domeniul standardizrii i al certificrii produselor; participarea la programele de standardizare de interes pentru consumatori; informarea i educarea consumatorilor; reprezentarea Romaniei in Comitetul de Politic a Consumatorilor (COPOLCO) din cadrul Organizaiei Internaionale pentru Standardizare (ISO). Presedentia COCON este detinuta de APC-Romania. Participarea consumatorilor la activitatea internaional de standardizare se realizeaz de pe poziii

33
egale ca i celelalte pri interesate. Proiectele de standarde globale la care particip consumatorii vor aduce pe termen lung beneficii pentru consumatori i vor contribui la inlturarea barierelor tarifare i netarifare din calea comerului. Agenii economici trebuie s ofere consumatorilor pe lang produse/servicii de calitate i increderea c acestea nu le pun in pericol viaa, sntatea i securitatea personal. De aceea, Comitetul de Politic a Consumatorilor din cadrul ISO urmrete promovarea utilizrii i inelegerii rolului standardelor de ctre firme in ridicarea nivelului de incredere al consumatorilor.

Aceast preocupare reiese clar i de la ultima adunare general ISO desfurat la Beijing in octombrie 1999 unde s-a propus i elaborarea unui ghid ISO/CEI destinat comitetelor tehnice care elaboreaz standarde naionale i internaionale pentru produse/servicii destinate persoanelor varstnice i persoanelor cu handicap. Deci, pentru a se menine pe o anumit pia, agenii economici trebuie s satisfac in permanen nevoile exprimate i implicite ale consumatorilor i s-i imbunteasc continuu standardele pe baza informaiilor colectate de la acetia.

12. MICAREA CONSUMATORIST N ROMANIA


12.1. Asociaia Pentru Protecia Consumatorilor din Romnia Asociaia pentru Protecia Consumatorilor din Romnia (APC Romnia) este prima organizaie neguvernamental, apolitic i non-profit din acest domeniu, infiinat la data de 10 februarie 1990 dobandind personalitate juridic prin sentina civil nr. 500 din 28 februarie 1990 a Judectoriei Sectorului 1 Bucureti. La acea dat a fost prima organizaie neguvernamental cu preocupri in domeniul proteciei consumatorilor. Structura guvernamental cu atribuii in domeniul proteciei consumatorilor a aprut abia in anul 1992 cu denumirea de Oficiul pentru Protecia Consumatorilor (incepand cu anul 2001 Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor). In prezent asociaia are peste 5700 de membri i 20 filiale. 20 ani de consumatorism n Romania APC. In cei 20 ani de activitate, APC Romania a contribuit semnificativ la aprarea i promovarea drepturilor i intereselor economice ale consumatorilor i la imbuntirea nivelului de informare al acestora. Asociaia ofer o gam variat de servicii ce constau in informare, educare, consultan i asisten specializat in rezolvarea sesizrilor, in urmtoarele domenii: produse alimentare i nealimentare i servicii. APC Romania i-a propus pentru anul 2007 urmtoarele obiective: infiintarea de birouri de consultanta i informare a consumatorilor la nivelul filialelor asociatiei; realizarea de teste comparative atat la produsele alimentare cat i la cele nealimentare prin care se va scoate in evidenta raportul calitate-pret; extinderea campaniei de informare i educare a consumatorilor in mediul rural; educarea tinerilor consumatori (elevi i studenti); formarea de abilitati pedagogice pentru cadrele didactice din coli i licee in domeniu protectiei consumatorilor. Un rol important in imbunatatirea situatiei economice i politice din tara noastra il pot avea i asociatiile de consumatori. Pentru aceasta este nevoie de consolidarea acestei miscari, lucru posibil daca

liderii acestor asociatii depun eforturi in: activarea consiliilor consultative pentru protectia consumatorilor, infiintate in baza HG nr. 251/1994, la nivel central, judetean i local, structuri prin intermediul carora se poate imbunatati relatia dintre asociatii i administratia publica in interesul ambelor parti; utilizarea facilitatilor create de cadrul legal existent (OG. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, modificata i completata cu OG nr. 58/2000 i Legea nr. 37/2002, OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii i fundatii, modificata i completata cu OG nr. 37/2003, Legea nr. 195/2001 Legea voluntariatului, Legea nr. 544/2001 referitoare la accesul la informatii in de interes public etc); realizarea unui parteneriat intre asociatii, prin intermediul caruia s se deruleze proiecte in comun, s se schimbe informatii i s se imbunatateasca dialogul cu administratia publica; promovarea imaginii asociatiilor de consumatori prin crearea unei pagini WEB; stabilirea unor

34
prioritati in domeniu i a unui plan comun de actiune in vederea realizarii acestora. Asociatiile de consumatori pot acoperi anumite nevoi ale societatii i pot oferi sansa participarii la elaborarea politicilor publice. De asemenea, prin activitatile lor specifice, contribuie la realizarea unui echilibru intre interesele consumatorilor i cele ale statului i sectorului privat. Pentru a avea o imagine reala a acestui domeniu la solicitarea Asociaiei pentru Protecia Consumatorilor din Romania, Centrul de Cercetri i Expertize a Mrfurilor Alimentare din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureti a realizat o cercetare direct i selectiv, la nivelul unui eantion reprezentativ incluzand 612 consumatori din Bucureti, cu tema Protecia consumatorilor. Principalele obiective urmrite prin intermediul cercetrii au vizat obinerea informaiilor specifice privind: problemele ntmpinate i soluiile adoptate n raport cu produsele i/sau serviciile cumprate o principalele produse i/sau servicii cumprate in anul 2003 in raport cu care acetia au intampinat probleme in calitate de consumator/utilizator, o soluiile la care au apelat consumatorii pentru a rezolva problemele intampinate cu diferitele produse i/sau servicii cumprate, consumate sau utilizate recent, caracteristicile comportamentului de cumprare ale consumatorilor intervievai o preferinele de cumprare asociate diferitelor produse i/sau servicii consumate/utilizate din punct de vedere al surselor de informaii folosite, locurilor de cumprare, provenienei acestora (romaneti sau strine) sau al reputaiei acestora (de marc sau anonime), percepiile asociate domeniului proteciei consumatorilor o gradul de cunoatere asociat principalelor drepturi avute in calitate de consumator, o evaluarea percepiei asociate proteciei de care beneficiaz in calitate de consumatori/utilizatori ai diferitelor produse i/sau servicii, o gradul de notorietate spontan i asistat specific organizaiilor i instituiilor de protecie a consumatorilor,

o identificarea opiniilor consumatorilor privind atribuirea principalelor responsabiliti asociate proteciei consumatorilor la nivelul pieei naionale, o gradul de utilizare recent a serviciilor unei instituii sau unui organism de protecie a consumatorilor, o nivelul de satisfacie asociat serviciilor oferite de ctre diferitele instituii i/sau organisme de protecie a consumatorilor la care acetia au apelat recent, activitatea Centrul de Informare i Consultan a Consumatorilor APC Romania o gradul de utilizare recent a serviciilor Centrului de Consultan i Informare a Consumatorilor, o nivelul de satisfacie asociat serviciilor oferite de ctre Centrul de Consultan i Informare a Consumatorilor, opiunile consumatorilor asociate realizrii efective a proteciei drepturilor care le revin n calitate de consumatori ai diferitelor produse i/sau servicii o serviciile de care consumatorii ar dori s beneficieze din partea unei instituii sau organizaii de protecie a consumatorilor, o gradul in care consumatorii ar fi dispui s plteasc pentru serviciile oferite de ctre o instituie sau organizaie de protecie a consumatorilor, o produsele i/sau serviciile pentru care consumatorii ar dori s beneficieze de consultan in cumprarea, consumul sau utilizarea acestora, o atitudinea consumatorilor fa de productorii, prestatorii sau distribuitorii care incalc drepturile specifice ale acestora, o domeniile, produsele i serviciile in raport cu care consumatorii resimt nevoia unei mai bune informri, o maniera de informare privind drepturile consumatorilor preferat pe care ar trebui s o adopte/implementeze instituiile specializate i o apartenena la o instituie sau organizaie pentru protecia consumatorilor.

35
Principalele concluzii care au fost desprinse dup realizarea cercetrii sunt urmtoarele: majoritatea consumatorilor nu a intampinat probleme la cumprarea, in consumul sau utilizarea diferitelor produse i/sau servicii in ultimul an, iar in situaia in care aceste probleme au aprut ele au vizat mai ales produsele alimentare; doar o minoritate a consumatorilor intervievai au adoptat o atitudine pro-activ apeland la soluii active pentru a-i rezolva problemele intampinate cu diferitele produse sau servicii cumprate, consumate i/sau utilizate recent (in ultimile 6 luni), adresand reclamaii productorului, prestatorului sau distribuitorului, adresandu-se unei instituii pentru protecia consumatorilor sau adresand reclamaii unor instituii ale statului; majoritatea consumatorilor intervievai prefer s se informeze despre coninutul viitoarelor cumprri de produse i/sau servicii efectuate vizitand punctele de vanzare (magazine, depozite, etc.) ale acestora, publicitatea in pres, la radio sau la televiziune fiind o doua modalitate, plasat la o distan semnificativ ins de prima; majoritatea consumatorilor intervievai prefer s efectueze cumprrile diferitelor produse i/sau servicii numai din unitile comerciale de mare suprafa (supermarket-uri, hypermarket-uri etc.); majoritatea consumatorilor intervievai nu au o preferin clar exprimat privind proveniena produselor i/sau serviciilor cumprate, apreciind in egal msur oferta autohton i cea strin; majoritatea consumatorilor intervievai prefer s cumpere produse i/sau servicii de marc, oferite de furnizori reputai, ceea ce atest importana relativ a mrcii pentru decizia de cumprare adoptat; cele mai importante drepturi de care beneficiaz (sau ar trebui s beneficieze) consumatorii

intervievai in calitatea lor de consumatori i/sau utilizatori ai diferitelor produse i/sau servicii sunt dreptul de a alege, dreptul la calitatea produselor, dreptul la schimbarea produselor defecte i dreptul la informare; gradul de eficien asociat proteciei de care respondenii beneficiaz in calitate de consumatori poate fi calificat drept unul relativ nefavorabil; instituiile, organismele sau organizaiile de protecie a consumatorilor nu se bucur de o notorietate spontan semnificativ, o parte semnificativ a consumatorilor intervievai necunoscand nici o astfel de instituie sau organizaie; Oficiul pentru Protecia Consumatorilor a inregistrat cel mai ridicat nivel de notorietate spontan; instituiile, organismele sau organizaiile de protecie a consumatorilor se bucur, in schimb, de un nivel de notorietate asistat ameliorat; Oficiul pentru Protecia Consumatorilor a inregistrat cel mai ridicat nivel de notorietate asistat, secondat de Asociaia pentru Protecia Consumatorilor i Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor; in opinia consumatorilor intervievai, responsabilitile principale pentru protecia consumatorilor ar trebui s revin, la nivelul pieei naionale, mai ales productorilor, prestatorilor i distribuitorilor diferitelor produse i servicii comercializate la nivelul acesteia; apelarea la serviciile unei instituii sau ale unui organism pentru protecia consumatorilor a reprezentat, la nivelul ultimelor 6 luni, apanajul unei minoriti extrem de restranse a consumatorilor intervievai; nivelul de satisfacie asociat utilizrii serviciilor instituiilor sau organismelor pentru protecia consumatorilor a fost unul mai degrab sczut, majoritatea consumatorilor intervievai exprimand o opinie nefavorabil in raport cu acest subiect; serviciile furnizate de Centrul de Consultan i Informare al Consumatorilor se bucur de un statut similar serviciilor oferite de ctre alte instituii sau organisme pentru protecia consumatorilor, gradul de utilizare al acestora fiind, evident, foarte sczut; pornind de la numrul extrem de sczut al respondenilor care au apelat la serviciile Centrului de Consultan i Informare al Consumatorilor, este dificil de realizat o evaluare a satisfaciei acestora in raport cu prestaia Centrului; o evaluare cu un caracter foarte general ar sugera o

36
opinie neutr fa de calitatea serviciilor Centrului la care consumatorii au apelat; majoritatea consumatorilor intervievai ar dori s beneficieze, din partea instituiilor, organismelor sau organizaiilor de protecie a consumatorilor de servicii privind asistena in soluionarea problemelor aprute la cumprarea diferitelor produse i/sau servicii, furnizarea rezultatelor unor teste privind diferite produse i/sau servicii, furnizarea de informaii specializate prin mass media i de reduceri de preuri sau alte faciliti de plat (financiare) la cumprarea produselor; ideea de a beneficia de servicii specifice unei protecii mai ridicate i, respectiv, a unor niveluri de informare i de sprijin mai ridicate, contra cost nu este una neglijat sau desconsiderat de ctre consumatorii intervievai, o parte important (fr a reprezenta, ins, majoritatea) a acestora fiind dispus sau mai degrab dispus s plteasc pentru astfel de servicii; majoritatea consumatorilor intervievai ar dori s beneficieze de consultan in cumprarea, consumul sau utilizarea produselor nealimentare (bunuri de folosin indelungat) i a produselor alimentare; in opinia consumatorilor intervievai, productorii, prestatorii sau distribuitorii care le incalc drepturile de care beneficiaz in calitate de consumatori ar trebui s fie sancionai mai ales prin obligarea de a despgubi moral i material consumatorii i prin interzicerea funcionrii in cazul unor abateri repetate; majoritatea consumatorilor intervievai ar dori s fie mai bine informai privind serviciile de sntate, alimentele, produsele de folosin indelungat, serviciile financiare (credite,

asigurri, etc.) i produsele electronice i calculatoarele; majoritatea consumatorilor intervievai ar dori s primeasc informaii despre drepturile care le revin in calitate de consumatori, din partea instituiilor specializate in protejarea acestora prin pot sau prin intermediului radioului; majoritatea zdrobitoare a consumatorilor intervievai nu este membr a vreunei instituii i/sau organizaii de protecie a consumatorilor, dar exist o minoritate restrans care intenioneaz s devin. Iniiativele civice creeaz mecanismele responsabilitii i asigur un dialog real intre societatea civil i instituiile statului. In lipsa acestora, instituiile statului sunt tentate s controleze cele mai intime sfere ale vieii private. Societatea civil este cea care menine un anumit echilibru intre instituiile statului i consumatori. APC Romania este printre putinele organizaii neguvernamentale active din ara noastr care in domeniul su de activitate a contribuit esenial la imbuntirea rolului consumatorilor intr-o economie de pia. Consumatorul roman trebuie s fie parte integrant a politicilor naionale economice i sociale ca i component de baz a societii din care face parte. Acesta se afl intr-o tripl ipostaz: de participant la realizarea produselor (serviciilor), de beneficiar al rezultatelor muncii sale i de alegator din patru in patru ani. Consumatorii romani merit s fie sprijinii deoarece contribuia acestora la bugetul rii va reprezenta, in anul 2010, 78 % din totalul bugetului, adic TVA, taxe vamale, accize, impozite pe salarii, CAS, CASS etc. De fapt, protecia consumatorilor nu inseamn numai aciuni de control finalizate cu amenzi, retrageri de autorizaii i inchidere de firme, ci i educarea, informarea, consilierea, aprarea i promovarea drepturilor i intereselor economice ale celor 22 de milioane de consumatori. Organizaiile de consumatori reprezint oglinda autoritilor, nu exist pentru acestea o imagine mai obiectiva decat cea generat de aceste organizaii. Organizaiile de consumatori completeaz deficitul de informaie a consumatorilor referitor la produsele (serviciile) existente pe piaa. Ele sunt cele mai in msur s identifice nevoia de informare, educare i consultan a consumatorilor, deoarece au fost create de ctre consumatori pentru consumatori. In cei 20 ani de activitate, APC Romania prin activitile desfurate a adus o contribuie semnificativ la aprarea i promovarea drepturilor consumatorilor la imbuntirea nivelului de informare a consumatorilor, precum i la consolidarea micrii consumeriste din Romania. Principalele succesele inregistrate APC Romania sunt urmtoarele: ampl aciune de informare i educare a consumatorilor concretizat in 40 de pliante i brouri, in editarea unui buletin informativ lunar intitulat Vocea consumatorului incepand cu luna

37
decembrie 1998; seria nou a buletinului apare din Aprilie 2003), precum i in numeroase luri de poziie pe diverse probleme prin intermediul mass-media;

realizarea i difuzarea ziarului cu circulaie naional intitulat 23 de milioane in perioada 19901992, avand ca tematic protecia consumatorilor; susinerea unor campanii de revizuire i imbuntire a unor acte normative normele igienico sanitare pentru alimente i buturi alcoolice, eliminarea comerului ambulant din metrou, contractele-cadru ale regiilor autonome furnizoare de servicii publice. realizarea impreun cu CENTROCOOP a unor cursuri in domeniul proteciei consumatorilor avand ca beneficiari formatorii de opinie din intreaga ar; realizarea impreun cu Asociaia Baroului American i Fundaia Soros a unui ciclu de conferine pe teme de legislaie in domeniul proteciei consumatorilor, in anul 1997, in oraele Bucureti, Cluj-Napoca i Iai; realizarea in anul 1998, cu ocazia zilei mondiale a drepturilor consumatorilor, a unei mese rotunde cu tema Protecia Consumatorilor in economia de pia, impreun cu Catedra de Merceologie i Managementul calitii din Academia de Studii Economice Bucureti; realizarea a 33 seminarii cu participare internaional in oraele Bucureti, Constana, Braov, pe urmtoarele teme: Tehnici de lucru cu mass-media ale organizaiilor de consumatori; Birourile de Consultan i separarea atribuiilor intre organele de stat i cele guvernamentale din domeniul proteciei consumatorilor; Teme i metode in acordarea de consultan consumatorilor; Dezvoltarea serviciului de consultan a consumatorilor in Romania etc; reprezint interesele consumatorilor in urmtoarele structuri guvernamentale i neguvernamentale naionale i internaionale: Asociaia de Standardizare din Romania, Asociaia de Acreditare din Romania, Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pieei Produselor i Serviciilor i Protecia Consumatorilor,, Registrul Auto Roman, Autoritatea Naional pentru Reglementare in domeniul Energiei Electrice, Comisia de clauze abuzive din cadrul ANPC, Comisia pentru securitatea produselor din cadrul ANPC, Comitetul Roman de Distribuie (membru fondator) Consiliul Consultativ pentru Protecia Consumatorilor (vicepreedinte), Organismul de certificare a produselor ecologice din cadrul Institutului Naonal de Cercetare i Dezvoltare pentru Industrii Ecologice; Consiliul de Certificare al Organismului de Certificare sisteme de management al calitii din ASRO; Comitetul de Certificare a Organismului de certificare sistem HACCP Institutul de Bioresurse Alimentare; Consiliul de supraveghere al OCSMM-AFER; Consiliul consultativ al ANRE; Consumers Internaional (membru afiliat 1991), Centrul de Drept al Consumului din cadrul Universitii de drept din Souvain-la-Neuve(Belgia) 1996, Centrul Balcanic al Consumatorilor (Salonic) 1996; Membru Consiliul de Supraveghere al Organismului de Certificare Sisteme de Management de Mediu Autoritatea Feroviar Roman; Membru Consiliul de Supraveghere al Organismului de Certificare Produse OCP Autoritatea Feroviar Roman; Membru Comitetul de Selecie pentru alegerea

membrilor Comitetului de arbitraj al diferendelor pe pia de energie electric din cadrul Autoritii Naionale de Reglementare in domeniul Energiei; Membru Comitetul de Certificare LarexCert, organism de certificare a conformitatii produselor din cadrul Centrului National pt Incercarea i Expertizarea Produselor; Membru European Consumer Consultative Group din cadrul Health & Consumer Protection Directorate General-European Commission; Membru Colegiul pentru Consultarea Asociatiilor i Fundatiilor, organism consultativ al primului-ministru, infiintat prin H.G. nr. 618/23.06.2005; Membru Organizatia Europeana a Consumatorilor (BEUC); Membru Consumers International; Membru Consiliul Consultativ din cadrul ANRGN; Membru Comisia socioeconomica de examinare i avizare a implementarii structurilor de vanzare cu amanuntul cu suprafata mare din Sectorul 2; Membru Consiliul de Supraveghere al Organismului de Certificare Sisteme de Management al Registrului Auto Roman (RAR-OCS); Membru fondator al Comitetului Roman al Distributiei; Membru fondator al Comitetului Consumatorilor (COCON) din ASRO; Membru fondator al ASRO (organismul national de standardizare); Membru fondator al Consiliului National al Asociatiilor de Consumatori; Vicepresedinte al Consiliului Consultativ al Consumatorilor

38
din Cadrul Prefecturii Municipiului Bucuresti. incheierea unor protocoale de colaborare cu: Ministerul Educaiei i Cercetrii i Tineretului, Ministerul Intreprinderilor Mici i Mijlocii i Cooperaiei, Ministerul Sntii i Familiei, Camera de Comer i Industrie a Romaniei, Asociaia de Standardizare din Romania, Asociaia Fabricat in Romania, Fundaia Aciunea Civic, Terra Armonia, Ecosens, Liceul economic A.D. Xenopol. numeroase aciuni de educare a tinerilor consumatori desfurate in cadrul colilor i liceelor din Bucureti i in oraele in care sunt filiale (Liceul economic A.D. Xenopol, Liceul teoretic D. Bolintineanu, Grupul colar Pamfilie eicanu Ilfov, coala general Vulcana Bi, coala gen. 141 I.I. C. Brtianu); infiinarea primului centru de consultan i informare a consumatorilor din Romania (noiembrie 2000) cu sprijinul financiar i logistic al Guvernului Germaniei prin Asociaia de Consumatori din Germania (VZBV) i a Guvernului Romaniei prin Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor; rezolvarea a mii de reclamaii atat pe cale amiabil cu agenii economici respectivi cat i prin intermediul instituiilor statului cu atribuii in domeniile respective (oficiile judeene pentru protecia consumatorilor, Garda Financiar, Oficiul de control comercial al primriilor etc.). realizarea urmtoarelor teste comparative: securitatea jucriilor, compoziia ciorapilor cu fir Lycra, lapte praf, fiare de clcat, iaurt, buturi rcoritoare carbogazoase, produse de panificaie, mezeluri, cafea; desfurarea de proiecte pe diverse teme de interes pentru consumatori finanate de: Consumers Union (SUA), Fundaia pentru Dezvoltarea Societii Civile, Consumers International, Asociaia Consumatorilor din Germania, Organizaia de Consumatori (EKATO) din Grecia, PHARE,

Loteria Mari Britanii; a obinut mandat de reprezentare in relaiile cu organizaii guvernamentale i neguvernamentale pentru 18 asociaii independente i federaii judeene de consumatori, iar cu 22 de asociaii i federaii de consumatori a incheiat convenii de colaborare. elaborarea propriului site (www.apc-romania.ro) unde apar prezentate preocuprile asociaiei in direcia aprrii i promovrii drepturilor consumatorilor; imbuntirea mijloacelor de colectare a reclamaiilor/sesizrilor de la consumatori i prin intermediul celor dou adrese de e-mail: ccib@apc-romania.ro i office@apc-romania.ro; formarea unei structuri profesioniste alctuite din 5 angajai cu carte de munc i 30 de colaboratori cu contract individual de munc cu timp parial; introducerea sistemului informaional INFOTEKA la sfaritul lunii septembrie 2002 cu cele 11 dosare tematice; creterea veniturilor asociaiei prin obinerea unor proiecte internaionale; Pe termen mediu APC Romania i-a propus urmtoarele obiective: infiinarea de birouri de consultan i informare a consumatorilor la nivelul filialelor asociaiei; realizarea de teste comparative atat la produsele alimentare cat i la cele nealimentare prin care se va scoate in eviden raportul calitate-pre; extinderea campaniei de informare i educare a consumatorilor in mediul rural; educarea tinerilor consumatori (elevi i studeni); formarea de abiliti pedagogice pentru cadrele didactice din coli i licee in domeniul proteciei consumatorilor.

