Anita Hessmann-Kosaris

DIETA
LOR SANGUINE
MIJLOACE NATURALE

cu sfurArnrE

sanguini Grupa totul decide

intiriri
imunitar sistemului o progam inedit Un de alimentafie

Anita HeBmann-Kosaris

grupelor sanguine
pentru Un programinedit de alimentafie redobindireaqi pistrarea vitalitifii, a sinititii qi a unei siluete ideale

Dieta

Traducerede Alexandra Greceanu

Continut

Cfftevacuvinteintroductive...

........6

Ce inseamni, de fapt, dieta grupelor sanguine .....9 SfArsituldietelor valabile pentru toati lumea . . . . .....9 Grupa sanguind cheia spre greutateaideald ?. . . . . . . ll grupele au luat na.stere noastre Cum sanguine de la vin[torul preistoric la omnivorul de astdzi . . . . . . . 15 Anumite substante nutritive ataci structuranoastrdsanguind.. l8 Modul in care functioneazi, dieta grupelor sanguine . . . . .24 Totuldepindedealegereacorectd ......24 Grupasanguind0-esenfialulpescurt .......29 Alimentatia ideald pentru persoanele cu grupa sanguin[ 0 . . . 30 pe scurt . . . . . ..42 GrupasanguindA- esenfialul Alimentafia ideald pentru persoanele cu grupa sanguindA . . . 44 GrupasanguindB-esenfialulpescurt. ....... 56 Alimentatia ideal[ pentru persoanele cu grupa sanguindB . . 57 GrupasanguindAB-esentialulpescurt ......61 Alimentatia idealdpentrupersoanele cu grupa sanguind AB . . . 68 De la AlaZ - celemai sdndtoase alimente pentrutoategrupelesanguine . . . .18 Dieta grupelor sanguine- extrem de uqor de urmat . . . . . 80 Suplu qi in forml consumdndmincSruri ......80 delicioasesisdndtoase.... propuneri pentru sanguind 0 de meniu o sdptdmAnd . . . 83 Grupa Grupa sanguindA - propuneri de meniu pentru o sdptdm6nd. . . 90 Grupa sanguindB - propuneri de meniu pentru o sdptdmdna. . .96 Grupa sanguindAB - propuneri de meniu pentru o sdptdmAnd. . 103 Cdnd stafi la mas[ cu persoane careaualtegrupesanguinedecAt. dvs. ...... ll0

Dll

C6tevacuvinte introductive

si /^r e leg[turdpoatesd existeintre felul in caremd hrdnesc lr.-,grupameasanguind? Sd fie cumvavorba de o noui dietd prin careas puteascdpa, odatdpentrutotdeauna, de kilogramele in pluspe carele am?Cumesteposibilca tipul de grupi sanguind probleme? in rezolvarea acestei s[ aibdimportanfd Astfel, sau asemlndtor, reacfioneazd aproapetoti cei care, dintr-unmotiv saualtul, au ajunsla concluziacd trebuiesd mai sldbeascd si cautd cea mai usoarl si in acelaqitimp cea mai spectaculoasd metodd de sldbireqi careaud,pentruprima oardin viata lor, c[ exist[ cu adevdrato interdependentd intre grupa pe careo au si depunerile sanguind inestetice de grdsime. cind, de ani de zile,urmeazd, de $i de ce nu ar fi circumspecti fiecare datdplin de incredere, o noudcurdde slSbire care,insd,se pentru a cita oard oare,in cel mai bun caz efrcientit dovedegte, persoane au devenit doarpentruo scurt[perioadd de timp.Aceste adevdratimaeqtri in calculareacaloriilor si au invdtat sb-si alcdtuiascd singuri cele mai complicate regimuri de alimentatie care, totugi,in pofidaelabor[riilor laborioase au ca efect,in timp, pernifelor din nou qi din nou,reaparifia saucoliceilor de grdsime poate persoane atdtde detestati. de aceea acestor li seva pdrea, $i cel putin in primul moment,de-a dreptul absurddafirmatia cd intre surplusulde kilogramecare le amdrSgte via{a gi grupa lor sanguindexistd o corelatie,o determinare doveditd stiintific. teorie Prezentatd extremde sumar, doarin cdteva cuvinte,aceastd exprimd o realitatede necontestat si anumecd modul in care gi valorificl hrana este organismulnostru preia, prelucreazd strAns legatde tipul de structurd a sdngelui. a constatat incl de mult cd anumiteboli apar $tiinfa medicald mai frecvent la anumifi pacienti care au o anumitd grupd sanguini. Descoperirea cd si efectele finale ale alimentatiei asupraorganismului nostru se gdsescintr-o relatie de strdnsd interdependen{d cu grupanoastrd sanguind apa(inecercetltorilor qi estede datdrelativrecentd. americani Persoanele careau grupa qi care,conformteorieievolufioniste, sanguind 0, de exemplu, ar fi urmasii vdndtorilorsi culegdtorilor de la inceputurileistoriei umanitdfii,simt nevoiasd consume carnepentrua se simti bine,

' i1

i t

in formd. Cei careau grupasanguind A au mai degrabi preferinfe vegetariene. Persoanele cu grupasanguinlB preferdsi valorificd grupei din plin produsele lactateqi oudle.Iar cei care apar.tin sanguine AB pot, pe de-o parte,sI consume o gamdvariatddin produselemai sus menfionate,dar, in acelagitimp, se poate int6mpla ca uneledintreacestea, totuqi, sdnu le priasci... Cum s-a ajunsla aceastidescoperire senzafionald, mI refer la teoria interdependentei dintre tipul de grupd sanguind qi valorificarea in mod diferit a alimentatiei $i, mai ales, ce consecinfe are ea nu numai pentru reglareagreutdfii noastre corporale, ci si pentrumentinerea in starede sdndtate optimd a paginileacestei organismului nostru,vefi afla parcurgAnd cdrti. VI vom prezenta intr-o manierdabsolutineditdqi surprinzdtor perfect cu individe simpl[ o dietd disociativ[, armonizatd personall, noastrd cea mai intim6, cea mai absolutd, dualitatea Deci, esteclar cd nu vd vom prezenta ceaa structuriisanguine. o dietl de tipul ,,valabilpentruabsoluttoatdlumea",in alcdtuirea cdreiase pierdeintotdeauna din vedereci esteabsolutimposibil ca aceeagialimentafiesd fie potrivitd pentru absolut oricare individ. Logic, o astfelde diet[ nespecificd nici nu poateavea pentru c[ este un lucrubine qtiutde noi toti, mari sorli de izbdnd6, un individ anume cd fiecare dintre noi este o personalitate, absolut special si unic qi deci niciodat[ nu avem cum sd reacfiondm toti, in mod identic,la stimuli identici.Aqa cum ne prin staturS, pdrului,virst6, sex,provenienld diferenfiem culoarea la fel se diferentiazd si na{ionalitate, si modul in careorganismul nostruprelucreaz[ alimentele si depune saupierdedin kilograme. intelectuald, cu o capacitate o putere Pentrua ne pdstrasdndtogi, gi un randament avem deci nevoie de o de muncdsuperioare, noastrd alimenta{iecare sd fin[ seama de ,,individualitatea biochimicd". noastrd de dietl sd S-arputeaca,la prima privire,propunerea vi se pardputin mai complicat[,dar,v[ asigur,totul estec6t se poatede simplugi de logic.Spredeosebire de dietadisociativide qi carea pe poate afi gi incercat-o careprobabilafi auzit,sau care fost conceputd la sfdrsitulsecoluluil9 de cltre mediculHoward Hay, in dieta bazatd pe caracteristicileindividuale conferite ii aparfine, alimentele nu fiecdruia de cdtregrupasanguin[cdreia lor de a determina formarea de suntcatalogate dupdcapacitatea acizi sau baze,cr dieta estegdnditdin funcfie de componenfa biochimicl a diferiteloralimente.Nu veti aveade fbcut nimic pe care o altcevadecdtsI alegeti,in functiede grupasanguind

Dtr

avefi, acelealimentele din tabeleleprezentate in capitolele urmeazd" carevi se potrivesccel mai bine din punct de
biochimic. Aceste tabele au fost intocmite de cdtre oameni

toate acele substantehrdnitoare vi Stiintd Si consemneazd absolutnecesare ca sI ne pistrdm intr-o starefizicd si bund. Un alt mareavantajal acestei dieteestesi acelac6, i faptului cd este surprinzitor de simplS,nu este nici pe simplistd saumonotond. Cu ajutorul acestei diete,care line seama de particulari fiecdrei grupe sanguine, vd vefi redobdndiautomat si gre
ideal5.Un amdnuntdeloc de neglijat mai este qi acela cI, datori

compozitiei biochimicecorectea hranei,de o astfel de ali tafie pot beneficia gi persoanele alergice,deoareceprintr-r asemenea mod de alimentafie sunt prevenite gi reacfii imunologice exagerate. foarteimportant Si, inci un element recomand[o dati in plus aceastd dietd estefaptul cd di alimenteloralese in concordanfi cu tipul de grupd sangui individualnu oboseqte internesi previneimbolniviri organele metabolice. Prin intermediulacestei lucrlri, mai degrabd un indreptar, grupe cunoagte cele mai importante de alimentefavorabile patru grupesanguine 0, A, B, s,iAB. Cartea mai cuprindesi mu privitoarela felul in careputefi si idei,recomanddri si sugestii alcdtuifi meniurile pentru ca qi alte persoane,cu alte sanguinedecdt a dumneavoastri,sd poatd savura,impreund dumneavoastr[, cu aceea$iplicere si poftI, mdncarea. rlmdne surprinsicit deuqorvefi reusisdvd adapta{i acestui qi senzafional program de alimentatie.Urmdnd, pentru a greutatea recAqtiga si menfine ideald, slndtatea si vitalitatea, di grupelorsanguine, nu va trebui, in principiu, decdt sI ad unelecorecturi deprinderilor dumneavoastrd culinarecurente. gi poftd bund! Vi urlm mult succes

DI:

aveti, acelealimentele din tabeleleprezentate in capitolelecan urmeazl, carevi se potrivesccel mai bine din punct de veden biochimic.Acestetabeleau fost intocmite de cdtre oamenidr gtiin{d qi consemneazd, toate acele substanfe hrdnitoarevitalq absolutnecesare ca sd ne pdstrdmintr-o starefizicd si psihicl bun6. Un alt mareavantajal acestei dieteestesi acelacd,, in pofidl faptului cd estesurprinzdtor de simpld,nu estenici pe departr simplist[saumonotonl. Cu ajutorul acestei diete,caretine seama de particularitdlilr fiecdreigrupesanguine, vd veti redobdndi automatqi greutatea ideal5. Un amdnunt delocdeneglijatmai esteqi acelac6,datoritl compozilieibiochimicecorectea hranei,de o astfel de alimen. tatie pot beneficia qi persoanele alergice,deoareceprintr-un asemenea mod de alimentatie sunt prevenite gi reactiile imunologice exagerate. Si, incdun element foarteimportantcare recomandd o datd in plus aceastd dietl este faptul cd digerarea alimenteloralese in concordanf[cu tipul de grupe sanguinl individualnu oboseqte internesi previneimbolndvirile organele metabolice. Prin intermediulacestei lucr[ri, mai degrabd un indreptar,veti cunoaqte grupe celemai importante de alimentefavorabilecelor patrugrupesanguine 0, A, B, giAB. Cartea mai cuprindesi multe idei,recomanddri privitoarela felul in carepute{isdvi si sugestii alcdruifi meniurile pentru ca qi alte persoane, cu alte grupe sanguine decit a dumneavoastrd, sd poatdsavura,impreundcu dumneavoastrd, cu aceea$ipldcere si poftd, mdncarea.Veti rdmdne surprinsi cdtdeuqorvefi reugisdvd adaptati acestui inedit qi senzafional program de alimentatie.Urmdnd, pentru a vd recdstiga greutatea si mentine ideald, sdnltatea si vitalitatea, dieta grupelorsanguine, nu va trebui, in principiu, decdt sd aduceti unelecorecturi deprinderilor dumneavoastrd culinarecurente. V[ urim mult succes gipoftdbund!

.l

. il r ^

Capitolul

Ce inseamni, de fapt, dieta grupelor sanguine

Sfflrqitul dietelor valabile pentru toatil lumea

Sldbiti sdndtosmdncdndmai putine grdsimi! Mdncati mai mul(i hidrafi de carbonsi vd veti simti mai in formd si mult mai bine dispusi! Proteineleactiveazd consumulde energie!Prea multe proteineobosesc pufin si desestemai rinichii! Sdmdndnci slndtosdecdtsd mlnAncimult de trei ori pe zi! Nu ciugulifi tot timpul cAteceva,in speranta cd astfel sucurilegastricese vor potoli! Vegetarienii trdiesc mai mult! Numai cei careconsumd carnedin abundenfd beneficiazd de un aportsuficient de vitamind Bl2! Suplu, sdndtos gi fructe si plin deputere consumind legume proaspete! Preamulte legumesi fructe proaspete impovdreazd metabolismul... Mai infelegeti ceva? Existdatdteateorii nutritivecontradictorii si nducitoare, dar ai cdroradepfisunt atAtde profund convinside adev[ru]spuselor lor, incdt, dacd ar fi sd te iei dupdei, teorialor nutrifionaldar trebui aplicatd,, fdrd nici un fel de discutie,intregii qi bolnavii,to{i, omeniri.Gragii,slabii,tinerii, betranii,sdndtoqii dar absoluttoti suntaruncati intr-unasi aceeasi oaldde astfelde pesineadev[rafiguruai alimentatiei. sesocotesc ,,nutritionisti"care putetisdvd dati si singuriseama, LJrmarea, nu poatefi decdtuna: lehamitea fatd de hrand.Mai devreme saumai tirziu, multorale disparetotal pldcerea de a mdnca,au o fatd chinuit[ cdnd igi mdndncd iaurhrlin sild gdndindu-se, de fapt,in acelemomente la cdt de savuros ar fi un grdtarsauun copande pui bine rumenit. Sau, ajung sI dezvoltesentimente de culpa dupd ce, ne mai rezistdnd regimuluianost si chinuitor, mdnc6nd ceva ,,pdcdtuiesc" ce le facepllcere. Ca s[ nu mai vorbim de faptul c[, intr-o bunl zi, stomacul ajunge sdserdzvr[teascd, sdseimpotriveascd sdmai fie zilnic indopatcu o hran[ gresitd, gi incepesd carenu-i priegte refuzeorice aliment.

D1

Secauti: un program de alimentafieindividuali

bdtdliacu kilogramele Totugicumputemluptadar gi cdgtiga qi plini de vitalita in acelaqi timp sdndtogi surplus, rdmdndnd Acest lucru nu-l putem ob{inedecdtprintr-o alimentaliecare place gi care ne pries,te, este ceea ce inseamndcd aceasta noastrefiziologice reale si deplindcu necesitdlile concordanfd nevoilenoastre biochimice,adicd felul mai ales,cd respectd hrana. nostrupreiaqi prelucreazd careorganismul recomandate, fie de In majoritatea curelorde slibire indeobste Toate curele auun suntcurepebazdde cereale, slibire decicu un confinutbogatde hidrali punct vulnerabil: carbon,fie cd suntmonodiete bogatein proteine,sauprograme nurespectd intotdeauna extrem de bine direcfionate, sepierde ile alimentatie necesitif de din vedere faptul cd fiecare dintre noi suntem o entitate individuale ie, conturatd, alimentaf unicd.Aga cum nici o amprentl digitald (a una cu alta,tot astfelnici sauinferioare) nu se asemdnd superioare structura ADN-ului nosfu celular nu esteidenticdcu nici o structurd celularddeADN din lume Si la fel de pufin identice de alimentafie ale diferifilor indivizi, care,la rdndul lor, nevoile $i de diversi factori. conditionate dup[ cum se gtie,suntdependente, Printre acestifactori trebuie s[-i amintim pe cei genetici,ahtnci ce cantitate dinfr-o anumitdsubstantd cdndse puneproblema pentru a functionaimpecabil.Cd,di necesard organismului nostru punct de vedereal alimentafieinu putem fi adugitofi la unul concludentqi acelasinumitor comun o demonstreazd exemplu: mai mult din dou[ treimi din populafia globului nu ajutdsucuriledigestive structural de o anumitdenzimdcare dispune Deci dictonul ,,laptelee s5nItos, sI descompunlchimic \actoza. si te facevioi" esteneavenitsi de-adreptulilar curdfdorganismul pentrutoateaceste persoane metabolic. careau acesthandicap Faptulcburm6ndaceiagi dieti de sldbire unii sl6besc mai mult de iar allii mai pufin nu trebuiesd ne mire pentrucd fenomenul pierdere in greutate este strdns legat de chimia ancestralda nostru. Aga seexplicdqi fenomenul, desint6lnit,cd organismului anumitecure de sldbire aplicateanumitor persoanesunt sortite qi consecvenfa egecului din pornire.Indiferentde corectitudinea respectivd utmeazd, cura,dacl aceasta nu estein cu carepersoana concordanfd cu datelesalebiologice,aceasta nu va aveanici un fel de sorti de izbdndd. Medicii au infelesde mult cd nu tofi pacienfiilor reacfioneazd la fel la diete,indiferent cdtde sdndtoase ar fi acestea. Astfel, azi, medicii nu mai recomand[ oricdrui pacient care suferl de afectiunistomacale una qi aceiasi dietdde crutarefad5.

putem afirma cd atunci cdnd aplicdm diferite Concluziondnd, programe de alimentafie dupl dictonul:,,ceeace-mi facebine mie trebuiesd-ti faci la fel de bine qi fie", doar gansa poatefi aceea programul caresd transforme respectiv intr-unsucces.

Grupa sanguini - cheiaspregreutateaideali ?

Oamenii fiind foarte diferifi au nevoie si de hrand diferitd. Ceeace pdn[ acuma lipsit pentruca aceastd axiomdsd poatdfi transformati in moduri de viaf[ rafionale, rezonabile, a fost existenfa unui cod care sd ne ajute sb descifrdmcu mai multd claritatesi acuitate necesitdtile individualede hrandale fiec[rui individ. De cdnd, insd, s-a fbcut descoperirea senzafional[c[ intre apartenenfa la o grupd sanguini sau alta si alimentafieexistl o legSturi reald,logicdqi coerentd, ceva esenfials-a schimbatin opticamedicilorsi nutritionigtilor. Grupasanguin[estecheiacare poarta spre lumea misterioasd a slndtdlii, a bolii, a ,,deschide longevitlfii, a vitalitltii corporalegi a fo(ei emofionale". Sunt cuvintele ilustrului medic americansi tdmiduitor naturist Peter D'Adamo cares-a aplecat asupra acestui fenomen, l-a studiatin amdnun{imesi a elaboratteoria nutri{ionistd care are la bazd, corelarea alimentatiei cu caracteristicile fiecdreigrupesanguine. Si poate cd, parcurgAnd cu atenfie aceastdcarte,in acest Dieta dupigrupe nueste moment,vd veti pune,plin de scepticism, problemd: sanguine urmdtoarea monodietd o poate grupa cum se ca sanguinl s[ aibe ceva in comun cu suprimi care alimentafia noastrl saucu modul nostrudeviafd?Grupasanguini, substanfe acestbiet factor lipsit de viatd personald sd reprezinte oare,cu nutritive adevlrat, cheia spre greutatea idealb,spre sindtate ? Nu cumva valoroase. esteo exagerare? Sauo supralicitare a importanfei acestui factor? PoatecI agapare la prima vedere. Dar daci te apleciasupra argumentafieistiinfifice a doctorului D'Adamo, atunci vei descoperi cu ugurinfi ce importanlS enorml pentru intreaga noastrd viafd,pentrutoateaspectele viefii noastre, areacest factor cu totul remarcabil.

Doi medicipe drumul cel bun

,,Fiecaregrupd sanguindconfine mesajul, solia geneticda modului de a se alimentasi de a se comportaal strlmosilor nostri" remarcamedicul D'Adamo, adiugind in continuare ,,gi
1l

DI
multe dinhe trdsdturile lor caracteristice ne mai influenteazd astdzi". Pentru a descoperi de ce sistemul nostrudigestivgi i mai prezintdsi azi predilecfiipentruacelealimentecu care hrdnit gi strdmogiinostri cu aceeagi grupesanguind, nu trebuie facem cercetdrilaborioase.Studiind istoria devenirii umane poatelesneobserva cum au luat naqtere diferitele grupesangu in fazeledeterminante ale evolutiei omului, grupe sanguinec si-au pdstratcaracteristicile dominanteqi determinantepdnd
.{

" Ceea g41pel,9-l ce estedemnde remarcat estefaptul,c_5_ se diGidnfidi5 intre ele mai aies in ceei i6'prinq19 'sine, ai capacitatea'organismului de a se ap[ra pe dp a " atacurilorvenite din exter-i.,or. Aceastl descoperire a fost fbcutd,in nuce, de cdtre Jam D'Adamo, tatdl doctoruluiPeterD'Adamo, care, in anii t5-0 constatat c[ o diet[ pur vegetariand, lipsitdaproape de grdsimi, cazulunor pacienfiin loc s[ le atenueze suferintele, dimpotri le-aagravat starea deboald.Convingerea lui James D'Adamo probleme c[ solufiaacestei nu sepoate afla decdtin sAnge, carehrdnegte intregul organism.Si a inceput s[ cauteun cri in functiede caresd poatdfi stabilitenecesitdlile individuale alimentatie. Medicul naturistJames D'Adamo a urmdrit ani zile felul in care reaclioneazd diferiti pacien{i, avdnd grupe sdngediferite, la anumitealimente.$i astfel incet, incet, in ti persoanelor a ftcut urmdtoareadescoperire: aveau _c,are sanguindA, alimentele bogate in proteine, mdncarea confineamultd carne,nu le pria. In schimb, se simfeau proteind vegetal[ prezentddin plin in soia qi to consum6nd Produsele .lactale le provocau aceloragipacienfi cre$ter produc{iei secrefiei din zona cavit[filor nazale si a cdil respiratorii.Iardacd, pacienti, aceiagi erausupusila un efo{ cdt de redus oboseau extrem de tare. In schimb. atunci relaxeazi, Yoga fbceau exercitiiyogasesimfeau exhemde bine. areefett Marii mdncdtori de carnes-audovedita fi pacienfiicare energizant 9i conferi celui grypasan$uinI0. Era limpedecd pentruei proteinaanimald jogging. bine qi plini de fo(d fdcdnd care o practici o ideal6. $i se sim{eau generald In anul 1980,James stare D'Adamo publicd lucrarea,,OneMan buni. Food" (,,Hrana Omului" - NR), in care prezintd sale privitoare la interdependenfa dintre grupd sangui qi starea alimentafie de s[ndtate, ddndtotodatd si diversesu pentruo alimentafie corespun zdtoarc.
<r

Teoria grupelor sanguinein interdependentd cu alimentafia, lansatd in urma unor observafiiempiricefbcutede cltre James D'Adamo,a fostreluatl de c[tre fiul acestuia, Peter,careareugit, in urmdtorii doi ani, sd o fundamentezestiinfific, sd aducd argumente indubitabile in sustinerea ei.

O descoperire uluitoaresi consecinfete ei

PeterD'Adamo, ndscut in anul 1956,era incd medicrezident atuncicdnda inceputsdstudieze tot ceea ce seputeastudia pentru a descoperi ce, intqrdppendentd intimd existd intre anumite s[mp_tome aleunorboli qi grupasangqind a pacientilor respectivi. ceea ce a descoperita fost de-a dreptul revolufionar.A $i descoperit cd ppgoang_Lg glupa sanguinacp"f.p_au. 0 sunt mult .mai p!-e_{-qpuq-e_. om acale boLL sf p e c are, de regul[, medi cii {_gzvolte 9-q_ le caracterizeazd ca fiind ulcerepeptice. Estevorba,in esenfd, de ulcerestomacale, caresuntrezultatul acfiuniisucurilordigestive asupra mucoasei stomacale. (Ultimelecercetlrimicrobiologice qi de biologie moleculard,'indomeniu au certifiqat faptul cd,la persoanele care -au grupa. sangul4L_Q,germenul patogen Helicobacterpylo'ri aparcqi se inslaleizlrin -ucoasa stoma&te decdt la persoanele care au alte grupe sanguine. "tgI_-.Sq1_4"gS Acest agentpatogen, cunoscut doarde pe la inceputulanilor 80, esteconsiderat a fi responsabil atdtpentruinflamatiilemucoasei stomacalecdt si pentru favorizareadezvoltdrii cancerului stomacal.) La pacienfiicareaveau-grupa sanguiqfl.A, mediculD'Adamo Dieta grupelor nueste a constatat existenfa unui tip de cancer careesteindeobste legat sanguine o dietd bazatd in de o producfieredusdde suc gastric.De asemenea, pare se cd exclusivitate pe persoanele care au grupa sanguind A suferdmull mai des de proteine decare, anemie pernicioasd. Aceastddeficientdmetabolicdla nivelul in timp, v-ati lesne mucoasei stomacaleimpiedicd, printre altele, gi absorbfia putea yitamineiBl2, vitamindfbr[ de carehematiile,adicdglobulele plictisi. rogii,nu pot ajungela maturitate. Aceastd descoperire uluitoarea confirmat, in unele privinfe, ceea ce tat[l medicului Peter D'Adamo constatase cu cdtevavreme in urmd si anume cd pacientilorcu grup[ sanguinl0 le pr_iesc acelealimente-pentru digerareacdrora organismulproduceacid gastric din be\ug. Pornind de la aceastd constatare, medicul D'Adamo junior a inceput s[ se preocupeintens de cercetarea interdependentei dintrefelul hranei,modalitatea de alimentatie, starea de sdnltate, de boaldqi apartenenfa la diferitelegrupesanguine.

t3

Di
O noui metodi de alimentafie- testati cu succes in SUA
Astdzi, medicul Peter D'Adamo este unul dintre cei cunoscufi medici naturiqti din Statele Unite ale Ameribii lmpreund cu colegiisdi,el a testatreacliafatdde anumiteali pozitivd,sau negativd, a mii de pacienfi, corelAnd rczultate acestor cercetdri cu grupasanguinia pacientilorrespectivi. Concluziilela care a ajuns ar putea fi structurate, pe scu astfel: o Pentrupersoanele careau g_ryBqSef1guinio, carneareprezin alimentul esenfial.Se pare c[ acestepersoanedobdnder maximuni de energiedin proteini animlli. in acelasiti acest tip umantrebuiesI eviteconsumul de grdu,deoarece tolereazd glutenul foartebine pe careacesta il confine. Nicio grijd: in o Persoanele careau gru+a.tangrindAar trebui sI consume, grupelor dieta furnizor de energie,protein[ vegetalS., in loc de pro puterea sanguine
animalS,siS_5 evite produselelactate,deoareceacestea le c pe de a rezista parcursul productia de mucozit[ti. intregii perioade nu este o Persoanele care au grupa s4nggi4d.-Rsunt consumato supusiunor eehilibrafi a tuturorgenurilorde aliment_e si lor le priestela incerciri dure.

qi ggg-qa dehi,naCl gi prp_dqle,le_lactate, legumele siu cereale o Persoanele care au grup4 sa4guini AB au un tract {1g_e{l sensibilsi de aceea ;r ff;6ilf4:;Freo-c-upe ca alimentala li s[ fisddt mai echilibratd.

