Subiectul 1 - pg.

52-53 metodele identificarii criminalistice metoda principala la care se recurge in identificarea criminalistica a unei pers ,ob,fenomen este examinarea comparativa -fundamentul metodologic al identificarii=consta in selectare si comparare ii sunt proprii 2 faze:prima este determinarea grupului pers sau ob suspecte pe baza unor elemente asemanatoare,in faza a 2 este adancita examin comparativa a carac asemanatoare in scopul stabilirii coincidentei sau concordantei intre trasat reflectate in urma si cele reflectate de modelele de comparatie -efectuarea examenului comparativ =in scop selectarii ob ce urm a fi examinate comparativ se procedeaza la cercetarea separata a caracteristicilor generale si individuale oglindite in rma si apoi la cea a carac ob suspecte. examin se efect pe baza unor modele de comparatie create experimental pt obt modelelor de comparatie este necesar sa se respecte urm condit: sa se cunoasca cu exactitate persoana /ob de la care provine la obtinerea modelelor de comparatie sa se tina seama atat cat este posibil de conditiile in care s-a format urma la fata locului urma si modelul tip de comparatie sa contina suficiente elem carac de individ a fact creator folosirea de modele similare avand aceeasi provenientain mom examin comparative la stabilirea factorului creator al urm trb avute in vedere si regula conf careia pt identif crimin imp sunt determin calitative Subiectul 2 - pg. 59-65 laboratoarele criminalistice ;principalele tehn si metode de investigare metoda de examin microscopica examin optica lupa = cel mai simplu instrum optic de marit care nu trrb sa lipseasca din nicio trusa sau laborator de criminalistica. cele mai utiliz in criminalistica sunt:lupele simple formate dintr-o sg lentila convergenta si lupe compuse alc dintr-un sistem convergent de lentile puterea de marire a lupelor se masoara in dioptrii ea fiind invers proportionala cu distanta focala ;puterea de marire denumita grosisment grosismentul reprez rap dintre unghiul sub care ob se vede prin intermed instrum optic de marit si unghiul sub care se vede cu ochiul liber microscopul optic= instrum optic de cercetare microscopele se compun din 2 part princip: partea optica si partea mecanica +diverse accesorii partea optica= form dintr-un obiectiv si un ocular fiecare se defineste prin anumite caracteristici carac obiectivului sunt: grosismentul ;apertura; put de rezolut; claritatea partea mencanica = alc din tubul mecanic care sustine ocularul ,revolverul in care se monteaza obiectuivele ,un stativ si o masa cu dispozitive de deplasare grosiere ,talpa de sustinere a microscop.... sisteme de iluminare =se folosesc 3 sisteme principale : iluminarea laterala ,iluminarea prin obiectivul microscop si iluminarea prin lumina transmisa -metodele curente de cercetare in microscopie vizuarea in camp luminos a obiectivelor opace si transparente vizualiz in camp intunecat pt observarea bacteriilor vii ori celulelor ultramicroscopia prin care pot fi depistate substante in stare coloidala contrastul de faza met folos in cercet microamprentelor fara structura polarizarea met intalnita in cercet unor subst optice active care au prop sa roteasca planul de polarizare a luminii -tipuri de microscoape optice folosite in laboratoarele criminalistice stereomicroscopul =el premitand examin in relief a suprafetelor obiectivului; se compune din 2 obiective si 2 oculare microscopul comparator = alc din 2 obiective si un singur ocular impartit in 2 campuri ;este necesar ca cele 2 obiective sa aiba carac identice ; iluminarea se realiz cu surse de lumina de acelasi tip avand o iintensitatea egala microscopul de polarizare =intalnit la examinarea trasaturilor de cerneala si creion a hartiei ,fibrelor textile ;acesta contine 2 obiecticve denum polarizator si analizor in care se va atasa ob cercet alte tipuri de microscoape optice : microscoapele de crcet in radiatii invizibile ultraviolete si inflarosii; microsc pt masurarea dimensiunilor liniare sau a valorilor unghiulare ; microscoapele pt contrl regularitatii suprafetelor Microscoapele electronice

microscop elec are o construct analoga microscop optic in locul razelor de lumina folos un fascicul de electroni ;partile sale princip sunt: sursa de elec ; lentilele condensor si obiectiv si ecranul flourescent de observare microscopul optic prin transmisie permit vizualizarea structurilor interne prin intermediul electronilor transmisi prin structuri subtiri ale probelor microscop elec cu baleiaj permite obtinerea unor imagini ale topografiei precum si ale compozitiei unor probe masive care nu sunt penetrate de fasciculul lelctronic avantaje: posib investigarii unor prob masive; claritatea mare in profuinzime; gama puterii de marire foarte mare Subictul 3 - pg. 65- 68 metode de analiza spectrala la baza respectivelor met sta raportul existent intre materie si radiatie radiatiile electromag folosite cupr o gama foarte larga raportat la modul de obtinere a spectrului avem : aparate spectrale cu prisma care se bazeaza pe fenomenul de dispersie a luminii si aparate spectlrale cu retea se bazeaza pe fenomenul de disperisei de catre o retea de difractie aparatul spectral part componente: o sursa de lmina si un dispozitiv de observare sau inreg a spectrului avantajele analizelor spectrale :analiza spectrochim se carac prin preciziesensibi si rapiditate;pt efect ei nu sunt necesare cantitati mari de subst; este indeispensabila in numeroase domenii \ analiza spectrala prin emisie= se efect prin excitarea mostrei in flacara in arc electric sau scanteie destinata determinarilor calitative si cantitative determinarile calitative = pp identif uneia sau mai multor elem chimice aflate in amestec pe baza spectrelor atomice sau ionice determinarile cantitative = destinate stab concentratiei unui elem dintr-o proba in fct de intensitatea radiatiei emise de atomii lui analiza spectrala prin absorbtie= inalt grad de senisbil , consta in analiza efect produs de trecerea unui fascicul de radiatii prin mostra cercetata variante ale analizei spectrale de absorbtie spectrofotometira in radiatii inflarosii= posibil largi de investig crim folos in analiza urme- materie spectrometria de masa = met analitica moderna de analiza structurala prin aceasta met pot fi identif compusi de natura toxicologica pot fi analiz urm biologice spectroscopia de absorbtie atomica = are drept modalit esent de investig tehnica unui fascicul de o amre puritate spectrala alte metode de analiza spectrala spectroscopia in raze x folosita cu succes la identif si stud subst cristaline sau ale unor alte combinatii organice microanaliza spectrala cu excitatie laser posibil oferite de emisia de tio laser de a evapora parti de cateva zeci de microni dintr-o proba reliz o analiza spectrala de emisie Subiectul 4 - pg. 88 - 94 fotografia judiciara operativa 1.procedee de foto la fata locului 1.1 foto de orientare serveste la fixarea imaginii intregului loc al faptei intre-un ansamblu de pct de reper sau de orientare de nat sa permita identif zonei in care s-a savars infrct ori a avut loc un eveniment in ip fofo executate in locuri deschise pct de orientare pot fi asnambluri de lcadiri in caz locurilor inchise foto de orientare va surprinde exter cladirii incadrat in diverse pct de reper deter de particularit construct invecinate 1.2 foto schita= destinata redarii intregului loc al faptei cu tot ce are el mai caracterisitic 1.3 foto schita-unitara in care se reda totalit locului faptei intr-un sg cadru pp alegerea pct de statie si a obiectivului cu distanta focala convenabila foto schita panoramica varianta a foto de orientare aceasta se clasif in : foto panoramica liniara =aparatul se deplaseaza paralel cu locul faptei ; foto panoramica circulara= luare de imag prin rotirea aparatului sit intre-un pct central foto schita pe sectoare redarea pe portiuni a locului faptei in conditii similare de iluminare cu acelasi obiectiv si la aceeasi scara. foto schita incrucisata= aparatul situat sucesiv in puncte diferite sau diametral opuse

1.3 foto obiectivelor principale =fixarea imag acelor ob care sunt in leg sau caare reflecta urmele si consecintele faptei infractionale foto obiectiv princip va trb dublata de o foto care va reda pozitia acestui ob in ansamblul campului infract precum si in raport de pozitia sau destinatia fata de obiecte principale fiecare ob trb foto incat imag sa redea elem si detaliile sale carac de identif 1.4 foto de detaliu = specifice 3 faze dinamice este permisa deplasareasau modificarea pozitiei obectivelor in vederea punerii in evidenta a detaliilor carac ;foto de detaliu trb inteleas intre-un sens mai larg pentru execut unei foto de detaliu se vor alege: un obiectiv cu carac oprice ; filme cu sensibil cromatice; filtre pt punerea in evidenta a detaliilor cu o culoare apropiata ; surse de lumina artificiala pt dirijarea luminii naturale 1.5 procedee speciale de foto la fata locului includ mai multe categ de foto a. procedeele de foto a urmelor b procedee de foto a armelor foto se face dupa revelarea urmelor ; aparatul de foto se instaleaza intr-o pozitie plan paralela cu urma 1.6 foto digitala 1.7 procedee de foto a cadavrelor =cadavrele sa fie foto in pozitia si starea in care au fost gasite se va efect o foto cu aparatul dispus deasupra cadavrului mai multe foto din lateral cadavrele dezmembrate se foto fiecare parte in locul si pozitia in care se afla apoi se foto intregului corp refacut cadavrele inecatilor sunt foto o data in apa si imediat dupa scoatere cadavrele spanzurate foto din fata din spate si din lateral cadavrele carbonizate dupa foto in starea in care au fost gasite vor fi asezate pe o suprafata alba 1.8 masuratori fotografice =procedee de nat sa permita stabilirea dimensiunilor si dist diverselor obiecte aflate in campul infractional masuratoarea foto cu ajutorul riflei gradate sau foto bidimensionala face parte din met utiliz frecv in determin dimens liniare sale urm si ob rigla se aseza paralel si cat mai aproape de ob eal ava fi in acelasi plan cu suprafata masurata masurarea foto cu ajutorul benzii gradate se aplica pt determin distantei dintre obiecte , met de aplica in mom foto schita si a foto obiectelor principale banda metrica confect din material plastic lade de 10 cm si cu lung de pana la 10 cm impartita in segmente de 10 cm masurarile 3D prin folosirea unor plansete speciale prinn stereofotografie fotometria imp met de lucru in topografie preluata si adaptata necesit cercet la fata locului Subiectul 5 - pg. 98 - 102 Fotografia juridica de examinare 1. foto de examinare in radiatii vizibile foto juridica de examin un ansamblu de procedee destinate cercet in cond de laborator a mijl materiale de proba ea se clasif in : foto de examin in radiatii vizibile si foto de examin in radiatii invizibile 1.1 foto de ilustrare =scop consta in fixarea imag init a ob ce urmeaza a fi examinat a carac si dimensi sale .acest procedeu se aplica mijl mater de proba care vor suferi modif prin examinare foto de ilustrare este o foto in vederea examin dom in care se aplica foto de ilustrare cercet tehn a inscris ; cercet unor mijl mater de proba ; expertiza unor corpuri delicte pt execut foto se foloseste o masa speciala care dispune de surse de iluminare laterale precum si un dispozitiv de fixcare a paratului de foto intr-o pozitie plan paralela cu ob de foto 1.2 foto de comparare una din met cele mai imp si mai frecvent intrebunint in examin de laborator traseologie balistica jud ; 3 variante ale foto de comparare : foto de comparare prin confruntare proced se bazeaza pe confunt a 2 imag din care una un mulaj si cealalta mulajul creat impresia procedeul se aplica in ip identif pers dupa semnalmentele exter foto de comparare prin suprapunere consta in suprapunerea a 2 imag dintre care una este fixata pe un suport transparent , met utiliz in traseologie foto de comparare prin stabil continuit liniare sau prin juxtapunere seveste la stabil identi unei pers sau a unui obiect ca urmare a determin continuit elem carac reflectate in urma foto se raliz prin imbinarea unei sect din foto ce contine detaliile urmei cu o sect din foto impresiunii

1.3 foto de umbre destinata scoaterii in evidenta a carac de relief 1.4 foto de reflexe are ca destin punerea in evidenta a urmelor de suprafata greu sesizabile la o prima vedere foto urmelor puse in evidenta prin dif destralucire necesit asez ob pe un suport cu cap mobil iluminarea ob se face cu un fascicul ingust de lumina 1.4 foto separatoare de culori serv la revelarea petelor greu vizibile cu ochiul liber ; separarea se realiz cu filtre care au capacit de a neutraliz culoarea complementara lor 1.6 foto de contrast procedeul isi gaseste utilit si in imbunatatirea calitatii unor imag foto realiz cu prilej desf activ de umr penala Subiectul 6 - pg. 102 - 107 2.Fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibile 2.1 foto de examinare in radiatii ultravioloete= face parte din metodele stiin de investigare folos in laborat crimin dar si in cercet la fata locului propietatea acestor radiatii de a provoca flourescenta unor categ de elem sau subst executarea foto in radiati U.V : surse de radiatii filtre de selectare a radiatiilor de doua tipuri care permit sa treaca numai radiatia ultravioleta si filtre care opresc radiatiile uv materialele fotosensibile aparatele de foto principalelel variante ale foto in ultraviolet sunt urm: -foto in ultraviolet reflectata= implica folos unui filtru dispus in dr sursei care permite numai trecerea radiatiei ultraviolete folos in iluminare suprafetei sau ob de foto. -foto fluorescentei fixarea imag form de radiatia secundara ca urm a excitarii corpului cu radiatia uv domeniile de folosire a raiatiilor uv in criminalistica: traseologia ; balistica jud, cercet trhn a inscris; efect de foto in cadrul unor activ de u.p 2.2 foto de examin in radiatii inflarosii capacitatea de a strabate anumite corpuri se de a fi retinute de altele ; ele sunt influent de elem poluante din atmosfera excutaea foto in radiatii i.r =pp intrunirea unor conditii tehn particulare atat in sit examin si in ip efect sursele de radiatii ir =orice corp incalzit peste 0 grade filtrele de selectare a radiatiilor de tip solid lichid sau gazos rol imp in obt imag cel mai frecv sunt folos filtre solide confect din ebonita /alte mater plastice materialel fotosens trb sa fie un tip special intrucat emulsia foto sensibilizatacromatic in mod obisnuit nu este infl decat pana la lungimile de unda ale rosului vizibil aparatele foto = pot fi de tip obisnuit dar cu posibil tehn de corectie a imaginii transformatoarele electrnooptice =permit vizualiz dir a imag ir fiin cele mai folos in cercet crim domeniile de folosire a radiati ir in crimin: cercet tehn a inscris ; cercet unor valori sau opere de arta; descop urmelor suplimentare; efect unor foto judiciare cu carac operativ 2.3 foto de examin in radiatii roentgen, gamma,beta si neutronice foto de examin in radiatiiroetgen =se folosest datorita capacit ei de strabatere a corpurilor in fct de grosimea si densitatea lor utiliz ale radiat x in crimin: examinarea roentgenografica a coprului uman ; depistarea urm materiale ale tragerilor cu arme de foc ; efect de analiz spectrale ; efect de microoradografii foto in radiatii gamma =foloseste surse de radiatii sepcifice serv la cercet inter unor corpuri metalice foto in radiatii beta= procedeele de examin a cercet materialului inscrisurilor radiografia cu neutroni = procedeu radiografic destinat sa completeze gama mijl de radiografiere a int corpurilor ; neutronii pastreaza elem grele franati de corpurile bogate in hidrogen Subiectul 7 - pg. 114 - 117 Identificarea pers dupa urmele formate de corpul uman 1. not de urma a infract prin umr a infrct se intelege price modif intervenita in condit savars unei fapte penale intre fapta si reflectarea ei materiala existand un raport de cauzalitate domeniul tehn al investigat crimin carese ocupa cu cercet urm este cunoscut si sub denumirea de traseologie 2. criterii de clasificare a urmelor infractiunii

