Sunteți pe pagina 1din 3

FISA

EXPRESIONISM
Expresionismul este o forma de manifestare a modernismului in arta si in literatura germana, reprezentand un curent al avangardei ( o miscare moderna) europene in literatura cu tensiunea spirituala. Perioada de difuzare reprezinta anii 1911-1925. Primele maniferstari si consideratii asupra esteticii expresioniste se manifesta in pictura: Van Gogh si Czanne. Expresionismul se caracterizeaza prin: - proiectarea subiectiva a receptorului in realitatea deschisa prin elanul vitalist Dionisiac, prin sondarea subconstientului, prin sentimentul de neliniste a eului liric si prin reducerea lumii inconjuratoare la esente si la tipare mitice. Expresionismul este reprezentat de George Tranckal, G. Kaicer, V. Voiculescu, G. Bacovia, Lucian Blaga. Lucian Blaga este unul dintre cei mai importanti exponenti al expresionismului romanesc. Cele mai importante volume de versuri ale sale sunt: Poemele luminii(1919), Pasii profetului(1921), In marea trecere (1924),La cumpana apelor(1933), La curtile dorului (1938), Nebanuitele trepte (1943). Cele doua creatii, poezia si filosofia se intrepatrund. Conceptia filosofica blagiana este exprimata in 5 trilogii: - trilogia cunoasterii (1943); - trilogia culturii (1944); - trilogia valorilor (1946); - trilogia cosmogonica, - trilogia pragmatica (interesul) ramase nedeterminate. Sistemul filosofic blagian se preocupa de problema cunoasterii si de filosofia culturii. Cea dintai se bazeaza pe doua concepte originale: - cunoasterea paradisiaca; - cunoasterea luciferica. Prin cunoasterea paradisiaca de tip logic se intelege ca omul vrea sa dezvaluie misterul, sa-l cunoasca si astfel sa-l reduca ca valoare. Cunoasterea luciferica, al carei adept este poetul, are ca scop nu dezlegarea misterului, ci potentierea, amplificarea sa. In studiul Geneza metaforei, Lucian Blaga identifica doua tipuri de metafore: - metafora plasticizanta; - metafora revelatorie. Metafora plasticizanta urmareste sa sporeasca expresivitatea textului, pe cand cea revelatorie cauta sa reveleze o taina, un mister. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii i nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntlnesc n calea mea n flori, n ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrum vraja neptrunsului ascuns n adncimi de ntuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii tain i-ntocmai cum cu razele ei albe luna

nu micoreaz, ci tremurtoare mrete i mai tare taina nopii, aa nbogesc i eu ntunecata zare cu largi fiori de sfnt mister i tot ce-i neneles se schimb-n nenelesuri i mai mari sub ochii meicci eu iubesc i flori i ochi i buze i morminte. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii face parte din volumul Poemele luminii din 1919 si reprezinta o arta poetica moderna deoarece exprima rolul creatiei in conceptia poetului si viziunea sa despre lume. Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine ale Universului: cunoasterea lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire (comunicarea afectiva totala). Titlul este alcatuit dintr-un enunt care contine o metafora revelatorie care semnifica ideea de cunoastere luciferica Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, sugerand misterele universului. Pronumele personal eu este asezat in fruntea operei. Acesta exprima atitudinea poetului-filozof de a proteja misterele lumii. Verbul la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea poetica. De asemenea din titlu se poate identifica tipul de lirism subiectiv. Metafora revelatorie corola de minuni a lumii. Imagine a perfectiunii, a absolutului, prin ideea de cerc, de intreg, semnifica misterele universale, iar rolul poetului este adancirea tainei care tine de o vointa de mister specific blagiana. Poezia este alcatuita din doua enunturi inegale asezate pe 20 de versuri libere cu masura inegala, al caror ritm interior reda fluxul ideilor si frenezia sentimentelor. De asemenea in text se pot identifica 3 secvente. Prima secventa se deschide cu titlul , cuprinzand conceptia eului liric. Verbele la forma negativa nu strivesc, nu ucid exprima tipul de cunoastere luciferica. Poetul concepe lumea ca o corola de minuni care cuprinde tainele ce apar in calea omului. Poetul foloseste metafore pentru a sugera tainele care se ofera cunoasterii omului, flori insemnand frumosul, ochii cunoasterea poetica a lumii, buze iubirea si morminte taina ce ramane necunoscuta, inchisa pentru totdeauna. Secventa a doua prezinta o opozitie dintre lumea eului liric: eu-altii, lumina mea-lumina altora. Metafora luminii pentru opera lui Lucian Blaga sugereaza cunoasterea. Dublarea luminii este redata prin opozitie dintre metafora lumina altora (cunoasterea de tip rational) si lumina mea (cunoasterea poetica, de tip intuitiv). Verbele la timpul prezent sugruma, sporesc, nu micsoreaza, mareste cu forme afirmative si negative plaseaza eul liric intr-o relatie definita cu lumea, care sta sub semnul misterului. A treia secventa o constituie finalul poeziei. Ultimele doua versuri reprezinta un elogiu al iubirii, sentiment ocrotitor al misterului ca justificare a optiunii pentru cunoasterea luciferica si ca mod de intrare in armonie cu universul. Expresivitatea textului este data de relatii de opozitie, relatii de simetrie, tehnica ingambamentului, lirismul subiectiv, figurile de stil si imaginile artistice. Relatiile opozitie sunt date intre cunoasterea paradisiaca si cea luciferica redata de expresiile: lumina altora, sugruma (cunoasterea paradisiaca), lumina mea, nu strivesc, nu ucid, dar eu, sporesc, nu micsoreaza, mareste, imbogatesc, se schimba, iubesc. Relatiile de simetrie sunt date de repetarea metaforei plasticizante, repetarea formei pronominale eu. Lirismul subiectiv este redat de marcile lexico-gramaticale: verbe la prima persoana strivesc, intalnesc,sporesc, adjectivele posesive mea, mei, pronumele personal eu. Figurile de stil sunt: metafora revelatorie corola de minuni a lumii, metafora plasticizanta flori, ochi, buze,morminte, metafore lumina sugruma,vraja nepatrunsului

ascuns, adancimi de intuneric, sporesc a lumii taina, taina noptii. Este prezent epitetul razele albe, intunecata zare, sfant mister, largi fiori, personificarea sugruma vraja, lumina sugruma, enumeratia nu strivesc si nu ucid, si flori si ochi si buze si morminte, repetita eu, lumina, gradatia nu micsoreaza ci mareste, si tot ce-i ne-nteles/ se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari. Elementele expresioniste sunt: tehnica ingambamentului cu libertate prozodica, viziunea eului liric cu privire la tainele lumii, metafora revelatorie ce domina textul si natura decorativa redusa la simboluri Aceasta poezie Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica deoarece autorul isi exprima crezul liric, propriile convingeri despre arta literara si despre aspectele esentiale ale acesteia, viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice sunt redate propriile idei despre poezie si despre rolul poetului. Este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului esteconcentrat asupra relatiei poet-lume si poet-creatie. In concluzie, eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o arta poetica moderna si are rol de manifest literar, fiind un important exemplu al liricii expresioniste din perioada inter-belica.