Pe bazacercetdrilordesfEgurate pe parcursulcdtorvaani qi a experienfei practiceavutecu pacienfii,medicii au reugit, cele din urmd, sI punl la punct un program nutrifional care corespundd exact din punct de vedere genetic, imun-ologic biochimic, tuturor particularitdfilorpe care le prezintd sanguine 0, A, B si AB. Pentrua vd hrini variat,sindtosdar gi cu pldcere,nu trebuie facefi nimic altceva decdt sd finefi perrnanentseama caracteristicile tipice ale grupei dumleavoastre !eqg grupasanguind Considerati-vd ca fiind un bompas carevd il drumulinspreo alimentafie corectd. Dacdvefi reusisd vd hraniti in viafa de zi cu zi in conformitate cu recomanddrile cuprinse i grupelor dieta sanguine, vefi constata curdndcd vd,simfifi mai bine, cd suntefimult mai in form[ qi capabilde eforturi mari qi cd,un aspect delocde neglijat,incetdar constant, incepe{i s[ slSbifi indreptdndu-vd greutdfii dumneavoas spre atingerea normale, de altfel greutatea idealS. T4

grupelenoastre Cum au luat naqtere - de la v0nltorul preistoricla sanguine omnivorul de astilzi

cum s-au dezvoltatgrupele Dacd urmdreqtimai indeaproape pe parcursul vei constata, ca o istorieievolufieiumane, sanguine posibild,cd grupelesanguine se difelepljq4japel prim[ concluzie omul, pentru a Motivul este simplu: din timpuri imemorabile, puteasupraviefui,a trebuit s[ se adapteze continuucondifiilor de A trebuit sd infrunte gi sd invingl viafd in perpetudschimbare. sd se gheafa gi ingheful,sdsuporteschimb[ri de clim[ dramatice, apere de atacurile nemiloaseale animalelor sdlbatice,sd qi bolilor, s6-qiorganizeze traiul in accidentelor supraviefuiascd continuu,in comunitili qi, dar nu in ultimul rdnd, sd-si adapteze in viafa sa, felul de a se funcfie de schimbdrilecare interveneau Toateacestea au fdcut ca,in decursulevolufiei hrdni, alimenta{ia. psihiceqi celede ,,animal social"si se frzice, sale,caracteristicile schimberadical. Mai ales sistemulimunitar ;i aparatuldigestiv continuunoilor condilii de viafd au fost nevoites[ se adapteze zi de zi luptei de supraviefuire. impusepentrua puteaface fagd Grupa sanguinl 0 - mflncitorii de carne dintretoategrupele eslgggpgaj Aceast[ grupdsanguind A apdrutcu aproiimativ40 000 de-aniiCh. Pe atunci sanguine. (denumirea i s-a dat dupdlocul in care hdia omul de Cromagnon din tip uman,Cromagnon, ale acestui s-augdsitprimeleschelete Dordogne,situat[ in sudulFranfei)destulde asemdndtor regiunea noud. Se presupunecd a trdrt, infial, in zona Indiei de azi. atrlit in sdumai vechi insd,omul de NeandertaL, Contemporanul vremea ultimei glacialiuni in zonele de tundrd si in cele in impddurite.Cum de se pierd urmele saledin zona europeand, perioada anilor 30 000 i. Ch., nu se stie cu exactitate.Se presupune doar cd nu a reugits[ facdfafi condifiilor de viafd care ii fuseseri impuse de cdhe mediul inconjuritor. Oamenii de Oameniide au fost v6nbtoriabili gi vicleni, careigi confecfionau Cromagnon Cromagnon in pegteri cu o indemflnareremarcabildfelurite anne, ustensileqi unelte triiau gi sehrdneau in (suli1e, cu carne,proteinaanimali principal ldnci, miciuci). Hrdnindu-se cu carne. de energie. eradeci principalalor sursd perioad[ s-au dezvoltatprincipaLele caracteristici In aceastd 0. Omul de Cromagnon ale aparatuluidigestival grupeisanguine 15

in--pri.iintum3i_c r:rred.Ldlffi !4r_

i".

Di
s-ainmultit considerabil, astfelincdt,curdnd, aveasd apard pentrust[pdnirea zonelorde vdnitoare.Pradanu mai erasuficie pentrua-fputeahrdnipe tofi. in cdutare de noi resurse de hra omul de Cromagnona migrat, in perioadaanilor 20 000-i( pe teritorii intinse si inmultin Furopa,stabilindu-se gpr_e consid'erabil. In acestperimetru se pare cd deprinderile alimentare auinceputsI seschimbe, mai alesc6,datoriti v excesive, maremdsurdzona a reuqits[ depopulezein de anima Deci, nu mai puteausd se hrdneascd in exclusivitate cu carne puteau astfelau fost obliga{isdinceapi sdmdndnce orice di fructe,insecte, nuci, r[ddcini, animale mici, iar cei caretrdiau gi pes,ti. zonardurilorsauin zonaregiunilorde coastd, a mdncitorilor de carne" estein ziua de ,,Grupasanguind grupdsanguind de pe intreg.mapa-rnorrdul. ceamai rdspdnditd Germania, 38-40 la sutddin popula{ie are grupasanguind 0. genetice, persoanele posedd unnarea moqteniriilor care

grupdsanguind aq,gs:oistem fununitar"rszistanlljputemic gi

individuald extremde pregnantd. dorinfl de afirmare

Grupa sanguiniA - vegetarienii

a doua grupd sanguin[, apar,se Acegtia,carereprezintd

per1tru primqdaldin perloada pi?!I4liq_tpgiil2s 000 epocfi_de Mrjlociu. Nu maieraunomaz l5 000i.Ch.)in Asiasau Orien_tul . invdtaserd 6cupdnaiitrfi-rrzflricultura. ci trdiauin comunltdti,
Astfel, consum si sdcreascd animale. cultivepdmintul cu cereale deorigindanimaldfiind inlocur decames-aredussimfitor,proteina radici in maremdsur[,de proteinau9getal6. Aceastdschimbare a 4vut a condiliilor de mediu si a modului de alimentafie mai ales asupra tractului digestiv -si a,"sistemului__1lqQ a trebuit Aparatuldigestivsimplual vdn[torilorqi culegdtorilor pentru putea preponderent ve a digeraalimentatia se adapteze populalii agrariene caretriiau in comuni tafiand.Inplus,aceste trebuiausi devind cu densitate mare,pentrua supraviefui, patogeni rezistente fald de agenfii declanqatoride i de Asia A au ajuns,in sfhrgit,strdbdtdnd Genelegrupeisanguine Orientul Mijlociu, in Europa.Treptat,aparatuldigestiv a pie_r( capacitatea de a prelucra alimentele de provenientianimald. Grupa sanguindA este cea mai rdspdnditdla hr'r.offiLver -gru europenilor.43-45,la sutd dintre germani au aceastd sanguirt[.earrctefistica lor de bazd,pe care au preluat-o de
inaintasii lor. este buna tolerare a alimentatiei

precumsi spiritullor colectivpregnant. vegetariene, t6

Grupa sanguini B - (aproape) omnivorii -- L&000 in perioada--[$O00 Aceastdgrupesanguind s_.4. fo_unat i.Ch. in parteade vest a Hima_ledei. Ulterior, oamenii migraseri din Africa de est spreEuropa,Asia, America de Sud,Centraldgi epocd, caracteristicd, deNord. Grupasanguin[B a fost,in aceastd Asiei gi in de exemplu,pentruoameniicare trdiau in sud-estul gi Fiind crescltoride animale agricultori,9e qtepele euroasiatice. De hrdneau, in principal, cu produselactategi cu produseagra-re. cu acel-e culturi a cdror B este asociatd obicei grupa sanguind lactatefermentate. hrani debazdestereprezentatd de produsele Atunci cdnd mongolii au p[truns in Asia, s-au format doud grupedistinctecareaveaugrupasanguind B. Cei carese ocupau preponderentcu agricultura stabilindu-sein estul gi sudul continentuluiqi o alta,tdzboinicdsi nomad5,carea pdtrunspdnl in estulEuropei. al evolu{iei intdmpl5ridin trecutulindepdrtat Urmirile acestor

predecesoriilor, o capacitatedeosebitde bund de_4dap!a_r_e_la orice conditiide mediuqi de viafi. Grupa sanguini AB - consumatorii moderni ai alimentatiei mixte Aceastdgrupd sanguinl eqlecea_mginoui dintre toate qi, in ptqq,-mai gpte qi foarte rara.FoaT cinci la sutd din populafia grupesanguinicareareo vechimede cel mult ferestrd areaceastd -l de triburi cu I 000 200 de ani. Ea esterezultatulamestecului grupe sanguindA si B, de exemplu amesteculdintre albii cu grupesanguind A si mongoliicu grupdsanguind B. SlstqlqU!imu,nitaral.celor-cu grupe sangui4i--$.-pa1e--qt_gte i I sI producdanticorpispeci ali Estecapab c,aracteristisideosebite." patogeni rar sunt astfelincdtfoarte impotrivaagenfilor bacterieni, intdlnite h Ji alergiiiesauanumiteboli autoimune. in sthimb, aga dupd cum au constatatoamenii de qtiinf6, persoanelecare au grupasanguindABsuntmai predispuse la diferite forme ale bplii canceroase. Chiar gi aparatuldigestiv este extrem de sensibil. Cercetdtorulamericanin domeniul grupelor sanguinePeter grupesanguine pe D'Adamo recunoagte in reprezentantii acestei ,,delicafii, gingaqii urmasi ai unei legituri rare dintre omul

t7

DI
timp dar in acelagi A gi cel sdlbatic, tolerantal grupeisanguine unna$ii de astlzi B". Deoarece echilibratal grupei sanguine din evolufiaumanitdliireprezin omului epociiceleimai recente grupelorsanguine A qi B, ingemdnarea caracteristicilor mixt6, echilibratd. trebuiesdtindd spreo alimentafie

nutritive Anumite substanfe atacilstructura noastrl sanguini

incercareade a reconstitui formarea grupelor sanguine desigur,doar un elementmirunt in vastitateaistoriei generale ins6,igi aretotuqilocul sdubine umane care, evolutieispeciei

specificitdfii fiecdrei grupe sanguinene ajutd Cunoagterea trebuiesd ce gen de alimentafie ne facemo idee despre noas pentruca aceasta cu zestrea sd fie in deplini concordanfd genetic[,cu grupanoastr[sanguind. Nutrifionigtiisi cercet[toriiin domeniulgrupelorsanguine pe parcursulanilor, reacfiilebiochimicepentru a LM analizat, cu grupesangui de citre persoane ce acelasialimentconsumat diferite nu estetoleratla fel de cdtretoti. $i au ajunsla un rezu uimitor: motivul il constituie existenta anumitor substi proteice in alimente care sunt extrem de asein[ndtoare sistemuluiimunitar specific fiecdrei grupe substanfele un aliment cd imediatce consumdm Ceeace inseamnd coJgspurdegrupei noastre sanguine,sistemul nostru inhd in alertd,fiind gatasd infrunte intrusul. l8

Ce seintflmpli atuncicAnds0ngele produceanticorpi

Astdzi gtim de ce nu se pot facetransfuziide sdnge indiferent Cucdtexistimai de grupasanguin[a donatoruluigi primitorului. Datoritd faptului multecaracteristici comune cd grupele sanguineproduc unele impotriy4 altora_antic,o_rpi intre singele (substanfe pro!ei-ce), un organism nu va accepta un sdngestrdin donatorului $i cel decdtdacdacel sAnge are o grupdsanguinlcompatibild cu a sa. al primitorului, atit se reduc Altfel, se poateajungela manifestdri grave,chiar letale cu nedorite, riscurile aparitiei grupeisanguine-0_pgt.-f, de respingere. Cu sAngele ficut+ [a mare de comolicatii in transfunevoie, transfuzii tuturor persoanelorcare au o alt[ grupd cazul desAnge. sanguind. In schimb,cei care au grupa sanguin[ 0 nu pot sd ziilor primeascd singe decdttot de la o persoanicu grupnsanguind 0. pqlsqanele S"11gurii compatibilicu toategrupglesanguine sun-t care?u grupa sanguind AB gi carepot astfelprimi sdngede la orice altdgrupdsanguind.. Tofusi,astdzi, in general, transfuziile sefac numaicu sdnge de grupesanguind. la aceeagi Fiecare grupi sanguini are propria sa armati de apirare adica tipice, imuabilepe carele-ammoqtenitodatd Hematiile, Caracteristicile globulele rogii, globulelor cu grupasanguind se glsesc,mai ales,in membrana contin caracteroqi i (eritrocite le). Sistemulimunitarpropriuorgani smuluifoloseste risticile tipice pentrua recunoaste aceste caracteristici chimice(antigenele) si fiecireigrupe apoi a produce substanfe imunologice speciale, anticorpii,meniti sangurne. a fi indreptafispreintrugi. Acestianticorpiau capacitatea de a se qi lipi de antigenele striine,de a le marca in final de a le distruge. Substanfele de apdrare din sdngepot insd sd anihilezeagenfii str[ini, cum ar fi viruqii, parazilli sau alte celule carepltrund in organism,si doar lipindu-sede ei, formdndimpreundcu ei un conglomerat,in termeni gtiinfifici denumit aglutina-tg, reusind astfel sd le blochezeacestora capacitatoa de a acfiona. sunt Deoarece grupele sanguine produc anticorpi indrepta{i qi Antigenele impohiva altor grupesanguine, atuncicAnddou[ grupesanguine, substante capabile sa diferite, intrd in contactse pot producede asemenea astfel de provoace in reactii de respingere,de fapt, de autoapdrare a organismului producerea a sange unor asupra cdruiase intervinecu o transfuzie. anticorpi Anticorpii din s6.nge au o particularitate:in timp ce ceilalfi speciali. anticorpisuntproduside c[tre sistemul nostruimunitarnumaiin cazdenevoie, adicl atuncicdndorganismul nostruesteagresat de o infecfie sau de un vaccin, anticorpii caracteristici sAngelui existdin organismul nostruincd din momentulform[rii noastre.
I9

grupelor Anticorpii Bineinfelescd dupl na$teremai trebuie totusi sI treacd cdteva sanguine repreluni, aproximativ4, pdndce num5rul lor este. suficient de mare zintisubstantele pentru gata a forma o adeviratd,,armatd" oricdnd s[ se lupte cu deapirare din singe. Eleintri oricedusman. in luptiimpotriva prosubstantelor De ce anume estecapabill aderentalectini proteici teice strdine lor

Abia in ultimasutddeani s-adescoperit faptulcegl1pele-qgguineproducanticorpir.mele-impotriva celorlalte.Continudndu-gi cercetdrile in domeniulhematologiei, oameniide qtiinfdau mai fbcut incd o descoperire uluitoarecaredovedegte, o datd in plus, afi rmatia conform cdreia eLiqtaun rap_prtclar ^intre*a[mc@llig qi grueglg-ry: anumitesubstanfe confinutein alimenteau qi ele capacitatea de a aglutinaceluleleanumitorgrupe sanguine, ceeace duce,indubitabil, la o reacfiefireascd de respingere. Dreptprincipalagent capabilsdproducd astfelde reacfiia fost identificatd,de.cdtrecercetdtori, atjsk$Hq, adicd acelelegdturi proteicecarein mod normal,naturffiu sarcinade a seuni cu alte organisme. Ele sunt ceva ce ar putea fi aserndnalcu-utr.tUpr lipici, numai cd natural, folosit de cdtre anticorpii proprii organismului, dar qi de cdtrebacterii,viruqi sauparazili,pentrua se lipi de alte organisme vii. Lectineleau deci asupra noastr[qn dublu impact:pe de-o parte,au o a.glig-qgq4t*vd,, de exemplu,in gi a suprafetei zona callor cdilor biliare Dlll ficatului undeajutd la ,,legarea" imobilizarea si i astfel la anihilarea agenfilorpatogeni,iar pe de altd parte,au o a.cfigne atunci cdnd se lasi antrenate si {reili_y3 folosite de cdtre,de exemplu,bacterii qi viruqi impotriva unei anumitegrupe sanguine. Pe noi ne intereseazL, cu predilecfie, acele lectine care pdtrund,prin intermediulhranei, in corpul nostrugi carenu suntcompatibile cu anumitegrupesanguine.

in circuitulsanguin, proteine aceste sedezldnfuie. ^ Odatdajunse Igi alegun organ, sauchiarun sistem intieg,cumar fi, deexemplu, rinichii, ficatul, creierulsaustomacul, qendpuslsc asupra lui gi qpaglutineze incep. celulele sanguipe, sdle dis"frugd. Secomportd qi fafi de un intrus care exactin dbelagi fel in carear reacfiona trebuieobligatoriuanihilat.Constatdnd insl cd aceleasi lectine crufdtotusicelulelealtor grupesanguine, cercet[toriiau ajunsla concluziac[ unul ;!-gqe].ag1.aliment poatefi folositor celulelor unei anumite grupe sanguineqi nociv-altelgrupdsanguine. gi prelqqrarea Aglutinareadeterminl,printre altele,si preluarea def,rc itard a hranei.Unr1fuil-e_.yiZ unui metabolism dereglat1 ib"r.le-ale sunturmdrilecelemai pufin graveale acestui $i, de fapt, acestea proces. O mucoasd intestinald inflamatd, imbolnlviri aleficatului sauuneledeficienfe renalesuntnumaicdteva din afecfiunile care pot fi atribuite, fbri nici un dubiu, acfiunii de aglutinarea lectinelorca factordeclansator si de intretinere a acestora. Tipic pentru lectine: grupei sanguine A ii fac pierdut laptele Un exemplu ajuns deja clasic pentru ilustrarea actiunii lectinelor din alimente,asupra antigenelor din sAnge, estelaptele, carearepropriet[fi aseminltoare cu cele ale tipului sanguinB. Daci o persoaniavdndtipul de sAnge A bealapte,imediat,sauin procesulde aglutinare. orice cM, foarte curdnd,se declanqeazd incearc[ in acestmod sd respingdlaptele.Este un Organismul exemplu tipic de intolerantilaun anumitaliment. Lectir-rglg confinute in lapte pot trece fI-1dnici o probfemdde stoinac,deoarece gi distruge acidulgastric nu poateataca acest lipici". adevdrat,,super proteice Sepresupune cd aceste lectine ajungdirect,prin intermediul mucoaseistomacalesi intestinale,sau cu ajutorul altor 2l

sqll dep.unerile inesmi

(edem"td. t relqnilajilapd

substanfe continutein lapte, in circuitul sanguinde unde, apoi, pentrua se fixa, in cele din urm6, in alti parte in corp. migreazd,

O cantitateinfimi poateproduceprejudicii enorme

Pentru a fi ins[ cdt se poate de corecfi, trebuie totuqi si menfiondmcd cele mai multe daunesunt produsedoar de un numdrmic de lectine. Din nefericire insd,aceast[ cantitate infiml pentrua puteaaglutina estesuficientd un numdrimensde celule, mai ales afunci cdnd este vorba de acele lectine care vizeazd anumite grupe sanguine.Se pare c[ o molecql-ade astfel de lectindarecapacitatea de alegaintre ele,cu ajutorulasanumitelor ,,podurilectinice",mai multe globulerosii.Aproxirnativ{% din lectinele pe care le preludmodatl cu alimentelepe ialb te consumdm reu$esc s[ scapede actiuneaimunologicdproprie organismg-lui. Ele pitrund in circuitul sanguin unde intrd in gi leucocitele), contactcu globulelerosii qi albe (eritrocitele pe carele distrug.In interiorultractuluidigestiv,lectineleprovoac[ puternicl a mucoasei qi, nu de putineori, o inflamare intestinale de pe urma lor are de suferit qi {esutulinervat.

22

cu lectineletolerabile Si pistrim relafii prieteneqti

atit de putemic Cu toate cd organismulnostru reacfioneazd fafd de lectine,nu trebuietotuqi s[ ne ldsim obsedafiqi terorizafi de existenfa lor gi sd fim continuu preocupafi de existen{a lectinelor in alimentele pe care le consumdm. Practic este imposibil sd le elimindmdin alimentafianoastrd.Indiferentdaci pegtesauplstdi, lectinelesuntprezente mincafi legume,cereale, Iar uneledintre ele au si pd(ile lor bune. in toate dintre acestea. Aminti{i-vd numai de acele lectine pe care le-am pomenit la inceputul expunerii noastre,acelea care ajutl ciile biliare sd in condilii optime. func{ioneze Ce este cu adevlrat important in toatd aceastdprobleml a lectinelor gi capital pentru viafa noastrdde zi cu zi gi pentru sdndtateanoastre este atenfia pe care trebuie s-o acordafi

Dacipini in prezent au in existat alimenta{ia dumneavoastrd penu alimente le-ati tolerat dupi bine, foarte doui numai siptiminide dieticonceputi in funcfie special poateirita puternicintestinulsublire.Alt exemplu,fasoleaLima. decaracteristicile A, diferitelor grupe decdtsdngele celor cu grupebanguind Aceastanu aglutineazd testul sanguine, dar crufdndu-ipe cei care au grupa B sau 0. Tgg;qtqle,vinetele 'cf -16dtfuiadeurind vdva presupune i .cgg[!!-*l-ej!re. Se chiaf chiar .si.-_cqrtofi o schimatesta confinutii in aceste legume este responsabil[ p.entru aparilia bare in bine.

afecfigpflor- articulafiilor qi a artritei "f-e-Uglglgdp 9i totugi pEisoanelea cdror grupe sanguindeste compatibild cu aceste lectine nu prezintl afecfiunireumatismale.

23

Capitolul

Modul in care functioneazil dieta grupelor sanguine

Totul depindede alegerea corecti

Esteextremde simplu sd te hrdneqtisdndtos cu ajutorul dr grupelor plus, in incet ajungi la sanguine si, darsigur,sd
corporald ideald. Nu este vorba de nici o numdrdtoare obosi

gi plictisitoare a caloriilor,nu trebuiecdntdritnimic gi nu ex stresulcare apare,in cazttlaltor diete, atunci cdndse chiar gi numaicu putin, cantitdtile de alimenteindicate. nu trebuienici pe departe si vd schimbafi de azi pe mdine pe carele-ati dob6nditpdndacumsau deprinderile alimentare gastronomice. renunfa{i la toate pldcerile dumneavoastre totul estecdt sepoatede simplu:nu trebuiedecdtsdalegefi meniul dumneavoastrd acele alimente care sunt cel mai bi tolerate de cdtre structura dumneavoastrd sanguind, de grupa dumneavoastrd sanguin[, adici alimentele,,avantaj pe care,apoi ave{ilibertatea de a le combinacu alimenteleasazi placul absolut dupd si gusfuldumneavoastrd, astfel ,,neutre" pl5cere. mdncareasi vd facd cdt mai multd Proceddnd putefi fi siguri cd aparatuldumneavoastrldigestiv va pre cum nu se poatemai bine alimentele alese.Puteli aveadepli grupa incredere in dumneavoastr[ sanguind, carefuncfioneazd, in acest caz, ca un veritabil compas biologic care vd indi intotdeauna, direcfiacorectl sprecaretrebuiesd vd indreptafi.

Plicerea de a mAncanu trebuie si dispari

in paginile care urrneazi sunt consemnate acele alimente,

mirodeniisi bduturicaresunt deosebit de bine toleratede persoanele cu grupasanguind 0, A, B sauAB, dar gi acelea care trebuie obligatoriu sd le evite ;i sd le gteargi definitiv din meniurilelor. in cadruldietei grupelorsanguine existd,in total, trei categorii de alimente: cele,,avantajoase", cele,,neutre" si cele,,deevitat".

Regula de bazd care funcfioneazdin cadrul acesteidiete este urmdtoarea:alimenteleavantajoase au efecte asemdndtoare cu cele ale leacurilor,alimenteleneutre folosescin primul rind hrlnirii, iar alimentelecaretrebuieevitatesunt,pentruorganism, otrlvuri. ,,in cantitdfimari" adevdrate Puteti sd vd alcdtuifi pe loc, intr-o clipd, meniul zilnic, grupe de alegdndu-vdceeace dori{i sd mdncafidin urmdtoarele alimente: o Bduturi o Carnegi carnede pasdre o Ceaiuride plante produse de panificafie, o Cereale, fursecuri o Fasolegi pdstdi O Fructe o Legume o Nuci si seminte crustacee si moluste o Pegte, o Produselactate,brdnzeturisi oud o Sucuri de legumegi fructe o Uleiuri ;i grdsimi o Verdefurisi mirodenii Pentru fiecare dintre grupele sanguine sunt recomandate Alimentatia artrebui aproximativ 300 de alimente.Deci, o paletl vastd vd sti la noastri in dispozilie pentru alegereqi nu se poate ca mdcarunele dintre si fie bogati substanfe vitale, acestealimente si nu v[ placd, s[ nu constituieun deliciu ceea ce gastronomicpentru dumneavoastri.I preferatd mdncarea in cadrulcategoriei ,, cu adevdrat grozav.Dacd o vefi regi esteincd bine.Acestealimente ,,neutre" extrem de bine tot necesarul vitale de care ave{i tratamente de sub'stanle nevoie si pe care le puteli obginedin hrand.Putdnd alege o chimice' mullime de alimente, varietatea felurilor de mAncare este asiguratd, deci,logic,urmdndaceastd diet[ nu arecum interveni in alimentafia monotoniasi lehamitea dumneavoastrd. Evident perioad[a dietei,gi nu numai,nu va trebuinici o cd,pe intreaga clipd sd pierdefi din vederecd alimenteletrecutela categoria sunt,cu adevlrat,celemai avantajoase organismului ,,avantajoase" dumneavoastrd. Recomanddrile cuprinse in dietagrupelorsanguine aulabazd, programul nutrilional elaborat de iatie medicul qi terapeutul nafurist americanPeter D'Adamo. Ideile sale, de-a drepful 25

revolutionare, le-apublicat(coautor fiind Catherine Withney), grupe de mult, in volumul intitulat ,,4 sanguine- 4 s *. pentru rtru o vrafa viafdsinitoasS" sindtoas5"
Printre alimentelepe care medicul D'Adamo le-a testat ani zile sunt unele, pufine la numdr, care apar foarte rar in

noastre(de exemplucartofii dulci). Unele dintre care sunt menfionatevi le putefi procura numai din ma aruncafi o privireasupra sugestiilor de meniucuprinse in capi
trei si veti putea constata cI multe din ingredientele (incd) p folosite se armonizeazd cu mAnc[rurile noasffefoarte variate. (de exemplu esenlade alge,tamari, ro$cove$.a.).I specializate

indreptafi-vi lent dar sigur spre greutatea dumneavoastri ideali

Chiar inainte de a incepedieta grupelorsanguine, fin sd relev un lucru importantde care va trebui sd tineti seama: incercafi sdatingefigreutatea ideal5in cel mai scurttimp posi Este bine cunoscut faptul cd nici un regim de slIbire nu printr-o metodd aveaefectede duratdatuncicdndse fofieazd, alta, o pierderein greutate excesivd si in termenscurt. lucrurile, nu facem altceva decdt si suprasolicitdm siste; imunologiccare,in scurttimp, nu va mai puteatine pasulcu Ce rost are ca printr-un regim de slSbiredraconic,odatd
kilogramele, sd ne pierdem si capacitatea de rezisten{I la in Deci, recomandareanoastrd ar fi aceea de a nu v[ limita la consumanumai acelealimentenotateca f,rindfoarte,,avantaj

pentrudumneavoastrl, pentru c[ astfel v[ veti lipsi, inevi organismul de anumitesubstante hrdnitoare importantede
acestaare absolutdnevoie, pentru a rdmAneperfect sdndtossi form[. in fond, {elul declarat al dietei grupelor sanguine e acela de a dobAndio forml frzicd.si psihicd optimS. C[, impli

vefi qi pierdekilogramele in plus pe carele avefi la ora ac

ar trebui s[ fie consideratde cdtre dumneavoastrdca un ..e secundar"al dietei.

pufin Nu vi temetisi mai qi experimentafi

sd-lstili un lucru foarteimportant: aceastldi $i mai trebuie carepresupune perfectcu metaboli o alimentatie armonizatd dumneavoastrd. declanseazd anumite schimbdri in orsani
* in aceastd carte, doctorul D'Adamo se preocupl pe lAngd alimentaliegi modul de viatd, sindtateasi bolile care sunt strdnslegatede diferitele gn sangulne.