39
12.2. Centrul de Consultan i Informare a Consumatorilor Centrul s-a infiinat in luna noiembrie 2000 in baza acordului de colaborare incheiat intre Guvernul Romaniei prin Oficiul pentru Protecia Consumatorilor (in prezent ANPC) i Guvernul Germaniei reprezentat de Ministerul Cooperrii din Germania (GTZ) i Asociaia Consumatorilor din Germania (AGV). Prin O.G. nr. 88/28.08.2000 privind finanarea centrelor de consultan i informare a consumatorilor, s-au stabilit urmtoarele aspecte: infiinarea unui centru pilot de consultan i informare a consumatorilor in municipiul Bucureti in anul 2000, i alocarea din bugetul Oficiului pentru Protecia Consumatorilor a sumei de 200 de milioane lei pentru aceast activitate (art.6); centrele de consultan i informare a consumatorilor pot fi organizate la nivel de birouri in structura organzatoric a asociaiilor pentru protecia consumatorilor i desfoar aciviti gratuite in folosul consumatorilor, constand in informaii, recomandri i consultan pentru problemele legate de achiziionarea unui produs sau serviciu (art.2); sumele alocate de la bugetul de stat prin autoritatea naional in domeniul proteciei consumatorilor vor fi folosite pentru: remunerarea personalului utilizat in centrele de consultan i informare a consumatorilor, intreinerea sediului i a dotrilor aferente, tiprirea materialelor informative; asociaiile pentru protecia consumatorilor pot primi sume i de la bugetele locale, in vederea infiinrii centrelor de consultan i informare a consumatorilor, in baza hotrarilor consiliilor locale sau, dup caz, a consiliilor judeene, in baza unor convenii incheiate intre prile respective. Prin Legea nr. 37/2002 s-a abrogat O.G. nr. 88/2000, dar prevederile referitoare la infiinarea i

funcionarea centrelor de consultan se regsesc in aceeai formulare ca mai sus in art. 38 indice 1, 2, 3, 4, 5, 6. Conform unei analize realizate de ANPC asupra asociaiilor de consumatori din Romania se mai pot organiza astfel de centre in cadrul urmtoarelor asociaii: APC Arad, APC Protect - OM Galai i APC Campina, celelalte asociaii inregistrate (in total 137) nu intrunesc condiiile necesare desfurrii unor astfel de activiti. Aceast stare de fapt existent in Romania in privina centrelor de consultan poate fi explicat prin urmtoarele cauze: factori politici nu sunt interesai de politica consumatorist; activitatea de lobby desfurat de asociaiile de consumatori lipsete in cele mai multe cazuri, iar in unele situaii nu este destul de intens la toate nivelele de reprezentare ale autoritii locale i centrale; politica Guvernului in domeniul informrii i educrii consumatorilor nu este suficient de clar, nu are la baz un program de materializare a acestei activiti; instituiile autoritii locale i centrale nu se coordoneaz in aceast direcie. Centrul de consultan i Informare a Consumatorilor din cadrul APC Romania poate s sprijine asociaiile de consumatori ce indeplinesc condiiile desfurrii activitilor de informare i educare, prin: acordarea de asisten de specialitate necesar infiinrii unor astfel de centre; instruirea personalului angajat in noile structuri;

40
coordonarea activitilor noilor centre; punerea la dispoziia acestora a bazei de date format din: legislaia naional din domeniul proteciei consumatorilor, organismele abilitate in rezolvarea sesizrilor i reclamaiilor. Standardul german referitor la centrele de consultan prevede urmtoarele cerine: spaiile alocate unor astfel de activiti trebuie s se afle la parterul unei cldiri; s fie poziionate central in zona de funcionare i s fie accesibile cu ajutorul mijloacelor de transport in comun, s fie prevzute cu vitrine care s permit afiarea unor mesaje publicitare referitoare la serviciile acordate de centru; s fie dotate cu instalaii sanitare; s fie dotate cu mobilier (mas de primire, rafturi dulapuri, mese de studiu, scaune i calculatoare; suprafaa total a spaiului s fie de 250m2, din care spaiul alocat pentru INFOTEKA s fie de 20m2; personalul centrului trebuie s fie format din: 2 persoane cu norm intreag care acord consultan; o persoan pentru secretariat (2-3 ore pe zi), un avocat i specialiti pe domenii, care acord consultan dup un anumit program; spaiul total trebuie s fie compartimentat astfel incat s se poat asigura consultan individual, consultan telefonic, consultan de grup, promovarea aciunilor, depozitarea materialelor, funcionarea unei buctrii; afiarea programului de lucru cu publicul; existena unei firme luminoase cu denumirea centrului. Centrul de consultan i informare al consumatorilor trebuie privit ca o investiie pe termen lung

i, ca in orice investiie, sumele investite trebuie recuperate, iar profitul in acest caz este reprezentat de diminuarea numrului de consumatori nemulumii. Beneficiile unui centru de consultan i informare sunt urmtoarele: familiarizarea consumatorilor cu conceptul de informare preventiv i inelegerea urmtorului fapt: costurile cu prevenirea apariiei i extinderii anumitor categorii de probleme sunt intotdeauna mai mici comparativ cu costurile alocate pentru combaterea unor fenomene cu impact negativ asupra consumatorilor; diminuarea numrului de reclamaii prin rezolvarea pe cale amiabil de ctre consumatori (reprezentai de specialiti ai asociaiilor de consumatori i ageni economici) a problemelor legate de calitatea produselor i serviciilor; contribuie la formarea unor consumatori bine informai (puternici), capabili s-i rezolve singuri problemele referitoare la calitatea produselor competente, s ia atitudine i s sesizeze autoritile competente. In cadrul Centrului de Consultan i Informare a Consumatorilor se desfoar urmtoarele activiti: elaborarea i editarea de materiale informative (pliante, brouri, studii de pia) pe domenii prioritare; informarea i consilierea consumatorilor; realizarea de dosare tematice pe domenii prioritare pentru consumatori in cadrul sistemului informaional - INFOTEKA APC; aciuni de educare a tinerilor consumatori din cadrul colilor i liceelor bucuretene; consultan individual i consultan de grup;

41
prelegeri pe diverse teme de interes pentru consumatori. Pentru realizrile Centrului de Consultan i Informare a Consumatorilor din cadrul APC Romania se numr i realizarea i dezvoltarea unui sistem informaional intitulat INFOTEKA APC. Acest sistem a fost realizat cu sprijinul finanatorului german - Asociaia de Consumatori din Germania. Este un sistem informaional conceput pentru consumatori,cu o structur i o accesibilitate adaptate inelegerii i gsirii rspunsurilor la problemele de calitate, fr sprijinul unei persoane de specialitate. De fapt, etimologia cuvantului infoteka (info = a informa i take = a lua) in traducere, a-i lua singuri informaia explic principiul care se afl la baza acestui sistem. Acest sistem rspunde nevoii de autoinformare, autoeducare i autoprotecie. Sistemul informaional conine dosare a cror format i structur a fost standardizat. Cerinele de form ale dosarelor tematice ce alctuiesc INFOTEKA sunt urmtoarele: suportul material al informaiei tiinifice - coli de hartie format A4; toate colile de hartie de format A4 se pun in folii de plastic, numrul maxim de pagini al unui catalog este de 120; fiecare dosar are o pagin de gard (conine denumirea domeniului abordat i a dosarului) i o pagin pentru tabla de materii (cuprinsul). Cerinele referitoare la coninut sunt urmtoarele: prezentarea detaliat a acestuia; rezumarea ultimelor nouti din domeniul respectiv; formularea de sugestii referitoare la bibliografia de specialitate;

prezentarea unor studii de pia; Informaiile i recomandrile pentru consumatori din coninutul dosarului trebuie s corespund unui nivel de pregtire medie (de liceu). INFOTEKA este realizat de o echip editorial format dintr-un numr de editori i un numr de experi, corespunztor dosarelor tematice realizate. Editorul coordoneaz intreaga activitate de realizare a dosarelor, constand in: evaluarea i selectarea materialor culese i prelucrate de experi, conform cerinelor INFOTEKA; coordonarea procesului de actualizare a informaiilor coninute in dosarele tematice; stabilirea de contacte cu persoanele din viitoarele centre de amplasare a dosarelor; instruirea persoanelor de contact despre modul de folosire a dosarelor i despre modalitatea de actualizare a acestora. Fiecare editor coordoneaz un anumit numr de experi (maxim). Echipa editorial poate fi format i dintr-un editor ef i unul sau mai muli editori. Atribuiile experilor (autorilor de dosar), constau in: elaborarea structurii i a coninutului dosarelor de comun acord cu echipa editorial; identificarea noutilor specifice domeniului abordat; actualizarea periodic a dosarelor; identificarea i selectarea surselor bibliografice ce urmeaz a fi folosite la realizarea i imbuntirea continu a dosarelor; respectarea planului operaional (a termenelor stabilite) de realizare a dosarelor, convenit de comun acord cu echipa editorial. Un aspect deosebit de important, ce are legtur cu dosarele INFOTEKA, il constituie actualizarea

42
i imbuntirea acestora, operaie ce se realizeaz prin coordonarea editorului (INFOTEKA) care va analiza propunerile de actualizare venite din partea autorilor de dosare. Operaia de actualizare const in inlocuirea numai a paginilor din dosar supuse acestei aciuni i se aplic tuturor dosarelor aflate in diverse puncte din ar. Procedura de actualizare conine urmtoarele informaii: numele dosarului supus operaiei de actualizare; datele de identificare ale articolului paginilor inlocuite; numele noului articol, insoit i de modificarea tablei de materii (cuprinsului). Nu se fac modificri sau imbuntiri ale dosarului fr acordul editorului i al autorului de dosar. Actualizarea dosarelor se realizeaz i in baza informaiilor colectate de la consumatori prin intermediul unei fie feed-back prin care se rspunde la urmtoarele intrebri: ce le-a plcut; ce nu le-a plcut; ce ar dori s gseasc in dosar. Au fost realizate opt dosare tematice (in domeniile: alimente, drepturile consumatorilor, inclzirea locuinei i servicii de sntate) care conin urmtoarele informaii: dosarul alimente: aditivi alimentari, substanele organice (glucide, proteine, lipide, sruri minerale, vitamine) rolul etichetei, modalitile de contaminare a alimentelor, organismele modificate genetic, lapte i produse lactate, carne i produse din carne;

dosarul drepturile consumatorilor: modalitile de recuperare a prejudiciilor (aciuni introduse de consumatori, aciuni introduse de asociaii), publicitatea ineltoare, etapele incheierii unui contract, revocarea cotractului, denunarea unilateral a contractului, particularitile procesului de livrare a produselor, modalitile de realizare a unei reclamaii, termenul de garanie, produsele second-hand, servicii turistice, servicii auto. dosarul inclzirea locuinei: contractul de energie termic, facturile aferente serviciilor de utiliti publice (ap rece, ap cald, gaze), metodele de calcul a consumului individual de ap intr-un imobil contorizat, modalitile de realizare a unei reclamaii pentru calitatea necorespunztoare a acestor servicii, sistemele de inclzire (boilere, microcentrale, panouri radiante prin pardoseal, central de bloc) folosite pentru locuine individuale i comune (apartamente de bloc) echipamentele de msurare a consumului de ap cald i ap menajer, modalitile de inclzire economic a locuinei, furnizori de agent termic; dosarul servicii de sntate: drepturile pacienilor (asigurarea de sntate, carnetul de asigurat) medicul de familie (modalitatea de inscriere pe lista unui medic de familie, modalitatea de radiere), serviciile medicale acordate de medicul de familie, asistena medical ambulatorie i stomatologic, serviciile de urgen, medicamente, modalitile de prevenie pentru boli cu frecven ridicat (cancer, tuberculoz, hepatite, cardiopatie ischemic etc.) dosarul Creditul de consum creditul de consum un produs nou pe piaa romaneasc; tipuri de credite de consum, bnci ofertante de astfel de produse, cum alegem o banc serioas, condiii pentru obinerea unui credit de consum, alternative la creditul de consum, unde se depun reclamaii pentru acest domeniu.Dosarul Condominiu prile condominiale (proprietatea individual i proprietatea comun), modul de intreinere al construciilor, asociaiile de proprietari, drepturile i obligaiile proprietarului dintr-un condominiu, cota de intreinere, msuri legale impotriva ru platnicilor, administratorul de bloc, acte necesare pentru vanzarea/cumprarea unei locuine, ageniile imobiliare, instituii ale administraiei locale, controlul financiar al administratorilor.

43
dosarul Electrocasnice clasa energetic a produselor, produsele ecologice, termene de garanie la produsele electrocasnice, prescripii de electrosecuritate, aparatele electrice din buctrie, aparatele frigorifice, maina de gtit electric i clasic, aspiratorul, cuptorul cu microunde, maina de splat, robot de buctrie, mixer, filtru de cafea, prjitor de paine. dosarul Mobilierul mobilier modern pentru birou, principii de mobilare, camera copiilor cum stabilim necesarul de piese de mobilier, buctria cerine de securitate, spaii cu funcii diferite din cas: baia, grupul sanitar, debaraua, biroul principii de mobilare, dormitorul ce trebuie s avem in vedere, sistemul de vanzare a mobilierului in rate. dosarul Servicii turistice vacana copiilor, ageniile de turism, pachetele de servicii turistice, contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice, bonul de comand, cesiunea i rezilierea contractului, rspunderea contractual a ageniilor de turism i despgubirea turitilor, asigurri obligatorii i facultative, cum s concepem o reclamaie, contractele incheiate pe cale electronic, norme de conduit pe teritoriul altor ri, recomandri pentru cazurile de for major, transportul rutier aerian i feroviar, structurile de primire turistic, unitile de cazare i unitile de alimentaie public. Rezultatele unui studiu comandat de Centrul de Consultan i Informare a Consumatorilor, unei firme specializate in sondarea opiniei publice au pus in eviden nevoia de informare a consumatorilor in urmtoarele domenii: servicii de sntate, alimente, aspecte juridice, servicii financiare, utiliti publice , servicii turistice, produse de folosin indelungat, asigurri, construcii de locuine, telefonie

fix i mobil. Domeniile in care se acord consultan de specialitate au fost alese in funcie de interesul artat de consumatori i de numrul mare de probleme cu care se confrunt acetia. Consultan de specialitate se acord la sediul centrului de ctre experii centrului in urmtoarele domenii. juridic, alimente, sntate, utiliti publice, produse electrocasnice. Consultan general se acord prin intermediul telefonului sau la sediul centrului. 12.3. Consiliul Naional al Asociaiilor de Consumatori Bazele crerii Consiliului Naional al Asociaiilor de Consumatori au fost puse de APC Romania prin organizarea la data de 24 noiembrie 2005 a unei intalniri cu organizaiile neguvernamentale care activeaz in domeniul proteciei consumatorilor. In cadrul acestei prime intalniri au fost discutate obiectivele consiliului i Regulamentul de nfiinare, organizare i funcionare a acestuia. Conform regulamentului, Consiliul Naional al Asociaiilor de Consumatori funcioneaz pe lng APC Romnia, fiind un organism fr personalitate juridic al crui scop const in asigurarea proteciei consumatorilor i a reprezentativitii asociaiilor de consumatori la nivel central. Obiectivele Consiliului sunt urmtoarele: dezvoltarea i consolidarea sectorului ONG-urilor care activeaz in domeniul proteciei consumatorilor; facilitarea dialogului dintre ONG-urile cu atribuii in domeniul proteciei consumatorilor i ali parteneri sociali; elaborarea programelor comune in domeniul proteciei consumatorilor; elaborarea unor puncte de vedere comune referitoare la politica in domeniul proteciei consumatorilor i transmiterea acestora autoritilor cu rol in domeniul proteciei consumatorilor, in vederea lurii msurilor care se impun; imbunatatirea cadrului general de protectie a consumatorilor;

44
reprezentarea intereselor consumatorilor i promovarea unui dialog constructiv cu autoritile cu atribuii in domeniul proteciei consumatorilor; urmrirea respectrii intereselor consumatorilor dezavantajai in elaborarea actelor normative cu aplicabilitate in domeniul proteciei consumatorilor. In cadrul Consiliului APC Romnia deine funcia de Preedinte i asigur secretariatul acestuia, cele 3 funcii de Vicepreedinte fiind ocupate pentru o perioad de 2 ani de: APC Litoral Constana pentru zona Dobrogea i Muntenia, Cmpia Turzii pentru zona Transilvania, Asociaia pentru Aprarea Drepturilor i Intereselor Consumatorilor - ASCON Iai pentru zona Moldova,. Preedinia consiliului este asigurat de APC Romania pan la dobandirea de ctre consiliu a personalitii juridice. Consiliul Naional al Asociaiilor de Consumatori era format din 23 de membrii, respectiv: APC Romania, APC Ascon Urziceni, APC Campulung Muscel, APC Teiu, APC Campia Turzii, APC Univers Cons Buzu, APC Caracal, APC Litoral Constana, APC Alba, APC Motru, APC Bistria Nsud, APC Argeul Piteti, APC Ocaua lui Cuza Vaslui, Federaia Asociaiilor de Consumatori Teleorman, APC Protect Om Galai, Fundaia Pro Consum Ploieti, APC Arad, APC Protect

Consum Ortie, APC, Oradea, APC Calitas Drobeta Turnu-Severin, Asociaia pentru Aprarea Drepturilor i Intereselor Consumatorilor APCONS Iai, APC Botoani i Federaia Milcovia a Proteciei Consumatorilor Vrancea. La data de 31 mai 2006 a fost organizat, in ceea de-a doua parte a seminarului de instruire a ONG-urilor in activiti de lobby i reprezentare a drepturilor consumatorilor, o nou ntlnire a organizaiilor membre ale Consiliului Naional al Asociaiilor de Consumatori, intalnire care a avut ca scop discutarea i aprobarea strategiei Consiliului i semnarea Protocolului de colaborare de ctre organizaiile membre. In ceea ce privete strategia C.N.A.C., APC Romania a venit cu o propunere in acest sens, propunere care a fost discutat punct cu punct in cadrul celei de-a doua intalniri. STRATEGIA C.N.A.C. Nr. crt. Activitate Aciuni Responsabil 1. Realizarea unui inalt nivel de protecie a consumatorilor Monitorizarea aplicrii legislaiei i influenarea politicii proteciei consumatorilor APC Romania Consultarea membrilor CNAC in vederea elaborrii/modificrii/completrii actelor normative din domeniu APC Romania Colaborare intre membrii CNAC in vederea elaborrii unor puncte de vedere comune referitoare la implementarea legislaiei in domeniul proteciei consumatorilor Organizaii membre Cooperarea intre membrii CNAC in vederea soluionrii sau transmiterii spre soluionare ctre autoritile cu atribuii in domeniu a problemelor majore, constatate atat pe plan local Organizaii membre

45
cat i la nivel central 2. Intrirea activitilor de informare, educare i consiliere a

consumatorilor Realizarea unor campanii de informare simultan in toate oraele organizaiilor partenere Organizaii membre Transmiterea ctre APC Romania a statisticilor trimestriale, referitoare la activitile de informare, educare i consiliere a consumatorilor Organizaii membre Standardizarea serviciilor oferite consumatorilor APC Romania 3. Asigurarea reprezentativitii organizaiilor de consumatori la nivel central Consultarea intre membrii CNAC inainte de participarea la edinele Consiliilor Consultative ale Consumatorilor existente la nivel local i central. Organizaii membre Asisten tehnic acordat organizaiilor partenere APC Romania Realizarea unor grupuri de lucru pe teme specifice. APC Romania i Organizaii membre Lucrrile celei de-a doua intalniri au fost inchise odat cu semnarea de ctre organizaiile de consumatori prezente a protocolului de colaborare, care stabilete: obiectivele de baz ale colaborrii intre ONG-urile semnatare; direciile principale de colaborare; metodologia de colaborare. In urma problemei ridicate in cadrul edinei de APC Bistria referitoare la nocivitatea pentru sntatea consumatorilor a radiaiilor emanate de antenele de telefonie mobil, in cadrul consiliului s-a constituit un grup de lucru menit a lua poziie in acest sens. Grupul de lucru este format din APC Bistria, APC Romania i APC APCONS Iai, prin reprezentanii si legali.

13. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ASOCIATIILOR DE CONSUMATORI 13.1. Informarea consumatorilor


Operatorii economici sunt preocupai in mod continuu de identificarea dorinelor, nevoilor,

strategiilor consumatorilor, deoarece, in funcie de aceste elemente pot aciona in vederea realizrii actului de vanzare. Consumatorii se pot afla in urmtoarele ipostaze: a) cumpr produse/servicii pentru consum propriu; b) cumpr produse/servicii pentru consumul altora (prieteni, so, soie, copii etc.). Operatorul economic va aciona in funcie de ipostaza in care se afl consumatorul. In prima ipostaz consumatorul va fi interesat de urmtoarele elemente: pre, caracteristici de calitate (tehnice, estetice, economice). In acest caz operatorul economic va incerca s descopere ce este mai important pentru consumator preul sau caracteristicile de calitate. In cea de-a doua ipostaz, cumprtorul-consumator este mai sensibil in legtur cu produsul la

46
aspecte referitoare la: pre, fiabilitate i caracteristici tehnice. In aceast situaie, operatorul economic va scoate in eviden acele caracteristici care au o legtur direct cu nevoia de confort a consumatorului. Operatorul economic intotdeauna ii va spune consumatorului ce vrea s aud in legtur cu acel produs/serviciu. Factorii care influeneaz comportamentul consumatorului se pot grupa in dou categorii. In prima categorie sunt inclui factorii care au legtur cu valorile acumulate de individ pe parcursul vieii sale i anume: imaginea de sine, stilul de via sau personalitatea. In cea de-a doua categorie sunt inclui factori care au legtur cu mediul in care consumatorul ii desfoar activitatea i anume: apartenena la o clas social, familia, grupul din care face parte, mediul economic i cultural. Nevoile consumatorului Nevoia, cunoscut i sub denumirea de trebuin sau necesitate este expresia unui impuls al consumatorului ce apare intr-un anumit moment, fiind generat de un deficit aprut in sistemul de nevoi. Jean Francois Maubert clasifica nevoile astfel: nevoi fiziologice, de securitate, de apartenen la grup, de stim, de autorealizare, de a face bine (oblative), de cunoatere, de inelegere de aspiratii estetice. Nevoia se afl la baza motivaiei ce genereaz o anumit aciune (mobilul unei aciuni). Dup Maslow, nevoile consumatorilor se clasific astfel: fiziologice foame, sete, adpost, repaus, sex, etc.; de securitate de aprare, de instalare a unui echilibru emoional;

sociale afilierea la un anumit grup; de stim de reputaie, de prestigiu, de a participa la decizii; de autorealizare de a-i marca locul in societate; cognitive de a ti, de a inelege, de a descoperi; estetice nevoia de frumos, de puritate. In momentul in care se hotrte s cumpere un produs/serviciu, consumatorul ia in calcul o serie de nevoi pe care trebuie s le satisfac prin utilizarea acelui produs/serviciu, i anume: de a elimina disconfortul; nevoia de a fi ferit de necazuri create de nefuncionarea sau cderea produsului dup o perioad scurt de timp. Aceast nevoie poate fi acoperit prin achiziionarea unor produse de marc; nevoia de a fi apreciat se satisface prin achiziionarea unor produse de marc pentru a fi pe placul unei persoane sau a fi acceptat intr-un anumit grup; nevoia de confort se satisface numai prin intermediul unor produse/servicii de calitate; nevoia de schimbare difer de la consumator la consumator i apare difereniat in funcie de nivelul de saietate instalat la un moment dat; nevoia de cumprturi inutile fcute doar pentru plcerea de a cheltui bani, timpul i energia fizic. Locul ocupat de fiecare nevoie in parte influeneaz comportamentul de consum al consumatorilor. De exemplu, dac pe primul loc se afl nevoia de securitate, acestuia nu-i pot fi prezentate produse noi deoarece teama de a nu fi provocat o satisfacie in urma procesului de consum este aa de mare, incat acesta nu risc s achiziioneze acel produs. Principala modalitate de a pstra un client este de a-l servi intotdeauna bine. Onestitatea,

47
argumentatia in relaia cu consumatorul este cheia succesului pe termen lung. Consumatorul este un partener. Informarea este prima arma de aparare a consumatorului. Numai consumatorul bine informat devine un consumator activ si constient de o realitate tot mai complexa , capabil sa aleaga ce e mai bun dintre nenumaratele oferte ale pietei. Cum putem face acest lucru? Realizand teste comparative asupra produselor si serviciilor si publicand rezultatele acestora , realizand pliante , brosuri, ghiduri care sa contina sfaturi practice astfel incat consumatorul sa aleaga in cunostinta de cauza. Atributele unei asociatii sunt: seriozitatea, perseverenta,transparenta, capacitatea de a lua pozitii in momentul aparitiei unor probleme ce afecteaza interesele consumatorilor, capacitatea de a se face ascultata de factorii de decizie. Simplicitatea prezentarii ascunde o munca complexa de durata si care trebuie sa respecte normele nationale si internationale, care are la baza achizitii de produse si analize de laborator. Calitatea si pretul nu reprezinta totul. Consumatorii vor sa stie cum si unde sunt fabricate produsele, vor sa stie daca firmele de la care cumpara respecta drepturile angajatilor si respecta mediul

inconjurator trebuie sa contribuie la formarea consumatorului responsabil. Sunt necesare cercetari cu privire la modul de productie, analizandu-se in ce masura producatorii isi asuma responsabilitatile sociale prin verificarea modului in care acestia respecta crietriile sociale elaborate de Organizatia Internationala a Muncii (interzicerea muncii fortate, liberatea de asociere si dreptul de a negocia contractul colectiv , varsta minima a angajatilor, salariul oferit angajatilor este suficient pentru satisfacerea nevoilor esentiale ale acestora). Acest control se face la toate nivelurile de productie verificandu-se inclusiv furnizorii. Al doilea domeniu investigat se refera la mediul natural, verificandu-se masurile luate de firma pentru a reduce efectele nocive asupra mediului, atat in faza de productie, cat si in cea specifica alegerii materiilor prime si a materialelor de consum. Al treilea domeniu verificat se refera la transparenta activitatii desfasurate , si anume avalueaza nivelul de comunicare cu privire la propriile actiuni pe care firma le adopta in raport cu publicul (consumatorii) atat prin intermediul comunicarii directe cat si si prin dialogul cu asociatiile independente si sindicatele. Printre preocuparile asociatiilor de consumatori referitoare la informarea consumatorilor amintim: monitorizarea tarifelor(preturilor) la utilitati(apa, electricitate, gaze); monitorizarea calitatii serviciilor si a asigurarii implementarii unui nivel minim al calitatii; protejarea utilizatorilor cand serviciile publice sunt in greva; implementarea unui program de control al calitatii serviciilor; implementarea unor programe de supraveghere a calitatii unor servicii; incurajarea comunicarii cu autoritatile si profesionistii din diferite sectoare de activitate economica; cursuri pentru liderii de organizatii; siguranta stradala (trecerile pietonale nu sunt marcate cu vopsea) se constata in ultima perioada o crestere a numarului de accidente rutiere si a numarului de morti; siguranta jucariilor; testarea materialelor de constructii; testarea gradului de degradare al produselor petroliere; monitorizarea produselor strict necesare; campanii impotriva fumatului; campanii pentru protectia mediului; campanii impotriva pesticidelor; sustinerea consumului de produse si servicii realizate in Romania; sfaturi pentru reducerea consumului de energie electrica in casa; realizarea de ghiduri, de exemplu ghid pentru utilizarea cardurilor de credit; realizarea de coduri de buna practica:codul pentru publicitate pentru a promova publicitatea corecta, codul pentru etica in afaceri pentru a promova responsabilitatea sociala a organizatiilor economice; realizarea de seminarii nationale:

48
Dreptul consumatorilor la informare Testarea comparativa a produselor;

Reforma Sectorului de Sanatate; evaluarea modului in care se aplica legile pe un domeniu de interes pentru consumatori; studii legislative pe domenii de interes pentru consumatori; promovarea unor drepturi; studii cu privire la practicile producatorilor cu impact asupra mediului. ghiduri pentru copii; consiliere gratuita si sprijin pentru recuperarea daunelor; monitorizarea practicilor comerciale; promovarea utilizarii standardelor de catre producatori si prestatorii de servicii; monitorizarea produselor modificate genetic; conservarea biodiversitatii pe termen lung; economia agriculturii economice; studii privind modul de formare a preturilor la produsele si serviciile de stricta nevoie; studii privind legislatia , din domeniul locuintelor, ONG-urilor, sanatate etc. imbunatatirea accesului la informatiile de interes public; comertul electronic; liberalizarea serviciilor publice inlocuirea monopolului public cu cel privat nu a produs inca efecte in ceea ce priveste calitatea ofertei si tarifele percepute; siguranta alimentara; imbunatatirea accesului la justitie; promovarea concilierii si medierii pentru rezolvarea alternativa a problemelor de consum; Publicarea unor astfel de cercetari va contribui la revizuirea propriilor procese de productie de catre intreprinderile producatoare fapt ce se va regasi si in calitatea produselor si a mediului ambiant.

13.2. Testul comparativ


Reprezinta instrumentul de lucru cel mai des folosit de marile asociatii de consumatori. Cu ajutorul rezulatatelor obtinute in urma testarii si evaluarii unor produse(servicii) si a diseminarii informatiilor obtinute catre consumatori, acestia sunt ajutati sa aleaga in cunostinta de cauza. Rezultatele finale trebuie prezentate prin intermediul unui tabel de evaluare, a unui test ilustrativ astfel incat acestea sa fie usor intelese de consumatori indiferent de experienta de consum (cumparare) sau de cunostintele teoretice pe care le au despre acele produse (servicii). O alta cerinta ce se impune a fi respectata de catre cei ce realizeaza testul este aceea referitoare la cadrul normativ care reglementeaza fabricarea, distributia, transportul, depozitarea si comercializarea produsului. In cele mai multe cazuri, testele comparative se realizeaza intr-o perioada lunga de timp (de la cateva saptamani la cateva luni) intrucat presupune parcurgerea unor etape cum ar fi: alegerea si achizitionarea produselor, realizarea incercarilor si evaluarea acestora. Prima etapa: alegerea si achizitionarea produselor se realizeaza fie pe baza unor chestionare adresate consumatorilor , fie pe baza unui studiu asupra pietei acelui produs. Dupa ce se alege produsul ce va fi testat trebuie sa se stabileasca marcile si respectiv modelele ce vor fi supuse testului (incercarilor).