clasificarea generala a urm faptelor penale se face dupa o serie de criterii care difera in fct de factorii de diferent avute in vedere de autori in lit noastra de specialit urm sunt impartite in 2 categ urm formate prin reproducerea constructiei exter a ob si urm formate ca resturi de obiecte si de materii organice si anorganice la randul lor acestea se subdivid in fct de procesul de miscare in care sau format clasif urm dupa dif criterii are dr scop cresterea gr de precizie si claritate al formularii concluziilor cercet crimin in solut cauzelor penale 2.1factorul creator de urma =pot fi diversi, alaturat acestui factor se intalneste si o clasificare in fct de factorul primitor de urme 2.2 tipul sau natura urmei si avem: urme care reproduc forma suprafetei de contact a ob creator urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice urme sonore urme olfactive urme vizibile si urme latente macro si microurmele 2.3modul de formare a urmelor acest crit are in vedere raportul de miscare in care se afla ob creator de urma si ob primitor de urma iar pe de alta parte locul in care se fixeaza urma pe obiectul primitor urmele statice create prin atingerea , apasare lovie fara ca suprafetele de contact sa se afle in miscare urme dinamice ca rezultat al miscarii de translatie a unei suprafete peste alta urme de suprafata si avem urm de stratificare form prin depunerea unui strat de subst pe sufrafata primit a urmei si urm de destratificare prin ridicarea subst aflate initial pe suport urme de adancime specifice suporturilor sau ob primitoare de urma cu un anumit grad de plasticitate in care se imprima suprafata obiectului ce a format urma 2.4 alte crit de clasificare a urmelor : avem urme locale si cele periferice Subiectul 8 - pg. 122- 131 2.Cercetarea si interpretarea la fata locului a urmelor de maini 2.1 consideratii privind formarea urmelor de maini = operatia de fixare si ridicare a urmelor de maini de la fata locului se realiz inca de la inceput cercetarii si in fuct de modul in care sau format aceste urme urm de maini statice sau dinamice =valoarea cea mai mare pt identif pers oau urm de mani statice urm de suprafata sau de adancime in fct de plasticitatea suportului primitor de urma urm de maini vizibile sau latente intalnite de regula la urm de suprafata formate prin stratificare ,urm latente sunt de o calitate mai buna decat urmele vizibile 2.2 descoperirea urmelor de maini pt descop urm ueni infrct org de u.p va cauta sa reconstituie mintal fiecare faza a desf infrct pentru usurarea procesului de cautare a urmelor crestelor papilare se recomanda folosirea unei lanterene cu care se va ilumina oblic obiect pp a fi purtator deurma sau se poate pulveriza pe ob pp purtator de urma a unei sol pe baza de luminol 2.3 stabil vechimii urm de maini stabil vechimii se face infct de fatori variati se este uneori relativa .determin vechimii urm papilare debuteaza din mom descop lor dar ea continua pana in mom expertizei dactiloscopice stabil vechimii urm este necesara pt alegerea mijloacelor adecvate de revelare 2.4 procedee de revelare a urmelor de maini latente descop urm papilare una dintre cele mai dinamice domenii ale tehnicii criminalistice --revelarea prin metode fizice = pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatie foarte fina ,subst trb sa indeplin urm conditii: sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care sa format urma ; sa prezinte o aderenta selectiva numai la materia din urma revelarea urmelor papilare pe suprafete multicolore se realizeaza cu subst ultraviolete raspandirea ca si indreptarea pudrelor de revelare de pe obiect se fac prin intermediul unei pensule fine din par de veverita sau fibre carbon pt pudre se mai folosesc si pulverizatoare -revelarea prin met chimice se bazeaza pe reactia dintre anumite substante chimice si componentele transpiratiei revelarea cu vapori de iod reactia dintre vaporii de iod si sudoare determina o coloratie specifica avantajul consta ca poate fi reluat revelarea cu reactivi chimici propriu-zisi -revelareaurmelor de maini pe pielea umana posibila datorita unor japonezi -revelarea si ridicarea prin metode optice =cu ajutorul laserului

radiatia de tip laser este proiectata lateral oblic sub un unghide 45 grade deter aparitia unei flourescente specif anumitor subst secretate de glandele sebacee 2.5 fixarea si ridicarea urmelor de maini sub raport procedural= princip mijl de fixare al urm il reprez procesul vb sub raport tehn criminalistc fixarea pp si foto urmelor atat in cadrul ambiantei generale cat si in calitatea lor de obiecte principale foto se realiz dupa revelarea urm latente ridicarea urmelor de maini se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala fie prin efect unui mulaj transf pe pelicula adeziva= numit si folio se face dupa revelarea si foto urmelor ridicarea cu ajut mulajelor=se realiz in caz urm de adancime dupa foto prealab a lor transportarea obiectelor purtatoare de urme=impune respectarea unor cerinte de manipulare si ambalare vizand prevenirea distrugerii sau alterarii urmelor 2.6 intrepret la fata locului a urm de maini =o operat imp efect de insusi org jud interpret realiz si cu concursul crimin Subiectul 9 - pg. 136 - 139 cercetarea la fata locului a urmelor de picioare 2.1 descop urmelor de picioare =primele care se cauta descop pp cercet suprafetelor pe care este posibil sa se calce -descop urm de picioare= aceleasi ca si in cazul mainii ;o masura importanta imediat dupa descop este aceea a conservarii urmelor apoi este obligatorie maurarea urmelor 2.2 fixarea si ridicarea urmelor de picioare =in proces vb de cercet la fata locului se procedeaza la o descriere detaliata a nr si tipurilor de urme de picioare descoperite -fotograf urm de picioare =impune fix imaginii de ansamblu a gr de urme -ridicarea prin mulaj a urm formate in adancime =etapa imp a cercet care se desf imediat dupa foto si event dupa desenarea urm pe o coala de calc 2.3 particularitati in cercetarea cararii de urme =caracrea de urm constituie de asemenea ob unei cercet atente la fata locului datorita reflectarii unor caracteristici individuale ale pers ,aceste carari pot oferii indicii pertioase in leg cu pers infract elem ce carac o carare de urme : directia de miscare ; linia mersului; latimea pasului ; unghiul de mers 2.4 interpretarea lafata locului =interpret urm de picioare priveste atat urm luat izolat cat si intreaga carare de urme cararea de urme cont date refer la directia de deplasare la carac mers sau la eventualele defecte anatomice Subiectul 10 - pg. 158 - 163 2.cercetarea urmelor de sange 2.1 aspecte generale in campul infrct urm de sange se prez sub forma de picaturi ,stropi,dare si sunt consecinta unei act violente exer asupra corpului pers in fct de natura suportului acestea pot fi absorbite de suport culoarea urm de sange difera in fct de vechime , cantitate , natura suportului si factorii care act asupra lor calitatea urm de sange poate fi influent de act exercitate de om respectiv pers care cauta sa indeparteze pata prin razuire spalare 2.2 cercetarea si interpretarea la fata locului a urm de sange 2.2.1 descoperirea urmelor sangviolente = o importanta deosebita prezinta dificultate descop urmelor de sange care au suferit modificari ,cercetarea se fae in functie de loc si suport: -imbracamintea si corpul pers antrenate in infrct =o cercetare imp se impune in prezenta aut -portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii infractiunii sau in locul in care a fost descop cadavrul -instrum folosite in savars infrct -instalatiile sanitare care au putut servii la inlaturarea urmelor depistarea petelor suspecte a fi de sange se face de regula cu surse de lumina care dispun de filtre de culoare capabile sa scoata in evidenta urma 2.2.2 ridicarea urmelor de sange prezinta anumite particularitati indeosebi in cazul celor care se gasesc pe obiecte ce nu pot fi transportate .daca petele sunt uscate se pot razui impreuna cu o portiune din suport urmele dispuse pe suprafete ce nu se pot razui se solubulizeaza se se ridica pe o hartie de filtru . la ridicarea urm sangviolente trb avut in vedere ca acestea pot contine si alte categ de urme biologice ambalarea si transportarea urmelor de sange reprez un aspect care uneori este neglijat important este ca urmele pe care se gasesc petele daca sunt ude sa nu fie transportate asa mai ales in material plastic

2.2.3 interpretarea urmelor de sange la locul descop lor este o activ cu o rezonanta in calificarea unter a imprejur savars faptei 2.3 expertiza biocrimin a urm de sange =este destinata sa ofere calificari de numeroase intrebari adresate de catre org jud 2.3.1 prima categ de intrebari adresate expertului biolog se refera la intr daca urma este sau nu de sange este de nat umana sau animala 2.3.2 alte intrb vizeaza grm sanguine carora le apartine urma mai dorim sa mentionam ca este posibila de asemenea stabilirea regiunii din care provine sangelel Subiectul 11 - pg. 164- 166 cercetarea urmelor seminale 2.1 problematica generala =urm de sperma fac parte din categ acelor urme biologice intalnite in diverse imprejurari formarea urm de sperma are loc prin depunerea pe diverse suporturi a lichidului spermatic ejaculat in mom unui contact sexual ,al masturbarii sau ca o consecinta a unor tulburari neuro-psihice ;ele prezinta un contur neregulat oculoare gri albicioasa si sunt aspre la pipait 2.2 cercet la fata locului 2.2.1 cautarea urm seminale impune examin corpului victimei ;urm de sperma sunt mai repede gasite datorita flourescentei lor 2.2.2 ridicarea urm seminale =necesita precautie deosebita pt pastrarea intacta a petei pt aceasta se ridica intreg ob purtator de urme seminale transportul trebuind sa se faca in stare uscata 2.2.3 interpretarea la fata locului a urmelor seminale ofara date refer nu numai la natura ,mobilul si modul de savarsire a faptei ci si in leg cu anumite deprinderi 2.2.4 expertiza biocriminalistica a urm seminale destinata stab faptului daca urma este intr-adevar de sperma si daca aceasta este de origine umana sau animala ea serveste la determinarea carac de secretor sau nesecretor a grupei sanguine precum si a vechimii petei la o femeie in viata spermatozoizii supravietuiesc intravaginal 48h Subiectul 12 - pg. 167 - 170 elementele de investigare si identificare biocriminalistica pe baza profilului adn 1.fundamentele stiintifice= primaprezent a struct adn sa facut in 50 de watson si crick procesul de identif a unei pers incepe in mom in care aceasta lasa in scena crimei o urma biologica care contine material genetic glbulele rosii nu au adn urm biologice clasif in 3 categ: -probe cu inalt grad de precizie in identif profil adn :sanfele luchidul semina; saliva -probe cu potential in definirea profil adn :fluidul vaginal;secret nazale , parul -probe cu potential in analizele adn mitocondrial 2.particularitati ale cercetarii la fata locului cercetarea parcurge aceleasi etape tehnice tipice urmelor biologice de la descop la fixare foto, ridicare. pt fiecare proba se va folosi un tip special de recipient care sa ofere o conservare optima si un transport sigur ;petele de sange trb uscate inainte ;parul trb coloectat cu grija pt a evita ruperea tijei sau atingerea radacinii 3.efect expertizelor adn -analiza prin metoda enzimei de restrictie =este necesar o cantitate suficienta de adn ce este supusa izolarii si purificarii cu ajutorul unor detergenti si enzime cu mare specificitate ex proteina K 3 cea de-a 2 etapa o constituie decuparea adn cu ajotorul unor enzime de restricite rezult analizei il constituie vizualiz fragmentelor adn sub forma unor benzi intunecate -analiza prin metoda reactiei in lant a polimerazei = avantajul consta in sensibilitatea acesteia ,putandu-se folosi o singura data monecula de adn pt a fi amplificata Subiectul 15 - pg. 193 - 195 metode yehnici folosite in identificarea persoanelor dupa semnalmentele exterioare 3.1 portretul schitat= met menita sa inlature cel putin in parte neajunsurile deter de modul in care o pers aprecieaza sau descrie semnalmentele exter met consta in schit unui portret dupa descrierea martorului sau a victimei de catre un desenator cu calitati plastice fb 3.2 fotorobotul =met de identif cu ajutorul unui colaj foto de emel faciale preluate din foto ale semnalm unor pers dif 3.3 identi-kit-ul =la dispoz martorului /victimei este pus un album ce contine zeci de variante ale elem faciale fiecare elem facial din album este reprodus separat pe o pelicula transparenta in acest chit se mai gasesc accesorii ca mustati ochelari barbii diverse modele de palarii 3.4 mimicompozitorul si sintetizatorul fottografic