26

fizicd si Printrealtele,reface funcfianaturald a sistemul imunitar. Forma de aptrrare psihicioptimio Activeazdprocesulde digestieqi peristaltismulintestinal.Creste puteliatinge cu activitatea organelor care au funcfie metabolici, adici cea a ajutorul dietei ficatului, aveziclibiliare,a rinichilor gi a pancreasului. Organismul grupelor incearcS astfel s[ se debaraseze din ce in ce Si in misur[ tot mai sangurne. mare de toate degeurileinutile gi totodatdtoxice acumulatein gi s[ curefesdngele ufina proceselor metabolice de periculoasele substanfe,,adezive",de lectine. Pentru inceput, toate acestea pentruorganismqi fiecaredintre noi, reprezintd un efort insemnat pe careo avem,il vom resimfi mai in funcfie de grupasanguind mult saumai pufin. De exemplu, aceste transformdri careau loc in printr-o digestiederanjat5, organismpot sd se manifeste sau alte tulburdri.Mentionindacest lucru,doresc si subliniezincd o datd importantde caredepinde,in maremdsur6, unul dintre aspectele succesulacesteidiete, anumeacelacd,nu este indicat de loc si pagilormdrunfi.D ali rdgazorganismului fo(af i nota.Urmati calea dumneavoastrd sI lucreze. Esteabsurdsd vd imaginaficd acesta va putea,dintr-odatd, tot rdul produsin ani de zile. De sI indrepte vI recomand aceea ca in prima sipt[mAnI doar sd experimentafi dieta,astfelputdndsi sd descoperili cum putefi combinacel mai preferate. bine alimentele dumneavoastrd Consumafi,fdrd nici un fel de refinere,orice aliment trecut la categoria,,avantajos" chiar dacdpdnd acum nu obignuiafisI-l consuma{i. Aceastl recomandare are sensmai ales pentru acei dintre dumneavoastrd care,pdndsd se decidi sd urmezeaceastl dietd,au mdncatdoarce le-a pldcutmai mult, saucaredin purd comoditate nu s-aupreocupat si-gi mai diversifice alimentafia. Vd va fi usorsI renunfafi la anumite alimente cu careerafifoarte obisnuiti,gtiindcd le putetiinlocui cu orice alt alimenttrecutla pe rubrica,,neutre". Totusi, eliminafidin listaalimentelor,,neutre" acelea careqtiti cu certitudine cdnu vd priesc,din varii motive,sau de care suntefi convinsi cd sunt inamici verificati ai siluetei dumneavoastrd. Estefoarteimportantgi sd-iacordafiorganismului dumneavoastrisuficient rdgaz pentru a putea dezvolta gust qi plicere pentrumdnc5rurile,,avantaj oase"dumneavoastrl. Si incl ceva:atenfie la vitaminele, mineralele, oligoelementele si la celelaltesubstanfe bioactivepe care le consumafi in plus (tablete, picdturi,siropuri,inclusivremediilenaturiste) pe l6ngd pe care le cele cuprinse oricum in alimentele,,avantajoase" consumafi. Acestea sunttolerate in mod diferit de diferitelegrupe prea marede astfelde substanle sanguine. O cantitate ar putea perturba echilibrulbiologicnaturalal organismului dumneavoastr5.

27

Sfdtuifi-vn cu medicul dumneavoastrd curant dacd alespentruinceperea-dietei grupelorsanguine estecel potrivit nu. Acelagi sfat vi-l dau, sd-consultaJi medicul, gi dacd, parcursuldietei, remarcaficd nu este totul chiar in reguld, cum af,trebui sd fie.

Grupa sanguinl O Esenfialulpe scurt

vdndtorisi culegdtori Provenientd: Aparat digestiv:relativrobust.Produce sucgastricdin belqug (important pentru digerareacdrnii). Prezintd, dificultlfi in digerareaproduselede panificatie,cum ar fi pdinea,dar gi germenii produselorlactate. de grdu, precumgi in digerarea Sistemimunitar:deosebit de activ,reacfioneazd imediatgi este de sensibil la oriceschimblriqi oriceinfluenfe deosebit noi venite dinafar[. Recorhandabil: carne,carnede pasdregi pegtemarin ca, de exemplu,hering,batogsaumacrou. Cflnd este vorba si de siluetl... pdine, ... trebuiesd consumafi doardin cind in cAndcereale, fasoleqi alte soiuride plstdi. Germenii de grdusi toateprodusele de panifica{ie pt bazd de fEind de grdu nu sunt deloc recomandabilepentru persoanelecare au grupa sanguini 0. Acesteaconfin, in gluten, multe lectine care perturb[ serios pancreatic, metabolismul astfelincAtcaloriilenu pot fi arsedecdt la ,,flacdrd de veghe".Lectinele confinute in linte si in fasolea cu boabe mari, de exemplu,se fixeazdin fesutul muscular,care imediatbazic. Pentruca muqchii unei persoane cu reaclioneazd, grupa sanguind0 sI poatl funcfiona la capacitate maximd, echilibrul acid-bazictrebuie sd incline, mai degrab6,spre cel hiperaciditate In plus,in prezenta acid.O usoard estebinevenitd. acesteia si caloriile vor fi arse mult mai repede.Dar, atenfie, recomanddrilede mai sus nu sunt valabile decdt pentru persoanele avdndgrupasanguind 0! corporal[, care au Persoanele care au problemecu greutatea tendintade a refine apain corp, de a faceedeme,cei caresuferd de pe ufina spasmelor muscularesau cei care obosescrepede, avdndsi o puterede concentrare sclzut5, s-ar puteasI aibe, fdrd cu glandatiroidi, in sensulcd mScarsd binuiascd,qi probleme aceasta nu functioneazd normal,nu producesuficientihormoni tiroidieni.Medicii numesc hipotiroidie,iar o astfelde disfunctie cercet[toriihematologi au constatat esteo malfuncfie cd aceasta de caresuntafectate multepersoane careau grupasanguind 0. 29

Alimente care favorizeazh ingriqarea persoanelorcare grupa sanguini 0: . fasolea Conopida cu boabemari . lintea . porumbul. de Bruxelles. varzaalb[ . grdul Alimente care favorizeazd sciderea in greutate persoanelor care au grupa sanguini 0: Alge . broccoli. pestesi fructe de mare . varzd, verde. . o iodatd carnerosie(miel, vitd, vdnat;organe: ficat) spanac

Alimenta(ia ideali pentru persoanele cu grupa sanguini 0

Ce trebuiesi qtifi in legituri cu carnea

Putefi consumades carne, de cinci pdnd la qapte ori sdptdmdni putefi prevedeain meniul dumneavoastrd aliment dar, atenfie,in portii mici (100-150de grame la masd, mai mult nu esteindicat). Pecdtposibil o Mdncafi, de preferinficarnea insotiti de acelelegumesi cumpirali doar pe carele gdsifi notatein rubricile ,,avantajos" sau ,,neu proveniti carne de la animale Este mult mai indicat sI procedafiaga decAtsd vd farfuria cu mult prea multi hidrafi de carbon cum ar fi ciroranu li s-au
administrat substante fortifiante, hormonietc,

t
t

exemplu, cartofii, sau sI mdncafi, pentru a vd sdtura, piir

Legumele si fructelesuntcapabile sd{ini in gahacizii

qi impiedicd mucoasastomacaldsd fie agresati si sd reac

nezepriniritarela cantitatea insemnatd de proteind animald carepersoanele avdndgrupasanguind 0 o pot consuma. Proteinaanimaldeste consideratd a fi, din punct de biologic, deosebit devaloroasl, numaicd,,prada devdn din zilele noastre, carnea cumpdrat5, estemult prea incdrca

30

gi cu antibiotice.De aceeagi cu diferili hormoni de cregtere pe cdt posibil,numai carnecare recomandarea de a consuma, provine de la crescitori de animale care nu administreazd astfel de substanfe animalelor1or, ci le cresc hrdnindu-le tradi[ional. o Cei dintre dumneavoastrd caresetem cd un consumpreamare de carne ar putea determina cregtereanivelului valorii a aceluia indeobgte riu", colesterolului, denumit,,colesterolul pot sd se linigteascd, deoarececercetitorii din domeniul hematologieiau constatat cd nu acizir gra;i saturafipe care-i ingurgitdm odat[ cu carneasunt cei periculoqi.Adevirafii rduftcltori sunt mai degrabl hidrafii de carbon complecgi prezenli,de exemplu,in diferite sorturi de pAinegi de produse de panifica{ie,careridicd nivelul insulinei, astfeldeterminAnd grdsimiin plus. organismul sI stocheze o Ficatul este,conformpdreriimediculuihematolog D'Adamo, careau grupasanguini deosebit deprielnictuturorpersoanelor in greutate a acestor 0 gi, in plus, favorizeazdqi scdderea persoane.Totuqi, in consumarea acestui tip de alimente, trebuiesi nu picrde{idin vedereci ficatul (dar qi rinichii) sunt organe filtru, sistemede purificare ale organismului gi de aceea atunci cdnd consumafificat, rinichi, dar gi inim[, momile, creier,pl[mdn, saulimbl estebine ca ele sd provind tinere,pentrua fi.cdtmai pufin posibilincircate de la animale reziduale. cu astfelde substanfe

crustaceele Ce trebuiesi qtifi in legituri cu pe$tele, gi moluqtele

Pegteleeste alimentul ideal pentru tofi cei care au grupa marin,bogatin ulei de pegte extrem sanguind 0. Mai alespeqtele de vitamindK, care,afunci de valoros,esteun furnizorexcelent cdnd estecazul (de exempluin cazulunor riniri ale pielii), ajutd cu grupd sanguind0, la coagularea sdngelui.Pentrupersoanele manifestd,in acegtia acestlucru estefoarte important,deoarece coagulante care, multe cazuri,o deficientda anumitorsubstante primitivi cu aceea;i in marem[sur[ si oamenilor de altfel, lipseau grupdsanguind.

31

o imbogdfi{i-vdalimentatiacu fructe de mare ca stridii, scoici, raci.

confinut in fructele de mare esteo adevdratdbinefacerepentru tiroida destul capricioasda persoanelorcu grupa sanguind0.

o Somonulafumatnu facepartedintrepeqtiirecomandati, la fel ca si herin marinatsausdrat. Astfei preparafi, pestiintrd sub incidenta acegti rubricii, evitat".

Ce trebuie si stifi in legituri cu produselelactaterbrinzeturile si ouile

o De pe lista dumneavoastri de cumpdrdturi, laptelepoatesi lipseascd f< bine sausd apard doarfoarterar.cu toatecd lapteleesteun produsde ori
animald,, totus,iel nu estebine tolerat de cdhe persoaneleav6nd grupa

0. Motivul: din punct de vedereal istorieidezvoltirii sale,tractul digestiv omuluia frcut cunogtinticu produsele lactate abiaodatdcu aparitiaomului grupa sanguindA (vezi capitolul ,,Cum au luat nasteregrupele - de la vdnltorul epociiprimitive la omnivor"). sanguine a Mdncatimai deslaptede soiasi brdnzd,de soia,respectiv ,,brdnzd,proaspdtd vaci", adicdtofu. Toateacestea suntalternative Y v proteice produselor ale 4 rw lac I y rvuuDwlvt Hrvrvrvv careins6,spredeosebire de acestea, nu suprasolicitd metabolismul. Din
considerentle-am si trecut in tabelul care urmeazd.

32

]8, BRANZETURI $I OUA

NEUTRE Brinzd de caprd Brdnzd de vaci lbrinzFt de soia (tofu) Brdnzb proaspltd de fermd (brdnz[ de vaci, ca$,urd6, telemeade oaie s,ide vacd) Lapte de soia Mozzarella Oui Telemeade oaie (Feta) Unt Brdnzl de Munster Brdnzdde tip Brie Brinzd, de tip Rockfort Brdnzd de vaci Brdnzd de vaci grasl Brdnzdproaspltl de stdnd(cas,urdi, telemeade oi si de vaci) Brdnzdtopitd Camembert Cedar Edamer Emmentaler Gouda Gruyere (Greyerzer) laurt (gras si degresat) lnghelati Jarlsberg Kefir Lapte de capra Lapte degresat Lapte integral Monterey Jack Neufchatel Parmezan Ricotta $vai{er Zard Zer

o Deoareceprin neconsumarea de produse lactate vl lipsifi de niste furnizori de calciu importanfi, trebuie neapdrat sd vd acoperiti acest deficit consumind alte alimente care ve pot furniza necesarul de calciu. Aceste alimente sunt: algele, broccoli, morcovii, migdalele,semintelede susan,de floarea soarelui,produsele din soia si sardelele. o Din cdnd in cAnd puteti, in mdsura in care agreati dar si digerati,s[ v[ completafimeniul cu cAteun ou.

AVANTAJOS Ulei de mdsline de in Ulei din seminte

NEUTRE Ulei de floareasoarelui Ulei de rapifd Ulei de susan Ulei din ficat de cod / ulei de peqte UnVunt topit

DE EVITAT Ulei / grisime de cocos Ulei de arahide Ulei de ciulin Ulei de semintede bumbac Ulei din germenide porumb

Ce trebuiesi stifi in legituri cu uleiurilesi cu grlsimile

I intrebuintati cu precedere uleiurile vegetale recomandate, valorosi pe care acestea contin acizi grasi nesaturafi deoarece metabolismulumannu-i poateproduce. Marele consumator de carne care esteomul cu grupa sanguine0 are nevoie de acesti acizi grasi nesaturati,deoareceace$tia influenleazd in mod
JJ

pozitivvalorileprearidicatede gr[simi din sdnge (col gi trigliceridele), care,altfel, ar puteaddunainimii gi

sangulne. Maioneza, in care se ascunde o cantitate apreciabild gr[simi, o puteti consuma, dar cu mdsurd. Este socotitd neutrd,din punctul nostru de vedere.La fel, putefi

sosuripentrusalate, dar numai dac[ sunt sdrace in gris lor componente fac parte dintre al dac[ elementele prevlzutela rubricile,,avantajos" saucel pufin la ,,neutru", Atentieatuncic6ndcumpdrafi ulei de rapi{d;acesta trebuie
aibd un procent mic de acid erucic, care, in cantitdti devine ddundtorpentru sdndtate.

a $i nu pierdefidin vedere reguladebazdpentru oricebucd

uleiurilepresate la recenu trebuieincinsefoartetare, riscatis[ pierdefiastfelacizi grasiqi vitaminevaloroase.

Ce trebuiesi stifi despre nuci gi seminfe

o Cu toatecd proteinavegetald confinutdin nuci qi seminfe estecu nimic mai prejos decdtproteinaanimal6,nu totusi sd vd asiguratinecesarul de proteinedoar con
astfel de alimente.Pentru dumneavoastr[.carneaeste un i de energiecu mult mai bun.

o Nu facefiexcesdin a m6ncaintre mesediferite soiuri de n grlsimi. Si nici si seminte care, in fond,toatecon{indestule facefirisipdde seminfe, asezonindu-vd oricesalatd si cu In afari de faptulci vefi consuma astfelo cantitate de
insemnatd,toate alimenteledin aceastd grupd pot deveni, la moment dat, o problemd pentru digestia dumneavoastrd.

34

Ce trebuie si qtifi in legituri cu fasolea qi cu celelalte soiuri de pistii o Fasoleapoatesd constituie, din cdnd in cdnd,gi in cantitifi Fasolea Adzuki, reduse, o garniturd al5turi de felia de carne din farfuria un soial fasolei nu soiarogii, Totusi,atenfie:in afardde cele cdtevasoiuri numai dumneavoastrd. ci este in toate extrem de fasole favorabileorganismuluidumneavoastrd, de usor l ia ,r precumsi in diferitelesoiuri de pdstdi, celelalte suntconfinute d i g e r a b i d valoare are si o lectine care deconcerteazd echilibrul acid-bazicdin tesutul nutritiva si un qi tamarinul,care, con!inut Acelasiefect il au gi arahidele muscular. ridicat din punctde vedere a fi pdstdi desubstante ambele, botanicsuntcatalogate (le vefi intdlni in tabelulcareprezintd nucilesi seminfele). lin vitale. grupa care au sd subliniezincd o dat[ faptul cd persoanele 0 au un randament mult mai mareatuncicAnd sanguind fesutul lor muscular esteputin acid.

AVANTAJOS FasoleAdzuki FasolepdtatI FasolePinto

DE EVITAT
Fasolealbd FasoleCannellini FasoleFava (bob mdrunt) Fasolegras[ FasoleLima Fasolelungb chinezeascd Fasoleneagri

Fasole cu bobulmare Fasoleroqie Fasolesoia (rosie) Linte de munte Fasoleverde (fasole i Linteroqie Mung) i Linte verde (linte de Maz[re verde i masd) Ndut i Teci de mazdreverde I t I (teci de mazdre I I extrafind)

o IncercatisI consumati alternativ soiurilede fasolecarevd sunt pentru cd fasoleaare o calitate indubitabild: recomandate, gi digestiagi previneapariliade ulcere stomacale activeazd in general, apar, cu mult mai desla persoanele duodenale care, cu grupa sanguin[0, datoritdproduceriiunei cantit[fi prea mari de acid gastric. Ce trebuie si stifi despre cereale, produse de panifica{ie, produsele de patiserie si cofetirie o tn ceea ce priveqteproduselecerealiere, se poate face o putefi,foartebine,renunfa paraleld lactate: la ele. cu produsele A, Daci veti lua masacu persoane care au grupa sanguind tot acestiavor fi fericifi sd consume in locul dumneavoastr[ pdine, produse ceea ce inseamnl depanificafie saude patiserie. in timp ce metabolismul dumneavoastrd are de suferit de pe 35

I
urrna consumuluiunor astfel de produse,tracful di celorcu grupasanguind A esteperfectprogramat sd le di Deosebitde neprielnicpentrudumneavoastrd este de grdu.Nici produsele de panificatiecare sunt obfinute diferiteamestecuri de cereale, dar in careestecon{inutsi nu vd priesc.Elimina{i din alimentatia dumneavoastrl produsrealizatpebazdde fdind de grdu.
Atenfie: din aceleagiconsiderentevd recomanddm sd s

de pe lista dumneavoastri de cumpdrdturiorice inlocui cafearealizatipebazdde cereale.

0 alternativia reali: alac in loc degr6u. Alacul este forma sdlbaticd a griului gieste cu o mult maiusor digerabil

DacL, cumva, vd"va fi greu pentru inceput sd renun{ati consumul de pdine, incercali si cuprindefi in alime
dumneavoastri acele cereale care apar in rubrica ,,neu astfel veti evita aparilia problemelor de digestie.

Conform rezultatelorcercetdrilorintreprinsede americani din domeniulnutritiei,pdineafdcutddin boabe grduincolliteesteusordigerabil5. Imediatce boabele incep incolfeascl,lectineleglutenicese imputineazd (interesati.
de acesteproduse in magazinele de specialitate)

36

Ce trebuie si stiti in legituri cu legumele

MAncati legume cAt de multe si c6t rnai des posibil in toate anotimpurile,deoarece ele contin substantele hrdnitoareesentiale pentrubuna funcfionare a organismuluidumneavoastrd. Totusi,in pofida recomanddrii de mai sus,legumeletrecutein rubrica ,,de evitat" trebuiecu adevdrat evitate.Acesteacontin substante carenu suntprielnicepersoanelor cu grupasanguind0. De exemplu, substante capabilesd irite tractul digestiv, sau substantecare pot declansareactii adversede o intensitate remarcabilS. Anumite soiuri de varz6, de exemplu,cum ar fi varza de Bruxelles sau conopida, pot declansatulburdri in buna functionare a tiroidei.

LEGUME
AVANTAJOS Alge Andive (de iarnd) Anghinare Broccoli Cartofi dulci (patate) Ceapd Cicoare Dovleac de grbdind Gulii Htean Pdpldie Pistdmac Pitrunjel Praz Salatdroman[ Sfecli albd Spanac Topinambur Usturoi YaruEde foi Yarzd verde

NEUTRE
Anason Andive Ardei chili Ardei gras(verde, galben) Arpagrc Castane comestibile Castraveti Ceapi verde CiuperciEnoki Ciuperci:abalone, stridie, maitake si portobello Dovleac, toate soiurilein afardde dovleacul de grddinl Dovlecei Ghimbil Hasmatuchi Listari de bambus Listari de fasole Mung Ldstaride ferig[ mare Ldstaride ridiche Misline (verzr) Morcovi Nap Ndsturel Pdstdide mazdre extrafind Ridicind de yams Ridiche Ridichi de lund Rucola Salatdverde Salati verde (cipitAnd) verdelceberg Salatd (creald) Sfecli rosie Sparanghel Tomate Telind

;E;vl'^t
Avocado Cartofi Ciuperci champinion Ciuperci Shiitake Conopidd Ldstari de lucern6 Mlsline (negre) Porumb Yarzd albd (de iarnd) Varzdde Bruxelles Varzd de China Vinete

Apoi, vinetelesi cartofiisuntsi ele contraindrcate, deoarece, se pare cd au si ele o contributiedestul de insemnatl in aparitia artritei, o afectiunea incheieturilor.in ceea ce priveste porumbul, estestiut faptul ce acesta inhibd productiade insulind, ceeace conduce la o crestere a greutdtiicorporale. Si nu numai atit. in cazulunei malfunctii pancreatice, in sensulde producere

37

si eliminare insuficientd de insulind, mai existd qi riscu persoanarespectivdsi dezvolte, e adev[rat in timp, chia diabet zaharat(diab etes meI litus). Si acum qi o veste bunS: putefi consuma in voie tomate. toate cd fac parte din aceeasifamilie cdreiaii apar{in si vi

Si cartofii, ele confin totugi alt gen de lectine, pe persoanelor organismul cu grupasanguind 0 le poatesu fbrdprobleme. In incheiere,as dori sd atragatenfiaasupraunui lucru de importantsi anumeasuprafaptului cd, totugi, varza (
verde, de exemplu) estedeosebitde bogatl in vitamina K,

pentrupersoanele deosebit de valoroasd cu grupasanguind deoarece acestora, in mareamajoritatea lor, le lipseste structurasanguind un importantfactor de coagulare

Ce trebuie si qtifi in legituri cu fructele

Dacd cumva ati considerat,pdni acum, fructele trecute rubrica,,avantajos" ca fiind ,,fructele sdracului"sau,,fi studentului",de azi inainte ar fi bine sd le acordafimai atentiegi sd devin5,dacl se poate, fructele care s[ nu lipseasc[de la nici o masd,deoarece atdt smochinele cdt prunele, chiar qi in formd uscatd, contin substante formeazd baze, dotatecu capacitatea de a echilibra cantita gastric pe careo produce insemnatd de acid orice organism grupa sanguind0. Pentru a vd fi mal usor sd recuno fructelecaresuntbeneficepentrudumneavoastrl, tinefi vi minte c[ toatefructelede culoarerosie.albastrd sauviolet preponderentbazicd, o acfiune odati ajunse in tractuldi 38

sd echilibrezenivelul $i pepenelegalben are capacitatea ridicat al aciduluigastricdin stomac, totusiel esteconsiderat a fi un fruct greu digerabilpentrudumneavoastrd. Grepfruitul,care estemai degrabd acid, estebine tolerat de cdtrestomacul dumneavoastrd, deoarece, dupddigerare, are o preponderent actiune alcalinil Atentie la mure: ele confin lectinecare pot tulbura in mare persoanelor mdsurd digestia cu grupdsanguind 0. Ce trebuie si stifi in legituri cu sucurile de legume si fructe Analizatestrict, aceste sucuri nu au capacrtatea de a satisface senzaliade sete. Beti sucurile recomandate dumneavoastr[, respectivcele de ananas, cireqesi prune uscatein cantitlti moderate,cu inghifituri mici, la fel ca si cum ati bea un medicament. Dacddoriti sd vi facefiun cocteilde sucuriextremde gustos incercati,dar recomandarea noastrdeste de a nu amesteca tofusi sucuride fructecu sucuride legume, oricdtde ,,exotic" ar puteafi un astfeldecocteil.Sepoatefaceo singur[ excepfie si anume,din cAndin cind in sucurile pe carevi le preparati, putefi sdadlugatisi pufin sucde morcovt.

AVANTAJOS Suc de ananas Suc de cirege(dulci) Suc de prune uscate papaya Sucuri de legume(din

Profitali din plin de caracteristicile bazice ale sucurilor de legume.Ele uqureaz[ digestiasi circuitul sanguinsi, in plus, activ eazd, si metaboli smul. Atunci cAndcumplratisucuride legume din come(, fiti foarte atentila cantitatea de sare continut[de acestea. De exemplu, la suculde tomateacesta poatesdatingdsi l0%.

39

Ce trebuie si gtifi in legituri cu plantele a verdefurile qi condimentelefolosite in bucitirie

Esenfa de alge in general, nu folositd numai ca aromati

I
t

estedeosebit de favorabil[ persoanelor cu grupasanguini deoarece aceasta regleazd metabolismulsi are un efect ocrotirea mucoasei stomacale. planteloraromate gi a verdeturilor Peprimul loc in alegerea care le veti folosi in bucdtdria dumneavoastrd. hebuie sl qi condimentele afle pdtrunjelul careproduccdldurd, cum ax curry,ghimbirulsaupiperulde Cayenne, careau propri de a calmatractuldieestiv. o Atentie: de acum incolo, otetul n-ar mai trebui sI consti principaluldumneavoastrd indcritor.Cu toatecd se bucurd o largd aprecierein toate bucdtdriile lumii, totugi prezintd pe carevi le voi dezvdluisi care, nigtecaracteristici siguran!6, vd vor uimi. Nu atdt lectinelecontinute incadrarea otetului in rubrica ,,de evitat", afunci cdnd vorba de alimentepermisegi interzisepersoanelor cu sanguind 0, cdt faptul c[ o{etulexcitdqi iritd in plus
stomacalddeja solicitatd de cantitateamare, fireascd de

40

gastricproduse de organism. Hematologulamerican D'Adamo si colaboratoriisdi au testat,in acestsens,mii de pacienti si marea majoritate a persoanelor cu grupd sanguind 0 au reactionat negativ la otet. Chiar si ketchup-ul dulce a dat rezultatenegative.Totusi in el, in pofida gustului pronuntat de tomate dulci, estecontinut[ o cantitate apreciabila de otet. s Din fericire, nu trebuie sd renuntati la alte ingrediente foarte gustoasecum ar fi mierea, zahdrul si ciocolata, evident toate cu mdsurd. consumate

AVANTAJOS Agude Flori de tei Frunze de tdmditd Ghimbir Hamei Mdces, MentE Pdpldie Pitrunjel Rocoind

NEUTRE
Ceai verde Coadasoricelului Coaji de stejaralb Frunze de zrneurd Ginseng Gura lupului lzmi silbatici - de pEdure Lurndndricd Menti verde Mesteacinalb Muqe{el Ridicind de lemn dulce Salvie Silibum (armurariu) Soc Valeriand Verbini Voronic

DE EVITAT Aloe Brusturemare Frunze de cipsund Gentiand Lucernd Mdtasede porumb Otetar Podbal Pojarnild Pulberede rizomi de Hy&'astis canadensis Revent Sirninichie Traistaciobanului Trifoi rosu

Ce trebuie si sti{i despreceaiurilede plante

Alegeti-va ceaiul de plante dupd gustul dumneavoastrf,, sau pregdti{i-vdun ceai amestecAnd mai multe plante trecute la rubricile ,,avantajos"si ,,neutru". Ceaiurile care vd sunt persoanelor recomandate, dumneavoastri, cu grupa sanguind un efect de fortificare a sistemului 0, au asupraorganismului d i s e s t i vs i a c e l u ii m u n i t a r . in"nici un caz nu addugati amestecului dumneavoastrdde ceaiuri si vreun ceai trecut in categoria celor ,,de evitat", deoarece acestea ar puteaaveaun efectde subtierea sdngelui, cu grupasanguind 0 nu le esterecomandat, ceeace persoanelor la lupt6", ceea sau ar puteaprovocasistemulimunitar sd ,,iasf, din nou. nu este de dorit. ce. Si nu uitati: ceaiurile de plantecontin substanfe vegetale active nu se recornandd si de aceea ca ele sd fie consumate o perioadd indelungatd de timp. 41

Ce trebuiesi stifi in legituri cu biuturile

Cafeaua de malf, Dacdafi bdut,pAnI acum,in mod regulatcafea,nu cafeaua de brusc consumulde cafea,pentru cd s-ar putea ca organi pipidie,de dumneavoastrd sd reactioneze violent, avAndmanifestiri ti gi alte cicoare pentrucurelede dezintoxicare, adici dureri de cap, o surogaturi e adevdrat cd nu accentuatd, iritabilitate. Este mult mai bine sd renuntati confin cofeini, la consumul de cafea, bdndin fiecare zi din ce in cemai pufi totugi, datoriti pdndce nu vefi mai simfi nevoia de cafea.Ca inlocuitor procesului de prijireputernici, cafeafolosifi ceaiul verde, care este trecut, in ceea ce potconfine priveste, pe listabduturilor,,neutre". hidrocarburi cancerigene. In rest, spectrulde bduturi admise,adicd apa de izvor,

minerald qi din cAndin cAndc6te un pahar de vin sau de acoperdsatisfdcdtornecesarulde bduturi. Cei cdrora le p b[utura americand club-soda, pot s-o consume fdrd nici problem[.