Acestea trebuie sa fie comparabile d.p.d.v. al caracteristicilor principale (de ex: capacitatea cilindrica in cazul unui automobil). Informatiile despre produsele respective se obtin de pe site-rile producatorilor, din materialele promotionale (cataloage, brosuri, pliante), din cadrul magazinelor de comercializare, din literatura de specialitate (tratate, reviste), standarde si acte normative. Achizitionarea produselor se realizeaza din magazinele de unde consumatorii fac cumparaturi in mod obisnuit. Ca regula folosita, in acest caz, este ca nu se dezvaluie niciodata scopul achizitiei si nu se utilizeaza niciodata produsele oferite in mod gratuit de catre producatori. A doua etapa consta in stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse cu prilejul realizarii testului. Adica se stabilesc intrebarile la care trebuie sa se gaseasca raspuns prin intermediul analizelor de laborator. Aceasta activitate se realizeaza de catre o echipa formata din specialisti in relatii publice, analisti, specialisti ai domeniului care trebuie sa stabileasca tipurile de incercari, metodele utilizate, metodologia de interpretare a rezultatelor. Sunt avute in vedere toate caractaristicile produsului (serviciului) ales astfel incat sa se poata stabili nivelul de calitate corespunzator acestuia analizat la momentul respectiv. De exemplu, la produsele de

49
uz casnic din domeniul electric (aspirator, fier de calcat, prajitor de paine, etc.) se vor avea in vedere caracteristici precum: siguranta in utilizare, consumul de energie, costurile de utilizare si intretinere, in timp ce la produsele alimentare se au in vedere caracteristicile organoleptice(gust, miros, aroma, consistenta, etc.) si cele igienico-sanitare. Metodele de testare, mai precis incercarile trebuie realizate in conformitate cu standardele si legislatia existenta la nivel national si international. Identificarea laboratorului in care se vor realiza tipurile de incercari (determinari) stabilite Alegerea laboratorului trebuie sa aiba in vedere urmatoarele criterii: recunoasterea capacitatii acestora de a realiza incercari la produsul respectiv; laboratoarele trebuie sa se regaseasca intr-un registru sau alt tip de evidenta realizat de o institutie recunoscuta in acel domeniu; aparatura folosita (anul fabricatiei, marja de eroare); tarifele practicate; competenta persoanelor implicate in realizarea tipurilor de incercari; siguranta informatiilor obtinute in urma determinarilor; pastrarea secretului professional. Evaluarea rezultatelor Rezultatele obtinute in laborator sunt evaluate de catre un specialist si sunt prezentate intr-un mod accesibil consumatorilor prin intermediul unor tehnici simple astfel incat sa fie usor de inteles de catre

acestia. Intotdeauna trebuie avut in vedere pretul produselor achizitionate si evaluate astfel incat consumatorul sa aiba posibilitatea ca pe baza raportului calitate-pret sa face cea mai buna alegere. De asemenea trebuie avut in vedere si alte aspecte precum: asistenta postvanzare, accesibilitatea instrumentelor de folosire, impactul utilizarii produsului asupra mediului inconjurator, costurile de utilizare si intretinere, taxele percepute de stat proprietarilor acelui produs (de ex: in czul automobilelor), cheltuielile legate de achizitionarea bunurilor respective etc. Exista situatii in care anumite incercari costa foarte mult, cum ar fi simularea unui accident rutier (costul acestui test echivaleaza cu pretul a 3 masini). In astfel de situatii, asociatiile de consumatori din mai multe tari isi pun in comun fondurile si resursele pentru a realiza astfel de teste. In acest scop a fost creata si o organizatie internationala care se ocupa de realizarea testele comparative intitulata: International Consumers Research & Testing. Avantajele acestei colaborari internationale sunt urmatoarele: reducerea costurilor pe organizatie, folosirea metodelor de incercare si a laboratoarelor cu tarifele cele mai mici, diseminarea rezultatelor pe o arie geografica mai mare, creste numarul beneficiarilor analizei, creste impactul rezultatelor asupra producatorilor, iar masurile de imbunatatire intreprinse de catre acestia apar mult mai repede. Credibilitatea rezultatelor obtinute prin aplicarea testelor comparative depinde de independenta si libertatea de judecata a asociatiei de consumatori implicata in astfel de activitati. Asociatiile de consumatori trebuie sa interzica firmelor folosirea rezultatelor testelor in scop comercial si publicitar. Testul comparativ este arma consumatorului. Rezultatul testelor ii invata pe consumatori sa aleaga in cunostinta de cauza si ii fac interlocutori active in fata argumentelor aferite de vanzatori, respectiv prin intermediul publicitatii. Preturile mari in cazul unor produse scot in evidenta numarul mare de intermediari dispusi intre productori si consumatori, dezvaluie anumite practici neloiale realizate de unii producatori. In concluzie, testele comparative contribuie la formarea unui consumator avizat, responsabil, adept al unui consum sustenabil. Calitatea si pretul nu reprezinta totul petru consumatori, acestia vor sa stie unde si cum sunt fabricate produsele, daca producatorii respecta o serie de cerinte referitoare la: interzicera muncii fortate, libertatea asocierii angajatilor, dreptul de a negocia contractul colectiv de munca, varsta minima a angajatilor, daca salariul este suficient pentru satisfacerea nevoilor de baza

50
(hrana, adapost, imbracaminte, etc.); masurile luate de firma pentru a reduce efectele nocive ale proceselor de productie si ale produselor asupra mediului, nivelul de comunicare al managementului cu asociatiile neguvernamentale, cu sindicatele, cu angajatii. Respecrarea cerintelor enumerate mai sus este obligatoriu si pentru furnizorii producatorului. In felul acesta se dezvolta un nou concept intitulat etica in consum la baza caruia se afla respectarea

criteriilor de ordin social (definite de Organizatia Mondiala a Muncii), de ordin ecologic (definite de organizatiile ecologice si de legislatia nationala si internationala) si de ordin comunicational. Instrumentul principal al informarii consumatorului ramane testul comparativ o lista de produse , un tabel de evaluare, un test ilustrativ si clar.

13.3. Serviciul de mediere n domeniul proteciei consumatorului


Serviciul de mediere a aprut din nevoia de a elimina costurile ridicate generate de litigiile aprute intre consumatori i agenii economici ca urmare a nemulumirii consumatorilor vis--vis de calitatea produselor i/sau serviciilor achiziionate, care deseori au pus in pericol viaa, sntatea i interesele economice ale consumatorilor. Medierea reprezint o negociere intre dou sau mai multe pri i are ca rezultat o inelegere stabilit pe cale amiabila, asistat i condus de un specialist in conflicte de acest gen, numit mediator. La baza medierii trebuie s se afle urmtoarele principii: imparialitatea, transparena, eficiena i corectitudinea. Mediatorul trebuie sa fie imparial i acceptat de ctre prile aflate in conflict. Acesta nu are autoritate in ceea ce privete soluia final la care ajung prile aflate in litigiu i are ca rol prezentarea avantajelor i dezavantajelor procesului de mediere. Medierea constituie o aciune voluntar, care nu poate fi impus prilor prin intermediul unui act normativ; reprezint doar una din cile de rezolvare ale unui conflict, fiind considerat i cea mai avantajoas cale din punct de vedere al costurilor generate. Consumatorii au la dispoziie urmtoarele ci pentru a rezolva o neinelegere cu un agent economic, i anume: negocierea direct cu agentul economic; reclamaia administrativ adresat unei autoriti publice cu competen in domeniul respectiv; medierea (negocierea asistat de un mediator); arbitrajul; aciunea in instan (cea mai costisitoare pentru pri). Prile pot apela la serviciul de mediere in oricare din situaiile amintite (reclamaie administrativ, arbitraj, aciune in justiie). Cu excepia negocierii unde rezolvarea litigiului se realizeaz numai in prezena celor dou pri, in restul cazurilor (reclamaie administrativ, arbitraj, aciune in justiie, mediere) este necesar intervenia unei tere persoane pentru rezolvarea litigiului. Medierea se deosebete de arbitraj prin faptul c, in cazul arbitrajului, arbitrul are autoritatea de a decide soluia necesar rezolvrii conflictului. Avantajele apelrii la serviciul de mediere sunt urmtoarele: asigurarea satisfaciei ambelor pri, deoarece soluia de rezolvare a conflictului este stabilit i acceptat impreun de ctre acestea, nu reprezint o soluie impus de o ter

parte; prile aflate in conflict au libertatea de a-i alege mediatorul; costurile generate de desfurarea procesului de negociere i timpul de rezolvare a conflictului se reduc substanial; procedura de desfurare a procesului de mediere este accesibil, informal i confidenial.

51
Procedura de desfurare a serviciului de mediere presupune parcurgerea urmtoarelor etape: contactarea unui centru de mediere de ctre prile implicate intr-un litigiu in vederea obinerii unor informaii referitoare la organizarea serviciului, procedura i condiiile de furnizare ale acestui serviciu; oferirea solicitantului (solicitanilor) de ctre centrul de mediere a formularele specifice acestui serviciu, impreun cu lista mediatorilor, dup cum urmeaz: o prile convin asupra unui mediator ce va media litigiul in cauz; o mediatorul stabilete impreun cu prile locul, ziua, ora pentru desfaurarea edinei de mediere; o mediatorul asist prile in timpul edinei (procesului) de mediere i intervine doar in momentele sensibile ale procesului de mediere; o in situaia in care prile ajung la o inelegere, mediatorul impreun cu acestea redacteaz inelegerea cu valoare de contract pentru pri (noul contract este verificat i de un avocat al centrului de mediere pentru a elimina eventualele clauze interpretabile); o dac prile nu reuesc s ajung la o inelegere in prezena mediatorului, pot apela la o alt modalitate de rezolvare a conflictului (reclamaie administrativ, arbitraj, aciune in instan). Prile care aleg serviciul de mediere pentru rezolvarea conflictului aprut au pe lang drepturi ( de a decide dac accept procesul de mediere, de a alege mediatorul, de a beneficia de confidenialitate, de a se retrage oricand in timpul procesului de mediere) i o serie de obligaii (de a achita serviciul prestat, de a respecta clauzele noului contract redactat, ca rezultat al inelegerii la care au ajuns). Medierea rmane o alternativ pentru rezolvarea conflictelor, fiind totodat i o alternativ la sistemul juridic, de multe mai eficient decat acesta.

14. INSTITUII ALE ADMINISTRAIEI PUBLICE CENTRALE I LOCALE CU ATRIBUII N DOMENIUL PROTECIEI CONSUMATORILOR
MINISTERUL SNTII PUBLICE Acest minister reprezint autoritatea central in domeniul sntii publice. Principalele domenii pentru care autoritatea central de sntate public elaboreaz sau particip la elaborarea, dup caz, a unor proiecte de acte normative sunt: a) calitatea principalilor factori de mediu: apa potabil i de imbiere, aerul ambiant i interior, zgomot, locuin i habitat, substane chimice, produse cosmetice, radiaii ionizante, vectori, deeuri etc.; b) monitorizarea strii de sntate; c) promovarea sntii; d) calitatea alimentului; e) calitatea unitilor i serviciilor turistice; f) calitatea mediului de munc i sntatea in munc; g) colectivitile de copii i tineri;

h) evaluarea efectelor factorilor de mediu asupra sntii populaiei; i) asigurarea condiiilor de igien in uniti sanitare; j) servicii de laborator; k) planificare familial; l) sigurana transfuziei sanguine; m) norme privind alte domenii ale sntii publice; n) prevenirea consumului ilegal de droguri Ministerul Sanatatii Publice are urmatoarele atributii: a) supravegheaza evolutia starii de sanatate a populatiei in raport cu calitatea mediului; b) controleaza calitatea apei si a produselor alimentare; c) elaboreaza, in colaborare cu autoritatea centrala pentru protectia mediului, norme de igiena a mediului si controleaza respectarea acestora; d) raporteaza periodic despre influenta mediului asupra sanatatii populatiei si colaboreaza cu

52
autoritatea centrala pentru protectia mediului in stabilirea si aplicarea masurilor privind ameliorarea calitatii vietii; e) colaboreaza cu celelalte ministere cu retea sanitara proprie in vederea cunoasterii exacte a starii de sanatate a populatiei si de protectie a mediului din domeniile lor de activitate. Responsabilitatea pentru asigurarea sntii publice revine Ministerului Sntii Publice, autoritilor de sntate public teritoriale, precum i autoritilor de sntate public din cadrul ministerelor i instituiilor cu reea sanitar proprie. Autoritile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sntii Publice, cu personalitate juridic, reprezentand autoritatea de sntate public la nivel local. In mod similar se pot organiza autoriti de sntate public in cadrul ministerelor care colaboreaz cu unitile deconcentrate ale Ministerului Sntii Publice. Institutele sau centrele de sntate public sunt instituii publice regionale sau naionale, cu personalitate juridic, in subordinea Ministerului Sntii Publice, i care coordoneaz tehnic i metodologic activitatea de specialitate in domeniul fundamentrii, elaborrii i implementrii strategiilor privitoare la prevenirea imbolnvirilor, controlul bolilor transmisibile i netransmisibile i a politicilor de sntate public din domeniile specifice, la nivel naional i/sau regional. Institutele naionale de cercetare-dezvoltare in domeniile sntii publice sunt instituii publice cu personalitate juridic, in coordonarea Ministerului Sntii Publice. Autoritile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridic, subordonate Ministerului Sntii Publice, care pun in aplicare politica i programele naionale de sntate public pe plan local, identific problemele locale prioritare de sntate public, elaboreaz i implementeaz aciuni locale de sntate public, identific posibilele probleme de sntate public sau ameninri la adresa sntii unei comuniti; coordoneaz studii asupra problemelor de sntate ale populaiei din teritoriul dat; Unitile subordonate Ministerului Sntii Publice 1. Direciile sanitare judeene, respectiv a municipiului Bucureti

2. Inspectoratele de sntate public judeene, respectiv al municipiului Bucureti 3. Institutul de Sntate Public Bucureti 4. Institutul de Sntate Public Cluj-Napoca 5. Institutul de Sntate Public Iai 6. Institutul de Sntate Public Timioara 7. Institutul de Management al Serviciilor de Sntate Bucureti 8. Institutul Oncologic Bucureti 9. Institutul de Medicin Legal "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucureti 10. Institutul Naional de Gerontologie i Geriatrie "Ana Aslan" Bucureti 11. Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureti 12. Institutul pentru Ocrotirea Mamei i Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureti 13. Institutul "Cantacuzino" Bucureti 14. Institutul "Victor Babe" Bucureti 15. Institutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricu" Cluj-Napoca 16. Institutul de Medicin Fizic, Balneoclimatologie i Recuperare Medical Bucureti 17. Institutul de Fiziologie Normal i Patologic "D. Danielopolu" Bucureti 18. Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon" Bucureti 19. Institutul de Nutriie i Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureti 20. Institutul de Boli Cerebrovasculare Bucureti 21. Institutul Naional de Medicin Sportiv Bucureti 22. Institutul de Cardiologie "Prof. Dr. C. Iliescu" Bucureti 23. Institutul Inimii Cluj-Napoca 24. Institutul Naional de Hematologie Transfuzional Bucureti 25. Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului i Cercetrii Farmaceutice "Petre Ionescu Stoian" Bucureti 26. Centrul Medical de Fonoaudiologie i Chirurgie Funcional O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociot" Bucureti 27. Centrele de cardiologie din Targu Mure, Timioara, Iai 28. Centrul de Perfecionare Postuniversitar a Medicilor i Farmacitilor Bucureti

53
29. Centrul de Perfecionare i Pregtire de Specialitate a Asistenilor Medicali Bucureti 30. Centrul pentru Controlul de Stat al Produselor Biologice de Uz Uman Bucureti 31. Centrul de Calcul i Statistic Sanitar Bucureti 32. Academia de tiine Medicale Bucureti 33. Oficiul Central de Stocare Bucureti 34. Staia Central de Salvare 35. Staia de Verificare i Intreinere a Aparaturii Medicale 36. Regia Autonom "Unifarm" Bucureti Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti Sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sanatatii Publice, cu personalitate juridica, care pun in aplicare politica si programele nationale de sanatate pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sanatate publica, elaboreaza si implementeaza actiuni locale de sanatate publica. Pentru punerea in aplicare a politicii de sanatate publica la nivel local, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti au, in principal, urmatoarele atributii: a) evalueaza, coordoneaza si monitorizeaza modul de asigurare a asistentei medicale curative si profilactice din unitatile sanitare de pe teritoriul arondat, inclusiv pentru unitatile sanitare din subordinea

Ministerului Sanatatii Publice, luand masuri pentru asigurarea accesului la asistenta medicala a oricarei persoane din raza judetului; b) urmaresc aplicarea criteriilor de control al calitatii serviciilor medicale; c) coordoneaza si monitorizeaza asistenta materno-infantila; d) evalueaza resursele umane de la nivelul asistentei medicale in relatie cu nevoile comunitare identificate prin actiuni specifice; e) participa la programele de instruire a personalului din serviciile de sanatate publica si a populatiei; f) organizeaza actiuni de prevenire a imbolnavirilor si de promovare a sanatatii; g) colecteaza si inregistreaza date privind sanatatea populatiei, utilizand informatiile in scopul identificarii problemelor de sanatate ale acesteia; h) identifica problemele de sanatate publica sau amenintari la adresa sanatatii unei comunitati; i) rezolva problemele de sanatate publica aparute in randul persoanelor apartinand grupurilor defavorizate; j) elaboreaza studii asupra problemelor de sanatate ale populatiei din teritoriul dat; k) stabilesc relatii de colaborare cu institutii si organizatii, in vederea desfasurarii de actiuni comune in domeniul sanatatii publice; l) coordoneaza activitatea serviciilor de ambulanta judetene si a municipiului Bucuresti; m) organizeaza si coordoneaza asistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si alte situatii deosebite; n) autorizeaza furnizorii de servicii de asistenta medicala prespitaliceasca si de transport sanitar care functioneaza in plan teritorial; o) evalueaza si autorizeaza din punct de vedere sanitar, conform prevederilor legale, unitatile sanitare din teritoriu; p) constituie si gestioneaza rezerva antiepidemica la nivel judetean; q) colaboreaza cu autoritatile locale in aplicarea reglementarilor din domeniul sanatatii publice, in conditiile legii; r) organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale de la unitatile sanitare publice sau private si transmit rapoarte statistice lunare catre institutiile desemnate sa centralizeze aceste informatii; s) intocmesc rapoarte anuale privind starea de sanatate a comunitatii, pe care le inainteaza Ministerului Sanatatii Publice, precum si partenerilor institutionali la nivel local; t) coordoneaza, la nivel local, implementarea activitatilor ce decurg din obligatiile asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sanatatii; u) incheie contracte cu furnizorii de servicii medicale pentru servicii de sanatate publica; v) prin serviciul programe de sanatate judetean/regional, incheie contracte de prestari de servicii

54
cu medicii de familie pentru realizarea evidentei continue a tratamentului si monitorizarea pacientilor cuprinsi in unele programe de sanatate; w) colecteaza si inregistreaza datele privind tipurile, cantitatea si modul de gestionare a deseurilor generate in unitatile medicale din zonele din jurisdictie. Avizarea sanitar reprezint procesul de analiz care condiioneaz, din punct de vedere tehnic,

amplasarea, construcia, amenajarea obiectivelor economice i social-culturale de conformarea la normele de igien i de sntate public. Autorizaia sanitar reprezint un act tehnic i juridic eliberat in scris de ctre autoritatea local de sntate public, prin care sunt stabilite condiiile i/sau parametrii de funcionare ai unei activiti existente ori de punere in funciune a unei activiti in obiective de interes public. Viza anual reprezint actul de constatare, eliberat in scris de ctre autoritatea local de sntate public, privind respectarea conformitii cu autorizarea sanitar eliberat anterior. Avizul sanitar i autorizaia sanitar atest c sunt intrunite condiiile igienico-sanitare necesare pentru conformarea la normele de igien i de sntate public in vederea protejrii sntii publice. Activitatea de avizare-autorizare sanitar se desfoar in cadrul direciilor de sntate public judeene i a municipiului Bucureti, al direciilor de specialitate din cadrul ministerelor cu reea sanitar proprie, de ctre personalul biroului pentru avize i autorizaii sanitare. Documentele necesare pentru solicitarea avizului sanitar al obiectivelor i al activitilor desfurate in acestea sunt: La documentele necesare pentru obinerea avizului sanitar se va solicita, dac este cazul, conform prevederilor legale in vigoare, studiul de impact asupra strii de sntate a populaiei din zon. Studiul de impact asupra sntii populaiei din zon va cuprinde cel puin urmtoarele elemente: a) caracterizarea nivelului de expunere a populaiei; b) caracterizarea efectelor asupra sntii, consecutiv realizrii obiectivului; c) evaluarea impactului asupra strii de sntate a populaiei; d) condiiile de conformare pentru prevenirea efectelor.Programul de conformare reprezint un plan de msuri cuprinzand etape care trebuie parcurse in intervale de timp precizate, prin prevederile autorizaiei sanitare, de ctre titularul activitii, sub controlul autoritii de sntate public local, in scopul respectrii reglementrilor privind sntatea public; e) planul de monitorizare a aplicrii condiiilor de conformare i a efectelor asupra strii de sntate. La cererea unor persoane fizice sau juridice, autoritatile de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, efectueaza, potrivit dispozitiilor legale, servicii de sanatate publica pentru care se percep tarife potrivit actelor normative in vigoare. Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti avizeaza si supun aprobarii conducerii Ministerului Sanatatii Publice propunerile unitatilor sanitare privind structura organizatorica, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului si a denumirilor acestora. Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti indruma si coordoneaza activitatea de sanatate publica a cabinetelor medicale de medicina de familie si a celor de specialitate din ambulatoriu, indiferent de forma de organizare a acestora, iar in cazul in care constata incalcari ale

reglementarilor in vigoare referitoare la sanatatea publica, aplica masurile ce se impun, in conditiile legii. Veniturile realizate de autoritatile de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, constituie venituri proprii, care se folosesc in conditiile legii. Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti desemneaza reprezentanti in consiliul consultativ al spitalelor publice. Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti afiseaza pe site-ul lor proiectul bugetelor de venituri si cheltuieli ale spitalelor publice si analizeaza executia bugetelor de venituri si cheltuieli lunare si trimestriale, pe care le inainteaza Ministerului Sanatatii Publice. Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti participa la coordonarea acordarii primului ajutor calificat impreuna cu inspectoratele pentru situatii de urgenta si cu alte structuri ale Ministerului Sanatatii Publice. Prin Serviciul programe de sanatate autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti asigura implementarea si finantarea, in functie de sursa de venit, a programelor nationale de sanatate la nivel local. Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti asigura si raspund atat de

55
activitatea de promovare a sanatatii, preventie si profilaxie in teritoriul arondat, cat si de activitatea privind asistenta comunitara. Laboratorul igiena radiatiilor: a) coordoneaza activitatile pentru protejarea sanatatii populatiei si prevenirea efectelor asociate radiatiilor ionizante; b) asigura colectarea si raportarea datelor privind sanatatea populatiei in relatie cu radiatiile ionizante; c) participa la elaborarea Raportului starii de sanatate a comunitatii; d) efectueaza, din proprie initiativa sau la cererea tertilor, determinari ale nivelurilor de radiatii, consultanta de specialitate; e) controleza aplicarea normelor de securitate nucleara si igiena radiatiilor; f) avizeaza si autorizeaza sanitar unitatile in care se desfasoara practici si activitati nucleare; g) elaboreaza referatele de evaluare pentru unitatile supuse avizarii/autorizarii sanitare; h) verifica respectarea normelor de igiena radiatiilor ionizante in unitatile autorizate si in laboratoarele de profil; i) participa la elaborarea planurilor de actiuni privind implementarea in plan judetean a acquisului comunitar; j) participa la elaborarea planului de actiune in caz de catastrofa; k) intervine in caz de accident nuclear sau de urgenta radiologica; l) evalueaza nivelul expunerii medicale la radiatii ionizante a populatiei prin programe de asigurare si control al calitatii; m) alte atributii specifice stabilite de directorul executiv adjunct de sanatate publica. Serviciul/Biroul de supravegherea si controlul bolilor profesionale: a) realizeaza registrul de evidenta a bolilor profesionale la nivel teritorial, efectuand cercetarea si

documentarea cazurilor suspecte de boala, declararea si inregistrarea bolilor profesionale; selecteaza cazurile si transmite fise BP2/rapoarte partenerilor institutionali, conform prevederilor legale; b) inregistreaza cazurile de boli legate de profesie si indicii de morbiditate profesionala cu incapacitate temporara de munca; c) realizeaza expertize in domeniul sanatatii ocupationale; d) centralizeaza si analizeaza situatia angajatilor expusi la noxe din teritoriu; e) asigura organizarea activitatilor de colectare si raportare a datelor necesare identificarii problemelor de sanatate ocupationala si a operatorilor specializati in interventii eficiente din piata de servicii medicale de medicina muncii; f) participa cu rapoarte la elaborarea sintezelor nationale privind sanatatea in relatie cu mediul ocupational; g) deruleaza studii multidisciplinare asupra problemelor de sanatate mediu securitate in teritoriul dat; h) organizeaza actiuni de prevenire a imbolnavirilor profesionale si de promovare a sanatatii in munca; i) evalueaza aplicarea normelor la locul de munca pentru supravegherea gravidelor cu risc maternal; j) participa la implementarea programelor privind protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc ocupationali; k) coordoneaza activitatea structurilor medicale de medicina muncii din teritoriu si urmareste aplicarea criteriilor de control al calitatii serviciilor de medicina muncii; I) stocheaza datele medicale de la angajatorii aflati in procedura de faliment; m) participa la aplicarea legislatiei privind incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite si speciale; n) efectueaza, la cererea tertilor, evaluarea factorilor de risc profesional; o)evalueaza aplicarea normelor privind asigurarea supravegherii medicale a persoanei expuse profesional, in concordanta cu prevederile legale si cu riscurile profesionale; p) elaboreaza referatele de evaluare a unitatilor/ activitatilor supuse avizarii sanitare; q) participa la elaborarea si executia planurilor de actiuni privind implementarea in plan judetean a

56
acquis-ului comunitar in domeniul sanatatii si securitatii in munca. Serviciul/Biroul evaluarea factorilor de mediu si avizarea/autorizarea sanitara: a) implementeaza la nivel local activitatile cuprinse in programul comunitar de sanatate publica privind protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc in relatie cu mediul si cu alimentele; b) monitorizeaza realizarea indicatorilor specifici din cadrul acestor programe; c) efectueaza, la cererea tertilor, consultanta de specialitate; d) desfasoara activitatea de evaluare a conformarii la normele de igiena si sanatate publica a proiectelor de amenajare-construire si elaboreaza referatele de evaluare in vederea avizarii/autorizarii sanitare; e) participa la elaborarea si executia planurilor de actiuni privind implementarea legislatiei si de consolidare institutionala la nivel local; f) participa la efectuarea investigatiilor epidemiologice a toxiinfectiilor alimentare, in colaborare cu celelalte structuri cu atributii specifice; g) colecteaza si inregistreaza datele privind tipurile, cantitatea si modul de gestionare a deseurilor

generate in unitatile medicale din teritoriu; h) desfasoara activitati specifice in cadrul planurilor de interventie in situatii de urgenta; i) coordoneaza studiile populationale privind evolutia sanatatii in raport cu factorii de mediu si cu alimentele, in teritoriul dat; j) participa la elaborarea Raportului privind starea de sanatate a populatiei; k) gestioneaza si actualizeaza baza de date privind avizarea/autorizarea sanitara si transmite structurii de inspectie sanitara de stat datele nou-introduse; l) indeplineste alte atributii specifice stabilite de directorul executiv adjunct de sanatate publica. AUTORITATEA NAIONAL PENTRU PROTECIA CONSUMATORILOR Este organul de specialitate al administraiei publice centrale aflat in subordinea Guvernului i in coordonarea primului-ministru. Atribuii: coordoneaz i realizeaz strategia i politica Guvernului in domeniul proteciei consumatorilor; acioneaz pentru prevenirea i combaterea practicilor care duneaz vieii, sntii, securitii i intereselor economice ale consumatorilor; asigur armonizarea cadrului legislativ naional cu reglementrile din Uniunea European in domeniul proteciei consumatorilor; desfoar activitatea de informare i educare a cetenilor privind drepturile pe care le au in calitate de consumatori; evalueaz efectele pe pia ale sistemelor de supraveghere a produselor i serviciilor destinate consumatorilor; efectueaz activiti de analiz i marcare a metalelor preioase i aliajelor lor i de expertizare a acestora i a pietrelor preioase; autorizeaz persoanele fizice i juridice, in condiiile legii, s efectueze operaiuni cu metale preioase, aliaje ale acestora i pietre preioase; particip, impreun cu alte organe ale administraiei publice centrale i locale de specialitate cu atribuii in domeniu i cu organisme neguvernamentale ale consumatorilor, la elaborarea strategiei in domeniul proteciei consumatorilor, asigurand corelarea acestora cu cea existent in Uniunea European efectueaz analize i incercri in laboratoarele acreditate conform legii sau in laboratoare proprii ori agreate; efectueaz sau finaneaz studii i teste comparative cu privire la calitatea produselor i serviciilor destinate consumatorilor;

57
editeaz publicaii de specialitate in domeniul proteciei consumatorilor sprijin asociaiile de consumatori in vederea atingerii obiectivelor prevzute de lege; sprijin asociaiile de consumatori in aciunea de infiinare i funcionare a centrelor de consultan, informare i educare a consumatorilor informeaz permanent consumatorii asupra produselor i serviciilor care prezint riscuri pentru sntatea i securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice; primete i rezolv sau, dup caz, transmite spre soluionare celor in drept, potrivit competenelor, sesizrile asociaiilor pentru protecia consumatorilor, precum i sesizrile persoanelor fizice sau juridice cu privire la inclcarea drepturilor consumatorilor; urmrete legalitatea publicitii pentru produsele i serviciile destinate consumatorilor. In subordinea ANPC se afl: oficiile judeene pentru protecia consumatorilor, Oficiul pentru Protecia Consumatorilor al Municipiului Bucureti i Centrul Naional pentru Incercarea i Expertiza Produselor Larex Bucureti. In structura OPC Bucureti funcioneaz i Laboratorul pentru Analiza Calitii Vinurilor i Buturilor Alcoolice.