-mimicompozitorul se apropie de modelul identi-kit-ului mai perfectionata oricum ,dispoz are forma unei cutiiprevazute cu un ecran pe ecran sunt proiectate succesiv elem faciale inreg pe filme de 36 mm -sintetizatorul fotografic are la baza aceleasi princip de compunere a imaginii intr-un timp foarte sucrt se raliz un montaj cu ajut a 4 dispoz ce proiecteaza pe un ecran cate o zona a fetei procedeul se apropie de metoda fotorobotului 3.5 portretul robot computerizat are drept pct de plecare info furnizate de martor sau victima privit la elem faciale caracteristice Subiectul 16 - pg. 195 - 197 metode crimin de identif a cadavrelor necunoscute 4.1 metoda supraprotectiei proiectarea sau suprapunerea imaginiii craniului necunoscut peste imaginea foto a pers disparute careia se pp a apartine craniul pt a efect expertiz specialist trb sa dispuna de o foto realiz in conditiicat mai apropiate de foto semnalmentelor cele 2 imagini sunt suprapuse pe un ecran fotograma reprez principalul mijl de ilustrare a concluziilor expert antropolog -suprapunerea elec a imag varianta perfect a supraprotect avand la baza combinarea electronica a imag caraniului necunoscut si cele ale pers disparute dispoz se compune din 2 cam de televiziune o masa de mixare si un monitor tv rezult exam este fixat foto 4.2 reconstituirea fizonomiei dupa craniu =metoda consta in reconstit plastica si grafica a tesut moi ale capului potriv unor standarde de grosime deter stiin intreaga operat se executa pe craniul cadavrului 4.3 identificarea dupa resturile osoase = face obiectul expertizei urmelor osteopologice expertiza crimin osteologica este efect de specialistul antropolog care este in masura sa deter daca urm osteologice sunt sau nu de natura umana ;se pot obt date cu privire la varsta sex talie 4.4 identificarea dupa sistemul dentar si lucrarile stomatologice = valoroasa pt unele elem specifice de individualiz pe care le prez dantura unei pers 4.5 identificarea prin expertiza foto de portret = este recvent folosita de org jud in stail identitatii unui cadavru caruia i se poate face o foto a semnalmentelor dupa efect toaletei sale Subiectul 17 - pg. 199 - 203 caracteristicile de identificare a vocii si vorbirii sunt necesare mijloace tehn speciale de evaluare de tip sonografelor acestea permit analize complexe ale carac generale si individ fonoacustice 5-1600 hz,acesta aparate vizualizeaza carac vocii prin transcrierea lor grafica sub forma vocogramelor 2.1 carac vocii -vocea are drept carac acustice generale : configuratia de ansamblu a formanatilor transcrisi pe vocograma ;durata de pronuntare a unui cuv sau a unui gr de cuv ; intensitatea vocii -carac acustice individ sunt form dintr-un compl de frecv alc din : frecv de rezonanta a cavit aparat vocal; frecventa specifica sunetelor nazale si frecv vocii in examin frecventei vocii se are in vedere frecventa formantiala si mai ales frecv tonului fundam de buna calit 2.2 carac vorbirii=vorb se carac in general prin particularit de expres si stil specif unui anumit gr de pers .elem de nat sa permita individ vorbit se grupeaza in :particularit fonetice ;particularit fonetice straine ; defectiunile de pronuntare si particularitatile lexicale 3. expertiza criminalistica a vocii si vorbirii -stabilirea autenticitatii inreg audoi in scop deter falsurilor prin inlolc unor cuv cu altele apart aceleasi persoane dar rostite in alte imprejurari ;stabilirea autenticit este de max importanta -identif pers vorbitorului cu respect anumitor conditii de calitate privind inreg in litigiu si fireste avand la dispoz modele de comparatie -stabilirea eventualei deghizari a vocii si vorbirii deghizate sau modif incercata prin acoperirea microfonului cu o batista Subiectul 19 - pg. 265- 269 3.Urmele formate prin folosirea armelor de foc =intelegem urmele create de arma pe cartusul tras iar pe de alta parte urmele impuscaturii formate pe corpul victimei sau pe ob asupra carora si-au exer acti proiectilul 3.1 urmele formate de arma pe cartus 3.1.1 urmele de pe tub = se form in 3 etape succesive : incarcarea ,tragerea si extragerea tubului tras.;piesele principale percutorul ,peretele frontal al inchizatorului ,gheara extractoare ,pragul aruncator si peretii camere detonatoare -in mom incarcarii se formeaza urme dinamice longitudinale pe peretii laterali ai tubului prin impingerea cartusului in camera de detonare

-in momentul tragerii apar in primul rand urmele percutorului si ale peretelui frontal al inchizatorului ce se form pe fundul cartusului -in momentul extragerii tubului se imprima pe marginea anterioara a rozetei urmele ghearei extractoare iar pe fundul tubului urmele pragului aruncator urmele ment permit din prima faza a cercet de identif sa se stab tipul armei cu care sa tras 3.1.2 urmele de pe glont =au un caracter dinamic si reflecta carac construct inter a tevii ghintuite astfel la la tevile ghintuite raman pe glont stiatii sunt imprejurari in care pot aparea deformari ale glontului daca acesta are un calibru mai mare decat al armei cu care a fost tras deformari costand in alungirea sa 3.2 urmele de impuscare =urmele specif formate de proiectil urme denumite si factori primari sau urm princip ale tragerii exista si urm secundare form in tragerile la o anumita distanta 3.2.1 urmele principale =rezult act direct exercitate se intaln sub 3 forme: -urme de perforare =a ob cu o anumita grosime le sunt specifice 3 elem: orificiul de intrare ,canalul, si orificiul de iesire -pe corpul uman =orificiul de intrare se carac prin lipsa de tesut diametru fiind apropiat de cel al proiectil marginile orificiului sunt usor indreptate spre interior pe ele gasindu-se urme secundare ;orificiul de iesire nu prezinta lipsa de tesut -pe imbracaminte sau pe alte obiecte confectionate din material textil orificul de intrare este mai mic decat cel de iesire ;orificiile de iesire de pe imbracaminte prezinta deseori si rupturi -in cazul urmelor formate in obiecte lipsite de elasticitate =orificiul de intrare este mai mare decat diametrul proiectilului -urmele de patrundere =sau canalele au un orificiu de intrare si un canal infundat mai mare sau mai mic raportat la densitatea sau grosimea materialului in care a patruns glontul ;orificile de intrare al canalelor oarbe prezinta aceleasi carac ca si la urm de perforare -urmele de ricosare constau in adancituri /zgarieturi in fct de unghiul de lovire se de natura obstacolului aflat pe traiectoria glontului ;ricosarea face posibila lovirea altor persoane ori obiecte 3.2.2 urmele secundare = rezult act unor factori suplimentari ai tragerii altii decat cei specif proiectil urm secundare pot fi impart in 2 categ: -urm secund formate indif de distanta de tragere -inelul de frecare creat prin depunerea pe margina orificululi de intrare a unor particule de unsoare -inelul de metalizare constand in depuneri de particule metalice desprinse de pe suprafata proiectil -urme secundare formate la tragerile cu teava armei lipita de corp/de la mica dist -rupturile provoc de gaze la dis mai mici de 10 cm in fct de tipul armei -urmele gurii tevii se form prin lipirea acesteia de corp -arsurile provoc atat de gaze incinse cat si de la flacara de la guratevii -urm de funingine rezult din combusita incarcarii de pulbere -tatuajul consecinta patrunderii in piele a resturilor de pulbere neagra -urmele de unsoare existente pe teava armei apar sub forma de stropi depusi in jurul orificiului de intrare urmele secundare alre tragerii sunt importante pt deter dist de la care sa tras Subiectul 20 - pg. 277 - 280 3.identificarea armelor de foc dupa urmele formate pe glont si pe tubul cartusului procesul de identif consta in examinarea comparativa a gloantelor a tuburilor descop in corp victimei sau la fata locului cu gloante trase experimental cu arma gasita in campul infractional examinarea destinata identif 2 faze princip: -in prima faza sedeter gr sau categ careia ii apartine arma -in a doua faza are loc identif prin exam comparativ al carac individuale specif fiecarei tevi ghintuite si fiecarui ansamblu al mecanismelor de tragere 3.1 identificarea armei dupa urmele formate pe glont =pp in faza initiala o delimitare a cercului armelor suspecte pt aceasta se iau incalcul numarul golurilor si plinurilor ghinturilor pt obt modelelor de comparatie se efect trageri experimentale cu armele examinate tragerile se efect dupa prealabila vf astarii tehn a armei pt trageri se apeleaza la munitie cu carac asemanatoare celei descop lafata locului

tragerile se efect in dispoz speciale num captotoare de proiectile la noi acest capatator de proiectile este o cutie lunga de 3m cu o latime de 40 cm dintre tehn de exam comparativa mentionam examinarea la microscopul comparator alete procedee constau in compararea mulajelor obt de pe proiectil rezultatele sunt fixate prin foto 3.2 identificarea armelor dupa urmele lasate pe tubul cartusului se desf in aceleasi cond si faze ca si identif dupa urmele formate pe glont captarea tuburilor de comparatie se raliz mai usor prin folosirea de pilda a unor saculete mijlocul de baza in examinare il reprezinta microscopul comparator caruia i se poate adauga compararea de microfotograme executate separat pt tubul in litigiu si cel tras experimental 3.3 sisteme informatice de identificare a armelor de foc -identificarea dupa urmele formate pe gloante se realiz prin sis ibis -identificarea dupa urmele formate pe tubul cartuusului efect prin sis drug-fire Subiectul 21 - pg. 313 - 315 3.Stabilirea autenticitatii si vechimii inscrisurilor 3.1 stabilirea autenticitatii unui inscris sau a unui doc determinarea autenticit unui inscr constituie o operat efecr curent de catre org de urmarire penala de catre inst de jud de alte autorit sau reprez ai unor instit publ sau private 3.1.1 principalele elem comune in stabilirea autenticitatii unui inscris sau doc sunt urm: -indeplinirea cerintelor legale privind forma si cont actului scris -aflarea act interm de valid care in major sit este limitat la o anumita perioada -corespondenta intre infatisarea pers si foto de pe legitimatie sau inscris pe care acesta si-l atribuie precum si corespond dintre datele refer la identitatea pers -examinarea elem de proiectie sau de securitate destinate sa ateste autentiicit unui doc si sa previna falsif sau contrafacerea lui 3.1.2 principalele masuri de securitate destinate prevenirii falsificarii sau contrafacerii sunt: -securitatea hartiei realiz prin modif ale compozitiei pastei hartiei si prin filigranare masur de protect activa a hartiei inlocuiesc filigranarea -imprimarea de securitate conceputa in fct de natura imprimarii -perfectionarea elem succesori de identificare astf la doc de identif sa avut in vedere imbunatatirea modului de capsare a foto si de aplicare a stampilelor sau timbr seci in prez se recurge la sis de luminare intr-o folie de plastic 3.2 stabilirea vechimii unui inscris =stab vechimii se impune si atunci cand anumite parti din inscris saunt redactate in perioade diferite de timp contrar aparentelor folosirea term de vechime previne anumite neintelegeri din partea celor mai ptin avizati -neconcordanta =forma si continutul textului carac de fabricatie ale hartiei si cernelii sunt elem semnificative ale unui inscris asupra carora expertul trebuie sa-si concentreze atentia anacronismele pot fi sesiz inca din prima faza a examinarii din ortografia folosita de autor -vechimea unui inscris mai poate fi determinata si prin examinarea carac hartiei si a gradului ei de intrebuintare in acest sens se deter compozitia si modul de fabricare specific unei anumite perioade -in acelasi scop se procedeaza la examinarea cernelurilor ele oferind posibilitatea stabilirii vechimii inscrisului ca urmare a proceselor fizic-chimice pe care le parcurge gradul de oxidare raportat si la condit de pastrare a inscris deter modif de nuanta de culoare a cernelii -intersectarea trasaturilor de cerneala indica diferente de vechime -elem de stabilire a vechimii ofera si tipul de instrumeent scriptural folosit in redactarea inscrisului Subiectul 22 - pg. 319 - 323 2.caracteristicile de identificare a scrisului de mana prezente mai ales in : limbajul specif scriptorului; modul de amplasare a tectului; forma sau aspectul general al scrisului;particularitatile de constructie a semnelor grafice termenul de caracterisitica generala nu trb interpret in sensul ca ar avea o valoare de identificare mai redusa in comparatie cu carac specialesau particulare el definind aspectul general al unui scris

term de elem individual ar trb evitat intrucat :individual denumeste numai ceea ce este propriu unui singur individ neintalnit la altul spre deosebire de elem carac particulare luate in ansamblul lor 2.1 caracteristiceile topografice ale scrisului = acest gen de carac vizeaza modul de dispunere de amplasare a unui text pe o coala de hartie sau pe un alt suport el se afla la interferenta dintre carac de tip extragrafic si dominantele grafice si constau in: -marginea lasata de scriptor care poate fi mare ,mijlocie sau mica lasata in stanga cat si in dr txt. -marimea alineatelor la fel ca mai sus -distantele dintre randuri elem specific pt modul de spatiere a scrisului care se interfereaza cu alte carac generale ale scrierii -amplasarea diverselor mentiuni cum ar fi semnatura data indicarea pers careia i se adreseaza inscris aceste carac nu constituie o categ absoluta distincta de insusiri specifice dupa unii autori ele incluzand-se in categ carac generale 2.3 carac generale ale scrisului de mana dominantele grafice sunt constituite din acele particularitati specifice aspect general al unui scris formei acestuia pe baza lor este posib clasif cu exactitate a unui anumit tip de scris acestea sunt elem valor in descop unui fals prin imitare sau deghizare -gradul de evolutie a scrisului se numara printre cele mai imp carac dominante de individualizare intrucat i se atribuie un loc aparte de sine statator in proces de identif evolut unui scris reprez stud de la care o pers a ajuns cu deprinderea sau cu tehn de scris aprecierea se face in fct de niv de coordonare a miscarilor potriv acestor crit un scris poate avea un grad de evol inferior mediu sau superior -forma scrisului deter de gr de evolut de modul de execut a lit atat in caz scris cursive cat si in caz scris de tipar -dimensiunea scrisului poate fi amre mijlocie sau mica -inclinarea scrisului sau a literelor raport la unghi pe care il face axa longitudinala a unei lit cu linia de baza a randurilor -coeziunea sau continuitatea scrisului reprez grde legare a lit intr-un cuvant -viteza scrisului este determinata de rapiditatea grafica si apreciata dupa simplif constrct literelor dupa gr de legare a acestora -presiunea scrisului una dintre carac cele mai semnificative in scrisul unei pers ea se reflecta in grosimea trasaturilor si mai putin in gr de imprimare a acestora in msa hartiei -forma liniei de baza a randurilor socotita numai o crac generala ci si una topografica 2.4 caracteristicile particulare ale scrisului sau indicii de grafotehnica a semnelor grafice carac particulare sau speciale ale scris se constit ca un gr de elem foarte valoroase in identif ele reflectand modul in care fiecare pers sa desprins sa execute un anumit semn sau gr de semne grfice indicii de grafotehn vizeaza atat construct de ansamblu a unei lit cat si a fiecaruia din gramelele ori trasat sale . directia de miscare de executare a gramelor este si ea semnificativa in scrisul unei pers carac speciale de grafotehnica alaturi de directia miscarii se reflecta in : -modalitatea de incepere a executiei semnul grafic prin forma pozitia trasaturii sau a pct incipient -finalizarea semnului grafic prin terminatii scurte sau mari dispuse dif -legatura dintre grame -modul de executare a depasantelor -miscarile de scriere in plan vertical pot fi de flexiune si de extensiune Subiectul 23 - pg. 326 - 329 2.cercetarea prin inlaturarea de text inlaturarea sau stergerea de text reprezinta o modalitate de falsificare intalnita frecvet in practica jud penala si civila ea relizanduse pe cale mecanica sau chim fiind urmata de adaugarea altui txt -inlaturarea mecanica =efect prin razuirea txt cu o lala un ac ori un alt obiect ascutit -inlaturarea chimica prin corodarea sau spalarea cu anumite subst chim a unui txt in intregime sau numai partial avand ca rezult decolorarea -acoperirea - unui txt ori a unor semne grafice prin patyarea cu diverse substante de scriere ori de alta natura examinarea crimin a txt sterse se desf in 2 faze ceea ce pp o etapa in stabilirea loc in care a fost altereat inscris si in a 2 etapa refacerea txt inlaturtat 2.1 stabilirea locului alterarii= operat relativ usor de raliz in unele imprejur dator observ cu ochiul liber a portiunii de inscris alterat in caz simple este suficienta iluminarea doc sub un anumit unghi se procedeaza la o examin optica la stereomicroscop sub lumina incidenta fiind pusa in evidenta scamosarea hartiei