Grupa sanguini A pe scurt Esenfialul

Provenienfd: primii strdmosi ai omuluicareau renuntat la vi nomadd, agricultori. Aparatdigestiv: sensibil; digelI greuproteinele si grdsimile provenienf[ animall.Diger[ usorsi bine legumele, brAnza de v din soia (tofu),pestele, fructelede mare,cerealele, pdstlile fructele. Sistem imunitar: sensibil Si cu o capacitateredusd adaptabilitate. 42

proaspete, Recomandabil: multelegume alimentafie bazatdcdt produse (cu excepfia mai mult pe produse naturale, de panificafie celor din grAu)qi produse obtinutepebazdde soia. Cind estevorba de silueti... . . .nu puteti obfinecinestiece rezultate urmdndun regim bazat pe carne.Dimpotrivi. Proteinele de origindanimali frdneazd.,la persoanele cu grupa sanguin[A, proceselemetabolice,efect exact contrar celui care se declangeazd la persoanele care au grupasanguind 0 dupi ce acestea au consumat o felie zdravind de carne gi metabolismullor ajungeastfel sd lucrezela parametrii maximi. Consumulunei felii de came de citre o persoand cu grupa sanguin[A ii rlpegteacesteia toatdenergia, ii di o starede oboseall si somnolen{d, ca sd nu mai vorbim de putereade concentrare, care-i scadevizibil. $i toate acestea se intdmpli numai pentru cd organismul unei astfel de persoane trebuies[ facl eforturi serioasepentru a putea pregdti pentru digestie proteinele de origineanimald. Spredeosebire de marii mdncitori de carnecaresuntpersoanele cu grupasanguinl0,stomacul unei persoanecg grupa sanguini A nu este capabil si producd necesard cantitatea de sucgastric descompunerii in componentele pentrucI qi lapteleeste salechimicea clrnii, sauchiara laptelui, un produs bogat in grdsimi saturate.Exprimatd pe scurt, concluziaar fi urmitoarea: consumul de laptenu invioreazdnici pe departeo persoani cu grupa sanguind A, ci, dimpotriv6, reuqegte doars-o ingraqe. Printreproblemele carepot apdrea senumdri $i celelegatede consumul degrdu,cu toate c[ acesta facepartedintreacele alimente pentrucaresistemul digestival persoanelor cu grupasanguin[A parc a fi creat special.Si totusi,in multe canni, consumulde produse depanificafie realizate din fdindde grdu,ducela tulburiri, tesutul muscularajungAnd si reacfioneze acid.La persoanele cu grupasanguind grdu 0, consumul de declangeazd o reacfiebazic6. $i intr-uncazgi in altul,astfeldereactiinu suntde dorit,deoarece cei careau grupasanguini0 au nevoiede un fesutmuscular acid, grupa iar cei careau sanguind A au nevoiede un fesutmuscular pentruca sdse simtl bine,in elementul mai degrabd,bazic lor. pentrudumneavoastrd, De aceea si recomandarea noastrd, cei produse. careavetigrupasanguin[A,este si nu abuzati de astfelde Urmarea fireascd, logicS, dintotdeauna, a unui proces gi depunerile metabolic defectuos nu uitatic[ o reprezintd edemele inestetice de straturide grdsimi. 43

Alimente care favorizeazil ingriiqarea persoa . fasolea grupa sanguini A: carnea cu bobulmare. fasolea . produsele . lactate grdul (in cantitifi insemnatd). Alimente care favorizeazi sciderea in greu persoanelor cu grupa sanguini A: ananasul. . fasolea uleiurilevegetale soiagi toateprodusele pe bazdde

Alimentatia ideali pentru persoanele cu grupa sanguini A

Ce trebuie si qtifi in legituri cu carne qi carnea pasire

o Nu trebuiesd renuntatide la o zi Ia alta total la carne.Ar gregeali. Dar putefi sd diminuafi,zi de zi, cantitateade pe careo consumafi. o Dezobisnuirea de a mdncacarnepoateavealoc cu mult multdusurintddacdvI veti faceobiceiulde a consuma in carnede porc,de vitd, etc.mai mult[ carnede pasire sau o Pentrudumneavoastri qi cdrnafii,sunca, bacon-ulqi multe mezelurisunttrecutepe lista ,,neagrd", mai alespentrucd acesteproduseau un confinut ridicat si de sare ceeace poateproduceproblemeenonneunui stomac atdt sdrac in acidgastric caacelal unsipersoane cu grupasangui

Ce trebuiesi gtifi in leglturi cu pestele, cru qi moluqtele

Putefi consumade dou6, trei ori pe s6ptdmAnIpegte, evident, in cantit6timici. 44

De preferat, consumati soiuri de pegte gras, deoarece la soiurile de pegteslab,cum ar fi calcanulsi limba de mare,apar din nou anumite lectine, care nu vd sunt favorabile. Proteinele tractul digestiv al confinute in acestesoiuri de pesti agreseazd grupa provocAnd persoanelor cu astfel reactii sanguind A, nedorite. in ceea ce priveste consumul de melci, cei de mare nu sunt recomandati,in timp ce, chiar dacd pare paradoxal, melcii de cdmp si de pidure sunt recomandafi.Acestia din urmd contin anumite lectine care, la persoanelecu grup6 sanguini A sau AB, au efecte pozitive. Pentru a vd. da doar un exemplu concludent:acestelectine sunt capabilesd impiedice celulele in cazul unui cancer la sin, sd pdtrundf, si sd se canceroase, difuzezein sistemullimfatic.
r.f':i.ifi,lJ;ii!.i d

AVANTAJOASE
Batog Biban Biban de rdu Crap Diavol de mare Lostrild albdstrie Macrou Melci de podgorie Pdstrdv argintiu Pistrbv curcubeu Pdstrlv de lac Pdstrlv roqu Sardele Somon (neafumat) Stiuc[ micd

I NEUTRU
Biban alb Biban cu coadaaurie Biban de mare Biban roqu/biban auriu Crap - Porgy (amencan) Pdstriv Pestezburltor Pestele sabie Rechin Stiucd Ton (alb) Urechi de mare (abalone) Barracuda Batog mic Biban Biban cu bronhii albastre Biban virgat Cilcinas rosu Cambul[ Crabi Creveti Hering ($i marinat) Homar / langustd Icre negre Midii

45

Ce trebuiesi qtifi in legituri cu produsele qi cu ouile brflnzeturile

Mare atenfiela produsele lactate:de cele mai multe ori persoanele cu grupa sanguinl A, anticorpii din sdnge atitudinede respingere fafd de glucideleprimarecontinute laptele integral. De aceea,stomacul si intestinele persoane tolereazd, mult mai bine laptele de soia si cel caprd. Oul consumat in fiecare dimineatd,la micul dejun,
eliminat imediat din alimentatia dumneavoastrdcurent6. c6nd in ctnd putefi mdnca un ou, dar neapdrat de tard. acesterecomanddricu privire la consumul de oui, sper cd

dat seama c[, in general, toatepreparatele careinglobeazd trebuiesd fie inscrise cdt mai rar in meniul dumneavoastrl.

Ce trebuiesi stifi in legitpri cu uleiurile si cu grisimile

I
{

Grisimile, in general,la persoanele care au grupa sanguind

nu joac[ un rol foarte mare. Cel pufin in ceea ce pri cantitatea. In ceea ce priveqteinsd tipul de grdsimi, lucrurileseschimbd: in uleiul de porumbsi in cel de ciulin, exemplu, sunt confinute acele lectine care pot probleme in procesul de digestie.

46

uLEruRr $r GRAsrnfl
AVANTAJOS Ulei de rndsline Ulei din semintede in NEUTRU DE EVITAT Ulei de arahide Ulei de seminte de Ulei de floareasoarelui bumbac Ulei de rapifd Unt Ulei din ficat de cod/ulei Ulei de ciulin de peEte Ulei / grdsime de cocos Ulei de porumb Ulei de susan

Uleiul de mdsline este mult mai usor digerabil decAtcel de semintede in, ca sd nu mai vorbim de gustulincomparabilmai bun. Uleiul de rapitd ar trebui sd fie sdracin acid erucic, deoarece acestiasunt consideratia fi diundtori sdnetetii. Si incl ceva'.ar fi de dorit sd stergeti pentru totdeaunade pe de cumpdrlturi maioneza gata preparate, lista dumneavoastre existentdin comert, deoarece acesta,de cele mai multe ori, estefdcutdcu mai multe soiuri de uleiuri. Cel mai bine estesd vd prepara{i sipguri dressingulpentru salate, folosind doar uleiurile recomandatedumneavoastr[, sau mdcar pe cele notatein rubrica..neutre".

NUCI SI SEMINTE
AVANTAJOASE Arahide (si unt de arahide) Semintede dovleac

NEUTRU
Alune de pidure (nuci cashew) Anacarde Castane comestibile Fistic Migdale Nuci Nuci de cocos Nuci de pin brazilian Nuci Hickory Nuci Macadamia Nuci Pecan Semintede floarea soarelui Semintede mac Seminfede pin Semintede susan(qi pastdde susan,tahini) Semintede tamarind

Ce trebuie si sti{i in legdturi cu nucile si semin{ele

Este indicat sd aveti in permanentd in casf,arahide.Ele contin anumite proteine, care sunt extrem de prelioase pentru persoanele careconsumi o cantitate redusdde carne. Curdtatiarahidele de coajagroasd, dar nu si de cojita maronie. MAncati-o si pe aceea, deoarece ea contine lectine valoroase, anticancerisene.

,4'/

qi p Ce trebuiesi qtifi in legituri cu fasolea

o Fdcdndabstracfie de soiurile de fasole gi pdstdi
rubrica ,,de evitat", pentru dumneavoastrd fasoleagi sunt alimentefoarte recomandabile. deoarece ele pentru persoanele care au grupa sanguind A, furn importan{i de proteinevegetale. Pdstdilenerecomandate contin lectine care influen negativ producfia de insulind, astfel incdt, dacl totus,i consuma{i,vI vefi trezi din nou cu depuneri inestetice grlsime, ca sd nu mai vorbim de pericolulpe care reprezintd ca factor de risc, favorizantal declangdrii dia zahar at (diabetes meIIi tus).

Ce trebuie si qtili in legituri cu cerealele, produselede panificafie qi de patiserie

Consumafi cu precidere cereale de calitate superi, provenite pe din culturi tratate numaibiologic.Cerealele le consumafi ar trebui sd aibd o puterede germinafiede 90 procente. Dac[ folositi cumvafbindde gr6ucu germenisaugriq de atunciesterecomandabil ca acestea si fie combinate cu fi prune,grepfruit mai mult bazice,ca de exempluananas, alte fructenotatein rubrica,,avantajoase". Astfel vefi reugi diminuafi efectul de producere de acid in {esutul lucru extrem de important, deoarecepersoanelecu sanguindA, spredeosebire de celecu grupdsanguind 0, a puteafuncfionala parametrii optimi, au nevoiede un musculos alcalin.

i
48

CEREALE.PRODUSE DE PANIFICATIE SI DE PATISERIE

_______F--___:____'___

AVANTAJOS Fiini de ovitz, tdrdte de ovdz Fiini de secarl Ftrini de soia (pAine de soia) Hriscd: - paste (macaroane) de hriscd(Soba) - cas,a (hriqci prijitl) Orez: - frini de orez - gofrete de orez Pdinecu germenide grAu Pdine din ftini germinat[ de ovdz Pdinedin grdu incoltit Past[ de topinambur Stir

NEUTRU
Alac - Fdindde alac,pdine de alac - paste(macaroane) de alac Grdu: - bulgur - cu$cu$ - fEin[ cu gluten - frind de grAu cu germenr - fiind de grdu sticlos - griq de grdu - tirdte din boabe de grdu integral Kamut (grdu egiptean) Mei: - Crochete de mei - Pdinede mei Orez: - orezBasmati - orez integral,pdine din orez integral - crochetede orez - tarate de orez - orez alb - orez sdlbatic Arz: - fEind de orz Ovdz: - fulgi de oviz - tdrate de ovdz PdinefErdgluten Pdineintegrald prljitd/uscati Porumb: - cornflakes - fulgi de porumb - mdlai, amidonde porumb - prijiturd de porumb Quinoa Secard: - boabede secard - pdine de secar[, fulgi de secard

DE EVITAT $rot de griu FIin[ tip 405 sau550 Fulgi de griu Fulgi instant Germeni de grdu Grdu: Gris,din grdu sticlos Pdine de grdu Pdinedin fiind integraldde grdu Pdineintegraldde secari Pdinenedospitd (pascd) evreiascd Pdine,dar gi fulgi, din mai multe soiuri de cereale Pd.ine, produsede panificatie qi patiserie din grdu sticlos Pastedin grdu Produsede panificalie si patiseriedin grdu T[rite de griu

Ce este important: dac[ aveti predispozitiela nas infundat, dacd mucoasele dumneavoastrdnazale sunt foarte active si produc mult mucus,saudacd,cumvaavetipredispozitie pentru crize astmatice, atuncitrebuieneapdrat s[ evitati orice cereald integrald. Aceeasirecomandare estevalabildsi in cazul in care vd luptati cu kilogramelein plus. Profilati-vi pe produse de panificatieqi patiserie din soia si fdind de orez. Atunci cAndcumpdrafipAinefdcutd din griu incoltit, fiti atenti ca aceastasd nu contin6, in plus, si alte soiuri de cereale. Astfel, veti evita ca painea, de care sunteticonvins ci o si vd priasc6,si v[ faci sulpriza de a vf, provoca tulburdri, tulburdri care nu sunt altcevadecAtmanifestlri ale lectinelor gluteice din celelalte soiuri de cerealeinglobate in pAineadin grAu cerminat.

49

Ce trebuiesi qtifi in legiturl cu legumele

Toateconfin vitamine,substanfe minerale,proteine,hidraf g.a.m.d. carbon, materiidebalast Dar,de toateaceste su vitale, care au proprietatea de a menfine organismulsdnitos, vefi beneficia in cea mai mare mdsurd numai dacd le veti consuma,pe cdt posibil, crude, sau, daci tofuqi trebuie gitite, le vefi preparaprin metode care nu presupun fierberesi risfierberenesfhrgitd saucoacere indelungatd, pierd. ce toatesubstanfele activese Existd anumite legume care nu priesc persoanelorcare au grupa sanguindA. Este vorba de tomate a cdror proteine gi sdngele aglutineazd, celor careprezinti alte grupe sanguine. grup[ Asupra celor cu A sau B, insd, tomateleau o sanguind influenti cdt sepoatede nocivd,deoarece ele intervinmasivin procesul de digestie. Usturoiul nu estedoar leacul universalimpotriva vampirilor, ci, datoritdcelor peste200 de substanfe con{inute, usturoiul exerciti multiple efectebeneficeasupraorganismuluinostru. Prin calitdfile sale de fortifiant al sistemului imunitar, dar gi prin celede distnrgltoral bacteriilor si virugilor,usturoiuleste, mai alespentrupersoanele care au gupa sanguinl A, extrem de valoros.

50

fructe Ce trebuie si qtifi despre

In privinfafructelor, funcfioneaz[ aceleasi recomanddri ca gi in cazul legumelor, adicdfolosifi qi valorificafi toate calitltile acestora. Mdncafifructedimineafa, laprdnz qi seara. Nu este neapdrat nevoie sd mdncafi fructele numai crude. prin metodede prelucrarecare sd Putefi sd le transformafi, crufe cdt mai mult substanfele vitale, in jeleu si marmeladd, carevor completa cu succes meniuldumneavoastri zilnic. Dacd consumafi multe produse de panificafie,atunci,pentru echilibru este indicat sd consumafi,cu precddere, fructele pentrua preintdmpina trecutein rubrica,,avantajos", o supraaciditate a fesutului muscular. Dintre favorizanlli digestiei qi ai proceselor metabolice, pe locul intdi. $i fructelede ananasul se situeazide departe mangogi de papaya conlinenzime valoroase, totryi acestea nu persoanele grupa se manifest[ la cu sanguind A cu aceeagi intensitate ca celecontinute in ananas.
a,

AVANTAJOS Afine Ananas Caise Cirege Coacize de munte Grepfruit Ldmdi Mure Prune (proaspetesau uscate) Prune brumlrii Renclode Smochine(proaspete sau uscate)

Agri;e Caise Cdpquni (rosii s,i Coacdze negre) Curmale Fructe de soc Fructe Kaki Fructe Kumquat (portocalemici, din China) Fructe Lychees(pron. lici) Kiwi

Llmdi verzi Mere Nectarine Pepeneverde Pepeni(cu exceplia pepeneluigalbensi a cantalupului) Piersici Rodii Smochinede cactus Stafide Struguri(rosii si albi) Zmeurd

Banane Banane de gdtit Cantalup Mandarine Mango Papaya Pepenegalben Portocale Revent

o Atenfie la portocale: acidulconfinutde acestea atacd mucoasa sensibild a stomaculuipersoanelor cu grupd sanguinl A, mai degrabd stomaccareprezintd un mediu bazic.Cu toatecd qi ldmdile si grepfruitulconfin aciiJ,totugi acestea sunt bine tolerate si nu provoacd problemestomacale, ci dimpotrivd, aceste citrice avdnd un efect bazic, influenfeazdpozitiv procesul de digestie.

5l

Ce trebuiesi qtifi in legituri cu sucurilede legume si fructe o Sucurilegroase trebuiediluatecu pufindap5. si fructeleindicatepentru o Beli cdtmai dessucuridin legumele
deoarece efectullor alcalinestebeneficpentru dumneavoastrd, organismul dumneavoastrd. Doar sucul sucuride fructecu sucuride legume. o Nu amestecafi de meregi cel de morcovipoatefi din cdndin cdndamestecat cu altesucuri. Ce trebuie si stifi in legituri cu plantele aromate, verdefurile si mirodeniile incercati sd folosi{i o Pentru a vd condimentamAnc6rurile, diferitelesosuripe bazdde soiacum ar fi, de exemplu,sosul qi careeste,de fapt, pronunfat tamari,careareun gustintens, de miso, care,la rdndul sdu, un produssecundar al producfiei este o pastd din boabe de fasole soia marinate cu sare. paste un soi de cereal6. semai adaugd acestei si cAte Cdteodatd, poatefi intrebuinfat Tamari-ul la fel ca qi condimentele Maggi. Miso esteun adaospicant pentru condimentarea supelor,a pentrusalate, sosuriloqa dressingului sau poate fi consumat chiarca atare, unspe o felie de pAinecu unt. o Atunci cAndcumplratisosuripebazdde soia,cititi cu atentie de multe ori, acestapoate compozitiasosului,deoarece, confinein afardde fasoleasoia fermentatd si grAu(careeste in gluten). bogat

52

o In ceea ce vd priveqte,dupd cum pute{i observa,in meniul dumneavoastri suntcuprinse destule alimente dulci, ceea ce ar trebui sI vd u$ureze renunfarea la compoturi. in legdtur[ cu murlturile in ofet,cercetitor.ii hematologi au constatat atdtla persoanelecu grupa sanguind A, cdt si la cele cu grupd sanguind 0, cI otetul are un efect nedorit de cresterea aciditdfii.Conformstatisticilor, persoanele cu un nivel scdzut de aciditategastric[suntmai expuse cancerului stomacal, cei mai vizali fiind aceia care au grupa sanguin[ A sau AB. Cercetitorii au concluzionat cd acest fapt s-ar datora, in principal, consumuluicrescutde alimentefermentate si de alimentemarinate, murate.

o Atenfie, pofticiogilor! Chiar dacd zahdd gi ciocolatasunt trecutein categoria alimentelor,,neutre.., nu faceti abuz! 53

Ce trebuie sn qfifi in legituri cu ceaiurile de plante o Ceaiurilecarevd suntrecomandate suntmai degrabdfavorizaimunitar decdtceaiuri care toareale sistemuluidumneavoastri (deexemplu aloe,lucerna, brusturele mareetc.). sI vI remonteze recomandate favorabile In acelagi timp, ceaiurile sunt si unei bune funcfionlri a sistemuluicardiovascular si a sistemuluidigestiv. o In nici vn caz sd nu v[ fixa{i asupraunui singur ceai saudou asupra cdtorvaceaiuri.Esteadeviratcd ceaiurilede plantesunt adjuvante terapeuticevaloroase, dar atunci cdnd urmdrili anumiteefecteale unui anumit ceai, nu atdt durata tratamentului conteazd, cdtplantabine aleasl gi cantitatea optimd de plantdfolositd,la prepararea vd fiecirei ceqtide ceai.De aceea recomand sd vI interesafi la medicul dumneavoastri de casd sau la farmacist care combinalii de plante din rubricile si ,,neutru" suntcelemai indicatepentrudumnea,,avantajos" voastrd.$i, nu uitagi,in domeniultratamentelor cu ceaiuri medicinale, aproape zilnic se fac noi descoperiri, agaci este privinfd. bine s[ v[ informaficdt mai desposibil in aceastd

AVANTAJOS Api de izvor Cafeanaturald(9i decofeinizati) Ceai verde Vin ro-su

i NEUTRU i Api de masd i Vin alb

I

i DE EVITAT
I

i i
I I I

i i i i I

Bduturi alcoolice concentrate(t[rii) Bluturi tip cola Bere Ceai negru

i Li-onula

J Limonadi dietetici

54

Ce trebuiesI sti{i in legituri cu biuturile

Un pdhdrelde vin rogu face bine, agacum bine se gtie, atit inimii cdt 9i sistemuluicirculator.Conform ultimilor studii efectuate de cdtrecercetbtorii germaniin domeniu,se pare cI si vinul alb ar aveaaceleaSi calititi. Cercetdrile nu au fost incd frnalizate,aga c[ nu putem deocamdat[susfine cu t[rie si foartebine fundamentat acestlucru. Din cdndin cAnd, cdteo cafelufd estefoartebine venit[ pentru persoanele cu grupasanguinlA, deoarece, asemeni boabelor de soiasi boabele de cafeaconfinanumiteenzimeimportante pentru s[ndtatea noastr6. Poateo sd vd surprinddurmltoareanoastrdrecomandare: nu befi,insd,cantit[{inemdsurate de cafea decofeinizatd. Mai ales atunci cAndnivelul valorii grlsimilor din sdngeestecrescut. Dacdpdn[ acumcdtvatimp se susfinea cI se poatebea cafea decofeinizatd, cdtde mult6,pentrucd ea nu reprezintd nici un pericol pentrubuna functionare a inimii, in ultimul timp s-a constatat cd eaeste, in maremdsurd, responsabili de creqterea nedoritda valorii colesterolului in sAnee. in ceeace privegte consumul de ap6,-trebuie fdcutdsi aici o precizare:sub denumirea de ,,ap[ curatd" se infelege apa de rzvor sau apa minerall natural[.Apa de izvor este aceaapd care provine din pinza de apd freaticdgi care trebuie captatd, directde la guraizvorului.Apa mineral[ naturald esteextrasd de la mari adAncimi si trebuiesdcontin[ o cantitate insemnat6 de substanfe minerale si oligoelemente. Apa de masdesteun amestec obfinut,pe cale industriald, din combinarea apeipotabilecu apd de izvor.qi apd minerali. in combinatiepoate intra si apd de mare sau apd Cdteodatd s6ratd. Poate, saunu, confineacid carbonic, adlugat. Aleturi de consumul de,,api curat5"serecomandlcu clldurd qi consumulde ceai verde. Substanfele active ale ceaiului verde stimuleazlsistemulnervoscenhal si intensificl astfel japonezdare capacitatea de gdndire. Aceastd b[uturd nationald in plus qi un efect de ocrotire a mucoaselor, astfel incdt contribuie la prevenirea aparitieicancerului.

55

Grupa sanguini B
Esentialul pe scurt
Provenienf d,:nomazi,locuitori ai stepelor. Aparatdigestiv:robust;suportd consumul de carne(dar nu qi de carnede pasire!),produsele precumsi vegetalele. lactate Sistemimunitar:puternicsi adaptabil. Recomandabil: o alimentatie echilibratdcompusddin carne, cereale, fructesi legume. CAnd este vorba de silueta dumneavoastri... ...in primul rind trebuiesd finefi seama de faptul cd nu este indicat sd combinafi diferitele alimente ale meniului dumneavoastrd cu porumb,hriscd, gi produse linte,arahide, susan de panifica{ie din fbind de grdu.Cu toatecI lectinelecareajung prin intermediulacestor alimentein organismuldumneavoastrd sunt structurate desfulde diferit, totugi,ele au un punct comun: toate,fbrl excepfie, sunt capabile sd sugrume, sd stdvileascd, sd productiade insulind. Acest hormon,produsde cdtre ,,indbuse" pancreas, printre altele, si de valorificarea este responsabil, qi catabolismul zahdruluila nivel celular.Apoi, mai activeaz\, hidrafilor de carbonsi asigurdun nivel echilibrat al glicemiei. Deci, atuncic6ndesteeliberatlpreaputindinsulind,toateaceste procese nu mai au loc, sause desfdsoarl la un nivel minim. Ca efect imediatapare, de exemplu, o stareaccentuatd de oboseali gluteicecon{inute dupdmas6.Lectinele in boabele de grdu gi in produselede panifica{ie ob{inute din ftind integrali de grAu, o datdin plus qi in mod evidentnegativ,procesele _influenfeazd metaboliceale persoanelor cu grupa sanguindB, astfel incdt organismulacestora arde caloriile doar la intensitateminimd, func$ioneazd aproape in regim de ,,avarie". Ca urmare,tot ce nu estetransformat in energie va fi imediat,sauin timp, depussub forml de celuleadipoase, de grisime,cu preclderein zonaburtii, a soldurilorsi a fes-elor In tot acestcontexttrebuietotusi fbcutdo remarc[: lectinele continute in grdu dau, ele in sine, mai pufin de furcd metabolismului uneipersoane cu grupasanguinlB decdtcelui al unei persoane grupa cu sanguind0. Dar, in momentul cdnd acestor lectineli se mai adaugd si alte lectineddundtoare, cum ar 56

in porumbsi in celelalte fi celecontinute alimente nerecomandabile acestui tip de sdnge,pot apdreadisfuncfii qi malfuncfii pentrupersoanele recomandarea importante. De aceea noastrd cu grupesanguiniB caredoresc sdsldbeascd esteaceea de a elimina complet din alimentatialor grAul, sub orice formd. Putefi, in schimb, sI consumatimai multe produselactate,evident insi rezonabili. intr-o cantitate Alimente care favorizeazi ingriqarea persoanelor cu grupi sanguini B: hrisca . arahidele. lintea . porumbul . susanul. grdul Alimente care favorizeazi sciderea in greutate L persoanelorcu grupi sanguini B: oud . produse lactate slrace in grisimi o carne. varzl.verdede foi . ceaide lemn dulce

Alimentafia ideal[ pentru persoanele cu grupa sanguini B

Ce trebuie si qtifi in legituri cu carneasi carnea de pasire o Renuntati total la consumul de carne de paslre.Cu toatecd
estemai slabddecdtcarnea de vit6, acest fapt nu vd aduce nici un beneficiu, deoarece carneade pasdreconfine lectine ddundtoarepentru organismul unei persoanecu grupi sanguindB. Aceste lectine agreseazd intr-o mdsur[ atdt de mare circuitul sanguin, incdt existdriscul declanglriichiar a unui atacde apoplexie. In acelasi timp, ele sldbesc extremde taresistemulimunitar. 57

o Dacd, totuqi,nu puteti in nici un chip renuntala carneade pasdre, atunci mdcarconsumaficarnede curcansau de fazan, caresuntmai ,,neutre". Carnea acestor pdsdrinu confineacele legdturiproteicecaredetermind aglutinarea sdngeluide tip B. o Si pentrua nu aveaniciodatd nici o surprizd in ceeaceprivegte consumulde carne,cumpdrafiintotdeauna numai carne de calitatesuperioard, provenit[ de la animalea crror furajarea fost strict supravegheat[.

Consumafi, de AVANTAJOS preferinld, pegte $tiuci oceanic, cumar Stiucdde mare fi macroul, Batog bibanul rosu. sau Batogmic de mare. Biban stiuca deoarece nestele Biban roqu/biban auriu oceanic estecel CambulS maiputininfestat Cambut cu substante Diavol de mare noctve. Icre negre
Limb[ de mare Macrou Nisetru Plstriv de lac Porgy (crap nord american) Sardele $tiucdmicd

NEUTRU Biban de rAu Cdlc6nas rosu Crap Hering (si marinat) Biban cu coadaaurie Lostriti albistrie Biban de mare Plstrdv argintiu Biban virgat Pdstriv curcubeu Crabi Peptesabie Crevefi Peqtezburdtor Homar/langustb Pietrogel Melci de mare Pisici de mare/ chiscar Melci de podgorie Rechin Midii Scoici Jakobs Morun/ nisetruBeluga Scrumbiealbastrd Raci de rdu Sepie(calmar) Sardele(anqoa) Somon(neafumat) $aldu Ton (alb) Urechi de mare

Ce trebuie si stiti in legituri cu pestele,crustaceele si scoicile

o Pentrupersoanele cu grupa sanguind B, toate crustaceele gi toatesoiurilede scoiciprezintd, un gradde risc ridicat datoritd

o in ceeace privesteconsumul hering,putefi sd vd ,,neutrului., desfdtaqi in voie,indiferent despre ce soi de hering-ar fi vorba, chiarsi cel sirat.

58

ferml (caq, urdi, tele- I brdnzd de vaci din mea de oi gi de vacd) i soia (totu) I Brdnzd de vaci stdnd(caq,urdd, tele- i Brdnzd Munster mea de oi si de vacd) I Brinzi'tip Brie i Camembert j Cedar ; Colby I Edamer i Emmentaler i Gouda I Gruyere i Jarlberg

desoia / i nranze

Lapte de soia Lapte integral Lapte nesmdntdnit Monterey Jack Neufchatel Oud Parmezan Provolone gerbet $vai!er Telemeagrasd Unt Zer

i i i i
I I I I I

DE EVITAT Brdnzl tip Rockfort prdnzdtopita Inghetatd

i
I

i
I

i
I I I I I I

Telemeade oaie (Feta) i

Ce trebuie si stifi in legituri cu produsele lactate, brinzeturile qi ouile

o in general,laptele este bine tolerat de cltre persoanele cu grupa sanguinl B. Doar in cazul in care exist[, la o anumiti persoand, o intoleranld,lalactozd, doar atunci lactatele nu sunt recomandate. Daci, tofugi,o astfelde persoanidoregte sd-gi imbog[feascd alimentafiacu lactate, atunci va trebui sI foloseascd un preparat compusdin lactozi qi anumite enzime, care va fi bine tolerat gi nu va tulbura digestia.Iar daci persoana in cauz6. a inceputsi se alimenteze in conformitate dietei noastre, atunci,dupd cdWatimp, va ,, cu recomand6rile puteaintroduce, treptat,in alimentatia sa gi produselactate. Va trebui inceput cu produse lactate de genul iaurtului qi al kefirului (deoarece in acestea lactozaestedescompusd in mare mdsurd)gi, in funcfie de toleranf[, va putea adiuga meniului zilnic din ce in ce mai multe produselactate. o Produsele pe bazi de soia,de exemplutofu, cu toate cd, in de capra general,inlocuiesc cu succes produsele lactate, tofugi,pentru Laptele contine $i ofera, persoanele cu grupa sanguind B nu sunt cele mai comparativ cu recomandabile. Pentru a vd acoperinecesarul de substanteceldevaca, mult vitale importante, estemai inteleptsd consumafi din celelalte maimulte gi produse lactaterecomandate, precum si carne si peqtedin vitamine substante categoriile,,avantajos" si,,neutru". minerale. 59

Ce trebuie si qtifi in legituri cu uleiurile qi grisimile o Dintretoatesoiurilede uleiuri,cel de mdsline estecel mai bine digeratde cdtrepersoanele cu grupasanguind B. Cu exceptia uleiuluide in, neutru,si a uleiuluidin ficat de cod, carepentru gurmanziestede-adreptulinsuportabil, toatecelelalteuleiuri nici nu intrdin discutie de a fi consumate, deoarece continacel gen de lectine proteice care au capacitatea de a aglutina persoanelor sdngele cu grupasanguind B.

Ce trebuiesi stifi in legituri cu nucilesi seminfele

o Pentru o micd gustare,intre mese, nucile ,,neutre" pot fi consumate, ftrd insd a se puteaface o recomandare, anume caredintreelear fi celemai avantajoase gi aceasta deoarece, in general, multe soiuri de nuci si seminte confin proteine,care influenteazdin mod negativ proceselemetabolice ale persoanelor cu grupasanguinlB.

60

FASOLE SI PASTAI _:_________

AVANTAJOS
Fasolecu bobui mare Fasole Lima Fasole m[rglritar

NEUTRU
Fasole Cannellini FasoleFava (bob (mic)) Fasolelungd,chinezeasci Fasolerosie,alb6,verde (FasoleMung) Fasole Soia Fasole uriasd Mazdretuciri Maz[re verde

i DE EVITAT
Fasole Adzuki japonezd Fasole Fasoleneagri FasolePinto Linte (verde,galben6, rogie) Linte de munte Niut

Ce trebuie si sti{i in leglturl cu fasoleasi plstlile

Nu existd soi de fasolesau soi de plstaie care se nu provoace gaze. Nu toate persoanele care au grupa sanguine B reactioneazdidentic la diferitele soiuri de fasole si pdst[i si tocmai de aceeavd recomanddm s[ le testafi singuri si sd vd fixati apoi asupraacelor soiuri care vd provoacdcele mai mici inconveniente.

CEREAI,E, PRODUSEDE PANIFICATIE $I PATISERIE

AVANTAJOS Alac (boabelecu tot cu coajd) Mei: - mei fiert - pAinede mei Orez'. - fbind de orez - gofrete de orez - orez expandat - piine din orez integrai - tdrdte de orez Ovdz: - ftini de ovdz - fulgi de ovdz - tirdte de ovdz Pdinedin grdu incoltit (pAinetip Essener) NEUTRU GrAu: - Fdind tip 405 sau550 - Gris din griu st'iclos - TdrAtede grdu integral(graham) Orez'. - fulgi de orez - orez alb - orez Basmati - orez integral Pdinede soia Pdinecu tdratede ovdz,produsede patiserie din fdinb cu tirite de ovdz PAinede alacl fdindde alac Pdinefrrd gluten Quinoa

DE EVITAT
Grdu: - bulgur - cuscus - Idind de grdu (cu exceptiatipurilor notatela rubrica ,,neutru") - Idindde grdu sticlos - ftind integrall de grdu si pdine din f[ind integraldde grdu - fulgi de grAu - germeni de griu, pdine cu germenide grdu - grig de grdu - srot de grdu - pdine nedospitd (matses) evreiascd - t1trdte de grdu Hriqcd: - caga(hrisci prejit[) - paste(macaroane) de hriscd - taratede hrisci Kamut (grdu egiptean) Orez sdlbatic Orz. - fbind de orz Pdinecu gluten Piine integrali de secard Pdineintegrald prdjitd/uscatb Piine, fulgi, fbind din mai multe soiuri de cereale Porumb: - cornflakes - mblai, prijiturd din mdlai Secard: - pdine de secar6, ftini de secard - pdine din fdin[ cu germenide secar[ - fulgi de secari $tir Topinambur - pastd

6t

Ce trebuiesi qtifi in legitur[ cu cerealele, produsele qi celede patiserie de panificafie

Ati mancat c vreodata ouinoa? gramineea Este consumata de incagi, vechii contine multa plotei na, o substante minerale si grisimr nesaturate. Semintele se folosesc iierte. in iar locdecrez, - in lcr, frunzele o 0 es p a l l a c .

grdul,situaliaesteaproape in ceeace privegte similardcu cea de la grupa sanguini 0, adicd de cele mai multe ori dupd consumulde grdu metabolismul caloriile nu sunt arse scade, asa cum ar trebui, astfel incdt, mai deweme sau mai tdrziu, incepsI se depunlkilogramele in plus. pdineafdcutddin germeni Alegefi spreconsum, mai degrabd, prin germinare de grduincolfifi, pdineatip Essener, deoarece, boabelede grdu pierd o parte din lectinelegluteice nocive organismului dumneavoastrd. Acesttip de pdinese gisegte, in general,de cumpdr at in magazine le specializatein des facerea produselornaturiste,sau in magazinele care oferd clientelei panifi de cafie. lpecialiteti In secard sunt confinutealt gen de lectinecare,cdteodatd, in anumiteimprejuriri, se fixeazdpe perefiiarterelor, provocind tulbur[ri importante ale circulafieisanguine, carepot conduce la riscul de declansare a unui atac de apoplexiesau a unui infarct de miocard. Primele semne ale unei disfunctii circulatoriisuntmiinile gi picioarele reci, corpulavdndin rest o temperaturd normald. o Daci afi remarcat cd avefi o circulafieperifericddefectuoasi, renun{afi cu desdvdrgire la consumul de pastesi alte produse de panificafie.Consumdnd carne,pe$te,produselactate,vd asigurati necesarul de substante nutritiveimportante.

AVANTAJOS Ardeichili Ardei gras Broccoli Carote Cartofi dulci (batate) Ciuperci Shiitake Conopidl PIst6mac Pitrunjel Sfecll roqie Yand albd. Yarzil de Bruxelles VarzL de China Varzd rogie Varzd verde Varzd verde de foi VAndtE

Alge Anason Andive Arpagic Cartofi Castravete Ceapd Ceapdverde Cicoare Ciuperci:abalone, ,,stridie",enoki, gampinion, portobello, maitake Dovleac,toate soiurile, in afarl de dovleacul de grddind Dovlecei

Germeni de lucernd Gulii Hrean Listar de bambus Mazire extrafini Nap Ndsturel Pipddie Praz Rucola Salat6cu cipifdn[ Salatdde c6mp Sfecldalbd Spanac !elind Usturoi

DE EVITAT Anghinare Avocado Dovleac de grddind Listari de fasole mung Ldstari de ridichi de lund Misline (verzi si negre) Porumb (pitic, folosit numai conservat) Ridichi

Ce trebuiesi qtifi in legituri cu legumele

o in timp ce pentrupersoanele cu grupasanguind 0, legumeca varza sau cartoful sunt alimentetabu, dumneavoastrl, avAnd grupa sanguindB, putefi sd vd infruptati frrd nici o probleml din ele. o Consumaficdt mai des po(ii mici de legume crude sau pregdtite prin metodecaresd cruteconfinutullor de vitamine minerale. si substante o Combinati mdncdruriledumneavoastrd cu varzd verde de foi acesta confine mult magneziu extrem c6tde desdorili, deoarece de benefic,in multe privinfe, organismului dumneavoastrd. o Evitafi cdt mai mult legumele inscrisein rubricadin dreapta tabelului deoareceacestelegume, la persoanele cu grupa reacfii sanguindB, fie iriti metabolismul, fie declanqeazd Deosebit alergice. de dificil detoleratsunttomatele. Anticorpii pe care-iconlinesdngele de tip B, ca de altfel gi cel de tip A, reacfioneazb deosebitde puternic la lectinele confinutein tomate, deoarece aceste lectine nu numai cd, aglutineazd, dar atacd violent qi perefiistomacului. sAngele,

Ce trebuie si qtifi in legituri cu fructele

o Cei dintre dumneavoastrd careau predispoziliela balonarear trebui sd consume, in mod regulat,ananas. Acest fruct exotic (bromelaina) confineo enzimd careuqureazl digestia. in plus, ananasul ajutd si metabolismul atunci cdnd,in cursul dietei, cantitatea de carnesaude produse lactate estemai maredecAt de obicei.

Spre deosebirede persoanelecare au alte grupe sanguine, dumneavoastrl, cu grupa sanguind B, suntefi privilegiat, deoarece la persoanele cu un astfelde tip de sdngeechilibrul dinhe acid gi bazicestedestulde stabil si greupoatefi influentatintr-o direcfiesaualta. Deci, consumafiftrd grljd fructe. Mdncafidemai multeori pe zi fructeproaspete, cel mai indicat ar fi si mdncafi fructe de sezon,cu toate cd",azi, in supermarket-uri,,,sezonul"la fructe estecontinuu.

Ce trebuiesi qtifi in legituri cu sucurilede legume qi fructe

caredeclanqeazd O Cu excep(ia suculuide tomate, la persoanele cu grupdsanguind B o reacfieputernicd putefi a anticorpilor, bea toatecelelalte sucuride fructesi de legumerecomandate fErdnici o grij6. o Nu amestecati, totugi, sucuri de fructe cu sucuri de legume. Doarsuculdemereqi cel de morcovipot fi parteneri de cocteil pentrualte sucuri. Ce trebuie si qtifi in legituri cu plantele aromate, verdefurile qi mirodeniile o Nu vefi suportala fel de bine toatemirodeniile.Mai alescei care qtiu c[ au o inclinarespre alergii trebuie,la inceperea perioadei de dietd,sI foloseasci chiarsi mirodeniileinscrise la rubrica ,,neutre"cu multi atentie. o $tergefi definitiv, de pe lista dumneavoastride cumpdrdturi, piperulalb,negruqi ketchup-ul. Lectinele confinute in acestea nu fac decdtsd aglutineze sdngele. O Malful si scortisoara trebuie si ele evitate,deoarece aceste mirodenii, in multe canri, provoacd persoanelorcu grupd sanguind B tulburdristomacale.

64

.f Zahdrulsi ciocolata, pot constitui, la fel ca qi mierea, din cAnd

in cdnd,un adaos, in alimentafia dumneavoastrl, care sd vd indulceascd viala. o Siropulde artarfolosi{i-l cu economie. El confine65ohzahdr. o Oletul, carein ultimul timp a suscitat numeroase controverse in rdndul nutritionistilor, esteconsiderat de cdtrecercetdtorii profesorului americani hematologi din anturajul D'Adamo, ca pentrupersoanele fiind un aliment,,neutru" grupa cu sanguind B, tuturor celorlaltortipuri de grupesanguine fiindu-le strict interzis. Se pare cd, persoanele cu grupa sanguindB au predecesorii mogtenitde la lor un sistemdigestivextremde robust,capabilsd prelucreze ftrd probleme ofetul,ceeace nu inseamndtotusi cd trebuie sd facefi abuz de acestaliment. Folosifi-ldoaratuncicdndesteneapdratl nevoie,la salate, sau la preparatele din pegte, cdrora le poateconferiun gustpicant.

65

Menti Pdtrunjel Rdddcini de lemn

.!it: :,

N E UTRU Agude Otetar Ceai verde Pdducel Cimbru Pdpidie Coadaqoricelului Pojarni!6 Coajdde stejaralb . Rocoini Frunze de cdpgund Silibum (armurariu) Lucemi Soc Valeriand Mentd (qi izmd de pldure) Verbini Voronic Mesteacdn alb l Musetel

DE EVITAT Aloe Coltul lupului (linaritd) Flori de tei Gentian6 Hamei Lumdn[rici Mdtasede porumb Podbal Revent Sirninichie Traistaciobanului Trifoi rosu

Ce trebuie si qtifi in legiturd cu ceaiurile de plante

o Substantele activemultiple continute in ceaiulde lemn dulce impiedicdscederea nivelului glicemieidin sAnge si, juc6nd rolul deucigas al virusilor,sustine actiunile intreprinse in acest sensde cdtresistemulimunitar.In plus, medicinanaturistdii recunoa$te de multdvremeacestui ceaicapacitatea de a emolia mucoasele, de a avea un efect antiinflamator, qi antispastic usor laxativ.

AVANTAJOS ApI curati (api de izvor, apdminerald) Ceai verde

NEUTRU Apd de masd Bere Cafea naturali (si decofeinizatd) Ceai negru Vin (rosu sr alb)

DE EVITAT Biuturi alcoolice (tdrii) concentrate Bduturi tip cola Limonadd Limonadd dieteticl

Ce trebuie si qtifi in legituri cu biuturile

o LuAndin considerare bduturilepermiseenumerate mai sussi qi putefi seama de faptul cd mai consuma si sucuride findnd qi gi fructe legume,precum diferite ceaiuri,se pare cd facefi privinfd. partedintreprivilegiafi,cel putin in aceastd o IncercalisI inlocuifi,treptat, din ce in ce mai mult, cafeaua cu ceaiulverde,deoarece acesta continepe l6ngdteind (cofeind) si o cantitate apreciabil[de vitamine(printrealtelevitaminele B gi K), carenu au efectexcitant, ci unul inviordtor,mult mai pretiospentrudumneavoastrd.
66

Grupa

sanguini

AB

Esenfialulpe scurt
Provenienfd: rasaalbd,mongoli. Aparat digestiv: tolereazdfoarte bine at6t alimentelede origine animaldcAt si cele de origine vegetali. Sistemimunitar: deosebitde adaptabil. Recomandabil: carne, peqte, produse lactate (fermentate), pistdi, cereale,fructe si legume.

CAnd estevorba de siluetadumneavoastrl...

de cumpdrdturisd mai ...n-ar trebui ca lista dumneavoastrd contind carne rosie, fasole cu bobul mare, fasole Lima, nuci si AB fiind o aliantd, de seminfe,porumb si hriscd. Grupa sanguind grupele datl mai recentd,intre sanguineA si B, a preluat, firesc, Alimentele care sunt caracteristicide la ambele grupe sanguine. greu tolerate, sau dimpotrivd foarte bine tolerate de cdtre persoanele mdsurdgreu cu grupd sanguini A sauB suntin aceeagi cu grupd sanguind toleratesau bine tolerate si de cdtrepersoanele AB. $i, cu toate acestea, si in acestcaz excepliaconfirmd regula, adic6: existd anumite lectine, de exemplu in tomate, care au proprietatea si aglutinezesingele persoanelor cu grupe sanguine A si B si care,in mod paradoxalla persoanele cu grupd sanguind AB nu reacfioneazdin acelasi fel. Deci, cei care au grupa sanguindAB pot consuma linistiti tomate sub toate formele. In glutenuluicontinutin griu, si in acest ceeace privestedigerarea cu grupa sanluini AB sunt mult mai favorizate caz persoanele decdt cele cu grupele sanguine0, A si B. $i totugi, chiar dacd grdul nu vd face la fel de rdu ca persoanelor careau altfel de grupe sanguine dec6t dumneavoastrd, totusi, atunci cdnd se pune problema supraponderalitdlii renuntatila consumulde produsede panificatie din ftind de grAu,deoareceacestaare capacitatea de a faceca lesutulmuscularsd devini mai degrabd acid. Cel mai bine topesc" caloriile atunci cAnd muscular dumneavoastrd ,,se fesutul estealcalin Alimente care favorizeazi ingrisarea persoanelor cu grupa sanguinl AB: hrisca. fasolecu bobul mare . fasoleLima . porumb . nuci si seminte. carnerosie . grAu.

67

Alimente care favorizeazh sciderea in greutate a persoanelorcu grupa sanguini AB: ananas' pegte ' varzd 'tofu. lactate verdede foi . produse

Alimenta(ia ideali pentru persoanele cu grupa sanguinaAB

Ce trebuie s[ qtifi in legituri cu carnea qi cu carnea de pasire de carne, in nici nn cazla consumul Nu hebuiesdrenunfafi carne de vorba decarne, indiferent dacd este aceasta, deoarece
vitamineimportante,cum ar fi pasdre sauvdnat,vd furnizeazd minerale B, vitamina A, D gi E, substanfe celealecomplexului potasiuqi calciu, precum gi oligoelemente ca ca magneziu, gi iod. Protqina valoroasi fosfor, fier, seleniu, mangan continutd in carne este transformatdde cltre organism, aproapein totalitate in protein[ specificd acestuia.Deci, puteficonsuma de doud,trei ori pe slptdmdnd concluzion6nd, carne, evident in cantitdfi redusesi recomandabileste s[ trecute in tabelulnostrula feluri de carne consumafi doaracele rubrica,,avantajoase", saumdcar,,neutrul"fazan.Consumdnd va reuqi,fdrd organismul dumneavoastrd aceste feluri de carne, efort, sd digere gi sd preluueze integral proteina animald oferit6. Persoanelecare au grupa sanguindAB produc, gastricdoarin persoanelor asemeni cu grupasanguiniR, aqi-4 nu vd recomanddm nici cantit4-i_glus9. Din acestconsiderent in sare consumul de afumdturi si nici cel de carneconservatd sauin saramur5. De la grupasanguind B afi moqtenitintoleranfa la carneade pui sau de pasdre.Lectinele pe care aceastale copfine agbfiineazd si sdngele de tipul AB. 1 68

doar foarte rar' $i atunct Consumali organe' ficat 9i inim6' consuma{iastfel de alimente' cAnddorili cu tot dinadiniul sd tinere' pentruca grijl ca acest;; stnrovrni * Sltttale avefi confinutein 'substanfele nocrve'printre car.e-!l T:q:it-g1e maireduse'

##;;;';;;'#d

in cantitrlicit

crustaceele peqtele, ce trebuie si sti{i in legituri cu

si scoicile

recomandate. 69

Ce trebuie si qtifi in legituri cu produselelactate,

brflnzeturile si cu ouile pe o in ceeace privesteregimul produselorlactate gi al ou[lor, Dacigustul aretofuvi care-l persoanele cu grupa sanguinl AB prezintl anumite reactii fad, se pareprea A si B: careau grupelesanguine comunecu persoanele adiuga!i ,,brAnzei qi de bine c.a la fel tolereazd grupa AB sanguind cu Persoanele devaci"dinsoia din persoanelecu grupa sanguind B toate produsele lactate si b16nzei din fermentate, soiausturoi cum ar fi iaurtul sau kefiruI. ZeruI, un subprodusal daci sau, belgug pe carele confine,este producfiei datoritdsubstanfelor debrdnzd, preferati, ghimbir.mai pufin recomandabil.I aptele smdntdniJ,care pe ldngd activesi celehrlnitoarespecificelaptelui, grdsimile, substantele trebuie problematice aleacestuia, proteice si lectinele mai contine (Nu cumva s[ confunda{ilaptele s[ fie evitat cu desdvirsire. smintinit cu lapteleinchegatsau cu lapteleacru)care,ambele, anumitorbacteriiai prin acfiunea iaurtului,iau naqtere asemeni aciduluilactic).

o Dacd,cumva,aveti problemecu bronhiile sau cu sinusurile

la inflamatiiale urechilor, nazale, saudacdavetipredispozifie de produse consumul considerabil atunciestecazulsdreduceti producfie provoacd o acestea lactate in general,deoarece de mucus. crescutd o Mdncati firi retineri, din cAndin cdnd totusi, cAte un ou, necesarul de albumin[. Lectine de tipul pentrua vd satisface qi in oul de gdin[. nu sereg[sesc de pasdre celordin carnea

70

-.-

Ce trebuie si stifi in leg[turi grisimile a ittiut dac[ Poftasaucerintad estein concordanlicu caPactt sd eastric,vd recomanddm d-! ulqi f,ecit gr[simi animale,
gra$i nesafuratt

cu uleiurile qi

. ^:-^^ in i- acid o^irl erucrc' care este-.t-113t r,ri.i de rapi16, . 6dr"-"i nocivslndtdtii' nino destul'de ;"*il;;;ttu

qi seminfele Ce trebu[ ,A stifi in legituri cu nucile

o Din cdnd in cAnd Pute[i ron![i

s-ar Putea s[ aPardsi la Perst metabolism' A. ai'getli" qi unele tulburlri de ".pfi..ii

7l

qi pistiile Ce trebuiesi qtifi in leglturi cu fasolea

a in privinfafasolei gi a pdstiilorceidoi predecesori, grupasanguindA qi g{upasanguind B, parcl nu si-aufbcuttot timpul simfitd prezen[a.In timp cepersoanele cu grupasanguinlAB suportifhrd linteademuntesi fasolea Pinto,anticorpii nici un fel deprobleme persoanelor prezenli in sdngele cu grupasanguiniB au o adev6doudplante. rati repulsie fa{5delectinele con{inute decdtreaceste

Seminlele degtir potfi micinate si folosite la prepararea piinii si a oatiseriei. Germenii si frunzele de gtir daugustbun salatilor.

Ce trebuie si stifi in legituri cu cerealele, produselede panifica{iesi celede patiserie ce priveste consumul de grAu, trebuie avute in vedere I in ceea
aceleasi recomanddri fEcute si la grupa sanguinf, A, adici mincati cdt mai pulin grAuposibil. Motivul: bobul de grdu are efect acid, astfel incAt este capabil sd influenfeze echilibrul acid-bazic din organism. Ca unnare, la persoanelecu grupe relativ acid, sanguindA si AB, fesutul muscular reactioneazd iar la persoanelecu grupa sanguini 0 gi la cele cu grupe B mai degrabl bazic, ceea ce nici intr-un caz nici in altul nu este de dorit. Pentru persoanele cu grupa sanguind AB sunt recomandatigermenii de grAu care au incolfit deja.

Ce trebuie si stifi in leglturl cu legumele

o Tomatele nu se inscriu printre favoriti, totusi sunt trecute la legume ,,neutre". In timp ce lectinele continute in aceastd legumdnu se impacddeloc cu tipurile de singe A si B, in cazul grupei sanguineAB acestea au un comportament mai retinut. Dupi cum stiti, si tipul de sAnge 0 reuseste sd facS fat[ lectinelorcontinutein tomate. r M0ncati cdt de des cu putinfd legume si salatddin belsug, vindecdtoare continutein legumelepline deoarece substantele de vitamine ajutd in mod real sistemul imunitar de multe ori deficitar al persoanelorcu grupe sanguindAB.

AVANTAJOS Broccoli Cartofi dulci (batate) Castravete Ciuperci maitake ConopidI Germeni de luceml Pdpldie Pdstdrnac Pdtrunjel Sfecl[ rogie lelind Usturoi VAniti Varz6 verde Varz6 verde de foi

Alge Anason Andive Cartofi Castane de apd Ceapd Ceapi verde Cicoare Ciuperci:abalone,,,stidie',1, enoki, qampinion, portobello,shiitake Dovleac de grldin[, dovleac-caskavete Dovlecei Ghimbir Gulii Hrean Listari de bambus

Mdsline (verzi) Mazire extrafini Morcovi Ndsturel Praz Ridichi Rucola Salatdcu cip6{dnd Salati de cdmp Sfecl6albd Sfecld de zahdr Spanac Sparanghel Tomate Yandalbd Varzd de Bruxelles Varz6 de China Varzi rosie

73

Ce trebuie si qtifi in legituri cu fructele minerale ia substanfelor resorbf P*orJocalele*impiedicd !n tractul gastricdextrem de digestiVqi, in plus, mai si irit[ mucoasa vd AB. De aceea, cu grupasanguind a persoanelor sensibild renunte altfel de asacum trebuiesd recomanddm si renunfafi, A, la consumulde portocale. gi persoanele cu grupasanguind pentrudumneavoastrd este O alternativ[excelentia portocalei qustul Cu toate cd si sdu usor acru-amdrui. cu e ereofruitul. o ;:,;-. ;.' giepfruitul esteo citricd, totusi acidul pe care il confine nu agreseazd si nu iritd pere{iistomacului. indeobsteun fruct extrem de usor Bananele,considerate un factor perturbator digerabil,sunt, in cazuldumneavoastr5, nu acidul confinutin fruct In cazul bananei, al digestiei. serios pentrudumneavoastrd, ci estecel careo facenerecomandabili de sdngeAB intrd lectinelespecificetipului dumneavoastrd intr-un conflict deschissi violent cu cele continutein algst puteti consumaalte fructe, qi ele fruct. in locul bananelor, smochinele, cum ar fi caisele, d9potasiu, importante furnizoare verzi. cireqele saupepenii Ce trebuie si qtifi in legituri cu sucurile de fructe qi legume D'Adamo, un paharde Conformpdrerii mediculuiamerican zeama uneijumltifi de ldmdi, apdcildufd in carea fost stoarsd cu grupd sanguind AB de tot mucusul in curdf[ persoanele sd aceastd esterecomandat Dupi ce befi surplus. ,,limonadd" mai beti un suc, diluat, de grepfruit sau de papaya.in rest, 74

pe care le beti estebine sd fie fdcute din legumele si sucurile fructelecare vd sunt recomandatela rubricile ,,avantajos" si ,,neutru".

