Sunteți pe pagina 1din 24

METODA DIRECT-COSTING

INTRODUCERE
Diversificarea activittilor de producie si desfacere, sub aspectele organizrii,
functionrii ,dotrilor i chiar rezultatelor obinute, a necesitat si in materie
de costuri o alternativ, o alta opiune decat cea a costurilor complete si anume
metoda costurilor pariale care conin numai cheltuieli strans legate de volumul
activitii.
Ne referim la cheltuielile variabile, care depind de volumul de activitate i la
cheltuielile directe, care se identific pe un anumit purtator de costuri care poate sa
fie un produs, o comand, o lucrare, un serviciu, un contract etc. Ambele categorii de cheltuieli
sunt ocazionate exclusiv de producie, de prestarea de servicii sau de execuia de lucrri.
Pe de alt parte, relaia cauz-efect este cel mai coerent i profund analizat
prin intermediul cheltuielilor variabile i fixe.
n noul mediu economic costurile pariale i -au extins sfera conceptual,
cuprinzand nopinia multor specialiti, pe lang costurile variabile, costurile directe, si
categorii de costuri care,alt dat, erau considerate exclusiv apanajul costurilor complete .
Astfel :
-costul produsului, poate fi inclus in categoria costurilor pariale, el neluand in
seamcheltuielile generale de administrare i cheltuielile de desfacere ;
-costul marginal, care se refera la consumurile aferente ultimei uniti(serie, lot, produs)
adiionale produciei precedente.
Aceast categorie de costuri este parial pe de o parte, prin prisma faptului c se refer la o
parte a produciei i nu la intreaga producie.
Lrgirea sferei conceptuale a costurilor pariale d acestora posibilitatea de a
satisface cerinele din ce in ce mai diverse si mai profunde ale managementului, in condiii de
concuren, de eficien maxim si de castigare a supremaiei in cadrul ramurii, activitii,
domeniului in cauz.
n sfera metodelor bazate pe conceptul costurilor pariale se nscriu metoda direct-
costing,cunoscut i sub numele de metoda costurilor variabile i metoda costurilor directe.
Met oda di r ect cos t i ng s e mai nume t e i met oda cos t ur i l or var i abi l e,
i nt r ucat cos t ul produsului cuprinde doar cheltuielile variabile, nu i pe cele fixe.
Metoda costurilor variabile, n f or ma s a de baz ar e o s er i e de
car act er i s t i ci car e o individualizeaz i i-au conferit statutul de metod. O parte din aceste
caracteristici sunt :
ut i l i zeaz a compor t ament ul chel t ui el i l or pent r u a l e s epar a pe cel e n
cor por at e ncosturi (variabile) de cele nencorporabile (fixe) ;

- calculaia specific se sprijin pe indicatori care construiesc judeci,
suport pentrudeciziile managementului ;

- prestaiile sau serviciile reciproce, ntre diferite segmente organizaionale se deconteazla
nivelul cheltuielilor variabile care sunt imputabile purtatorilor de costuri ;

- nu este doar o calculaie de costuri, ci i una a rezultatelor pe termen scurt,
este un instrument util n managementul ntreprinderii, scopul principal
constituindu-l elaborarea unor decizii pe perioade scurte.
Metoda se bazeaz pe repartizarea cheltuielilor variabile (directe i indirecte) asupra fiecarui
produs, n timp ce totalul cheltuielilor fixe nu este supus repartizrii, acestea fiind
considerate costuri ale perioadei. Logica metodei const n faptul ca fiecare produs
contribuie cu o marjabruta l a acoperirea totalului cheltuielilor fixe.
Rentabilitatea fiecrui produs se apreciaza prin existena unei marje positive.
Indicatorii specifici metodei sunt: punctul de echilibru; factorul de acoperire; intervalul de
siguran; coeficientul de siguran dinamic; coeficientul de volatilitate sau levierul
operaional.