identif portiunii alterate este posib prin vaporizarea cu iod a inscris locul razuit colorandu-se in galben se mai poate apela la pudrarea hartiei cu grafit portiunea din care a fost inlaturat txt mai ales in cazurile de spalare chim poate fi depistata cu ajut radiatiilor ultraviolete 2.2 refacerea txt inlaturat =este in fct de natura materialului de scriere si de cea asuportului pe care sa scris inclusiv vechimea scrisului revelarea sau refacerea txt inlaturat este posibila prin metode fiz si met chim care pot conduce la modif infatisariii inscris refacerea txt este posibila datorita existentei in masa hartiei a unor resturi ori particule din compoz mater de scrieri si datorita urmelor de presiune create de instrum cu care sa scris -metodele fizice = de refecere atxt scris cu cerneala au la baza radiatiile vizibile atat uv cat si ir radiatiile uv deter aparit unei flourescente specif a resturilor de coloranti radiati ir patrund in masa hartiei cu exceptia locurilor in care se gasesc particulele de cerneala -met chimice = au la baza reactia dintre diversi reactivi chimici si compon cernelii sau creionului patrunse in masa hartiei care vor intra in raact cu solut de revelare metodele fizice sunt cele mai sigure refacerea txt scrisecu stiloul cu bila este posibila si prin punerea in evidenta a urmelor de presiune form in masa hartiei cu ajut foto de umbre 2.3 refacerea txt acoperite revelarea txt se poate face prin examinarea inscris prin trnsparenta intr-o lumina puternica sau foto separatoare de culori frecvent se folosesc radiatiile invizibile in special ir es mai apeleaza si la radiat roentogen cu ajut carora se realiz fotoelctronografii Subiectul 25 - pg. 329 - 330 3.cercetarea falsului prin adaugare de text aceasta categ de fals poate fi execut prin simpla modif a unei litere sau cifre dintre variantele falsif prin adaugare de txt este si aceea a transferului de litere ,cuvinte sau cifre falsul prin adugare de text se poate face atat de pers care a intocm inscris ori alta pers 3.1 cercet caracteristicilor grafice =este prima etapa incepand cu continuitatea logica a scrisurilor cu distanta dintre randuri si dintre cuv si terminanad cu carac grafice particulare elem grafice de natura sa indice falsul prin adaugare de txt se numara: -ingramadirea ori prescurt nefireasca a cuv din txt in litigiu -micsorarea distantei dintre randuri insot si de reducerea dimens literelor -modificarea sau orientarea diferita a linei de baza a randurilor raportata la randurile exter 3.2 cercetarea materialului de scriere metodele cantitative 3.3 studierea modului de intersectare a trasaturilor =depist falsului prin adaugare de txt mai poate fi posibila pe baza datelor din exam trasaturilor intersectate constatarea succes trasaturilor incepe cu investigarea optica a locului de intersectare a acestora Subiectul 26 - pg. 330 - 333 4.cercetarea falsului prin imitarea si prin deghizarea scrisului 4.1 falsul prin imitarea scrisului =printre cele intalnite mai frecvent in practica 4.1.1 falsul prin imitare libera se executa cu modelul in facata dar si dupa memorie depistarea falsului prin imitare este posib datorita mai multor indicii de plastografiere : prezenta caracteristicilor propriului scirs al plastografului ;ignorarea modului de executare si de dispunere a semnelor diacritice si de punctuatie ; depistarea unor carac de ordin particular fireste ca indicii de diferent neta sunt mai pregnanti in imitarea din memorie 4.1.2 falsul prin imitarea servila se execut prin urmarirea stricta de catre plastograf a modelului scrierii originale pe care il are in fata falsif maipoate fi realiz prin copiere directa a txt sau semnaturii depistarea falsului prin imitare servila este posibila datorita unor elem specifice : lipsa de spontaneitatein execut gramelor ; grosimea uniforma a trasaturilor ; vitezascazuta de scriere imitarea servila este precedata uneori de o executare a scris cu creionul 4.1.3 falsificarea de semnaturi =cele mai frecvente categ de fals ,indicii de falsificare a semnatu sunt aceleasi ca si la plastografierea scrisului obisnuit indeosebi in cazul imitarii servile sau copierii

la falsul prin imitare libera este posibila identif autorului al imitarea servila autorul este mai dificil de identificat pt obtinera probelor grafice trb sa se respecte cerintele ment la identif pers dupa scris 4.2 falsul prin deghizarea scrisului = deghizarea scrisuluis se intruneste frecvent in cazul scrisorilor anonime principalelel procedee de realiz a deghizarii inscris care cont si indicii ale falsului sunt :deformarea sau modif unor carac grafice generale sau particulare proprii ; scrierea cu mana stanga ; scrierea cu majuscule sau cu caracterede tipar identif pers care si-a deghizat scris este posibila datorita deprinderilor sale specifice de scriere reflectate in textul deghizat Subiectul 27 - pg. 362 - 366 Reguli tactice ale cercetarii la fata locului 1.cadrul tactic general al cercetarii la fata locului cercetarea la fata locului pp respect unor reguli tactice cu carac general aplicb in intreaga cercet astf incat se ajunge la scop propus principlaele elem tactice: -cercetarea la fata locului se efect cu max siguranta este oblig cel putin sub 2 aspecte: -prin scurgerea timp exista pericolul producerii unor modif la locul faptei si al disparitei sau degradarii urmelor -prin prezenta imediata a organ de u.p se creeaza posibil identificarii unor martori -cercet la fata locului se efect complet si detaliat cercetarea minutioasa a intreg loc al faptei -descoperirea si cercetarea riguroasa a urmelor latente a celor biologice precum si a microurmelor -clasificarea imprejurarilor negative respectiv a neconcordantei dintre starea locului faptei si fapta ori imprejurarile ca atare -cercetarea si organizarea competenta a cercetarii la fata locului =organiz si conducerea eficienta a activ echipei constit o cond esentiala -cercetarea in echipa pp o conducere unica conducerea unitara este deter de imp pe care o reprez cercet la fata locului cercetarea fara rezerve informarea permanenta a conduc cercetarii care va centraliza toate datele obt -organizarea activitat dublu aspect: -fiecare dintre mbe echipei de cercet va avea de indepl sarcini concrete si precise potriv atrib sale -organiz desf activ de investigare trb sa se faca intr-o ordine bine stabil : orient in zona in care se afla sit loc faptei; determin si examin in ansamblu a loc faptei; cautarea descop si ridicarea urmelor; fixarea rezultatelor cercet la fata loc succes acestor activ intr-un sens dinamic -luarea unor masuri de ordine la fata locului - evitarea patrunderii la locul fapteia pers neautorizate sa u neavenite =reprezent presei sau tv pot sa asiste dar in afara perimetrului scenei infract -fixarea integrala si obiectiva a rezultatelor cercetarii = fixarea integrala obiectiva a tuturor aspect care pot serv la calificarea caz este o alta cerinta de max importanta in efect unei cercet la fata locului ; consemnarile se vor limita strict la constatarile facute direct de org de urmarire penala in timp cercet ;nu este permisa consemnarea unor stari de fapt inexistente in mom cercet Subiectul 29 - pg. 387 - 390 3.Reguli tactice aplicate in dispunerea constatarilor tehn stiin si a expertizelor criminalistice eficietna constatarilor thn stiin si a expertizelor crim depinde in buna masura de modul in care org de u.p si inst de jud dispun efec acestora 3.1 oportunitatea expertizei =asig oportunitatii expertizei consti o prima cerinta ce trb avuta in vedere de catre org judiciare in functie de pribe trb sa se aprecieze daca daca si in ce masura o expertiza este utila oportunitatea expertizei se raport la mom dispunerii acesteia 3.2 stabilirea corecta a obectului expertizei =are implicatii directe asupra modului de valorificare judiciara a acestui mijloc de proba obiectul expertizei judiciare consta in lamurirea unor fapte /imprejurari de fapt ce reclama cunostinte speciale din diverse domenii organele judi au datoria sa vegheze la respectarea cerintei de limitare a ob expertizei criminalistice 3.3 formularea clara a intrebarilor adresate expertului la dispunerea expertizei criminalistice este imp sa se acorde atentia cuvenita modului de formare a intreb la care va rasp expertul

intrebarile vor trebui formulate cu lcaritate concis si precis intrebarile sa fioe formulate in masura posibilit dupa o prealabila consultare a expertului sau a unui specialist 3.4 asigurarea calitatii materialelor trimise spre expertiza =reprez premisa de baza a obt rezult scoantate prin admiterea acestui mijl de proba -prima cerinta pe care trb sa o ondepl aceste materiale este accea a cunoasterii cu certitudine a provenientei lor -a doua cerinta importanta se refera la calitatea pe are trb s-o prezinte materialele in sensul ca ele trebuie sa contina sau sa reflecte suficiente elem carac pe baza carora sa se faca identif este necesar ca urmele mijl materiale de proba sa fie insotite de impresiunile modelele de comparatie sau de obiectele pp a fi format urm la fata locului .expertul i se va mentiona carei categ ii apartine fiecare obiect si care este apartenenta sa Subiectul 31 - pg. 411 - 412 tactica ascultarii martorilor marturia sau proba testimoniala cele mai vechi mijl de probatiune si printre cele mai folosite in cadrul proces jud in general si a celui penal in special administrarea probei testimoniale constand in ascultarea pers chemate sa depuna marturie intr-un proces face parte dintre acele activ judiciare care trb respectata din prespectiva deontologica pt reliz unui act de justitie de calitate ascultarea pers in calit de martor sau in orice alta calit procesuala de catre org de u.p sau de inst de jud indif de poz acestora in procesul penal 1. reglementarea procesual penala conturarea cadrului procesual penal in care este ascult un martor se impune pt sesiz acelor elem tactice care sunt indicate de legiuit expl sau implicit in calit de martor poatefi chemata orice pers fiz in privinta dr martorilor ei sunt protejati de lege impotriva oricarei violente 2. Privire asupra valorii prebante si relativitatii declaratiilor martorilor 2.1 estimari privind forta probanta a marturiei din perspectiva psihologica proba cu martori este privita cu o doza de neincredere cancluzia potrivit careia declarat martorilor au un carac relativ a fost desprinsa atat din indelungata experienta jud dar mai ales dintr-o serie de cercet sistematice ale caroro rezult au facutt sa se afirme ca proba testimoniala este aparent fragila uneori inselatoare 2.2 principalele cauze ale relativitatii marturiei -imprefectiunea organ de simt =ale omului insotita de o serie de factori obiectivi/ subiectivi -procesele psihice distorsionate dintre care subiectivismul si selectivitatea psihica -convingerea cvasi-generala a mediilor judiciare -particularitatile psihologice org judiciar esent in luarea declarat cat si eval lor marturia reprezinta o trecere a realit prin filtrul subiectivitatii martorului dar si prin cel al org jud Subiectul 32 - pg. 412 - 416 Procesul psihologic de formare a declarat martorilor marturia din persspectiva psihologiei jud am spune ca esterezult unui proces de observ si memorare involuntara a unui fapt jurid urmat de reproducerea acestuia intr-o forma oarala sau scisa in fata org de u.p sau inst de jud procesul de cunoastere a realit depinde de capacit fiecarei pers de a receptiona inf primite de a le prelucra 1.receptia faptelor si imprejurarilor de catre martori 1.1 receptia senzoriala 1.1.1 elem care def receptia senzoriala =a unor evenimente ca prima etapa a formarii marturiei contureasa un proces psihic de cunoastere care parcurge mai multe etape -senzatia cea mai simpla fotma de reflectare senzoriala a insusirilor izolate ale ob sau pers aparit senz si ulter a percept este in fct de intensit stimulilor care act asupra analizatorilor senz nu se naste decat in mom in care stimulul atinge un parag min capabil sa privoace senzatia -perceptia este consecinta unei reflectari mai complexe care conduce la constientizare la identif obiectelor si fenomenelor aceasta face ca procesul percept sa fie def dr un act de organiz a senzatiilor limitele percept sunt deter si de calit org de receptie