CENTRUL NAIONAL PENTRU NCERCAREA I EXPERTIZAREA PRODUSELOR LAREX Este instituia public cu personalitate juridic aflat in subordinea ANPC. In calitate de organism neutru de incercare i certificare, desfoar (potrivit art. 2 din h.g. nr. 625/1999), urmtoarele activiti: execut incercri i expertize asupra produselor prelevate de inspectorii ANPC; efectueaz incercri asupra produselor fabricate in ar sau importate, confirmand prin documentele emise parametrii calitativi reali, in condiiile stabilite de SR EN 45001 Criterii generale pentru funcionarea laboratoarelor de incercri; execut expertize in vederea rezolvrii problemelor de incadrare vamal a stabilirii parametrilor caltativi i de securitate pentru produsele ce urmeaz a fi valorificate prin direciile generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat, a caracterizrii produselor ce constituite obiectul unor anchete ale Grzii Financiare, in condiiile legii, certificrii ale produselor fabricate in ar sau importate, la solicitarea agenilor economici; execut incercri necesare obinerii licenelor de fabricaie pentru produsele alimentare; efectueaz studii i incercri privind materialele de ambalat i ambalarea produselor in vederea asigurrii conservrii calitii acestora; elaboreaz metode i proceduri privind incercarea produselor, CNIEP-LAREX are sediul principal in municipiul Bucureti i laboratoare in oraele: Arad, Baia Mare, Constana, Galai, Iai, Oradea, Satu Mare, Sibiu. In aceste laboratoare, se execut analize fizico-chimie, microbiologice i fizico-mecanice in vederea certificrii diverselor produse LAREX au sistemul de management al calitii implementat i certificat din anul 1995. AUTORITATEA NAIONAL SANITAR-VETERINAR I PENTRU SIGURANA ALIMENTELOR Este instituia public cu personalitate juridic, care reprezint administraia veterinar i funcioneaz in subordinea Ministerului Agriculturii, Apelor i Dezvoltrii Rurale. In subordinea acesteia se afl: Institutul de Diagnostic i Sntate Animal; Institutul de Igien i Sntate Public Veterinar; Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar; Direciile sanitare veterinare judeene i a municipiului Bucureti, inclusiv laboratoarele sanitare veterinare de stat; Circumscripiile sanitare veterinare zonale;

58
Circumscripiile sanitare veterinare pentru controlul produselor de origine animal; Inspectorate de control sanitar veterinar de frontier. Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor are urmtoarele atribuii. stabilete normele sanitare veterinare unice i obligatorii pentru toate persoanele juridice sau fizice deintoare de animale, pentru cele care prelucreaz depoziteaz, transport i valorific produse de origine animal; aprob metode i tehnici pentru expertiza produselor de origine animal i a furajelor, precum i pentru controlul medicamentelor i produselor biologice i a altor produse de uz veterinar; emite autorizaii sanitare veterinare de funcionare a obiectivelor i activitilor specifice acestui domeniu; emite avize sanitare veterinare de import, export- tranzit,amplasare, proiectare i construire a obiectivelor supuse controlului sanitar veterinar.

emite certificate sanitar veterinare de transport animale, produse de origine animal, furaje i alte mrfuri supuse controlului sanitar veterinar; emite certificate de sntate pentru export animale i certificate sanitare veterinare pentru exportul produselor, al subproduselor comestibile i necomestibile de origine animal. Direciile sanitar-veterinare judeene i Direcia Sanitar Veterinar a Municipiului Bucureti se ocup cu: verificarea materiilor prime, ingredientelor i a altor produse folosite pentru prepararea i producia alimentelor, produselor semifabricate i produselor finite; verificarea condiiior de amplasare i de igien a unitilor in care alimentele sunt procesate, verificarea mijloacelor de transport a echipamentelor i mijloacelor tehnologice utilizate in procesarea alimentelor; verificarea persoanelor care lucreaz in unitile care produc, prelucreaz, depoziteaz, transport sau comercializeaz alimente, pentru a stabili dac ele indeplinesc condiiile de sntate i igien. AUTORITATEA RUTIER ROMN (A.R.R.) Este organismul tehnic specializat al ministerului. Dintre atribuiile sale menionm: exercit inspecia i controlul de stat privind respectarea reglementrilor interne i internaionale specifice transporturilor rutiere, referitoare la condiiile de siguran a transporturilor rutiere i de protecie a mediului, controleaz respectarea normelor obligatorii de securitte rutier; controleaz respectarea normelor de calitate a serviciilor publice de transport rutier de ctre operatorii de transport; controleaz starea fizic a infrastructurii rutiere i propune msuri de inlturare a pericolelor privind securitatea rutier; elaboreaz programe de transport rutier public de persoane prin servicii regulate; analizeaz i rezolv reclamaiile, sesizrile i propunerile privind calitatea serviciilor publice i modul de acordare a licenelor de transport, a licenelor de execuie i a autorizailor de transport internaional; AUTORITATEA FEROVIAR ROMN (AFER) Este organismul tehnic specializat al ministerului. Dintre atribuiile sale menionm: supravegheaz respectarea reglementrilor i instruciunilor privitoare la sigurana circulaiei, securitatea transporturilor, protecia mediului i calitatea serviciilor publice in transportul feroviar i cu metroul; efectueaz verificri i incercri de laborator pentru determinarea conformitii produselor i

59
serviciilor, din punct de vedere al caracteristicilor i parametrilor determinani pentru sigurana circulaiei, protecia vieii i a mediului inconjurtor, aferente transportului feroviar, cu metroul i transportul urban pe ine. certific produse, servicii i sisteme de management ale calitii i in alte domenii pentru care este acreditat la nivel naional sau internaional. AUTORITATEA NAVAL ROMN (ANR) Este instituia public cu personalitate juridic, aflat in subordinea Ministerului Transporturilor, Construciilor i Turismului. Dintre atribuiile sale menionm: controleaz i supravegheaz din punct de vedere al siguranei activitatea de salvamar, de agrement nautic, de pescuit industrial i sportiv; organizeaz sistemul de asisten, cutare i salvare in apele naionale navigabile; coordoneaz activitile de cutare i salvare de viei omeneti, a navelor sau oricror alte bunuri i a aeronavelor aflate in pericol pe mare i in apele naionale navigabile ale Romaniei;

protecia apelor navigabile impotriva polurii de ctre nave; certific sistemele pentru asigurarea calitii diferiilor ageni economici; inspecteaz, in vederea certificrii, sistemele de management privind operarea in siguran a navelor i prevenirea polurii mediului. AUTORITATEA NAIONAL DE REGLEMENTARE N DOMENIUL ENERGIEI (ANRE) ANRE este o institutie publica autonoma de interes national cu personalitate juridica, in coordonarea directa a primului ministru, cu misiunea de a crea si aplica sistemul de reglementari necesar functionarii sectorului si pietei energiei electrice si termice in conditii de eficienta, concurenta, transparenta si protectie a consumatorilor. Dintre atribuiile acesteia menionm: stabilete criteriile i metodele pentru calculul tarifelor i al preurilor in sectorul energiei electrice i termice, cu avizul oficiului concurenei; soluineaz neinelegerile legate de incheierea contractelor de furnizare a energiei electrice i termice; urmrete aplicarea standardelor de calitate in domeniul serviciilor specifice sectorului energiei electrice i termice; stabilete contractele-cadru privind vanzarea, achiziia, precum i furnizarea energiei electrice i termice la consumatori finali; stabilete criteriile de eligibilitate a consumatorului de energie electric. AUTORITATEA NAIONAL DE REGLEMENTARE N DOMENIUL GAZELOR NATURALE (ANRGN) Este instituia public cu personalitate juridic aflat in cordonarea Ministerului Industriei i Comerului, dintre atribuiile acesteia menionm ( potrivit O.G. nr. 41/2000): stabilete criteriile i metodele pentru calculul preurilor i al tarifelor, in sectorul gazelor naturale avand in vedere protejarea intereselor consumatorilor de gaze naturale; urmrete aplicarea standardelor de calitate in domeniul serviciilor specifice sectorului gazelor naturale; particip, impreun cu organismle abilitate de lege, la activitatea de agrementare tehnic a produselor, procedeelor i echipamentelor noi, precum i la cea de autorizare i acreditare a laboratoarelor de analiz i incercri in domeniul gazelor naturale; elaboreaz metodologia proprie de urmrire i control in vederea respectrii de ctre furnizorii de gaze naturale a criteriilor i metodelor de calcul al preurilor i tarifelor. Departamentul Preuri, Tarife, Reglementri Comerciale, Protecia Consumatorilor are in

60
subordine: a) Direcia Preuri, Tarife, Analiz Costuri, Supraveghere Pia; b) Serviciul Reglementare Pia de Gaze; c) Serviciul Metodologii, Contracte; d) Biroul Protecia Consumatorilor. Direcia Preuri, Tarife, Analiz Costuri, Supraveghere Pia are in subordine: a) Serviciul Preuri, Tarife; b) Serviciul Analiz Costuri; c) Serviciul Supraveghere Pia. Serviciul Preuri, Tarife are, in principal, urmtoarele atribuii: a) elaboreaz criteriile i metodele pentru aprobarea preurilor i stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale; b) analizeaz i verific propunerile inaintate de agenii economici din sectorul gazelor naturale

pentru stabilirea preurilor i a tarifelor aplicate consumatorilor de gaze naturale, conform criteriilor i metodelor aprobate; c) actualizeaz modelul computerizat de calcul al preurilor i tarifelor; d) redacteaz materiale de specialitate cu privire la sistemul de preuri i tarife; e) monitorizeaz respectarea criteriilor i a metodelor pentru aprobarea preurilor i stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale; f) particip la soluionarea sesizrilor consumatorilor privind respectarea preurilor i tarifelor reglementate; g) intocmete prognoze privind preul gazelor naturale i tarifele de sistem; h) evalueaz acoperirea cu surse a consumului intern de gaze naturale. Serviciul Analiz Costuri are, in principal, urmtoarele atribuii: a) analizeaz costurile de operare i de capital prezentate de operatorii liceniai la fundamentarea preurilor i a tarifelor reglementate; b) elaborareaz metodologia de intocmire a evidenelor contabile reglementate i analizeaz conformitatea acestora cu reglementrile emise; c) elaboreaz setul de indicatori de referin pentru analiza eficienei economice; analizeaz evoluia acestora pentru activitile reglementate i operatori; d) creeaz baza de date privind activele corporale ale operatorilor i evoluia indicatorilor de referin pe activiti i operatori; e) elaboreaz rapoarte anuale privind evoluia indicatorilor de referin i inainteaz propuneri de creterea a eficienei economice; f) fundamenteaz, la inceputul fiecrei perioade de reglementare, rata de cretere a eficienei economice aferent fiecrei activiti reglementate. Serviciul Supraveghere Pia are, in principal, urmtoarele atribuii: a) stabilete i revizuiete periodic metodologia de monitorizare a pieei interne a gazelor naturale; b) monitorizeaz piaa intern de gaze naturale, conform reglementrilor in vigoare i elaboreaz rapoarte lunare, respectiv anuale, de monitorizare; c) intocmete raportri statistice anuale privind piaa gazelor naturale; d) intocmete raportri statistice semestriale privind preurile de pe piaa gazelor naturale; e) intocmete anual raportri privind piaa intern de gaze naturale in vederea regularizrii facturilor emise de compartimentul economic. Serviciul Reglementare Pia de Gaze are, in principal, urmtoarele atribuii: a) elaboreaz reglementri privind funcionarea pieei, transparena tranzaciilor, prevenirea abuzului de poziie dominant; b) elaboreaz reglementrile privind funcionarea operatorului de pia i supravegheaz activitatea acestuia; c) elaboreaz reglementri privind funcionarea pieei de echilibrare i a pieei de capaciti; d) elaboreaz reglementri privind piaa spot a gazelor naturale; e) asigur elaborarea regulilor comerciale specifice domeniului de activitate;

61
Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Comunicatii (ANCOM), institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Guvernului, finantata integral din venituri proprii. ANRCTI indeplineste urmatoarele functii: de elaborare si adoptare de norme tehnice, de initiere de standarde nationale, de propunere

spre adoptare a standardelor internationale ca standarde nationale si de adoptare de reglementari tehnice care sa declare obligatorie aplicarea standardelor in domeniul comunicatiilor electronice, tehnologiei informatiei si al serviciilor postale, precum si pentru utilizarea resurselor de numerotatie; de reglementare a activitatilor in domeniul comunicatiilor electronice, tehnologiei informatiei, al serviciilor postale si al resurselor de numerotatie, prin adoptarea si implementarea de decizii cu caracter normativ si individual, precum si de proceduri functionale, operationale si financiare prin care se pun in aplicare politicile in domeniu, de urmarire si control al respectarii promovarea transparenei fa de utilizatorii, prin informarea corespunztoare a acestora de ctre furnizorii de reele i servicii de pe pieele de comunicaie electronice i servicii potale, inclusiv cu privire la tarife i la celelalte condiii de utilizare a serviciilor; protecia drepturilor i a intereselor utilizatorilor cu privire la serviciile i reelele de comunicaii potale, inclusiv prin luarea tuturor murilor necesare pentru ca utilizatorii s obin un maxim de beneficii incondiiile unei piee concureniale, in ceea ce privete diveristatea ofertei, tarifele i calitatea serviciilor; protecia drepturilor persoanelor, in special a dreptului la viaa privat, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal in sectoarele de comunicaii electronice i servicii potale; promovarea integritii i securitii reelelor publice de comunicaii; elaboreaz i actualizeaz autorizaia general pentru tipurile de reele i servicii, prin care stabilete condiiile in care acestea pot fi furnizate, determinand astfel drepturile i obligaiile care revin furnizorilor fiecrui tip de reea sau de serviciu; asigur administrarea i gestionarea la nivel naional a resurselor de numerotaie pentru toi furnizorii de servicii de comunicaii electronice destinate publicului. AUTORITATEA NAIONAL DE REGLEMENTARE N DOMENIUL SERVICIILOR DE GOSPODRIE COMUNAL (ANRSC) Este instituia public de interes naional cu personalitate juridic aflat in coordonarea Ministerului Administraiei Publice i are ca scop reglementarea, monitorizarea i controlul la nivel central al activitilor din sfera serviciilor publice de gospodrie comunal care funcioneaz in condiii de monopol natural. ANRSC ii desfoar activitatea in temeiul urmtoarelor principii: protejarea interesului utilizatorului; asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru toi operatorii furnizori/prestatori de servicii publice de gospodrie comunal; crearea i asigurarea unui mediu concurenial i stimularea ptrunderii capitalului privat in sfera serviciilor publice de gospodrie comunal; protecia i conservarea mediului natural i/sau construit; Dintre atribuiile acesteia menionm: atestarea /autorizarea operatorilor furnizori/prestatori de servicii publice de gospodrie comunal; elaborarea metodologic de stabilire, ajustare i modificare a preurilor i tarifelor pentru serviciile publice de gospodrie comunal; aprob contractele-cadru de achiziie i de vanzare a produselor i serviciilor de gospodrire comunal limiteaz efectele caracterului de monopol natural al unor servicii publice de gospodrire comunal i restrange domeniile in care se manifest acestea.

62

AUTORITATEA NATIONALA A VAMILOR Autoritatea vamal poate controla mrfurilesupuse reglementrilor vamale, in orice loc s-ar afla pe teritoriul rii. Pe durata controlului i verificrilor efectuate de personalul vamal cu atribuii in acest domeniu, se pot reine, potrivit legii, de la persoanele fizice i juridice, documente de orice natur i pe orice fel de suport, care pot facilita indeplinirea misiunii de control. Reinerea documentelor se face pe baza unui procesverbal. In acest scop, autoritatea vamal poate: a) verifica, in condiiile legii, cldiri, depozite,terenuri, mijloace de transport susceptibile de a transporta mrfuri supuse unui regim vamal sau care ar trebui supuse unui regim vamal, precum i orice alte obiective; b) preleva, in condiiile legii, probe pe care le analizeaz in laboratoarele proprii sau agreate, in vederea identificrii i expertizrii mrfurilor; c) efectua investigaii, supravegheri i verificri in cazurile in care sunt semnalate situaii de inclcare a reglementrilor vamale; d) desfura activitile necesare pentru gestionarea riscurilor; e) exercita controlul ulterior la sediul agenilor economici asupra schimbului de mrfuri dintre Romania i alte ri, in scopul verificrii respectrii reglementrilor vamale; f) identifica, pe baz de documente, persoanele care se afl in raza de activitate a biroului vamal, precum i persoanele care au legtur cu mrfurile i se afl in locurile verificate potrivit lit.a); g) participa, in condiiile legii, la realizarea livrrilor supravegheate; h) coopera direct cu alte instituii centrale romane sau cu administraii vamale strine, in condiiile legii i cu respectarea obligaiilor ce decurg din conveniile i inelegerile la care Romania este parte; i) culege, prelucra i utiliza informaii specifice necesare pentru prevenirea i combaterea inclcrii reglementrilor vamale, inclusiv prin gestionarea, potrivit legii, a unor baze de date privind schimbul de mrfuri. AGENIA NATIONALA PENTRU PROTECIA MEDIULUI Agenia Naional pentru Protecia Mediului este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, in subordinea Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor, cu competene in implementarea legislaiei in domeniul proteciei mediului. Agenia Naional pentru Protecia Mediului exercit, in condiiile legii, atribuii privind planificarea strategic, monitorizarea factorilor de mediu, autorizarea activitilor cu impact asupra mediului, implementarea legislaiei i politicilor de mediu la nivel naional, regional i local, stabilite de ctre Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor prin regulamentele de organizare i funcionare. Ageniile regionale i ageniile judeene pentru protecia mediului trec din subordinea Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor in subordinea Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului. Ageniile regionale pentru protecia mediului se reorganizeaz ca instituii publice cu personalitate

juridic i structur funcional distinct, in subordinea Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului, finanate de la bugetul de stat. Ageniile judeene pentru protecia mediului sunt instituii publice cu personalitate juridic, in subordinea Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului, cu statut de servicii publice deconcentrate, finanate de la bugetul de stat. In structura Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului se organizeaz i funcioneaz laboratoarele naionale de referin pentru aer, deeuri, zgomot i vibraii, precum i pentru radioactivitate. In realizarea funciilor sale, Agenia Naional pentru Protecia Mediului are urmtoarele atribuii principale: a) autorizeaz activitile cu impact asupra mediului, in conformitate cu competenele stabilite in actele de reglementare, i coordoneaz acest proces la nivel naional, regional i local; b) constat neconformitile cu actele de autorizare emise i informeaz autoritatea de inspecie i control in domeniul proteciei mediului asupra acestora; c) adopt msurile legale in cazul neconformitilor cu actele de autorizare;

63
d) asigur suportul tehnic pentru elaborarea strategiilor i politicilor in domeniul proteciei mediului; e) coordoneaz realizarea planurilor de aciune sectoriale i a planului naional de aciune pentru protecia mediului; f) colaboreaz i asigur suportul tehnic pentru elaborarea proiectelor actelor de reglementare specifice promovate de ctre autoritatea central pentru protecia mediului; g) asigur funcionarea laboratoarelor naionale de referin pentru aer, deeuri, zgomot i vibraii, precum i pentru radioactivitate; h) monitorizeaz stadiul indeplinirii angajamentelor in domeniul proteciei mediului, asumate prin planurile de implementare negociate cu Comisia European in procesul de aderare la Uniunea European, i intocmete periodic rapoarte de evaluare pentru informarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului; i) asigur, in limita competenelor stabilite de ctre autoritatea public central in domeniul mediului, legtura cu Agenia European de Mediu; j) colaboreaz cu agenii naionale sau federale similare i desfoar aciuni de cooperare internaional cu avizul autoritii publice centrale pentru protecia mediului; k) elaboreaz rapoarte de sintez privind starea mediului i monitorizeaz procesul de conformare a operatorilor economici la cerinele legislaiei de mediu; l) monitorizeaz activitatea de administrare a ariilor naturale protejate i de protecie a monumentelor naturii; m) colaboreaz la derularea activitilor rezultate din angajamentele internaionale ale Romaniei in domeniul proteciei mediului; n) particip la programe i proiecte internaionale i la parteneriate in proiecte de interes public; o) faciliteaz accesul specialitilor la informaia tehnic de mediu i incurajeaz activitatea de cercetare in domeniul mediului; p) susine i se implic in iniiativele societii civile in domeniul proteciei mediului;

q) realizeaz pregtirea de specialitate a personalului aparinand autoritilor publice regionale i locale pentru protecia mediului i Grzii Naionale de Mediu, pe baza programului anual aprobat de autoritatea public central pentru protecia mediului; r) fundamenteaz tehnic integrarea cerinelor de mediu in politicile interdepartamentale i particip la lucrrile comisiei interministeriale de pe lang autoritatea public central pentru protecia mediului; Agenia Naional pentru Protecia Mediului organizeaz i coordoneaz Sistemul informaional naional de mediu. Agenia Naional pentru Protecia Mediului organizeaz i coordoneaz Sistemul naional de monitorizare integrat a mediului. Agenia Naional pentru Protecia Mediului se implic in procesul de educaie in domeniul proteciei mediului i editeaz materiale cu caracter informativ. Agenia Naional pentru Protecia Mediului furnizeaz, la cerere, informaii sau date de mediu, in conformitate cu prevederile legale. Agenia Naional pentru Protecia Mediului organizeaz cursuri de perfecionare a personalului autoritilor publice pentru protecia mediului, conform prevederilor legale. In scopul instruirii personalului, Agenia Naional pentru Protecia Mediului constituie, in condiiile legii, centre de perfecionare in domeniul proteciei mediului. Agenia Naional pentru Protecia Mediului organizeaz i coordoneaz secretariatele tehnice sau comisiile constituite la solicitarea autoritii publice centrale pentru protecia mediului. Agenia Naional pentru Protecia Mediului indeplinete i alte atribuii stabilite de ctre autoritatea public central pentru protecia mediului. Operatorii economici, autoritile i instituiile publice sunt obligate s comunice Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului informaiile de mediu solicitate, la termenele stabilite, i s coopereze pentru furnizarea unor informaii noi, in condiiile legii. Ageniile regionale pentru protecia mediului indeplinesc atribuiile Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului la nivel regional, in domeniile implementrii strategiilor i politicilor de mediu, legislaiei i reglementrilor in vigoare, i coordoneaz elaborarea planurilor de aciune la nivel regional. Ageniile regionale pentru protecia mediului emit acte de autorizare in domeniul proteciei

64
mediului, in conformitate cu competenele atribuite de Agenia Naional pentru Protecia Mediului, prevzute in actele de reglementare. Ageniile regionale pentru protecia mediului organizeaz colective pentru implementarea instrumentelor structurale la nivel regional, care sunt coordonate direct de autoritatea public central pentru protecia mediului. Agenia Naional pentru Protecia Mediului are in subordine 8 agenii regionale pentru protecia mediului, constituite in fiecare regiune de dezvoltare stabilit potrivit

prevederilor Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regional in Romania, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004, cu modificrile i completrile ulterioare. Ageniile regionale pentru protecia mediului sunt: a) Agenia Regional pentru Protecia Mediului Bacu pentru Regiunea 1 Nord-Est; b) Agenia Regional pentru Protecia Mediului Galai pentru Regiunea 2 Sud-Est; c) Agenia Regional pentru Protecia Mediului Piteti pentru Regiunea 3 Sud-Muntenia; d) Agenia Regional pentru Protecia Mediului Craiova pentru Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia; e) Agenia Regional pentru Protecia Mediului Timioara pentru Regiunea 5 Vest; f) Agenia Regional pentru Protecia Mediului Cluj-Napoca pentru Regiunea 6 Nord-Vest; g) Agenia Regional pentru Protecia Mediului Sibiu pentru Regiunea 7 Centru; h) Agenia Regional pentru Protecia Mediului Bucureti pentru Regiunea 8 Bucureti-Ilfov. Ageniile regionale pentru protecia mediului au urmtoarele atribuii principale: a) exercit, la nivel regional, atribuiile Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului, cu aprobarea acesteia; b) particip la elaborarea i monitorizarea planului de dezvoltare regional; c) colaboreaz cu ageniile judeene pentru protecia mediului din cadrul regiunii de dezvoltare pentru elaborarea rapoartelor de sintez i constituirea bazelor de date de mediu la nivel regional; d) coordoneaz elaborarea i monitorizarea planurilor de aciune regionale pentru protecia mediului; e) evalueaz i actualizeaz anual, in cooperare cu Garda Naional de Mediu i alte autoriti publice, planurile regionale proprii sau capitolele de mediu integrate in alte planuri regionale; f) asigur asisten de specialitate ageniilor judeene pentru protecia mediului; g) colaboreaz cu Garda Naional de Mediu in emiterea actelor de autorizare i in realizarea controlului conformrii i aplicrii legislaiei de mediu; h) gestioneaz i disponibilizeaz, in limita prevederilor legale, informaia de mediu la nivel regional. Ageniile judeene pentru protecia mediului indeplinesc atribuiile prevzute de legislaia in vigoare pentru autoritile publice teritoriale pentru protecia mediului la nivel judeean sau al municipiului Bucureti. Instituiile publice cu personalitate juridic, care funcioneaz in subordinea Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului, finanate integral din bugetul de stat, sunt: 8 agenii regionale pentru protecia mediului 42 agenii pentru protecia mediului judeene Agenia Naional pentru Protecia Mediului are rolul de a asigura funcionarea laboratoarelor naionale de referin pentru aer, deeuri, zgomot i vibraii, precum i pentru radioactivitate. Are urmtoarele atribuii in domeniul consumatorilor: asigur prin mijloace proprii i prin cooperare, cunoaterea strii de calitate a tuturor factorilor de mediu i evoluiei acestora, inclusiv a echilibrului ecologic i aplic pentru