METODA DIRECT-COSTING

1. Prezentarea general
2. Analiza relaiei pre-cost-volum
3. Calcule de optimizri

1. Prezentarea general
Este o metod de calcul de tip parial. Are la baz separarea costurilor n variabile i fixe i
luarea n considerare la determinarea costului unitar numai a cheltuielilor variabile .
Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structur sau cheltuieli de capacitate i sunt
raportate pertotal activitate, fr a afecta fiecare produs n parte.
Fiecare produs va genera un pre de vnzare unitar, o cheltuial variabil unitar i o
contribuie brut unitar.
Un produs genereaz:
- un pre de vnzare unitar Pvu
- un cost unitar ctu determinat n funcie de cheltuielile variabile unitare
- o contribuie brut unitar Cbu

Ctu = Chvu costul unitar = cheltuiala variabil unitar
Cbu = Pvu - ctu
Contribuia brut unitar (marja de participare la profit) este utilizat pentru acoperirea
cheltuielilor fixe i pentru obinerea unui anumit profit.
Cheltuielile fixe i profitul se urmresc i se determin numai pe total ntreprindere.
T T
ChF ChV totale Ch + = .

T
ChV - cheltuieli variabile totale

T
ChF - cheltuieli fixe totale

Cbt - contribuia brut total
Profitul(P) = Venituri totale(CA) - cheltuieli totale

T T
T t
T
ChF ChV CA P
ChV CA Cb
ChF Cbt P
=
=
=

Metoda ia n considerare o producie fabricat, vndut i ncasat.
Potrivit relaiilor de calcul de mai sus, schema de anasamblu utilizat pentru calculaie n
metoda direct-costing, se prezint astfel:

Nr.crt Explicaie Simbol
1. Cifra de afaceri CA
2. Cheltuieli variabile totale
T
ChV
3. Contribuia brut la profit
(1-2)
Cbt
4. Cheltuieli fixe
T
ChF
5. Rezultatul (Profit/Pierdere)
(3-4)
P/P

La nivel de produs se regsesc primele trei elemente:
- pre vnzare unitar Pvu
- cheltuiala variabil unitar ctu
- contribuia brut unitar la profit Cbu


2. ANALIZA RELAIEI PRE-COST-VOLUM I INDICATORI SPECIFICI
METODEI

n cadrul unei ntreprinderi, se afl ntr-o corelaie deplin volumul de activitate cu pretul
i cheltuielile variabile, iar pe de alt parte, volumul de activitate cu capacitatea de producie i
implicit cheltuielile fixe. Acestea sunt n corelaie cu purttorul de cost (produsul) care pe de o
parte genereaz cheltuieli dependente de acestea, iar pe de alt parte necesitatea existenei unei
anumite capaciti de producie.

Aceast corelaie se exprim cu ajutorul urmtorilor indicatori:

1. Punctul de echilibru Pe
2. Factorul de acoperire Ta
3. Coeficientul de siguran dinamic Ks
4. Intervalul de siguran Is


1. PUNCTUL DE ECHILIBRU SAU PUNCTUL CRITIC SAU PUNCTUL MORT
este reprezentat de acel nivel de activitate la care cheltuielile sunt egale cu veniturile iar
rezultatul este 0, adic nu avem nici profit nici pierdere.
Cheltuielile fixe se acoper din contribuiile brute unitare.
Orice unitate de produs obinut sau realizat peste nivelul punctului de echilibru va
genera un profit egal cu contribuia brut unitar
n schimb, oprice produs nerealizat pna la nivelul punctului de echilibru va genera o
pierdere egal cu contribuia brut unitar.

Relaii de calcul:
- cnd unitatea fabric i vinde un produs

Cbu
totale f ixe Cheltuieli
Pe
. .
=

- cnd unitatea fabric i vinde mai multe produse

vi
Q
Cbt
Cbu
Cbu
f ixe totale Cheltuieli
Pe
=
=
. .


vi
Q - cantitatea de produse vndut i ncasat

Punctul de echilibru poate fi exprimat:
- cantitativ respectiv cantitatea de produse ce trebuie fabricat i vndut
pentru ca cheltuielile s fie egale cu veniturile (pentru acoperirea tuturor cheltuielilor). Este
exprimarea, relaia principal a punctului de echilibru.
- valoric, respectiv CA la nivelul punctului de echilibru

Cbu
totale f ixe Cheltuieli
Pe
. .
= - cantitativ

( )
Pvu Q
Pe
CA
Pe
* = - valoric

Pvu - preul de vnzare unitar

Pe
Q este Pe exprimat cantitativ.

- procentual arat de cte procente din ntreaga producie fabricat de ntreprindere este
nevoie, astfel nct se ajung la nivelul punctului de echilibru.

( )
100 *
0
0
vi
Pe
Q
Q
Pe =

Cunoscnd punctul de echilibru se poate stabili i ce cantitate de produse trebuie fabricat
i vndut pentru a obine un anumit profit.