1.1.2 factorii de distorsiune determinati de legalitatile generale ale senzorialitatii cu influenta directa asupra modului de receptie modul de organizare a inf la nivelul cortextului =se constituie in structuri si configuratii permitant martorului sa perceapa intregul inaintea partilor componente -constanta perceptiei= fenom care deter o anum corectare a imagini fiind procesul de aseare in pozitia normala a unei imagini -fenomenul de iluzie =care conduce la perceptii eronate prin deformarea sub a ralitatii -fenomenul de expectanta = prin care este pregatita se receptioneze anumiti stimuli filtrandu-i pe alti -efectul halo fenomen care ne determina sa extindem necritic un detaliu asupra intregului 1.2 factorii de distorsiune a receptiei senzoriale a matrorilor din perspectiva criminalistica 1.2.1 factorii de natura obiectiva deter de imprejurarile in care are loc perceptia cei mai imp fiind: -vizibilitatea= poate fi redusa de distanta de la care face preceptia de conditiile de iluminare de cond meteo de diversele obstacole -audibilitatea este influent de asemenea de distanta de condit de prorogare a sunetelor specifice fiecarui loc in parte -durate perceptiei reprez un alt fact obiectiv important de care depinde calitatea receptiei -disimularea infatisarii alt factor de natura obectiva care nu trb neglijat este deter de insasi aut infract care incearca sa se faca perceput cat mai greu in acest sens apeland ladeghizari 1.2.2 factorii de natura subiectiva reprez de totalit particularitatilor psiho-fiz si de personalit individ apt sa influent proces receptiv -calitatea organelor de simt reprez un alt factor psiho fiz esential pt o buna perceptie -personalitatea si gradul de instruire a individ joaca un rol semificativ in procesul perceptiv -varsta si inteligenta pers reprezinta alti factori subiectivi majori in perceptie -termenul si gradul de mobilitate al proceselor de gandire= sunt factori dupa care trb facuta diferenta intre un individ si altul cu privire la capacit si modul de rationa si de a distinge faptele sau date -starile de oboseala precum si reducerea capacitatii perceptive ca urmare a influentei alcoolului drogurilor -starile afective= indeosebi cele cu un anumit grad de intensitate au o influeta inhibitorie asupra procesului perceptiv determinand alterarea sau dezorganizarea acestuia -atentia =depinde direct calitatea si realismul info al perceptiei -tipul perceptiv= daca fac ment mai sus depinde direct corectitudinea perceptie trb sa avem in vedere si faptul ca receptia senzoriala mai poate fi in fct si de tipul perceptiv caruia ii apartine martorul . Subiectul 33 - pg. 420 - 422 reguli tactice aplicate in ascultarea martorilor 1.Pregatirea ascultarii martorilor ; aspecte generale pregatirea ascultarii martorilor este o regulaabsolut necesara necesar in faza de u.p si se cere respect in toate imprejurarile indif de gradul de dificultate al cauzei preghatirea audierii martorilor pp stud datelor existente la dosar 1.1 studierea dosarului cauzei =are ca scop principal stabilirea faptelor si imprejurarilor ce pot fi clarificate pe baza declaratiilor martorilor aceasta pp o aprofundare a tuturor datelor 1.2 stabilirea martorilor care pot fi audiati = se va face pe baza crit procesuale penale si criminalistice 1.2.1 in primul rand sunt identificate persoanelel care au avut posibilit sa perceapa direct faptele si imprejurarile cauzei dar si cele care detin info indirect 1.2.2 in ip in care exita un nr mare de pers detinatoare de info este posibila o selectare a martorilor pe baza calit datelor pe care le detin a pesonalit 1.2.3 clarificarea naturii relatiilor acestora cu pers implicate in savarsirea infrct fiind cunoscuta ca sentimente de genu prietenie dusmanie fata de faptuit / existaltor interese 1.3 cunoasterea personalit martorilor = pp obtinerea de date cu privirea la profilul psihologic la pregatire si ocupatie trb cunoscuta pozitia martorului fata de fapta 2.Elemente tactice aplicate in pregatirea ascultarii martorilor se va face in fct de obiectivele anchetei si activitatile destinate soluti lor 2.1 determinarea ordinii de audiere =dupa stabilirea problemelor ce se cer clarificate /verificate va fi stabilita ord de ascultare a martorilor

martorii principali vor fi ascultati inaintea martorilor indirecti ordinea de ascultare se stabileste in fct de nat relatiilor dintre martor si partile din proces ascultarea martorilor se poate face inainte sau dupa ascult invinuitului sau a pers vatam 2.2 stabilirea momentului audierii momentul ascult este ales in fct de mai multi factori de care org jud trb sa tina seama -evitarea posibilei intelegeri intre martori =pt aceasta trb ca citarea sa se faca de urgenta la ore sau zile diferite a.i sa nu existe posibil intalnirii martorilor la sediul org jud -la stabilirea momentului audierii =trb avut in vedere programul de activitate siprofesia pers care urmeaz sa fie ascultata bineinteles numai daca este posibil si fara a se submina obiectivitatea anchetei si autorit magistratului -locul de audiere =la sediul org jud nu se exclude posibil audierii la serviciu la locul savars faptei la spital la domiciliu 2.3 Pregatirea audierii necesita uneori intocmirea unui plan de ascultare pt fiecare pers in parte ,in plan vor fi incluse problem de clarificat eventulalele date din materialelel aflate la dosar intreb se vor conduce dupa princip mobilitatii si dinamismului pot fi pregatite inscrisuri foto mijl materiale de proba prezent martorului pt lamurirea unor imprejurari Subiectul 34 - pg. 422 - 425 3.Reguli si procedee tactice criminalistice aplicate in ascultarea propriu-zisa a martorilor ascultarea unui martor parcurge 3 etape : etapa identificarii martorilor ,etapa relatarii, etapa formularii de intrebari de ascultare a raspunsurilor date de martor 3.1Conduita tactica in etapa de identificare a martorului consta in intrebarea acestuia despre nume,prenume,etate,domicil si ocupatie in continuare martorul este intrb daca este sot sau ruda cu vreuna dintre parti si in ce raporturi se afla cu acesta precum si daca a suferit vre-o paguba de pe urma infractiunii inainte de ascultare martorul depune juramantul -primirea martorului intr-o maniera corecta ,=civilizata care trb sa fie prezentata inca din mom astept pana in mom audierii propriuzise -crearea unui cadru de ascultare sobru -comportarea organului judiciar intr-un mod calm incurajator 3.2 conduita tactic din momentul relatarii libere a martorului a doua etapa a audierii denumita relatare libera dupa crearea cadrului psihologic favorabil obt unor declarat martorului i se face cunoscut ob cauzei relatarea libera prezinta un anumit avantaj fata de declarat obt pe cale interogativa conduita magistratului se va ghida dupa urmatoarele regului: -ascultarea martorului cu rabdare si calm fara a fi intrerupt -evitarea orcarui gest rectie sau expresie mai ales ironica -ajutarea cu tact a martorului sa faca o relatare libera cat de cat coerenta daca nu are un nivel intelectual -daca martorul se pierde in amanunte sau se abata deliberat de la subiect relatarii org jud trb sa intervina cu suficienta fermitate -organul jud isi va nota aspectele mai ales semnificative ca si eventualele contraziceri sau neclaritati din expunere dar fara sa procedeze cu ostentatie 3.3Reguli tactice aplicate in etapa formularii de intrabari aceasta etapa este denum interogarea martorului sau relatarea ghidata 3.3.1 intrebarile sunt necesare intrucat dispozitia martorului poate contine denaturari de natura obiectiva sau subiectiva -denaturarea prin adaugare -denaturarea prin omisiune -denaturarea prin substituire -denaturarea prin transformare 3.3.2 pentur inlaturarea acestor denaturari org jud va trb sa intervina cu intrebari care se impart in mai multe categ : -intrebari de completare; intrebari de precizie ; intrebari ajutatoare; intrebari de control 3.3.3 din punct de vedere tactic criminalistic in formularea si adresarea intrb este absolut necesar sa se respecte urm reguli: -intrb trb sa fie clare precise concise si expr intr-o forma accesibila pers ascultate -intrebarile vor viza strict fapte percepte de catre martor

-intrb nu vor contine elemente de intimidare -prin modul de formulare a intrebarilor si tonul pe care sunt adresate nu trb sa se sugereze raspunsul este necesar sa insistam asupra importantei evitarii unor intrebari prin care martorul i se poate sugera raspunsul . 3.3.4 raportat la gr de sugestibilitate intrb ar putea fi : -intrb determinative eschise lipsite de elem sugestibile -intrb incomplete sau complte dijunctive inchisecare contelem sugestive -intrb implicative cu un grad mare de sugestibilitate 3.3.5 ascultarea raspunsurilor la intrebari =pp oblig respectarea unei conduite tactice specif importanta ei fiind confirmata de practica regulile tactice specifice ascultarii raspunsurilor sunt: -ascultarea cu toata atentia si seriozitatea -la sesiz unor contradictii org jud nu trb sa ractioneze imediat -urmarirea cu atentie dar fara ostentatie a modului in care react martorul la intrebari Subiectul 36 - pg. 464 - 468 Tactica ascultarii invinuitiului sau inculpatului declarat invinuitului reprez un mijl imp de proba care serveste la aflarea adevarului declarat inv sau inculpat sunt o expresie a dr la aparare 1.2 Cadrul general al reglement procesual penale -aplicarea regulilor tactice criminalistice de ascultare a invinuitilor sau a inculpatilor nu poate fi facuta decat in stricta conformitate cu preved legale -insusi codul de p.p contine reguli cu carac tactic refer la modul de ascultare -potriv rol activ al org de u.p acestea au oblig sa stranga probelel necesare aflarii adevar -inv si inculpatul are dr nu oblig sa dea declaratie si sa-si doved nevinovatia 2.Prticularitati ale psihologiei invinuitului /inculpatului 2.1Consideratii generale = inv este pers stabil deseori dintr-un cerc de suspecti fata de care se efect u.p cat timp nu a fost pusa in kisc u.p impotriva sa u.p pp un contact direct nemijlocit intre stat si infractor fata de ob sau stabilirea exist sau inexist rap jurid penal subst acest raport conduce la confruntarea intre autorit legala si pers respectiva confruntare se desf pe teren psihologic a castiga acest duel inseamna stapanirea de catre magistr a nor cunostinte de psihologie judiciara aflata la baza aplicarii regulilor tactice criminalistice specif ascult inv sau inculp 2.2 particularit psihologice ale proces formarii si redarii declarat inv /inculp mecanismele psihologice ale faptuit trb raportate la 3 etape : 1. se contureaza latura sub a infrct prin mecanisme psihilogice specifice conceperii infractionale si rzolutiei infractionale 2. are loc desf activ infrct in 3 faze succesive: faza act pregatitoare,actelor de execut, urmarilor 3. postinfractionala isi fce aparitia procesele psihice deter de teama raspunderii penale 2.3psihologia inv/inculp din perioada postinfract dupa savars unu act ilicit se poate instala la major infrct o stare de tensiune psihica momentele genereaza neliniste siguranta org jud nu trb sa uite ca aceiasi fact obiectivi si sube=iectivi care influent perceptia unui martor pot infl si procesul de perceptie al inv sau al inculp 2.4 psihologia inv/inculpat in mom interogat 2.4.1 depistarea prezentei starii de emotie =care poate dezvalui dezacordul dintre cele afirmate si celel petrecute in relit dintre aevar si minciuna tens psihica a inv /inculpat este de regula mai mare decat a celorlalte pers este imp de stiut ca starilo emotionale de tens psihica le sunt specifice o serie de manifestari viscerale si somatice cele mi imp fiind: -accelerarea si dereglarea ritmului respiratiei paralel cu dereglarea emisiei vocale ,scaderea salivatiei -cresterea presiunii sanguine si accelerarea batailor inimii -contraactarea muscilor scheletici manifestata prin crispare sau prin blocarea funct motorii -schimbareamimicii si pantomimicii pe fond de agitatie transpusa frecvent in miscari si gesturi -modificare timpului de reactie sau de latenta carac prin intarz rasp la intrb ce contin cuv critice 2.4.2 incercarile de simulare sau disimulare =contureaza a 2 gr imp de probleme psihologice

dintre modurile de simulare ori disumulare transpuse si sub forma verbala resp minciuna inv /inculp apeleaza la urm: refuzul de a vb sau de a recun faptele; invocare imposibil de a-si aduce aminte; prezent de alibiuri deseori in fata org de u.p dar mai ales a inst inculp isi retrag declarat facute anterior modurile de manifestare ment pot fi uneori realmente sincere si justificare Subiectul 37 - pg. 468 - 470 3.Consideratii asupra trasturilor de personalitate a magist sau a celui care efect ancheta penala un bun magistrat at trb sa aiba intelepciunea lui Solomon logica lui Aristotel rebdarea lui Hristos rigurozitatea stiintifica a lui Pasteur si inventivitatea lui Edison anchetatorul trb sa aibe puterea sa recunoasca si sa-si conroleze anumite trasaturi ale personalit da natura sa se repercuteze negativ asupra cercet efectul Galatea este consecinta increderii in sine efectul Pygmalion este si consecinta echilibrului intre pretentiile pe care le avem de la altii si pe care altii le au de la noi -este importanta capacitatea de evitare a deformarii profesionale care poate conduce la exagerari in interpret declarat si a atidut unor pers de buna credinta -controlarea sentimentelor de simpatie sau antipatie fata de inv sau inculp -apelarea la elem de permisivitate prin care se intelege accept unui individ de a fi stud psihologic de catre interlocut sau org jud poate influent permisivitatea inv transparenta sa cel care conduce ascultarea trb sa se lase cat mai putin sdutiat de invinuit Subiectul 38 - pg. 470 - 473 Reguli si procedee aplicate in ascultarea inv sau a inculpat 1.pregatirea ascultarii se impune o organizare riguroasa a acestei activ care se paropie de pregatirea ascult martorului 1.1 Studierea materialelor sau datelor existente in cauza stud mater cauzei pp cunoasterea datelor efer la modul si imprejurar in care sa savars fapta la procedeele existente in acel moent la dosar la participanti .Studierea se efect cu maxima urgenta si operativitate 1.2 cunoasterea personalitatii invinuitului sau inculpatului =aceasta cerinta are o incidenta directa ,imediata asupra stabilirii tacticii de ascultare principalele elem de natura sa conduca la definirea personalit unui individ mentionam: 1.2.1 trasaturile psihice ale personalit caracterul= defineste manifestarile de conduita cu semnificatei morala pozitiva sau negativa temperamentul= trasatura ce determina diferentiera psihica a indivizilor in fct de capacit energetica si dinamica a comportam aptitudinile =unele sens general altele special 1.2.2 factorii care au influentat sau conditionat evolutia somato-psihica si sociala a invinuit sau inculpat mediul familiat sau social in care a evoluat si sa format cercul de prieteni in general sis si natura realt sociale nivelul de inteligenta eventualele precedente penale toate aceste date pot fi obt din stud materialului cauzei 1.3 organizarea modului de desf a scultarii modul de interogare se circumscrie planului general de u.p ,organizarea ascultarii presupune: -stabilirea cu precizie a problemelor care urmeaza a fi clarificate cu ocazia ascultatii -pregatirea materualului prbator care urm a fi folosit in timp ascultarii -determ ordinii in care se va face ascultarea -stabilirea modalitatii de citare astfel concepute incat sa evite contactul cu diverse pers interesate in cauza pericolul ingreunarii anchetei prin contactul intre inv sau intre acestia si martori este cu atat mai mare in cazul in care ei se afla in stare de liberate 1.4 planificarea scultarii -finalizarea pregatirii scultinv /inculpat se va materializa intr-un plan de ascultare intocmit pt fiecare invinuit sau inculpat in parte pt elaborarea planului se va tine seama de orice situatie care se poate ivi in timpul ascultarii