65

fiecare caz in parte prevederile legale in domeniu; urmrete i analizeaz modul in care organele teritoriale judeene de specialitate, agenii economici de stat sau particulari i persoanele fizice de pe raza judeului ii realizeaz obligaiile ce le revin conform legii, cu privire la protecia mediului inconjurtor; controleaz i sprijin aplicarea msurilor de conservare a parcurilor naionale, rezervaiilor naturale, altor zone protejate i monumentelor naturii de pe raza judeului. Protecia mediului constituie un obiectiv de interes public major, care trebuie s susin dezvoltarea durabil a societii prin promovarea i aplicarea in orice activitate economic i social cu impact negativ asupra mediului a urmtoarelor principii: principiul precauiei in luarea deciziei; principiul prevenirii riscurilor ecologice i a producerii daunelor; principiul conservrii, biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; principiul poluatorul pltete. Protecia mediului constituie o obligaie a autoritilor administraiei publice centrale i locale, precum i a tuturor persoanelor fizice i juridice. Materializarea acestui deziderat presupune aplicarea urmtoarelor msuri: inlturarea cu prioritate a poluanelor care pericliteaz nemijlocit i grav sntatea oamenilor; crearea sistemului naional de monitorizare integrat a mediului; meninerea, ameliorarea mediului i reconstrucia zonelor deteriorate; crearea unui cadru de participare a organizaiilor i a populaiei la elaborarea i aplicarea deciziilor; dezvoltarea colaborrii internaionale pentru asigurarea calitii mediului; adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de dezvoltare; introducerea parghiilor economice stimulative sau coercitive; elaborarea de norme i standarde pentru acest domeniu i armonizarea lor cu reglementrile internaionale; instruirea i educarea populaiei precum i accesul organizaiilor neguvernamentale la elaborarea i aplicarea deciziilor. Statul roman recunoate tuturor cetenilor dreptul la un mediu sntos, garantand in acest scop: accesul la informaiile privind calitatea mediului; dreptul de a se asovcia in organizaii de aprare a calitii; dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul unor asociaii, autoritilor administratuive sau judectoreti vederea prevenirea sau in cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect, dreptul la despgubiri pentru prejudiciul suferit. GARDA NATIONALA DE MEDIU Garda Naional de Mediu este instituie public de inspecie i control i funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, finanat integral de la bugetul de stat, in subordinea Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor. Garda Naional de Mediu are in subordine 8 comisariate regionale ale Grzii Naionale de Mediu (Arges, Bucuresti, Cluj, Galati, Sibiu, Suceava, Timis, Valcea), instituii cu personalitate juridic a cror

structur organizatoric include 41 de comisariate judeene, Comisariatul Municipiului Bucureti i Comisariatul Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii", organizate ca servicii fr personalitate juridic in cadrul comisariatelor regionale de care aparin. Garda Naional de Mediu este un corp specializat de control i inspecie responsabil cu asigurarea implementrii efective, profesioniste, uniforme i integrate a politicii Guvernului de aplicare a legislaiei comunitare de mediu, transpus in legislaia romaneasc de mediu. Garda Naional de Mediu are atribuii in aplicarea politicii Guvernului in materia prevenirii, constatrii i sancionrii inclcrii prevederilor legale privind protecia mediului, apelor, solului, aerului,

66
biodiversitii, precum i a celor prevzute in legile specifice domeniului controlului polurii industriale i managementului riscului, fondului de mediu i altor domenii prevzute de legislaia specific in vigoare, inclusiv privind respectarea procedurilor legale de emitere a avizelor, acordurilor i autorizaiilor de mediu i gospodrire a apelor emise de autoritile competente, potrivit legislaiei in vigoare, pentru reglementarea proiectelor, programelor i activitilor specifice acestor domenii. Comisariatele regionale ale Grzii Naionale de Mediu sunt organizate ca structuri zonale la nivel de direcii, cu competene limitate teritorial, care coordoneaz i supravegheaz activitatea comisariatelor judeene din structura lor i sunt conduse de un comisar regional asimilat directorului executiv. Garda Naional de Mediu are urmtoarele atribuii principale: A. n domeniul proteciei mediului: a) organizeaz, coordoneaz, indrum i controleaz, in vederea desfurrii unitare la nivel naional, activitatea de inspecie i control a comisariatelor regionale i a comisariatelor judeene; b) elaboreaz, promoveaz i reactualizeaz periodic, impreun cu autoritile publice centrale pentru protecia mediului, reglementri, ghiduri i norme tehnice privind activitatea de inspecie i control, acte cu caracter intern; c) elaboreaz planul anual de inspecie, prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor i modalitilor concrete de aciune; d) controleaz activitile cu impact asupra mediului inconjurtor i aplic sanciuni contravenionale prevzute de legislaia in domeniul proteciei mediului; e) controleaz modul in care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protecia mediului, inclusiv msurile stabilite prin programele de conformare pentru activitile economicosociale; f) controleaz respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de reglementare - avize, acorduri, autorizaii de mediu i de gospodrirea apelor -, precum i cele referitoare la regimul ariilor protejate i are acces la intreaga documentaie care a stat la baza emiterii acestora;

g) exercit controlul cu privire la desfurarea aciunilor de import-export al produselor, bunurilor i al altor materiale cu regim special de comercializare, in conformitate cu legislaia care reglementeaz comerul internaional cu astfel de produse, bunuri sau materiale, scop in care coopereaz nemijlocit cu toate autoritile teritoriale competente i aplic msurile prevzute de lege; h) exercit controlul activitilor care prezint pericole de accidente majore i/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii i limitrii riscurilor de poluare; i) particip la interveniile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale polurilor asupra factorilor de mediu i la stabilirea cauzelor acestora i aplic sanciunile prevzute de lege, inclusiv oprirea unor instalaii i/sau suspendarea unor activiti pe perioade determinate de timp in cazul in care este pus in pericol sntatea populaiei sau in cazul in care se constat depirea concentraiilor poluanilor peste limitele admise de legislaia de mediu; j) controleaz investiiile in domeniul mediului in toate fazele de execuie i are acces la intreaga documentaie; k) propune organului emitent suspendarea i/sau anularea actelor de reglementare emise cu nerespectarea prevederilor legale; l) constat faptele ce constituie contravenii i aplic sanciunile contravenionale in domeniul proteciei mediului, sesizeaz organele de cercetare penal i colaboreaz cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislaiei de mediu, constituie infraciuni; m) verific sesizrile cu privire la inclcarea legislaiei in vigoare in domeniul proteciei mediului; n) emite puncte de vedere in scopul avizrii proiectelor de acte normative iniiate in domeniul proteciei mediului. o) indeplinete orice alte atribuii de inspecie i control prevzute de lege i aplic msurile corespunztoare; p) indeplinete un rol activ in cadrul reelelor de inspecie europene i internaionale; q) coopereaz cu celelalte autoriti i organisme internaionale de mediu i particip la proiecte i programe derulate in domeniul proteciei mediului; r) controleaz realizarea exportului i tranzitului de deeuri periculoase, in conformitate cu prevederile conveniilor internaionale la care Romania este parte, precum i importul unor categorii de deeuri permise la import conform legii;

67
s) verific la obiectivele controlate stadiul achitrii obligaiilor financiare la Administraia Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de mediu; t) pune la dispoziia publicului date privind starea mediului, in conformitate cu legislaia privind accesul publicului la informaia de mediu. B. n domeniul controlului habitatelor naturale, biodiversitii i ariilor protejate: a) elaboreaz planul anual de inspecie i control, prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor i modalitilor concrete de aciune in domeniu; b) elaboreaz programul de activitate lunar in funcie de activitile specifice perioadei; c) intocmete raportul de activitate; d) controleaz investiiile care necesit aviz/acord de mediu in toate fazele de execuie, avand acces

la intreaga documentaie, monitorizandu-le pan la definitivarea acestora; e) propune organului emitent suspendarea sau anularea avizului/acordului de mediu, in cazul inclcrii prevederilor legale; f) constat faptele ce constituie contravenii i aplic sanciuni contravenionale in domeniul de activitate, sesizeaz organele de cercetare penal i colaboreaz cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legii, constituie infraciuni; g) controleaz modul de respectare a legislaiei de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei slbatice i acvaculturii, in scopul realizrii funciilor specifice; h) urmrete respectarea condiiilor din autorizaia de mediu; i) controleaz lucrrile cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a ecosistemelor, a florei, faunei slbatice i acvaculturii; j) controleaz modul de respectare a msurilor de conservare dispuse, cu scopul meninerii sau refacerii unor habitate naturale pe anumite suprafee terestre i acvatice, cu accent deosebit Delta Dunrii; k) exercit controlul privind activitile de capturare, recoltare, achiziie i comercializare pe piaa intern i extern a plantelor i animalelor din flora i fauna slbatic; l) exercit controlul privind legalitatea deinerii in captivitate a animalelor slbatice de ctre persoanele fizice sau juridice, precum i a condiiilor de via asigurate acestora; m) exercit controlul privind modul de administrare a substanelor toxice duntoare florei, faunei i sectorului piscicol, precum i modul de recoltare a plantelor din sectorul agricol; n) organizeaz, coordoneaz i particip in mod direct la aciuni de prevenire i combatere a faptelor de natur infracional, in domeniul su de activitate, impreun cu organele competente, prin personalul imputernicit in acest sens in baza protocoalelor de colaborare incheiate; o) verific sesizrile cu privire la inclcarea actelor normative din domeniu de ctre persoanele fizice i juridice, precum i sancionarea acestora potrivit legii; p) controleaz modul de valorificare a resurselor biologice, de flor i faun slbatic, a fondului piscicol din apele naturale i a animalelor slbatice de interes vantoresc; q) organizeaz aciuni de prevenire i combatere, in vederea evitrii distrugerii habitatelor naturale, prin arderea miritilor, stufului sau a vegetaiei forestiere, desecri sau devieri ale cursurilor de ap, precum i alte aciuni care au ca scop asigurarea linitii i sntii faunei slbatice; r) controleaz respectarea obligaiilor ce revin deintorilor cu orice titlu i administratorilor de pduri, de vegetaie forestier din afara fondului forestier i de pajiti, conform legislaiei in vigoare; s) controleaz modul in care se respect prevederile legale privind depozitarea deeurilor provenite in urma prelucrrii materialului lemnos; t) controleaz punerea in aplicare a msurilor ce se impun in vederea meninerii echilibrului ecologic al mediului terestru i acvatic; u) controleaz respectarea legislaiei de mediu in cuprinsul ariilor protejate, parcurilor i rezervaiilor naturale, organizand aciuni comune impreun cu reprezentanii acestora in vederea protejrii habitatelor naturale;

v) organizeaz aciuni de promovare ctre populaie a legislaiei de mediu din domeniul su de activitate; w) menine legtura permanent cu fundaiile care au ca obiect de activitate ocrotirea florei i faunei slbatice. In indeplinirea atribuiilor ce le revin comisarii Grzii Naionale de Mediu sunt investii cu

68
exerciiul autoritii publice a statului i au urmtoarele drepturi: a) s aib acces deplin, in condiiile legii, in orice situaie in amplasamentele i incintele in care se desfoar sau se prezum c se desfoar o activitate generatoare de impact negativ asupra mediului; b) s legitimeze, in vederea stabilirii identitii, persoanele care incalc sau sunt suspecte c au inclcat dispoziiile legale din domeniile de competen ale Grzii Naionale de Mediu; c) s conduc la sediul organelor de poliie persoanele a cror identitate nu a putut fi stabilit, care au svarit sau sunt suspecte de svarirea unor fapte ilegale din domeniul de competen al Grzii Naionale de Mediu; d) s efectueze, dup caz, impreun cu organele de poliie, controale ale mijloacelor de transport cand exist indicii cu privire la svarirea unor contravenii sau infraciuni in domeniu; e) s participe impreun cu organele de poliie, in vederea efecturii primelor cercetri, la reinerea persoanelor suspecte de svarirea unor infraciuni la legislaia de mediu; f) s rein, in vederea confiscrii, pe baza constatrilor efectuate, bunurile i mijloacele de transport folosite sau rezultate in urma svaririi faptelor ilegale; g) s participe, dup caz, impreun cu organele competente la controlul specific in punctele de trecere a frontierei; h) s fie stimulai material i moral, in condiiile legii; i) alte drepturi conferite de legislaia in vigoare. INSPECTORATUL NAVIGAIEI CIVILE Este organismul tehnic specializat al ministerului, dintre atribuiile acestuia menionm (potrivit H.G. nr. 627/1998): autorizeaz din punct de vedere al siguranei, activitile care se desfoar in apele naionale navigabile; constat i sanioneaz faptele care, potrivit legii constituie contravenii la normele de siguran a navigaiei civile, precum i cele referitoare la poluarea apelor naionale navigabile de ctre nave; controleaz i supravegheaz activitatea de agrement nautic, pescuit industrial i sportiv; dispune inchiderea porturilor, atunci cand condiiile de siguran a navigaiei o impun. INSPECIA PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SI INSTALAIILOR DE RIDICAT (ISCIR) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, denumit in continuare ISCIR, este organ de specialitate cu personalitate juridic, in subordinea Ministerului Economiei i Comerului, avand ca activitate principal asigurarea in numele statului a proteciei utilizatorilor i sigurana in funcionare pentru instalaiile i echipamentele sub presiune,

precum i pentru instalaiile de ridicat, denumite in continuare instalaii i echipamente . Pentru realizarea obiectului sau de activitate ISCIR are urmatoarele competente: asigura, in numele statului, controlul respectarii prevederilor legale din domeniul sau de activitate, prin supraveghere tehnica, control si verificari in functionare, precum si prin supravegherea pietei atunci cand este nominalizat pentru aceast activitate in reglementrile tehnice, pentru instalaiile i echipamentele prevzute in domeniul sau de activitate. elaboreaz prescripii tehnice pentru domeniul su de activitate, cu respectarea prevederilor legislaiei armonizate din domeniul reglementat; evalueaz instalaiile i echipamentele in conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice aplicabile, cu excepia acelor instalaii i echipamente ce fac obiectul legislaiei armonizate din domeniul reglementat;". expertizeaz i evalueaz cauzele i efectele privind accidentele i avariile din domeniul su de activitate; constat nerespectarea dispoziiilor legale in domeniul su de activitate i aplic sanciuni contravenionale, dup caz.

69
Pentru realizarea expertizelor privind avariile si accidentele din domeniul sau de activitate, ISCIR asigura personalul de specialitate necesar si suporta toate cheltuielile cu deplasarea, cazarea si diurna acestora. In cazul in care sunt necesare efectuarea de analize sau expertize in laboratoare sau alte intitutii similare, cheltuielile se suporta de persoana fizica sau juridica care solicita analiza, expertiza sau punctul de vedere al ISCIR. Prin HG 1340/2001 ISCIR a fost reorganizat si cuprinde 3 uniti cu activiti distincte, dup cum urmeaz: ISCIR CERT care reprezint Organismul pentru evaluarea conformitii si certificarea produselor, personalului, sistemelor de management al calitii si laboratoarelor ISCIR INSPECT care reprezint Organismul de inspecie pentru supraveghere tehnica si verificare in funcionare. Elaborator de prescripii tehnice in domeniul sau de activitate ISCIR SP care reprezint Organismul de control pentru supravegherea pietei in domeniul de activitate al ISCIR In realizarea obiectului sau de activitate ISCIR are urmtoarele atribuii principale: elaboreaz strategii si programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR; elaboreaz, actualizeaz si publica prescripii tehnice privind proiectarea, omologarea, construirea, montarea, repararea, intreinerea, exploatarea, transportul, depozitarea, manipularea si verificarea instalaiilor, aparatelor, componentelor, dispozitivelor de sigurana, materialelor si mijloacelor de control, precum si prescripii tehnice privind examinarea si autorizarea sudorilor, a personalului care executa examinri nedistructive si a personalului de exploatare pentru instalaiile prevzute; autorizeaz in conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice capabilitatea agenilor economici care proiecteaz, construiesc sau monteaz instalaii, aparate, componente sau dispozitive de sigurana din domeniul sau de activitate; autorizeaz in conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice capabilitatea agenilor economici care repara, controleaz prin mijloace distructive si nedistructive, intrein sau verifica instalaii, aparate, componente sau dispozitive de sigurana din domeniul sau de activitate; autorizeaz in conformitate cu prescripiile tehnice laboratoarele si standurile unde se

executa incercri in vederea omologrii instalaiilor si aparatelor , inclusiv a dispozitivelor de sigurana din domeniul sau de activitate; autorizeaz punerea in funciune si funcionarea instalaiilor si aparatelor din domeniul sau de activitate in conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice; evalueaz conformitatea instalaiilor, aparatelor, componentelor, materialelor, dispozitivelor de sigurana si mijloacelor de control aferente acestora, precum si a procedurilor de sudura in conformitate cu cerinele din prescripiile tehnice sau, dup caz, cu cerinele reglementarilor tehnice prevzute in Legea nr.608/2001, pentru domeniul sau de activitate; verifica respectarea prevederilor legale privind lucrrile de construcii si montaj pentru dotri tehnologice industriale in domeniul sau de activitate; efectueaz verificri tehnice, periodice si inopinate, pentru instalaiile si aparatele aflate in funciune, in conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice si interzice funcionarea acestora atunci cand constata ca nu sunt indeplinite prevederile acestora; realizeaz supravegherea tehnica pentru activitile, personalul, instalaiile, aparatele, dispozitivele de sigurana, materialele si mijloacele de control pe care le-a autorizat si decide dup caz, meninerea sau retragerea autorizrilor acordate; realizeaz supravegherea pieei in domeniul sau de activitate; deruleaz programe si campanii de informare in domeniul de activitate, in scopul creterii siguranei in funcionare a instalaiilor, aparatelor, componentelor, dispozitivelor de sigurana, materialelor si mijloacelor de control; participa la elaborarea de standarde naionale in domeniul sau de activitate; colaboreaz cu instituii similare si organisme din alte tari, stabilete si incheie, in condiiile legii, convenii si protocoale de recunoatere reciproca cu acestea, reprezint interesele Romaniei in organizaii si instituii internaionale, in domeniul de activitate, in calitate de membru

70
observator sau membru cu drepturi depline; ISCIR are dreptul de a solicita informaii si documente de la persoane fizice sau juridice care proiecteaz, construiesc, monteaz, repara, intrein, dein, exploateaz si comercializeaz instalaii, aparate, componente, dispozitive de sigurana, materiale si mijloace de control prevzute in domeniile supuse reglementarilor ISCIR. ISCIR are dreptul de acces in spatiile de proiectare, producie, incercri, verificare finala si depozitare a aparatelor si instalaiilor, precum si in locurile in care acestea sunt utilizate. Domenii supuse reglementarilor ISCIR A. Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat si aparate consumatoare de combustibil clasice, supuse regimului de verificare tehnica: 1. cazane de abur, de apa calda sau fierbinte si similare. 2. recipiente care lucreaz sub presiune. 3. conducte pentru fluide sub presiune. 4. macarale, mecanisme de ridicat, ascensoare, instalaii de transport pe cablu, instalaii de ridicat pe plan inclinat. 5. sobe sau alte aparate de inclzit, in uz neindustrial, alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos. 6. aparate de gtit si pentru inclzirea apei si similare, in uz neindustrial sau colectiv, alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos. 7. arztoare pentru combustibil solid, lichid sau gazos.

8. dispozitivele de sigurana pentru instalaiile si aparatele prevzute la punctele 1-7 inclusiv. 9. aparatura si instalaiile de automatizare aferente echipamentelor si instalaiilor prevzute la punctele 1- 8 inclusiv. B. Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat si componente din cadrul obiectivelor si instalaiilor nucleare supuse regimului de verificare tehnica: 1. generatoare de abur, apa calda sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului. 2. recipiente care lucreaz sub presiune. 3. conducte de abur si apa, precum si pentru alte lichide, vapori si gaze tehnice uscate sau umede. 4. pompe. 5. armaturi. 6. suporii elementelor sub presiune. 7. macarale, poduri rulante si mecanisme de ridicat. 8. ascensoare. 9. dispozitivele de sigurana pentru instalaiile prevzute la punctele.1, 2, 3, 7 si 8; C. Materiale folosite la construirea, montarea, exploatarea, repararea si verificarea instalaiilor si aparatelor si mijloace de control supuse regimului special de verificare tehnica 1. produse din metale feroase, neferoase si materiale nemetalice - table, tevi, tuburi, profile, forjate, turnate, semifabricate pentru organe de asamblare. 2. materiale pentru sudare-electrozi, sarme, fluxuri, materiale pentru brazare. 3. radiofilme pentru radiografie industriala. 4. lichide penetrante - degresani, penetrani, emulgatori, developani. 5. pulberi magnetice pentru examinri nedistructive. 6. materiale folosite pentru tratarea agenilor termici - mase schimbtoare de ioni, ageni de alcalinizare si similare. 7. mijloace de control manuale, semiautomate sau automate pentru examinri, msurtori si incercri nedistructive prin radiografie, ultrasunete, lichide penetrante, pulberi magnetice, cureni turbionari, emisie acustica precum si accesoriile necesare executrii lucrrilor respective. 8. detectoare pentru examinrile de etaneitate precum si accesoriile acestora. INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU COMUNICAII I TEHNOLOGIA INFORMAIEI (IGCTI) IGCTI are in structura sa 4 direcii teritoriale fr personalitate juridic in municipiile Bucureti,

71
Cluj-Napoca, Iai, Timioara, precum i alte structuri specifice subordonate acestora, denumite centre locale de control, care funcioneaz in cadrul judeelor tarii. In scopul indeplinirii atribuiilor i competenelor care ii revin potrivit legii, IGCTI poate angaja servicii de consultan, studii i asisten de specialitate ori poate incheia acorduri de colaborare cu ministerele i celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i locale, putand solicita i obine din partea acestora, in condiiile legii, informaiile necesare pentru realizarea atribuiilor sale. Aparatele folosite in domeniul comunicatiilor trebuie s indeplineasc urmtoarele cerine eseniale: a) de protecie a sntii i siguranei utilizatorului i a oricrei alte persoane, incluzand obiectivele

referitoare la cerinele de securitate prevzute in Hotrarea Guvernului nr. 567/2002 privind asigurarea securitii utilizatorilor de echipamente electrice de joas tensiune, dar fr aplicarea vreunei limite de tensiune; b) de protecie privind compatibilitatea electromagnetic, prevzute in Hotrarea Guvernului nr. 1.032/2001 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia i de funcionare a aparatelor electrice i electronice din punct de vedere al compatibilitii electromagnetice. Echipamentul radio trebuie s fie construit astfel incat s utilizeze eficient spectrul alocat radiocomunicaiilor terestre sau spaiale i resursele orbitale i s se evite interferena prejudiciabil. Inspectoratul General pentru Comunicaii i Tehnologia Informaiei poate s hotrasc in orice moment efectuarea incercrilor adecvate pentru verificarea conformitii aparatelor cu cerinele eseniale aplicabile, inscrise in declaraia de conformitate. Cheltuielile determinate de efectuarea incercrilor prevzute mai sus sunt suportate de Inspectoratul General pentru Comunicaii i Tehnologia Informaiei. Dac in urma incercrilor se constat c aparatul nu indeplinete cerinele eseniale, cheltuielile determinate de efectuarea incercrilor sunt suportate de ctre productor, responsabilul autorizat al acestuia sau de ctre importator. In cazul in care nici una dintre aceste persoane nu poate fi identificat, aceste cheltuieli sunt suportate de ctre deintorul aparatului. INSPECTORATUL DE STAT N CONSTRUCTII (ISC) I.S.C. este organismul tehnic specializat desemnat sa exercite, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei in urbanism si a regimului de autorizare a constructiilor, precum si la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii in constructii. Inspectoratul de Stat in Constructii - I.S.C. are in structura sa organizatorica inspectoratele teritoriale in constructii, unitati fara personalitate juridica. ISC are urmatoarele atributii: exercita controlul statului privind respectarea prevederilor actelor normative in vigoare in domeniul disciplinei in urbanism si amenajarii teritoriului; verifica la organele de specialitate ale administratiei publice locale legalitatea emiterii autorizatiilor de construire. rspunde de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitar a prevederilor legale in domeniul calitii construciilor in toate etapele in domeniul calitii in construcii (art. 30 din legea nr. 10/1995). Prin Legea nr. 10/1995 s-a instituit sistemul calitii in construcii, astfel incat s se ajung la realizarea i exploatarea unor construcii de calitate, in scopul protejrii vieii oamenilor, a bunurilor acestora, a societii i a mediului inconjurtor. Pentru obinerea unor construcii de calitate sunt obligatorii, pe intreaga durat de existen a construciilor, realizarea i meninerea urmtoarelor cerine: rezisten i stabilitate; siguran in exploatare; siguran la foc; igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului;

izolaie termic, hidrofug i economie de energie; protecie impotriva zgomotului. Sistemul calitii in construcii se compune din: reglementrile tehnice in construcii; calitatea produselor folosite la realizarea construciilor; agrementele tehnice pentru produse noi i procedee; verificarea proiectelor a execuiei lucrrilor i expertizarea proiectelor i a construciilor;

72
conducerea i asigurarea calitii in construcii; autorizarea i acreditarea laboratoarelor de analize i incercri in activitatea de construcii; activitatea metrologic in construcii; recepia construciilor; comportarea in exploatare i intervenii in timp; postutilizarea construciilor; controlul de stat al calitii in construcii. INSPECIA SANITAR DE STAT Activitatea de inspecie sanitar de stat se organizeaz pe domenii specifice de activitate coordonate de ctre direciile de specialitate din cadrul Ministerului Sntii Publice i in cadrul structurilor de specialitate din serviciile publice deconcentrate de la nivel local i din ministerele cu reea sanitar proprie, conform competenelor, dup cum urmeaz: a) inspecia farmaceutic; b) inspecia dispozitivelor medicale; c) inspecia pentru controlul calitii serviciilor de asisten medical; d) inspecia de sntate public. Activitatea de inspecie sanitar de stat const, in principal, in: a) verificarea conformitii amplasamentelor, activitilor, proceselor, serviciilor, produselor, factorilor de mediu; b) verificarea respectrii reglementrilor privind starea de sntate a personalului, cunotinele, atitudinile i practicile acestuia in raport cu normele igienico-sanitare; c) depistarea i evaluarea riscurilor pentru sntate i impunerea msurilor de eliminare sau, dup caz, de diminuare a acestora; d) comunicarea datelor despre existena i dimensiunea riscului identificat persoanelor responsabile cu managementul riscului, consumatorilor i altor poteniali receptori interesai In situaii de risc pentru sntatea public, inspectorii sanitari de stat pot interzice punerea in consum, pot decide retragerea produselor, suspendarea temporar sau definitiv a activitilor, retragerea sau anularea autorizaiei sanitare de funcionare INSPECIA DE STAT PENTRU CONTROLUL TEHNIC VITIVINICOL (ISCTV) Funcioneaz ca direcie in cadrul ministerului i are structuri organizatorice in cadrul direciilor generale pentru agricultur i industrie alimentar judeene i a municipiului Bucureti Dintre atribuiile sale menionm (cf. art. 46 din legea nr. 244/2002): Respectarea legislaiei privind infiinarea i defriarea plantaiilor viticole, modul de intreinere a acestora i de conservare a amenajrilor de combatere a eroziunii solului la productorii de orice fel; Avizarea cererilor intocmite pentru infiinarea i defriarea plantaiilor viticole pe suprafee mai mari de 0,1 ha de familie sau agent economic, in vederea acordrii autorizaiilor de plantare, respectiv de defriare, de ctre direciile generale pentru agricultur i industrie

alimentar judeene; Verificarea i controlul modului de aplicare a prevederilor legale privind producerea, in vederea comercializrii, a strugurilor, vinurilor i a celorlalte produse vitivinicole, indiferent de productor; Respectarea practicilor i a tratamentelor admise in producerea vinurilor i a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor i buturilor alcoolice distilate cu indicaie geografic recunoscut, in vederea comercializrii lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate; Exercitarea controlului tehnic in toate fazele producerii vinurilor i a celorlalte produse cu denumire de origine; Executarea de expertize tehnice i analize in domeniul realizrii produciei de struguri, vinuri i alte produse vitivinicole;