IY-CYIIP9 !E_-GYYT !I TIYgI-E

AVANTAJOASE de cirese(dulci) Nuc de coacize de $uc fllunte de morcovi $uc de papaya Suc de salatl (de iSuc

NEUTRU
Must de mere,cidru Suc de ananas Suc de caise Suc de castraveti Suc de grepfruit Suc de l[mdie (indoit cu apd)

DE EVITAT

Suc de legume(din Sucde porlocale legumelerecomandate) Suc de mere Suc de prune uscate Suc de rosii

) de struguri
de telind Suc

I Si mai vreau din nou si subliniezun lucru: nu se vor amesteca sucuri de legume cu sucuri de fructe. Doar sucul de mere si cel de morcovi pot fi ad[ugate altor sucuri. Aveti grijd ca, intotdeauna, sucurile provenite din legume verzi s[ fie combinatede fiecaredatdcu sucuriprovenitedin legumecare au o actlunemal putrn agresrvd, de exemplu,suc de pdtrunjel combinatcu suc de telini sau de morcovi. sau spanac,

PLANTE AROMATE, VERDETURI $I MIRODENII

AVANTAJOASE i NEUTRE
Agar-agar Boia de ardei Busuioc Cacao/ciocolati Cardamorn Chimion Cimbru Cimbru Coriandru Cuisoare Enibahar Extaet de aige Fdini de seminte de roqcovd Foi de dafin Hasrnatuchi Mdghiran Mdrar Melasd(sirop de zahdr) Mentd (9i menti sllbatic[, cimbrisor) Miere Muqtar (si praf de mustar) Nucsoard Otet Balsamico Otet de mere Otet de vin Pari pergamuti Praf de ghimbir Praz Rozmarin Salvie Sare Scortisoara Sirop de artar Sosde soia Sofran Tarhon Vanilie Zahir

Curry
Hrean Miso (pastdde soia) Pitrunjel Usturoi

DE EVITAT Anason Capere Esentdde migdale Gelatini Ketchup Malt de orz Murdturi (in marinatd dulce-acrisoari, de exempiuMixed Pickles) Otet de vin Piper (boabe, mdcinat mare si piperul de Cayenne) Siropde porurnb SosWorcester Tapioca

75

Ce trebuiesi qti{i in legituri cu plantelearomate, verdefurileqi mirodeniilp

pe care le facem in cadrul dietei grupelor o Recomanddrile sanguine nu se referi doar la prezenla in diverselealimentea anumitorlectinenocive diferitelor tipuri de grupesanguine, ci qi a diferitelor ele fin seama de caracteristicile de funcfionare qi aparate nostru,cu preclderea celui sisteme ale organismului digestiv.Tocmaifindnd seamade tractul digestiv sensibilal persoanelor trebuie sd evite in cu grupdsanguind AB, acestea mod constantanumitemirodenii, aromatizante sau verdeturi. Otetul este gi, deocamdatl pare sd gi rIminI, un punit de pebaza disculiiaprinse intre mediciiadepfiai dieteiconcepute caracteristicilor diferitelorgrupesanguine. Unii considerd cd ofetul consumat in cantitSlirezonabile este inofensiv pentru persoanele cu grup6sanguinlAB, el neavdnd capacitatea de a Alfii, qi printre deranjaechilibrul acid-bazical organismului. care qi medicul D'Adamo, dimpotrivI, considerdofetul ca favorizant al cregterii aciditdfii la persoanele cu grupa recomandleliminarealui totali din sanguind AB gi, de aceea, persoane. alimentafia acestor Cred,tofugi,cd cel mai in m[surd sd vd dali seama cdt de bine saunu vd faceofetul suntetichiar dumneavoastrd. Dacd,in general, avefiprobleme cu stomacul pufin, estemai infeleptsd folosi{icdt mai sauchiar deloco{et. o Dumneavoastrd vd este permisd asezonarea saldfilor gi a diferitelor mAncdruri cu maionezd si cu dressing.

Ce trebuiesi ,stifiin leglturi cu ceaiurilede plante

o Indiferentde ce ceaiar fi vorba,chiardacdvd placegi s-untefi convingi cd vI gi face bine, nu trebuie totusi consumat__la in prezent, nici nu au fost cercetate nesfhrqit, mai alesc6, pdnd pentru a putea sti cu toate substanfele confinute de acestea siguranti cd aceste ceaiuri nu ar puteaaveagi efectenedorite caresd semanifeste apoi in timp. o indulcili-vd ceaiurilede plantedoaratuncicAndesteneapdratd nevoie.

76

ri .l

Ce trebuie si qtifi in legituri cu biuturile o Faptul cd la rubrica ,,avantajos" estetrecutdgi cafeaua, nu trebuie si vd incurajezesd facefi abuz de aceastd biuturd, cu gustoasd. adevdrat, Pentrupersoanele cu grupasanguiniAB, cafeaua este indicat[, deoareceea reuqestes[ activeze producfia, in general redusd, de sucgastric. Dacdaresaunu si cafeaua decofeinizatd aceleagi calitdli,incd nu a fost depistat. Dupd unii specialigti,cafeauadecofeinizatd ar combate gastricd prin simplul fapt cd,spredeosebire hiperaciditatea de cafeaua natural[, cantitateade acid produsd de cafeaua decofeinizatd estemai micd.Dar, gi in acest caz,ca qi in cazul consumuluide ofet, tot dumneavoastr[ trebuie sd vd dati gi apoisddecidefi gi singuriseama dac[ tolerafisaunu cafeaua dacl puteticonsuma cafea si in ce cantitate.

'i
.f

77

De la A la Z - celemai sinitoase alimentepentru toate grupelesanguine Afine A Agrige AB Alac B. AB Alge 0 Aloe A AnanasA, B, AB Andive 0 Anghinare0, A Apd 0, A, B, AB Apd cu zeamdde ldmdieA Arahide/Unt de arahideA. AB Ardei iute rosu 0 Ardei iute (verde,rogu, galben)B Armurariu (silibum) A Banane B Batate(cartofi dulci) 0, B, AB Batog0, A, B, AB Batog mic B Berbec/batal 0, B, AB Biban 0, B, AB Biban argintiuA Biban vdrgat0 rosu / auriu Biban, costra$ B. AB de rdu 0, A Biban/costras Bou 0 Brdnzd de capri B, AB Brdnzd de soia lbrdnzd de vaci din soia (Tofu) A Brdnzd proaspdtdde fermd (brdnzdde vaci, cas, urdd,telemeade oaie, vacd)B, AB Brdnzdproaspitdde stdnd (telemea de oaie,vacd, cas,urdi) B, AB BrusturemareA, B, AB Busuiocrosu / coadavulpii A Cafea boabe(gi cafea decofeinizate) A, AB Caise(si suc)A Cambuld B Cambut 0. B Cartofi dulci 0, B, AB comestibile Castane CastraveliAB Ceai verdeA, B, AB Ceapi 0, A Chefir B, AB Cicoare0, A Cirege A, AB Ciuperci MaitakeAB Ciuperci ShiitakeB ConopiddB, AB Crap A CurcanAB Curry 0, B, AB Diavol de mareA,B, AB Dovleacde grddind0, A Dudd / agudd0 Esenfd de alge 0 Faine de grdu incollit AB Fiini de orezA, B, AB Fdindde ovdzA, B, AB Fdindde secard A, AB Fdindde soiaA Fdinddin seminlede rogcovi 0 FasoleAdzuki 0,A Fasole japonezd A FasoleKidney B FasoleLima B Fasolemdrgdritar B, AB Fasole Mung A Fasoleneagri A FasoleoloagdA FasolePinto 0, AB FasoleroqieAB Fasole soia(roqie) A, AB Fasolesoia rosieA, AB FasoleverdeA Ficat 0 Flori de tei 0 Frunzede cdp;unAB Frunzede zmeurB Fulgi de ovdz B, AB Fulgi de secar6crocanliAB Ghimbir A, B GinsengA, B, AB Grepfruit A, AB Gulie 0, A Hamei 0 Hering 0 Hrean 0, A, B, AB Hrigcd(9i prdjitd-casa) A Iaurt / Iaurt cu fructe B, AB Icre negreB Iepurede casd/ Iepure sdlbaticB, AB Iepuresilbatic/iepurede casdB, AB Inimd 0 inghelatd de iaurt B Kiwi eg Lamai A, AB Lapte de caprdB, AB Lapte de soiaA Lapte smdntdnit B Llstari de lucerndA, AB Lemn dulce B, AB Limbd de mare 0, B Linte (rosie si verde)A Linte de munte A Linte verdeAB LucerndA, AB Mdcege0, A, B, AB Mall de orz A Mei B, AB Melasi A Melci de podgorieA, AB Mentd lizmd0,B Merisor (coacdzde munte) A. B. AB Miel0. B. AB

78

A, AB
i / CaroteA, la B, AB

A, AB
A

Porgy (speciede crap B nordamer.) Praz 0, Praz 0, A si uscate) Prune(proaspete O,A, B, AB Renclode0, A, B, AB Ricotta B, AB Rocoind0 Salatdromanl0, A SalvieB Sardeluti0, A, B, AB / macrou Scrumbiealbastrd O,A, B, AB Semintede dovleac0, A Semintede tamarindB Sfecldalbi 0, A Sfecldro$ieB, AB (sdracd in Smdntdnd grisimi) B, AB si Smochine(proaspete 0, A, AB uscate) Somon0, A Somon,lipan, lostrild albdstrie 0, A 0, A Spanac StruguriB, AB 0, A, B Suc de ananas Suc de cirege0, A, AB Suc de grepfruitA Suc de merigor(coacdzde munte) B, AB Suc de morcovi / caroteA, AB Suc de papayaB, AB Suc de struguriB, AB Sucde telindA, AB Suc de varzdde iarnd I cipdtdni B, AB Suc din prune deshidratate (uscate) 0, A A Sundtoare-Pojarnili Saldu 0 Stiucd(micd)A, B, AB Stiucd0, B, AB Stiuc[ de mare 0, B, AB

O,B, AB O,AB B Pecan

(nedecorticat) AB alb AB BasmatiAB expandatB, AB integral nedecorticat, sdlbaticAB B (macaroane) de hriscdA

Tamari A Tirdte de orez B, AB Tdr61e de ovdz B, AB Telemeade oaie (tip Feta) B, AB Tofu Grdnzd de soia / brdnzdde vaci din soia) A Ton, alb AB Topinambur0,A felind AB Ulei de mbsline0, A, B, AB de in 0, A Ulei din seminte Unt topit B Usturoi 0, A, AB Vafe de orezA, B, AB / odoleanA Valeriand Yarzd albd, de iamd B Yarzdde BruxellesB Yarzd, de China B Varzd rosie B Varzdverde 0, A, B, AB Varzdverde de foi 0, A, B, AB Vdnat (Cerb / Ciprioard) 0, B Vin ro$uA Vinete B, AB vitd 0 Vitel 0

IA,AB
de secari AB Piinede soia A, AB ne din fbini intesral5de

orezB. AB
Piinedin orez integralB, AB din seminfe de grdu PAine germinate A, AB PAine din seminfede secari germinate AB Pdine din seminle germinate (de tip Essener) A,B,AB felii prdjite integralS, Paine

AB
(pAinedin tip Essener Pdine seminteincoltite) A, B, AB Plpddie0, A, AB B Papaya Plstdrnac 0, A, B, AB Pdstrdv curcubeu0, A, AB P[strdvde lac A, B, AB Pltrunjel 0, A, B, AB sabie0 Peqte zburitor AB Pegte Piperde Cayenne0, B

79

Capitolul

- extrem Dieta grupelor sanguine de usor de urmat

Suplu qi in formi, consumflndmfinciruri delicioase si sinitoase
Paginile urmdtoarecuprind o multime de refete de mdncdruri gi aperitive delicioase din care vd veti putea alege ceea ce veli dori. Toate refetele au fost concepute pe baza recomanddrilor fbcute fiecdrei grupe sanguinein parte, in capitolul2,in tabelele in care alimentele sunt catalogate in trei grupe, ,,avantajos", ,,neutru" si ,,de evitat". Evident cd refetele noastre folosesc, cu precddere, alimentele cele mai ,,avantajoase",alSturi de care, insd, am folosit si alimente ,,neutre", pentru a completa qi imbogdfi retetelecAt mai mult. Ceea ce vd rog sd retineti este faptul cl retetele care urmeazd, nu trebuie respectatecu strictefe, neabdtut. Ele nu trebuie s[ constituie pentru dumneavoastrddecAt niste simple exemple, menite sd vI dovedeascdcdt de variatd,,gustoasd si sdndtoasd poate fi dieta grupelor sanguine. Bineinteles cd diferitele ingredienteale preparatelorpot fi inlocuite, dupi preferintele si gustul dumneavoastr[,cu orice alte alimente,cu singura conditie totusi ca si acestea sI se inscrie la rubrica ,,avantajos"sau, cel pufin,,,neutru".

Ce-i prea mult nu-i sinitos

Propunerilede meniu pe care vi le facem am dori sd vl stimulezesd vd alcdtuifi meniul dupd propria dvs. fantezie, evident,consumdnd doar alimentelecare sunt beneficegrupei dumneavoastre sanguine. Aceasta estesi explicatia pentrufaptul cd in cadrul retetelornoastrenu veti g[si notate,la miligram, cantitltile diferitelor alimente care intr[ in compozitia unui preparatsau a altuia. Deci, aveti libertatea,in functie de preferinfe, sd mlrifi saus[ micsoraticantitatea unui alimentsau al altuia, ceeace insi nu trebuienici de cum sd vd conducdla realizarea unor portii uriasetot addugAnd si addugAnd aliment
80

dar mai alespe parcursulperioadeiin aliment. Permanent, v-afi decissi urmafi dietanoastr[, trebuiesI nu pierdefi din sd-qi regula debazdvalabil[ pentrutofi aceiacaredoresc greutateaideald sau care doresc sd-si mentind : porlii mici. Dacd,imediatdupdmasdsimqifinevoias[ vd ipufin in pat pentruun pui de somnde o or5, doud,atunci mai mult decdtar fi trebuit.Ca sdavefi convingicd ati mAncat punct de reperin ceeace priveqtecantitatea de alimentepe v[ voi spunecd, si o consumati, estebine si recomandat ku un adult, alimentele consumatela o masi, qi sunt patrumesepe zi, nu trebuiesd depdseascd 125g qi nu esteimportantca printr-o masdsd i se dea deoarece necesare. ci mult mai util. ismuluitoatesubstantele'nutritive gi logic este ca organismulsd primeascdsubstanfele pe zi pe parcursul intregii zile. Celepatrumese itive necesare pot recomandabil, foarte chiar este aminteam fi bine, si care mesepe zi. in cinci sauchiar$ase

Fanteziei nu i se pun (aproape) nici un fel de piedici vorbadetinerea Practica c6,atunci cdndeste dietei a dovedit
grupelor aceasta are mult mai mulli sor.tide izbAnd[ sd sanguine, reuqeascd si si-gi aratepe de-a intregul virtufile dac[ meniul la,,invenfii"culinare. zilnicestecdtmai variatqi daci seapeleazi gi propriul vi ldsatiinfluentati alcdtuifi-vd meniu nu Deci: singuri
sau derutati de anumite reguli culinare care ar putea sd vd diminuezepldcerea de a gdti gi, ceea ce este gi mai important, pldcerea de a mdnca.

intr-osingurd lingurddeulei demlsline Cd o s[ cdlifi legumele sauin doud,cd veti presira in loc de trei nuci, cinci nuci peste pe carevi-l pregitifi saucd vd facetisalata din varzdde {ntisli-ul din 5 foi saunumaidin doud.estela liberadumneavoastrd Ohina a\gere. Cd preferafipegtelela gritar celui fiert sau legumele fie\te,,al dente" celorfiertemai mult, estedin nou la latifudinea dumneavoastr5. Gititi totul asacum vb place. in paginileurm[toarenu inten{iondmieloc sdvd finemun curs si despre cum ar fi cel mai bine, mai indjcat,mai ,,regulamentar" gltifi saucum trebuiecurlfat ,,profesionist" peqtele, saucum se poatefacejeleul folosindagar-agar si nu gelatind. Nu, nimic din toateacestea. Noi nu dorim decit sd vi facilitdm descoperirea gustuluimdncdriibenefice grupeidumneavoastre sanguine, deci organismului dumneavoastrd ! 8l

Alimentele Chiar dac6, pdndin momentulde fa16, nu afi folosit niciodatd miruntite, la prepararea ca esentd de alge,produse mancerurilor ingrediente rafinate. risfierte. cum ar fi alaculsauquinoa, conservate sau pebazdde soia,sausoiuride cereale problemd. astfel de alimente din nici Cumpdrati nu este o semipreparate pierd multdin magazinele si preparafi-le sau din super-market-uri specializate calititile lor pe ambalajele respective si astfel inscrise conforminstrucfiunilor intrinseci.

nici in ceeace privestecantitatea nu vefi puteada gresniciodatd, optimd pe^care trebuie s-o folosifi gi nici modul exact de preparare. In plus, qi in libr5rii putefi glsi diverselucr[ri in care sunt cuprinsesfaturi utile cu privire la modalitd{ileoptime de preparare a diferiteloralimente. cepriveqte dietagrupelor lucruinsi, in ceea Cel mai important qi este,dafi-mivoie s-o mai repetincd o datd,alegerea sanguine, grupei aceloralimentecaresuntcelemai favorabile combinarea pentrucaredigestia dumneavoastrd este sanguine, dumneavoastre pregdtitd, fac partedin de la naturi, cel mai bine.Acestealimente qi le vefi regdsi in tabelulde la sintetizate categoria ,,avantajoase" si alimente,,neutre", pagina18179. Nu vi sfii{i sd consumafi in varietate vor cdstiga pentrucd astfelmeniuriledumneavoastr[ ca pe paletade culori si savoare. ,,Privitidietagrupelorsanguine mediculD'Adamo,,,dinculorilecdruia a unui pictor",recomanda gi amestecuri de culori". puteti realiza,lanesfdrsit, nuante

Atunci cflnd este vorba de silueti... Estesuficient nici un fel de dietdspeciald. ...nu estenecesar[ mesepe zi, peste a $ase zi doarpo(ii mici (in cazrsl dacdmdncati g de alimente), la doar 60-80 va incadra fiecare mas[ se alimente din categoria,,avantajos". consumind cu precddere Curind dupd incepereadietei ve{i constatacd metabolismul noii alimentafiigi cd va reusi,mult se va adapta dumneavoastrl mai bine decdtpdndatunci,sd ardl completcaloriile.Imediatce se va metabolismulse va normaliza,greutateadumneavoastrd sine. reglade la de care ar fi bine, in mdsura $i incd o recomandare posibilitdfilor desigur,sl fineli seama:mincati doar alimente chimice, naturale asupra cdroranu s-aintervenitcu ingrdgdminte hormoni, etc. $i nu combinatiproteindanimall (recomandare 0) cu prea cu grupasanguind valabil5mai alespentrupersoanele dulce),ci consumafi mulfi hidrafi de carbon(ca pAine,cereale, peqtele, cu legume brdnza si oulle impreund mai degrabd carnea, proaspdt pregdtite.

82

pa sanguini 0 - propuneride meniu o siptlmAni

a l-a
Mic dejun: Ceai verde, api minerali, toast cu banane qi
Toastde secard, unt, banand, miere, grepfruit

Feliade toastseungesublirecu unt, sepun deasupra feliile de pestecaresepicur[ apoi pufini miere.Grepfruitul se taie nand doudqi se mlndncd miezul cu lingurila. PrAnz: Peqte cu verdeguri cu garnituri de pistArnac qi salati de andive Pdstrdv curcubeu,suc de ldmdie, ulei de mdsline, verdedld proaspdtd(pdtrunjel,mdran hasmaluchi), pdstdrnac,andive Peqtele se freaci bine cu suc de ldmdie, dupd care se ageazd 'o formd rezistentdla foc, unsd cu pufin ulei de mdsline.Se qi pegtelecu ulei gi se presard cu verdefuriletocatefin, care se pune un capacgi se di peqtelela cuptor (cuptorul peqtele in prealabil).La mas6, se va servi cu garniturd de copt in folie de aluminiugi salatd de andive. Gustare:Anghinare cu maionezi Anghinare, suc de ldmdie, maionezddieteticd, hasmapuchi, pdtrunjel, arpagic, tarhon Se fierbe anghinarea in apa cu pufinl sare si pufin suc de ldmiie, pdnd ce foile se pot desprindefbri probleme.Din maioneziqi verdefurisefaceun sos.Pdr.tile cdrnoase ale foilor de anghinare se moaiein sosgi sem[ndncd. Cini: Cotlet de vifel cu spanac Cotlet de vilel, ulei de mdsline, ceqpd,spanac, usturoi, sare, piper de Cayenne, tofu (brdnzddesoia/ brdnzdde vaci din soia) poate fi Seprdjeqte cotletulin ulei. Secdleqte ceapa, tot in ulei, seadaugd Tofu prijit, fiert, ficut gi se lasdtotul sdfiarbd acoperit.Se piure, frunzeleproaspete de spanac saupoate adaugd apoispanacului qi piperdeCayenne. usturoizdrobit,sare Tofu fi consumat ca atare. piperdeCayenne gi seadaugd seamestecd cu sare, el spanacului. -si
83

Ziua a 2-a Mic dejun : Ceai de miceqe si miisli din cerealeintegrale Siropul de a(ar areun termen de Alac, mei ;i orz, md4 sirop de artar, praf de anason valabilitate relativ gi de aceea redus Amesteculde cerealese fierbe in ap[, dupd care se dd deoparte, esterecomanse acoperd si se lasd, aproximativ 30 de minute, sd se umfle. dabilca,odati apoi, dupd gust, cu mdr, sirop de ar.tarsi deschisi, sticla Mtisli-ul se amestecd, de siropsd fie prafde anason. pistratdin frigider. Prinz: Carne de viti cu curry, ardei qi orez Sosde soia, usturoi, pdtrunjel verde tocat fin, coriandru, ulei de mdsline, carne de vitd tdiatd cubulele, curry, ardei iute ro;u, fdind de quinoa, sare iodatd, zahdr orez Se amestecd bine sosul de soia cu usturoiul zdrobit, sau tocat fin, pdtrunjel, coriandrusi ulei. Acest sos se toarndpestecarne. Se lasl carneasd se marinezetimp de o ord in acestsos.Apoi, carnea se prdjestein pufin ulei, se presardcu cuny, si se stinge cu o cand de apd. Se lasd sI fiarbd la foc mocnit timp de o ord. Se adaugd mdnc[rii ardeiul iute. Se ingroasd sosul de fripturd cu fdina de quinoa, se pune sare gi zahdr.Alaturi de aceastdmdncare, ca garniturd se poate servi orez. Gustare : Salati cu crabi Usturoi, arpagic, ghimbia sosde soia, zahdr, sare, ulei de in, carne de crabi, salatd verde Usturoiul, arpagicul qi ghimbirul, toate tocate fin, se amestecd cu sosul de soia, zahdrul,sareagi uleiul. Carneade crab se aseazd pe foile de salatd,iar deasuprase toarn[ marinata. Cini : Supi de fasoleAdzuki , Ceapd, praz, legume pentru supd (pdtrunjel, morcovi, lelind, cimbru), ulei de mdsline, fasole Adzuki, esenld de alge, usturoi, tofu (brdnzd de soia / brdnzd de vaci din soia) Se cdlestezarzavatultbiat m[runt in ulei. Se pune apoi la fiert, intr-o oald.,zarzavatul impreundcu fasolea,carea fost in prealabil inmuiatd, si se lasd totul s[ fiarb[, la foc moderat, p6nd ce toate zarzavaturilese inmoaie. Se condimenteazdcu esen!6de alge gi usturoi.Aldturi de aceastd supdse poateminca pdine neutrd,adicd pdine de mei, secardsau pAine de secardtdiatd felii si uscati.

84

Liua a 3-a Mic dejun : Ceai verde,api cu sucde limAie, jumlri de ou cu pitrunjel
Pdine de tip Essener (pdine din boabe de grdu germinat), unt, oud,pdtrunjel verde tocat fin

jumdrile de ou. Se deasupra Seungepdineacu unt, se ageazd totul cu pdtrunjelverdedin belgug.

Prinz: Fileuri de somon cu gulii qi piure de cartofi

Fili de somon (iird piele), sqsde soia, miere, ghimbi4 ulei de mdsline, sos miso, pdtrunjel, suc de ldmdie, fulgi de migdale, morcovi, ceapd

int-un castron. Se taie fileurile de somoncubulete.se aseazd i se shopesc bine,pentru cu sosde soiasi miereqi seamestecd poatd pdtrunde miereasi sosulde soiasd cuburilede somonpe pirtile. Seacoper[castronul cu o farfuriesi se lasdpestele sI in aceasti marinatd, la frigidertimp decdteva minute.Secilesc, ulei incins,gulia s,ighimbirul,ambele tdiatein felii foartesubfiri. sosul de miso si se las[ sd fiarbd totul, adaugl zaruavatului pestefeliile de gulie timp de 5 minute.Somonul seageazd acoperit, pdtnrnjelul,se stropeqte gi ghimbia se presarddeasupra totul cu de ldm6iesi semai lasdsi mai frarbd,,la foc moderat, incd 5 sucul peste peste. minute. Seprljesc in ulei fulgii de migdale,sepresard Morcoviisi ceapa secdlesc in ulei, dupdcaresetransformd in piure. Gustare : Salati de cruditi{i cu hrean Morcovi, mere,suc de ldmdie, ulei de rapi{d, sirop de arla4 seminte de dovleac Se rad mereleqi morcovii. Din suculde ldmdie,ulei, sareqi siropulde arlarse faceo marinatd, caresetoarn[ pestemorcovii qi merelerase.Sepresard cu seminte de dovleac cojite. Cina : Gritar de cerb cu garnituri de castravefiinibuqifi Ofelie de carnede cerb,ulei, sare,ceapd,castraveli,sosmiso, vin ro;u, piper de Cayenne, mdrarproaspdt cu ulei, se frige la grdtarsaugrill. Cdndeste Se ungecarnea gata,se sdreazd. Se cdlesteceapa in ulei, se adaugd cashavefii tliati cubulete, supdmiso qi pu{invin rogu.Secontinud fierberea, pdndce castravefii sunt fierli ,,al dente".Se condimenteaz[ cu piperde Cayenne si sepresard cu mdrarverdetocatfin. 85

Ziua a 4-a Mic dejun : Ceai de ghimbir, suc de caise,pAinede mei cu de pin marmeladi de prune qi seminfe deprune,seminledepin Pdinede mei, unt, marmeladd Se unge pdineacu unt qi marmeladl qi se presarl apoi cu de pin. semintele Prinz: Ficat de vi{el cu ananassi banani pastd desusan(Tahini), Ficat de vilel, unt,sare, felii de ananas, o banand in unt feliile de ficat de vi1el,dupi carese sdreazd Se prdjesc Ananasulsi uqor si se ung cu un strat gros de pastdde susan. (tdiatd pe incllzesc u$or in tigaie,dup[ banana in doud, lung) se pestefeliile de ficat. carese aqeazd, cu vin roqu Gustare: Compotde smochine proaspete, zahdr suc de ldmdie,vin ro;u Smochine in apd ct zahdr qi suc de Se fierb, scurt timp, smochinele putin vin rosu, dupd care ldmAie.Se iau de pe foc, se adaugd pind serdceste. compotulse las[ sd stea,acoperit, Cini : Cambut cu salati de cicoare Cambut, sare, piper de Cayenne,ulei de mdsline, unt, verdeluri tocatefin (pdtrunjel, tarlton, hasmaluchi),cicoare, pentru salatd ananas, mere,morcovi,marinatd Se ung feliile de cambutcu sarepiper qi ulei, dup[ care se aqeazd intr-o tigaie de grill qi se dau la foc. Pesteleeste gata incepesd se desprindlde pe qira spindrii.Se atunciclnd carnea tocatefin si se unge pestele. Foile amestecd untul cu verdefurile merelegi morcovii, toate de cicoarese amestecd cu ananasul, pe deasupra tdiatemdrunt,se toarnd ca pentrusalatd. o marinatd
de soiasi BrAnza de vaci brdnza sunt care dinsoia, de ugor extrem con{in digerabile, vitamine multe B alecomplexului substante si multe minerale

Ziua a 5-a Mic dejun : Ceaide pitrunjel, pasti de mereuscati (pistil), tofu cu prune Pdine de soia, unt,pastd de mereuscatd, seminlede/Ioarea soarelui,tofu (brdnzdde soia / brdnzdde vaci din soia),prune proaspete sau altfruct de sezon, sirop de arlar

86

ungepdinea cu unt si pasti de meresi sepresaricu seminfe Se tofu cu prunele saucu altefructe soarelui. Seamestec[ rfloarea de sezon, se adaugd, dupdgust,siropde artar. ruaspete Prinz: File de miel cu cimbru si salati verde File de miel, unt sau ulei de mdsline,ceapd,usturoi,cimbru verde, vin alb, sare, piper de Cayenne,salatd verde de grddind,suc de ldmaie Setaiefileul de miel in felii sublirisi seprljestein ulei incins se pdtrunde. Se scoate carnea din tigaiesi se tine la cald, dnd mdrunt, m[ru], usturoiulsi cimbrul,toatetocate noperitd. Ceapa, pdnd foc mic se inmoaie. toarnd deasupra vinul cdlesc la ce Se r pestefileul cu saresi piper.Setoarndsosul rlb, secondimenteazd saldtiise faceo marinat[din ulei le miel. Pentrucondimentarea qi sare. piperde Cayenne mdsline, sucde l6mAie, le Gustare: Grisinecu brAnzl de oaie ardei Grisinedinfdindfdrd gluten,brdnzdde oaie,castravete, iute ro;u, arpagic si Se rup in buc[tele mici grisinele.Brdnza, castravetele cu ardeiul iute se taie in fAsii subtiri, dupd care se amestecd grisinele. tocatfin. Sepresard totul cu arpagic de floareasoarelui Cini : Salati cu seminte Salatd (fn funclie de sezon:pdpddie, andive, salatd verde, salatd de grddind), ulei de in, ceapdtocatd, ldmdie,zahdr pipei de Cayenne, seminte defloarea sbarelui sare, Peste salatase toarn[ un dressing {bcutdin ulei de in, ceap6, de l6m6ie,zahdr, saresi putin piper de Cayenne. suc Se presard cu seminte de floareasoarelui. salata Ziua a 6-a Mic dejun : Ceai de plante,pAineintegrali prnjitl cu jeleu de soc,ou la pahar prdjitd, unt, dulcealdde soc,ou Pdineintegrald prdjitdseungecu unt si dulceald. PAinea Sefierbeoul moale.

87

Topinamburul Prinz : Yarzd verde cu carne tocati de viti qi topinambur esteun inlocuitor Carne tocatd,ulei de rapild, seminledepin, stafide netratate excelent al (congelatd), cusulf, sos miso,varzdverde ceapd, sare,topinambur cartofului. Nu contine amidon in ulei, se adaug[ semintele de pin, Carneatocatdse cdles,te si poate fi si sosulde miso. Se lasdsI deacateva clocote.Yarzase consumat si in stafidele stare crudi decongeleazd dupd care se clleste impreund cu ceapa. Se

varzacu carneatocat6.iar condimenteazd, cu sare.Se amestecd fiert. aldturise servegte topinambur Gustare:Vafe de mei cu compot de prune Mei, praf de copt, lapte de soia, sirop de artari sare, unt, apd prune/ prune brumdriiproaspete, minerald, zahdr sucde ldmdie Meiul mdcinatfoartefin seamestecd cu praful de copt,laptele Aluatul obfinut se lasd sI se de soia, siropul de artar qi sarea. umfle 30 de minute.Seincingeformade vafe,seungecu unt. Cu cdtevamomenteinaintede a incepesd coacefivafele, addugafi pufind apd mineralSaluatului.Amestecati bine compozitia.Se cu zahdrsi suc de l6mdie,se tin coc vafele.Prunele se amestecd cAteva minutepe foc, dupi carevor fi servitealdturide vafe. Cini: Felii de pfrinecu piept de pui, muguri de bambussi susan Muguri de bambus, sosde soia,suc de ldmdie,arpagic,piper pdine, pastd de de susan(Tahini), salatd,ridichi de lund, felii piept depui prdjit, seminlede susan continuu, mugurii de bambus, se Se prdjesc,amestecdnd gi piperul.Feliile adaugd sosulde soia,suculde l6miie, arpagicul de pdine(oricaresort de p6ineneutri) se ung cu pastdde susan, pestecare se aqeaz[foile de salatd,feliile de ridichi de lund, pieptul de pui si mugurii de bambus.Se presardsandvisulcu seminfe de susan. Ziua a 7-a api minerali, vafe de orez cu Mic dejun: Suc de ananas, piureu de migdale,tofu cu fructe Vafede orez,piureu de migdale, fructe de sezon,tofu (brdnzd de soia / brdnzdde vaci din soia) Se ung vafele de orez cu piureu de migdale,alituri de tofu amestecat cu fructede sezon. 88

: Biban cu sfecli albi de mdsline, vin alb, biban, felii de pdtrunjel,foi de sfecldalbd piper de Cayenne, ldmdie, liile de morcovi qi ceapatocati se cdlescin ulei, apoi se cu vinul alb. Pe o bucatdde folie de aluminiu se ageazi iar deasuprafelii de ldmdie gi legumeleinibugite. Se se pipereazi, se presard cu pitrunjel verdetocat mIrunt. pegtele gi bine se dd la cuptor.Se rup de pe tije impacheteazd de sfecli albi, se spali dupd care se toacdmare. Tijele se gi ele iar apoisetaiefhgii.Secdlegte in ulei incins.Se ceapa qi tijele de sfecldalbn selas[, aproximativ 5 minute,sdse impreund.Apoi se adaugd si frunzelede sfecl[ albl. Se imenteazd cu saregi curry, se toarndpu{in vin alb gi se mai la foc mic, timp de l0 minute. sfeclasI fiarbdacoperitd, Gustare:FAqiide fripturi recede ciprioari cu smochineqi misline Felii de pdine de mei, unt, fripturd de cdprioard, smochine proaspete, bine coapte,mdslineverzi se Felia de pdine de mei se unge,subfire,cu unt, iar deasupra fhgii de fripturd de clprioard si smochinetdiatein jumltate. i sepot servim[sline verzi. Cini: Supi de hasmafuchicu pAinecu usturoi Ceapd, unt, hasmafuchi,amidon, supd miso, sare, piper de Cayenne,gdlbenu; de ou, lapte de soia, vin alb, pdine de hri;cd, usturoi o culoareardmie. Se Hrigca Se cdlegteceapain unt pdnd ce capdtd nueste, o pufin amidon,se stingecu supdmiso. defapt, apoi hasmafuchiul, adaug[ cereali, ci face SelasdsupasI deaun clocot,dupdcareseid depe foc, seacoperd parte dinfamilia gi se lasd sE steacdtevaminute pentru ca aromahasmafuchiului troscotului. pentru apoi supa cu sare qi lmportant s[ iasd pe de-a intregul. Se condimenteazd la cei cu alergie qi piper.Gdlbenugul deou seamestecd cu laptelede soia cu vinul gluten: hrigca nu pe deasupra proaspit, contine alb,seadaugd supei.Sepresard hasmafuchi gluten. poate fi mdncatiicu tocat fin. Aceastdsupd extrem de gustoasd pdineprdjitd unsdcu unt cu usturoi(sefreacduntul cu cAfivacdfei de usturoi zdrobili, se sdreazd, dupdgust).

89

Biuturi, avantajoase pentru dumneavoastri,care pot fi biute pe parcursulzilei pe toati perioadade curi
Cocteiluripline de vitamine:amestecuri din strugurigi ananas; grepfruit gi banane;dovleacqi grepfruit; morcovi si broccoli; Cabduturi extrem debogati tomate gi !elin[; castravefisi tomate; spanacsi sfecld roqie; in vitamine, (schinduf,TrigoneIIa fo enum-gr aecum) qi ardei gras. mo^lotru sucul dedovleac de laptede soiacu adaus de sucde fructesau este recomandat In plus,cocteiluri cucildurdlegume(fructelesi legumele prevrzutein tabelele respective la persoanelor cu rubrica ,,avantajos". grupa sanguind 0. Pentru potolireasetei:apdcuratd(apdde izvor, apdminerald), ceaide ment5. Estepermissi ceaiulverde,cu misurd,precum,la fel, tot cu mdsurd, si bereasi vinul.

Grupa sanguinn A - recomandiri de meniupentru o siptim0ni

Ziua l-a Mic dejun:cafea, ou, miisli cu iaurt si mere
Ou, iaurt, mdr ovdzintegral,praf de anasonsau scortisoard Oul sefierbemoale.Iaurtulseamestecd cu mdrulras si ovdzul integral,sepune,dupdgust,prafde anason sauscortisoard. Prinz: Ciorbi de peqte Dovleac,gulie, morcov,ceapd,usturoi,nap,fasole verde(sau alte legume si verdeturi,infunclie depreferinte,dar numaidin rubricile ,,avantajos"sau ,,neutrtt"), ulei de mdsline,supd ' miso, fileuri de pe;te (biban de rdu sau cod)foaie de dafin, rozmarin, tofu (brdnzdde soia sau brdnzd de vaci din soia), suc de ldmdie Legumele, tocatemdrunt,se cdlescin pufin ulei de mdsline, dupdcaresestingcu supdconcentratd de miso. Se lasdsd fiarbd, la foc domol. Se adaugdbucd{ile de pes,te,foile de dafin, rozmarinul.Cdndpestele a frert,se amestecd in sup6qi tofu, se mai adaugd putin rozmarinsi sucde ldmAie. 90

Gustare: Pfline cu castraveti si hrean, suc de morcovi Pdine Essener (pdine din seminle de grdu germinate), hrean ras, castravete, creson (urda vacii) tocat mdrunt, suc de morcovi, pdtrunjel feliile Pdineatip Essenerse unge cu hrean,deasuprase aseazd pestecare se presari cresonul.Se adaugdsi in sucul bcastravete hmorcovi pufin hrean ras, se presardcu pItrunjel. Cina: Orez cu lapte cu fructe uscate Orez cu lapte, vanilie, suc de ldmdie, caise si prune uscate orezul cu lapte cu lapte de soia aromat cu putind Se pregdteste anilie.Se fierbe apa cu melas[ qi cdtevapic[turi de suc de lSmAie, n adaugdfructele uscate,se ia de pe foc si se lasd fructele sd se phidrateze in sirop. Se servescapoi impreund cu orezul cu lapte.

Ziua a 2-a pflinecu jeleu de Mic dejun: Ceai de menti, sucde ananas, soc jeleu Pdine de mei, Ricotta (brdnzdproasp.dtd italieneascd), de soc,seminte defloarea soarelui pe deasupra, Se unge pdineade mei cu Ricotta,se adaugd, pleude soc,pestecaresepresar[seminte de floareasoarelui. Prilnz: Piept de curcan cu praz praz, pastd de susan Piept de curcan,sare, ulei de mdsline, (Tahini) pieptulde curcan, Sesdreaz[ seungecu ulei de mdsline, dupd care se dd la grill. Prazul, t[iat rondele, se.cdlegte in putin ulei, apoise condimenteazd cu pastade susan. Gustare:Biscuifi,din fiinl integrali de oviz cu lapte cu gem de mure Laptede soia,marmeladd de mure,biscuilidinfdind integrald de ovdz Laptelede soiaseamestecd binecu gemde mure,iar aldturise minAncf, biscuitidin fbin[ integral[de ovdz. 9l

Cini: Somonfiert pe listari de luceriri Somon, ldstari de lucernd, ulei de mdsline, suc de ldmdie, mu;tar, mdrati sare,zahdr peste ldstarii de lucerni. Se face o Somonul fiert se aqeazd mdrar,saregi zahdrcare marinatl din ulei, sucde limdie, mu$tar, peste. setoarndpeste Ziua a 3-a Mic dejun: Ceaiverde,pAinecu unt de arahidecu salati de fructe Pdine Essener (pdine din grdu germinat), unt de arahide, prune, saucelputin ,,neutre"(deexemplu fructe ,,avantajoase" cire;e, caise),sirop de arlari arahide Pdineade tip Essener se unge cu unt de arahide.Fructelese gi se presard cu taie bucdfele mici, se stropesc cu sirop de ar,tar arahide tocate. Prinz: Copan de pui cu salati greceasciootsatsiki" Copandepui, sare,usturoi,ardei, verdeturiproaspete:mdrar, pdtrunjel, arpagic, castravete, iaurt pe ambelepdr{i, se stropeqte cu Copanulde pui se sdreaz6, ulei, se presarl cu usturoi zdrobit, dupd care se introducela grill-ul cuptorului. Usturoiul, ardeiul, verdefurile tocate, se ras gi cu iaurt. amestecd cu castravetele Gustare:Fructe cu inghe{ati de iaurt Agar-agar-uleste unprodus , ldmdie, zahdt agar-agaringhelatdcu iaurt. Diferitesoiuri debace, vegetit d'in alle gi brune ro$ii sau Bacele sefierb cu ldmdie,zahfrqi,in loc degelatind , ct agar-agar. aceleagi are ^ I impreund cu inghefati cu iaurt. lasd riceascd. servesc Se sd se Se proprietliiciii
gelatina.

Cini: Topinamburcu broccoli proaspete Tbpinamburi supdde miso,ulei de mdsline,verde,turi (pdtrunjel, mdrar, hasmaluchi, arpagic), broccoli, seminlede dovleac Topinamburul se taie in felii, qi se pune la fiert in supdmiso pdndce devine,,aldente".Sescurge, dupi caresecilegtein pufin presard apoi cu verdeturiletocatefin si cu ulei de mdsline.Se semintele de dovleac. 92

a 4-t
Mic dejun: ApI cu sucde l6mAie,ceaiverde,omleti cu tofu qilistari de lucerni Tofu(brdnzdde soia sau brdnzdde vaci din soia), ou, ulei de mdsline,ldstari de lucernd, Tamari(sosde soia) gol. Se amestecd Apa cu suculde ldmiie se bea pe stomacul I bntut cu tofu gi se face o omlet[. Se aseaz[ peste omletd totul cu pufin sosTamari. ii de lucerndgi se stropegte Prdnzz$tiuci cu sosde mirar qi plstArnac Felii de stiucd, sare, ceapd,ulei de mdsline,vin alb, suc de Pistrafibrinza ldmdie,mdra4 mu;tar, Tofu(brdnzddesoia sau brdnzdde vaci proaspiti de in soia in apd, din soia),pdstdrnac frigider, ugor,dupdcareseprljesc,impreund acoperiti. sesdreazd Feliilede peqte cu vin alb, se adaugl suc de Schimbafizilnic in dlei. Se stinge peqtele ceapa, se apa. cu tofu 9i amestecul si mugtarul m6rarul rdie.Se amestecl aldfuri, mdrar, iar cu sosulde se serveqte lzegtepufin. Peqtele felii prdjite de pistArnac. garniturl, se servesc Gustare: Iaurt cu afine sirop de arlar Iaurt, afine (potfi ;i congelate), dacdestecazul)qi iaurtul cu afinele(decongelate, Seamestecd eventual,cu sirop de a4ar. indulcegte, Soba Cini: Supi de dovleaccu macaroane Dovleac,ulei de mdsline,supd miso, tofu (brdnzdde soia sau brdnzdde vacddin soia),suc de ldmdie,nuc;oard,macaroane de hripcd),seminlede dovleac Soba(macaroane dupdcaresec[le;te in ulei de Setaiein fhqiipulpade dovleac, miso,tofu gi suculde l[mdie supa dovleacului misline.Seadaugd supacu nucgoari. totul in piwe. Secondimenteazd sisetransformd gi foc domol. Se la pun fierb in supd se Sobase Macaroanele de dovleac. presard supacu seminfe Ziua a 5- a Mic dejun: Cafea,suc de felini qi morcovi, miisli cu fructe proaspete Hrigcd, mei, orz, alune, seminle de dovleac, ananas, tofu (brdnzdde soia sau brdnzdde vaci din soia), melasd 93
Oalternativi excelenti a fructelor proaspete sunt fructele congelate.

se lasdsI se inmoaiein apd (cu o zi inaintede a fi Cerealele apoi preparate se pun in ap6 gi se {in la frigider). Se amestecd gi tofu se de dovleac,ananasul, cerealele cu alunele,semin{ele mtisli-ul cu melas6. indulcegte
Hrisca se preteazi foarte gipentru bine prepararea gia crochetelor clititelor.

Prinzz Budinci de hriqci cu salati qi smochine Hri;cd, supd miso, verdeluri proaspete (pdtrunjel, arpagic, salatd verde, busuioc),ceapd,usturoi,mozzarella, hasmatuchi, proaspete(mdrunlite),ulei de mdsline smochine de hrigcd in supamiso,dupi carese lasdsdse Sefierb boabele apoi hrisca cu verdefuriletocatemdrunt, cu umfle. Se amestecd usfuroiul,se presardcu bucdfelede mozzarellagi se dd la ceapa, de brdnzd cuptor.Se lasdbudincasd se coaci pdn[ ce bucdfelele si se stropeste verdeseamestecd cu smochinele se topesc. Salata cu pufin ulei de m[sline.

Gustare: Biscuifi din fiini de porumb cu compot de pere Pere,suc de ldmdie,vin alb, ghimbiacui;oare,zahdr biscuili din /dind deporumb cu suc de de coajd,se stropesc Buclfelele de pere,curdfate ldmdie, dupd care se fierb, pentru scurt timp, in ap5 cu vin, ghimbia cuigoareqi zahdr.Compotul se servegteimpreund cu biscuili fbcufidin fdini de porumb. Cini: Supi de linte cu kefir qi piine integrali de orez Ceapd,usturoi,ulei de mdsline,suc de ldmdie,fdind de alac, linte ro;ie sau verde,sare,foi de dafin, mdghiran,pdtrunjel, kefir sosde soia,pdine integraldde orez Se cdlescin ulei ceapagi usturoiultocatemirunt. Se adaugd sucul de l5mdie diluat cu apd ;i fdina de alac. Se lasd sI se pufin. Se adaugdlintea frart6,verdeturilegi mirodeniile ingroaqe se lasd totul si dea cdtevaclocote.Se ia supa de pe foc, se si de orez. cu pdineintegrald toaml kefirul gi sosulsoia.Seserveqte Ziua a 6-a Mic dejun: Ceai de roinifi, suc de grepfruit, cornflakescu lapte de soiaqi cireqe de munte) laptede soia,cire;e (saucoacdze Cornflakes, dupi carese adaugd Se toarnl laptede soiapestecornflakes, cireselecirora le-a fost scossdmburele. sau coacdzele de munte. 94

z: Tofu picant qi aromat

Tofu (brdnzd de soia sau brdnzd de vaci din soia), ulei de mdsline, usturoi, suc de ldmdie, mdghiran sdlbatic, sare, ceapd,castravete, ridichi de lund, busuioc

Seface o marinatddin ulei, cd{eide usturoi,suc de limdie qi iran, in care se punetofu. Se lasdbrdnzade soia la marinat de 2 ore dupi care se scoateqi se prajegtepdni ce devine intr-un castronlegumeletiiate qi se toarndpeste ie. Se aseazil Tofu pr[jit se fdrdmifeazi cu sare. marinata. Secondimenteazd presard toful cu busuiocverde,tocat mdrunt. legume,se Gustare:Suc de prune, vafe de orez cu marmeladi de caise de caise Vafe de orez,marmeladd de caise. Vafelede orez seung cu marmeladd Cini: fenne.u "ru-ntdu ulei de mdsline,arahidesdrate,supdmiso, Rdddcindde Telind, nuc;oard,suc de ldmdie (cu capac) in ulei. Seadaugd inbbugit Feliilede felindsecdlesc i arahidele, supamiso si frunzdde felin[ tocati inirunt. Se fiarbd mocnit pdndce seinmoaie.Secondimenteazd sd telina sucde ldmdiesi nucsoar[. Ziua a 7-L Micldejun: Cafea,suc de struguri, terci de oviz cu stafide gi selninfede pin Fulgi de ovdz,lapte de soia, stafide,semintedepin Se fierb fulgii de ovdzin laptelede soia,se lasdapoi la ricit, caresepresarlcu stafidesi seminfe de pin. dupd Prinz: Carne de pui qi orez cu caise Carne de pui, ulei de mdsline, ceapd, caise uscate, sare, pdtrunjel stafide,qrez,mentd, scorti;oard, Se prdjestecarneade pui in ulei, dupi care se adaugdceapa qi stafide,se lasdtotul tocatd, caiseleinmuiate,sare,scor.tiqoard sdfiarbd,la foc domol, aproximativ30 de minute.Orezul,fiert in prealabil, setoarndpeste carnea de pui gi semai lasdtotul pe foc pdndce atdtcamea cdt si orezulsuntbine pdtrunse. mic, cu capac, gi cu mentd pltrunjel. Seorneazi mdncarea 95

Gustare:felii de ananascoapte Ananas,miere, frunze de migdal, ulei de rapild, kefir se dupd care acestea Se picurd miere pestefeliile de ananas, infdqoarlin frunzede migdal si se prdjescin ulei de rapili. Se servesc cu pufin kefir picuratpe deasupra. Cini: Chiftelufe de legumecu tofu qi arpagic Morcovi, gulii, sfecld rosie, brdnzd nu foarte sdratd, mustar dulce, arpagic, supd miso, ou, nucgoard,ulei de in sau de rapild, tofu (brdnzddin soia sau de vaci din soia) mic[. Se adaugdbrdnza Legumelefierte se rad pe rdzdtoarea tocatfin, pufindsupdmiso, un ou qi un arpagicul rasd,muqtarul, totul bine dupd care, ludnd cu praf de nucgoari.Se amestecd cu prdjesc in ulei chiftelufe.Se servesc se lingura din amestec, cu arpagic. tofu amestecat BIuturi, avantajoase pentru dumneavoastri, care pot fi biute pe parcursul zilei pe toati perioada de curi Ap[ curat[ (apd de izvor, apd minerald),ceai verde, ceai de de vitamine micege,rece,ceaide soc.Apoi, cocteilurisdndtoase qi qi grepfruit l6mdie;morcovi qi clpguni struguri; din: ananas, broccoli;pltrunjel gi 1elin6. vinul roqusi vinul albsuntpermise. nafural[si,cumdsur[, Cafeaua

Grupa sanguiniB - recomandiri de meniupentru o siptimflni

Ziua a l-a Mic dejun: Ceai verdel api minerali, miisli de oviz cu struguri qi kiwi mieresaumelasd Fulgi de ovdz,struguri,kiwi, iaurt (gras/slab), fulgii de ovdz cu strugurii,feliile de kiwi si cu Se amestecd cu melasd saumiere. iaurtul.Seindulceste Prilnz: Bucifele de carne de miel cu orez gulii, ceapd, usturoi,iaurt, suc Pulpdde miel,ulei de mdsline, de ldmdie,sare,mentdverde,orez 96

prdjesc in ulei incinsbucdfelele de carnede miel. Sescoate Se din tigaie. Se taie mdruntgulia, ceapasi usturoiulsi se se iescsi ele in ulei. Sepun bucifelelede carnepestelegume, iaurtul si se lasdtotul sd mijotezepdnl ce atdt legumele suntmoi. Secondimenteazd cu saresi sucde l6m6re si carnea
omeazd cu frunzulite de ment[. Aldturi de aceastdmdncare.

garnituri,sepoateservlorez.
Gustare: Shake din lapte smffntflnit cu banane Lapte smdntdnit, felii de banand, suc de enanas, nectar de piersici, pulin suc de ldmdie Se mixeazd toate ingredientele. Cini: Salati de crudititi cu maionezi Cicoare, mere, struguri, maionezd,iaurt, ldmdie, mupta4 miere intr-un castron se pun foile de cicoare (nu qi miezul amar),

ile de mir si strugurii. Maionezase amestecd cu iaurt, pu{in gi l6mdie, mustar de miere. Se toarnd marinata lele te cruditdti. Ziaa a 2-a Mic dejun: Ceai de lemn dulce, suc de portocalesi oui ochiuri Oud, unt, pdinefdrd gluten,sare,pdtrunjel se ungecu unt, se aseazd Se pr[jesc oudlein unt incins.Pdinea cdteun ou,se sdreazdsi sepresard cupdtrunjel verdetocat. Prinz: Cod in sosde tarhon cu salati verde Tarhon,ulei de mdsline, felii de cod, ardei gras, sqre, suc de ldmdie, iaurt, salatd verde Tarhonulse toac[ fin, se amestecd cu ulei de m[sline qi se ung feliile de cod.Selas[ pestele cuacest amestec sdstea astfelcdteva orela frigider.Ardeiul tliat in fhqii,saucubulefe, in ulei, secdlegte feliile de cod,se sdreazd, seadaugd sepicur[ pufin sucde ldmdieqi se lasdapoi sd fiarbdpe foc mic. Se'adaug6, linguri cu lingurd, preparlrii peqtelui, iaurtul.Pe tot parcursul acesta va fi tot timpul udatcu sos.Cdndpestele estegata,sescoate, iar sosulsemai lasd pe foc sd se mai ingroase. pe farfuriepegtele, Se aseaz[ se toarnd deasupra sosul,sepresarltotul cu tarhontocatfoartefin. Al[turi se serveste salativerde(sepoate servisi salatd de andive) 97

Gustare:Salati de pipidie Frunzeproaspete depdpddie,otet de vin, ulei de in, sare,piper de Cayenne Frunzele de pdpddie, bine spdlate, serup mdrunt,dupdcarese fdcut din ulei, ofet, saresi piper de toarndpesteele un dressing Cayenne. Cini: Tocinifi de ardei Ceapd,ulei de mdsline,ardeigras rosu,galben,verde,usturoi, Ricotta, sare, piper de Cayenne,boia de ardei, otet de vin, pdtrunjel Ceapa se cilegte in ulei, se adaugdffuiile de ardei gras gi cu usturoiul zdrobit. Se lasd sd se inmoaie. Se condimenteazd pufin ofetqi seomeazd mentionate, cu p[trunjel. ricotta,mirodeniile Ziua a 3-a Mic dejun: Ceai negru, suc de struguri, terci de mei cu coacize de munte Mei, suc de ldmdie,miere,coacdze de munte Se fierbe meiul in ap6,dupdcarese lasd,aproximativ30 de minute,sdseumfle. Seadaugd, dupdgust,sucde limdie si miere. cu coacdze Se orneazd de munte. Prinzz Iepure de casi cu varzi de Bruxellessi batate
Atentie la sare!in Yarzade Bruxelles bucdtilede sefierbein supl de miso.Peste miso, careeste, presar[ gi piper de dupd carese came de iepure se sare Cayenne, de fapt,o pasti fermentati din prdjesc in ulei incins.Seadaugd cdrniiceapa si usturoiultocat.Se fasole de soia(gi stinge cu vin alb. Se serveqte varzdde Bruxelles si batate cu cdteodati si a Totul presdrat, din belsug, cu hasmatuchi. incdunuisoi'de coapte. cereali) este confinuti o cantiGustare: inghefati de iaurt cu ciocolati fierbinte tateapreciabili ' Ciocolatd,iaurt, inghe[atdde iaurt de sare.

rasdsetopeqte, dupdcareseamestec[ cu pufin iaurt. Ciocolata Setoarndpeste inghetat[. Cini: Supi-cremi de pistriv de lac Morcovi, telind,praz, unt, sare,piper, suc de ldmdie,fdind de ovdz,vin alb,foi de dafin, mdrar,pdstrdv de lac, kefir ndsturel 98

cu sare, Se irtcing, usor, legumelein unt. Se condimenteazd pufindfEindde ovdz,se stinge si suc de l[mdie. Sepresard foi de dafin 9i mdrar. vin alb. Se toarn[ apoi api gi se adaugd s-auinmuiat.Pdstrdvul, lasl totul sdfiarbapdndcdndlegumele minute,in supd. in buc6{i,sepunela fiert,pentrudoarcdteva transforml totul in piure si se adaug[ kefirul. Se orneazdcu Ziua a 4-a Mic dejun: Cafea, suc de ananas,pAine firi gluten cu brinzil de capri Pdinefdrd gluten, brdnzdde caprd, chimion cu chimion. pe pdine,sepresard brdnza Seaqeazd Prfinz: Cambut cu legume ardeigras,mazdre dovlecei, Ceapd, fileuri de find, supdmiso, mdrar mu;tar, piper de Cayenne, sare, ldmdie, suc de cambut, kefir, unt,pdstdrnac Legumele tdiate se fierb in pufini supi miso. Cambutul se qi sucde l[mdie, dupl carese piperde Cayennne cu sare, pestelegume. Selasdsdsepdtrundi.Inaintede a fi servit,
pestepeste se toarnd o marinatd fdcutd din mustar, mlrar $i kefir, piper9i sare.Ca garniturd se pot servi felii de pistimac prdjite.

Gustare:Vafe de orez cu dulceafi de pere qi prune Prune,pere, miere,agar-agar,vafede orez Fructele,t[iate mdrunt,se fierb !n api cu miere.Agar-agar-ul sedizolvl in pufin sirop (din cel in carefierb fructele,aromatcu fructelor carefierb. Vafelese sucde tdmdie)dupdcarese adaugd de prunes,ipere. ungcu dulceafa Cini: Salati cu brAnzi si verdefuri Salatd verde, castravetg,ceapd verde, capcavalEmmental, proaspete verde,turi kefit olet, sare,zahdr,piper de Cayenne, (pdtrunjel,arpagic, hasmaluchi) ceapa9i cu castravetele, Se amestecisalata,ruptd buc6{ele, din ftcut un dressing deasupra toarnl tocate. Se hasmatuchiul si verdeturi. piperde Cayenne kefir, sare,zahdr, 99

Ziua a 5-a Mic dejun: ceaide menti, api minerali, pffine,Ricotta cu ceapi Pdine Essener (pdine din grdu germinat), sare, Ricotta proaspdtd),ceapdverde (brdnzditalieneascd cu Ricotta,pufin sdrat[qi sepresard seungecu brAnzd Pdinea verdetocatdfin. ceapd Prinz: Ciuperci Shiitake cu salati de ardei qi brAnzi de oi Ciuperci Shiitake, unt, usturoi, sare, piper ro;u, pdtrunjel, ardei gras, ceapd,ulei de in, olet de mere sau vin, arpagic, brdnzdde oi piciorusulciupercii,iar pdldriilese taie in jumdtate. Se scoate Se prljesc in unt. Se adaugdusturoiul zdrobit, sare, piper si cu Seamestecd verdetocat.Setaiefdsii,ardeiisi ceapa. pdtrunjel qi piper rondelede arpagic. fbcutl din ulei, o{et,sare, o marinatd de oi' telemea cubulefedebrdnzd deasupra Sepresard Gustare:Terci ile alac cu caise sirop de arlar Alac, lapte, caiseLtscate, Sefierbealaculin lapte,dupdcareselasi sdseumfle. Caisele cu terciulde alac.Se in piure.Seamestecd inmuiatesetransform[ cu sirop de ar{ar. indulceste
Listarii de Cini: Supi-cremi de {elini cu listari de lucerni lucerni sunt detrelind, supdmiso,iaurt, hrean,olet,ldstari de lucernd Rdddcind bogafi in vitamine, iaurtul.Setransformd miso.Seadaugd substante Telinasefierbein supd cu hreanras si otet. Se omeazd enteazd mineralb,totul in piure. Se condim oligoelemente, cu ldstaride lucernd. iarproteinele confinute reprezinti Ziua a 6-a 30%.

Mic dejun: Ceai de miceqe,suc de felini, pfline integrali de orez, hrinzil proaspiti de stAni cu verdefuri Pdine integrald de orez,brdnzdproaspdtdde stdnd, verdeturi (pdtrunj el, arpagic,hasmaluchi) proaspete 100

proaspf,t[de stdndse apeaz[pe felia de pdine 9i se Brdnza tocatem[runt' proaspete cu verdeturile ;sard Prinzz Cotlet de miel cu tocinifl de vinete piper de Cayenne' sare' usturoi' uleidemdsline, gras,vinete, Ardei 'rui zahdr cirnbru' de miel,kefit mdrar aim*aie, cotlete fudeiiqivinetelet[iatemSruntsec[lescinuleiincins.Se cratita qi se las[ s[ mijotezt' P: lued usturoiul, se acoperd suc de l[miie' zahdr pip.. de Cayenne, ;;-;il;*, uqorin uleiul in careau fost nrajilg :",t]",t:l:1: ;;1;;*s; de miel cotletele deasupia pe o raifurielegumele, ;.:";;;;a cald5' ele setoarndmarinata peste Gustare:Biuturi din iaurt qi banane de iaurt' vanilie' Idmdie fnghetatd laptedegresat, Banand,
lapte de-gresat' Se prepar[, cu mixerul, o bduturd din banand' de l[mAie' suc de piclturi rhetatdde iaurt, vanilie .sicAteva

in ulei demiel seprdjes-c cotleiele ;; ;;;;; ;;t;; ie.n'ai.. kefir' inte.Se scotsi sefin la cald'Sefaceo marinatd-din. qi sare'

Cini: Salati roqiede hering tn olet' Hering sdrat, sfecld ro;ie, cartofi, castraveli murali iaurt maionezd, roqie(care Setaie,in buc6{ipotrivite,heringii,cartofiisi sfecla cu murati. Se amesteca qi castravetii *lori in prealabil^fierte) rosiaticl. o culoare salatacap6t6 iaurt panece'toat6 *iii"resi Ziua z 7-a verdefuri' Mic dejun: Ceai verde, suc de grepfruit' ou cu pAinede alac sare' Oud, iaurt, apd minerald,pdtruniel' ulei de mdsline' : painede alac verdeturi Se amestecioudle cu putin iaurt, ap6 minerali 9i ou. Se de amestecul toirna mdrunt.Se incingeut.i..rtEi se tocate de pdine cu jumdri de ou. Se servesc p6ndce se ob"1in amestecd alac.

r0l

Prinz: Chiftelufe de legume Broccoli, morcovi, oud, pdtrunjel, pesmet de pdine de mei, sare,piper de Cayenne,nuc$oard,unt Se face un amestec din legumele fierte si mirunfite, oud, pdtrunjel verde tocat si pesmetul de pAine de mei. Se s[reazd, se pipereaz[ si se condimenteazd cu nucqoar[, dupd gust. Se formeazddin amestecchiftelute care se prljesc in unt incins. Gustare: Pfline din fiini de orez cu compot de bace

Bace de sezon (sau congelate),miere, anason,pdine dinfdind de orez Amestecul de bace se incdlzeste pufin, se adaugd miere si anason.Se servestecu pdine din fbind de orez. Cini: Salati cu pistii de mazire foarte fini Pdstdi de mazdrefoarte find, mazdre verde extrafind, supd miso, ceapd verde, mdrar, alac, o[et, suc de ldmdie, mu;tar, ulei de in, kefir piper de Cayenne,sare Plst[ile si mazdrease fierb in pu{ini supdmiso. Se scurg. Se adaugdceapa tdiatd rondele, mdrarul si alacul. Apoi se face un dressingdin otet, suc de l6mdie,m[rar, ulei de in, putin kefir, sare si piper, care se toarndpeste salatd.

pentrudumneavoastri, care Biuturi avantajoase pot fi biute pe parcursulzilei pe toati perioadade curi:
si papaya;grepfruit qi Cocteiluri pline de vitamine din : ananas qi varzd albd, mere si ananas, de munte, struguri banand;coacdze morcovi; carote $i broccoli, varzd albd gi telind; castravetesi pdtrunjel; spanacSi sfecld roqie,molotru qi ardei. In plus, bduturi ca: iaurt cu kiwi, lapte smAntdnitcu bananesau papaya. Ce vd poate stinge setea: ap[ curatd (apI de izvor, apd mineralI), ceai verde. Permise,dar cu mlsuri, vI mai sunt: cafeauanaturald,ceaiul negru, berea,vinul rosu si cel alb. Testati blutura fortifiantl a medicului D'Adamo: amesteca{i I lingurd de ulei de in s,io lingurd de granulat de lecitina in 180240 ml de suc de fructe.

102

rupa sanguinn AB - propuneride meniu pentru o siptimflni

Ziua a l-a Mic dejun: Cafea,suc de caise,omleti cu telemeade oaie Oud,lapte degresat, sare, ulei de mdsline,telemea de oaie
Sebat oudle cu pufin lapte degresatgi sare.Se prdjesteomleta ulei foarte incins, apoi se presardcu telemearasd de oaie gi se

za.
PrAnz: Spati de miel cu piure de ananas Cimbrisor,rozmarin, mdghiran,ghimbir salvie, tamari (sosde soia), spatd de miel, supd miso, ananas, mu,star,amidon, fasole uriasd, lapte degresat,pdtrunjel verdeturile tocatefin cu pu[in sos de soia (tamari) Se amestecd se unge cu acest amesteccarnea de miel. Se pune carnea la

pu{indsupl miso. Din incins in prealabiladdugdndu-se in cdndcarnea semai umecteazd cu sosulde friptur5.Dupd friptura s-a pdtruns,se scoate din cuptorsi se ,,imbracd"cu de ananas in cares-aincorporat si pufin muqtar. Sosulde fripturd se leagdcu amidon.Fasolea uriasdse fierbe,acoperit, in lapte degresat. Se serveste spatade miel cu fasolefiartd al6turi, totulpreslratdin belsugcu pdtrunjel verdetocatmdrunt. Gustare:Salati de meresi ciresecu cremi de coacize Cire;e (pot -fi si congelate),mere,smdntdni, marmeladdde coacdze, suc de ldmdie Seamestecd ciresele, fdr[ sdmburi, cu bucdfele de mdr.Seincorporeazd marmelada piclde coacdze in smdntdnd, se pun cdteva peste turi de sucde l6mdie. Cremade smintdndsetoami fructe. Cini: Orez silbatic cu felini gi arahide. proaspete (pdtrunjel, lelind, arahide,ulei de arahide,verdeturi ndsturel sau hasmaluchi) Bucltile de felind se cdlesc, impreun[ cu arahidele, in ulei de arahide. Orezul, fiert in prealabil, seamestecd tocate cu verdefurile mirunt si seadaugi{elinei.Selasi sdmijoteze, pdndce cu capac, toateingredientele mdncdriis-aupdtruns cu toatearomele. 103

Ziua a 2-a Mic dejun: Ceai de sunitoare, suc de grepfruit, orez cu lapte cu cirese Orez cu lapte, lapte degresat, sare, zahdr praf de vanilie, cirese (pot fi ;i congelate),fulgi de migdale Se fierbe, al dente, orezul in apd dupd care se pune in laptele cald si se las[ sd se umfle. se condimenteazd, apoi cu un praf de sare, zahdr si praf de vanilie. Se servestecu compot de cirese pestecare s-au presdratfulgi de migdale. Prhnz: Gulas de pestecu broccoli Macrou, crap, biban rogu, sare, boia de ardei, suc de ldmdie, verdeturi proaspete (pdtrunjel, mdrar, hasmatuchi), ceapd, usturoi, ulei de mdsline, tomate,broccoli Se taie fileurile de pestein bucitele potrivite, apoi se presard cu sare,boia de ardei si se picurd putin suc de l6mdie. se lasi pestele si stea astfel cAteva minute bune pentru a-si putea lua sarea si sucul de lSmdie necesare.Se cdlesc in ulei de mf,sline incins verdeturile tocate mdrunt, ceapasi usturoiul tocate qi ele. se adaugdapoi acestora tomatelemdruntitefrn gi buc[(ile de peste. Se acoperl cratita si se lasd gulasul sd mijoteze pdnd ce pestele este gata. Se serveqte impreund cu buchetelede broccoli fierte. Gustare: Mozzarella cu tomate Mozzarella, tomate,sare, busuioc, ulei de mdsline Pe o farfurie intinsd se aranjeazdalternativ felii de mozzarella qi felii de tomate. Se dd un praf de sare.Frunzulitele de busuioc se presarl pestebrAnzbsi tomate, se stropestetotul cu putin ulei de mdsline. Cini: Salati de linte cu listari de lucerni Linte, supd miso, ceapd, usturoi, vin ro;u, zahdf ldstari de lucernd Lintea se fierbe, al dente in supd miso, dupi care se scurge si se amestecdcu ceapd tocatd, usturoi zdrobit, putin vin rogu, un praf de zahdrsi, dacd este cazul se mai adaugdsi pu{ini supd in carea fiert lintea. Se lasdtotul sd se p[trundd bine. Se servestecu ldstari de lucernd aldturi.

r04

Ziua a 3-a Mic dejun: Cafea,suc de carote,pAinedin fiini de soia cu marmeladi Pdinedinfdind de soia, brdnzdproaspdtdde stdnd (cap,urdd, de oi sau de vacd),marmeladdde agri;e, arahide telemea pe felia de pdine,iar deasupra sepunepufini Brdnzase ageazd cdteva arahide. d de agrisegi sepresard
Prf,nz: Tocinifi din carne de iepure de casi cu fasole verde Carne de iepure de cqsd, ulei de mdsline, rozmarin proaspdt, foi de dafin, tamari, vin alb, tomate, carote, praz, supd miso, smdntdnd (sau brdnzd de vaci din soia), pdtrunjel, fasole verde, ceapd, cimbru Tamari-uleste aproape un condiment universal in a ciruicompozifie Se cdleste in ulei de m[sline incins carneade iepure de cas6,se intri api,sare de cu tamari,apoi se mare verdefuriletocatefin, se condimenteazd 9ifasole cu pufin vin alb. Se adaugdtocdnilei de iepure tomatele sora

feliile de caroteqi bucdlilede praz. Se iite gi tocatecubule{e, deasupra cdrnii gi a legumelorsupdmiso pAndce acestea t bine acoperite de lichid. Tocinifa sedI apoi la cuptorgi selasi pdnd ce atdt carneacit gi legumelesunt pitrunse bine. Se scoate gi se presari cu smdntdna hcenip din cuptor,se toami deasupra verdese fierbe impreuni cu p[trunjelverdetocat mdrunt.Fasolea gi cu cimbrul. Se serve;teca garnitur[ aldturide tocdnitd. ceapa Gustare: Pere cu cremi de ciocolati de iaurt,pere,fulgt de migdale inghelatd scorlipoard, Ciocolatd, in pufindapdcaldi. Se adaug[un praf de ciocolata Se topegte cu iaurt qi se Ciocolatatopiti setoarndpesteinghefata scodiqoard. se curdt[,se taiein sferturipestecare bine totul. Perele amesteci cu fulgi de migdale. apoisetoarnl cremade ciocolat[.seorneazd Cini: Vinete gratinatb Wnete,sare, fdind de ovdz, ulei de mdsline, ca;caval tip depin tomate, seminte Emmental, se taie felii gi se slreazl ugor.Se dau apoi Vinetelecurdfate pd4i, in ulei prin fdina de ovLz,dupdcarese prljesc, pe ambele se rade, de misline incins. Se a$eaz[intr-o temind.Ca$cavalul 105

tocatefin si cu pufin ulei de misline cu tomatele apoi seamestecd peste vinete.Sedd la cuptor,iar amestec dupdcaresetoarndacest de pin. cu seminfe c6ndestegata,sepresard Ziua a 4-t
Amarantul este Mic dejun: Ceai verde, api cu suc de limAie, miisli cu qi smochine unsoidecereali ananas provenind din (mei,ovdz,amarant, saualte soiuri de cereale), America Fulgi de cereale cu sulf, iaurt, sirop de proaspete, netratate smochine Confine ananas, Centrald. m a i m u l t d arlar, nuci tocate proteini vegetali fulgii de cereale cu fructeletdiatemdrunt si cu decalitate Se amestecd superioard decAt iaurtul.Sepoateindulci miisli-ul cu siropde ar{ar.Se presaricu grdul.nuci tocate.

Prinzz Carne de curcan cu cremi de verdefuri Tofu (brdnzd de soia sau brdnzd de vaci din soia), Jdind integrald, ulei de mdsline,ardei gras, usturoi, tomate,supd miso, smdntdnd,pdtrunjel, arpagic, tamari (sos de soia), carne de curcan qi se presard cu pufind fdind. Se Tofu, scurs,se taie cubulefe apoiardeiulgrastiiat frqii, pr[jeqtein ulei de mdsline. Seadaugd tocatefin si pufini supdmiso. Se lasd usturoiultocat,tomatele apoi cu verdefuri totul sdfiarbi la foc moderat.Secondimenteazd pe farfurie qi tamari. Se aqeazd proaspete tocatefin, smdntdnd peste caresetoarndsosul. carnea, Gustare:Vafe de orez cu compot de cirese vafede orez cuipoare, Cire;e,vin ro;u, zahdr batondescory$oard, pufin vin rogu, apd, fdrds6mburi, Sefaceun compotdin cirege, gi cuiqoare, care apoi se serveqte zahdr,batonulde scorlisoard rece,cu vafe de orez. Cini: Supi de melci cu toastcu brAnzi Ceapd,carote,ulei de mdsline,melci depodgorie (congelapi), supd miso, fdind integrald, iaurt, usturoi, pdtrunjel, toast, Emmental capcaval gi carotele tocate. Seadaugd in ulei de mdslineceapa Secdlesc melcii. Se stingetotul cu pufindsupi miso, dupdcarese lasdsd apoi se adaug[ deacdteva clocote.Sepresar[cu fdind integrald, 106

bine carotele. cald[. Selasl supasdfiarbdpdn[ ce seinmoaie iaurtul cu usturoiulzdrobit si cu pdtrunjelultocat amestecd rasgi se t. Feliile de toastsepresard cu ca$caval Emmental pentrucdtevaminute la cuptor.Se servesc al5turi de supd. Ziua a 5-a Mic dejun: Ceai de miceqe,suc de papaya,pAinedin orez integral cu brAnzi de vaci qi piure de migdale Piure de migdale,tofu (brdnzdde soia sau brdnzdde vaci din soia),pdine integrald de orez Se amesteclpiureul de migdalecu tofu si se ungecu aceastd
felia de pAine integrali de orez. Prinzz Biban rosu cu castravefi in sos de mirar Ceapd, usturoi, ulei de mdsline, fileuri de biban rogu, snre, ldmdie, castraveti,tamari (sosde soia), smdntdnd,mu;tar: mdrar

Se cdlescin ulei de mdslineincins ceapasi usturoiul tocate t. Seadaugd bucifile depegte, datein prealabilcu un praf de qi feliile llmiie curdfate de coaji. Se toamdpe deasupra de , pegte qi bucdlilede se lasdtotul sd fiarb[ la foc c6t si acopere dupd care se Se cdlescin ulei bucdtile de castravete amestecd cu un sos frcut din tamari, smintdnI, mugtarsi mlrar pestele tocat foartefin. Seservegte aldturide castravefii cu sos. Gustare:Clitite cu prune Oud, fdind integrald, sare, lapte degresat,prune, ulei de zahdr scortisoard mdsline, Se amestecd oudle, fdina, sareaqi laptelecu prunelet[iate cldtitdin ulei r' bucltelecdt mai mici, dupdcareseprdjeqte aceast[ incins.Sepresard cldtitacu zahdr si scortisoard Cini: Salati de conopidi cu nuci Conopidd, supdmiso,tofu (brdnzddin soia sau brdnzdde vaci din soia),pdtrunjel,ulei de in, hrean,sucde ldmdie,nuci tocate Buchetelele de conopidl se frerb,al dente,in supl miso. se tofu cu p[trunjel verdetocat,ulei de in, hreanras gi suc amestecd de ldmAie.Se toarndmarinatapesteconopidafiartd si se lasd pu{insd sepitrundd.Se orneazicu nuci tocate. t07

Ziua a 6-a Mic dejun: Cafea, suc de struguri, piine din seminte incoltite cu castravefiqi brAnzi de caprl (dinseminle germinate Painedetip Essener decereale), castravete, branzdde caprd, arpagic pe pdine,altemativ, felii de castravete si de brdnzi Se aqeazd tocatmdrunt. de capr[. Sepresaricu arpagic PrAnz:Supi de legumecu alac mdr alac, tomate, Ceapd,ulei de mdsline,praz, castravete, tamari (sosde soia),pdtrunjel ceapain ulei, se adaugd legumelesi mdrul tdiate Se cdleste cubule(e. Sestinglegumele cu apI si seadaugd alaculgatapreparat (poate fi cumpdrat din magazinele specializate in hrandnahristd). Se lasdsupasi frarbdla foc moderat. Se adaugd apoi tomatele tdiatein sferturiqi se lasdsd mai deatotul un clocot. Se condiverdetocatmdrunt. menteazd cu tamarisi seorneazd cu pdtrunjel Gustare: Kefir cu fructe Kiwi, caise,kefir (saubrdnzdde vaci din soia), orez expandat Se taie mdrunt fructele curltate de kiwi, precum si caisele uscate si rehidratate. fructelecu kefirul (saubrdnza Se amestecd de vaci din soia).Sepresaricu orezexpandat. Cina: Salati cu ananas si ton Orez integral, ton (conservd), mazdre verde (congelatd), ananas, suc de ldmdie,sare,zahdr hasmatuchi Se amestecd orezul fiert cu tonul, mazdrea si bucitelele de ananas. Se adaugd suc de l6mdie,sare,zahlr si se orneazd cu hasmatuchi, 'Ziua a 7-a Mic dejun: Ceaiverde,sucde pitrunjel, piine din germeni de grffu incolfifi cu marmeladi de prune Marmeladdde prune, pdine din germeni de grdu tncoltiti, seminle depin Seungepiinea cu marmeladd, iar deasupra sepresard seminte de pin. 108

Prinzz Chiftelufe din fulgi de oviz cu brAnzi de vaci cu verdefuri Fulgi de ovdz,ceapd,arpagic,alge,oud,fdind de ovdz,ulei de mdsline
cu ceapatocatd,arpagicul Fulgii de ovdz inmuiati se amestecd algele si oudle bltute. Din acest amestec se fac cdteva

iftelute,carese dauprin fbindde ovdz,dupdcarese prdjesc in i de mdslineincins.Aldturi de chiftelufe se serveste brinzd de i amestecatd cu verdeturi tocate mdrunt. Gustare:Cocteilpicant de legume pdtrunjel, grepfruit, apd minerald, Carote, castraveti,Telind, sare Setaiemdrunttoateingredientele cocteilului, dup[ caresedau lamixer. Cini: Tofu copt cu mlsline verzi Tofu(brdnzd de soiasaubrdnzdde vacddin soia), sos de soia, usturoi,fulgi de migdale,ulei de mdsline,mdslineverzi feliile de tofu cu sosde soia.Oul se amestecd Se stropesc cu usturoiulzdrobit. Se dd tofu prin amestecul de ou qi usturoi,se treceprin fulgii de migdale,dupd care se prdjestein ulei de mdsline incins.Se serveste cu misline verzi.

pentru dumneavoastri, care Biuturi avantajoase pot fi biute pe parcursul zilei pe toati perioadade curi
Cocteiluri pline de vitamine din: ananasqi kiwi; agrise si struguri;grepfruitsi cirese; meregi sfecl[ rogie;carotegi cartofi pdtrunjel qi dulci (batate); varzdalbI, spanac si castraveti; felind, qi cocteiluricu sucuri carote; tomateqi usturoi.Pot fi consumate de legumesaude fructecombinate cu laptedegresat saulaptede soia (de exempluzmeurdproasp[ti, sau zmeurdcongelatd cu lapteqi miere). Pentrua vd stingesetea, befi apdcuratl (apdminerald, apdde izvor) cu l5miie, chiarsi inaintede micul dejun,pe stomacul gol. Vd mai sunt permise,dar cu mdsurd,cafeaua nafurald,berea, vinul rosusi vinul alb.

r09

care au Cflnd stafi la masl cu persoane decfltdumneavoastri alte grupe sanguine

Dac[, impreunb cu dumneavoastrd, iau masa mai multe persoane gurmande care au grupe sanguine diferite de a sd gdti{i pentru fiecare un alt dumneavoastr[,nu trebuie,neapdrat, fel de mdncare.Dieta grupelor de sdngeesteatdt de variatS,incAt sd i se poatd oferi fiecdruia exact ceeace-i prieste fdrda face nici un rabat in ceeace priveste gustul mdncdrii. Calea cea mai usoarf,:Alcdtuiti astfel meniurile, incit fiecare comeseansi-si aleagi gamitura care-i este cea mai indicatd. Un exemplu: l Somon indbupit,salatd verde cu carne de curcan si smochine, paine din boabe de grdu germinate, cartoJi dulci (batate), (nerecomandate insd persoanelor cu grupd sanguind A), persoanelor cu grupa sanguind A topinambur (nerecomandat ananas. ,siAB), suc de Cu un altfel de meniu toatd lumea va putea mdnca pe sdturate. Persoanelecu grupa sanguini A nu vor mdnca batate (cartofi dulci), in schimb vor mdnca topinambur. O cale alternativd: Puteti varia incd din faza de pregdtire ingredientelefelului de mAncaredebazd., finAnd seamade ceeace este avantajos pentru fiecare grupd sanguind in parte. Un exemplu: Ananas ;i pere cu telind Se amestecdbucdtelele de ananassi cele de pere cu tije de telinl tdiate mdrunt si ceap[ verde tocatd. Pentru persoanelecu grupa sanguin[ 0 si pentru cele cu grupa sanguind A, preg[titi cu pentru aceastd salatdun dressingcu tofu, iar pentru persoanele cruditdtile cu iaurt. grupe sanguindB sauAB, amestecati Recomandare:pentru pregdtirea fiecdrei mese alegeti, in principal, numai alimente trecute la rubrica ,,avantajos" si' completafi meniul, numai dacd este absolutdnevoie, cu alimente trecutein tabelein dreptul rubricii ,,neutre".Iatd cAtevaexemple: 0 + A Biban-costrd; de rdu, salatd romand, seminte de dovleac, suc de prune, ceai din scoarld de ulm. 0 + B Vanat ( cerb sau cdprioard), pdstdrnac, pdtruniel, suc de ananas,ceai de mentd.

lr0

+ AB Batal, cartofi dulci (batate),fasole Pinto, curry,smochine,

de cires, e, ceai de mdce;e. + B Pdstrdv de rdu, carote, vafe de orez, coacdzede munte, suc ananas, ceai de ginseng. * B Somon, melci de podgorie,.fasole soia, ldstari de alfalfa, it, ceai de musetel. * AB lepure de casd, sfecld ro;ie, vinete, struguri, suc de varzd, i de lemn dulce,

+ A + B + AB Cod,broccoli, pdine tip Essener, ghimbir prune,

minerald.

Pentrua putea realizacombinatiicdt mai diversesi absolutin itele admise consultali tabelulde la pagina78179 careeste,de un compendiu al alimentelor favorabile tuturor tipurilor de ,
pe de sAnge.

Recomandare: La alc[tuirea unui meniu pentm persoane cu sanguine diferite,celmai important lucruesteacela de a evita acelealimente trecute in dreptulrubricii ,,deevitat" indiferent lace tip grupdsanguind s-arreferi. Binein{eles cI nu veti puteasi ici nu esterecomandabil, sdurmaflo astfelde dieti compusldoar
dinalimente,,avantajoase" o perioaddfoartemarede timp pentrucd astfelv-ati priva de o multime de alimente care, intr-o misurd sau alta, au totusi imporlanta lor intr-o alimentatie echilibrati. Este important sd nu cddeti in extreme.Observati cu atentie ce alimente puteti consuma frrI riscuri {indnd seamade gnrpa dumneavoastrd sanguind qi, in mdsura posibilului, evitati-le pe cele nocive

dumneavoastrd. des,por.tiimici, pentruca tot $i, nu uitati, mdncafi timpul organismul dumneavoastrd sdfie hr[nit asacum secuvine.

ill

Dlnaceasti colecSe: hHTEtE

DE SAI{ATATE CU PIANTE
SANATATECU.

DIETA
GRUPELOR SANGUINE Noua si senzationala sanguine! dieti d grupelbr
O descoperiregtiinfifici revolutionari:' Structuranoastrasanguinadecide felul in care alimentele sunt preluate giprelucrate de organisnrulnostru. Lucrarei explica felul in care funcfioneazA aceasti dieta.

MAR IA

DISIIoNARLJL
GHID PRACNC

PI.ANTELOR MEDICINAI"E
PENTRU CULTIVAREA SI UTILI?INEA PTANTETOR MEDICNAII SI AROMATTCE

o Grupasanguind decide
O Caleasinitoasd spre
Almdq GRADY

ideala

o Un sistemimunitar O Tot timpul in

diferitelorgqpr Potrivit particularitafilor '" nutrilionigtiirecomanda: " sanguine, CilrryasanguitriO: multa carne.pege $i ;' o' legume Grqls smgdnf A: multe legume;bree"qi cereale lactate, B: produse dargi

SANATATE CU

MIJLOACE

HTPERTENSTUNEA ARTERIALA GnryasaryuinfAB: toatealimentele,

HRANA ESTE CEL iIN BIJN iIEDICAilENT

totuqi mai pufina carnein,schffii pe$te. Meniuri pe

MACIA BUNICII

LEACURI

Hipocrat

o Siculclul

rsBN973-9398-21-9