Subiectul 39 - pg. 473 - 479 2.Cadrul tactic al ascultarii propri-zise a inv / inculpat ascult inv in 3 etape principale urmate de consemnarea declaratiilor -creare unei atmosfere favorabile ascultarii si stabilirii contact psihologic cu suspectul devenit inv sau inculpat reprez o regula generala ce se aplica de la inceput ,ascult trb sa se desf in prezenta aparatorului intr-un cadru sobru -adoptarea de catre magistr sau politist a unei atitud demne in raport de autorit pe care o reprez ,org jud va impune ascultatii o atmosfera de calmsi seriozitate lipsita de aroganta -crearea unei atmosfere propice confesiunii marturisirii din chiar mom primului contact cu cel anchetat trb evitat comportam arogant ironic infatuant 2.1 verificarea identitatii invinuit/inculpat indentif consta in intrb acestuia cu privire la nume prenume porecla data si locul nasterii num si prenum parintilor cetat studii sit militara loc de munca pt stabilirea contactului psihologicsipt cunoasterea amanunt a personalit inv/inculpat pot fi puse intrb altece decat cele cara intereseaz fapta dupa vf identitatii si introd in atmosfera celui ascultat i se aduce la cunostinta fapta care form ob cauzei 2.2 modalitatile tactice de ascultare in faza relat libere dupa ce se aduce la cunostinta ob cauzei si al ascultarii inv/inculp va fi last sa faca o relatare libera cerandu-i-se sa dea o declarat scrisa pers cu priv la inv ce i se aduce 2.2.1 modalit de audiere se raport la art 41 c.p.p -fiecare inv/inculp este ascultat searat -inv sau inculp trb lasat sa declare liber tot ce stie in cauza el nu fa vi intrerupt pana la terminarea realatarii -ascultarea nu poate incepe cu citatea sau reamintirea unor eventuale declaratii date anterior -inv sau inculpat nu poate prezenta ori citi o declarat scrisa mai inainte dar se poate serv de insemnari asupra unor amanunte -nu se va admite folosirea de iolente 2.2.2 conduita org jud =pe timpul relatarii are o semnif tactica pt acesta: -va fi impusa o atmosfera de calm si rabdare -va fi urmarit cu atentie in permanenta -va fi evitate pe intraga duarata ascultarii expresiile ,gesturile de suparare de nemultumire 2.2.3 avantajele notabile ale ralataarii libere=ele se materializeaza in: -posibil cunoasterii sau vf cu exactitate a modului in care sa savars infrct si amodului acesteia -obt de date despre fapte si imprejurarile cauzei -posibil stud si cunoasterii invinuitului sau a inculpat inca din faza relatarii libere inv poate fi conditionat sa faca declaratii sincere fiind lasat liber sa relateze inv/inculp ne poate transmite info pe cale nonverbala 2.3 Tactica ascultarii in faza adresarii de intrebari formularea intrb reorez uktma etapa activa a audierii aceasta fiind socotita mom cel mai incordat al ascultarii inv /inculpat 2.3.1 tactica formularii de intrebari =este in fct de declarat facute anterior de inv /inculpat cu privire la invinuirea adusa fata de pozitia adopt de inv /inculpat intr formul de catre org de u.p vor viza obiective specifice pt formularea intrb vor fi avute in vedere atat problemele a caror rezolvare era prevazuta in planul initial de ascultare cat si aspectele noi 2.3.2 clasificarea intrebarilor =se poate face dupa mai multe criterii -un prim criteriu este def de carac lor general -un alt crit de clasif vizeaza si specificul problem urmarite prin ascultarea invinuitilor sau inculpat intrb pot fi cu carac general ;intrb problema ;intr de detaliu acestea vor fi formulate intr-un mod clar precis si concis 2.3.3 Modalitatile tactice de adresare a intrebarilor =se raporteaza la pozitia inv /inculpat fata de invinuirea adusa -in ip recunoasterii a unor declaratii sincere si complete nu se pun probleme tactice deosebite -in caz refuzului de a face declaratii al declarat incomplete sau nesincere este necear sa se apeleze la raguli tactice adecvate - in sit declarat mincinoase tacticaascult inv sau inculp are un carac mult mai complex 2.3.4 procedee tactice de ascultare =a inv / inculpat pot fi urum: -tactica ascult repetate

-tactica ascult incrucisate dr scop destramarea sis de aparare al inv /inculp -tactica intalnirilor surpriza folosita in mom psihice de o anum tensiune create special pt obt unor declaratii sincere -tactica complexului de vinovatie alternarea unorintrb neutre cu intr ce cont cuvinte afectogene refer la fapta 2.3.5 in aplicarea acestor procedee tactice se recurge si la conjugarea lor cu alte elem tactice constand in : -folosirea contradict prezentarea altor probe /mijl de proba procedeele tactice se impart in 2 categ: -procedeul ascult prigresive in care i/i i se prezinta gradat probelel sau datelel privind invinuirea ce i se aduce -procedeulascultarii frontale =prezentarea inca din primul moment a probelor celor mai imp din care sa rezult cu claritate vinovatia celui ascultat in alegerea dintre cele 2 procedee cat si a celorlalte vor fi avute in vedere pozitia si personalit celui ascultat 3.consemnarea declaratiilor inv /inculp 3.1consemanrea in scris =declaratia se consemneaza in scris dupa care este citita inv/inculp cand este de acord cu cont ei o semneaza pe fiecare pagina si la sf declaratia va fi semn si de org de u.p care a procedat la scultare forma de redare a declarat trb sa fie cat mai precisa si fidela expunerii invin /inculp 3.2 mijl tehn de inreg su face cu aplicarea celorasi reguli tactice Subiectul 40 - pg. 480 - 483 modalitati tehn tactice de depistare a comportam simulat 1.indicatorii psihofiziologici ai emotiei 1.1 consideratii introductive 1.2 indicatorii fiziologici de depistare a emotiei primul aparat de detectare a minciunii a fost realiz 52 in SUA de Larson aceste thn se bazeaza pe urm elem: -in mom simularii individ prez o serie de manifestari emotionale -pers ascultata nu-si poate controla in integime aceste manifestari emotionale indcatorii fiziologici care pot servi la depistarea tensiunii emot sunt consecinta unor procese fiziologice cum ar fi: -modif activ cardiovasculare ; midif carac normale ale respiratiei ;modif rezistentei ele a pielii denu ract electrodermica;modif carac normale ale vocii; modif carac scrierii 1.3 mijl tehnice de detectare a tensiunii psihice ,a simularii 1.3.1 poligraful rezultatul experientelor efect de Larson poligraful inreg sub forma grafica 3 indicatori de baza si modif fiziologice tipice starilor de stres psihologic: -tensiunea arteriala si pulsul -dereglarile respiratiei -rezistenta electrodermica sau biocurentii -contractura musculara 1.3.2 dectectorul de stres emotional in voce aparietie in 70 tot in SUA acesta se foloseste impreuna cu poligrful 1.3.3 detectorul de stresemotional in scros =dispoz anexa al poligrafului care inreg tot sub dorma grafica modif interv in scris unei pers aflate intr-o stare de tens psihica Subiectul 41 - pg. 483 - 485 2.organizarea si desf testarii la poligraf se desf in 3 etape : 1.pregatirea testarii aceasta necesita studierea materialului cauzei in part in care il pricesc pe cel ascultat si cunoasterea personalit acestuia pers care urmeaza sa fie examinata sa nu fi fost supusa anterior unor interogari indelungate 2.2dialogul pre-test =reprez o etapa intermediara intre pregatirea si testarea propriu-zisa la inceputul careia i se dau explicatii refer la principiile de functionare a aparaturii 2.3 testarea propriu-zisa consta in formularea de intrebari scurte clare si precise la care se raspunde cu da sau nu 2.4 interpretarea diagramei se efect pe baza compararii carc detraseu ale raspunsurilor sincere la intrb neutre ca si la rasp nesincere

Subiectul 42 - pg. 501 - 504 2.deplasarea si intrarea la locul perchezitiei 2.1deplasarea la locul perchezitiei =trb pregatita cu multa atentie pt a se asigura carac inopinant al actiunii astfel incat pers perchezitionata sa fie abordata prin surprindere 2.2 intrarea la locul perchezitiei =se face potriv particularit fiecarui caz in parte prin vizor trb sa se vada o sg persoana daca locuiesc mai multe famili este indicat sa se sune la familia la care nu se face perchezitia intreaga operatiune de patrundere la locul perchezitiei se face in prezenta martorilor asistenti 3.primele masuri luate la locul perchezitiei dupa intrarea la locul perchezitiei cel are conduce echipa isi va prezenta legitimatia de magistrat sau politist si dupa caz autorizatia data de procuror in vederea efect acestui act 3.1 inspectarea rapida a intregului loc perchezitionat =indeosebi al w.c-urilor sobelor masinilor de gatit tuburilor de aruncat la gunoi 3.2 luarea masurior de contracarare a oricarei act violente =org de u.p trb sa fie pregatit sa contracareze orice actiune violenta a pers perchezitionate 3.3 stragerea tuturor pers gasite la locul perchezitiei intr-o sg incapere sau spatiu limitat ,pers intalnite la locul supus perchezitiei domiciliare vor fi legitimate si intrebate in ce calit sau scop se afla inacel loc 3.4 studierea tenta si familiarizarea cu locul ce va fi perchezitionat in vederea cunoasterii exacte a topografiei dupa recunoasterea locului perchez pana la vf lor efectiva incaperile vor fi incuiate ca si mobilierul prevaz cu incuietori vor fi luate toate cheile 3.5 organizare perchezitiei propriu-zise dupa luare masur preliminare in vederea stab perchezitiei vor fi indicate modalitatile de actiune fiecare mbr al echipei primind sarcini exacte Subiectul 44 -pg. 525 - 529 2.Pregatirea confruntarii se procedeaza la audierea concomitenta a 2 pers deseori avand o pozitie procesuala diferita dificultatile sunt si mai mari in ip confruntarii a mai mult de 2 pers confruntare la care trb sa se recurga numai daca este absolut necesar 2.1 elementele tactice ale pragatirii confruntarii in esenta urmatoarele: -studierea intregului material al cauzei accentul fiind pus pe continutul declaratiilor date de persoanele ascultate ,se va urmari stabilirea contradictiilor din declaratii a cauzei si naturii acestora -stabilirea persoanelor care urmeaza sa fie confruntate se face in functie de natura contradict si de gr de sincerit a celor audiati nu intodeauna fiind necesar sa se confrunte toate persoanele ascultate in cauza -se impune cnnfruntarea celor care au facut declaratii care cont contradictii -in al 2 rand dintre cei care s-au dovedit a fi de buna credinta vor fi selectionate in vederea confruntarii -cunoasterea persoanelor care urmeaza a fi confruntate se efect avandu-se in vedere aceleasi elem ca si in cazul ascultatarii propriuzise a martorilor a invinuit /inculpat o atentie deoseb se va acorda stabilirii raport existente intre cei care urmeaza sa fie confruntati -ascultarea prelabila in vederea confruntarii =activ care nu se confunda cu ascultarea propriu-zisa ea avand o finalit distincta de rezultatele sale depinzand organiz ulter a procedeului probator preconizat obiectivele ment se diferent in fct de buna sau reaua credinta a celui care va fi confruntat pers considerata sincera va fi intrebata daca isi mentine declaratiile persoana considerata nesincera care nu recnoaste faptele sau disimuleaza adevarul este ascultata pt a se vedea in ce masura isi mentine sau nu declaratiile rezult ascultarii sunt consemnate cant mai amanuntit 2.2 organizarea confruntarii =dupa studierea materialului cauzei stabilirea probelor clarificate org jud procedeaza la organiz confruntarii ceea ce pp: -alegera locului si momentului tactic cel mai potrivit de desf a ordinii in care pers vor fi chemate la confruntare citarea se face potrit reg procesuale -evitarea unor posibile intelegeri intre cei confruntati = cand sunt in libert confrunt urmand sa se organiz in aceeasi zi una dupa alta -stabilirea succesiunii intrebarilor sau a probelor care urm sa fie clarificate prin confruntare

cu ocazia organiz vor fi stabil si pers care vor particip la supravegherea celor confruntati 3.Reguli tactice de efectuare a confruntarii propriu-zise 3.1 Consideratiiprivind psihologia confruntarii factorii psihologici specifici acestui moment care vin sa se adauge factorilor proprii moment unei ascultari obisnuite plecand de la aceste elem org jud este oblig sa aigure o atmosfera de calm si de sobrietate atitudinea sa trb sa se carac printr-o deplina obiectivitate ,va fi urmarita comportarea celor confruntati fara ostentatie 3.2efectuarea confruntarii propriu-zise pt inceput este introdusa in incapere pers considerata mai sincera sau cel care solicita sa se recurga la confruntare se recomanda ca cei confruntati sa stea cu fata spre org jud care conduce confrunt pers confruntate nu ai voie sa isi faca semne intrebari;e si raspunsurie adresandu-se numai prin intermed org jud primele intrb au carac introductiv pt a se stabili natura raport dintre ele in continuare se procedeaza la adres intrb proced tactica destinata clarificarii contradictiilor pe intreaga durata a confrunt se vor urmari cu atentie atitudinea reactiile celor confrunt care pot oferii info dupa ascult rasp la intrb destinate clarificarii afirmat contrad org jud poate permite pers confruntate sa-si adreseze intrb prin intermed org jud. 4.Fixarea rezultatelor confruntarii 4.1 Consemnarea in procesul verbal consemn rezult confrunt se face printr0un proces vb procesul vb este cititi clor confruntati sau dat lor spre a fi citit dupa care se semneaza pe fiecare pagina si la sf de catre org jud si pers confruntate 4.2 Fixarea pe banda magnetica inreg pe banda videomagnetica ofera posibil fixarii integrale si obiective a intrebarilor si raspunsurilor cat si a comportamentului Subiectul 45 - pg. 551 - 554 2.principalelel probleme ,obiect al probatiunii care trb clarificate prin investigarea mortii violente investigarea omorului se particulariz prin problematica sa specifica concentrata in cateva direct prinipale: stabilirea cauzei si naturii mortii ,a circumstantelor de timp si de mod in care a fost savars fapta descop mijloacelor /instrumentelor folosite la suprimarea vietii victimei obiectul probatiunii il constituie tocmai aceste probleme sus-mentionate dar particulariz la fiecare caz in parte numai pe baza raspuinsului la aceste intrebari este posibil sa se alcatuieasca un probatoriu de natura sa reflecte relitatea si sa stabil adevarul 2.1 stabilirea cauzei si naturii mortii =diagnosticul juridic al decesului stabilindu-se din coroborarea intrepretatii datelor obt prin investigatiile crimin si cele antropologice 2.2 identificarea locului in care a fost savarsit omorul =cel mai bogat in urme cu privire la imprejurari se mai impune si gasirea locului crimei 2.3stabilirea momentului comiterii infractiunii = rezultatele cercetarilor trb sa conduca la stabilirea momentului exact la care a survenit moartea si la incadrarea in timp a activ infractionale desf de autor 2.4 determinarea modului in care a fost savarsit omorul= stabilit pe baza interpret unui complex de date de urme cu priv la intreaga activitate desf de infrct ne intereseaza pt incadrarea corecta a faptei pe aceasta cale se stabilesc evoluita raport dinamic victima-agrasornatura eventualelor relatii dintre cei 2 2.5 identificarea faptuitorului si a celorlalti participanti =una dintre problemele centrale ale cercetarii de ea depinzand atat desf proces penal cat si incadrarea corecta a faptei 2.6 identificarea victimei= odaa determ identitatea ese posibila determinare cercului de suspecti ca si a incadrarii faptei in fct de calit sub pasiv al infrct 2.7.identificarea instrumentelor sau mijloacelor care au servit la savarsirea infractiunii = isi gaseste util si in incadrarea jurid a faptei 2.8 stabilirea mobilului sau scopului infracti = stabilirea mobilului omorului este problema cheie ea prezentand importanta atat in stabilirea fapelor si imprejurarilor cauzei a identif aut cat si in incadrarea jurid a faptei 3.modalitati de probare a infrct de omucidere 3.1 mijloacele de proba prevaz de c.p.p =sunt rezult unor acte procedurale : cercetarea la fata locului efectuarea constatarilor tehnstiin; ascultarea martorilor a invinuit/inculp si event a pers vatam ;efect de perchezitii; efect de reconstituirii ;efect de confruntari