73
Exercitarea controlului tehnic in toate fazele producerii buturilor alcoolice distilate cu indicaie geografic recunoscut i asupra eliberrii documentelor necesare pentru atestarea calitii produselor respective, inclusiv la comercializare; Interzicerea, pan la remedierea abaterilor constatate, a funcionrii unitilor care produc, prelucreaz depoziteaz, transport sau comercializeaz vinuri, alte produse vitivinicole i buturi alcoolice distilate cu indicaie geografic recunoscut i care nu corespund cerinelor de calitate prevzut de reglementrile in vigoare, precum i folosirea unor materii prime, aditivi, adjuvani, materiale de ambalare, echipamente, ustensile, utilaje i substane de decontaminare necorespunztoare calitativ; Constatarea vinurilor, a altor produse vitivinivole i buturilor alcoolice distilate cu indicaie geografic recunoscut ca fiind impropriu consumului ori necorespunztoare calitativ; Verificarea licenelor de fabricaie solicitate de persoane fizice sau juridice care produc vin, produse pe baz de must, vin i buturi alcoolice distilate cu indicaie geografic recunoscut, destinate comercializrii. INSPECIA DE STAT PENTRU CALITATEA SEMINELOR I MATERIALULUI SDITOR Are urmtoarele atribuii in domeniul proteciei consumatorilor: interzicerea comercializri seminelor i materialului sditor de calitate necorespunztoare, care pot afecta interesele consumatorilor; interzicerea transportului sau comercializrii unor produse de origine vegetal/ semine i material sditor care nu sunt insoite de documente de calitate sau a cror calitate nu corespunde documentelor de certificare i analiz a calitii emise de Inspectoratele judeene sau al muncipiului Bucureti; INSPECTIA MUNCII Este organul de specialitate al administraie publice centrale aflat in subordinea ministerului, ce exercit atribuiile in domeniul muncii, relaiilor de munc, securitate i sntate in munc. La nivel naional funcioneaz prin intermediul inspectoratelor teritoriale de munc. Dintre atribuiile sale menionm: controleaz respectarea criteriilor de incadrare a locurilor de munc cu condiii deosebite; controleaz aplicarea corect i unitar a legilor i a altor acte normative care reglementeaz relaiile de munc, securitatea i sntatea in munc, precum i protecia salariailor care lucreaz in condiii deosebite; indrum i controleaz aplicarea unitar a legislaiei muncii; organizeaz activitile de control i eviden a angajatorilor, a muncii prestate pe baz de contracte individuale de munc i de convenii civile de prestare de servicii controleaz respectarea legislaiei privind incheierea, executarea, modificarea, suspendarea

i incetarea controlului individual de munc; verific legalitatea clauzelor inscrise in contractele individuale de munc, controleaz respectarea lor de ctre angajatori; controleaz respectarea parametrilor mediului de munc prin efectuarea de msurtori i determinri proprii sau prin laboratoarele de specialitate abilitate; controleaz respectarea principiilor de organizare a muncii. OFICIUL NAIONAL AL DENUMIRILOR DE ORIGINE PENTRU VINURI I ALTE PRODUSE VITIVINICOLE (ONDOV) Dintre atribuiilor sale menionm: Elaboreaz normele tehnici pentru producerea vinurilor, a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlat Elibereaz deciziile privind acordarea dreptului de producere a vinurilor i a altor produse

74
vitivinicole cu denumire de origine controlat Elibereaz autorizaiile de productor de vinuri i de alte produse vitivinicole cu denumire de origine controlat, in baza cererilor intocmite de deintorii plantaiilor viticole indreptite s produc astfel de buturi sau de productorii de vinuri care realizeaz vinificarea strugurilor preluai de la cultivatorii de vi-de-vie care dein astfel de plantaii Elibereaz certificatele de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor i a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlat, in baza verificrilor efectuate in legtur cu respectarea normelor tehnice de realizare a acestor produse, precum i a controlului onolitic i organoleptic executat asupra produselor pregtite in vederea comercializrii; controlul onolitic se realizeaz de ctre laboratoare autorizate de minister, iar controlul organoleptic se face de ctre comisia de degustare Controleaz in colaborare cu Inspecia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV) modul de respectare i aplicare a prevederilor legale in legtur cu regimul denumirilor de origine controlat pentru produsele menionate Asigur prin intermediul inspectoratelor teritoriale semnarea documentelor de atestare a calitii vinurilor i a celorlalte produse vitivinicole cu denumire de origine controlat i a buturilor alcoolice distilate cu indicaie geografic recunoscut. OFICIUL NAIONAL AL VIEI I VINULUI (ONVV) Este organismul specializat, cu caracter tehnico-tiinific. Dintre atribuiile sale menionm (cf. art. 55 din legea nr. 244/2002): Avizarea normelor tehnice privind stabilirea condiiilor de cultur a viei de vie i de producere a vinurilor i a altor produse vitivinicole cu denumire de origini controlat Fundamentarea, pe baz de studii i analize a strategiei pe care Romania o dezvolt in domeniul viticulturii i vinificaiei Stabilirea tipurilor de vin i a altor produse pe baz de must i vin, autorizate pentru producere, inclusiv a celor cu denumire de origine controlat. OFICIUL NAIONAL AL REGISTRULUI COMERULUI Se afl in subordinea Ministerului Justiiei i a fost infiinat in baza legii nr. 26/1990. Este o instituie specific economiei de pia care ofer contra cost urmtoarele informaii1: verificarea existenei legale a unei firme(denumire, adresa, telefon, fax, obiect de activitate, asociai/acionari, administratori); Istoricul unei firme de la inmatriculare pan la radiere; itarea unei firme(in dizolvare, lichidare, faliment, radiere, stagnare temporar) rapoarte financiare de firm; topuri de firm/clasamente pe diferite criterii (cifra de afaceri, profit, numr salariai). OFICIUL ROMN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor functioneaza ca organ de specialitate in subordinea

Guvernului, fiind autoritate unica de reglementare, evidenta prin registre nationale, supraveghere, autorizare, arbitraj si constatare tehnico-stiintifica. Principalele atributii ale Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor sunt: a) reglementeaza activitatea din domeniu prin decizii ale directorului general, potrivit legii; b) elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul sau de activitate; c) tine evidenta repertoriilor transmise de organismele de gestiune colectiva; d) organizeaza si administreaza contra cost inregistrarea in registrele nationale si in alte evidente nationale specifice, prevazute de lege; e) elibereaza contra cost marcaje holografice utilizabile in conditiile legii in domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe, la valoarea pretului de achizitie la care se adauga un comision de administrare de 30%; f) avizeaza constituirea si supravegheaza functionarea organismelor de gestiune colectiva;

75
g) avizeaza, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, potrivit legii, inscrierea in registrul aflat la grefa judecatoriei a asociatiilor si fundatiilor constituite in domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe, inclusiv in ceea ce priveste asociatiile pentru combaterea pirateriei; h) controleaza functionarea organismelor de gestiune colectiva si stabileste masurile de intrare in legalitate sau aplica sanctiuni, dupa caz; i) asigura secretariatul procedurilor de arbitraj desfasurate potrivit legii; j) efectueaz contra cost, pe cheltuiala inculpailor, in cazul in care s-a dovedit vinovia, constatri tehnico-tiinifice cu privire la caracterul original al produselor purttoare de drepturi de autor sau de drepturi conexe la solicitarea organelor de cercetare penal; k) efectueaza la cerere expertize contra cost, pe cheltuiala partilor interesate; l) desfasoara activitati de informare privind legislatia din domeniu, pe cheltuiala proprie, precum si activitati de instruire, pe cheltuiala celor interesati; m) desfasoara activitati de reprezentare in relatiile cu organizatiile de specialitate similare si cu organizatiile internationale din domeniu, la care statul roman este parte; n) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege. Pentru indeplinirea atributiilor stabilite prin lege Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor are acces la informatiile necesare in mod operativ si gratuit de la Centrul National al Cinematografiei, Oficiul National al Registrului Comertului, Autoritatea Nationala a Vamilor, Agentia Nationala de Administrare Fiscala si de la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor si Directia Generala de Pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, precum si de la institutiile financiar-bancare, in conditiile legii OFICIUL DE STAT PENTRU INVENII I MRCI Este organul de specialitate al administraiei publice centrale aflat in coordonarea primului ministru, fiind autoritatea unic de pe teritoriul Romaniei, investit in baza HG nr. 573/1998 cu asigurarea proteciei proprietii industriale, in conformitate cu legislaia naional in domeniu i cu prevederile

conveniilor i tratatelor internaionale la care Romania este parte. Dintre atribuiile OSIM menionm1: elaboreaz strategia dezvoltrii proteciei proprietii industriale in Romania; inregistreaz i examineaz cererile din domeniul proprietii industriale, eliberand titluri de protecie care confer titularilor drepturi exclusive pe teritoriul Romaniei; este depozitorul registrelor naionale ale cererilor depuse i ale registrelor naionale ale titularilor de protecie acordate pentru invenii, mrci,, indicaii geografice, desene i modele industriale; atest i autorizeaz consilierea in domeniul proprietii industriale elibereaz certificate de proprietate pentru mrci; elibereaz certificate de inregistrare a mrcilor, certificate de inregistrare a indicaiilor geografice. inregistreaza si examineaza cererile din domeniul proprietatii industriale, eliberand titluri de protectie care confera titularilor drepturi exclusive pe teritoriul Romaniei. este depozitarul registrelor nationale ale cererilor depuse si ale registrelor nationale ale titlurilor de protectie acordate pentru inventii, marci, indicatii geografice, desene si modele industriale, topografii aler circuitelor integrate si noi soiuri de plante; CONSILIUL CONCURENEI Este autoritatea admnistrativ autonom in domeniul concurenei. Acesta este format din 10 membri, numii de ctre Preedintele Romaniei, la propunerea comun a Comisiei Economice a Senatului i a Comisiei pentru Politic Economic, Reform i Privatizare a Camerei Deputailor. mandatul acestora este de 5 ani. Din componena acestuia fac parte un preedinte, 3 vicepreedini i 6 consilieri de concuren. Dintre atribuiile Consiliului Concurenei menionm (Legea nr. 21/1996): sesizarea Guvernului asupra existenei unei situaii de monopol; avizarea proiectelor de hotrari ale Guvernului care pot avea impact anticoncurenial.

76
Consiliul Concurentei este autoritatea administrativa autonoma care are drept scop protejarea si stimularea concurentei pentru asigurarea unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor. Rolul sau are doua dimensiuni: una corectiva privind restabilirea si mentinerea unui mediu competitiv normal, iar cealalta, preventiva, de monitorizare a pietelor si supravegherea actorilor pe aceste piete. Consiliul Concurentei va comunica punctul sau de vedere asupra oricarui aspect n domeniul politicii concurentiale, la cererea: Presedintelui Romaniei; comisiilor parlamentare, senatorilor si deputatilor; organelor administratiei publice centrale si locale; organizatiilor profesionale, patronale si sindicale, incluzand printre acestea si Camera de Comert si Industrie a Romaniei; organizatiilor pentru protectia consumatorilor; instantelor judecatoresti si parchetelor. CONSILIUL NAIONAL AL AUDIOVIZUALULUI Consiliul National al Audiovizualului (CNA) este o autoritate publica autonoma sub control parlamentar si garant al interesului public in domeniul comunicarii audiovizuale. In cadrul instituit prin

Legea audiovizualului nr. 504/2002, modificata si completata prin Legea nr. 402/2003, CNA asigura: respectarea exprimarii pluraliste de idei si de opinii n programele transmise de radiodifuzorii aflati sub jurisdictia Romniei; pluralismul surselor de informare si libera concurenta n domeniul audiovizual; protejarea culturii si a limbii romne, a culturii si limbilor minoritatilor nationale; un raport echilibrat ntre serviciile nationale de radiodifuziune si serviciile locale, regionale ori tematice; protejarea minorilor; apararea demnitatii umane; protejarea culturii si a limbii romne, a culturii si limbilor minoritatilor nationale; transparenta mijloacelor comunicarii de masa din sectorul audiovizual. CNA este abilitat sa emita, in aplicarea legii, norme cu privire la publicitatea audiovizuala si teleshopping, la programarea si difuzarea emisiunilor privind campaniile electorale, precum si la responsabilitatile culturale ale radiodifuzorilor. CNA elibereaza licente audiovizuale, autorizatii de retransmisie si decizii de autorizare audiovizuala, potrivit conditiilor, criteriilor si procedurilor legale. Consiliul National al Audiovizualului este constituit din 11 membri numiti de Parlament, la propunerea Presedintiei (2), Guvernului (3), Camerei Deputatilor (3) si Senatului (3). Durata mandatului membrilor CNA este de 6 ani. In exercitarea atributiilor conferite prin lege, CNA emite decizii, instructiuni si recomandari. Acestea sunt adoptate in prezenta a cel putin opt membri si cu votul a cel putin sase membri. Consiliul se intruneste, in mod curent, de doua ori pe saptamina, in sedinte publice. Atunci cand constata incalcari ale Legii audiovizualului sau ale deciziilor sale, in functie de natura si gravitatea abaterii, CNA adreseaza somatii publice sau aplica sanctiunile prevazute de lege. CNA prezinta Parlamentului un raport anual de activitate. Potrivit Legii nr. 504/2002, CNA are obligaia s asigure: respectarea exprimrii pluraliste de idei i de opinii in cadrul coninutului serviciilor de programe transmise de radiodifuzori aflai sub jurisdicia Romaniei; pluralismul surselor de informare a publicului; incurajarea liberei concurene; un raport echilibrat intre serviciile naionale de radiodifuziune i serviciile locale, regionale ori tematice; protejarea demnitii umane i protejarea minorilor; protejarea culturii i a limbii romane, a culturii i limbilor minoritilor naionale, transparena mijloacelor de comunicare in mas din sectorul audiovizual. CNA-ul este autorizat: s stabileasc condiiile, criteriile i procedura pentru acordarea licenelor audiovizuale,; s emit decizii cu caracter de norme de reglementare, cu privire la - asigurarea informrii

77
corecte a opiniei publice; s asigurare echidistana i pluralismul; s aprere demnitatea uman, s elaboreze politici nediscriminatorii cu privire la ras, sex, naionalitate, religie, convingeri politice i orientri sexuale; s asigure exercitarea dreptului la replic, s elaboreze norme de publicitate;

s elaboreze norme de sponsorizare; s elaboreze instruciuni i s emit recomandri pentru desfurarea activitilor in domeniul comunicrii audiovizuale. Conform art. 29 aliniat 2 publicitatea i teleshopingul care aduc atingere intereselor legale ale consumatorilor sunt interzise. CNA-ul este singura autoritate care acord licen audiovizual i autorizaie de retransmisie. Consiliul National al Audiovizualului: nu produce emisiuni, programe sau spoturi publicitare nu controleaza programele inainte de difuzare nu stabileste politica de programe a serviciilor de radio si de televiziune si nu decide in chestiunile administrative care privesc posturile publice poate emite recomandari, dar, dincolo de aspectele legale, responsabilitatea pentru calitatea emisiunilor le revine radiodifuzorilor; altfel spus, CNA nu sanctioneaza lipsa de profesionalism, ci abaterile de la lege si de la normele in vigoare nu poate impune societatilor de cablu preluarea unor programe sau tipuri de programe anume, in afara celor publice si gratuite prevazute in Legea audiovizualului nu are competente in privinta calitatii semnalului audiovizual, aspect care tine de activitatea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (www.igcti.ro) si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (www.anpc.ro) BIROUL ROMN DE METROLOGIE LEGAL Este organul de specialitate al administraiei publice centrale, realizeaz politica statului in domeniul metrologiei. Conform Art. 3 din O.G. nr. 20/1992 completat cu O.G. nr. 104/1999, in vederea protejrii persoanelor fizice i juridice impotriva efectului nociv al unor msurri incorecte sau false, mijloacele de msurare i msurrile din domeniile de interes public, sunt supuse obligatoriu controlului metrologic al statului. Controlul metrologic al statului asupra mijloacelor de msurare se exercit in condiiile prevzute de instruciunile de metrologie legal, prin urmtoarele modaliti: aprobri de model, avize de instalare; avize de punere in funciune; etalonri; verificri metrologice iniiale; verificri metrologice dup reparare sau dup modificare; inspecii i testri inopinante; supravegherea metrologic a utilizrii mijloacelor de msurare; Mijloacele de msurare care sunt supuse obligatoriu controlului metrologic al statului prin aprobare de model nu pot fi puse in circulaie decat dup eliberarea certificatului de aprobare de model de ctre Biroul Roman de Metrologie Legal i dup aplicarea mrcii metrologice de model. Atributiuni: organizeaza si efectueaza activitatile de supraveghere a pietei in domeniul reglementat al aparatelor de cantarit cu functionare neautomata folosind exclusiv personalul propriu. In acest sens: monitorizeaza aparatele de cantarit cu functionare neautomata introduse pe piata si/sau puse in functiune pentru a se asigura ca aceste aparate, care au aplicat marcajul de

78

conformitate, national CS sau european CE, indeplinesc cerintele care au stat la baza aplicarii marcajului. ia toate masurile necesare indeplinirii conformitatii pentru aparatele care nu indeplinesc cerintele aplicabile din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 617/2003, care transpun directiva europeana 90/384/EEC. organizeaza, coordoneaza si participa la activitatile de supraveghere a pietei in domeniul reglementat al preambalatelor. Elaboreaza rapoarte sinteza privind rezultatele acestei activitati; organizeaza si coordoneaza desfasurarea tematicilor de control prin care se verifica legalitatea mijloacelor de masurare si a metodelor de masurare utilizate in domeniile de interes public. Elaboreaza rapoarte sinteza privind rezultatele acestei activitati. efectueaza activitati de inspectii si testare inopinata referitoare la mijloacele de masurare aflate in utilizare si care sunt supuse controlului metrologic legal, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie , aprobata cu modificari prin Legea nr. 11/1994 cu modificarile si completarile ulterioare. monitorizeaza avizarea activitatilor operatorilor economici care privesc fabricarea, importul, repararea, modificare, inchirierea, vanzarea si montarea mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal. acorda indicative, coordoneaza executia centralizata, tine evidenta si asigura distribuirea marcilor metrologice. elaboreaza normativele de reglementare metrologica in domeniul sau de activitate. Scurt istoric privind activitatea de metrologie in Romania 15 septembrie 1864 Promulgarea Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de masuri si greutati in Romania de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Romania a fost a 16-a tara din lume care a adoptat Sistemul Metric de unitati de masura creat in Franta, in 1799. 1883 Romania adera la Conventia Metrului, devenind al 19-lea stat membru al acestui tratat international prin care Sistemul Metric a fost adoptat ca sistem de unitati cu utilizare in statele semnatare si in relatiile dintre ele si au fost create organele Conventiei Metrului (BIPM, CIPM si CGPM). 1889 Infiintarea Serviciului Central de Masuri si Greutati, primul organ de stat in domeniul metrologiei legale din Romania. 1951 Infiintarea Institutului de Metrologie care, incepind din 1974, se va numi Institutul National de Metrologie (INM), institut de cercetare stiintifica in domeniul metrologiei. 1952 Constituirea Directiei Generale de Metrologie (DGM) avind in componenta Institutul de Metrologie si Directia Verificari Metrologice (DVM). 1956 Romania devine membru al OIML constituita in 1955 inclusiv cu contributia Romaniei. 30 august 1961 Declararea de catre Romania a Sistemului International de Unitati (SI) adoptat de cea de a 11-a CGPM (1960), ca "singur sistem de unitati legal si obligatoriu". Romania a fost al saptelea stat din lume care a adoptat SI. 3 noiembrie 1978 Adoptarea Legii Metrologiei. 1 februarie 1990 Organizarea Comisiei Nationale pentru Standarde, Metrologie si Calitate avand in componenta Institutul Roman de Standardizare, Institutul National de Metrologie si Oficiul de Stat pentru Calitate. 1991 Romania devine membru al COOMET.(Cooperarea euro-asiatica a institutiilor nationale de metrologie)

1992 Infiintarea Biroului Roman de Metrologie Legala ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. 17 martie 1994 Adoptarea de catre Parlamentul Romaniei, prin Legea nr. 11, a Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 20/21 august 1992 privind activitatea de metrologie, prin care se mentine statutul Sistemului International de Unitati si se stabilesc unitatile de masura legale in Romania. 1996 Romania devine membru asociat al WELMEC. (Organizatia europeana pentru cooperare in metrologia legala) 2001 INM devine membru corespondent al EUROMET. (Cooperarea europeana in domeniul

79
etaloanelor) 6 septembrie 2001 Adoptarea de catre Guvernul Romaniei a Hotararii nr. 879 privind declararea celei de-a doua duminici din luna septembrie "Ziua Metrologiei". 2003 Legislatia din domeniul metrologiei este amendata pentru a fi compatibila cu reglementarile Uniunii Europene. Noua legislatie prevede, pentru prima data, finantarea intretinerii si dezvoltarii etaloanelor nationale de la bugetul statului. 2004 Prin indeplinirea tuturor criteriilor (inclusiv demonstrarea rutei de trasabilitate la unitatile SI), INM este admis membru cu drepturi depline al EUROMET. REGISTRUL AUTO ROMN Are in structura sa reprezentani pe teritoriul Romaniei cu urmtoarele atribuii in domeniul proteciei consumatorilor: omologarea pentru circulaia pe drumurile publice a tuturor tipurilor de vehicule rutiere, fabricate in ar sau strintate; elaborarea tehnologiei i a prescripiilor tehnice privind verificrile tehnice i inspeciile periodice; omologarea echipamentelor i a pieselor care afecteaz sigurana circulaiei rutiere sau protecia mediului; acreditarea laboratoarelor de incercri in domeniul auto. Autovehicule i remorcile se inmatriculeaz definitiv in Romania numai dup omologarea pentru circulaia pe drumurile publice prin Registrul Auto Roman. LABORATORUL CENTRAL PENTRU CALITATEA SEMINELOR I MATERIALULUI SDITOR Dintre atribuiile acestei instituii amintim: Inregistreaz, elibereaz i retrage autorizaiile de funcionare pentru agenii economici care produc, prelucreaz i comercializeaz semine i material sditor Asigur exercitarea controlului in scopul meninerii calitii seminelor i a materialului sditor la toate categoriile biologice in precontrol Elibereaz certificate oficiale de atestare a calitii seminelor i a materialului sditor Efectueaz controlul calitii in camp i in laborator Asigur i controleaz conformitatea aplicrii metodelor de analiz de laborator in toate laboratoarele de profil din ar Acrediteaz laboratoarele pentru determinarea calitii seminelor i a materialului sditor. AVOCATUL POPORULUI Instituia Avocatul Poporului are drept scop aprarea drepturilor i libertilor cetenilor in raporturile acestora cu autoritile publice. Avocatul Poporului are urmtoarele atribuii: primete i repartizeaz cererile fcute de persoanele lezate prin inclcarea drepturilor sau

libertilor ceteneti de ctre autoritile administraiei publice i decide asupra acestor cereri; urmrete rezolvarea legal a cererilor primite i cere autoritilor sau funcionarilor administraiei publice in cauz incetarea inclcrii drepturilor i libertilor ceteneti, repunerea in drepturi a petiionarului i repararea pagubelor; poate sesiza Curtea Constituional cu privire la neconstituionalitatea legilor, inainte de promulgarea acestora; Nu pot fi luate in considerare plangerile anonime, iar plangerile indreptate impotriva inclcrii drepturilor i libertilor ceteneti prin acte sau fapte ale autoritii administraiei publice se adreseaz

80
Avocatului Poporului nu mai tarziu de un an de la data la care aceste inclcri s-au produs ori de la data la care persoana in cauz a luat cunotin de ele. In cazul in care Avocatul Poporului constat c soluionarea cererii cu care a fost sesizat este de competena autoritii judectoreti, el se poate adresa, dup caz, ministrului justiiei, Ministerului Public sau preedintelui instanei de judecat, care sunt obligai s comunice msurile luate. Avocatul Poporului are dreptul s fac anchete proprii, s cear autoritilor administraiei publice orice informaii sau documente necesare anchetei, s audieze i s ia declaraii de la conductorii autoritilor administraiei publice i de la orice funcionar care poate da informaiile necesare soluionrii cererii. Are (cf. regulamentului de organizare i funcionare nr. 393/1999) urmtoarele atribuii: cere autoritii publice ori funcionarului public in cauz, in situaiile in care se constat inclcarea drepturilor i libertilor ceteneti i ia msuri in vederea inlturrii ilegalitilor, reparrii pagubelor i repunerii persoanei lezate in drepturile sale, potrivit legii; urmrete soluionarea legal a cererilor in baza recomandrilor sale, i sesizeaz in caz de nerespectare a acestora, autoritatea administraiei publice ierarhic superioar, respectiv prefectul, Guvernul sau Parlamentul, potrivit competenelor stabilite de lege. Din structura sa organizatoric fac parte urmtoarele departamente: Departamentul pentru probleme privind administraia central i local, urbanism, amenajarea teritoriului i protecia mediului, Departamentul pentru probleme privind sntatea, munca, protecia proprietii; Departamentul pentru probleme privind protecia copilului, a femeii i a familiei, educaia, cultura i sportul i instituiile de reeducare pentru minori; Departamentul pentru probleme privind ordinea public, serviciile militare i speciale, penitenciare, protecia minoritilor cultelor i strinilor a consumatorului i cotribuabilului. Cererile adresate Avocatului Poporului trebuie formulate in scris i trebuie s conin: numele i domiciliul persoanei lezate in drepturile i libertile sale; drepturile i libertile inclcate; autoritatea administrativ sau funcionarul public in cauz; descrierea faptelor invocate; dovada intarzierii sau a refuzului administraiei publice de a soluiona cererea, potrivit legii in termenul prevzut; meninerea obligatorie dac cererea face obiectul unei caze aflate pe rolul unei instane

judectoreti sau dac a format obiectul unei judeci; autoritile publice care au fost sesizate anterior; orice alte acte care pot susine cererea Cererile se fac in nume propriu i se depun personal sau prin reprezentant. ASOCIAIA DE STANDARDIZARE DIN ROMNIA (ASRO) ASRO este o persoan juridic de drept privat, fr scop lucrativ, de interes public constituit in baza Legii nr.21/1924 abrogat i inlocuit de O.G. nr. 26/2000, al crei scop principal este de a dezvolta standardizarea naional, european, regional i internaional. ASRO este Organismul naional de Standardizare, prin a crei activitate, in conformitate cu art. 2 din O.G. nr. 39 /1998, se urmrete: imbuntirea calitii vieii; protecia vieii, sntii i securitii persoanelor fizice, mediului i aprarea intereselor consumatorilor (art. 1, pct. 3, din Legea nr. 355/20029); protecia consumatorilor printr-un nivel de calitate al produselor i serviciilor adaptat necesitilor i verificat corespunztor; stabilirea unui sistem unitar de cerine pentru certificarea conformitii. Dintre principiile de baz ale activitii de standardizare naionale, menionm: elaborarea i aprobarea standardelor naionale pe baza consumului prilor interesate

81
(productori, distribuitori, consumatori i autorizai); transparena i disponibilitatea public; reprezentarea intereselor publice; caracterul voluntar al participrii la activitatea de standardizare naional i al aplicrii standardelor naionale. Aplicarea unui standard naional poate deveni obligatorie in totalitate sau in parte, pe intreg teritoriu printr-o reglementare tehnic adoptat de ctre o autoritate public central sau local, in cazul in care considerente de ordin public, de protecie a vieii, a sntii i a securitii persoanelor fizice, a mediului incnjurtor i de aprare a intereselor consumatorilor fac necesar o astfel de msur. Conform art. 7 din O.G. nr. 39/1998, dintre atribuiile Asociaiei de Standardizare menionm: elaborarea i aprobarea, reconfirmarea,modificarea i anularea standardelor naionale, precum i adoptarea standardelor internaionale i a standardelor europene ca standarde naionale; stabilirea principiilor i metodologia standardizrii naionale; elaborarea i implementarea pogramului de standardizare naional; acordarea dreptului de utilizare a mrcilor naionale de conformitate cu standardele naionale, la cerere, pentru produsele i serviciile conforme, cu standardele naionale, pe baza procedurilor proprii organismului, naional de standardizare sau, dup caz, mandatarea de organisme de certificare pentru acordarea acestui drept; publicarea i implementarea regulilor privind aplicarea mrcilor de conformitate cu standardele internaionale i europene. Reprezentarea intereselor consumatorilor in cadrul acestui organism se asigur prin intermediul Colegiului Consumatorilor, unul din cele 5 colegii (Colegiul autoritilor, Colegiul Beneficiarilor, Colegiul Organismelor Acreditate, Colegiul Cercetrii-Dezvoltrii i Inovrii), constituit din organizaii fr scop lucrativ de aprare a intereselor consumatorilor, ale persoanelor cu handicap, ale aprrii drepturilor omului, din domeniul proteciei mediului.