Relaia de calcul va fi:


Cbu
totale f ixe Cheltuieli
dorit of it Q
fvi
. .
. Pr / =

dorit ofit Q
fvi
. Pr / - cantitatea fabricat, vndut i ncasat pentru profitul dorit


Exemplu:

O unitate produce i vinde un singur produs. Se cunosc urmtoarele:
- cost unitar ctu = 7 lei
- pre vnzare unitar Pvu = 10 lei
- Q =100.000 buc
- cheltuieli fixe totale 120.000

Cbu=Pvu-ctu= 10-7=3

buc
Cbu
ChF
Pe
T
000 . 40
3
000 . 120
= = =


lei
Pe
CA
000 . 400 10 * 000 . 40 = =


0
0
0
0
40 100 *
000 . 100
000 . 40
= = Pe


Ce cantitate trebuie fabricat i vndut astfel nct ntreprinderea s obin un profit de
6000 lei ?

buc
Cbu
dorit ofitul ChF
dorit ofit Q
T
000 . 42
3
6000 000 . 120 . Pr
. Pr / =
+
=
+
=


Care este cheltuiala total pentru 42.000 buc ?

CA=Q*Pv=42.000*10= 420.000 lei
( ) ( ) 000 . 414 000 . 120 000 . 42 * 000 . 7 * = + = + = + =
T T T
ChF Q Chvu ChF ChV ChT lei


6000 000 . 414 000 . 420 = = = ChT CA
P
P
lei

Cheltuiala fix rmne aceeai, corelm producia cu cheltuielile variabile.




Exemplu:

n cazul n care ntreprinderea produce i vinde mai multe produse:
- se fabric 3 produse A, B, C n urmtoarele cantiti:
* produs A 30.000 buc
* produs B 20.000 buc
* produs C 10.000 buc
- contribuia brut unitar 180.000
- cheltuieli fixe totale 120.000 lei
S se determine punctul de echilibru.


3
000 . 10 000 . 20 000 . 30
000 . 180
=
+ +
=
+ +
=
C B A
Q Q Q
Cbt
Cbu lei

000 . 40
3
000 . 120
= = =
Cbu
ChF
Pe
T
buc

2. FACTORUL DE ACOPERIRE- Fa- exprim rentabilitatea potenial i se
calculeaz procentual
Cu ct factorul de acoperire este mai mare, cu att contribuia produsului respectiv la
realizarea de profit este mai mare.

Relaia de calcul:
a) Pe baza contribuiei brute i a CA
- calculul pe produs

100 *
Pvu
Cbu
Fa =

- pe total produse

100 *
Pe
CA
Cbt
Fa =

b) Pe baza cheltuielilor fixe i a CA la nivelul Pe

100 *
Pe
CA
ChF
Fa
T
=

Cunoscnd factorul de actualizare se poate determina CA la nivelul Pe.


Fa
ChF
Pe
CA
T
=

Din relaia de calcul pe produs se mai poate determina i Pvu

Fa
Chvu
Pvu

=
1


Exemplu:

O ntreprindere produce i vinde o cantitate de =
vi
Q 100.000 buc
Pvu=10 lei/buc
ctu= 7 lei/buc
ChF
T
=12.000 lei
S se determine factorul de actualizare.

- pe produs

Cbu=Pvu-ctu=10-7=3 lei

0
0
30 100 *
10
3
100 * = = =
Pvu
Cbu
Fa

- pe total produse

CA=Pvu*Q=10*100.000=1.000.000 lei

0
0
30 100 *
000 . 000 . 1
000 . 300
= = Fa

Cb
t
=100.000*3=300.000 lei

Pe
Q
Cbu
ChF
Pe
T
= = = 000 . 40
3
000 . 120


0
0
30 100 *
000 . 400
000 . 120
= = Fa

10
7 , 0
7
3 , 0 1
7
1
= =

=
Fa
chvu
Pvu

Factorul de acoperire st la baza fundamentrii deciziei privind lansarea n fabricaie a
unor produse, meninerea n fabricaie sau scoaterea din fabricaie a unor produse.
Se vor menine sau lansa n fabricaie produse cu un Fa cel mai ridicat i implicit vor fi
scoase din fabricaie produse cu Fa cel mai sczut sau negativ.




3. COEFICIENTUL DE SIGURAN DINAMIC Ks exprim n cifre relative cu ct
pot s scad vnzrile astfel nct unitatea s ajung la nivalul Pe (s nu intre n zona pierderilor)




Se calculeaz n mai multe variante:


1. 100 *
CA
Pe
CA
CA
Ks

=

2. g G Ks =

G reprezint n procente vnzrile totale (100)
g reprezint punctul de echilibru exprimat %

3. 100 *
Cbt
P
Ks =

Exemplu:
Pe baza exemplului de la factorul de actualizare s se calculeze Ks.

0
0
60 100 *
000 . 100
000 . 400 000 . 000 . 1
=

= Ks

Ks=100-40=60%

% 60 100 *
000 . 300
000 . 180
= = Ks

% 40 100 *
000 . 100
000 . 40
% = = P

CA=1.000.000=Pvu*Q

000 . 180 000 . 120 000 . 300 = = =
T
ChF Cbt P

4. Intervalul de siguran Is exprim n valori absolute cu ct pot s scad vnzrile
astfel nct ntreprinderea s ajung la nivelul Pe.

000 . 600 000 . 400 000 . 000 . 1 = = =
Pe
CA
CA Is

- primi doi factori sunt cei mai importani Pe i Fa












Fundamentarea deciziei privind vanzarile pe baza
factorului de acoperire Fa

Cu cat factorul de acoperire este mai mare cu atat contributia la profit este mai mare .

1.
ChFt
Pe
Cbu
=

2.
*100
*100
*100
/
Cbu
Fa
Pvu
Cbt
Fa
CA
ChFt
Fa
CA PE
=
=
=


3.
/
*100
*100
CA CA PE
Ks
CA
Ks G g
P
Ks
Cbt

=
=
=


4. Is = CA CA/PE

Metoda direct costing este atat o metoda de calculatie cat si o metoda de analiza.

Cbu = Pvu ChVu

P/P = Cbt ChFt



Exemplu privind adoptarea deciziei pe baza factorului de acoperire.

O intreprindere produce si vinde trei produse: A, B si C. Situatia pe produse cat si situatia
pe total se prezinta astfel :


Situatia initiala
Nr.
Crt
Indicatori
de calcul
Situatia pe produse
Produsul A Produsul B Produsul C TOTAL
Sume % Sume % Sume % Sume %
1. Cifra de afaceri 150.000 100 90.000 100 60.000 100 300.000 100
2. Cheltuieli variabile 69.000 46 45.000 50 66.000 110 180.000 60
3. Contributia bruta la
profit (3=1-2)
81.000 54 45.000 50 -6.000 -10 120.000 40
4. Cheltuieli fixe - - - - - - 90.000 30
5. Profit ( 5=3-4) 30.000 10%

69.000 reprezinta 46% din CA ( 150.000 * 46% )
CF = 300.000 * 30% = 90.000
P = 300.000 * 10% = 30.000

Cbt = CA ChVt

Rezulta ca din 120.000 avem :
- 90.000 cheltuieli fixe
- 30.000 profit.
Acestea doua de acopera din Cbt.

Se impune scoaterea din fabricatie a produsului C si realizarea unei cifre de afaceri
suplimentare (care sa acopera cifra de afaceri de la produsul C) la produsele A si B sau numai la
produsul A (intru-cat are factorul de acoperire cel mai ridicat).


81.000
*100 *100 54%
150.000
A
Cbt
Fa
CA
= = =


45.000
*100 *100 50%
90.000
B
Cbt
Fa
CA
= = =

Nota : Conducerea intreprinderii decide ca dupa scoatarea din fabricatie a produsului C,
cifra de afaceri sa fie acoperita in mod egal (50%) de catre produsul A si produsul B, intru-cat
au totusi factorul de acoperire apropriat, iar o crestere echilibrata va conduce la evitarea unor
riscuri privind vanzarile.



Situatia pe produse dupa scoatarea din fabricatie a prodului C si alocarea egala a cifrei de
afaceri a acesteia catre produsul A si B

Nr. Indicatori
Crt de calcul Produsul A Produsul B Total
Sume % Sume % Sume %
1. Cifra de afaceri 180.000 100 120.00
0
100 300.000 100
2. Cheltuieli variabile 82.800 46 60.000 50 142.800 47,6
3. Contributia bruta la
profit (3=1-2)
97.200 54 60.000 50 157.200 52,4
4. Cheltuieli fixe - - - - 90.000 30
5. Profit ( 5=3-4) 67.200 22,4

180.000 * 46% = 82.800
Cbu =CA CV
300.000 * 22,4% = 67.200
P = Cbu CF = 22,4%
100 47,6 = 52,4

Concluzii :
Prin scoatarea din fabricatie a produsului C si realizarea aceleiasi cifre de afaceri, dar cu
produsele A si B car au o contributie bruta mai mare, s-a ajuns la cresterea contributiei brute
totale de la 40% la 52,4%, crestere care se regaseste in profit ( profitul a crescut cu 12,4%)

Optimizarea rezultatului exercitiului pe baza factorilor
care contribuie la realizarea acestuia

La realizarea produselor si implicit a profitului, contribuie urmatori factori:
1. Pretul de vanzare
2. Volumul fizic al productiei
3. Cheltuieli variabile unitare
4. Cheltuieli fixe totale
5. Structura productiei

Interpretarea acestori factori si rolul lor in optimizarea rezultatului, trebuie facuta prin
prisma contribuitie pe care o au ( cresteri, micsorari sau modificari de stuctura).

P/P = CA ChVt ChFt

I nfluenta factorilor de mai sus in optimizarea profitului, privita si in corelatie cu
indicatorii specifici metodei direct-costing ( Fa, Ks, Is, Cbr), se prezinta astfel:

1. Majorarea pretului de vanzare cu un anumit procent sau cu o anumita suma va
conduce la cresterea de profit egala cu produsul dintre majorarea de pret si productia
fabricata.



Profitul suplimentar =

(Cantitatea vanduta *majorarea de pret)



Fa Pe Ks = G-g

Daca Pe Ks

2. Majorarea volumului fizic al productiei cu un procent sau cu o anumita cantitate si
implicit suma, va conduce la un profit suplimentar cu produsul dintre cantitatea
vanduta in plus si Cbu.

Profit =

( Cantitatea vanduta in plus * Cbu )



*100
Cbu
Fa
Pvu
=
Factorul de acoperire ramane nemodificat pentru ca Cbu si Pvu nu s-au modificat

Fa nu se modifica Pe nu se modifica Ks

3. Reducerea cheltuielilor variabile unitare cu un anumit procent sau o anumita suma,
va conduce la un profit suplimentar egal cu produsul dintre cantitatea vanduta si
reducarea de cost.

Profitul suplimentar =

(Cantitatea vanduta * reducerea de chelt.variabile)



Reducearea cheltuielilor variabile unitare conduce implicit la cresterea contributiei brute
unitare si implicit totale.

I mplicatiile asupra indicatorilor se prezinta astfel:

Fa pentru ca a crescut contributia bruta

Pe se deplaseaza in jos

Ks Is

4. Reducerea cheltuielilor fixe cu o anumita suma (reducere care se face pe total
cheltuieli fixe si implicit pe total intreprindere, produse), va conduce la un profit
suplimentar egal cu reducerea respectiva de cheltuiala.

Profitul suplimentar =

reducerea de chelt.fixe
Nu au loc modificari pe elementele care tin sau sunt generate direct de produs (Pvu, Cbu,
CV unitata).

I n optimizare, intotdeauna factorul de acoperire nu scade, ori creste, ori ramane
neschimbat.

Fa ramane nemodificat Pe Ks


5. Modificarea structurii productiei, respectiv cresterea ponderii produselor cu factorul
de acoperire mai ridicat, concomitent cu scaderea ponderii produselor (scadere cu
acelasi procent) cu factorul de acoperire redus, mai mic.

Aceasta modificare va genera un profit suplimentar, egal cu diferenta dintre
cresterea de produse ponderate cu Cbu si diferenta de produse ponderata cu Cbu la
produsele cu factorul de acoperire cel mai ridicat.

Profitul suplimentar Ps= * *
a a b b
q Cbu q Cbu A A

a
q A - cresterea cantitatii de produse si implicit ponderea la produsul cu factorul de
acoperire ridicat ( produsul a in cazul nostru)

b
q A - cantitatea de produse in minus la produsul cu afctorul de acoperire mai scazut

Profitul suplimentar este in fapt o contributie bruta suplimentata generata de
acresterea ponderii produselor cu contributia bruta mai ridicata.

Exemplificari pentru optimizarea rezultatului exercitiului
(implicatiile celor 5 factori)

1. O intreprindere fabrica doua produse A si B. Situatia initiala este redata mai jos.
Pentru optimizarea profitului (rezultatului exercitiului) se iau urmatoarele masuri:
a. Cresterea pretului de vanzare cu 2 lei/kg pe fiecare dintre cele doua produse;
b. Majorarea volumului fizic al productiei cu 10%;
c. Reducerea cheltuielilor variabile unitare cu 1 leu/kg;
d. Reducerea cheltuielilor fixe totale cu 60.000 lei;
e. Modificarea structurii productiei astfel:
- cresterea cu 40.000 buc la produsul A, intru-cat are factorul de acoperire mai mare;
- scaderea cu 40.000 kg la produsul B, intru-cat are factorul de acoperire mai scazut.


Indicatori
Situatie
initiala
Crestere
pret de
vanzare
(2 lei/kg)
Crestere
volum fizic
al productiei
(cu 10%)
Reducere
Cvu (cu 1
leu/kg)
Reducere
CFt (cu
60000 lei)
Modificare
a structurii
productiei:
1. Cifra de afaceri
- pt. pr. A
60000 Kg X 10
lei/kg
- pt. pr. B
50000 Kg X 8
lei/kg


Total CA

600.000


400.000


1.000.000

720.000=
(60000 X
12 lei/kg)
500.000=
(50000 X
10 lei/kg)
1.220.000

660.000=
6000+
60000
440.000=
55.000*8

1.100.000

600.000


400.000


1.000.000

600.000


400.000


1.000.000

1.000.000=
100.000*
10 lei
80.000=
10.000*8le
i

1.080.000
2. Cheltuieli
variabile
- pt. A

360.000

360.000

396.000

300.000

360.000

600.000
60000 X 6 lei/kg
- pt. B
50000 X 6 lei/kg
Total CV

300.000

660.000

300.000

660.000

330.000

726.000

250.000

550.000

300.000

660.000

60.000

660.000
3. Contributia bruta
la profit = 1-2
A = 60000 kg X 4
lei
4
F = *100
aA
10

B = 50000 kg X 2
lei
2
F = *100
aB
8

Total Cb


240.000
40%


100.000
25%

340.000


360.000
50%


200.000
40%

560.000


264.000
40%


110.000
25%

374.000


300.000
50%


150.000
37,5%

450.000


240.000
40%


100.000
25%

340.000


400.000
40%


20.000
25%

420.000
4. Fa mediu pe
intreprindere Cbt
340.000
F = X100
a
1.000.000

34%

45,9%

=
560.000
*100
1.220.000

34%
_
45%

34%
_
38,88%

5. Chelt. fixe totale 200.000 200.000 200.000 200.000 140.000 200.000
6. Profit (6=3-5) 140.000 360.000=
560.000-
200.000
174.000 250.000 200.000 220.000
7. Punctul de
echilibru (exprimat
procentual)
58,84%

35,72%
=
200.000
*100
560.000
58,84%
44,45% 41,18%
47,63%

8. CA la nivelul Pe 588.392 435.723 588.392 444.444 411.765 514.403
9. Coeficientul de
siguranta
41,16%

64,28%

51,16% 55,55%

58,82%

52,37%



A = 600.000 360.000 = 240.000
B = 10 lei 6 lei = 4 lei


I n cazul punctului de echilibru, in situatia in care intreprinderea produce si vinde mai
multe produse, explicatiile vor fi facute pe baza datelor din tabel din cadrul situatiei initiale:

340.000
3,09. /
. . 60.000( ) 50.000( )
ChFt
Pe
Cbu
Cbt
Cbu lei kg
Cantitatea de produse A B
=
= = =
+


200.000
64.724.
3,09
Pe kg = = exprimare cantitativa

64.724
*100 *100 58,84%
50.000 60.000
Pe
Q
Pe
Q
= = =
+
exprimare procentuala

Structura productiei la niveluo punctului de echilibru va fi aceiasi cu structura din planul
initial de fabricatie, se va tine seama de ponderea fiecarui produs in planul de fabricatie.

Stabilirea structurii productiei si a cifrei de afaceri la nivelului
punctului de echilibru


Produsul
Situatia initiala
Situatia la punctul de
echilibru
CA/Pe
cant. % cant. %
A 60.000 54,54 35.300 54,54 353.000 (35300 kg X
10 lei/kg)
B 50.000 45,45 29.424 45,45 235.392 (29424 kg X
8 lei/kg)
Total 110.000 100 64.724 100 558.932

64.724 * 54,54% = 35.300 kg
64.724 * 45,45% = 29.424 kg

Cbu = 720.000 * 50% = 360.000