3.2 mijloacele tehnico-tactice crimin si medico-legale = sunt urmatoarelel: -mijl tehn-stiin de examinare a urmelor infrct a copurilor delicte descop si ridicate cu ocazia cercet -mijl de identif a pes si cadavrelor -procedeele tactice de efect a acte de u.p -regulile metodologice aplicate fiecarui caz -mijl proprii medicinei legale Subiectul 46 - pg. 555 - 556 Cadrul metodologic general si primele masuri luate in investigarea omuciderii 1.reguli generale metodologice aplicate in investigarea omorului -efectuarea cercetarii omorului de catre o echipa complexa form din proc medic legist si lucratori de politie -asigurarea operativitatii printr-o organizare eficienta a cercetarii acordandu-se prioritate : cercet la fata locului ; ascultarea imediata a pers care au cunostinta despre fapta savars -dispunerea constatarilor tehn-stiin si expertizelor medicale -urmarirea fara intarziere a pers suspecte -cercetarea atenta completa si calificata a locului faptei -planificarea judicioasa a intregii activiatii de urmarire penala -stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive ale infractiunii=ancheta trb sa porneasca de la fapta la autor -aigurarea continuitatii desf u.p -efect cercetarii in stricta conformitate cu prevederile legii procesual penale si cu aplicarea met tehn-stiin si regulilor metodologice crmini 2.Cercetarea in echipa a omuciderii;rolul si importanta sa -cercetarea in echipa permite concentrarea cunostintelor a priceperii si a formularii unor specialisti in valorif completa si operativa a datelor despre fapta comisa -din cauza nat sale cercet omorului impune desf de activ de investigatii jud si stiin complexe sub coord procurorului -medicul legist cercet aspectele medicale concluzionanad asupra cauzei si nat mortii Subiectul 47 -pg. 557 - 560 3.primele masuri luate de organele de u.p in cercetarea omorului 3.1 masuri luate de cadrul de politie sosit primul la fata locului= primul sosit politistul sesizat /alt org judiciar care inf dispecerul de politie el este obligat sa intreprinda cu maxima urgenta urmatoarele: -stabil faptului daca victima mai este sau nu in viata -determin loc savars faptei -fixarea tuturor imprejur care pe parcurs se pot modifica -identif martorilor i retinerea eventualelor persoane suspecte 3.2 Activitati pregatitoare intreprinse de echipa de cercet propriu-zisa -identificarea victimei si celorlalte pers implicate in savars faptei -efect exam medico-legal -preven contaminarii scenei crimei -ascult imediata a martorilor oculari sau a pers care au cunostinta despre fapta -urmarirea operativa a pers suspecte ,efect de perchezitii domicil Particularitatile cercetarii la fata locului in caz de omor 1.Aspecte generale privind cercet la fata locului in caz de omor se desp potriv reg generale ale cercet la fat locului ment in cap 2 part 3 a lucrarii 1.1 cercetarea in faza statica=cercet va incepe prin luarea unor masuri pregatitoare de catre procuror pregatirea vizeaza complet /verificare masurilor initiale luate de org de u.p sosit primul la fata locului investigarea ca atare a locului faptei inip unei morti violente va debuta cu : -constatarea mortii victimei efect de catre medicul legist -examinarea generale a locului fatei -obtin unor date refer la victima -stabilirea eventualelor modificari survenite la fata locului dupa savars omorului

-determinarea punctului din care va incepe cercetarea -selectionarea martorilor asistenti la efect cercet la fata locului faptei la inceputul anchetei in campul infrct vor intra procurorul si medicul legist ,urmele pozitionale au o mare importanta in calificarea modului de savarsie a infractiunii cercetarea in faza statica se finaliz prinnfixarea pozitiei in care a fost gasit cadavrul a celorlalte obiecte din campul infractional fixarea se realiz prin foto 1.2 cercetarea in faza dinamica= cea mai complexa ,cercet va incepe de la cadavrul fiind examinat corpul si locul de sub cadavru dupa care se continua cu portiunea de teren din jurul victimei 1.2.1examinarea cadavrului se va efect cu priorit maxima si atentie deosebita 1.2.2 descoperirea fixarea si modificarea urmelor= in cazul urmelor biologice se solicita si concurusul medicului legist ori biocriminalist 1.2.3 clarificare imprejurarilor negative carac prin neconcordante intre starea in care se afa victima si sit de fapt Subiectul 49 -pg. 560- 564 2. examinarea cadavrului =efect de medicul legist impreuna cu proc criminalist prin examin cadavrului se urm sa se obt date refer la: cauza si natura mortii ; posibilitatea executarii unor actiuni de autolezare de catre insasi victima ; corespondenta dintre locul in care a fost gasita victima si locul real al comiterii infrct ; data si modul in care sa savars omorul 2.1 constatarea mortii victimei =examin cadavrului numai dupa ce medicul legist a constatat decesul 2.1.1 semenele precoce cum sunt absenta respiratiei incet activ cardiace au o val relativa 2.1.2 semnele semitardive permit diagnosticarea cu certitudine a mortii in general ele constand in racirea cadavrului 2.1.3 semnele tardive si conservatoare sunt deter de aparitia fenomenelor de putrefactie si respectiv a celor de mumificare 2.2 examinarea propriu-zisa a cadavrului =dupa constatarea mortii medicul legist si proc vor trece la examinarea cadavrului ea trb efect cu max atentie si minutiozitate examinarea cadavrului parcurge aceleasi faze ca si cercetarea locului faptei rezult fiind consemnate in procesul vb si fixate prin foto sau inreg 2.2.1 in faza statica se deter in princip urm: -locul in care a fost descop cadavrul amplasarea in rap cu urm si ob din jurul sau dist pana la acestea -pozitia corpului privit in ansamblul sau 2.2.2 in faza dinamica : -imbracamintea si incaltamintea cadavrului interesand carac lor precum urmele si petele existente pe acestea se va preciza si lipsa unor parti din imbracaminte /incaltaminte ;cercetat fiecare buzunar -corpul cadavrului se exam plecandu-se de la elem generale dupa care se va trece la examin amanuntita a corpului leziunile vizibile vor fi descrise ca pozitie forma marime la fel si fiecara pata biologica mainile si unghile cadavrului orificiile naturale ale cadavrului 2.3 stabilirea datei mortii si a eventualelor modificari in pozitia cadavrului 2.3.1 in cazul semnelor precoce semnifictive sunt ractiile pupilei la unele subst chimice care se produc in lim de 4 h de la deces in caz antropiei si 6h in caaz policarpinei 2.3.2 in cazul semnelor semitardive in fct de tipul semnului clinic si de cond in care a fost gasit cadavrul -pierderea de caldura se face cu 1 gr pe h -rigiditatea cadaverica se instaleaza incep cu mischii maxilarului inferior si coboara treptat spre membrele inferioare -lividitatile cadaverice apar dupa 5h sunt max dupa 5-10 h si nu se mai modifica prin schimbarea pozitiei cadavrului dup aaprox 12 h Subiectul 52 -pg. 644 - 646 cadrul metodologic general al investigatiei penale in domeniul afacerilor 1. sublinieri privind specificul investigatiei penale pt descop si probarea infrct din dom afacerilor investigatia penala trb sa srealiz o demontare minutioasa a manevrelor folosite de faptuit estedificil de stab un cadru tip de cercet in aceasta materie - la escrocherie faptuit se protejeaza prin aninimat

-in cazul manevrelor frauduloase el este fortat sa se descopere si chiar adesea sa fie o pers importanta respectabila 2.directiile metodologice generale ale investigatiei in esenta orice investigatie in acest dom pp adopatarea unor princip si init unor acte de investigatie cunoscute din materia investigarii infrct impotriva patrimon : -cunoasterea starii de fapt se eval prejud in mom semnalarii sau descop faptei -ridicarea de ob si inscrisuri efect de percezitii in scop descop de doc -audierea martorilor -dispunerea expertizelor judiciare - in ascultarea inv .inculp sa va urmari stail circumst operationale 2.1 cunoasterea cadrului normativ in domeniu cunoasterea tuturor preved legale este indispensabila cu atat mai mult cu cat delicventul din lumea afacerilor urm sa act la lim legala 2.2cunoasterea specificului activitatii eco-finan printre cunostintele pe care le consideram a fi esent intr-o astf de investigatie se numara cele care vizeaza: -struct si organiz admin a societ cu capital mixt ro si strain -modul in care este tinuta evidenta contabila -organizarea directiilor sau serviciilor intr-o banca -modalit de efect a schimbmonetare internationale 2.3 stabilirea exacta a faptelor si imprejur cauzei =pt solut cauzei sunt capitale identif mijl folosite de delicvent stud si reconst manevrelor frauduloase in intregul lor ca si in detaliu este necesar sa se faca apel la fisele documentare ale escrocherilor si ale escrocilor Subiectul 53 -pg. 656 - 667 Principalelel aspecte obiect la probatiunii care trb clarificate prin investigarea accidentelor de munca 4.1 stabilirea cauzelor accidentului cauzele accidentului care desi sunt de o mare diversitate se clasifica de regula in 2 categ : -cauze de nat tehnica mai frecvent fiind cele deter de functionarea defectuoasa a instalatiilor si utilajelor -cele de nat organizatorica fecvent fiind lipsa luarii unor masuri corespunatoare de protectie a muncii 4.2 determinarea imprejurarilor in care a avut loc accidentul =prezinta int pt stabilirea eventualelor elem pe baza carora sa se fac o incadrare jurid corecta este necesar a se stabili daca acestea sa produs in timpul procesului de munca 4.3 determinarea consecintelor accidentului org jud are oblig sa stabil consecintele accident de munca si existenta raport de cauzalit aspecte deoseb de imp pt incadrarea jurid a faptei 4.4 stabilirea prevederilor legale care au fost incalcate= normele legale de protect a muncii trb sa fie cunoscute pt o corecta stabilire a rapunderii penale civile sau admin 4.5 identificarea persoanelor care rasp de organizarea si conducerea procesului de productie =aicea intra pers carea au oblig sa ia masuride de protectie a muncii cat si pers care trb sa le respecte 4.6 initiera masurilor de prevenire a atlor accidente = problema de a cari rezolvare resp conducatorul procesului de prodctie si specialistii chemati in acest scop 5.cercetarea la faa locului a accidentelor de munca 5.1 luarea primelor masuri =este firesc ca primele masuri sa vizeze acordarea primului ajutor victimelor accidentului de munca/avariei cercetarea proprrui-zisa a locului faptei =urm sa se desf in linii mari potriv reg tactice proprii acestei activ una din primele probleme careia trb sa i se acorde o atentie deosebita o constituie stabilirea modificarilor produse la locul accidentului 2.2 obiectivele cercetarii propriu-zise la fata locului : -stabilirea pozitiei ,starii instalatiilor massinilor si utilajelor -cercetarea minutioasa a urmelor -examinarea victimei -verificarea si ridicarea doc a inregis diagramelor care pot cont date privit la desf proces tehno -clarificarea eventualelor imprejurari negative in starea de fapt a locului accidentului

-cunoasterea specificului si particularit locului evenimentului -initierea primelor masuri tehnice si organizatorice de prevenire a altor evenimente -ascult martorilor oculari a avictimei 5.3 fixarea rezultatelor cercetarii locului faptei =prin procesul vb inch de org de u.p cu prilejul cercet locului faptei acesta va fi insotit de foto schite inreg videomagnetice 6.efectuarea altor acte de u.p 6.1 audieraa martorilor =are dr scop obt de date despre starea si comportareavictimelor inaintea producerii eveniment despre funct instalatiilor vor fi adres intrb si in leg cu modul de asigurare ori respect a masurilor de protect a minciiprecum si masurile tehnice 6.2 ascult inv sau inculp =ascult inculpat vizeaza calificarea moduli in care au fost initiate respect acest masuri de protect a mincii trb stabilit in ce masura pers muncitor de deservire a cunoscut parametrii de functionare a instalatiilor 6.3 dispunerea de expertize jud = se urm indeosebi clarificarea asoect de nat tehn expertiz tehn vor avea ca ob stabilirea cauzelor funct defect a nstalatiilor si utilajelor ca si a posib de aparitie a unor anomalii expertiz crim au roll de aofer date refer la dinamica pricedu accident expert-medico-legale destinate examin pers ranite a victimelor a leziunilor provocate prin accident sunt necesare si ridicari de ob si de inscrisuri prechezitii confruntari Particularitati metodologice privind investigarea accidentelor de munca sau avariilor din dom minier petrotehn si al construct 1.particularit metodologice privind invetig accident de munca din dome minier gr de complexitate 1.1 principalelel cauze ale accidentelor de munca din domeniul minier deter numai de specif activ din exploatarile miniere ci si de cauzele acestor accidente care se clasif in : 1.1.1 accidente de munca in leg cu deschiderea saparea si sustin lucrarilor miniere= produse prin prabusiri printre cauze se numara nerespect minografiilor de armare a galeriilor 1.1.2 accidente de munca in leg cu circulatia si transportul in sbterandeter de calcarea sau de strivirea victimelor intre vagoane si peretii galeriilor 1.1.3 Accidente de minca in legatura cu lucrarile cu materiale explozive incendiile din subteran si focurile de mina=pt afl adeva org jud trb sa colaboreze su specialistii din domeniul minier 1.2 cercetara la fata locului =esent pt clarificcara cauzelor si imprejurarilor accident la locul accident vor patrunde mai intai echipele de interv 1.2.1 in faza de pregatire a cercetarii se impune delim exaca a lucului producerii accidentului prin nat exploatarilor miniere acestea putand avea o intindere destul de mare ,org de u.p trb sa obt primele inf despre ev procedand la ascult martorilor 1.2.2 in faza statica a cercetarii= se vor examina tabili si fixa aspectul de ansambul al locului accidentului starea si poz instalat utilaj si victimelor vor fi efect foto inreg 1.2.3 in faza dinamica a cercetarii preferab sa se inceapa din pct in care victima se afla 2.particularitati metodologice ale investigatiilor accidentelor de munca sau avariilor din dom petrochimic 2.1 aspecte generale din analiza numeroaselor cazuri intalnite in practica factorii majori care fac dom industirii petrochimice mai vulnerabil la incendii sunt urmatorii: -mateialelel subst inflamabile sau explozive -procesele fizico-chim procedeele tehnologice de prelucrare -in combinatele sau unitatile petrochimice se afla in perman depozitata o cantitate de produse cu gr ridicat de inflamabilitate -unii salariati trateaza cu superficialitate oblig de respectare a egulilor de ecploatare 2.2 factorii obiectivi de pericol 2.2.1 unul dintre factorii majori=care deter pericolul de incendiu in industria petrochim il reprez procesele chimice sau fizico-chim 2.2.2 un al doilea factor obiectiv il reprez chiar prop fizico-chim ale produselor petroliere 2.3 cauzele accidentelor de munca sau avariilor in industria petrochimica cauzele 2 categ :cauze tehnice si cauze organizatorice intre acestea 2 exist o stransa interdependenta 2.3.1 cauze principale de natura chimica clasif in catega categ: -cauze specifice proceselor de rafinare a titeiului se de prelucrare a produselor -cauze in legatura cu depozitarea produse,or petroliere