Ministerul Economiei i Comertului este autoritatea de stat care coordoneaz domeniul infrastructurii calitii i evalurii conformitii i care are responsabilitatea elaborrii strategiilor i a politicilor in acest domeniu. Acest minister avizeaz programul de standardizare naional elaborat de organismul naional de standardizare, numete vicepreedintele organismului naional de standardizare, numete vicepreedintele organismului naional de standardizare, care este membru al Consiliului Director i care are drept de veto nominal in luarea deciziilor contrare cu politica naional in domeniul standardizrii naionale. Ministerul Educaiei i Cercetrii finaneaz dezvoltarea instituional a ASRO, prin programe de stimulare a inovrii, cuprinse in Planul naional pentru cercetare - dezvoltate i inovare. Cotizaiile pe care ASRO trebuie s le achite in calitate de membru sau afiliat al organizaiilor internaionale, regionale i europene de standardizare, precum i fondurile necesare pariciprii la lucrrile organismelor europene i internaionale de standardizare sunt alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Industriei i Resurselor. Din structura ASRO fac parte i cele trei organisme de certificare: produse, sisteme de management al calitii i sisteme de management de mediu. Standardele naionale SR i STAS in vigoare la data publicrii Legii nr. 355/2002 ii menin valabilitatea pan la modificarea sau anularea lor de ctre ASRO. Mrcile de conformitate cu standardele naionale sunt SR i SR-S; marca SR este acordat produselor certificate in conformitate cu cerinele unui standard naional de securitate. Din cele 22710 standarde romane in vigoare la sfaritul anului 2002, 9680 sunt standarde romane, 8352 sunt standarde europene adoptate ca standarde romane i 4678 sunt standarde internaionale adoptate cu standarde romane.1 Cele 8352 standarde europene adoptate ca standarde romane provin din: 5696 de standarde europene CEN, 1767 de standarde europene CENELEC i 889 de standarde europene ETSI. Standardizarea contribuie la asigurarea i imbuntirea calitii produselor i implicit la promovarea intereselor consumatorilor Pentru a asigura o reflectare corespunztoare a intereselor consumatorilor i a activitilor de
1 Raport

de activitatea ASRO pentru anul 2002.

82
standardizare Consiliul ISO a hotrat inc din anul 1964, prin Hot. nr. 48/1964, s incurajeze participarea consumatorilor la lucrrile de standardizare. In acelai scop, ISO a infiinat in anul 1978 Comitetul pentru Politica Consumatorilor (COPOLCO) cu rolul consultativ in ceea ce privete: studierea mijloacelor prin care consumatorii s fie ajutai s beneficieze de standardizare i s participe la activitatea de standardizare naional i internaional; promovarea, din perspectiva standardizrii, a informrii, formrii i proteciei

consumatorilor; facilitarea schimbului de experien privind participarea consumatorilor la activitatea de standardizare naional i internaional; asigurarea unei legturi permanente cu comitetele ISO ale crei lucrri se refer la subiecte care prezint interes pentru consumatori. Comitetul pentru Politica Consumatorilor (COPOLCO) urmrete promovarea utilizrii i inelegerii rolului standardelor de ctre organizator in ridicarea nivelului de incredere al consumatorilor. In ceea ce privete Romania, preocuparea ASRO pentru consumatori reiese i din constituirea, pe lang Consiliul de Administraie al ASRO, a Comitetului Consumatorilor (COCON) cuprinzand 12 membri, din care 8 sunt reprezentante ai asociaiilor consumatorilor. Atribuiile acestui comitet sunt urmtoarele: evaluarea cerinelor consumatorilor in domeniul standardizrii i al certificrii conformitii produselor; participarea la programele de standardizare de interes pentru consumatori; informarea i educarea consumatorilor; reprezentarea Romaniei in comitetul pentru politica consumatorilor (COPOLCO) din cadrul ISO. Pentru facilitarea realizrii acestor obiective la nivelul ASRO a fost adoptat o asemenea structur organizatoric prin care consumatorii s fie incurajai s participe in mod direct prin reprezentani la activitatea de standardizare ASOCIAIA DE ACREDITARE DIN ROMNIA (RENAR) Este organismul naional de acreditare, care funcioneaz sub coordonarea Ministerului Industriei i Resurselor (autoritatea de stat care coordoneaz domeniul infrastructurii calitii i evalurii conformitii). Scopul RENAR este de a dezvolta acreditarea i evaluarea conformitii i de a conferi incredere in competena tehnic, imparialitatea i integritatea organismelor i laboratoarelor acreditate de aceasta. Asociaia acrediteaz organisme i laboratoare atat in domeniul reglementat (in care punerea in circulaie pe pia, a produselor i serviciilor este reglementat prin legi i alte acte normative), cat i in cel nereglementat (in care punerea in circulaie, pe pia a produselor i serviciilor nu este reglementat prin legi i alte acte normative. Asociaia de Acreditare din Romania nu are dreptul s presteze servicii de certificare i inspecie, de incercri i de etalonare, precum i de consultan pentru obinerea sau meninerea acreditrii. Marca naional de acreditare RENAR este proprietatea Ministerului Industriei i Resurselor i este inregistrar la Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci. Aceast marc atest faptul c un organism sau un laborator este competent s efectueze sarcini specifice in domeniul in care a fost acreditat. RENAR acreditase pan

la sfaritul anului 2002 un numr de 198 laboratoare de incercare, 29 organisme de certificare produse (sisteme), personal i 5 organisme de inspecie (Anexa 25). Misiunea acestei organizaii este s pregteasc economia romaneasc pentru a satisface cerinele U.E. referitoare la libera circulaie a produselor. In calitatea sa de coordonator al Consiliului Consultativ pentru Calitate, patronat de Preedintele Romaniei, RENAR i-a propus urmtoarele obiective pe termen scurt, i anume: creterea numrului organismelor de certificare, de inspecie i al laboratoarelor acreditate; recunoaterea in spaiul economic european a rezultatelor incercrilor, etalonrilor, certificrilor i inspeciilor efectuate de organismele acreditate de ctre aceasta, in baza unor protocoale de recunoatere multilateral a MLA. In Romania, activitatea de acreditare se realiza, pan in cea de-a doua jumtate a anului 1998, de ctre Institutul Roman de Standardizare, prin Direcia de Certificare, Acreditare i Not ificare Organisme, Calitate. Prin O.G. nr. 38/30.01.1998 se stabilete ca acest tip de activitate s se realizeze de ctre un

83
organism privat, independent, neguvernamental i care s contribuie prin activitile sale la: promovarea principiului liberei circulaii a produselor i serviciilor; protecia vieii, sntii i securitii persoanelor fizice, precum i a mediului inconjurtor, i la aprarea intereselor consumatorilor; creterea competitivitii produselor i serviciilor romaneti. Astfel, pe 29 iulie 1998, prin hotrare judectoreasc, in baza Legii nr. 21/1924 i a O.G. nr. 38/1998, Asociaia Reelei Laboratoarelor de incercri din Romania (RELAR), organism de acreditare a laboratoarelor de incercri, acreditat in anul 1995 de ctre Institutul Roman de Standardizare, se transform in Asociaia Reelei Naionale de Acreditare din Romania (RENAR). Denumirea actual a acestui organism naional de acreditare este Asociaia de Acreditare din Romania (RENAR), obinut prin hotrarea judectoreasc din 4 iulie 2000. RENAR acrediteaz atat in domeniul reglementat, cat i in cel nereglementat urmtoarele tipuri de organisme (conf. art. 5 din O.G. nr. 38/1998): laboratoare de incercri, care indeplinesc cerinele ISO 17025, EN 45001; laboratoare de etalonare, care indeplinesc cerinele ISO 17025, EN 45001; organisme de inspecie, care indeplinesc cerinele EN 45004 organisme de certificare a produselor, care indeplinesc cerinele EN 45011; organisme de certificare a sistemelor calitii, care indeplinesc cerinele EN 45012; organisme de certificare a sistemelor de management de mediu, care indeplinesc cerinele ISO/CEI66 organisme de certificare a sistemelor de managementul securitii informaiei. Activitatea RENAR se desfoar cu respectarea strict a urmtoarelor principii de baz ale acreditrii (art. 4 din O.G. nr. 38/1998): transparen i disponibilitate public; reprezentarea intereselor publice; caracterul voluntar;

independen fa de posibila predominare a oricror interese specifice; participarea organelor de specialitate ale administraiei publice; tratarea imparial a contestaiilor; armonizarea cu regulile acreditrii europene i internaionale; accesul liber la acreditare al tuturor solicitanilor, fr discriminri; asigurarea confidenialitii i protecia secretului comercial; aplicarea standardelor naionale din seria SR EN 45000, din seria SR EN ISO 9000 i din seria SR EN ISO 14000, precum i a acelora care vor mai fi adoptate in acest domeniu. caracterul fr scop lucrativ al organismului naional de acreditare. Scopul Asociaiei de Acreditare din Romania este s dezvolte acreditarea i evaluarea conformitii i s confere incredere in competena tehnic, imparialitatea i integritatea organismelor i laboratoarelor acreditate. In vederea realizrii i meninerii acestui deziderat RENAR trebuie: s aplice principiile de baz ale acreditrii; s elaboreze i s actualizeze in mod continuu regulile acreditrii in funcie de evoluia practicii europene i internaionale; s stabileasc, s aplice i s imbunteasc continuu criteriile de selectare a auditorilor/experilor tehnici implicai in procesul de acreditare/supraveghere; s dezvolte parteneriatul internaional in domeniul acreditrii, al recunoaterii reciproce, al acreditrilor i certificrii conformitii; s participe la elaborarea reglementrilor privind protecia vieii, sntii i securitii persoanelor fizice, precum i a mediului inconjurtor, i aprarea intereselor consumatorilor; s participe la nivel naional, european i internaional in procesul de elaborare a standardelor din domeniul su de activitate; s stabileasc, in conformitate cu standardele naionale, urmtoarele: reguli pentru acordarea, meninerea, suspendarea i retragerea certificatului de acreditare a

84
organismelor i laboratoarelor; condiii de utilizare a mrcii naionale de acreditare; reguli privind tratarea reclamaiilor i a contestaiilor. RENAR este membru al: Consiliului Interministerial pentru Infrastructura Calitii i Armonizarea Reglementrilor Tehnice; Consiliului Interministerial pentru Integrare European; European Cooperation for Accreditation din anul 1999; International Laboratory Accreditation Cooperation (ILAC) din anul 1996; Fundaiei pentru Premiul Roman pentru Calitate J.M. Juran (membru fondator). Conducerea asociaiei se realizeaz prin Adunarea General, cel mai inalt for al RENAR, constituit din membri de onoare, membri titulari i membri de drept. Membri de drept sunt grupai in urmtoarele colegii: Colegiul organismelor acreditate; Colegiul beneficiarilor i consumatorilor; Colegiul autoritilor publice; Colegiul cercetare-inovare-dezvoltare-invmant superior. Consiliul Director:format din 21 membri; Biroul Executiv al Consiliului Director: format din preedinte i cei 4 vicepreedini; Comisia de Cenzori : format din 3 membri;

Comisia de Apel, desemnat ad-hoc de ctre Consiliul Director, care se compune din 3 membri; Consiliul de Acreditare:format din 5 specialiti, evalueaz dosarele de acreditare. Activitatea RENAR se desfoar in cadrul urmtoarelor comisii: Comisia de armonizare intern, responsabil de dezvoltarea i aplicarea strategiei pe termen mediu a Romaniei in domeniul acreditrii i evalurii conformitii; Comisia de armonizare extern i de legtur cu EA i ILAC; Comisia pentru politic i strategie; Comisia pentru programe i dezvoltare. In vederea bunei desfurri a activitilor din cadrul RENAR se aplic urmtoarele tipuri de proceduri: proceduri de sistem: controlul documentelor; controlul inregistrrilor; tratarea neconformitilor i aciunilor corective; aciuni preventive; audituri interne; analiza efectuat de management; tratarea reclamaiilor; tratarea contestaiilor i apelurilor; selecionarea, instruirea, calificarea i monitorizarea evaluatorilor; analiza cererii de acreditare; subcontractarea evalurii i contractarea evaluatorilor externi; desfurarea procesului de evaluare in vederea acreditrii; extinderea sau restrangerea domeniului de acreditare; supravegherea i reacreditarea; limitarea domeniului, suspendarea sau retragerea; proceduri operaionale: gestionarea dosarului de acreditare; evaluarea laboratoarelor; evaluarea organismelor de inspecie; evaluarea organismelor de certificare; auditul sistemului calitii solicitanilor de acreditare; analiza documentaiei solicitanilor de acreditri; evaluarea solicitanilor de acreditare cu mai multe entiti sau sedii.

85
De asemenea, se mai folosesc o serie de documente cu caracter general, cum ar fi: cerine pentru acreditarea organismelor; contract de acreditare; ghid de intocmirea raportului de incercri; ghid pentru elaborarea manualului calitii unui laborator de incercri; cerine metrologice etc. Toate aceste documente asigur un cadru unitar i eficient privind activitile de acreditare i fac parte din aa-zisele Documente ale Sistemului de Acreditare. Procesul de acreditare a organismelor solicitante const in parcurgerea urmtoarelor etape: 1. contactarea de ctre solicitantul acreditrii a organismului de acreditare (in aceast etap are loc prezentarea condiiilor necesare pentru obinerea acreditrii i a tarifelor aferente fiecrei faze din procesul de acreditare);

2. depunerea unei cereri insoit de documentaia cerut de organismul de acreditare in funcie de specificul acreditrii (laborator, organism de certificare, organism de inspecie); 3. evaluarea solicitantului la sediul acestuia pentru a constata concordana dintre aspectele teoretice regsite in documentaie i aspectele concrete de la faa locului; 4. luarea deciziei privind acreditarea i validarea acesteia de ctre biroul executiv al RENAR; 5. eliberarea certificatului de acreditare pe termen de 6 luni sau 1 an; 6. monitorizarea organismului acreditat in vederea respectrii de ctre acesta a cerinelor impuse de referenialul ales; 7. reacreditarea organismului dup o perioad de 3 ani, cu reluarea etapelor de mai sus. POLIIA ECONOMICO-FINANCIAR Are ca principale atribuiuni prevenirea i combaterea urmtoarelor fraude de natur economico financiar1: cele prevzute de legile speciale ce reglementeaz activitatea societilor comerciale cu capital privat, a ilegalitilor comise in procesul de privatizare sau post-privatizare i a celor svarite in intreprinderile mici i mijlocii (inclusiv cooperaia); fraudele din domeniul bancar, al asigurrilor, pieei de capital, fondurilor de investiii financiare i a celor provenite din finanri interne ori externe; fraudele din domeniul vamal (inclusiv a faptelor de contraband care nu intr in competena Inspectoratului General al Poliiei de Frontier), cele referitoare la operaiuni interzise cu metale i pietre preioase, cu mijloace de plat strine, a ilegalitilor din comer i turism; fraudele economico-financiare din industrie, comunicaii, transporturi, amenajarea teritoriului, domeniile statului, ape, economia forestier, mediu; fraudele ce se comit in domeniul achiziiilor publice, instituiile bugetare, domeniul proprietii intelectuale i jocurilor de noroc, precum i depistarea actelor de corupie i a infraciunilor la regimul taxelor i impozitelor; identificarea i instrumentarea infraciunilor generatoare de bani murdari provenii din fraudele economico-financiare (splarea banilor murdari). Poliia Economico-Financiar are urmtoarea structur organizatoric: La nivel central, in cadrul Inspectoratului General al Poliiei Romane, funcioneaz Direcia Poliiei Economico-Financiare in a crei structur intr servicii i compartimente specializate; In cadrul Direciei Generale de Poliie a Municipiului Bucureti i la nivelul poliiilor de sector funcioneaz Serviciile de Poliie Economico-Financiar La nivelul Inspectoratelor de Poliie Judeene funcioneaz Servicii de Poliie EconomicoFinanciar; Din structura poliiilor municipale nereedin de jude fac parte Birourile de Poliie EconomicoFinanciar, iar in cadrul poliiilor oreneti funcioneaz Formaiuni de Poliie EconomicoFinanciar. DIRECIA GENERAL A MEDICINEI PREVENTIVE

86
I PROMOVAREA SNTII Impreun cu inspectorate teritoriale de poliie are urmtoarele atribuii in domeniul proteciei consumatorilor: atestarea parametrilor de securitate a vieii i sntii (condiii toxcologice, coninutul de pesticide, ageni patologici), consumatorilor; verific condiiile igienico-sanitare de depozitare, manipulare, tramsport i comercializare; realizeaz analize i incercri in laboratoarele proprii; autorizeaz in punct de vedere sanitar, toate categoriile de uniti;

controleaz modul in care se aplic i se respect nomele antiepidemice i de igien de ctre persoane fizice i juridice; retrage autorizaia sanitar de funcionare; oprete sau condiioneaz punerea in consum public a unor alimente sau folosirea unor obiecte ,materiale substane etc.; evolueaz riscurile legate de: mediul ambiant, alimentarea cu ap, procesul de alimentaie i mediul in care se produc prepar, transport, depoziteaz i desfac alimentele i buturile; evolueaz impactul asupra sntii populaiei determinat de factorii de risc; evolueaz starea de sntate a populaiei ADMINISTRAIA PUBLIC LOCAL Se organizeaz i funcioneaz in baza respectrii urmtoarelor principii: autonomiei locale; descentralizrii serviciilor publice; eligibilitii autoritii; consultrii cetenilor in soluionarea problemelor locale de interes deosebit. Autonomia local confer autoritilor administraiei publice locale, dreptul de a soluiona i de a gestiona, in numele i in interesul colectivitilor locale pe care le reprezint, activitile de interes public. Acest drept se exercit de consilii locale, primrii i consilii judeene. Autonomia local const in organizarea, funcionarea, stabilirea competenelor i atribuilor necesare gestionrii resurselor care aparin comunei, oraului sau judeului. Intre autoritile administraiei publice locale i consiliul judeean,precum i intre consiliul local i primar nu exist raporturi de subordonare. Consiliile reprezint autoritatea executiv. Consiliile judeene coordoneaz activitile consiliilor comunale i oreneti. In fiecare jude i in municipiul Bucureti Guvernul numete cate un prefect. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local i conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor i ale celorlalte organe centrale din unitile administrativ teritoriale. PREFECTUL Este reprezentantul Guvernului in fiecare jude i in municipiul Bucureti. Acesta vegheaz ca activitatea consiliilor locale i a primriilor, a consiliilor judeene i a preedinilor consiliilor judeene s se desfoare in conformitate cu prevederile legii. Dintre atribuiile prefectului menionm: conduce activitatea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor i ale celorlalte autoriti ale administraiei publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unitilor administrativ teritoriale; exercit controlul cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatea administraiei publice locale i judeene, precum i ale preedintelui consiliului judeean cu excepia actelor de gestiune curent. intre prefeci, pe de o parte, consiliile locale i primari, precum i consiliile judeene, pe de alt parte nu exist raporturi de subordonare.

87

CONSILIUL JUDEEAN Este autoritatea administraiei publice locale, constituit la nivel judeean, pentru coordonarea activitii consiliilor comunale i oreneti in vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean. Consiliul judeean este compus din consilieri alei prin vot universal, egal direct, secret i liber exprimat. Numrul membrilor fiecrui consiliu judeean se stabilete de prefect (v. art. 102 din legea 215/2001), in funcie de populaia judeului. Consiliul judeean - ca autoritate deliberant a administraiei publice locale - indeplinete printre altele, urmtoarele atribuii principale: adopt strategii, prognoze i programe de dezvoltare economico-social a judeului; aprob bugetul propriu al judeului; hotrte repartizarea pe comune, orae i municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse; administreaz domeniul public i domeniul privat al judeului; hotrte darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate public a judeului a serviciilor publice de interes judeean; hotrte infiinarea de instituii publice i de servicii publice de interes judeean; hotrte asupra reorganizrii regiilor autonome de interes judeean; aprob construirea, intreinerea i modernizarea drumurilor, podurilor i a intregii infrastructuri aparinand cilor de comunicaii de interes judeean; alege din randul consilierilor un preedinte i 2 vicepreedini. Consiliul judeean, se intrunete in edine ordinare o dat la dou luni, la convocarea preedintelui Consiliului judeean. Preedintele Consiliului judeean reprezint judeul in relaiile cu celelalte autoriti publice, cu persoanle fizice i juridice romane i strine, precum i in justiie. Acesta rspunde in faa consiliului judeean de buna funcionare a administraiei publice judeene, precum i de buna funcionare a aparatului propriu de specialitate pe care il conduce i il controleaz. CONSILIUL LOCAL Se compune din consilieri alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat. Numrul membrilor fiecrui consilier local se stabilete prin ordin al prefectului in funcie de populaia comunei sau a oraului (v. art. 29 din Legea nr. 215/2001). Consiliul local al Municipiului Bucureti este compus din 55 de consilieri. Consilieri ale cror mandat au fost validate depun in faa consiliului local urmtorul jurmant Jur s respect constituia i legile rii i s fac cu bun-credin tot ceea ce st n puterile i priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraului, judeului9 ... Aa s-mi ajute Dumnezeu. Dintre atribuiile Consiliului local menionm: alege, din randul consilierilor, viceprimarul (viceprimarii); aprob statutul comunei (oraului), precum i regulamentul de organizare i funcionare a consiliului; aprob studii, prognoze i programe de dezvoltare economico-social, de organizare i amenajare a teritoriului; aprob bugetul local, imprumuturile i modul de utilizare a rezervei bugetare; stabilete impozite i taxe locale; administreaz domeniul public i domeniul privat al comunei sau oraului; hotrte vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privat a comunei

sau oraului, infiineaz instituii publice, societi comerciale i servicii publice de interes local, urmrete controleaz i analizeaz activitatea acestora; numete i elibereaz din funcie conductorii serviciilor publice de interes local, hotrte asupra infiinrii i reorganizrii regiilor asupra infiinrii i reorganizrii regiilor autonome de interes local; stabilete msurile necesare pentru construirea, intreinerea i modernizarea drumurilor,

88
pdurilor, precum i a intregii infrastructuri aparinand cilor de comunicaie de interes local; aprob, documentaiile tehnico-economice pentru lucrile de investiii de interes local i asigur condiiile necesare in vederea realizrii acestora, asigur condiiile materiale i financiare necesare pentru buna funcionare a instituiilor i serviciilor publice de educaie, sntate cultur, tineret i sport, aprarea ordinii publice, aprarea impotriva incendiilor i protecia civil, de sub autoritatea sa; acioneaz pentru protecia i refacerea mediului inconjurtor in scopul creterii calitii vieii, infiineaz i organizeaz targuri, piee, oboare, locuri i parcuri de distracie,baze sportive i asigur buna funcionare a acestora; hotrte cooperarea cu organizaii neguvernamentale, in vederea finanrii i realizrii in comun a unor aciuni, lucrri, servicii sau proiecte de interes public local; asigur libertatea comerului i incurajeaz libera iniiativ; edinele Consiliului local sunt conduse de un preedinte de edin ales pe o perioad de cel mult 3 luni, dintre membrii si, prin votul deschis al majoritii Consilierilor. Acesta va semna hotrarile adoptate de Consiliu. Ordinea de zi a edinei Consilului local se aduce la cunotina locuitorilor comunei sau ai oraului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. edinele Consiliului local sunt publice, cu excepia cazurilor in care consilierii decid cu majoritate de voturi, ca acestea s se desfoare cu uile nchise. Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public i privat al comunei sau al oraului, participarea la programe de dezvoltare judeean, regional, zonal, organizarea i dezvoltarea urbanistic a localitilor i amenajarea teritoriului, precum i cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoriti publice, organizaii neguvernamentale, prsoane juridice romane sau strine se vor discuta intotdeauna in edin public. Consilierii sunt obligai s organizeze periodic intalniri cu cetenii i s acorde audiene. Consiliul local ii organizeaz comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Aceste comisii ii aleg cate un preedinte i un secretar. Comisiile de specialitate analizeaz i avizeaz proiectele de hotrare din domeniul lor de activitate. Organizarea, funcionarea i atribuiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare i funcionare a Consiliului local. PRIMARUL

Particip la edinele consiliului local i are dreptul s ii exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. Primarul este eful administraiei publice locale i al aparatului propriu de specialitate al autoritiilor administraiei publice locale pe care il conduce i il controleaz. Primarul reprezint comuna sau oraul in relaiile cu alte autoriti publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau strine, precum i in justiie. Dintre atribuiile primarului menionm: asigur aducerea la indeplinire a hotrarilor Consiliului local; prezint Consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informri privind starea economic i social a comunei sau a oraului; intocmete proiectul bugetului local; verific incasarea i cheltuierea sumelor din bugetul local i comunic consiliului local cele constatate, asigur ordinea public i linitea locuinelor, prin intermediul poliiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor i unitilor de protecie civil, controleaz igiena i salubritatea localurilor publice i a produselor alimentare puse in vanzare pentru populaie, cu sprijinul serviciilor de specialitate; asigur intreinerea i reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraului, instalarea semnelor de circulaie desfurarea normal a traficului rutier i pietonal;

89
exercit controlul asupra activitilor din targuri, piee, oboare, locuri i parcuri de distracie i ia msuri pentru buna funcionare a acestora; conduce serviciile publice locale; emite avizele, acordurile i autorizaiile date in competena sa prin lege; rspunde de inventarierea i administrarea bunurilor care aparin domeniului public i domeniului privat al comunei sau al oraului; ia msuri pentru controlul depozitrii deeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizrii malurilor cursurilor de ap din raza comunei sau a oraului; Mandatul primarului inceteaz inainte de termen ca urmare a unui referendum local organizat de cel puin 25% dintre locuitorii cu drept de vot, referendum iniiat ca urmare a nesocotirii de ctre primar a intereselor generale ale colectivitilor ce ii revin potrivit legii. Referendumul este valabil dac sau prezentat la urne cel puin jumtate plus unu din numrul total al locuitorilor cu drept de vot, iar mandatul primarului inceteaz dac s-au pronunat in acest sens cel ui jumtate plus unu din numrul total al cetenilor cu drept de vot. CORPUL DE CONTROL COMERCIAL Este organizat in cadrul aparatului propriu al primrilor i prefecturilor, exercit controlul asupra

activitii comerciale i de prestri de servicii desfurate de toi agenii economici. Dintre atribuiile acestuia, in conformitatea cu H.G. nr. 1290/1990, menionm: verificarea modului in care comercianii desfoar activiti comerciale (in locurile i cu respectarea obiectului activitii lor comerciale, inscrise in autorizaia de funcionare sau actul de infiinare); verificarea actelor i documentelor de provenien a produselor, inregistrarea mrfurilor, precum i modul de conducere a evidenei contabile; interzicerea livrrii, prelurii sau punerii in vanzare a mrfurilor depreciate calitativ; verificarea modului de depozitare a produselor de ctre comerciani; ridicarea de probe i dispuneera efecturii de analize pentru produsele alimentare suspecte de a pune in pericol sntatea public. DIRECIA FARMACEUTIC I INSTITUTUL PENTRU CONTROL DE STAT AL MEDICAMENTULUI I CERCETRII FARMACEUTICE Este organul de specialitate organizat teritorial in laboratoare interjudeene farmaceutice, cu urmtoarele atribuii principale in domeniul proteciei consumatorilor: urmrete ca fabricarea, depozitarea, difuzarea, eliberarea, importul i exportul s aib ca obiect numai produse inregistrate i/sau autorizate de minister; verific autorizaia de funcionare i datele privind calificarea personalului ce ii desfoar activitatea in legtur cu producerea, stocarea i distribuirea produselor farmaceutice; examineaz starea i funcionalitatea localurilor i a anexelor necesare, respectarea msurilor igienico-sanitare; urmrete corecta funcionarea a aparaturii pentru producerea controlul i depozitarea produselor farmaceutice folosite; controleaz modul in care se efectueaz publicitatea produselor farmaceutice, care trebuie realizat numai cu avizul ministerului. Produsele farmaceutice gsite cu termenul de valabilitate depit vor fi blocate cu meninerea retras din consum i depozitare separat de produsele corespunztoare. Produsele blocate vor fi analizate in cadrul Institutului pentru Controlul de stat al Medicamentului i Cercetrii Farmaceutice, i dac se constat c mai pot fi folosite li se va prelungi termenul de valabilitate cu inc 6 luni.