-cauze specifice incarcarii sau descarcarii produselor petroliere 2.3.2 cauzele de natura organizatorica sau tehn organizatorice =in legatura cu nerespect cu strictete a disciplinei tehnologice a tuturor dispoz priv disciplina si ordinea in munca 2.4 cercetarea la fata locului =particularitatile acestui segment al investigatiei penale sunt impuse de tipul si natura evenim de modif intervenite in aspectul locului faptei cercet locului eveniment se va desf pe baza regulilor tactice generale cunoscute se va actiona cu maxima operativitate pt inlaturarea imediata a pericolelor 2.4.1 in faza statica a cercetarii in multe cazuri este posibila daca nu examin cel putin fixarea prin foto si inreg videomagnetica a aspectului de ansamblu si chiar a unor detalii cu act de stingere a incendiului pt aceasta mbr echiperi de ancheta trb sa-si distribuie sarcinile potrivit competentei si atributiilor 2.4.2 in faza dinamica a cercetarii loc faptei se procedeaza la examinarea minutioasa a locului faptei pt descop tuturoro urmelor a mijloacelor materiale de proba org jud se vor ocupa si de studierea sau ridicarea documentelor privitoare la functionarea instalatiilor 2.4.3 fixarea rezultatelor cercetarii se face prin procesul vb insotit de planse foto de regula color Subiectul 55 -pg. 689 - 692 moduri si sisteme de operarea folosite de traficantii de droguri 1 modalit de ascundere 1.1 metode de asamblare sau disimulare in vederea traficarii -fabricarea pe caale industriala a mijloacelor de ascundere a drogurilor =prin folosirea masinilor cutiilor unor linii tehnologice de la fabricile de conserve -producerea pe cale artzanala a mijloacelor de ascundere prin achizitionarea de masini si amteriale de baza .mijloacele de ascundere fabricate artizanal trb sa respecte caracteristicile celor fabricate industrial -inlocuirea produsului finit din cutiile de conserve -imbibarea tesaturilor cu stupefiante pt transportul cocainei -folosirea isstemului postal in special prin ascunderea in scrisori sau obiecte din colete -folosirea curierilor 1.2 metode de mascare a mirosurilor specifice unor droguri -impachetarea in cartoane speciale sau in canistre de tabla in special a marijuanei in care s-au introdus pesti uscati cu miros intepator si bile contra miliilor -introducere in colete alaturi de droguri a unor esente de usturoi ceapa -ambalarea in containere inchise ermetic 1.3 metode de evitarea sau anihilare a diferitelor dispozitive folosite pt depistarea drogurilor ambalare in staniol sau hartie indigo care opresc razele x 2. modalitati de ascundere in trafic a stupefiantelor 2.1 locuri de ascundere in mijloace de transport -mijloace de transport auto= -vagoane de cale ferata in avioane -pe vapoare 2.2 locurile de ascundere in obiecte de imbracaminte sau pe corp =traficantii transporta drogurile disimulandu-le in diferite obiecte ca si in toate cavitatiile anatomice in obiecte de uz casnic si personalin alimente bauturi tigari Subiectul 57 -pg. 727 - 729 scurta privire asupra structurii si modalitatilor curente de savarsire a infractiunilor in domeniul criminalitatii organizate 1.tipuri si structuri de organizatii criminale 1.1 in conceptia interpol organizatiile crim pot fi impartite in 5 grupe : -familiile mafiei -organizatiile profesionale --organizatiile criminale etnice -reciclarea banilor

-organizatiile teroriste internationale 1.2 in conceptia nord americana : Raketing diverse tipuri de activ: operatiuni vicii activ continua prin furnizarea de bunuri ; furtul intre-un tip particular de furt ; bandele gr de indivizi cu interese comune ;teroristii Subiectul 58 -pg. 734 - 736 cadrul metodologic general al investigatiei penale in dmeniul criminalit organizate 1. elementele si modalitatile de actiune 1.1 faza obtinerii de info= in aceasta faza se desf aciv de cunoastere si informare cu privire la activ retelele criminale 1.2 faza investigatiilor =in aceasta faza se desf activ de vf a info obt in faza informatica supravegherea operativa ara ca scop identificarea conexiunilor retelei infractionale si activ specifice desf de acestia pe parcursul acestei faze s identifica si se asigura mijloacele de proba care vor fi admin in faza de u.p aceste activ constau in vf info detinute si completarea lor prin activ operative specifice politiei jud sau serv speciale 1.3 faza u.p -actele premergatoare se efect dupa sesiz org de u.p privind savars unei infrct in vederea vf seriozitatii sesiz si strangerii datelor necesare inceperii u.p din perspectiva u.p vor fi desf urm activ cosacrate i legea procesual penala: audierea de martori ;ridicarea de obiecte si inscrisuri ;perchezitia ;dispunera de constatari tehn stiin sau med -legale ; cercet la fata locului ; inreg convorbirilor precum si inreg Subiectul 60 -pg. 749 - 753 constatarea infr flagrante reprez cea mai sigura modalitate de probare a faprelor de coruptie suprinderea flagrantuluinu se realiz pt a se constata savars infrct ci pt a se constata primirea banilor sau a altor foloase 1.pregatirea in vederea constatarii infrct de flagrant 1.1 organizarea flagrantului pp efect unor activ de pregatire raportate la fapte dar si la modul de sesizare org de u.p pot fi sesiz din oficiu sau prin denunt de saavars unui ac act de coruptie initial in fct de complexit acelr dar si de modul de sesiz org jud trb sa procedeze cu multa riguare la pregatirea flagrantului apeland la modalit procesuale penale tenhnico tactice criminalistice 1.2 elemente de referinta i pregatirea flagrantului primul elem luat in calcul in reprez modul in care sa fcut sesizarea 1.2.1 in cazul sesizarii din oficiu org jud va vf datele existente despre fapte si faptuit va vf in primul rand pers mituitorului sau a celui care ofera folosul necvenit vf acestor date se poate realiz prin metode /mijl tipice politiei judiciare 1.2.2 incazul sesizarii prin denunt denuntul este alternativa cea mai buna pt stabilirea unor astf de acte in astfel de cazuri este posibila audiera detaliata a detinatorului audierii care va fi efect potriv tuturor regulilor tactice criminalistice in obt decalrat trb insistat asupara tuturor aspectelor legate de fapta de faptuit si de pers care pot confirma afirmatiile acestuia 1.2.3 problemele esentiale urmarite in realizarea flagrantului : -identificarea fct calitatea oficiala a acestuia atribut sale de serviciu -locul in care sa cunsumat sau urmeaza sa se consume fapta ilicita -determinarea modului de operare a circumstantelor in care se va comite infrct 1.3 alcatuirea echipei de prindere in flagrant aceasta echipa va fi coordonata de procuror si va fi alcatuita din politisti si criminalisti specialisti in dom inreg si interceptarilor comunicatiilor stabilirea modului de actiune a; echipei care realiz flagrantul este o masura importanta aceste variante vor cuprinde inclusiv atrib fiecarui mbr al echipei modul sau de actiune 1.4 pregatirea de capcane criminalistice si folos altor mijl tehn criminalistice 1.4 capacanele crimi= capcane cu substante flourescente in procesul vb de pregatire a act vor fi inrag si seriile acestor bacnote dupa flagrant bacnotele vor fi supuse unei constataritehn stiin mai sunt folosite prafurile imvizibile care devin vizibile sub act lampii cu raze uv 1.4.2 mijl thn de inreg sau supraveghere aceste inreg reprez procedee tehnice de inmagazinare a prbelor utilizarea face posibila documentarea directa a faptelor de coruptie chiar in faza consumarii infract de luare sau dare de mita dupa efect inreg org de u.p va intocmi un proces vb

Subiectul 61 - pg. 753 - 754 2.realizarea propriu-zisa a act de constatare a infrct flagrante 2.1 supravegh locului in care va fi surprins faptuit = fiecare mbr al echipei va supravegh zonele su spatiile pers care i-au fost incredint 2.2 realizarea efectiva a flagrantului in fct de complexitatea act echipa va alege mom interv asigurandu-se de efectul elem surpriza asupra infrct elem tactic semnificativ pt destramarea sistemului de aparare a acestuia regulile tactice crimin care trb urmate in aceste mom: -intrarea cu rapiditate in spat infrct in asa fel incat infrc sa nu poata sa fuga -conducatorii echipei ceilalti mbr trb sa-si decline identitatea prezentand legitimatia a.i pers prezente sa auda -identit functionarului sub activ al infrct pe baza doc de identit pe care le are asupra sa -identificarea tuturor pers care se gasesc in acel loc -efectuarea perchezitiei corporale a autorului -perchezita intregului spatiu in acare a fost surprins faptuit =se vor cauta bunuri sau val care vor putea fi folos camijl de proba -instiintarea cu privire la dr de a fi asistat de un aparator=ascult acestuia se va realiz la fata locului dupa ce au fost audiate toate celelalte pers Subiectul 62 - pg. 751 - 752 1.3 al;catuirea echipei de prindere in flagrant echipa de prindere in flagrant va fi coord de cater proc si va fi alc din politisti Subiectul 63 - pg. 771 - 773 Investigarea criminalistica propriu-zisa a infrct informatice 1.principalelel probleme de clarificat in investigarea infrct informatice se referea in special la identificarea aparaturii sau a altor mijl de accesare cu care au fost folos sau au fost destinate sa serveasca la savars faptei a info obt a hd identif autorului si a eventualilor participanti 1.1 identificarea ob ce au fost folosite sau au fost destinate sa serv la savars infrct fac parte din categ corpurilor delicte astfel de ob constit izv de probe capatand clitatea de surse de date procesuale 1.2 identificarea info obtinute ca rezultat al infrct se vivioleaza legea copyright-ului aceste vor putea fi in mod normal sechestrate la fel ca orice alta docmentaite 1.3 identificarea hardware-lui ca fruct/rezultat al declictului procedurile legale autoriz emiterea de mandate pt sechestrarea datelor prous al infrct de acest gen si a altor lucruri asemanatoare fructele crimei includ bunuri obt din activ criminale iar contrabanda reprezinta propietatea unui bun pe are un cetatean nu o poate poseda 1.4 identificarea autorului si a circumstantelor care au favorizat savarsirea faptei cu priv la infractor se va stabili modalitatea prin care acesta a avut acces la inf sucurizate Subiectul 64 - pg. 775 - 779 efectuarea unor acte de urmarire penala 3.1 perchezitia calculatoarelor daca un calc reprezinta fructul crimei sau proba mandattul de prechez trb sa vizeze pc-ul insine si in subsidiar info pe care le detine mandatul ar trb sa fie cat maidetaliat in ceea ce priv descrierea pc-urilor care vor fi ridicate 3.1.2 dscrierea obiectelor /aparaturii care trb precheztionate si ridicate in primul ramd trb pornit de la modalit si capacit de stocare at cand proba contine info dintr-un sis computerizat dar pc nu este nu este instrument al infrct daca anchetatorii au mandat doar pt doc din computer si nu pt computerul insusi mandatul ar trb redactat cu precizie concrete 3.2 constatarea infrct flagrante infrct flagranta reprez si in cazul delictelor informatice o adoua exceptie de la efectuarea perchezitiei cu autoriz magistrat 4. perticularitati privind cercetarea la fata locului a infrct info 4.1 aspecte generale cercetarea la fata locului in caz infrct informatice prezinta din pct de vedere tehnic mai multe similitudini cu percezitia ca si cu ridicarea de ob sau cu constatarea infrct flagrante si in aceste cazuri putem vb de o cercetare in faza statica si o cercetare in faza dinamica urmatade ridicarea materialelor de proba

in faza statica se constata starea de fapt fara a intervenii asupra aparaturii in faza dinamica operatiunile pe aparatura propriu-zisa 4.2 particularitatil privind inreg de date refer la activ cibernetice cand este vb de acte scrise si stocate in birouri si sertare anchetatorii pot securiza si proteja integrit probelor prin restrictionarea accesului fizic 4.3 situatia fisierelor criptate =putem asimila ideea de fisier criptat cu un doc inchis in sertarul biroului acest lucru deminstreaza ca autorit conferita de un mandat pt cercetarea si ridicrea info pp si autorit decriptarii acesteia 4.4 ridicarea computerelor de la fata locului investigatorii sunt oblig sa procedeze la ridicarea probelor fara alterarea datelor de aceea modalitatea cea mai sigura este convocarea expertilor care sa investigheze del;ictul 4.5ridicarea si transportarea hdd si a doc in vederea cercet sis in laborator calc legate la o retea nu se scot din priza pt a nu avaria sistemul si a prejudicia benefici acestui sistem -calculatorul flat intr-o locuinta particulara nu se scoate din priza se scoate doar fisa de almentate inchiderea o face un specialist marcarea atenta a fiecarei componente si a cblurilor asamblarea transportul si depozitarea aparaturii in cond de maxima siguranta