90
DIRECIA PENTRU CHIMIZARE, PROTECIA PLANTELOR I CARANTIN FILOSANITAR Este organizat in teritoriu ca inspecie judeean cu urmtoarele atribuii in domeniul proteciei consumatorilor: interzicerea comercializri unor produse de origine vegetal (legume, fructe, semine etc.) destinate consumului cu urme vizibile de pesticide, ingrminte, atac de boli i duntori, ce pot afecta viaa sntatea sau interesele consumatorilor: interzicerea sau limitarea comercializrii unor produse de origine vegetal, destinate insmanrii sau inmulirii care nu corespund condiiilor minime de calitate prevzute de actele normative obligatorii; interzicerea comercializrii i utilizrii unor produse de origine vegetal pentru care exist prezumia depirii limitelor maxime admise de substane chimice nocive pentru sntatea consumatorilor; interzicerea prestrii unor servicii de protecia a plantelor (tratamente, stropiri etc.) de calitate necorespunztoare, nerespectandu-se prevederile din norme i care pot afecta viaa i sntatea consumatorilor sau interesele acestora; interzicerea folosirii de amblaje, pentru produsele de uz fitosanitare neavizate sau fr

elemente de identificare i caracterizare prevzute in actele normative in vigoare; interzicerea comercializrii unor produse de origine vegetal neincadrate corect pe clase de calitate, afectand in acest fel interesele consumatorilor.

91

TEME DE CERCETARE
1. Calitatea serviciilor turistice 2. Consideraii privind calitatea marfurilor n contextul globalizrii 3. Managementul financiar al asociaiilor de consumatori 4. Prioritile asociaiilor de consumatori 5. Parteneriatul public-privat n domeniul proteciei consumatorilor 6. Activitile de lobby ale asociaiilor de consumatori 7. Legislaia privind protecia consumatorilor n UE 8. Instituii cu atribuii n domeniul proteciei consumatorilor 9. Acordarea de consultan servicii furnizate de asociaiile de consumatori 10. Protecia intereselor economice ale consumatorilor 11. Protecia consumatorilor de produse de folosin ndelungat 12. Clauze abuzive n contracte i raporturile juridice dintre consumatori i ageni economici 13. Drepturile consumatorilor de servicii medicale 14. Protectia consumatorilor de servicii de utilitate public 15. Publicitatea neltoare 16. Locul i rolul asociaiilor de consumatori n economia de pia 17. Modaliti specifice de promovare i aprare a drepturilor fundamentale ale consumatorilor 18. Principiile fundamentale ale proteciei consumatorilor n noua Europ 19. Combaterea contrafacerilor 20. Rolul i funciile Centrelor Europene ale Consumatorilor 21. Autoinformarea consumatorilor folosind sistemul informaional Infoteka 22. Producia i consumul sustenabil de alimente 23. Strategia ANPC (2005-2008) privind protecia consumatorilor 24. Supravegherea pieei 25. Sistemele de control al calitii produselor agro-alimentare 26. Consumatorii de servicii de televiziune prin cablu TV 27. Creditul de consum capcanele creditului de consum 28. Codul consumului 29. Codex Alimentarius CAC/RCP 1- 1969, Rev 3 (1997) 30. Principii generale de igiena a alimentelor 31. Sistemul de analiz a riscurilor i punctelor critice de control HACCP (HG 1198/2002) 32. Legislaia UE cu privire la sigurana alimentelor Reglementarea 173/2002/EC Cerine legislative privind sigurana alimentelor 33. Atelierele de lucru metod de educare a tinerilor consumatori 34. Supravegherea calitii produselor legumicole ecologice 35. Publicitatea la alcool 36. Servicii financiare pentru comerul cu amnuntul 37. Managementul supravegherii pieei 38. Securitatea jucriilor 39. Vnzarea la distan a serviciilor financiare 40. Cadrul economic, juridic, social i politic n care activeaz asociaiile de consumatori 41. Voluntariatul resursa de care dispune societatea civil 42. Managementul asociaiilor de consumatori 43. Responsabilizarea statului i a companiilor private 44. Metode de influenare a politicilor publice de ctre asociaiile de consumatori 45. Dimensiunile societii civile n Romnia 46. Rolul asociaiilor de consumatori n informarea i educarea consumatorilor

47. Protecia consumatorilor n SUA 48. Televiziunea i presa scris ntre informare, protejare i inducerea unor nevoi de consum 49. Nevoia de informare informarea i consilierea consumatorilor 50. Marketingul relaiei cu consumatorul 51. Etica n afaceri 52. Evoluia proteciei consumatorului n Romnia 53. Locul biotehnologiei n Europa

92
54. Biotehnologia n armonie cu agricultura i mediul 55. Marcarea CE a produselor 56. Rolul mediatorilor n soluionarea conflictelor 57. Promovarea i protecia mrcilor 58. Rspunderea juridic a agentilor economici pentru nclcarea legislaiei privind protecia consumatorilor 59. Piaa imobiliar din Romnia 60. Comerul electronic 61. Protectia consumatorilor de servicii potale 62. Principiile directoare pentru protecia consumatorului elaborate de ONU i adoptate de Adunarea General prin rezoluia nr. 39/248 din 9 aprilie 1985 63. Conceptul de consumator i modele globale referitoare la comportamentul consumatorilor 64. Rolul i locul proteciei consumatorilor n economia de pia 65. Cadrul legislativ i instituional privind protecia consumatorilor 66. Rolul ONG-urilor n aprarea i promovarea drepturilor i intereselor economice ale consumatorilor 67. Rolul APC Romnia n promovarea intereselor consumatorilor 68. Aspecte referitoare la accesul consumatorilor la justiie 69. Evoluia modalitilor de consum i influena lor asupra organizaiilor de consumatori 70. Protecia consumatorilor n UE 71. Cadrul conceptual privind responsabilitatea social 72. Rolul statului n promovarea responsabilitii sociale a organizaiilor economice 73. Caracteristicile sectorului de afaceri i caracteristicile oreganizaiilor neguvernamentale 74. Rolul organizaiilor de consumatori n promovarea unui comportament social responsabil 75. Modelul european i american de responsabilitate social a organizaiilor 76. Organismele modificate genetic. SUA versus Uniunea Europeana

93

BIBLIOGRAFIE Lucrri
1. Boier, R., Comportamentul consumatorului, Editura Graphix, Iai, 1994. 2. Bojin, E., Egoism i libertate. Argumente pentru protecia consumatorilor, Editura Vavila Edinf, Bucureti, 1997. 3. Christopher, Booker, Richard, North, Uniunea European sau marea amgire. Istoria secret a construciei europene, Editura Antet XX Press, Bucureti, 2004. 4. Gustave Le Bon, Psihologia mulimilor, Editura Anima, Bucureti, 1990. 5. Halic, B., A., Chiciudean, I., Analiza imaginii organizatiilor, Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2004. 6. Moise, E., Studiu Metode de lucru cu agentii economici, APC-Romania, Bucuresti, 2005. 7. Moise, E., Studiu legislativ Obligatiile agentiilor de turism, APC-Romania, Bucuresti, 2005. 8. Moise, E., Studiu legislativ Contracte incheiate in afara spatiilor comerciale, APC-Romania,

Bucuresti, 2005. 9. Moise, E., Studiu legislativ Regimul juridic al contractelor la distanta, APC-Romania, Bucuresti, 2005. 10. Moise, E., Studiu Proceduri legale pentru actionarea in justitie, APC-Romania, Bucuresti, 2005. 11. Oprea, L., Responsabilitatea sociala corporatista, Editura Tritonic, Bucuresti, 2005. 12. Stanciu C., Costurile ascunse ale creditelor, in revista Perfect pentru casa mea nr. 3, Bucureti, 2004. 13. Stanciu C., Perspectivele micrii consumatoriste n Romnia, in Revista de Comer nr. 2, Bucureti, 2004. 14. Stanciu, C. (coordonator), Ghidul consumatorilor, Editura Curtea Veche, Bucureti, 2001. 15. Stanciu, C. (coordonator), Instituiile statului i organizaiile de consumatori. Manual de protecie a consumatorului, Editura Oscar Print, Bucureti, 2004. 16. Stanciu, C., Protecia consumatorilor prin sisteme moderne, in revista Tribuna Economic nr. 25, Bucureti, 1999. 17. Stanciu, C., Protecia consumatorului, Editura Oscar Print, Bucureti, 2003. 18. Stanciu, C., Soluionarea litigiilor n domeniul proteciei consumatorului, in Revista de Comer nr. 5, Bucureti, mai 2004. 19. Stanciu, C., Tehnicile de vnzare i interesele consumatorilor, in Revista de Comer nr. 3, Bucureti, 2001. 20. Stanciu, S., Ionescu, M., A., Cultura si comportament organizational, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2005. 21. Titichi, M., Moise, E., Studiu Analiza clauzelor abuzive in contractele de telefonie mobila, APC-Romania, Bucuresti, 2006. 22. Titichi, M., Studiu legislativ Adoptarea aquis-ului comunitar in domeniul protectiei consumatorilor in Romania, APC-Romania, Bucuresti, 2006. 23. Titichi, M., Studiu legislativ Vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, APCRomania, Bucuresti, 2006. 24. Ungureanu, C., T., Drept international privat. Protecia consumatorilor i raspunderea pentru produsele nocive, Editura All Beck, Bucureti, 1999. 25. Vasile, D., Protecia drepturilor i intereselor consumatorilor, Editura Alpha MDN, Buzu, 2001. 26. Zamfir I., Sistemul legislativ i instituional de protecie a consuma-torilor n Romnia, Editura Eurografica, Bucureti, 2001.

94

Resurse web
1. Consum.org - National Consumers Conferderation (Lituania) 2. ConsumerReports.org - Consumers Union 3. consumers.cz - Asociatia consumatoriilor - Cehia. 4. consumer-voice.org VOICE - Voluntary Organization In Interest of Consumer Education 5. http://www.ncc.org.uk-The National Consumer Council 6. http://www.tacd.org - Dialogul Transatlantic al Consumatorilor 7. index-bg.org- Index Foundation - Bulgaria 8. www. Consumersinternational.org - Consumers International 9. www.altroconsumo.it - Asociaia Consumatorilor din Italia 10. www.altroconsumo.it - Asociatia consumatorilor -Italia 11. www.anec.org - Asociaia European pentru Coordonarea Reprezentrii Consumatorilor in Standardizare

12. www.apc-romania.ro - Asociaia pentru Protecia Consumatorilor din Romania 13. www.apc-romania.ro - Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania 14. www.beuc.org - Organizaia European a Consumatorilor 15. www.cdc.org.sv- Centrul pentru protectia consumatorului-Slovacia 16. www.cecu.es - Asociaia Consumatorilor din Spania 17. www.cecu.es - Confederatie asociatiilor pentru protectia consumatorilor-Spania 18. www.cittadinanzattiva.it - Miscarea federativa democratica 19. www.codexalimentarius.net - Comisia Codex Alimentarius 20. www.consumentenbond.nl - Asociaia Consumatorilor din Olanda 21. www.consumerassociation.ie Asociaia Consumatorilor din Irlanda 22. www.consumerinterests.org - The American Council on Consumer Interests 23. www.consumersinternational.org - Organizatia mondiala a consumatorilor 24. www.consumersunion.org-Consumers Union 25. www.deco.proteste.pt Asociaia Consumatorilor din Portugalia 26. www.ofe.hu Asociaia Consumatorilor din Ungaria 27. www.quechoisir.org Asociaia Consumatorilor din Frana 28. www.test-achats.be Asociaia Consumatorilor din Belgia 29. www.tuttoconsumatori.it- Consiliul national al consumatorilor -Italia 30. www.vzbv.de Federaia Consumatorilor din Germania 31. www.which.net Asociaia Consumatorilor din Marea Britanie

95

Acte normative
1. Legea nr. 82/1991 din 24/12/1991, legea contabilitii, versiune actualizata la data de 01/01/2005. 2. Legea nr. 61/27.09.1991, pentru sancionarea faptelor de inclcare a unor norme de convieuire social. 3. Legea nr. 22/18.11.1969, privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanii i rspunderea in legtur cu gestionarea bunurilor. 4. H.G. nr. 704/14.12.1993, privind aprobarea regulamentului de aplicare a Legii nr. 82/1991 (M.O. nr. 303/22.12.1993 ). 5. Lege nr. 98/1994 din 10/11/1994 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 317 din 16/11/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica 6. Legea nr. 54/8.07.1994, privind modificarea prevederilor Legii nr. 22/1969, in legtur cu constituirea garaniilor de ctre gestionari. 7. Lege nr. 98/1994 din 10/11/1994 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 317 din 16/11/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica 8. Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcii. 9. Legea nr. 137/1995 legea proteciei mediului 10. Legea nr. 83/1996 legea serviciilor potale 11. Legea nr. 114/11.10.1996, a locuinei, republicat in M.O. nr. 393/31.12.1997. 12. H.G. nr. 732/1996 privind unele msuri de comercializare a produselor agroalimentare in piee, targuri i oboare. 13. Ordinul ministrului sntii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populatiei. 14. O.G. nr. 60/1997, privind aprarea impotriva incendiilor, in care se stabilesc i obligaiile asociaiilor de proprietari.

15. Ordinul ministrului sntii nr. 975/1998 privind aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente 16. OG nr. 106/1999 privind contractele incheiate in afara spaiilor comerciale 17. Legea nr. 145/27.07.1999, pentru modificarea i completarea Legii locuinei nr. 114/1996 ( M.O. nr. 439/9.09.1999 ). 18. OG nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, aprobat de Legea nr. 631/2001; 19. Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comerciani i consumatori 20. Legea nr. 178/18 octombrie 2000 privind produsele cosmetice, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 525 din 25 octombrie 2000; 21. O.G. nr. 48/2000 privind regimul de obinere (utilizare), comercializare a organismelor modificate genetic. 22. O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaii i fundaii. 23. H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preurilor produselor oferite consumatorilor spre vanzare in staiunile turistice. 24. H.G. nr. 1275/7.12.2000, privind aprobarea normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 114/1996 ( M.O. nr. 690/22.12.2000 ). 25. Ordonana de Guvern nr. 130/31.08.2000 privind regimul juridic al contractelor la distan; 26. Ordonan de urgen nr. 34/2000 din 17/04/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 172 din 21/04/2000 privind produsele agroalimentare ecologice 27. H.G. nr. 559/2001 privind unele msuri de comercializare a produselor alimentare i nealimentare in H.G. nr. 1056/2001 privind stabilirea cerinelor referitoare la eficiena i etichetarea energetic pentru introducerea pe pia a lmpilor electrice de uz casnic.

96
28. H.G. nr. 598/2001 privind stabilirea cerinelor referitoare la etichetarea i eficiena energetic pentru introducerea pe pia a mainilor de splat rufe de uz casnic. 29. H.G. nr. 366/4.04.2001, privind modificarea normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 114/1996, aprobate prin H.G. 1275/2000 ( M.O. nr. 178/9.04.2001 ). 30. O.G. nr. 86/2001 privind serviciile de transport public local de cltori. 31. O.G. nr. 85/30.08.2001, privind organizarea i funcionarea asociaiilor de proprietari ( M.O. nr. 544/1.09.2001 ). 32. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes 33. HG nr. 559/2001 privind unele msuri de comercializare a produselor alimentare i nealimentare in staiunile turistice 34. HG nr. 237/2001 privind aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidena i protecia turitilor in structurile de primire turistice 35. Legea nr.455/18.07.2001 privind semntura electronic; 36. HG nr. 560/4 iunie 2001 privind unele msuri pentru pstrarea confidenialitii unor ingrediente din compoziia produselor cosmetice, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 335/22 iunie 2001; 37. Norm tehnic i metodologice/13.12.2001 pentru aplicarea Legii nr.455/2001 privind

semntura electronic. 38. Norma metodologic din 28/12/2001 privind organizarea i conducerea contabilitii in partid simpl de ctre persoanele juridice fr scop lucrativ. 39. Ordin nr. 308/2001 din 10/10/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 699 din 02/11/2001pentru aprobarea Ghidului privind principiile de bun practic de fabricaie pentru produsele cosmetice 40. Ordinul MF nr. 2329/28.12.2001, pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii in partid simpl de ctre persoanele fizice fr scop lucrativ ( M.O. nr. 20/15.01.2002 ). 41. Reguli detaliate privind principiile produciei ecologice pentru plante i produse din plante, animale i produse animaliere, apicultur i produse apicole din 13/09/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 640 din 12/10/2001 42. Lege nr. 677/2001 din 21/11/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 790 din 12/12/2001 pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal i libera circulaie a acestor date 43. Norma metodologic din 28 iunie 2002 privind clasificarea serviciilor de primire turistice; 44. Legea nr. 650/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor i serviciilor de pia. 45. Legea nr. 508/2002 pentru modificarea i completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice. 46. Legea nr. 458/2002 privind apa potabil. 47. Legea nr.365/7.06.2002 privind comerul electronic; 48. Hotrarea nr. 106/2002, privind etichetarea alimentelor. 49. Hotrarea C.G.M.B. nr. 41/14.02.2002, cu privire la contorizarea individual. 50. Legea nr. 370/2002 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formaliti administrative pentru inregistrarea i autorizarea funcionrii comercianilor. 51. Lege nr. 458/2002 din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 552 din 29/07/2002 52. Legea nr. 73/2002 privind organizarea i funcionarea pieelor produselor agricole i alimentare in Romania. 53. Lege nr. 344/2002 din 31/05/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 389 din 07/06/2002 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea i completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele legale de igien i sntate public

97
54. Ordinul nr. 186/2002 pentru aprobarea Cerinelor de inspecie i msurilor de precauie din cadrul programului de inspecie i inregistrarea operatorilor pe piaa produselor agroalimentare ecologice. 55. Ordin al Ministerului Sntii i familiei nr. 1031/20 decembrie 2002 pentru aprobarea listelor

cuprinzand substanele ce pot fi utilizate in compoziia produselor cosmetice, publicat in Monitorul Oficial, partea I nr. 17din 14 ianuarie 2003. 56. Legea nr. 508/12 iulie 2002 pentru modificarea i completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 582/6 august 2002; 57. Ordinul nr. 438/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinai utilizrii in produsele alimentare pentru consum uman. 58. Ordinul nr. 84/2002 pentru aprobarea Normelor privind Contaminaii din alimente. 59. Ordinul nr. 932/2002 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea transportul depozitarea, comercializarea i controlul temperaturii alimentelor congelate rapid, destinate consumului uman. 60. Regulament din 05/08/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 793 din 31/10/2002 de organizare i funcionare a Comisiei pentru Securitate Biologic 61. Norm din 18/06/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 722bis din 03/10/2002 privind aditivii alimentari destinai utilizrii in produsele alimentare pentru consum uman 62. Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor i garaniile asociate acestora 63. Legea nr. 53/2003 codul muncii. 64. Legea nr. 46/2003 drepturile pacientului. 65. Legea nr. 51/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distan. 66. Legea nr. 264/13 iunie 2003 pentru modificarea i completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 424 din 17 iunie 2003; 67. H.G. nr. 40/2003 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru mainile de splat rufe, de uz casnic. 68. H.G. nr. 40/2003 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru mainile de splat rufe, de uz casnic. 69. H.G. nr. 400/2.04.2003, pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea i funcionarea asociaiilor de proprietari ( M.O. nr. 311/8.05.2003 ). 70. O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobrii tacite. 71. O.G. nr. 5/2003 pentru modificarea O.G. nr. 58/1998 privind organizarea i desfurarea activitii de turism in Romania. 72. O.G. nr. 35/2003 pentru modificarea i completarea unor prevederi legale privind serviciile publice de alimentare cu ap i de canalizare i serviciile publice de salubrizare a localitilor. 73. O.G. nr. 42/2003 privind organizarea i funcionarea serviciilor de iluminat public. 74. Legea nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi i in regim de inchiriere. 75. Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control. 76. Lege nr. 46/2003 din 21/01/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din 29/01/2003 drepturilor pacientului 77. Hotrarea nr. 1386/2003 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice privind organizarea i funcionarea asociaiilor de proprietari, aprobate prin Hotrarea Guvernului nr. 400/2003. 78. Hotrarea nr. 400/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i funcionarea asociaiilor de proprietari. 79. OMAPAM nr. 79/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiiile de sntate pentru autorizarea unitilor din pieele cu vanzare en-gros.

80. OMAAP nr. 368/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul oficial al produselor alimentare de origine animal. 81. OANPC nr. 9/2003 privind regimul de comercializare a produselor prezentate ca miraculoase, precum i a unor produse alimentare, in scopul protejrii vieii, sntii, securitii i intereselor economice ale consumatorilor. 82. Legea nr. 172/2003 privind aprobarea O.U.G. nr. 201/2002 pentru modificarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiii imobiliare.

98
83. Norma metodologic din 02/04/2003 privind organizarea i funcionarea asociaiilor de proprietari. 84. Norma din 17 septembrie 2003 privind organizarea i funcionarea inspeciei sanitare de stat. 85. Reguli din 13/08/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 613 din 29/08/2003 privind sistemul de inspecie i certificare i condiiile de acreditare a organismelor de inspecie i certificare in agricultura ecologic 86. Ordin nr. 462/2003 din 15/07/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 542 din 29/07/2003 privind evidena agenilor economici care cultiv plante modificate genetic 87. Ordin nr.330/2003 pentru aprobarea modelului extrasului situatiilor financiare anuale care se publica de asociatiile si fundatiile recunoscute potrivit legii ca fiind de utilitate publica 88. Reguli din 26/09/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 701 din 07/10/2003 privind importul i exportul produselor agroalimentare ecologice 89. Reguli din 13/08/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 613 din 29/08/2003 privind sistemul de inspecie i certificare i condiiile de acreditare a organismelor de inspecie i certificare in agricultura ecologic 90. Reguli din 13/08/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 613 din 29/08/2003 privind sistemul de inspecie i certificare i condiiile de acreditare a organismelor de inspecie i certificare in agricultura ecologic 91. Reguli din 13/08/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 613 din 29/08/2003 privind sistemul de inspecie i certificare i condiiile de acreditare a organismelor de inspecie i certificare in agricultura ecologic 92. Legea nr. 150/2004, legea privind sigurana alimentelor i a hranei pentru animale, versiune actualizat la data de 30/10/2004. 93. Legea nr. 240/2004 privind rspunderea productorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte 94. Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului. 95. Legea nr 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice. 96. Legea 554/2004 legea contenciosului administrativ. 97. Ordin nr. 622/2004 din 24/05/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 504 din 04/06/2004 privind aprobarea Procedurii de notificare a suplimentelor alimentare 98. Ordin nr. 622/2004 din 24/05/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 504 din 04/06/2004 privind aprobarea Procedurii de notificare a suplimentelor alimentare 99. Ordin nr. 103/2004 din 04/02/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 302 din 06/04/2004 privind modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii i familiei i al ministrului

agriculturii, alimentaiei i pdurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinai utilizrii in produsele alimentare pentru consumul uman 100. Ordin nr. 106/2004 din 06/02/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 142 din 17/02/2004 privind completarea Ordinului ministrului sntii i familiei i al ministrului agriculturii, alimentaiei i pdurilor nr. 84/91/2002 pentru aprobarea Normelor privind contaminanii din alimente 101. Ordin nr. 50/2004 din 14/01/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din 30/01/2004 privind Stabilirea procedurii de organizare i coordonare a schemelor de management de mediu i audit (EMAS) in vederea participrii voluntare a organizaiilor la aceste scheme 102. Ordin nr. 634/2004 din 02/09/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 939 din 14/10/2004 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare pe termen mediu a infrastructurii pentru evaluarea conformitii, 2004-2007 103. Norm din 26/01/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 421bis din 11/05/2004 de aplicare a metodelor de analiz chimic, fizic, microbiologic i de evaluare senzorial a laptelui i produselor lactate i descrierea unora dintre metodele respective 104. Ordin nr. 1688/2004 din 22/12/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 89 din 26/01/2005 pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii i familiei nr. 598/2003

99
privind elaborarea sintezelor naionale in cadrul subprogramului 1.4 "Evaluarea strii de sntate i a factorilor de risc" 105. Hotrarea nr. 1106/2005 privind recunoaterea Asociaiei pentru Protecia Consumatorilor din Romania ca fiind de utilitate public. 106. Hotrarea nr. 1354/2005 pentru modificarea i completarea Hotrarii Guvernului nr. 618/2005 privind constituirea Colegiului pentru Consultarea Societii Civile 107. Reguli generale pentru igiena produselor alimentare din 11/08/2005. 108. Ordin nr. 1441/2004 din 05/11/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1145 din 03/12/2004 privind aprobarea Ghidului pentru efectuarea inspeciilor de bun practic de fabricaie 109. Ordin nr. 88/2004 din 02/02/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 111 din 05/02/2004 privind componena nominal a Comisiei pentru acreditarea organismelor de inspecie i certificare in sectorul de agricultur ecologic pentru activitatea de inspecie i control al operatorilor pe teritoriul Romaniei 110. Lege nr. 316/2004 din 28/06/2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele legale de igien i sntate public Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 592 din 01/07/2004 111. Program cadru de aciune tehnic pentru elaborarea programelor de aciune in zone vulnerabile

la poluarea cu nitrai din surse agricole din 11/04/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 529 din 22/06/2005 112. Ordin nr. 1158/2005 din 15/11/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1091 din 05/12/2005 pentru modificarea i completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei integrate de mediu 113. Ordin nr. 318/2005 din 05/05/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 475 din 06/06/2005 pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii i familiei i al ministrului agriculturii, alimentaiei i pdurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinai utilizrii in produsele alimentare pentru consum uman 114. Ordin nr. 43/2005 din 04/04/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 475 din 06/06/2005 pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii i familiei i al ministrului agriculturii, alimentaiei i pdurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinai utilizrii in produsele alimentare pentru consum uman 115. Ordin nr. 319/2005 din 05/05/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 400 din 12/05/2005 pentru interzicerea introducerii pe pia i a importului de minijeleuri coninand aditivii alimentari E 400, E 401, E 402, E 403, E 404, E 405, E 406, E 407, E 407a, E 410, E 412, E 413, E 414, E 415, E 417 i/sau E 418. 116. Legea nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general 117. HG nr. 618/2005 privind constituirea Colegiului pentru consultarea asociatiilor si fundatiilor 118. Norma BNR din 06/04/2005 de aplicare a Legii nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice; 119. Hotrarea nr. 781/2006 pentru modificarea Normelor metodologice privind organizarea i funcionarea asociaiilor de proprietari, aprobate prin Hotrarea Guvernului nr. 400/2003. 120. Legea nr. 95/2006, legea privind reforma in domeniul sntii, versiune actualizat la data de 05/05/2006. 121. Ordinul nr. 1417/2006 privind accesul la Registrul naional al persoanelor juridice fr scop patrimonial 122. Legea nr. 192 /2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator