Sunteți pe pagina 1din 250

z

o

c

PASIUNE EXPERIENTA APICOLA
CU GENEROZITATE TUTUROR
Sub egida Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania, in
tiparul editurii APIMONDIA, apare in acest an documentata IUcrar a
lui Constantin L. Hristea.' "Stupilritul nou
f
'.
Pentru marea sa dragoste jafa de albine, pentru pasiunea caldii,
pentru devotamentul, diiruirea $i munca sa creatoare, autorul acestei
lueraTi cuprinziitoare a tutuTOr problemelor de apicultura este de multii
vrcme bine cunoscut $i stirrwt de catrle toti stuparii din tara, bucu-
1"lndu-se, de asemenea, de elogioase aprecieri din partea apicultorilor
de peste hotare. Cariea de fafa este 0 concentraTe a ejorturilor sale
permanente, ,de 0 viatii de om, de a patrunde, a lntelege $i tUlmiici
mi.nunata viata a coloniei de albine, kl care 1nereu cautiim sa deslu$im
Imde din tuinele natuiii - acest inepuizabil tezaur al surprizelor.
De Ia virsta de 14 ani triiie$te in mijlocul stupinei, printre albinele
I>(! /e, supuse permanent studiului $i observatiei sale atente, gata intot-
demma sii noteze $i sa explice anumite fenomene asupra cii1'ora $tiinta
pracl;ica apico.zii nu $i-au spus inca ultimul C"U..vint. De 66 ani ,
Constantin L. Hristea imbinii fructuos pasiunea sa cu cercetarea meti-
l;uloQsi1 a vietH albinei $i Ctl practica. apicoUi, deveniti1 an de an tot m.ai
rJicientii prin tehnologWe moder'ne care apeleazi1 ca urmare a evo-
IlIliei ascendente a apiculturii contemporane.
o contributie esentiali'i La dezvoltarea apiculturii romane$ti 0 are
activitatea publicistica $i de propagandist voluntar desfaurata, fara
' ,41.rerupere, ,pe acest tarim de catre Constantin L. Hrisea. Am u:tmiirit
bogata activitate a acestui truditor a1 apicuZturii 1'orruine$ti:
l:'cd .}'i zed de conferinte tinute in toate regiunile tani, nenumarate
Q.l'tic:o/.e pubLi<;ate in ztare $i reviste, dar' mai cu seamii in revistele noastre
dr apicult-urii din ultimii 50 de ani, elaborind $i publicind numeroase
/)1'o;;nri carti apicole. Acum 40 de ani a publicat cartea "Stupiiritul"
(.'on(.ill.tud 960 de pagini - reeditat(i inca de doua ori - un tem..einic
1. 1I(/m'!ll,(itOr pentru stupari $i pentru incepatoni in apicuUura. Multe
de stu pari din Romania s-au format aplicind clilauzitor dialogul
1Ii ,\'/.l'lI ciiv din "StupiirituZ". In acest fermecator dialog cu fiul adorat,
1IIIIIIi c/irll;re noi 1te-am regasit fie in 1'!Olullui Calin fiul, in anU tineretii
/1 (/(/8/,'1'(;, fi e in eel al tatiilui -dornic sa sadeascii aceea$i pasiune pentrll
nl l)/./I(' in S7IJl etul copilU'Ili sau drag. Am in memoria mea nenum(l-
3
lal,. SClJlte (lilt vtnto atit de fida! in aceastii carte. Meritul mare
at OIUorutlti cst.e I..-a (l giisit acea.stii forma con.structivii de prezentare,
imbruC(l,t il jermec<1tond grat sfiitos lIloldovenesc.
Aceastii valoroasii $i cuprinziitoare carte de cuno$tinte i statuTi
apicole practice a fost completata arum zece ani, de 0 alta lucrare a
sa : "A.B.C.-uL apical", care grupeazli, dupQ un alt sistem, de
speciaLitate terminologia apicolii experimentala $i generaUi, ogLindind
nivelul apiculturii Ia acea datil.
In domeniul produselor apicole in special in eel al diversificari i
produetiei a,picoZe $i a utilizifrii produ.seZor albineZor in. seopul
omului, Constantin L. Hristea a adu.s, prin publieatiUe sale din ultimii
ani, reale foloase apieultorilor $i consumatorilO1' de produse apicole.
La curent cu eereetiIrUe apicole contemporane, dispu7l.tnd
de 0 vastii experientii practica, lucrind zUnic En stupinele sale $i 1n
aeelea pe care le-a condus direct in cadrul sectorului apicol de stat,
autorul Zucrarii "Stupiiritul" $i-a dat sea.ma eli observatit'Ze $i consta-
tiirtle sale, din 1935, sint mult depd$ite $i ca este nevoie de 0 noua
lucrare. Cu :riibdare competentii, studiind literatura documentara de
specialitate, folosind un material de referinfa actual, Constantin L. Hristea
a 1nceput din 1970 sa scrie 0 noud lucrare despre stupQrit, efOTturUe
sale materializindu-se in caTtea aparuta acum sub titlul sem.nificativ
- care demostreazd conttnu:itatea prim.ei sale Luerari de bazii - :
"Stuparitul nou".
Abordind 0 tematidi principialii deosebitii fota de aceea din prima
sa lucrare, de data aceasta el n.e prezinta albina ea pe 0 simpla parte
din vastul complex biologic care Ste "colonial< - organism bioJizio-
logic
Autorul 0 fiicut observatii pre}ioase asupra comportamentului colo
nie! de albine, a;ung'ind La conduzii foarte foLositoare pentnt crescatorii
de albine C'U privire la sistemul n.ervos at coloniei, explicind astfd uncle
din multiplele "taine'( din viata acestui complex biologic, elL di feritele
aspecte legate de viata ei comunitarii.
Sint incredintat cii aceastQ nouii carte a octogenarului Constantin
L. Hristea va fi primita cu acela$i interes de catre toti apiclLltorii din
tara, cititorii ei, tinert virstnici, practicieni if amatori, giisind tn
bogaLuZ ei continut, prezent intr-un stU fntT-o farmii literrtra roma-
nea.scii, placutii accesibUa tuturor. 0 cliliiuzii binevenitii deosebit
de folositoore in pr'acticarea apicuLturii in conditiUe metodologiei apieole
moderne.
In forma ei actuala cartea "Stupiiritul nou" demostreaui de Jape
valoarea pasiunii $i indetungatei experiente pe care Constantin L. Hristea
o cu ddrnicie tuturoTa.
Dea Zungul anUor am. urmiirit laborioasa activitate a acestui maestru
01. apiculturii. Adeseori mlf fntrebam de ,uttde gifsc$tc aUta encrgic La
vfrsta sa fnaintatcl. COT/rider (,'0 numai ent'lIzlasrltuL sUu # 7XlSilmca elL
( " >t ilLbe$te mimm(lte illsectp an gcmernt bOOMCl c .....ale (tctivitilj.i.

Of' (u'cell (jill IJfirlift ell plli c(>r a suUcit(l rca de (l prf'ja lll
tUllI" i cOnsider () chlSte p(>/ttrlt mine, sit 0
fl >/IIII (,1:,ld1Ira, .$t upMi/ur rLin rara.
C" priLe;lll llpariFei cejrtii "Stuparit1lt nOu
ll
dOr6SC (IUtoM/h,t
11/(" " ttru de Olloor e at Asociatiei Crescl1torilO1' de Albill c dfn R(1)! lbll
S(/rlM/Mil Romania, care in cu,.lnd 80 de ani, sli ducli dtrpll'
1/fI'/1 IIntlf.! (11ti. m.Ullca sa neostenitd in shdb<l apiClJ ltlLrii
/' ,11\' /Iitl lldiolc. Ca 0 a merit elor sa/,e, CongraSll t Itll ertl
I">fwl dt' (lpicldtura at APIMONDIA din 1975 de fa Grenoble - PrlJI
II ("Wjl tTir 'I/ocstrlilui COllst ontirl. L. Hrist p(I dipl oma *f 1YI.cdalia (/(1 II
IlI/I'nt indchmgata sa activitote publicistici'i: in JoLosut dezvott fi rfl 1(1)11 I
",dl lIIod('rll p.
,"I'l,M';' HI11l
Pl OOf. dr. Ins. V. IIAnNAJ
Cr<.'scCltorl\ol' Ill" Al hl .
din Republica Socilliis1a HomAnlU 1/1
APIMONDI A
I
PLANUL LUCRAull
TncC'pem, tineri apicultori, eu expunerea planului inva\Alurii api-
('1/1(' - cum se procedeazA in oricare activitate - pentru a puleD
1111\lnt rczuJta'le bune.
Vom prezenta Ia inceput 0 introducere in aceasUi disciplinA pentru
II vl -d('n ce cuprinde ea ca sarcini !}i cum trebuie sA ne pregatim penll'll
j '/l Hlupinu sa fie rentabila bine organizatA. Vom trece apai la eXfl-
Hunlu'ca Jocuin\ei aIbineior - stupi sistematici, care sint de
mfrllllt - in care coloniile se pot dezvalta fara limita.
Tn examinind aetivitatea unui roi natural primar !;ii apoi
II urwin secundar, yom incepe cu un studiu anatomic al albinei, pentrll
/I putea intelege cum fonneazA aceastA popul atie cu zeci de mil de iiin\e
1i!'(,1 complex biofiziologic care este colonia, cu grupele sale sociale tem-
pnrnr'(" cure sint adevarate organe de vietuire. eu aceasta ocazie vorn
l'UMI\,'; Lc componenta coloniei cu cele tTei caste de indivim a1 ei.
Studiind colonia ea atare yom activitatea grupelor sociale,
I'llrf' <hIC, in primul rind, la 0 continua preschimbare a genera\iilol'
1', U'l' Me mai intens sau mai incet, in raport de sezoane, iar in
ttl d(,lIcfI rind la acumularile de bunuri alimentare aUate in natura
WhUll' 1n Rtup drept hrana pentru puiet, matcli !?i albine.
Til {'onlinuare Yom examina felul in care trebuie preglitite coloniile
pHlllrll II lerna in cele mai bune conditii, astfel incit primavara sA apad\
III (lI'pllnc puted, pentru a <ia apoi stuparului 0 recolta cit mai mure.
va Iua albinelor numai prisosul, adicA numoi surplusul
I'UII' nevoile coloniei pentm putea activitulea in
. "oll (II \l i optimc.
'I'olo<l ot;\ vom urmari problema foarte importaniu a ameliorArii COIl-
1111111' II IW('\ioosci noastre rase Carpatica, prin de millci selcc-
t lPIHili' , fllllX'l"cchcate natural sau artifioial.
Tn Il rtrl;!ll, VOr n studiate metotlele de Iaborator pentru identiIicarea
dlrl 'rl\l!ol' ngcn\.i palogeni ai albinclor, caracterisbicile boWor provocnle
II., HI"''1liu, prc('um met odele corespunzal oare de prevenire !),i COI11-
h ,t ll'lt, I I lor,
1111 vi Be par<'\ inutile tipsile de irnportan\fi. 0 sel'ie de amli-
1111111. ' 1' lIprlnflc tn ll ccsl material, pc care unii dintrc voi Ie
1)111 d ql'n t"tll ,1 Ie ('xpuncm tn sludi ul nastl'u, 0 faccm penll1.l di si tlt
1I, -,'t'Ilmf' /I rI c: uIIO!'l ('ul(' $i V;'\ VOl' !i de folos in pz'uctica viitO[lrc. Tn niC'I
n 1,11111 .... ' IllI S(' r('I' 111[\j mult" nmllnl1l1te C'H in lieht,ic[1 npicoln.
7
PLAl~UL LUCRJ \RIl
Incepem, tinerl apiculjor], eu expunerea planului invAt4t.urii npi
l,.,I" - }I!,-il cum se procedeaza tn oricare activttate - pentru u PUt.c(1
1111\1111'1'('2ultate bune.
Vcnn prezenta In Inceput 0introdueere to aceasta disciplin~ pentru
" "1""''' t'e cuprinde ea ca sarcin! ~l cum trebuie sa ne pregatim pentnu
1"11 '1IIIt)lfliJ s~tie rentabiUi ~l bine organizatil.. Yom treee apol lil exa-
IIllnUlN.'1l J oeuUltei albiaelor - stupl stseemattei, care stnt u~r (it'
m',IU.1 - ~i in care colonlile se pot deevolta f!I'~liJ nittl,
ttl sfJ l'~it. examintnd ac..~ta~ unui rot natural prima. ~i apot
It ulIllia sccundar, vom tncepe cu un studlu anatomic at alblnel, peL11rU
, I1UI(\d in~clegc cum lormeaza aceasta populatie eu zeei de mU de liiJ ltr
I" ,., eomplex biof(ziologic care ~t~ eolonla, cu grt.lpele sale socialc tern-
1111"11'1', care slnb adevarate organe d~ vi~~wl"e, Cu aeeasta ocazie vom
"I1C1(lltJ jLC $}i oompenenta coloniei C'U eele 1T~i ca.st~de ind5viz; ai ei,
Sludiind colonia eel stare vom urrnari adivita~a grupelor sueialc.
C'tli j. thlt', tn prirnul rind, la 0 continua preschlmbere 8 genel'a~iih>l'
flint' tIC succed, mai intens sau mai lncet, in raport de sezoane, iar in
~IJ d,III{,. nind Ia acumulai-ile de bunuri alimentare nflate in natura lji
la,hl,l' In 'l.lup drept hrana pentru puiet, mai('A $1 albine.
til rontinuare vom examtaa felul tn care trebuie preglitite eoloniile
I "nit u J I t<'l'J 1ll 1n cele mai bune condltii. astfel inctt primAvara sA npal'(l
III ''''pllln' putel'i. pentru a da apoi stuparulu! 0l'ecolt;A cit mat mare,
~hll).f\ruJ va lua stbinelor numai pdsQ.1UI. adicli numal surplusul
"III' 1I'})'I~(>~:tcnevotle coloniel pentru a..~1putea (lesIA!jiuraactlvitatea tn
, ,lull II upumo.
'1",lNtlll1\ vom 'n'll1~llJ problema Ioarte imporlantii a ameliol'[S'J 1 COl1-
llt,II" " pl'phr)oSl"i noastre rase Carpatlee, prin cresterea de m~tci sclee-
~'III'ho, h"I',',w:hN11e natural sau artlfielul.
til 11I'!111, VOl' !t studlate metodele de laborator pentru i(1ent.Wcnren
,'HII,'ll,IIIl' lljtcmll patogenl ai albtnetor, earaetertsldclle bolilor provocate
tI, 1II'lhu, pn.'c'um ~i m~l()dcl~ eorespunzalcru-e de prcvenire ~i COUl-
It ,., I,' II lor,
I l'l '''1 VI !l~Pttl';' inutile ~i lipsite de imporLan\a 0 serre de Hml1-
,"IU" I ''1J 1Itl',f' ill ueest mt\t~dal, pc care unit dintre voi le cunoastetl.
11m .llI'tI l..llI~i le ('XfHIOCm in studiul nps[,I'\I, 0 tilt'em penLI"U C'il ~jJ lt,
Htll' III ,I ' a ~1I1I1.!I('ul(' 'ji WI VOl' fi de COlOR in pt'.wlictl viiltml'e, Tn Hid
.. h h'''''1\ 1111 '1(' 1'1'1' m:u mul,, IIDl(mttnl" c'a ill 'tC'hnirn {lpiclll~,
..
I
]NTnODUCERE I N APICUL'I'UUA
1"I'tlIM'm, tineri apicultori, pregAtirea voastra ea tehnicieni apiroll,
I II IiUlillti n '/L n doui'i notiullii. principale: ce este apicultura cum
II I I,"hl lIi1 fir Lin bun apicultor, pentru a corespunde sarcinilor cc i Sl..'
If II
"uvln tut apic-1l1t llra compus din doua notiuni imperechiate apis
'UlI' In IIlUnc!jte Insearnna albina cultura care inseamna ingrijire,
I 'I:/'II(,fl <lcestei imperecheri.
1,lleIlUI/TO, - dupa cum am spus mai inailllte - este 0 disciplinti
i !l1 'lf .us;, In vusla a zootehniei, care la rindul ei ne invata, moduJ
ill 1'I('';I t(' f"{' II nnimolelor dornesbice - deci .<;i a albinelor. Apicuitlll'a
1 41 (' 1I un pregnant caracter economic, in directa Jeglltura ('1I
I'I".lill' l llI, I ' ll nmcl iororea.<;i exploatarea rationaIA.<;i rentabila a albinclol'.
lrimlll'lm acurn $i cea de-a doua notiune .<;i anume, cum treb,lic
II ,It 11/1 tHIn clpicultor .
Apku ll 0,'"ul cste persoana care se Cll cre.<;terea albi-
11 1'1 11 , 1 N(' n1(11 spune l?i stupar, adica cel ce stupii . sau prisacar
,.0111"11 1 1 f' (' ('onduce 0 prisaca, adica 0 stupina. Ca am, stuparul este
1I "Upn111 ! 1111 tlHldigostit de meseria lui, De aceea apicultura estc cOll -
'hit " 11111 !I , rpl. 0 indelertnicire pasion alA.
I\"klllto,' ul lrebuie sil. se a Ii cal m, intrucil oamenii
III" ('ur(' rac rni-5diri repezi nu au suficien'lii. rAbrlare. vor sured
111 11111- Apieultorul :iind in contact strins Cll ai binele est<'
IIlIp' I',IIlIIIII (1<, rclul de vintA ordonata, plina de hArnicie, sociabilc cu
elin ncclu-5 i S\uP eu care conclucreaza $1 Va fi inclinat sa Ie
'" 1"1' ", ('xl'n)plul. Api euUorul va trebui sa fie chibzuit in pcrioadel c
111111 1111\ 111 f'lvornbile pentru bunn a act.ivitli\ii coloniilor $i
1111 111" 11 111111 611 Illl fie zgircit in IJ IAsa albinelor 0 insemnat.:"i pm1.c din
1111"111 ""11111 I\ ll'Ins/l , pcnt "u a nll Ie expune pioirii. El va 0 evidcn\l'i
I""/"I"n " r lwlLulclllor !j i veniturilor stllpinci. tn tot cc f ace opicultorul
I", II ,'hll l r ')11 'j(' blztlic numai pc memoria lui, ci so. notezc In fiecnr c
,,, 1"11 1,, 11I1' rllrl1(' (,X"C(,ll tate -5i pc ceIe pc care \lrmeazA .sa Ie execute tn
111<1t, ,H'II !'"'u ('!\ numni printr-o rnunca comjtiincioflsft va puten aven
1I 0lnil i nllo.1I1 I)U! (,nlicc. 11:1 Ircblli c sft aiba un aseutiL sirnt de obscrvatic,
,1 11I11I1 1U1' pl f"ll!rllc c(' slnu in cnl cR bunei dczvoltl\ri fl riedlrcl colOllIl
.11.1 prilllW" i;lI Iln In mll"IH'iIC' cele Illui ndcevotc in l lOumit.c s lluo\ii (' I'i!i cc.
l ' l .. dldnrl "1,1('111111"0 slu pul'lli nu !I'couie stl uit{' niciodnll\. r010tlfl(' lt P('
<.
cure ulbinclu Ie POt Ilducc cuLiuriior agl'icole prin polenizare ;
IX! I1nal\; oontdlm\iu 101' la polcl1izare, care du'Ce la spodrea ,productiilor
II Wicofc, am cillitativ cit cantitatlv, aIbineIe la dndul lor vcr recotta
I"-,.'d arul polenul pe care aceste plante Ie of erA din abundentA. DaeA
de apicultor este aUt de largA in ei, in schimb, a
n un bun apicultor tnseamnA sA posezi mai Cll seamA 0 tehnica supe-
rionrl\, sli iii la (!urent Cll tot ce este mai nOll in acest domeniu.
Oricine poate ii apicultor dadi. sA crease! albine. Dar, in
Mice caz, amatorul Itrebuie sA de Is inceput ca, 18 rezultate bune,
Vf' njunge numai acela care se va lega de aceastA indeletnicire.
'f'chnlca aceasta se invatA mai ales "citind inchisa carte care este insii.!j:i
8tupul eu albinele lui" - cum spune un mare dirturar al literaturii
hpleole, belgianul M. Maeterliok, care a scris unele dintre cele mai
fnllnQnse pagini despre albinelor. Personal, mi-au trebuit 2-3 ani
plnn s;i fnteleg :frnmfnrtarea din aceasta carte nchisA, care era un modest
hllduroi primirtiv din/tr-un .truncru gAunos de copac, plin eu wbine. Am
Iri1"'(:put eu sbupul prhnitiv pentru d acum 66 de ani in urma, existau
stupi sistematici clnd am inceput sA rna preocupe albinele. Astlel
fost sUit sA dezleg tainele coloniei de albine. fArA a deschi'de
Cind vom ajunge 'la lucrariJe practice veti vedea cum trebuie
e:tl vll comporl:ati eu albinele. Fiecare 9tup reprezin.ui 0 problemA aparte
tiecare colonie are propriiJe sale nevoL lin apieulturii nu se lucreazA
dupl\ tipic sau Principiile slnt generale; eplieindu-le. apiculto-
I' ul t rnge concluziile respective dupA eerinte; DU se poate tnsa spune eli
tn dou1l. eazuri simiJare se va proceda exact, 18 fel, caci fiecare caz are
n pmticularitate de care trebuie sa. se tinA seama.
Cli d.impul j apieultorul se :fonneaza numai dacA are spirit de obser-
vittle $i dorinta de a ineerca sa aplice diierite masuri recomandarte de
cl'l r\llc bune sau de apicuH:oni pricepu\i, spre a ajuDge 18 un rezullat
bun. Sint nenumarate probleme de rezolvat rnai ales in sezonul activo
Lcgut de aceasta indeletnicire, eomplexa dar atragAtoare, omul
In mUnea lUi 0 mare desfAtare suIleteasc! in aerul curat inmiresmat
cu partumul norilor, in umbra rAeoarea pAdur.ilor, ori in pHna luminA.
II 30<lr clui din cimpli Datoritli speci1icului a:cestei lndeletniciri,
npJcui1lorii nting adeseori 0 viatA inaintatA. 1n U.R.S.S. s-au fAcut diferite
slnListiei. pe indeletniciri, pentru a vedea care dintre ele au mai multi
ccntcnm'i, rezultatul a fost in favoarea apicultorilor. De asemenea,
In Franta s-au eercetat 19000 de apieultori in privinta eumplitei boli a
cuncerului, lj i numai unul singur era atins de aeeastA boalA fatalA.
111 ea"drul aeestrui capitol, privind .. Introducerea in apioultura", este
nCCC!ltl r sn prezentam pe scurt problema dintre oarneni
ulblnc de-a lungul timpului.
tnefl de 18 inceput, dnd omul a intrat in contact cu aibinelc In
l lnenscl e pAduri ee acopereau aproape totaIitatea Terrei, el dat
fI{'mnfl de unele f oloase ce Ie poate lrage. Hrana lui consta
pc Iltunci in fru clele !pOmilor. Trebuin - tarA erort - sA Intindii mina
!!Ii (' uicn,l{Ii rl1uctclt> din pomul tn cure Clven !}i de tcnma
unl mnl f' lo, !lli lbnt.ic{'. La prindpllli'l 1\ unu; <1l1.lxJI'c bnLri n,
pc untie plnilor dl! (ud, s-n format n scolbut'lL
10
)\coto olblnele 'ii-au ules eel mw bUrl adilposl. Mal tnlH uu ll'uglt InLC-
I'loru l 3corburii ))rtl1iind eu mandibulele parlea <1pOi tlU lustloull
eu glandulare care impreuni1 eu clciu1 uUat 1)(:
mug
ur
l1 arborHor _ d ei denumit propolis - aU lot' mat un strulo izulalor
Imolon} umczelii. Cum propolisul con\ine substante ontiIung;ce. dccl
con lru mucegaiului, aceasta masura a. in'ciepartat pcricolul eu accst.rl
,,(l 8C poail/i :forma neola unde este un aer inch is in.tunecos.
Clnd oriIiciu\ de intrare in interiorul scorburei era preo 11111; ,
H rodeau marginile; daea era prea larg, il mic.50rau rAeind ell
propolis 0 plaea obturanta tn care lasnu doar golul neeesar penu:u
/I puten lrece clleva albine deodatA. Albinele au stat neolo in padure.
1l11llOllnc de ani, ell mult tnaintea npari\iei omului pe pAmInt l1 i acolll
Irl"u InUl nlt omul r EI era doar un simplu musafir ce nu Ie suparn all
111mh-. Le-a privtt probabil Cll oareeare fdea, mai ales clod a sim\it
1II'\I\ II'lmca de ae atunci cind VO'ia sA se irrlrupte din ngo-
nhltmlu lor. Omul, dupA ce Ie-a studiat todelung lli eu aten\ie, le-a arlal
t IAb!cl unca: albinele au a grozavli teama de fum pe care au pastrat-o
I'e( IIl0r tn genele eromozomilor, ca amintire straveche, cinlrl
IIIIO-n8c {ll'deau datorita desdl.rc1irilor electrice ale Itrbnelelor. Pirjolul
. Uoo mii mii de colonii plir.1iseasc! locuintel
e
, luind in fugA in
nttta miere, inclt, eu picaturli de la 1ieeore albina. ete
'UHI pouUi umple fagurii noi claditi intr-o alta locuin\A. Teama de fum
I" un reflex de alarmli. Atit i-a trebuit omului ca de atunei
.1\ 10 pouUl supune. Potolindu-Ie minia cu ajutorul fumului,
uOltru h
o
"-8 putut lua agoniseala f8.ra a mai fi intepat. Mai tirziu, clnd
tt l jl pl\l'l\slt $i a durat un bordei seu 0 eas.1i mm ea lumea. a
"dul 41 I\lblnele tinga locuin\a lui. A prins doar citiva roi, ai aIbine
rWI rol\l"to stind sub forma de ciorchine pe crengile
Ilrhorllur nu prea inaltL Le-a <i&t salW1 in ea clopote,
IHlpl ,,!lto tHn nuiele mlMii, le-a lipit pe dinafarn cu orgill pentru a !eri
ulblncla ploaie frig Ie-a dus lingii easli, formind astfel prima
1)1'11111'1' ,
13., mull Colas i-au rost omului aeeste aIbine harnice carora Ie lua
t" 1II Iunrl hJ pcrioade 0 parte din fagun - mm ales eei eu
1I1hH'l1lt tarl lnal aleasa, clici era adunatA in faguri noi, albi ea neaua,
lin U mJt-os pHl.cut de ambra. Mierea a fost totdeauna peO!tru
flh u,nl\l 1m nliment deosebit de valoros din punot de vedere alimeotar,
(11, \1 \ [/lIOIl1UI. $( ca leae in multe bali sau tn oblojirea ranilor. Ceara
IUItIIlI\UI, din rAmiil1itele eonsu.mului a fost l1 i ea mai mult dectt :folosi-
IlIII'" I t il lurntnArllc {Acute din ea, omul luminat mil de ani loeuin\a,
rill" tumul ll1cetlcios al de grAsimi. PinA aeum douA. seeolc in
IIlInl\ , irnpe.riole :;; i nnbilinre erau hrminatc cu sule de lumtnA .. i.
'I
lfl
nlll, rl lo MOldova cram renumi\i cu ceara vindutl'l. . peste hoil1l"e
('tll'e dl d,ururul care [I fost vOlcvodul Ditnitric CanteOlir,
Ir ,'ftl nV(! u un pnrfulIl dcoscbit dntorlt puVnului propolis ce !'Ie 'P
unell
hi IIllll1lltl.H,lul tnplI, ,,1 (!f"lI'C f)orhuna 1n('i\ pcl'i1c tmp.-'\dilci). ti.
,.lUpliri tulul di n tull\ tn flu. de- la bunic
lit lll lPOl. IfU' pl"h.,\ .. lh' ' ' 1"/1 11 cell- Innl danH ('c r(tC<'flU
U,UfHl ('1\ rM voJe' vozl1 1'i111 pl l\ lcnu fnpleic 01('
"
IIIIU pC' Int('l ep\il sluJbn$i til \ti.rli . 'rlrzltl de \.ot, mai incoace, dod slavs
r flnllor n gOs it culeu cit' COllwnienre a InvAtAmintului stupAresc,
I {Ir llmlri t:'XPMll'liJt P<' nceastli erue admiral-ia pentru viata social4
II ("'fl lnnli lor de fl lbine. AristoteJ, Magnan, Varo, Columella, Pliniu, Ver-
,IIU" Mnro, reprczcnt nn\i antici ai culturH elene latine, urmati mai
tl rzlu de Aldrovanta, Mortiort, Butler pinA la Swamerdam in secolul
Id XVlI - lc<l, iar la noi Ion Molnar multi aitH au scris foarte interesante
,, !!11tH {l SlIpra lor, IAmurind muIte taine din viata albinelor.
tn ultimele douA secole cercetatori pasionati ca Fr. Huber, orbul
( I ' vedas eu ochii min1;!i cu eei ai devotatului colaborator ce a
{!lilt Fr. Burnens, a pus bazele biologiei coloniei de aibine.
I.ul I-II urmat Langstroth, Dzierzon, Berlepsch, Layens, Bertrand, intre-
I'I!I(III-Se PI'in a gasi mijloace de a inlesni viata lor. Langstroth a fAcut
', Iupul cu rame deplin mobile. Mehring, imiltind pe 0 placA
IIc ul plotA Cormele hexagonrue prizmatice ale unui fagure, a dat la iveaHi
1.i I'tIMI de faguri artificiali; el a facut in apicultura sistematica un mare
p HS irwinte, cc\ci pina atunci fagurii se tAiau din ramele mobile se
"tlrC('S mierea din ei, albinele fHnd nevoite sa cladeasca mereu altii
'1111. In sCirllit, Hruska a inven<tat extractorul de miere centrifug.
\'1C' hC' ll!ie SeJejan din Banat, dupa el - Hanemann - au fAcut
ce se pune intre corpul de cuib magazinul de
H'('(. II11 de sus pentru ea matea sa nu poata trece acolo, asHel recol-
I i dul riA se faca fad grija ca ea a1' putea Ii pusA in primejdie.
Cind toate aceste utilaje indispensabile au intrat pe mina stupa-
I dol'. cl {lU gasit timpul sa se instruiasca mai adine in privinta albinelor
'"I /I colOll iei. Biologi de seama ca Chauvin, Prenant, Buttler, Roussy,
G. I';llgen aitH au dezlegat multe taine din viata albinelor. In special
.' hVIU\ l ui oolOgenar austriac Karl von Frisch a descoperit mijlocol de
,'cu)luntcli re a ai binelor din stup printr-un limbaj anumit, exprimat in
Jl ]X' ri nl pl'in felurite dansur i sunete emise; Koregler a afIst mijIocui
!,rlll ('.:\1'(> matca, luind de mArimea alveolelor faguril or, de-
Ih lll(' dup.. l'j, voie oua fecundate sau nu. Pratt, Smith, Perett Maisonneuve,
MllI(' r, Aley. Heyrand au aratat metodele cele mai bune pentru obtinerea
II" mt'i lcl valoroase selec\ionate. FratH H. F. Rubtner, Triasco
CI11' Y fl U studiat felul cum matcile se impe1'echeaza, pe clod H. Mac-
k(' nscn $i Nolan studiind efectul heterospermiei au inlarurat consedn-
\C' if' {,()oSOIlgvinitatii, izbutin'd sa fecondeze matcile cu dispozitive spe-
('1 111('. prln care Ii se introduce in spermateca sperma unor trintori
'I{'\(-' c\ \Mul i.
Aj utati de toti apicultura din toata lumea a luat
li n fl vl ti t hnpl'esionant. Productia de miere in unele tAri bogate in
rneHrere a attins sule de kilograme de miere de stup.
Cu in ul'mA, clnd pre!;edintele APIMONDIA, prof. dr. jng. V.
11 1'U'nnj , !:Hi fnapoli:.t dintr-o cAlatorie de lucru din Australia, ne-a comu-
nl cn l {, /\ ncolo se "calizcazl't cite 400 kg micre de stup de In padurile
tho '' \If''llll pl . Arek'l15i rccolt{-' Ie stllpnri i din Sud. Africnntl .
U"\!lbl. l h'nnc('7(1 dc I.lpiculttlrA " La gazelle upicole
u
in urm5 cu 8-
fl In)i p!'CZJ'n l ll n t OIO.,l'Ilri (' [I unei de ncolo. tn Cor e il p!cuitOTul
17
111\1' . 1 I I slupH L\l i ai1nu pC scart1 hu' ci crau spl'l ji1l1\i cu pl'Ot)ll'h.-' .
((1 "'.' 11'\.' avilld 1$-20 de mugazii de recolte suprapuse. Produc\l n 101' cru
IlL' 11:.10 kg micI'c de stuP. rccoltatA. in majoritate de 1a eucalipt t.ril oi ul
1I 1h, HO!1l.inia U lost din trecutut una di n tal"ile cel e mai vcstlW
til ro pJ' ivc!7
le
apicuitura datorit! mierii de caUlate de la pMurile de tel
, I tU' Wd 11 i Illal ales de la imensele fine1;uri plioe de flori, d\ci, pinl1 111
ll1l1 lr1 e ll un seeol intreaga noastr! economie era axat! pe animu-
11.1111. "poi agricultura, an de an s-a enins; 'durile s-au deh-i-5at, lncit
H\1H1111 tn I'egiunile de deal muoteslnt naturale de coles. In
..,hl mb,lCull'UI"ile marl de sute de mii de ha au plante industriale ea rapi \O.,
"l1l1l1
lB
)iO(u"Ch.l!i, inul, soia mai cu seama pAdurile de salcim tei
11111111 1.
1
101' un cules rentabil incit se poate asigura consumul in.tern
"I( I.II .lu 4- 5000 tone de mie1'e.
n ln 1957 de ciod a luat in tara noastra Cresca-
'"I !l1II <1e "Ibine cu 66000 stupari, sub coaducera unui Comitet Executi v
lll'll dlt' \t t de doriota de a face cit ffiai mult i?l cit mai bioe in sprijinu\
II Mllll llrll , s-a clMit cu mi jloace proprii un Combinat apiCOI
hi " "nt'asa .. cum nu sint douA in lume (fig. 1). Prel?cdintclc
,1.odU\(t,l, pro!. dr. iog. V. H a rna j este pre!7edintele APIMONDIA,
,II" In I\rNIst 5 ealttate de trei ori pinA acum. El a un institut
l\dl1l 1I 1l \ lil lll
l
l d e tehnologie economie apicola ce are 0
1"'}ll1' h' ./\ pincln(l cu circuit international. De asemenea, asocia\ia arc
,.1\1 I _ \In\11 11I1\ h ,! III,y\lllllll"I", 1.',II.lhlll'I!(I]1I1 111}\u.l
1.1
o rcvlsttt p roprie, "Apicu1tura tn Romania
u
sub <Xlnducerea umJi co1egiu
"Cd IlC\l onuJ 51 care apare intr- o versiune in l im'ba maghiarii sub denu-
mll'cll de "MchesZ0t Romaniabont".
Concomitent statuI sprijmA actiunea asociatiei prin scueri de impo-
zlte reduceri la transpor'turi. Totodatli, in acelalji an, a luat fiintil
Stu\lunea centralA de cercetAri pellitru apiculturA sericiculturA cu
p<: 1'!'l() nol de tnalti calificare, care a fAcut numeroase cercetAri. De pildA,
un colcctiv de acolo sub directa conducere a cercetAtorului mg. N. Fotj
u pus tn practJicA - dupA multe cercetAri laborioase --0 metodA bunA
do pi1strare peste iarnA, in afara ghemului a unui numar impoI'ltan't de
mlilei fecundate. Ele pot !i folosite fn primAvara unnAtoare Ia formarea
(II'! lluc1ee ajutatoare .pe ling;l coloniHe de oaza.. In felul acesta tn coloniile
rc.'spCctive, avind douA matai, se numAI'ul tinerelor albine zburA-
IOtl J'l:!n care iau parte impreunA la culesul principal, mArind mult
pr'oduclia.
Tat acola, cu colectiv, N. Foti a stabilit caracteristicile
bunCi noastre rase de aibine Car]Xltica, recunoscutA ca atare In multe
\flri cc au importat mAtoi de la noi. Crescatorii de mAtci ai Sta\iunll
IIU <l ll t zeei de mii de mAtdi selectionate api"cu.ltarjlor sai'i'CitantL
Jnceplnd din 'aD.ul 1974 acea9U1 statiune a treout in oadrul Asociatiei
i"('SCutoruor de Albine deveninind Inst itutul de cercetAn pentru api-
eul l.u rA.
ALBINELE IN LUMEA
INSECTELOR IIIl\1ENOPTERE
Albinele - 'bineri apicultori - tac parte din marea elasA a insec-
telor din ordinul Himenopterel'or, caracterizat prin aceea cl pa.tru
nripi melnbranoase, orWn C81'e euprinde, tn de albine, viespile
furni'cile. Ele apat1in fam'iliei Apidelor genul Apis, specia Api.s melUficR
L. avi nd 0 metamarfozA completA cu larve ce diferA total de
Sint inrudite cu toate speciile de albine sAl batice, fac cuibul
tn pamint, in 1Julpinile trestiei, sau Iocuin\a in aemnul din
moL
Privitor la viata exter'ioara, majoritatea himenopterelor au un grad
mai inapoiat de dar cu un exceptional al memorizArii,
cuibul intr-un dedol de ierburi, trestii, folasind
lei de fel de >trucuri 0 surprinzAtoare de a capta victime, pe
8ocoteala ciirora trniesc parazi.tar.
Unele, singuratice, avtnd cuib separat, triiiesc In veci-
nli t!i\i foarte apropiate, in zeci de cuiburi pe cite un metru pAtrat. Alt ele,
mui eval uate, larmeaza mici clanuri cu cuiburi separate, avind un culoar
comun; in cele care au ureat scara unei anumite "organizliri so-
C'lo.lc
ll
, aIbineIe noastre. trli.iesc in colonii Cll zeci de mil de indivizi, la
ttl l co Iurrucile, cu care sint strins inrudite.
Din sutele de specii de aibine vorn sIege doar citeva, care
trepte evolutive pina Ia situatia unei. sacietAti organizate, a5a
cum sint aIbineIe din prisaca noastrA,
Din cele singuratice, cea mai inapoiatA este vies pea
Pfl rnpUa - specia Pompilus apicaZis. Este singura d'intre hirnehoptere
ell1'll nu are grijA de progenitura ei. De 0 deosEfuiU, ea stA
1/\ pfndl'i pentru a descoperi unui anumit pAianjen, din specia
N tl rllt!$w, ce in pAmint. Mica viespe pAtrunde tn vizuina acestuia,
II porolizeazA cu veninul acului, fA.rA a-I ucide. Apoi depune pe abdome-
nul vlcUl11ei un ou, din care, atunei ctnd va apare ea va trai
VI) crc.$lo pinii In maturitate pe seama trupul ui amotiit al gazdei, din
1
1
m'c, plnl\ In urmA nu nid 0 In cAutarea aeestei prazi ea
din pinA in toamnii in urmA-i numeroase fHee
'. due III r lndu! lor via\A parazitarii.
Speclll Xfl ocopa, albinA singuratiea. ceva mal mare i{j i
'HiP" In trunchiuri de arbon uscati. In mica chilioara stA din pri-
I1t nll ln toumnti . clnd Uisind n(.'O]o 0 pl1rase.<;te locuintu,
If)
"Mugllndu-sc aJAturi de aile s u,'ol'i din specie, iernlnd impreun.1,
"1)1"(,' a-:;I tine r eciproe de eald, la rAd.1cina unui soi de liliae. E un pn.m
pUfl , pc jurnl1Late fAcut, spre 0 asociere in sezonul rece,
Ou spccia Polislelor - PoUstis gallicus, viespi
lJt 'lIcnl c, se spre un inceput de organizare sociaHi. In primul rind
rlccl.ll'c insectA iljii lucreazA un mic fAguralji, Foarte rar se asociazA cite
(j{IlI ti tnvnraljie care sft lucreze la acela.!;i cuib. DupA observa\lile lui Ferton
utln din ele aduce 0 incArcAturA de pasta celulozicA, dar gbind micul
(, ,, Ill I1cupat de prima, sA-$i facA loc dupA plecarea tovarA!?ei de
lIlun("!\. . Peste noapte insa toate se grupeaUi in apropierea celui mai mare
Il ln rI1gura$i, stind in buna Implrtindu-ljii una alteia hrana
din
Spccia de albinA singuraticA Prosopis variegata - considerata
i ii nt'li inaintal1a a albinei melifere, tra.ies;te tot singuraticli dar
hltl'-O slare superioadi. fatA de alte specii. Ea nU-$i mai face cuibul in
p(\rl1fnl, ci in partes mal fragedA a unei radAcini pe cale de uscare, Acolo
dllcc micre ljii polen singurului ou depus, pentru ca viitoarea larvA sa
.. Ibn hrll n11 1a indemina pinA dod ajunge maturA.
O::lfnia - Osmia fossaria - 11i ea e 0 meliferli gastriligenli
mllell din cele ce se hri.nesc eu polen - specie rAmasA - ca locuin\A -
III lIt'lnn Prosopelor - i1;'i dureazA casli in pl1mint; 1n sehimb, este ani-
rll hlll d(' un spirit de asociere mai pronuntat. E drept cA locuinta sa este
Individualii., bine ingrijitA, CliptU9itA cu petale ale florilor de mac,
diu' pe patul catifelat insecta depune numai un ou pe care-l i.nconjoara
ell mlere 11i polen. Inclinatia spre asociere a acestei specii se manifesta
prln cons1.ruh'ea cuibului in apropiere de eel at suratelor sale. Pe un
mclru plitrat smt sute de cuiburi - locuinte individuale - ca tntr-un
mlc Sil t.. CaracteriS'tic pen.tru spiritul sAu de asociere este apArarea in
COlm.lO n satului. Ele gonesc din preajma satului orice insecte sau ani-
l1lolc, care Ie-s r tulbura linis;tita lor via\!.
flali ctele sint primele tntre speciile de albine sAlbati ce care
organizat intr-o societate primitivA, Locuintele satului alblnAresc
mai bine orinduite, apArind in cornun intrarea fieclirui cuib, 0 serie
de alhillute fac serviciul de 1Xlzii patruUn'd. permanent in jurul satulm.
o comparatie Intre diferite himenopt:.ere ineluzind {;i albiaa Apis
mcJli fi ca L, este ljii mai expresiva, dacA studiem locuintele clAdite de ele.
Si\ urrnArim pe scutt, pe cele din speciile cele mai apropiate, care
slnt viespile ljii furnicile.
Vi espile adunate in asociatH mai mari sau mai mici, i11i c1Adese
}oculn\e aditoase prin podurile caselor sau prin alte adAposturi. Aceste
10culn\l! stnt tn elaje, sprijinite pe pilom puternici, folosind substante
cclul ozicc, Unele specii de viespi i11 i fac locuinta tn de clopot sau
til cOrlllri cu etaj; acesle/) sint strAbfitute de 0 singurl1 u!itA centralii de
lu buzll. plnl\ sus, llllQ tncit uces t palat babilonic poate fi marit in raport
de pOpulO\ill cc-I ocupii., udl\u.!;:Lndu-i alle etsje nevoie.
VI/mid/(, stn!. Inu it 11111i innintl\le pC! scars socialii ia\a de toa!.e
hlll1l.'lIt'pl l 'I'ck dl:s(' I' i:-l\' pi l1fi a{'lLnl. J::l l! ' $i tonsLm icsc l ocu i n\<! sub pA-
iO
mint, pinA la mari adincimi. Al!ele !?i Ie cUi.desc la supraIatA in trunchiul'i
putrezlte de eopaai sau buturugi, acolo unde apele din viituri nu le-ar
pune existenta in pericol. Sint furnid din 8ceasta categorie care-$i f ac
euibul suspendat, lucrnt ca 0 pisUi batuta la piu.1 , ell scame 1?i fibre de
plante. De pildA: !urnicile din speeia Oxophylla smaragdina, din
preajrna Oceanului Ink:ii.an, cos (runze mari, pe mM'gini <"U eire de
mAtase, atlucind pe "antier, 1n man'dlbule, .propriile lor larve. Legatura
o fac ell ajutorul unor secretii Iipicioase a larveior, lipind marginile
rrunzelor una de alta apoi cosindu-Ie.
Cele care locuiesc la suprafata plimtntulud. in !urnicare perfect
orlnduite, au csmere speciale peatru puiet; au magazii de rezerve de
hrana; donnitoare !;ii grMini tn interioru} cuibului, in care eultiva un
soi de ciuperci bogate in rezerve proteice. Au un eel de grajduri pentru
purici de plante - care secreta un suc Uiptos, cu care !urnicile
t!}i hrlinese larvele,
Toate ace9tea insa sint eu mult depA!?ite de locuinta albinelor
noostre! Ele clAdesc un adeva.rat palat de ceara, cu zeci de mii de cA-
mAru\e hexagonale, denumite al-veole saU cetuZe, lonrund !aguri rinduiti
10 aceea!?i distania unii de aItU, ca sA nu stinghereasci buna circulatie
n aerului de jos in sus invers. Este un adevArat oLa, cu piete, ulite,
speciale rezervate hranei de iamA., cit !?i cuibului orinduit asUel
cu sA nu se piarda cAldura necesara dezvoLlarii puietului in
dLlerite stadii de metamorfozA.
AceastA locuiniA are 0 singurA intrare, urdini!iW, reglabil in raport
do sezonul cald sau rece ; ate peretti smAltui\i eu 0 solu\ie de sallv1'i. $i
propolis, substan\A care aplil'B. locuinta nU numai de umiditate ci 11 i de
hWElzia microbi, cAci contine antib'iotice.
pcnlru cn !i ajuns la asemenea locuinte minunate, desigur cA
IIU tl'ecut milioane de ani. Mai slnt !1i azi specii de aIbme care n-au
"Juns !ndi la perfectiunea a1veolelor' hexagonale. De pUdA in regiunile
troplcclor, tn In'dia, Sumatra $i Java, traieljite specia- Apis florea,
Alblnel e din aceast<l specie cMdesc in aer liber, sub creanga unui
un sing\lr 1agure. care Ie serve9te !?i de cuib !?i pentnr re-.z;el'vele
(1o hl'on11. 0 parte din alveolele fagurelui sint eillndricc, iar altele hex'a-
Ele deci sint in perioada de traru:itie spre unificarea formei
hl,;l}tflgonale, cea roai economicoasii solida intr-o construC\ie,
asemenea, aIbineJe din rasa MeZiponelor !?i Trfgonelo
T
din
Moxla nu 'ii e1e alveole deosebite; mierea este depozitatA. in cima-
1' II\t
1
cl llndrice ca nis;te butoia!?e j in schimb alveolele din cuib sint
'H,!!C I.'tlont\le. La Melipone 0 parlieularitate interesantA 0 constituie urdi-
"It
ld
1(1l:uint;ei, pe care in noptile reci tl inchid ell 0 rperdea sub\i re de
,Irlltltllls, pcrtlea ce 0 '['od a doua a.l diminea\a, .
PI'lvllor la viata de interior, himen'Opterele au 0 ol'ganizare uimi-
II nluncH, pe care 0 vom lAm uri dod vom descrie colonia,
I, VOln fOl0MI In In\ W\(HtLul "Gall'U euv1ntul "alvllloilS in laC de eelule, cum Obl$1\IU1

, "' \1/,1 ... eAOL ,,-,\, " 10'1>1 CQlulot, " Le atSt d e des folOil lt tTl" blolol" albl"",,10r, lne11 ar pUlea 1111
' 111 1. Vlilll lit' " cu ...lnl.", ,.tNlmot r u!6- . oare In lallnel$te u:prU1A

. . ....
i 7
Este cunoscut simtul lor de curli\enie. Albinele nu suportA ntet
un element striUn care sA Ie adud neplAceri, cum este .,oarecele -
care Ii ucid in stuP. cu veninul aeelor., iar cadavrul U Invelesc intr-un
glulgiu de cearA .,i propoUs, izoltndu-I, spre a nu vicia atmosfera
Interioadi..
Au un simt de Intrajutorare deosebit fata, de cele din aceea.,i co-
lonie. S-au vAzut rtotu.,i cazuri cind albine strrune, rAtAclte din stupii.
lInei prisAci mutat! peste noapte In alt loc necunoscurt, se adunA in cite
1-2 clorchini ca In roire, imprumutindu-.,i reciproc clildura .,i hrana din
Dadi cineva pune ace-.,ti mici roi in stupi goi lli Ie dA 0 matcA,
de tndatA, mate se organizeazA ca lli orice colonie din prisacii : unele
din ele clAdesc faguM in Doua l ocuintA, iar altele aduc nectar .,i polen
pcntru colectivitate.
tn interiorul stupullli sim\ul acesta de intrajutorare e lege pentru
ulbine, nu numai in sprijinul activitAtli coleotive, dar In ajutorarea
celor obosite. M. Haydak descrie 0 categorie de aibine mD.seuze' care
dilU Ingrijire celor ce vin obosite din cimp, ell povara grea a colluletelor
cu polen, lncit e nevoie ca picioarele sA Ie tie masate.
Toate au un simt deosebit al directiei ; ele i.,i memorizeaza punctele
de reper, regbindu-!ii locuinta clod vin de la marl depArtAri; au
Instincte .,i reilexe ereditare, care Ie ingAduie sa gaseasc! tn amintirea
genelor cromozonice solutia cea mai buna pentru a ie.,i din anumite
situatii grele, !]i care au pArut la inceput fArA dezlegare. Cunoscutul
!rancez L. Roussy a supus albinele unor experiente pentru a
observa comportarea lor, ll i n ajuns la concluzia di "activitatea lor Za
cllidit este artd inginereasca de mare finefe care fn multe
ocazii marginUe instinctului."
Spiritul de sacrificiu al individului este deosebit U posedA mai
tonte himenopterele sociaIe, la fel ca .,i eel de Ia unele, pentru
mama lor !?i puietul din euib, care reprez1n1A vUtoru!. Un element psihic
se .manifestA de asemenea - in special la slbine. ele nu au mila
pentru albinele bAtrine neputincioase, s-au vazut colonli care-.,i
piistreazA matca batrlnA intr-un colt mai departat din stup, feri,tA de
CUca ei geloasA .,1 care tot.u!ii clteOdata 0 inga'duie c1nrl stA ceva mai
izolata.
Privitor la organizarea anatomica intimA, himenopterele au multe
tr<1sAturi comune - au arme de apArare !]i atac; masculii sint
tro\i cu organe senzoriale deosebit de fine !]i dezvoltate, a!;a inclt detec-
teaU\ de la mari depArtAri femelele aflate in zbor de
Au un sistem nervos central - creierul - care dupA greutatea
lui, Ia aibine, in raport cu cea a carpului, se claseazA imediat dupli cel
01 omului.
Un mare numAr dintre himenoptere se reproduc prin
gell cza, ncel fenomen al reproducerii din oua nefecundate depuse de 0
r(,l11el tl, problcmli C'e 0 Yom IAmuri ceva mai departe.
18
Din negura rrem"
ISTORIA NATURALA
A ALBINEWR MELIFERE
- Dar 'cum s-au diierentiat ete, alla incit lllDeIe au putut sA urce
spre 0 viata sociala, cum sint albinele unei calonli, dnd aite specii
direct inrudite din marele ordin -al Himenopterelor, -au rAmas aUt de
i napoiate ? - intreabll unul dintre tinerli apicultori.
- DilerentierUe au urmat legile biologice impuse de natura ce
Ie-a creat, legi care au influen\8t, prin mutatli, treptat, de-a lungul a
milioane de ani, aUt animalele cit !;1 vegetalele. Ele au suferit transfor-
mllri mai mari sau mal mici .,i au apArut forme noi de viatA.
Dupa pa.rerile cercetAtorilo,r biologi, cum ar fi prof. Wi terbert,
strAmo!?ii albinelor de azi au fost la ineeput un fel de larve fArA aripi,
hrAnindu-se cu matedi vegetale mai mult sau mai putin fragede, cum
cruu sporii ierigelor gigantice. Ca urmare a unor mari schimbari clima-
Ute, ferigile au fost tnlocuite de arbori .,i plante cu fiori. Pentru a
8upravietu-i, larva, incA solitara, a trebuit sA devinli apUi pentru zbor.
aparut de asemenea, mijloace de transpom al polenului:
pc cap, periute de adunat polenul de pe corp, co.,ulete pentre
lilren lui provizorie transpomul spre cAmArutele fagurilor; 1a fel au
trC'buit sa se dezvolte aparabura de care au nevoie la cul es nectarul,
mm sint: limba !?i gu!]a. Acestea Ie-au ingliduit stHi stringa hrana din
rl orl le de curind deschise, hranl1 cu care se asigura viitorul speciei. care
SI,e puietul. ProM evidentA a celor sustinute de eercetatorul citat row
!lUll, e cli acea modestA albinA sAl baticli des pre care v-am vorbit
1h'OSQpis verigatus, albinei roelifere, de!;i ll;i 'larva Cll
mlere I}i polen, flU are inca aparatura de cuZes polentd, cum au albi-
nolo noastre: ii lipsesc atit co!],uletele de la picioarele posterioare, cit
, I l1t!riutele pentru adunatul graunciorilor de polen aflati pe haina ei
I-ylrOustt De aceea Prosopis tnghite depoziteazii polenul in
I rnn3porUndu-I astfel in sihastra sa locuintA. drept hranl1 pentru larva
rn1lne. pentru ca la ie!iirea acesteia din ou sA-I aibl1 la indemina
plnft 10 moturizare.
I\ c(.'ste transformAri care corespund la prima vedere cu meta-
1111, .' rm:elc 11Irvei albinei, nu slnt deosebite fat! de cele suferite de pri-
ttlll l", IIlIItlbii. primele reptile. sau prime1e mamifere. Toate a-
I 'J
f'{'IIictl S-IIU indcpLJ nit pl1in ') succesive in caclrul posibiliUit.,ilor
(l1' )xlzilului cl'OITlOzOmic III r'iedirei specii. Cind nu se puteau
(11('(', Rpccia pierca. eu siguranta ca dupa aceste stadii In lor,
I\ l bhlde (J\ pis) $i-au insu$it progresiv obiceiurile sociale pe care le
vm/c,1/. ft ....ttizi.
"Mutl.lI1lcle - dupa prot M. Prenant de In Sorbona - adeseori
dlfi','l1 11,u\in aparent . fetA de forma originaHi. a speciei respective.
cslc d i nceste transiormari complete ale caracte-
ndll ! 'IOU, tJrmozii legile precise aZe ereditiitW'.
Mutantele se se transmit astCel mai departe
1. 1 uccllst;1 opera natura are Ia indemtnA un element de mare impor-
I 1111 VI : litnpul. Fiecare schimbare se mAsoarA cu sute de mii chiar
'1.1Il01Ill C de ani.
l3iologul sovietic prof. Oparin a stabilit cA "in acest element ce
{'uti' I impul , a fost posibiUi unei legAturi intre lumea fuicA
1'1"'11 hiologica, deci intre materie !}i viatii".
OUp?1 noi cerceUiri Universul s-a format acum 6-10 miliarde de
111, 1. lar Pamint ul acurn 4-5 millarde; primele bacterii au aparut cu
(i ll utl lili lim'de de ani in urmA. Toate trans!ormarile S-8U indeplinit In
li l li e dc Ill ilioane de ani. Cercetiitorii 0 pot alIa urmiinind fosilele care
- 'II (c privel;ite albinele, dateazA din era geologicA. tertiara, care a
rOIJ t. /l C. UIIl cincizeci de milioane de ani in urma. Studiind aceste fosile
(1 111)/1 metodele nOi, cu substante ra'dioactive, s-a putut stabili ea albi-
11('1(.' t rCiiCl /L deja organi zate in comunitap-i in timpuZ erei tertiare.
In Mari!. de albina fosiHi., gi!.sitA Ia Abc-en-Provence (Franta),
" "lilA int.r-o placA de ghips, din acea er3, s-au mai gAsit !;ii aIte douA
Ic. Pt'ima, provenin'd di n eocenul superior - prima ' parte a erei ter-
l illl'c - era fixata in r a!;i ina revarsaUi a unui conifer baltic. Aceasta
prezinUi un grup de !;iase albine In care s-a alipit un fluture de
.L{l'iRf' l nHa 2). Aceasta dovede!;te 'CA incA de pe at-unci albinele clAdeau
{Ilgud din ceara, avind parazitul respectiv aliHuri de ele. Cealalta
fIIRi] ;'!. datcaUi. din miocenul inferior - 8 treia pcrioadA a erei ,ter\1iare
- Wnd bine conservaUi in'tr-o rodi formatA din straturi suprapuse lingA
locillilnlea GoWngen (R.F.G.). CercetatoI"lii insA considerA cA albinelc au
Itp..I\L'ut pc pii mint mult mai tnainte - deci in era secundara _ mm
1)rccis spre acestei ere, care durat 150 milioane de ani. In-
I r-mlcviir. este cunoscut precis di atun-ci au aparut plantele superioare eu
(lrmi, pmducMoare de seminte, janerogamele.
Tntre florile acestor plante erau multe dintre cele care sectetau
zaharul fii nd eJementUl energetic care da impulsurile necesare
Iormlirii l}i dezvoWirii semintelor. Acestea atriigeau inscctele avide de
d ulcCiI\ti, carc in I clul acesta aj utau !lorilor sA faea 0 iecundare mai
/l c: Liva, prin npera de polenizare pe carc 0 indeplineau.
'J MurarU : prtn ru::enstll not!une 8(! tIl\clegc mOdt!lc.area bruxl a c.llt:ltll unul organism
IIull hlf1llcnllt '"<)lldlllUor lIc vllllil . XxpUc:l\ U mal latgl V<lr n date m:>1 dllpartc, <:Ind vorn
IIIUlnl '\I>1I.. n\lUu lor.
'I ':n" el"f(1I - (J ill .... ", m olllllll' la - f lu!ure. .. nrc dt'put1n Dull In l'l r llirvoie lor,
III ... , 1. ' II ubllllUl\C .pcntru dctvo'tllr('. {l\.nc/l {Iu:ur l l de .." tb. nude
.11' , !lIHi/Nor ,." 4'111 rlU,1n'! ttnl \.t. ,IC pCroll U II.lv ..... leto .. l\A\.Qle. ret.lduuM C11 care
" ,. I "n", .... ,Uql' ''iI.Illoot In 1II II"QjIlmo! t"Mlir tt.
2n
A-ccastii erA secunrlara nu ne-a Iii-sat Lesile de albine llSemli-
nlllonre Cll cele de azi! Deslgur d voI'bim de mutatii aparente, Ura sr,
!)utem stabili dacA tn anatomia al binei de azi au mai apArnt aite muta\ii ,
d\Ci Iosilele nu pot fi analizate decit la exterior. $i multe
schimbAri Ilrebuie sA 1i intervenit. L. Roussy, iActnd asupru
limbii aibinei scrise: "Piesele bucale ale albinei sint rezultatul unei
evolutii multimilenare, suferite de piesele rudimentare ale albinelor
primitive. PArtile componente ale aparatului de supt s-au sudat s-uu
ruungit progresiv, pentru a forma un tub deschls, adaptat aspiratiei
lichidelor. Limba albinei nu s-a pwi:ut dezvolta dec1t in legAturA. cu
florile plan'telor. inrep:im:l. inci!. din Cretacic" I).
In marele ordin al Himeoopterelor a apiirut. de-a lungul vremii,
o d iLeren\iere midi, sub aC1-iunea felu ritelor elemente cu care oroinUl
s-a ga.sit in atingere, in medii deosebite. Aceastii. a dOlt
la specii noi tot atit de deosebite.
OdatA IlwdificatA celula germinativA, ea s-a itransmis asHel des-
cendentilor in fonna ei nouA, apArind deci un nou tip. EI se
urmind 0 in raport cu conditiile impuse de mediul la care s-a
udaptat, ajungind deocamdat!i l a 0 8nurriliA stare de fixare. Legliturile
de filiatie, tn caeirul ordinului, s-au piistrat; nurnai aparentele Ie des-
part in Caroilii, genuri, specii etc. Inzestrate cu organe noi, aripi, man-
dibule etc., fiecare specie noua se adapteazA unei alte forme de viatA,
eu un alt mi jloc de trai.
Le gAsim astiel in era ter1,iar!i - dupa. cum am amintit - nu
cu insecle singuratice, ci ot<ganizate in clanuri recluse. In el'a cuater-
!lam (era geologicA a patra, in care trAim 1?i noi) care a tnceput acum
2-3 milioane de ani in urmii, s-au tntimplat mari prefaceri terestre
thrtoritA UnoI' masive rtectonice 2), a unoI' succesive,
urmate de lung! perioade de c!ldurA ePeriosdele .
Albina, insecta u!;i or adaptabilA de otrai, organizat
viata tn raport. de incerdirile pe care timpul i Ie scotea in cale. 0 parte
ImpoI"tantc1 din clanuri au pierit, inghetate ; aitele s-au ingropat in pa-
mint tn birlog individual, ie;;ind la suprafa\a in sezoanele ca1de, clnd,
dcztnortite din starea de semicongelare, organismul reluat iunctiile.
DIll ucestea se trag unele aibine sAlbatice sa:pAtoare, care au rlimas in
stare de inapoiere. In schimb, eele mai evoluate - dar 1?i ele
clt C)('l.ImdutA. tot singuratice - in stare de clanuri reduse, trAiau pe cont
prop,iu. Singura preocupare era doar gaseascA. lac potrivit pentre
lor, ce trebuia crescutA. pinel l a matru.ritate. Ete fiind deja
- deci consumatoare de polen miere - s-au stabilizat
lIumnl spre acest consum ca hrana. Din categoria acestora sint bondarii
I\ln ptt minl alte grupe de albine sAlbatice aminlite.
ell sa atingA. deci un -complex organic, cu mil de albine strinse in
,IOIHlItl ltntc, au trecut prin diferite unele motivate de vicisitudi-
nllo vl'('fnji reeL Acestea Ie-au sili,t sA se apropie cit mai s1lrins in fOlma
th.1 j,l1lf'1ll compact:, care sA aiba in directA -apropiere hrana -adunata in
I) ('"r "lartc _ PCI"Iolldn (I" iii II ffrlltul ere! lleeUnd4re ee a durll l ISO mlllollne
,I" .,,1
If IONOlllc. _ , I"
21
COmun, In scurtJe.le sezoane ca!de. Mierea a devenit '8Stfel elementul pri-
mordial de producere a caldurli, datAtoare de energie; in felu1 acesta s-a
nrgoni'llat colonia care cu cit are 0 populatie mai mare, cu atit
mill bln.e.
"E curios - serle M. Maeterlinck - apI"!>8pe mi!iC!!.oor, de a
tJrC<'C de la viatJa egoista a i8lbinei singuratice - viata neispdivita
rllr!!' temei - , Ia via\a frateasca pu\in mai sigur!!. eeva mai fericitll
E curios sli. vedem cum i'deea nouA bijbiie la inceput 1 AceasU idee ce
Izvol'!i$te din materie, nu e decit frigul, foamea, groaza, schimbate in-
tl''''''lJn lucru ce n-avea inc! c1rip. Ea se fara rost imprejurul mari-
lor prim.ejdii, imprejurul noptilor l'llngi ale ierni.i, intr-o toropeaUi vecinii
l'1I moartea" !
Prin selectivitate speciiicitate, din poZigine aibinele au devenit
monogine, avfnd 0 singurA femeUi fecundatli. - matca - pentru intreaga
colonie, care depune mii de oua rpe zi compensealJ. d.i.spariti,a celor
CAre al t.a dat a 1n negura vremii, depuneau $i ele oua in acela$i cuib.
"Matea - scrie autor mai sus citat - luat ramas bun
de In lumina zilei, de la dulceata florilor, de la liberate, albinele l u-
c.l'litoare de da dragoste, de la 4-5 ani de de la bucuria de a
n mame. Matca i$i vede creierul red'lls la minImum in ioiosul ovarelor
- organele de inmwtire iar lucratoarele l$i vad aoeleB$i organe strin ..
,qtndu-se tn folosul unei iscusin\e specifice. Este adevarat ca aibinele
lucrii toare nu pot sa-$i schimbe propria soarl., dar dispun de cea a tu-
t.uturor larvelor .,i nimfelor din preajma lor !}l care sint aproape fii-
oelt! lor ".
Alegtndu-$i un loe potrivit - de obicei in scorbura arborilor ba-
l,r1nl, viata coioniei se desfa$OOl"a inu--un ritm domol in pe-rioadele de
toamna lii de iamli, pentru a porro vijelios in primavar!!. l1i culminind in
vara plina de roade! A.runci, ea umple hambarele cu mierea panu-
mat! a florilor, miere care in i.arnA Ie da cii.ldura, l1i cu JXll,enul - re-
7.ervli de proteine substante de ereatie, cu care vor cre!j1:e generatiile
vUto'are" .
Cind numarul noU nascu\ilor depa.,e$te cu mult pe eel al pierderilor
de vieti, tar -popul.ta\ia scol'1bmii nu mai are spatiu suficient, se fonneazA
Toiul care plead. cu m"Bma Jor, sii-$i organizeze in .altA parte 0 nouli
la fel ca ce'a din care el a rplecat.
In felul aCJe6ta, speciile de albine melifere s- au rSpindit pretutin-
deni in lume. caci le gasim Ia taate latitudinile gl obului , impar\indu-se
tn dife-rite rase geografice.
22
RASELE DE ALBINE
In:sectele din marea famUie a Apideelor sint ras pindite 'Bproape pe
toata suprefata Terrel. Le gAsim nu numai in zone cu clima t.emperat5
ea Ila noi _ unde via\IB l or e mult mai u!ioara - ci l1i in de la e'cua-
tor ea !,ii tn noniul Siberiei, al Canadei $i Seandinaviei. Aeol
o
, insa, tre-
buie sa aiba 18 lnrlemina. $i sA consume 0 mare cantitate de, hrana ener-
getica cum es'be mierea, ca sa. se poata men\ine. ia medi u
este 0 conditie inexorabUa. de vtat a tuturor vietuitoarel
or
, conditie de
care depinde s upravie\uirea sau disparitia lor total!. IDe pUda., in 010 -
potnit
a
unei biserici de la Arhanghelsk - pqrt sovietic Ie Marea Alba. -
unul din cele mal nordice - s-a gAsit un roi care triiia "Booto de dnd
ani, de$i i'arn:a termometrul eoboara Ia -4.5-50C. El a rezistat de$i era
expus curentiIor din olopotnita, ca.ci. 'Bvea acumuHiri foarte mari de
miere in faguri.
De ascmenea,- in partea nordleA. a Mongoliei, aIbineIe adaptate la
irig sint ,active la temper turi joase, Cercetatorul Starcov III comunieat di.
nlbinele de acalo lac ,primele zboruri in prima.vorA pentru cules l a
+ 2_3cC, pe dnd cele de la noi stau In ghemul de iarna la +12C. Acelea
lucreaza lji i 'pe ploaie l i 'Chiar ciod ninge, daca. au plante dau nectar
polen proaspAt cum este spintul HeUeborus
purp-urasoens. A-ceasta piantA cre.,te .,1 inflo-
re!jte !,ii Ia noi cind inca. zapada nu s-a topit,
dar nu 1n masa., ca sa. fad obiectul unul cules
bun care 0 adaptare a aIbi-
ndol' de aiel l a zbor pe timp rcce.
Albinete dio genul Apis (fig. 2), se tmpart
privind. in mare - in trei rase
ucografice cum sint :
Grupul de rMe indiene din carefac parte :
0) Apis florea - albioa pe jumiitate ca
mdr ltne de cea de Ia nei. des pre care am
IIml nt.it in treacAt mai inal nte l1 i
III tropice. i n Indi a. Borneo. Java etc. ; ele
ru(' un ragul'C' s n \) umbr a unui aTbore,


Fig. Z. _ Clnd dlntre r a-
sele de seama a albi nei
mellfere.
l _ aJ.])lna cl prtcA din Clpn.l :
! _ IIlblnA ItaU;o.nA : 3 - 01-
blna caucazlanA; , - albino
uc r 3lnl3 nl ; 5 - olin. c a rnl co
23
Hl'OJ)CI' lnd ("lI l1'Upuriie lor puietul, clnd tUnpul este reVa moo rere ploios
" /lli dCSC'OJX'11imiu- i eind es1ie prea eald. Nu este economicii.
b) Apis dorsata in loculi ca Apis /lorea dar este
de ooud od mai mare ca albinele de la noi. Albinele cH!.desc ele un
(llgure la umbra pomului. dar acesta atinge citeodatA 2 m lun-
nililc Mpl'ijinit sus eu 0 bazii de cearA de 13 em peDitru a putea
greutatea mlerii !jii a puietului din al veolele luj, greutate care
liI'It.\OI' I 100-150 kg. Caracteristic pentru aceastA ras1!. este eA
Il lblnclo migreaza : vara tn timpul cald secetos zboar1!. 18 munte, unde
0 floI'1\. bogatA. iar clima este mai dl.coroasA; dod vine toamna
ttohOIH'!\ III Ijes, tragi nd l a vechiul loea!ji. Este foarte agresivA nu e
,"'ell' lflil de oameni.
c::) Ilpis indica sau Apis cerana cu 0 arie de rlispindire mare, in
,. pltlul in India 'Ii insulele din sud-estul Asiei, asem1!.n1!.toare cu albina
IIwU(Cl'iI europeanA, dar mai are importante biolo-
1IIel', di nil'C care se remarcA 0 mare la iemhi lungi mai
"h)" rOUlI.e mare la atacul balii nosema. Mi!.tcile au 0 mare capaeittate
iltt nU(It'(', inlre 1 000-3 000 ouA tn 24 de are.
CI'u,pul de rose irano-mediterantan:
S pcc:.ia Apis mellifera cuprini::1e mai multe rase grupate astfel:
u) Apis mellifica remipes a cArei erie cuprinde Armenia (U.R:S.S.)
Irunlll Anatolia (Turcia).
b) Apis melliftea caucasica, albina caucaziana mntre cere t-rei
IX'pu lutii stnt moo cunoscut.e: migrelianli, abhazA !ji carelianli;
c) Apis mellifica taurica, din sudul Crimeii .iii t;armul nord-estic
ul Negre. De asemenea, in regiunea Orel este 0 rasa de albine
,Xfdllruasli foru1t.e rezistenUi. Is ierni grele, cAreia sovieticii i-au creat 0
Iczcrvat.i e specialA pentru a 0 pAstra purn,
tn parten dinspre MediteranA gAsim :
n) Apis mellifica Cypria din inS'Ula Cipru, foarte harnicA dar foane
"AI'csivd. apicu.Itorii de neolo a crese caci da pro'ducW marL
CUl'llcteristic acestei rase e cli. albinele nU-i ucid matca, ci daca Ie stin-
pl'ezenta uneia str.liine, 0 scot efarA din stup nu-i mal dau
vole sli reint re acolo ;
b) Apis melli flca siriace este aibina din Siria, in regiunea estidi
n Mcditet'anei ;
c) Apis melliJica camica, albina cu 0 erie mare de r!.spindire
pOI'Jdnd din apropiel'ea Adriaticei Ie Tirol, cuprinzind Aust ria !ji Ger-
mnnlll, consideratA ca 0 rasli bunA, productiva., de condus !ji destul
de blne selcclata de cereeta.torU austrieci gennani. 0 varietate a ei.
de l."I,t\onI'C sunie. se alla in Polonia sub denurriirea de Apis mellifica.
ce Be tntinde spre nord in Scandinavia spre est in Bielorusia,
sub cl enumit'en de Apis mellifica silvarum;
el) Apis tncUifica lig1tstica - albina italian.li, recunoscutA ca rasa
('I'n !lIn'l bine lngl'ijltA. cconomicA, produotiva. I'ezistenta. la bali. A fost
II h'lll st'lc{' \lonillfl ind't ti c: pc Iimpu'l romanilol" c;ki Vergilius Mara -
!N
poet roman, scrie in cartea sa Georgicete despre ea !elul cum C!l it'
tngrijitii.
De acest grup apar\ine albina noastrli Apis meUifica Carpatk
intratii de curind in nomenelatorul raselor de aibine, de cind grupul
de cerceUl.lori romcini sub diredivele cerceta.torului N, Foti. a stabi lil.
ca ea are caracteristici pl'opri1, :f.lidn'd inter esante studli biometrice as\I-
pra Eai s'e intinkl'e in vastul triunghi 11 vest de Carnica, lu
sud de albioa dalmata la est de cea ucrainiana..
Ne vom opri ceva mai mult asupra rasei noastre, Car1Xltica cal'cia
i se mai zice albina de BanaL Ea are insu:;;iri morfobiologice carac-
teristice climei culesul'ilor de 18 noi. E rusticl, bUntlA, rezistentA In
boli. Are 0 trompi!. lungi!. de 6,399 rom. Ciipll.ce:;;te mierea tAra sA atinga
supralata ei.
Apis Carpatica are - dupa V. A. Gu'hin - 0 foarte veehc,
men\intndu-se in perioada glaciarA in cele mai -calde zone ale Cimpici
Duna.rii. Du'pA indilzirea ciimatulul A. Car1Xltica s-a extins s-a
m\ll\it aUt de mul l inclt vestitul istoric grec Herodot (484-420 Le.n.)
serie cl treeind DunArea calaloria i-a fost mai grea din cauza nenumfl-
ra\ilor roi ce-i ie:;;eau 18 tot pasul. Aceasta observatie istoricul n-o mai
iace pentru niel 0 stra:bUuta. de el de-a lungtil vie\ii, Aceasta
eoniirma cerceUitorului Gu:bin. cl. rasa noastra. este !'Oarte
vec'he, caci a av.ut limp de 0 extindere .,i 0 extraordina
ra
.
Ea s-a extins spre vest ope versantii Alpilor, spre est pina 1a
litoralul Marii Negre 10 sud pe versantii sudici ai CarpatiloT, pina la
Dunare. Astlel, rasp'in:din'du-se in acesle albinele Carpatica, nu
au intilnit 1n calea lor obstacole naturale serioase au ocupat in
special teritoriul dintre DunAre. pina la Nipru, Ea se deose-
de albina ucrainianl, diei dansurile de mobilizare ale Car>pati cei
npnr in cazul unul cules cu un redus de zaMr in nectar ,
de la 6,5% la 8%. in .timp ce albina ucrainianA. danseaz.a numai dod
Ilecl.c'lrul are peste 18% zahAr. Aceasta se datore!1te fapt.ului cii rasa Cor-
patica s-a de7lVOltat l1 i s-a format in climatului mai umed
niDi rece din Carpa,i, pe dnd cea ucrainiana traie!1te intr-un climnt
r'cla.tiv uscot :;; i eaId, din zona de stepa. Ea se apropie mai mult de rasa
carnica. N. Fot!, considecl posibil rasa earpatica. sa !i aldituit 0 forlll a
11ltcrmediara intre rasa carnien rasa ucrainiani1, dar Gubin
eft dC!}i Carpatica Ucrainlana se aseamana mult, cu greu pot ji deose-
bite legliturile lor de rudenie, care nu sint nici apropiate. nici directe.
&1 face parte _ dupA aceasta din urm.li - din subrasa Apis cantica
rcprczinH'1. carpatina a acestei rase mari nu lorma inter-
rhclliul'11 dintre aeeasta rasA. albina ucrainianli.
C;mput de rase african
tt l J\J)is lIlellifica intermisa, numitA. nibina punicii sau telicii ; en
tII' l' II III'i l.' de dl.spin'dire in Tunisia, Algeria:;;i Maroc.
I I) I\ pb mellifica adansoni, e galbena. (:a culoare, co 0 arie de ras-
Ijt"dlJ'f' In cCIII.rul Atrieii j se vorbe!:/te mult de eo ca 0 rasa hamidi lj i
pl'odu(' ti vl\ ncus4 Iu ea, 'Iapt pentru cllre Sl a\i unea dc cerceUiri <lpi colc
2;i
dill Bl'llzi lln a importat 0 colonie pentru a urmsri felul sAu de compol-
tur(' , Diu netericire, un roi a sc!pat din 1956 pinA azi,
Itc(.'{lstl1 msli hibridfndu-se elL cea l acal a., a cil.prins aproape fntregul teri-
Corlu (d Brazillei cebarind tn nerdul Argentinei, rasa fHnd foarte
t'OHOOl'C, Din aceastll hibridare, insli, a un hibrid toone agresiv tnelt
,dtllc u! IlU peate lucrs cu eIe, di.ci 'nu este niel ell fum, mei eu
"'J!vcrl,,lIt'i eu apa, &taeind grav eamenii, animalele {Ii tot 'ce Ie iese' in
el lI e, " cum apicultura Bees tor douA tAri precum eea din alte tAri latino-
Iltllct"icunc -5 i nord amerieane eaut! mijloaee de a Ie st!pini,
c) Apis mellifica monticola la poalele muntilor Kilimanjaro, precum
01 il IJI .\' melli/tea Zittorea in jurul lacului Tanganiea.
d) Apis mellifica jasciata din Egipt are 0 caracterist)cA apacte:
\,' lIl u lIl'OO ulti melor douA t ergite ale abdomenului e BunA culegA-
lom'o "I deci productivli, are defectul de a fi roitoare; clnd se pregA-
tn ncest soop cite 250 Iarve in botei de roire,
c) Apis melliJica capensis in zona Sudului african, Cll 0 caracte-
l'I.Uc:l\ dcosebti! de primitivism; se nase albine lucrdtoare $i din oua
1I t1 /cclllldate, tn mod la mai toate rasele. albinele lucrA-
l UIIt'l' He nosc numai din ou4. fecun'date.
t) Apis melli/iea unicol ar din Madagascar de euloare neagrA con-
,ldcl'tlUI l'asA purs, fUnd in acea insula complet izolatA de contacte cu
hllllilC st.'nine din aHe rase, deci nehibridatA.
Un nou ndscut
ROIUL CU CELE TREI CASTE
ALE COLONIEI
In de vara eu scAplirari ,de stele ce se prelungesc
in hAul intunerieului, rnA pUmbam eu cursantii printre rin:durile de stupi
ai prisAcii, Boarea vitului aducea din depArt!ri parfwnul florilor de Isop
mat!ciune cultivate in lotul apicol din preajma stu pineL Dintr-un
stup se aude un sunet ca a chemare de tulnic, cAreia li raspunde un
ecou seurt infundat: tui. .. tui.., tui ... ! CintA 0 matdi, iar din
botcile inca eAp!cite raspun'dea ea a inginare abla un sunet
asemAnAtor,
_ - tineri apicultori? Aceste sunete ne dau de veste ca
mfine va ie$i un rai din aee9t stup, Insemnati- i numarul sAu de ordine,
intre orele 9-16 sli stea unul
din voi in apropiere ca sa: ne ves-
teasdi clnd va apare roiul.
!1n ziua urm!toare, la orele
)), dintr-odata albinele stupului
au inceput sa jad grAbite aferA
co un Repede am fast ves-
tit eu. Roiul se mal vAlurea in
ti nutul prisAcii, dind ront! stupu-
lui, in timp ce 0 micA parte in-
t.'Cpuse sa se pe 0 creangA
(l vi!;iinului din apropiere, formin-
du-se ea un ciorchine (fig. 3),
Clnd taate s-au adunat acolo,
om scuturat roiul intr-o roini\!,
lIt1ezQtA sub eiorchine, Un vuiet
11 _0 6uzit din fundul roini\ei de
tnlillL5 valuri de aibine au tnceput
llill 8C reverse pe marginile ei. Am
tI.I}C7.11t pe pamint roinita
pu\ ln tnclinala ca sa. ai bA aer sufi-
dent. pc dedesupt, ial' albinele
I'Il"rl l'1!tc, si mi ind eli sub aces t clo-
pot. du nulcolc tmplet ite se aL1[1 i.' ig, 3. _ Un f O) In foomll de ciorchlne
t11 11 1(' 1J 101', uu inceput sA. bata. sub creDn g.l un ui
,-
-,
viol dill orip; , chemind pe cele ce se roteau incA. in zbor deasupra
rnlnl\cl.
- BlInuim - tineri apicuitori - ea matea este acolo caci aItfel
"Ie 1111 s-nr Ii lini.!it.it alja curind; insa. pentru ca nu daca
nlhlen toiului este cea virstnica din anul trecut - in care caz roiul
l'!lt e prlnwr, udica primu! roi ce-l da colonia, sau acolo este a matca
11111\1'1\ incA neimperecheata. - deci este roj secundar - Yom face 0
JJI 'Qhtl : !till pus sub roini\A 0 pind neagrA ; peste ]5-20 minute ridicind
PU\III roini\a intr-o parte run vl1zut pe pinza neagra puncte albe;
w'ulcH nu slnt altceva decit ouA sea pate din vag,inu] am ljtiUit
(11"('1 ('d ncolo se ana matca fecundata din anul Itrecut deci roiul este
'fir/111M. Ducl\. In caz negativ, pe pinza neagd!. nu s-ar ii viizut aceste
punctc ;jIbe, cli. roiul are 0 matcli inca neimperecheatA. nascuta
hi HtllfJ dc citeva zile, .!ii deci este roi secundar.
Atullci am adus lingA roinitA un stup sistematic cu faguri artui-
t'hlll JX'lltru a indica albinelor care sa fie directia de clAdit a fagurilor
ti l I'lL \'0 rei de alveole trebuie ele sa-i cladeasca.
Til stupului larg deschis pe toaU!. IAtimea pereltelui
,nil tJ'f>lLlul, am intins 0 prelatA ale carei margini ajungeau In saindura
IJl1 :t,IJIJI' II stupului nou. Scuturind roinita cu roiul din ea pe prelatil,
nl blllt.'IL' pent,ru momerut s-au imprA..'jl tiat ca 0 api! vie, sclipi-
lIl III'C. tnsli cele dintii albine care au ajuns in pragul stupului, cin\:l
j ill slm\it mirosul de cearA al !a-gurilor din interior, au inceput a bate
viol din aripi. Stind in JXlzi\ie cu abdornenUI inclinat PU?D in sus, s-a
(' \)Sl'r.rut eli in ultimul segment abdominal, denumit tergit , era un punet
ulh, Acolo se aiHi 0 anumitA glandi! - despre care yom aminti la ana-
tQmi n olbinei - denumita glanda lui Nassanov ce emlte efluvii P,lr-
jutlwt,e eu miros de geraniol. Ca prin farmec, intregul roi inclusiv mttca,
ghl'dnte de mirosul res"pediv s-a indreptat spre intrin'd cu graba
In inieriorul &tupului. Apo! totul s-a de parea nicidnd, acolo,
n- fIr Ci avut loc un eveniment de 0 insemnatate tn viata
colon iei : a apArut in pr:i.sacA un nou-nliscut cu tot alaiul de albine in
IlLllJorilate tinere, rupt din trupul sau, roi plecat spre :lAri straine
ncsigurc, Ili care a Hisat in urma. toata bogatla adunatA cu truda, hambare
"line au miere .'il l polen ce rh'n!n dincol0 ,pentru continuarea vie1irit
ullci popula\ii mai mari ca aceea a roiului. Aceasta tnsa reprezintA reva
nwi mult: roiuZ este dovada unui act de repr'oductie $I raapindire In lume
Q. speciei! Esle un nOll nascot al speciei Apis mellifica ce va continua
Ilcolo in s tupul unde a lost scu.turat slf formeze 0 noua colonie, a direi
t'xistcn\tI. 0 yom urmari pe tot parcursul invi1\Amintului a'pical ce-l Yom
(nce impreuna.
sri nu crede\i - tined apicultori - ca in.troducerea roiului in
Nlupul sistematic se race numai in ielul pe care I-ati vAzut, ci el poate
(I IItutuwt direct in stup, deasupra ramelor cu !agun artiIiciali, dupi!
1"(' n11 11i tnllh <lin pus peste st\IP un magazin gol de recoltii l1i silind
nlblnclc sil (,'(looare Int.re 1nguri dind pe deasupra putin lum. Am pus
d('U8UPI'n j:X)(li0501'll1 cnpacul, 13sind dcoohis, jos, un mi urdini., cam
de 2- 3 em. <"''',.I)'tl1(\, (Ilhinel(! Vur irII('L'PC s.:'i '('Hldcnsdl. tnguri intregi
rl ln I'C'! nrtltic'inli 1/.1
2"
Dadi am aJes prima metoda de introducere indirecta a roiului III
stup, scuturindu-l pe prelatA, este pentru ca astfel ave\i JXlsibilitolca
de a urmiiri matea care se observa ea Hind mat mare e<\ :lOale
fiicele sale. ,In al doilea rind sa va dati seama ca in componenta roiului
mai sint un numar limitat de trintori, iar grosuL populatiei U form,cazii
albinele lucrlitoare.
Deci, tn noua colonie existu tret categorii de fiinte. Damenti de
Ie-au denumit caste, deei trei caste, fiecare cu specifidtaten sn.
Cll instincte direrite, ce indeplinesc tn noua colonie functii speciale, gil'll
mal bine zis 0 succesiune de functii.
Cuvintul .. spune Chauvin - nu itrebuie interpretat aici
la fel co cel folosit pentru desemnarea in sensul social uman a unor
grupe sociale inchi,se, apm-a. privilegiile lor egoiste, ci in sensul
l1tiintific aratat., deci ca destina\ie clarA l1i sarcini precis di!eren\iate.
Prima casta in roiul prim !1i care de acurn a devenit 0 colonie nO"O:
In prisadi, este reprezentatii de acea unicA mnta din comunitate de care
depind celelalte douA caste care estc casta femelei fecundat e, deci
matca, capabilli sA depunA mii de oua in aceea!ii zi. Ea este mama tut uror
iiintelor din colonie care derivA deei din ea. Chiar dadi in !ostut r oi
s-ar fi observ8!t rna'i multe matci, cum se fntimpla la roii secundur i
care pleadi din colonia-mama cu rnatei virgine, dintre ele, albinele
aleg numai pe una ClL destinatia. de a fi viitoare mama a generat
iiLor
de
albine ce se \lnr nSl1te in noua locuinta.. Legea coloniei nu ing1iduie decil
o singura matca in rnijlocul ei, care sa depunii oua fecundate sau nu,
oua din care atunci clnd sint fecundate se vor na!1te albille lucrAtoare,
iar cind nu shit fecundate se VOl' nru;;te ttintori (fig. 4).
mptcp
trlntOI'lI\
alblM lucrltooilre
Pig. 4. _ Cele rtrei caste ale coi1)niei de albine: matca, trintorUl
alhina l:u;crlit'oare.
Cea de-a doua castii este a mascuWor, deci a trinoorilor. Tn mod
nbi:;;lwit. nlllnarul lor esle limiltat la cilcva sule de indivizi, din care dOal'
(,I\I vfl sc vor imperechea eu matci virgine ie!1ite in zborul de imperechcl'c,
lI11 1If(' I'(.' llt din ce stupi provin. Ba ceva 111 mai mult: co cit trintori i yin
11 1,,1 til.' "cpurtc in preajma prisacii , deci Olatcile sint impel't!chcate Cll

Irlntol' l provenlt l din stupi strAini. ell aUt se inlliturA hnperecherea
fn ll'c I' tide I.lpropiate. evitindu-se astfel consanguinitatea
1
) care de la
un nnlll1'lit grad are urmAri neplAcute pentru vittorul stupinei.
Cea de-a treia casta - este cea a femelelor castrate nutritiv in
II mpui stadiului larval' nim!a1 !}i care formeazA masa miilor de albine
!emele sterile. fecioare, care chial' dacA ar vrea nu se pot
Impercchea, di.ci organele lor sexuale s-au atrofiat in timpul metamor-
fozel en larve l? i nimfe. Sint nascute din QUa fecundate, ca larva de
lIIutcn. in anumite conditii de hrAnire ar fi pU'tut fi rnA-tei, dacA colonia
ii i' fI hotiirit organele lor atrofiate pot sA produca cili:eva QuA, dar
din etc nu se pot dedt numai masculi. Intr-adevAr, s-a constatat
rn In tlmpul stadiiJor de lar:vA nimfA, prin brana primitA ele au suferit
Ull de castrare par\ialA. Deci, determinarea cast.elor in colonie ou
li t ' rucc numai prin tmpArprea intre masculi femele, ci, acestea din
lI r llll\ pot ti subldivizate lotre femele sexuate femele sterile,
Albinele din casta luerAtoarelor functioneazA pe r induri in sarcini
I Cl mpOnu'e: albine gospo'dine ale stupului deei "curAtitoarele
U
, ori sIbine
II tr'Cl Jl"I'U, ventilatoare, doiei etc. legate de 0 anumit! funetie tiziologicl,
81 flcestea sint diferentieri ca de pilda aI-bineIe doici care sint
ill'lUurtc In legAtura ell distribuirea hranei diferentiate dupA Zar-
1I t"l or '11 custa din care vor face parte. Toate acestea Ie vom Himuri pe
I,,,'f.! <dnd vom ajunge 53 cunoa!?tem anatomia coloniei, vor mai
1'Mntilt:' tnc5 multe oeeunoseute de dezlegat I Cu drept euvint cunoscuta
.'<' I'cltllfl toare, biologa A, Maurizio spune eA "sint incA muIte cercetAri
(Ill cu privire Ia albine in domenlul f iziologiei, biologiei, patoiogiei,
f jzicii chimieil'.
' I Ctl nU"ll ulr\!t.nle - r udenle de .Inie Int r e ee se
an
ORGANIZAREA STUPULUI DE OBSERVA'f!E
Din magazia de utilaje am scos stupul de observatie pe care trebuie
sa-l organizam, pentru a unnan in mie viata interioara. a unei calonii.
Am luat dintr-un stup oareeare un fagure cu puiet cApAcit neeapacit,
impreuna cu aibinele lui acoperitoare; am evitat ea lntre albine sa. f ie
matca eoloniei. Acest fagure eu puiet I-am in partea de jos
a stupului de observa\,ie, aeolo unde se afla Deasupra lui
am un al doilea fagure avlnd in el hrani! - miere polen;
rama acestui fagure avea in partea sa de sus ulucelul de hriinit, iar
fagur ele avea pe el mult! albini! lucratoare cltiva trinotori. l ntrucit
spatiul ramas gol, unde ar fi trebuit sa.
8.?ezam eel de al treilea fagure, era prea
mare deoeamdatli, am pus deasupra celei
de-a doua rami! un carton cu orificiul
de 1,5 em cliametru, pe un'de, eu ajutorul
unei piloii eu tub lung, si! putem intro-
duce in ulucel hrana neeesara. cind va Ii
nevoie.
Pentru a lntari mica populatie aflaU\
pc eei doi faguri, am periat in fata ur-
albi nele tiner e de pe al\ i doi
'!oguri eu puiet neeApAclt, luate de la aW
stupi am pus aeeste rame cu puiet ne-
ellpl1cit in stupii din care au fost
provizoriu,
\
a
4
,
.
s
r
6
7
" "/
or 1'00 aersre
, p""'. de ."oj>
Fig. 5. - Stup sub obserVai:le :
1 _ "" pacul : : - po4i4Orul; 5 -
rama cu hI"IInli.; 4-5 - raD"l e pen-
t tu eU\b ; 6 _ sdndura de itbor
plcloare de sprlji n : 1 o rWelu
penu'o, a ertslre.
Avind in vedere cA albina din acest
II tup de observatie provine de la '<iiferit
i
. loupl din prisaea, deci au mirosuri di-
rertle, Ie-am unilicat mlrosul introdueind
tlcllsupra celui de nl doilea fagure un
tampon de vati! imbibat cu un parfum
om'ecore. -In Upsa aeestuia se pot pune
neola 2-3 foi de eeapA zdrobite.
Am dus stupul de observatie asUel format, lntr-o cameri! rAco-
"(lOan, cu indlis provizoriu, eu perdelele eoborite, dar eu aeri-
"Il'en de In. fund deschisli, lastndu-l aeolo douA zile, in care timp am
ziln ie ulueelul de hrAnit cu cite 100-150 g de sirop, Dupl1
tr('r(' I'C[\ 1IC<.'s tO]' doua zjle st upul de observatie I-am adus in prisacli .
3 1
Intr .. lln loc IiIl'ii prea mult saBre, deschizindu-i Albinele
vll,,,ttl icc <1bu riHoare I-au parAsit' ducindu-se 1a stupii lor, dar a ramas
In InlcJ;'iO['ul micii colonH - care era adana de matca, _ numai albin a
linnI'll Cw'e nu apucase Iaca zborul de Daca se
Oh,,l. rv(i c<'1. cele cArnase sint prea putine pentru a popula bine micul
II lup de observatie se mai perie alte aibine Itinere de pe 2-3 faguri,
din stupii vecini, repeti'nd !ji unificarea acesteia Cll acela.o;;.i mires
(lll eel din sllupul de Desigur ea operatia de periere a aces tor
III)u-VI!nito se face chiar in tata urdini.o;;.uIui, pe unde ele se grAbesc
rll\ Inkt',
VtU mai, bine, tined apicuItod, invatamintele ce vi Ie VOl
dn ttl continual'e, stutliind deocamdata douA situatii ; prima este situatia
.'Ol flldef-mamii din care roiul a etapele ulterioare de inJtregire
II d (u 0 matdi noua, tinind seama cli roiul a pleca.t eu matea virstnicli,
filii unul trecut; a doua situatie trebuie sa va Himureasea felui cum
hl c(Jpe roiul viata in noua sa locuinfa.
r crlitru a nu deschisle stupui de observatie prea des, vom urmari
hVII/j !.C &itu(liji prin geamurile de pJexiglas, m'odukind rar aranjamentul
dill IUlel'ior
,
dnd Va fi nevoie sa va Iamuriti intr-o noua problema.
AprOpi in'rlu-ne de stupul roit am putut observa c11 plecarea roiului
lill {l vizibil activitatea coloniei-mama in comparatie cu aefi-
VHtltr:o stupilor veeirij care nu. au roit, !ntr-adevar, rojtil a plecat eu
" mort' parte din aibinele tinere, care dau eel mai pretios sprijin la
(1111c1lrou intensiva a fagurilor noi interneierea noului Dat
rtlll d tnsa eli aceasta colonie-mama avea a populatie foarte numeroasA
'II rlU mai inca pea in stup, aceasta revarsare a roirii nu i -a schirubat
IIP/u'cnt activitatea, care a continuat sa se normal, dupa roire'.
Alhinel!! zburat'Oare care au venit de Ia eules au intrat tot alit de nume-
I'!)OSC. Pentru a vedea situatia coloniei marne, dupa roit, trebuie
Sit dClJchi dern stupul.
am ridicat aIbineIe stau ca 0 pinza deasupra
I'ilmclor. E dovada ca populatia stupului este inca foarte mare, Daca
Alupul u1' f.i avut rnagazin de recolta, it gaseam gol.
Cu putin fum impra.o;;.tiart pe deasupra, sau puiverizind aibineIe
ell llpll dintr-un pulver.izator ell picaturi :tine, am scos primul fagure
pe care se silau multi trintori, dar albine desearcau
cOl$WC\ele eu polen in unele alveole goale. Ineepind eu fagurele urmaJtor,
um Intrat in sectorul cuibului cu puiet. a parte din aibinele acoperitoare,
"tAite-au imobile peste puiet ca sa-i tina de eald. Altele ,se agitau pe
8Upl'oCa\a fagurelui facind un :tel de dans earacteristie culesului. In
ul'rniitori puietul f orma eUpse mai e:xltinse pe masura ce ne
IIpr'oplnrn de fagurele central !}i apoi, 'Clincolo de acesta, cu elipse dm
eo In cc mai roollse. Zed de mii de alveole erau ocupate in totalctate
au puiet dipacLt sau nu, In aces tea din urma se vedeau Iarve mature,
lil l)(' ell ncaUa, stind alungite Cll capetele aproape de nivelul superior
II I lara sa Ii se ILl'ega oblonul de ceara; altele, mici, stind
'ncovlJgnt.c pc '[undul chilioflrelcn' natale, inotind ell gura desehisa in
hrllll/l orcl'ilti de ulbinelc doicj Ie ingrijcau. Pc (lindul alLot' alveole
:12
se vedeau !Ii ni!}te mici basoona!le albe stind putin inclin8lte : ouiUe care
inca nu st.adiul embrionar. 10 sfir-?it. pe marginile a doi
Jaguri din euib, in partea lor de jos !ji lateral, gasim locul ales de albinele
eoloni ei pentru viitoarele rnMd in devenire.
Locul untie sibinele cla'dese botci in eare urmeaza sA se dezvolle
lcu'vele, are un 1'01 important. In aceasta privinta crescatorii au constatat
c;a botci le cladite pe fagurii albi, cu ceara nouA care este mult mai
maleabila, smtt; mai voluminoase, iar matcile dnd eelozeaza sint mai
mari, -51 in cu ovwiole
t
) mal numeroase lungi. Acolo,
in botci, se plil.mActe!?te viitoarul coloniei-mame care, deocamdatB. este
odana caei matea virstnica a plecat eu roiul primar. Din wate acele
pretendente ce VOl' ec10za din botei, aibinele VOl' alege numai una,
pe cea dintii care-$i acest leagan natal. Ea este
deocamdatA virgina va deveni 0 demna a mamei sale, dupa
imperecherea cu citiva tdntori.
Dacli colonia a doua oara, matea tinAra, ne!ecundatA, va
insoti roiul secundar, care va parasi stupul in eea de a O}?ta zi dupA r oiul
primar, daea Hmpul de afarA este statornic. In aceasta din urmA s1tuatie
matca virgina a roiului secundar urmeaza s4 se i mperecheze la cUeva
zile dupl1 ce rmul s-a inSltaIat in noua 8l?ezare, iar in colonia!..mama apa-
re 0 a treia matea, urmind ca aceasta In mod ob4;nuit sa continue des-
!inul coloniei.
Cum insA un stup de observatie are rostul de a studia numai
un anumit proces din viata unei coionii, aranjamentul facu't initial. tre-
buie moditieaL
Deoeamdata vrem sa urmarim comportarea aibinelor orfane din
micul stup, care i.o;;.i c1adesc bo'tci. Peste citeva zile dnd !?i aeeasta Iectie
pl'aclicli .o;;. i-a indeplinit seopul, yom schimba situatia din Inrt:erior, adu-
dnd acolo 0 mateR fecundaU!. pen'tru 'a urmari cum i ndepline!?te sar-
ci na sa prin'Cipa:Ia,
Cele trei feluri de botel
Tn diminea\a urma..toare, continuind lucrul in j urul stupului de
(iI)sf'l'vI-IVii, am inliHul'at obloanele ce fereau de lumina interiorul, iar
jJl'Il1 de plexiglas s-a .putut urmari cum se in mic
vlnta unei coIonii. !nitre timp, in locul gol de sus am introdus un al
! I' CnCll fagure. ca !}i in el, albinele sa. aducli strinsura - miere !?i polen.
Micul nueleu de aici cu cele t r ei rame cu faguri pe acela!?i
plun v(' rticfll, in ctaje suprapuse, urmeaza acelea!?i legi !}i ale oriearei
('nl( .niL (
IIcocnm'datii sc poate ve'dea cum aibinele tinere orfane -5 i-au
I)rtlldllit in ClIglirele e ll pui et neclipacit 2-3 spatH mai largi. deformind
1'11,. t l'l.'I nlvcolQ; <leo10 cxista ei!te 0 larva naseuta de curind sprc a fi
!' r'I'II('lItL' ('Il viil\.Oilre matd, din care nuc1eul i.o;;. i va alege numai una.
') '"hlucle nil! ovnrclor tn care. !lC rormclI'tfl (tuniC'
.t .. \II.
't;t
Acestea sint ineeputurile ,unor botci de saloore (fig. 6), din care,
n 16-8 zi de cind fosta a depus ouAle In celulele fagurelui, se
vor nOl$te viitoare mlitci virgine, dintre care sibinele vor alege
numni una, ucigind in leaganele lor pe cele de prisos.
Botcile de soLvaTe sint mult mai mici ca eele de roire din stupul
CIH"C II roit I-am examinat mai inainte. Acelea sint mari, voiuminoase,
6
"g. 6, - BotcJJe de roIre:
I - Llpll4lor pe funduL bou:11 ; 1 _
LhrVl (I t! mAlea; 3 - "Dotea
UII\.III : , _ botca InchLd cu matcD
nlMlura ; - tnceput de bote .. : 6 -
mAti.'ll nouA ee lese din bote"; 1 _
tlnlt" lbla clIpl!.dUI eu Larva maturd
lungi, iar albineIe au depus in ele mai
mulU hrana. glandularli, incit intottlea-
una, dupa eclozarea mlitcilor, pe {undul
lor rAm'ine multa hranA de prisos, necon-
sumaH!.. In schimb, aeeste botci de sal-
yare mult mai mlci au larve care Is ie-
din stadiul embrionar primisera in1-
hrana destinata vjltoareior albine lu-
erAtosre ee urmau sA se naseA acolo.
AeeasUi -brana este de zece ori mai
de cea a larvelor ('are inipal in OOt-
cile de roire sint destinate sa fie viitoare
matei, hranA care are 0
mai valoroasa. Dar avind in vedere sit.ua-
\ja disperata in care se afia 0 colonie rA-
masA pe Ura matca., aibinele
i?i aleg din fagurcle cuibului citeva larve,
pe cit posibil mai tinere din cele ce tre-
buiau sa fie viitoare albme. Adeseori tnsA
ele sint nevoiLe ia in grije larve mai
virstnice. Limita maxima ca virstA pentru
ca 0 de lucratoare sa fie transfot-,
matA intr-o vuLoare matc!, este de
trei zile de la iel1irea lor din ou. ALune!
insA, vor fi matci de 0 valoare ioarte
redusa.
CereetAtorii au fAcut sLudii compa-
rative intre bQtcHe de ToiTe pe care al-
blnele Ie aleg Ie pornesc sii Ie ingrijeascii ehiar din stadiul de ou
(utA de cele de salvare; ei au aflat cA greutatea acestnra din urmA
'ste de numai 176,1 mg de 190,'} mg a celor de roire, DumAru} tu-
bule(elor ovigene, prlmele, este de 1,41,9 fatA de 161,1 'la <:ete de roil"e,
In!" lungimea oV8r-elor de 2,87mm de 3,28 mm,
De aceea boteile de salvare sint folosite in de neinloeuit.
Dc nltfel, albinele coloniei, dupA ce 0 astfel de matcli de salvare
cclozioneaza, este 1ecundata ?i incepe sA depunA ouA, aleg un loc potrivit
1$1 crese una, sau cel mult trei botci, in care de data aceasta lngnjirea
hrlinirca specilieA din stadiul de ou. In acest scop Ii pun pe
fllndul IiecAreia 0 hrana. ce pAtrunde printr-un proees de osmozl pinli
In embrlonul de sub coaja oului, iar apoi, la aparitia larvei 0 hrAnesc
IIbundcnL eu lapUl10r special, obtinind osHel 0 matell de mare valoare,
III r('1 ('n cele de roir('. Slnt ol1a-zlsele botci mlltci de schirnoore
miltr i l'nl'C' !'IfnL mori, co multe Lubulc\c nvigcnc, deci prolifice.

eu 0 rezislen\A deosebitA la boli ?i 0 longeviLate mare. Dupa. ee
nea I1pare in colonie, se incepind sa depunA ouil, lax
cea mica. ?i nevaloroasa obtinutA din batci de salvare, dispare.
Pentru studiul nostru insA, neavind timp ca !if! urmarim in inLrc
gime acest proces tn stupul de observatie, vorn proceda la inlocuilCll
acestor bo"tc! de salvare, fie eu una din cele de schimbare daro
cA se alia una disponibil! t.ntr-o colonie din prisac!, fie cu 0 matc{\
gata feeunaat!, a eArei activitate sA 0 putem unnari. Vom alege
din urma.
- Dar de ce sa [lU Iolosim in locul mlitcilor de salvare una din
botcile mari irumoase din cele de roire, ee Ie-am gasit in s tupul deju
roit? intreaba un Unfu- apicuitor.
- In stupAritu1 sistematic urmarim ea roirea naturaiA corespunz5
t.oare instinct-ului de reproducere a speciei sa fie cit mai redusA, pentru
u nu compromite produc\ia de miere prin fragmentarea coloniilor puteJ:-
nice, care pierd in acest leI toemai albinele tinere .!?i 0 mare parte din
albinele Cum acest instinct este ere<litar, dacl varn folosi
botci de roire pentru a inlocui pe cele de salvare, vom transmite prin
ele inclinarea spre roit. aptitudine pe care noi 0 combatem, deoarece
este unul din indicii negativi ai mMciJ.or.
In schimb, 10losin'd botci de schimbare reducem partial
<lcest instlnct. Selee\ionind calonli din cele neroitoare un vestit apicultor
r"(lneez, Sibenthal, o-a mai avut niei 0 grija ca stupii Hisati pe munte
VOl' rOi, ?i i-a vizitart mai rar. Colonjile sale sehimbau singure mAtcile
lu dOi ani incit in 40 de ani in care a urmArit aceasta problemA n-fl
Ilvut nici un roi. Pentru s-?i pa.stra ins.. intaeta aeeasta calitate, el ?i-a
\Inut stupii la 1 600 m altitu'dine, un'de nu se urci al\i roi nahlrali. pen-
tru ca prin tmperechere cu mMcile lui, sli-i striee liniile de
h:olate de biDe aeolo sus. DupA cele eonstatate de 1ra\-ii Ruttner in
1071 nu numai altitudj'njle S8U depArtarile pina. la 8 km sinJt sigure in
II ceasUi privinta, ci mai ales izolarea de alte stupini, are tnsemna.'tate.
ColoniUe care-.!ji schimM lini?tit ma.tcile sint recunoseute ea 10nr-tc
productive; s-au vazut deseori colonii din aceastA categorie
pnstl'enza 0 a doua matcA mult timp dupa. ee matca tinArA s-a impcr<'-
C' hcul, marind astfel mult populatia acelor stupi ob'tinlnd in
ci n,A mari de miere polen.
Botcile {Ie schimbare Hni?tita dau mAtci foarte bune .!ji tOCI1l1li
de tleCC8, dadi am izbutit sA gAsim in prisaca 0 colonie cu astrel ric
I) ot(.'i , f.! bine sA inlocuim eu ele pe cele de salvare. AceastA operatic 0
VOUl 'face 8slCel : inUiturlim boteile mid sau matea micl din bat-
\Ie de sulvnrc .!ji U\sam colonia orIana timp de trei zile, pentru ca ulti-
ouli celozioneze. Trei zile dupA aceasta, distrugem taate botcile
(I t' II /l !vnrc elnditc in aeest timp, dupa care sl10im pe fagurele de cuib
(\ hot c!\ d(' ,.tnloeuire lini?tWi". tn aeest SCOp botca cea buna, rU'iiaUi din
r ' I"LII 'plt pr cnrc se flnt'i, Vll flvea 0 portiune micA din fagure denumit
f'(jfd/u1 /)() Ir/f . Concornilen1t, in fllgurele din cuib iacem 0 HHeturfl. eu un
I
WI' ll1l1'lrll {' )C ud' dt cl\J ctilll botcii bune, inoH sA se ponta introrduce neolO.
II "pll \1111 nf'IIL: It('cnslf'l b(Jld'1 sc pune in poziti c verticalA, putin mui
,.rm'''' 11(' !t lllJrutll\n tnglll'clui, lUl U ('hinr lipill\. de aceslo, dar 10tdenUIIII

1:11 virtul Hl>cr, en mateR sA poatA 18 eclodare. trebuie
rllcut(i eu Louta aLentia pentru ea sa nu se deformeze virtul botch altoite.
DIIp<1 ] - 2 zUe, va apare 0 matd "foarte buna, voluminoasa., prolifica,
\ongevlvA, uncori ch inr mai bunA ea una din cele de roire.
Oar dadi intr-adevAr marimea botcilor are jmportanta ei in pri-
greuUi.\ii matcilor In parasirea leaganului natal, sa nu credeti cA
ttbsolut tonte botcile de inlocuite a1toindu-Ie intr-o colonie in
]r)(,111 eelar de salvare. vor da rezultate, iar in al d6i1ea rind stuparul se
pllfllc in!jela, folosind boto excesiv de lungi. In seJectarea boteilor nu
Hlilnui Iaclorul de marime {;i greutate trebuie sA va ghideze, ci !],i ele-
Illl'ntul de mare important! care este ereditatea. OpinHle diIeri\ilor cerce-
I(ltori sint in divergentA. tn aceasla privint! chiar daca Orosi Pall spune
c-il m<!tcile mad tdiesc mai mult l1 i sint mai rezistente
{Ier.l t cele mici , nu trebuie sa genernliz<!m aceast!i. constatare. Dae!!. la
zestre eredi tsr<! se adauga cea de greutate !?i marime, va !i cu
nlIL mUL bine. [nlocuind bdtcile de salvare c;u cele de inlocuire
tnl trnpinAm unele d.cl trebuie cAutati stupi pinl\. se g!!.-
o'I1!$te 0 asHel de botca; stuparul, se poate f olosind drept bune
boLci nenatural de lungi, care se datoresc unui, accident, in special la
Lrfln:'lportul in pastoral. Atunci multe larve din botci slnt deplasate de
PI.! !'lltul lor eu lapti!?or pinA aproape de virful botcii dator itA trepidatiei
(,/\It1 tOl'iei. A1binele d'oici, pentru a Ie hrAni fe.:i de raeeli, prelun-
HeMe peretii botcH, iar dnd 0 capacesc, in interior se afla larve care
I IU rl l!. minzit 0 buna bucaUi de timp ded viitoarea matca va [i de 0
volotll'e seb utA.
Cl:nd se face 0 rtransplan,tare de botci stu pawl este obligat sA ve-
ll rl <.:C' partida coloniei respective inscrisA in registrul de partizi, spre a
veden ce productie a dat acea colonie de- a lungul timpului ; el satisface
nstlel cerin\.a de urmArire ereditarA,
- Dar prin ee se deosebesc atunci botcile de roire fatA de cele de
Inl ocuire ? rna intreaba un ait Una.r apicultor,
- In primul rind, botcile de r olre 'stnt tn numAr mare variate
en dezvoltare, cAci albinele nu Ie cresc pe toate deodata l1i deci nu au
aceea.,i virsUi.. Cele de lnlocuire sint eel mult trei botcL Apoi
locul celor de roire este la baza !agurilor sall pe laturile lor, pe clnd
cclc de inlocuire se gasesc uneori chiar in mijlocul fagurelui de cuib.
Botcile din categoria celor de "schimbare lini.5bitii" Ie ga.sim
nu ll tn perioadele de dup! r aire, deci dupa a doua decadA a lui iulie !ii
ougust ; atunci clod matcile obosite de anta ouat in sezonul de vIrf, nu
mui satis[.ac albine-Ie oolooiei; acestea din urma var sa Ie schimbe cu
toote ca. matcile virstnice sint prezente depun oua.. Numai aibinele
cIt mui este ea de valoroasA; caci nu Ie dau substan\A de lins
de nce-en cladesc botci cresc alta matcli pornind de 1a stadiu! de
I) U. Tn ooest $Cop hranesc Iarvele din plin; dupA edozionare se lmpere-
chenzli, mccp sa depunA ouA, abla atunci dispare matca virstnica sau
bolnnvA.
A(..'Cstc mare; vor fi mai bune daca VOl' Ii crescute in perioadele
c1nrl t n nnlurl't culesul nu a tncelat cu totul. Cind fiU este deloc cules iar
slUpllt'ul till stimulcnt coloniile ce urme-axiS. sa. creascii matei,
:j l1
l'czultatele ce ele Ie dau nu sint pe deplin satisfAditoare, in special privind
pc cele erescute in toamnA; atunci hrAnirea lor este mai putin abun-
dent!!., iar in prisaca, ori in imprejurimi, sint trintori pentru 0
imperechere su!icientA. Chiar dacii io disperare de cauzii albinele Ie
cresc, ele vor !i schimbale in primc1var a urmatoare, clnd in stup in
prisaca au spar-ut trintori matun iar florue au inceput de
mult s! dea nectar polen proaspAt,
Aparent, botcile se aseamAna mai toate ca form!!.; ele sint asema-
nAtoare unor ghinde mari de stejar, dar ceva mal lunguie\e. Poziti8 lor
pe fagun este verticalA; cele de schimbare linil1titA sint clMite, cum
am mai spus, pe suprafata unui fagure din cuib !1i sint suspendate in
intervalul dintre doi faguri vecini ; in schimb botcile de roire stnt cla-
dite pe margine-a de jos a fagurilor cuibului uneon chiar pe marginile
laterale ale acestora.
Lungimea naturaHi a botoilor este in medie de 2-3 em, iar diarne-
trul de 8-8,5 mm. F undul este iar capacitatea lor in mod nor-
mal este de 824 mm
3
Clnd in naturA nu este cules, capacitatea lor este
mai mica, pina. la 728 mm
3
1n schimb la un cules abundent albinele Ie
cHitlesc mari, voluminoase, lungi.
Au fost gaslte din cele foarte mici, preg!1tite in grahl!. care nu
ou dedt 293 mm
8
, din care eclozioneaza matoi :fAra valoare, .
Oricare ar f i miirimea lor, albinele Ie ornamenteza,
peretii exteriori cu cearA !1i cu desene hexagonale; rostul acestor ingro-
l;lli ri este de a Ie proteja contra racelii, dat mnd ca. ele stau suspendate,
cxpuse varia\iilor temperarurilor eventuale, pe clnd puietul din fagurii
cuibului se tncalze!ite reciproc prin directa lor apropiere.
Cind hotcile smt 1argi, albinele doici depun pe fundu1 lor 0 mai
mare cantitate de lAP:tr, iar m!!.teile sint din cele mai bune. Ele slnt
prolifice !?i incep sri de na oua. la citeva zile dupA imperechere, prehm-
gind perioada de ouat 1.na. toamna tirziu,
Cind matoile au abdomen lung, Inseamnl!. cA cele doua tergite abdo-
mi nnie slnt mni late; tubulete1e ovigene slot mai lungi deci in con-
Icci n\a, pe traiectul lor se formeaza un numiir mal mare de ovule.
MAtcile mici pot sA apara. atunei c1nd, di n anumite cauze, hriinirea
lor en Jarve a Cost opritli, cum se intii.mplA adeseori la transporturile in
pMlorru, despre care v-am amintit, sau clnd matca este prea b!i.trina
"UfCl'll de nanism!. Orice a ramelor cu botci pot compro
mtte vlitonrele matci.
C<lprlcirea boteilor are loc la celei de a opta zi de la de-
uul ui in inceputurile de boteL PinA atunei insa. larvele il1i pre-
Ichltnbl1 corporal - deci are loc fenomenul de "nApirlire
t4
-
(10 pOUlt ad tn primele cinci zile de Is aparitia larvelor in bot.ci ; cea
dllccn ntl plrlire are loc in ziua a II-a, iar ultima - cea de-a
(11 ' pl!\ln Ill illnlc de pArasirea botcH natale, sau mai precis tn a 16-a zi
i to III {\l.'pUIll'rNI uuJui de cAtre- matcl!..
11\('u('OIl1ll'co suu impuparea - adicli \esAtura mlitasoasA a inveli-
. lt l ul IIllllflll Itcc('Situ dour, zile, Aceasta importan.t<l'\. opera are lac in a
l ' r4'1j l orl ' 11I',u f llll ll lllll In r llpurl ell medJ4 vi r /lll!!, urmlHCII IIl\or tul llurOrl
01 ,,11(.('1 111" , _ .. " I'II<l,,\t t) .. t()II,' nl 11"11 unOr oond il i! nelu.vorllllU",
:17
pAlru zi de iu capacire; glandeJe ser.igene ale nimfei secreta a sub-
care tn contact cu aerul firul m3tbos. tn sfir!jit, in
prC2l ua eelodll.rii, glandele mandibulare secretA a suootantA care in-
llIorue virtul bQtcii , ee capaUi. 0 culoare mai deschisa.. Dad. albinele nu
VOr tneA sA elibereze matea care a ajuns la maturitate, ele ea-
pllLul tn mburs. in eare prizoniera il roade pe dins.untru. Cind
nu fae aceasta operatie, matea roada circular clipA"celul, ie!jind la
luml nl! . [ n privin\a hranei larvelor -de matca, aeeasta mo'd 0 problemA
ICgtll.ti de acestora pe cale raturala, sau artiliciala, vom do
III nl doparte explicatH largi in lectia despre "nutritie $i metabolism" .
Pentru a face insa un studiu comparativ in pr:ivinta iniati!1lirii
lIu1tcll, 8coatem din stupul de observatie fagurele cu botci deja studiate
InL"odueem un fagure eu mates lui, ell albinele aeaperitoal'e, seas
cllnlr-'Un stup oareeare, caroia tn sehimb ii dim fagurele cu botei din
"tll l:)ul de observ8\ie (de ope care insa periem incet tn urdini!jUlui
j,lhlnele, care vor intra toate in nucleul lor).
PcnLl'U a inUitura mirosul diferentiat intre albinele straine cele
111(1 II tuputui de observs\ie, pul verizAm !ji pe unele .i1i pe celelalte eu un
II lrop pnr!umat, iar ca precautie introducem matea provizoriu tntr-o co-
IlYlu lI utomatA, din care albinele 0 VOl' elibera in urm!itoarele ore, dacli
In orWciul de s-a pus 0 de fagure artificial, pe care ele iI
rotJ rcpede,
Md marginese deoearndata numai la aeest mijloe simplu de in-
iI'oduccre a unei matci intr-o colonie, cici aici avem 0 situatie speciala :
lin nueleu lipsit de matdi. in mod provizoriu care-!ji. cre!)tea botei de
l /ll vw'c. !ji druia i se ia aeeastA ultimA. ni1dejde de a-!ji 0 alta
Ilmtcn, curind 0 matdi in colivie. Mc1.surile eare t rebuie luate
.stnt. u!joare lArA rise. Cu totu! altele VOl' n insA m!1surile eare se iau
ottl nel cind se introduce 0 matca noua intr-o\ colonie mare, ceea ce
'10m orllta pe larg mai tirziu la J,cre$terea $i introducer'ea mdtcilor", din
copltolul "Tehnologia apicola".
Dupa trecerea a 24 de ore de Is sceste modillclri fiioute in stiUpul
de observatie, matca luat in primire sarcina. Arenci, desehizind din
nOu oblonnele, am putut sa continuam studiul comp'arativ intre aceastA
remel ;\ [eeundatA. !;I i albinele lueratoare.
ZtJmislitoarea de viel;
MATCi\ .
CASTA FEMELEI FECUNDATE
_ aceasti -liinta. unic! in comunitatea stupulw, care con-
di\ioneaza buna-starea oric!rei colonii norm'ale din prisaca (fig, 7). Ea
are capuL eu un prom triunghiu\ar fal;A de eel aproape sferic al trintori-
lor eel intermediar lntre cele doull. tipuri, pe care-I au lucratoarele.
Abdomenul sau are 0 lungime de 15--18 mm fata de 10 mm al
l ucrAtoarelor. Ea nu are C0l1u1ete la picioarele posterioare.
Dad. s-ar privi la microscop unul din Bceste picioare, s-ar observa
clar un rudiment de eeea ce dovedel1te d. pe parcursul perfec-
,rIll. 7, _ Malx: a In<:onjurata de albine1e curtence ce
o
I _ ''' 8\.e1l : I 3 _ 81bll\c InlloO\ltoare; t - a l",eole din
",li r e p"lcwl 10 eclOUlt .
3fJ
,tontiI'll f;;i evolu\iei speciei, matca a avut ea odatA - care
n('fllnd [olosHe, Intl'ueit sarcina ei a rAmas doar de a preerea -, au
dillptlrut.
Cu10area mAtcH este deosebitA de cea a sibinelor inrconjurlitoare
dlrcl':i de 1a rasA la rasA j cele de rasa italiana au 0 cu10are galbena pre-
dominllnta a segmentelor cele caucaziene sint cenu.!iiii;
au segmentele iar cele din rasa comunA din Fran\.8 sint
Ill'g"a (rig. 2).
Creutatea matcH romime.!ii:ti - dupA studiile facute de N. Foti
- ('Stc tn medie de 196-200 mg fata de 100 mg cit are a albinA. Cind
IIlI hrAnite insuficient in stadiul larval', ele cintaresc 152-185 mg
.,1 chinr mai putin, cum am mw amin-Ht. Cercetatorii au stabmt eli
lI ill/l ei clnd cantitAtile de hranA slnt mai insemnate, gl'eutatea miHeilor
pr'e{' te, cintllrite imediat dupA eclodare.
De asemenea, greutatea mAtcHor impel'ecpeate cantitatea puie-
wlui cttpacit sint cu aUt mai mari, cu cit hrana care 0 primesc de la
IllhInclc curtenee inconjuratoare este mai abundenUL Greutatea l or
ptn" 111 Cinele Iunii mai, iar suprala\.a puietului capAcit tn elipsele fagu-
"lilli' de cuib este concordanta pina la jumA.tatea lunii iunie. Se
,Wln IICC{lsta, incA odata. importanta hranei data nu numai in s-tadiul
II11'vlIr, dar mai ales eind ea a ajuns matura sarcina
dc lwocren\ie.
Aceasta ere$tere in greutate in lurnle de vara a mAtcH fecundalA
'JII'CU si'i 0 punem pe seama hrenei, fapa a socoti eantitatea mare de
'lutl c1ln ovare.
I:>cosebirile cele mai impomanrte intre matca aIbineIe coloniei
111m celc ale organelor interne.
Creierul matcH, comparat eu al aunei albine lucratoare este cu mult
mnl mic. Prin speeificitatea rolului ce il are matea de indeplinit in
colonic, rezumindu-i?i activLtatea numai l a de procreatie, este
C!xpl!cubilii aceast! diferen\! in minus a creierului, cAci albina de-a
lungul milioane1or de ani a avut ocazii imense sa se loveasca de anumite
pe care pina la le-a putut oeali. Acestea s-au rasfrint
US llPt'n celulelor creierului, care s-a dezvoltat ca volum rarA sa-!,ii fi
tnmult.it numArul Deuronilor, pe cind eel al ml1tcii nefHnd supus efor-
lUI'i10r cerute de siltuatii variaAe .!iii vitrege a rAmas mic.
In schimb, glandeIe mandibulare ale slnt mult mai dezvol-
I.l lte I8\A de cele ale lucrAtoarelor, caei ele indepliDese sarcini rom nume-
l'Onse in viata colon,iei. Ele secreta acea substantu de matca co caracter
hormonal. ce constitUie elemenrlul principal de coeziune a comun1tatii,
rlcspre care Yom vorbi la anatomi.!i albinei cin? vop1 explica sistemu!
!'\CI'VOS, cel hormonal !,i1 enzimatic.
mAtcii este cu 50
0
/
0
mm micA, deoarece ea nu are nevoie
(uell. un depozit alimentar, fiinld hrAnit! continuu de grupul n!bi-
nellJI' care au grijA. de taate nevoile ei. Penttru
motiv sLomacul suu e redus, ea consumind aproape pel'manent sccI'e\ ii
!;: Iunrl lllnrl' l;l i hl'unli. mult reluc.rata c,l rc nu 105<'\ I'eziduul'i. Nunwi fonl'l.l
40
ruJ' , lji mm eu serund in timpul iernii , ea consuma. Ioarte pu\inll. miCI'e
din albinelor inso\itoare.
o altA deosebire se observA la acul matcH. Aeeasba are nU1l1 (\,i
II'ei zim\i marginali fa\A de eei zece ai albinelor lucratom"f?'. E::;t,.,.,
nmi lung, dici se erede cft ii serve{ite la aranj area pozi\ionall'l u
Clu11101.' depuse in alveolele fagurilor din cuib. Fonna lui est.e pu\in tn-
f.:ovoi alA, asemAnAtoare cu cea a unui hanger turcesc, pentru a pule",
la n-ev6i.e, sa-I tmpllnte in corpul unei mAtci riva1e. In asemeDea impre.
jurari iotre mA'tci. se dau ll.llpte indirji.te, lupte !Care au mlul de a asi guril
coloniei 0 roamA viguroasA.
Organul Sau de reproductie este cel mai important al mn\ei sale.
El este alcAtuit din douA ovare in formA de parA, de culoare alb-sidefi c.
care sc siJtueazA sub diafr agma dorsala a abdomenu1ui, ocupind ceil
mai mare parte a acestuia (fig. 8).
Ovarul mAsoarA ca lungime 5--6 rom, iar ca la\ime 3-4 mm. EI
Ilrc un sub\ire intesat de numeroase traheole care pAtrund !;ii in-
conjoadi fiecare din numeroaseie sale tubule\e ovigene. A'Cestea din urm[,
denumite ovariote sint in variat de la matcA la matcA, in directa
IcgaturA cu originea sa, {i i mai ales ell condi\ii1e
de inlre\inere io starliul larvar a depozitu1ui
dE' secre\ie glaodulal'a care este lApti!1orul de
mo.tcA pc care doicile it depun pe fundul botci-
lor, 1nainte ca ele sA fie eApAcite.
numllrul t ubuletelor ovigene
cste de 160-250, dar s-au gAsit mAtci de cali-
Ulte superioarA care avcau mult mai multe,
ml'll ales cin'd apicultorul crescator aplicA 0
metoda speciaHi. de transvazare d1iblil a larve-
lor 1n botci, a!,ia cum vorn explica la capitolul
"Iehuica de a mutcil or
t
<.
1n mAsu'rA se dezvolUi. !,i i vezica
1I p<lJ"'IWticd, depozitul in care stau stratiCica\i
II pl'rmal
o
zoizii trintorilor ce iau parte la impe-
j'f>('hcrctl matcH; 11nga spermateca. se anA 0
J,i ITindb ancxa a car ei secre\ie ajut1i Ia contrac\ia
UI'\'rl C'\ ului de a spermatozoizilor pentru
ft',' un(\area ouAlar.
o nitA deosebire int.re maid albinc
IJorlBlli. 11\ mirosul s!!. u caracteristic, ce direra de
11\ 1l1Cllcti In matca, imprimindu-l intregii colo-
1111, fn,l.luri lor chiar stupului in "cuprinsul sAu.
('ltl e !In produs complex al aparatului reprO-
IllJC/iWf, cu sau neomogen al vezicei
,II }Jl' r rwIl\c(' . provine de l a seria de trintori
, t\l I ' '''' C l'lI lHI ilnpel'echeat in zborul de nuntA.
t f'l "j'c"l. 1'OllIplex int rA 0 secretie produsa de
" 11I11I 1(' !\' Ilft lc Illnndibulal'e, dcscoperita de cer-
l'tl \ I\ \. )rul I , Buller . denumind-osubstant
li
Fig. 8.
1 _ ovarnl; t - (lVldut:lul :
3 _ vulel,l sperrmHlcll. ; 4 -
vaglnu l : !> - orl flclul VIISI "" )
41
de matca, Desro-perirea lui Butl er coi ncide cu cea a cerce1.ato8t'ei franceze
,J. PaIne considerii un feromon,
DupA !loBe obser vatii ale savantului F, Rubtner acest feromon
I II glandelor mandibulare doua func\ii bine distincte intre
elc : rUllc\ia de regulator al vietti sociale din interiorul cOloniei sceea
/.I e IHtbstanlA sexual atractiva in ael' liber. Cind 0 mate! chiar batrina
C.te suspendatA ridicatA 'CO un balon la 15 m, dad e In curs de ouat,
polite - chisI' du pa 5 minute - sA fie potemic atracti vA pentru trlntori,
Subslan\a sau feromonu1. indiiereO't cum va ii deoumitA. apare
I>f: w rpul matcH dupii 3--4 zile de la ei din botca natala, iar cao-
sa cre-e pe masurA ce matea - dupa. impereeherile repetate -
II IlIccput sA depunli oua in cuib, Din acel moment, ea reprezintA in
(!OIOoi e factorul principal de reproducere de coeziune a
Subs-lanla este linsa de pe capul 9i corpul sau de albinele ce 0
111'(:ooj oilrA - de cele vlrsltnice - d.ci rele tinere au sarcina spe-
(11f111'i de il 0 hranl in permanentA; ele transmit din gurA in gura
Itt't' l l flll\ tiubstantA deven.i.tA astfel elemenrt. circulatoriu, pin A la ultima
ulhlnn din cel mai indepArtat colt al stupului, care sesiseazA astfel pre-
"tltI\1I cl in stup.
CC' rcetAtorii au cintArit produe\ia acestei substante lli au gasit ca
tl HilMa virginA Ia 3-4 zile dupA eclodarea din batcA are 7,20 micro-
Dupa. zece zUe se mare:e la 132,5 micrograme, iar dupa im-
I)CI'cchel'e 18 3-4 saptamini de ouat are 149,62 micrograme
1
). In schimb
N!lc bliLrine, epuizate, mai au numai 18,25 microgr arne, eeea ce determinii
rclnnln sa cladeasca botci de sehimbare a matcH.
Cu cit larva de matcA a primit mai mult eu aUt 18 maturi -
lute va oi eri albinelor coloniei 0 mai mare caotitate de substanta.
1"(1 0 lingA de pe corpul ei.
Aceasta honnonaiA foarte perslstentA are un rol de
IIICI>C1J chimie, de atrac\ie fala de albinele coloniei. En este in acelalli
"Imp atrAgatoare pentru trintori in perioada roitului !;i i este aUt de
pf.'rsistentli., Inelt mirosul sau it pbtreazA un limp chiar eadavrul mAtcH.
De nceea este bine sA nu aruncati mAteile, ci sa Ie piistra\ i intr-un borean
blnc tnchis pentru a servi in unele tmprejurAri grele unei colonii orfnne
j
tn l r-un moment cind in cuib nu sint niei ouA, mei larve 'in prisaea
nu zboora nici un triOltor. tn atari imprejura.M colOnia devine bezmeticA.
tl cUCI' nlege la 'i.nceput citeva albine care sA depunA Quit dar din
nc::csl('o se nase numai trintori dueim::l colonla la pieire, Daca. insa stu-
po!"ul leagA cu 0 sirmulqA cadavrul unei matei moartl de eurlnd $i i1
in intervalul dintre doi taguri din euib, 'slbinele consider!
cI\ Ill! inatd nu cliidesc hotci. iar ovarele albinelor nu se dezvoJ.ta
ell sli poatA depunli OUa in fagur ii euibului. Desigur aceasta situatie nu
"fi de duraUi, c.!ici dupa. un timp de 10- 15 zile albinelc vdd
S-nu t n sehimb, stuparul paate pinA atunei sA-$i procure 0 matcii.
gnt u tccundstli colonia postA regasi echilibrul biologic, eor .. ti-
vi nla tHWmll t.
'j UII mh' f Oll u .DI . 418 " 1 ell mh. I)lI r l " din , r am

Clod 0 colonie ramine pe nea!Fteptate !lira mat:cl. se produce c'
Inurc 0 lulburare, 0 alanna. Albinele inceteazii pentru un litnP
orlce nctivitnte de C\Iles, de adunare a neetarrului i?i .prehrcrare a l ui tn
micre cu a1..it mai polen.
Alarll de doici care nu lad puietul farA ingdjire. toate celctl:llk
"c mobilizeazA in cautarea displirutei. t mprA$tiate pe stupului.
n'HI.i ales pe cel frontal , albinele emit sunete de disperare, de
ugl tot
ie
, in interiorul lli exteriorul stupului. Dadi atunei mates cste
tClrocedatA., fiieel e sale mani:festA 0 vAditA satisfae\ie, Q mingiie, 0
II1Iment:eaza, 0 curlitli :;;i totad-atA distrug ,bdtcile j ncepute.
o altA partieularitate a mAtcH sint anumite sunete pe care Ie
cillite in anunrite imprejurari, cum siot cele care vestesc ca illll.r-O
1:-OiOnie se fac pregAtiri pentru TOiul ce va pleca chiar a doua zi.
Un sunet de alarmA lli de plinset it scoate 0 mate! strAina,
J(U'C din grelleala. intr-un stup vecin, clnd se intoarce din
."borul de lmperechere. E ca un semnal prelung repetat, auzit cIar lli
tlln u[ora stupului, incit un apicubtor alent poate interveni sa. 0 salveze
ric 10 0 m08I1te sigura.. In acest scop el deschide stupul, alia matca
l nghemuita de cUeva zeei de al binej pe care dacA it aruneA
farfurie eu apa, albinele despresoadi prizoniera pe care stuparul
U Hpoll1 ljine in apli ca sa piara mirosul de venin ce-l are pe corp,
ofcrlnd-o i n colivie
j
ea (Xlate folosi la un stup orfano
Umgevitatea mAtcH este 0 marcanta. deosebire fa\A de albinele
lut l'{Uoare, Ea poate trAi 3-4 ani, iar un mare crescAtor de matci din
S,U,A, _ Smilth _ a tinut 0 matea experimental pinA 1a opt ani, fUnd
11lCtl rccundA.
II'I'teresarut este la ea 0 particularitate deosebitA. de data aeeasta
rll' ordtn psihic; cea de vrAjmA!;i ie cruntA pina Ie moarte ce 0 are i ata
tic,. rlvalele care apar in sbu,p sau care slot iIliC! in botci, in stare nimfalii.
ca aceasta rivalitate este generatA de anumite glande afiate
p<J ubdomenul lor . Cereetatorii au acoperit abdomenul eu un lac !?i au
",x\lrpllL unoI' mlitci lli glandele lor mandibulare generatoare de sub-
At/llW' nhwmante; .ele nu 50-au mal ci au trait p8$nic; dnd
"I , .. fl U mdr.ginit numa'i. In opera\ia .de extirpare a ace9tor glande far;'!
,1\ mnJ fJ I IA<:uiascA abdomenul, vrajrnA$ia a lost activA lupta a ineepuL
rlvo. le; s-a tras deci concluzia cA pe abdomen existA. 0 substan1,5
,ihMi mill Lrebu'ie in<:"8. examinata. ocare genereaza
in asttel de fatale, moare matca virstniea
.1"OI,rOl,!e 10 afari!.. de faptul ca. puterile sale slat slabe fa\ii de una tinara
('III'., vreo sA-i ia locul I.n colonie, vezica sa eu venin e de mult timp
QflilLlL ,In schimb, cea tin!rA 0 poate infringe cu aeuI, paralizind-o
11l 1\11i1 cu vcniuul sAu activo De asemenea, matca ataca pe rivalele i n
rlfVi1ldro $1 dorm incA somnul nimfal in hoteL Daca albinele
Mlonlcl, co de-o parte ca spectatoare la astfel de inei!.. ierari ,
1111 0 Oplt'lt' s..Jt pe cele care sint inc! in botci, mat ca tinAl'li,
IIrul (' U venin ,prin peretele de ceara a f iecArei botci. ucig'lnd acoi n
Ott /If'I!lflU nevinovole. Apoi ulbinele completeaza. restul : I'od lnternl
1)111 1<I\(!lp huh'II"" , l-I('fJt nrurA caduvrele, Ie sug \i mIn, avide de 111.ptiljor
"
COIl SUmA (.' u Iitcomle restul de hrana ce sUi inca pe fundul botcilor, incA
I L(,'ConSlLmnt int.cgrul de matcile decedate.
Ductl Imitci le manifestA 0 atare inclinare la lupta contra rivalelor,
CIII'" 81n1. rfipuse eu veninul acului, niel odatA ele nu folosesc acul contra
vrcunei albi ne, nid chinr clnd albinele 0 atacli, cu aUt mai
Ii supra ol11ului care Ie line in mimi se poantA cu ele tarA menajarnente.
Ar mai Ii de Himurit, pentru a ter.mina aeest mare capitol privitor
In mfllcil, de aetul eel mai import ant a1 sale: eel al imperecherii
ru masculii [eeunda,tori felu! cum depune ouale, Acesrte act ivbtl1ti insA
prlvC8c cxclusiv intregul comuniHitii il rezervum la acea a stu-
diu/ul nost!u privind acest mare complex biolog.ic care este colonia
I lllum(' in despre "sexul coloniei # mediul Sau uter'in/(.
lncheind ceJe expuse pinA aici privitor la ml1tci, rezumam in citeva
(' uvill te ce condilii trebuie sA In(Jeplin.easca spre a 1i ronsideratA ?natc
Imllil ; sa depuna oua ciot. mai multe in cu sezonul, pentru
{'I I puLcl'ea colODiei sA fie maximA in pragul marelui cuJes; dezvoltarea
{o i Ilirgirca elipselor cu puiet in cuib, fan! a l.!isa alveole goale nefolosite ;
sA in t rc in diapauza. de ouat cit mai tirziu in toamnA, pentru a preg!ti
un tnnl'e conti ngent de a1bine tinere care s.!i treacA cu bine larna sA
I.rlli uscc'i eel pUIin pina. cuibul se cu generatie nouti de albine
t incl'e, care sA inlocuiasca la timp pe cele uzate batrine; sa. nu aib! 0
In{'llnMe aocentuatA la roil, stuparul avin(f ,grija sa. intervinA. la tlmp
Il'I ll(l n(1 cu ibul punind la dispozitia albinelor clA"ditoare !aguri noi de
('lttdlt; sa aiba un carsc't:er blInd; sa. nu fie prea sensibna. 11 lumina
II lune! clnd stuparul deschide stupul :;;i cerceteaza. fagurii s11 nU-!7i dea
(IrUmul de pe eI, cAztnrl un'deva unde s-ar pieroe, cum sint de pildli
Illnt c-l l(' din rasa comuna din Franta.
DoJiJe matcii
Matca poa'te Ii atacatA de boli specifice, despl'e cal'e rl.rebuie sA
v\lI'him inainte de a epuiza acest important capitol privitor la ma.tcA
cure se incheie cu moartea ei.
Una din cele mai periculoase bOli des pre care vom vol'bi mai pe
ilwg In capitolul despre bolile albine-Ior este nosernoza, oauzatA de para-
?ibul intestinului
n,ljlociu, deci S'tomacui du, cu grave tulburari mtr-o rnasura chiar mal
ma re dt.>cit atunci dnd ataLcA lucrAtoarele. Miitcile infestate experimental
II U trAit cu 35- 75
0
/ 0 mai putin dedt matcile marOOre. Din ce in oe elipsele
8f,.lc (I e puiei din fagurii cuibului se tot plnA clnd colonia se
I'puJZCilzl\, dacA stuparul nu intervine la timp cu un tratament drastic
1){>l1tl'lI nlbine prin schimbarea C. L. Farrar (S,U.A.) considerA
('(I Inlo('uirdJe ale matcHor de catre albine au de multe ori 1a
hn1.!i 0 cu Nosema apis a mAtcH in de 80 %, iar pro-
colonici sClide cu 24 %. Parazitul, alacind epiteliul intestinului
{I i vcn tri c' ulului !j i u!leOri chiaI' tubuJe\ele malpighiene ce reprezintll ri-
I I ichli inseclcl !ji chillr ovarul ei, determinA pieirea mAtcH dad!. nu se
JHI! illfi s lIl'r Rt.'V(,rc. P<' ('/H.t>. Ie VOm descrie cu ocazia discutArii bolilor
IL l I lllll'l ( w,
II,t
Melanoza este cauzatA de ciuperca Melanosella m.ors apis, deci vO(iU,
lILicoticii, e rea mai periculoasA pent-ru s.1inAtatea mafbcii, hoalA care
piil'ea altA data fArn dar care in uLtimii ani' a devenit pl'i-
l11ejdioasA. Melanoza, ciuperca din familia Dematiaceae, clasa Hyphu-
mycetes, atad intii albinelIe edulte, care se innegresc, apoi trece 11.1
matcli instaUndu-se in aparatul reprodud\tor; ea se inmul\e!:>te prill
spori inmugurire t erminalli sau lateralA, deci asexuata. Forma spo-
rilor este rdbundA -5i sint inghititi ddata en pe care il pri -
matea de la albinele tnso\itoare, fixindu-se in tubuletele ovigene
in cele douA oviducite, care isu 0 culoare galben-inchis. SporH slnt
transportati de albinele culegl1toare ale miero de mana. OdatA patrun5
i
tn organismul matcH, incep sA se abdomenul se
considerabil - in consecint! - nki oiei digestia niei
eelelalte functii nu se mai iac normal. Matca, puterile, pure
pa ralizaUi; neputind sa se pe fagure, ea cade pe fundul stupului.
unde fiind izolatA moare. Tra'tament direct nu se poate aplica decit dacli
se muta stupina la un cules de nectar din nori se extrage toata
mierea de manA aflatA. stup care este in.festaUi de boaH1 ; concomi-
tent, coloniei i se da 0 matcA nouA, dupA ce s-au lust masurile de igienA
Ill'in !lambarea interioarA a stupului a accesoriilor lui, schimbarea
ragurilor care au fost cu miere de manA topirea lor.
BrQul oza este 0 boal,a parazitarA a ml1tcii datorita unui pA.duche
BrauZa-coeca, care tot de albine este adusa. in stup, <unrle inmul\indu-se
rcpede mult, in special matea. Este 0 'Ciiptera din genul
I3rl1ula. dupA diferite locuri unde s-a rAspindit in Europa in special
1n Asia. Parazirtu.I are 0 culoare ,posedtnd la partea bucalil
(l trompa pentru supt, pe care 0 introduce in cavitatea bucala a albine-
lor sau matcH parazitatA. In special pe matca, se acumuleazA
{'L1 1.ecile chiar sutele. Un cerceUitor a gasit pe 0 matca mai mult de
de patiuchi, -care se alhmenteaza pe r'i'nd din hrana lpe care albinele
dOk i din suita. matcH i-o dau, In acel moment slot acolo parazitii care
t'fIIl 8uma din hrana, farA ea matca sii poatA fi indestlli:atA. In .consecin\a,
(.' 1\ oua din ce in ce mai daca apicultorul nu jntervine.
(.ft ponte sA piara. Pii.duchele -care are la picioarele anlerioare
Lini, gidila regiunea buca!!i a mAtcH, care regul'giteazA hrarl!.\
(lIn /-tU$li., din care se ospAteazA din plin parazi\ti. Ei s-int
flnc' i stau pe, toarecele mAtcH ale albinelor; in schimb, rei de pe trintol'i
,.(1 OIlntoneaza pe partea inferioarA a toracelui, m:ascati, {li nu ,pot Ii inde-
Itfl l' jtl\i de aeolo.
Mntca poate Ii scApaUl. de ace-rti paraziti cu un penel fin de pictal,
Il\ul/lt in miere de care ei se prind mai pot fi cu
tUllI de tigarA, matca fiind introdusA. lntr-un tub de sticlA.; din nefericire,
1111,1('/1 rclrocedatA coloniei sale paate fi respins! din cauza mirosului de
I\It\lll, cOre chlar dacA este dat unor albine, ele tot 0 resping. De
fl\lvli lni insa a apiirut un medicament bun care dA rezultate bune in
h ll) 111 ('Ollku br.llulozei : este fenotiazina ce se la tal'maciile
V(tWl'hlJln' , ,':.n1.i.>sta n\a se prezlntA. sub 10flma de cristale
rttt 1\ nlll'09, CIil' C SC oxidellZa tn contact cu lumina aerul. Se pun cite
fl de [c noUnzinfi in pnche\ele mlci de hirtie de ziar ; cind afumn-
,I fj
Ic)rui nre eArbuni de lemn bine pe se un pachetel
so d il U la primul stup 30 de puLAituri ; apoi se trece la cel vecin, dindu-se
numb de pufaituri. Cum substan\a incA iumegA, operatia asupra
eclor doi stupi se repetA, dindu-le fjeeAruia cite alte 20 de pufAituri.
Oed. in .total, fiecare farrrilie 50 de puLAiturl, dUpA -care
se inehide 10 minute.
Cum tnaiOJte de aceasta operatie pe fundul stupului s-a intins un
ziar , 'pa'dudhii arnetiti cad pe aces1a, iar mat ales dacA ramele stupulul sint
putin mal distan1,ate prin retragerea in prealabil a doua rame marginale.
Se seMte apoi zjaTul !?i se arde. OperaOa se repetli astfel la toti stupii
alaeati de parazi\i, folosind cite 6 g substanta Ia fieeare dOi stu pi.
Parazitul a avut fnsA grijA ca sa depuna inainte oua Iarve sub
eapacelele fagurilor cu miere. unde ele fae adevarate tunele de If. r ecere
ell afumatorul, care are Ia v1rf un prelungitor, ca sA iotte tn urdini.j,
5i unde fumul nu Ie ataca. De aceea, apicultorui completeazA tratamen-
tul prin descapacirea aeestor faguri. Mierea cu capaceIeJe respective se
fierbe, se la otet sau hidromel. Pentru a nu fi ramas Iarve
nedeseoperirte, este bine ca afumarea eu fenotiazina sA se r epete dupa
7 zHe in care timp larvele au sjuns la maturitate .,i pot deci Ii ucise.
r.upta contra acestor paraziti trebuie dus"A cu toata seriozitat.ea, c!ci
vehiculeazA boal s n05emOl.a'.
Prof. Carlo Vidano (ltalia) recomandA 0 metoda "bioIogi:::a" de com-
batere a braulozei !:,i anurne descapAci rea obligatode ' a fagurilor ell
miere in perioada de maximA. dezvol tare a paduchilor iulie- august. Astle!,
majoritatea acestora stot
Dintre bolile de care sufera mAtcile, aminttim .,i unele anomalii
care apar in decursul 'vietii lor , (}Supra eArora stuparul nu poate inter-
veni pen.tru a Ie tndrepta, decit dacA schimba matea eu una normalA,
asUei colonia continue vietuirea. abinele au insA grija
sa Ie schimbe, crescind matei noi pe calea inlocuirii lini.,tite. Astfel. de
bali apar Is mMeile mai virstnice pdn atrofierea ovarelor, obstruarea
oviductelor, prjn calcifier ea valvulei vaginale, prin nedezvoltarea ovs-
relor, prin infundarea cu mucus spennal a eailor ce duc spre spermateca,
prin degenerarea spermatozoizilor etc. In toate aceste ocazii muparul nu
trebuie sA ezite Ia sacr.ificarea matcH atectate !;I i inlocuirea ei cu una
sti. nlitoasa. In primul rind se va ocupa de originea celor noi, ele se cresc
in coloniile cele mai bune, evitind pe cit posibil inrudirile pres apropiate
care au consecin\e grave. 0 Maehensen, (S. U. A.) crescind mAtei din
linie !1i deci strins inrudHe, a observat cA dupA opt genera\H
eoloniile au fost desliin\nte si ngurc.
. 6
Trebuie edtata 8!:'ezarea stupinei in Jocuri umede. pren unlbrite.
deonrece un atare mediu cauzeaza adesea boli grave, eare in primul
rind sting malea, elementul eel mai sensibil din colonie, pen{ru ca cstc
supusA la mari eforluri.
Moartea mAtcH
. Moartea matcH in alara de bolile descrise mai poate Ii accidentaUi.
adeseori -cauzata ehiar de stupar, printr-'O comport are neatentA sau
cu ocazia cercetArii coJoniei. Ea este foarte la Jovil'llri,
chiar rlaca este numai U!;Ior rAnitA, ai'binele clAdesc curind botel de
inlocuire Trebuie sA se lucreze cu cit mai pu\.in fum. eum
am mai spus numai at unci cind ele siot iritate din anumite eauze
anume: dnd se deschide stupul Inainte ca albinele d. fi inceput acti-
\'itot ea de diminea\A; clnd in natura timpul este furtunos sint des-
cArcli.ri electrice; dnd in stupinA s-a i9"Cat etc. In locul lumu-
lui sA se lolose-ascli un 'Pulverizarlor cu apA in jet fin pc cit este posibil.
sn se luereze sub cortul-umbrelA protecloare car e nu numai ca apAra
de vint .\]i burni\A, dar nu ingAduie albinelor strA.ine sa aparA sA intre
In st upul deschfs. In atar i ocazii, matea, care este sensibila Ia fum !;ii
zgOtTlolele deschi'derii capacului .$i podil1orului, incepe sA fuga pe faguri
ell uti nd sa se ascun'da, jar aibinele vazintl-o fAra insotitoarele ei obi!;l-
nuite, 0 considera strainA; este suficient ca una din cele bAtri ne mai
!)!lnuitoare sa 0 urmAreas.cA, prinzind-o de un picior Sau sil se arunce
Mu-pra el, c! de1:ndata se 1n ]urul sAu un ghemule\ de 6-10
!l lbinc care nu mai pot controla daca este mama lor sau 0 strAina;
mlrosul de a1aranA ce-l degajA unele din e1e, probabil
dU\)&lnn\a de maldi stringind-o in in special apAsindu-i
IIbdotTlenul , ea moare, cad eu cit 0 inghesuie mai intens cu atit
Cflr!\c sale respiraiorii slut mai Ineete !}i se su:locA.
NieiodatA sIbineIe nu 0 udd impUntind aeul Cll venin in corpul
ul I cate posibil ca in iscatA, unele sa 0 eread!i 0 hoa\A
,1\ n tlccidenteze di rect . In schimb, acolo dominA. un miros persistent de
\l1'Ult l care pe corpul ei, Ii provoaclL moartea. De aceea,
., d sruparul este sesizat eli matca coloniei este prinsa in ghemule\,
1U!lIlll\l'C ee 0 face auzind sunetele ee ea le scoate, 0 .paate salva, LArtl
II sA 0 depresoare indepArtind albinele co mina, ci aruncli i ntr egul
11IIJ'-0 iarJurie cu apa. Albin,ele, speriate de innec, 0 despre-
Iw,un de tndnUl : Apa spala totodatA. veni nul de pe ea punin"d-o intr-o
4J,IU..,h., (l\l \.omntl\. a\"binele 0 vor elibera dupA eiteva ore, poate sa-ili
1I(,Iltlnllc ncl.lvltlltea.
>\7
Duell j} rost molestatcl prea mult in ea mai putin
limp, dar 1l1binele vad ca ea nu mai elibereaza aUta substant;a ca
sll ujung<'l. tuturor, cladesc botci 0 inlocuiesc, dupa ce noua matd a
lnCc.' put sil. depuna oua..
Dc usC' menea, refuzul matcH de a parasi stupul odata. cu 'roiul ie{>it,
II'/ I.n (lJbi nele. Ele se reintore atunei in stup pentru ea a doua zi sa iasa
din IIOU In .roi; daca de data aceasta ea re!uza., e ucisa. prin ghemu-
lel, 1/11' colonia Va roi a opta zi ce in stup a aparut 0 nouli maid
(II " numCI'08Sele botei de roire din care 0 serie de mlitd tinere i{>i 8l,i teapta.
,'lruJul Ie! eclozare.
o I-lrcljealli de stupar este aceea clnd, scotind ramele din stup
Ilt'J1I ,' u contr'ol, reazema ramele de peretele srupului in loc sa Ie
til Ifl dJ1n portativa eu capac. Puse rezemate afara ling! peretele stupului,
t,,. l e po!l ibil ca matea sa fie pe una din rame; ea trece neobservata pe
1"1(11'010 1;1 1 Sc ratiice?f,e defin.itiv cind rama este pud la locul ei in stup.
rl el.lmintim l,ii a alta gre.o;aUi ee poate duce la pierderea mateH _
ht uncJ cl nd controlul matcH de pe ramele scoase nu se face deasupra
II llIpulul, e; in aiara perimetrului acestuia, iar mates cazind jos prin
Itll'hIt sigur pierdutA. AIte orj , speriata, poate sA-l,ii ia zborul de pe
r,.):ul'(' !I! pe care stuparul il in mina . . In atare ocazie el pune repede
rnllwlc 10 loe, lasii stupul deschis citeva minute, iar matca calAuzitii de
Illli'osul CllnOscut al stupuiui ori intra pe urcii ni$, ori se ru;azA prin'tre
IIlbl neJe lItlate pe stupul deschis . .
Accidentarea mAtcHor surveni $i la un transport al stupilor
ell ilyJooue supersonice. Mai mult chiar, au mUrit matci chiar In stupii
unci din directa apropiere a aeroportului OrIi (Franta), datorita
v!bJ'CI\ /i IOl' putemice ale aerului $1 zgomotelor create la decolare.
TRlNTORIl.
CASTA MASCULILOR FECUNDATORI
PriVIind prin geamul stupului de observatie la un tagure de curind
cJ1\dit, unul din t inerii apicultori observA ca nu toate alveolele sint
cgale. Un numAr redus din e:le erau mai mari, mai cu seamA in partea
de jos a fagurelui !1i mA intreaba care este cauza acestei abateri.
- Oferind albinelor faguri artificiali pentru c1Adit ale caror baze
Hlveolare imprimate in roile de cearA siot perfect uniforme cu funduri
pl'J zmatiee romboide, aibinele clMitoare modificli 0 parte din ele lar-
((Indu-Ie. De untie initial diametrul lor este de 5,42, ele ating 6,75 mm in
l pec:ial cele din partea de jos a foB de fagure artificial, 10 aceste alveole
lIlt\r ile albi nele eresc trintorii care sint mai mari declt albinele lucra-
tOfu'e; ei masoarli in lungill;le 16 mm fatA de 12 mm cit au luera-
lOo. reie, iar greutatea lor este aproape dubI., cAci un trlritor cintAre.'j'te
230 mg fatA de 125 mg cit are 0 albinA. Tl'intorii diferA deci mult
de tucratoare; stadiul lor de dezvoltare este de 24 de tile de Ia depu-
IICI'CQ oului in alveola natala, pe clnd 0 albinii ajunge la maturitate in
2 t zite; capAcelul larvelor de trintor este bombat :fatA de nivelul plat
1\\ clI.pA.celelor de IucrAtoare ; astfel nimfele de sub cApa.cel au 0 suprafat.l!.
111111 mare de necesitind 0 proportie miiritcl de Oxigen care
rliit.lunde sub capAcele prin oriiieille pe care acestea Ie au. La unele
"Illie atbinele lasii clipAcelului de trintor un oriticiu median mAdt, in
soop.
Privindu-i din punet de vedere anatomic - trintorii au doi ochi
Hwrl, cu vedere' agera, cAci numarul fatetelor oculare numarA
'13 noo deci mai mult ca dublu decit lucdtoarele.
o particularitate deosebita a ochilor de trlntor - dupA H ....Ruttner
eli te 0 adaptare a vederii lor pentru lumina. cerului a zlirii cu
l'roJ)Qrtlll mare a acestei lumini eu raze ultravlolete albastre. Ochiu!
101' (!on\ lne in partea medianS. Eji superioadi receptori exclusivi
pf\ I!1I'U ik.:este douA eategorii. Reoept'orii ,pemru culorile verde galben
II lnt In numlir mai redus decit la lucrAloare, caci aibinele eulegatoare
Irui)\l lc 811 sc orienteze in cAutarea florilor cu nectar dupA di!eritele
I u1ur l pc care occstea Ie prezintli, pe clnd trintorii au nevoie sA recep-
M obser ve ctt mai repede posibil in zbor a oricArei
1) ,1\ 1(11 et vl nu In impel'cchcl'c, pr;vind In luminn.cerului.
, H.
'I !J
Noilc descoperiri privind locuril e de a'dunare a trintorilor complh..-A
,I "wi mulL semni[icn\ia procesu!ui recunollilterii atragerii matcilor
Irlnloritor. Se va vedea mai departe.
Trompa trintorului este mai scurta nu poate sA culeaga cu ea
nl'ctnrul din adincul floril or cum fac albinele, clci trintorul se
nUlllui din depozitul de miere aflat in alveoJele lagurelui sau primesc un
limp hranA dir ect djn dat de albinele doici, deci iarlil1i 0 problema
uo ndllptare.
Antenele trlntorului au 0 articulalie fn plus fatA de cele ale aIbine!
luarMoare, marmd astfel DumAIuI poroase la 37 000 de
l' el4..' {; 000 ale albinei . Cu acestea trintorul poa1e sesiza de La mari de-
pfu'tli ri mirosul mlitcilor spre imperechere, iar actul iecundarii lor
se faee in mare mAsurA cu trintorii strain!,
inHi.turind astfel pericolul consangvinizArii.
"

2
S
,,'Iy. D. - Ap8f'D.tu.l repro-
ducMor al
I - ; 2 - cll nalul d e.
1l'4I l1t: 3 - b ul bul
(ul: 4 - S - pe.
II II1UI : e - ubd(lmen: 1 _
Qntlnhl! IIP11rA!ulul Oil COpu.
bo t hl: - l'Ortl1It!e .. o
til': - cil ldi ul .p&l'AI :
I' c.""IUI eJ"cl'llilor:
It - punl" ft .. ml,,"llt ,
50
Inve1iljul lor corporal este format din
de culoare inchisa, iar ariplJe lor au 0
paI'ticulan tate deosebitti. ; s-a 'COnstatat de cer-
cetatonjj englezi de la Institutul de studii a
insectelor, d suprafala aripilor trlntoI"Ului este
alclituita dintr-o proteina asemlinlHoare cu pie-
lea 'lI manli. Ele slnt activate de puternici
toraci'ci, pentru a putea stra:bate in zbor dis-
tan\e mari pfna 11.1 locurile lor de adunare, in
vedere<a zbol"U.lui nupt ial 1.11 mAtcilor virgine, ce
vin "sa se prindli. in hore" pe care rtrin-
tor H Ie alcAtuiesc, in locud aproape totd'eauna

Parlicu1anitatea cea mai de searna a trin.
torului - dupA Chauvin - con'sia tn vol umlil
mare 1.11 a'lxlomenu'lui, in care stau adapostite
onganele sale sexuale (fig. 9). Ele cupr ind: 0
pereche de testicule de culoare galbena cu 0
l ungime de 1,5 -rom ; a;cestea au d'ouA
primul la exterior, compus din douli. membrane.
una aldituind 0 retea de nUJmeroase traheole
pentru oxigenul necesar milioanelor de sperm a-
tozoizi afla\i in vezica lor seminala ; eel de al
doilea este fonmat din ceJulele inc.rcate
ell substan'te nutritive cor-{> gras, precum
o se.rie de celule peniru stimularea metabo1is-
mului.
Flecare testicul este stribatut de 100 tu-
bulete denumite test iole pline 'cu celule sexuale
(gmneti), in diferite sta<lii de dezvoliare. 1n
partea superioarli a testiculeIor se ana epiieliul
germinal, din care se IormcazA celulele trans.
formate apoi In spermatociie. Aobi(l In zona in-
rerionrl1 l\ testiculelor, a!'1 tl zisa "zan" de mn.
lurare';, spermatozoizii ajung maturi, vor fi bine adApostill In vezicuJa
a matcii , imperecherea ei cu 0 seri-e de trill'tori.
Spermatozoizii au cap, colet flageJ. Cu acesta din urma spermn-
toZO'izii se pot mi.<;ca. Lungianea lor variazA de la 240 la 776 milimicronJl )
avlnd tendin\li sA se fixeze eu capul in peretele spermaticii.
Din testiculi douA canale deferente, ingustate 1a ambele
capete, avind in schimb partea lor mijlocie llirgitA ; acolo se for-
menza douA pungi denumite v ezicule seminale. Ele slnt inconjurate de
mUliichi longitudinali -inelari, care ajuta 11.1 evacuarea spermei In timpuJ
actului de imper echere.
Celulele stratului din interior al fi ecArei vezicule au un caracteJ
glandular care secretA lichidul spermatic in care plutesc cele 10 milioane
de spermatozoizi, lichid care-i alimenteaza cu substante nutritive. Ei sint
{ormati in testiole se dezvoltA deplin in ultimele patru zile inaintc
de eciozionarea trintorului din alveola natala a cuibului colonie!. Atund
spermatozoizH coboarli in vezicula seminalA comuna.
o datA cu trecerea lor in vezicula, testiculele indeplinit ralul
incep sA se mult, iar trintorii devin deplin virili tn a 12-a zi
de 11.1 eclozionare. Prin resol'lb\ie, t esticulul dispare, dar in schimb vez.i-
culele seminale pline cu spermatozoizi sint foarte marL
In prel ungirea veziculelor seminale se afUi douA glande mucoase
mari, lungi de 6-7 mm, cu un diametru de 1,5 mm, din celule
glandulare care secretA mucusul. Acesta este alcalin, foarte lichid
Jll trintorii iineri, dar viS'cos la maturitate. EI are cu10area alhti.-laptoasA,
Inc dupa indeplinirea actului sexual in imperecherea cu matea ia contact
r.u aerul .<; i se repede. Din glandele mucoase reunite tn partea lor
ele jos, canalul ejaculator lung Iji putin curbat, cu un diametru
de 0,3 mm, ale cArui slnt dirijate de un nerv gros ce pornejte
din cel de-al 4-1ea ganglion nervos abdominal.
La extremitatea lui se alIA organuZ copulator compus din : bulb tn
(ormA de para, coletul baza penisului care este baza en'dofalusului. EI
ore douA gliunoase denumite "corDile" (pneumofize), cu
pe:rctli colorati in galben-:portocailu, cliptu.,ite cu plAci chitinoase. In in-
It rlOrul bulbului se aflA 0 substanlA mucilaginoasli.
EplteJiul bulbului secreta un lichid ce dilueaza sperma. Clnd aciu l
IItl xuaJ Bre loc, ca urmare a de rlisucire, canalul ejaculator
I'llte Impins inainte. Mai intH apare sperma apai mucusul ImpreunA cu
"pltcHul glandei mucoase: Sub pr esiunea aerului, cu un
't.Nomot disti nct.
Totul d'ect1I'1ge CUlm vom arata cldd vom descrie zborul nuptial
. ' Huwl sexunl la capi'Wlui "Colonie - imperecherea matcH".
Numlirul trintorilor in colonie este normal de dteva sute este
rt rrtl c sn tie Dumw ati\ia, tintnd seamA cli. ei trAiesc eel mult 58 zile,
IfIr pc:tr'!onda lor de fn cuibul coloniei este mult prea scurtA fatA
\1, genera\ii de aUnne lucritoare pc care doicile Ie cresc
t !w"" lncl clle odaU!: chlnr din lunile reci ale sftro!iitului de iarnl!. Matea
' Ut'lllX' tl rzlu sA depuna ouli nefecundate de trintori, cam din a doua
'j Ml llmlcl'lolll _ II mUl Clln. d lnU' oun mIcron.
51
docudl'i I) lui apdlie. De asemenea, vietuirea l or In stup este scurta., numaj
pfnti 10 mijlocul lui iuUe, clnd albinele nu numai cA giisesc
t'Csurse de nectar polen, dar - mai ales - atunci instlnctul .,i
Indemnarea lor spre rolre se stinge pentru perioada an"uui respectiv<
Matca nu depune ouA ne!ecundaie In celu1ele marl, declt atunci clnd
nlbinele curitA ",I sclivisesc fiecare celulA in care matca
tl'i!IICuzli sli depunA ou]. Oirl'd ele nu vor sA crea9CA trtn'b:>ri, lasA necu:ra-
(l'lveolele largli ie!,ilte in calea mAtcH" iar ea Ie trece mai
(h.!'J)fJrlc depunind ouA fecundate In alveolele mid de lucratoare. AmuJ
ucc5'tu tI vorn IAmut-i mal departe clod vom vOllbi despre cuibul coloniei.
Trlntorii stnt partenogenetici, clid ei provin din ouA nefecundate 1)
fUnd Iii numai ai marne lor - cAd n-au tatA, a.!ia cum vom vorbi despre
(I II 1;11 evolu\ia lui in capiwl'l11."Albine lucrA'toare".
Maturarea trintorilor dupA eclozionare se face In primele 8-10 zile,
I tJnd In repaus complet la 0 temperaturA de 35C. In primele 4 zile albi
nclc dolci Ie servesc direct in gurA 0 secre1;ie glandularA din lor;
npol trlntorii tineri incep sA se hrAneascA slngun adunindu-se pe faguri
unde albinele culegAtoare depun miere pe cale de maturare.
'tJ consumA 4 mg pe otA. Cind ies in zbor tn a 8-a zi consumul se
urcA 11.1 14 mg pentru 30 minute de zbor, Abia atunci smt maturi dar
Inet\ nu virili, cAci maturarea sexualA apare in a 15-a zi de la eclo:z:ionare.
$J virilitatea lor nu e totdeauna asiguratll. Cercetlltorul po-
lonc.z Gontarski atribuie aceastii impotentA sexualA faptuJui cA unele
lfl f"VC de trintor primes<: de la doici un in care se adauga 0
l uhAtnnt! cristalinA a cArui continut nu este deplin identifieat. In conse-
clnUl., toti ies in zborul borelor, nu au posibilitatea sA patticipe .!;i ei
III competitia truperecherii. De asemenea, doicile Ie preparA 0 tlranA spe-
cl/l l1\ cu mult polen; la unu dourea acestuia este mai zglrcitii.
Caracterele trin'borilor sint ceJe de la mama lor, calitA\i
'mult umplificate de cele ale albinelor dolci din coloniile
encl, cre!1terea lor cere - ea la - condi?i optime in
colon Ii puternice, cu mu'lte doiei, ou maM rezerve de hrana. proaspAUi., cu
lcmperaturi nescbimbAtoare cu 0 stimulare naturalA pentru cules.
Doicile stot cele care transmit, prin secretat de gJandele
lor 'tnringiene, caraoterele mamei lor comune. ViitorU trln'to'ri 19. rlndul lor
- sub influen1a acestei hrAniri ce in1'luenteazA celulele lor sexuale -
lransmit descendentil'or erroitare ale al'bineJor doici deodatA
c;u ce1e ale rnAbcii din care provin. DupA trei zile de stadiu larvar, doicile
prcparl1 pentru larvele de trintor 0 branl specialA cu miere, mult
polen, plus 0 limpede a glandel or mandibulare salivare. Polenul
dot in mai marl decit cel dat larvel or de lucrAtoare ajutA 18
spenmrtozoizilor; doza redus.. de polen data. larvelor de
ll1 t'ri1t.om'e, delerminA la viitOrarele albine 0 caskarenutritiv1i a organuhli
tcpC'Od uca'l.OI', ele r.1minlnd au oWire mioi ",i !t\ra. posiblilitate de 1m ...
') " lIrh)tu)j/.nll"(! ... de IR cuv1ntul IJrtct5C parttllo.. - f edoarli. ,I .. ,enel,, " - JI n, ... ' ''.
1) \>1" ".11' ""u\ d ln .... L1n oVLlI A U 008ferlt nefecundaUo ,11 ",u rn
III I' ll t),,:1 de '1lAnw. roll, 'rl. oatnlle (11M 00 crustaceLl), broatl el ell'.

pel'l .. >ehere, dupa cum vom trata la -eapjtoJ ul "Colonie -
metabolism".
Trebuie ins! sA repnern, cA in afarA de stares oulm - fecundat sau
nu _ detenninarea oastelor, In colOMa albine 0 face hrana. Hdinireu
dHerentiaUi. determinA anumite schimbAri tn formarea organismului caste-
lor, care se rWringe in special asupra organelor de reproduc?e.
Zborul trintorilor are loe zilnic, orele calde, de preferin\! de
10 12-16, mai ales cind nu este vint decit slab. Cu cit aerul este mai
senin cu aUt zborul este mai aprig. Ei nu zboarA la intirnplare, ci se
adunA in anumite locuri, poiene, od 0 colinA mai ridicatA,
deasupra clireia se !ormeazli hore de atrac\ie a mAtcUor virgine, hore eu
un diametru de 20-150 mm la care mlitcile vin pentru Imperechere. In
mod aceste locuri stnt din an in an aceleWii,
Asemenea locuri de adunare a trintorilor au fost observate pentru
prima oara co vreo zece ani in urmli de 1raneezul Prost, apoi confir-
mute de eerceHitorul german. H. Ruttner. Curlozitatea acestui fenomen
nu a fost tnea IAmuritA, cAci nici azi. nu se /jItie cum trintorii care trAiese
pu\in !ii apartin altei generatii, co nicl 0 continuitate dupA izgonirea lor
In toamnA, pAstreaza totu.,i memoria acestor locun, unde lnainta.!,iii lor
fie adunau. Vom in'SA despre areasta mai Jpe larg in capitoluJ
,.Colonia : sexul ei mediul sA-u uterin".
Zborurile trintol'ilor tn diutarea dragostei, ii mlnA la mari depArtAri,
core pot atinge cruar 15 km, clici tot H: Ruttner marcind trlntorii i-a
ghsit la aceastA enorml distan\a de zbor, in vreo colonie strAinA unde ei
slnt. primi\i fA-ra
Dupa cum am mai amintit, acestui autor 1i apm1ine constatarea ca
ci ndesea trec peste altitudinea maxima de 500 m.
Observatiile sint roarte pre\ioase pentru cei care fac de
InAtci de rash purA-, care trebuie sA. evite ca tn jurul acestor marje, sa
t)xlste alte prisAci cu trintori strAini, oferind acelor apicultori in mod
Ilrntuit mAtci -selec,ionate trintori de ace1a.!?i soi, pentru evitarea
IncLl sArii.
t m'i.l\imea de z.bor a trintorilor in hore este de 12-18 m.
ope care !1i matc'ile virgine 0 strAbat fulgerAtor pentru a nu fi
lIt.ucntc de albinele culegMoare care zboarA la 10 m sint foarte agresive
t!OllLrn oridirei insecte sau pAsAri ce Ie zborul cAtre casA. ,In
zonA matcile sint expuse sli fie ucise de l acomele insecti-
vore, In special prigoriile ; s-a observat insa cA atunci dnd acestea zboara
(lrt\!lup
r
o prisacii, mAtcile nu pArlisesc stupul pentru fecundare.
Odnt.J\ intratA insa in zona de zbor a otrintorilor, mai ales in horele
lnl', mt\lcil e sint apArate de orice dU/jiman, cAci cmer prigoriile ocolesc
I'\(J('II Le lOCUM de adunate, fie cA sint speriate de zum2etul lor intens, fie
de uliloul oumero!1i1or trintori eare se nApustesc asupra lor.
Zbol'urile l or in zonA ar:e in primul rind rostul de competi\ie. tn
Mill''' dll eel de 'aparare 0 mlitcii. eei nevirili cu greu se pot men tine
111 11' I) UlMcI tie totrecere, unde cei mai bine cu maturitate
IflXII /l ln lL,IAuruU\, sint ci!jtigAtorli cursei spre mAre\Ul act al dragostei, pe
11111\1' .. 1 1) l ri l c)l. C pc ri nd fiecare, din cei 8-11 trtntori ce 0 fecundeazA
53
CUI' C mol' in elipa I:mpereeherii sau (oarte eurind, dup8: aceast! apriga.
de posedare.
tn general viata lor este seurta. ; sint cercetAtori care nu Ie acorda.
dcct L 211 de zile de la primul zbor de recunoa.!}tere. dar cercetAtorul sovietic
l ollVrchi n spune d in totui tdiiesc 54 de zile, dupl care ei dispar. 8int
111911 Lrintod, la num.!it', care ec10deazA toamna, in special in stupii
cu mtitci virstnice. Ei traiesc pinA tn prirnavara fiind atuod
dc ulbine se pot imperechea cu eventuale matci nAscute toarte rtimpunu,
I,;U urmare a Wl.ei matci la din iarna. Dad ei nu ar
nlol Ci prezenli atunci cin!d mAtcile t impurii ies in zbor de lmperechere,
ur I'li. mine nefecundate ar d.eveni matlCi ce depun numal
lI lII'\ de trintori.
Cine face cresdtorie de mUci timpurH este obligat ca in preajma
tnumnei, stimulind serios cu 5ubstsn\e proteice tn sirop, sA puna in mijlo-
cui cuibului, in stupii de selectie, cite Wl. fagure cu celule marl, tocmai
pcnLl"u ca m1Hcile respective sii depunA oua in alveolele lor, eclodeze
tl'tnlori $i sA ramina peste iarna io colonie. Astfel, matcile tinere virgioe
(1I 1l primavara se vor imperechea cu ei, dupa care vor muri de
- Dar trintorii mm au ceva atributii in colonie? rna intreaba unul
rllnt,rc Uuerii apicultori.
- PAreriIe smt impAr tite hl tre cercetAtori ; unii cii ei nu lac
nhnlc, LrAind parazitar din bunurile coloniei ; altii, cd ei at tine de eald
puletuluJ - ceea ce ou paate fi adeviirat. do stau pe fagurii
S-a observat insA ca. eel tineri, lji care incA nu au ajuns la ma-
lul'llntc sexualA, lac schimb de hranA cu aibinele cu1egAtoare ce vin de
/lfflrd eu pline. Se ea ei primesc in lor ineapAtoare
ncotm' pentrn eliminar ea apei din el. Dr. Ana Maurizio considera ell
oecl)Sto constituie chiar 0 a lor eind culesul este bogat. iar albinele
pl'clucrAtoare nu mai dovedesc sA concentreze nectarul ilii sA-l trans!orme
In tniere. Ceea ee pare a !i sigur, daeA iau parte la aceastA lucrare, este
dl. IIcC'!1tia cel mul t eliminA apa din neCtar, dar in nici un caz nu-l pot
pt'clucra in miere, caei ei nu posed.!!. glanue faringiene. tn tot cazul,
pl'czento lor in colonie satisface "0 necesitate de ordin natural pentru sti-
nlulfl rea lucratoarelor, femele virgine sterile. tntr- adevAr, s-a observat
en de:;;i ei consuma din strinsura adunatd cu mult! tru'dd de lucnUoare,
pl'Oduc\ia de miere a stupuiui cu trintori nu numai di nu scade com-
plIrativ cu stupii martori in care a Cost aprit! lor, ba chiar
c auperi oarA aCe'Stora din urma.
Fac a stuparii care procedeaza la retezarea ea.paceieior
u'cigind astiel nimle'le ce trAiesc acol0 eliberarea.
AceastA operatie s-a dovedit ea este chiar dAun!toare, cAci albinele elimi-
nfod nimfele ornorite sug limfa din corpul celor ucise, ceea ce Ie provoacA
("t ltncezeala in activltatea lor. Se de cercetAtori cd aceste se-
crc\ii care contin in ele substan\e glandulare din hrana datA de doid
IJluinte de cli.pacire dezvolta oarecum sistemul reprociucator atroCiat 01
lucrIU.('I oreJor. Operatia aceasts insli. se irnpune tn stupineie un de se rae
lut"t'l\ri pcntru cre;;teri de mAtci selectionate; acolo nu numai ell nu
lI ci d trtntori i in '[a'5a, dar chisr se stimuleazii cre!i1:erea lor in coioni il c
' (f'()I'Cll fl U." din tonmnu cik' lin rl\gure ell celule mar;' I\:;; n Cllm
',1
am spus ; pe ace!jtia matci1e Ii insli.minteaza, obtinind astfel trintori tilll-
purii din cei cu calitA\i superioare. In schimb, in colonHle roitoare ei stnt
distr\.Uji pentru a nu trasmite aceasU accentuatA tnclinare spre r oit.
Preocuparea stuparului care nu vrea ca in stupii lui sa. aibA trintori
supranumerici, e de a folosi faguri artificiali manta? pe intreaga supra-
a ramei, cu strme bine Intinse in sens vertical care nu se ondu-
leazA sub greutatea albinelor ce-i clMesc, fAcind tn aeeste oodule celulc
mari de trio tori.
Trintorii odaUi. la maturitate sexuala sim,t chemarea desti-
nului lor nu-i mai preocup3 dectt clutarea magostei, viriIi
in a IS-a zi de la ecladare. Fapt eert este cli. ei sin't foarte dornici de
societa.tea aibinelor clod stot izola\i chiar avi nd hranA aleas! !ji indes-
tul1\toore, mor Ioarte curind. Ei trAiesc numai prin schimb permanent
cu substao\e active hormonale. pe care-l fac cel pina devin ma-
turi co albinele stupilor tn care tr1\iesc, ehiar cin'd au intrat in alt stup
decit in cel unde s-au n!scut.
In timpul imperecherilor ei intra tAra paznicilor de la
urdini$ care lasd sa iotre in casa lor orice trtntor strAin, adoptindu-l
hdinindu-l. Orintiuirea coloniei dA trintorilor aceast! ingMuin\A, pen-
tru a fi asigurata cli. tmperecherile nu se fac intre rude apropiate care
ur periclita prin consagvinizare viitorul coloniei.
Heterospermia I) este lege pentru comunitate eu cit va fi mai
accentuaUi, cu atit mirosul viitoarei matci din stup va fi mai deosebit
distinct fa\A de mi r osul coloniilor vedoe. Prin faptul cA. trintorii
nuiese sA. zboare departe se adA.postesc in oriee stup Ie iese in cale. se
consangvinizarea se asigura heterospermia. AceastA ospitali-
tote 1}i dArnide din bunurile alimentare a stupului gazdA este rezervatA
numfli lor, miri eu grija, crescuti in larg, din cu tot
ce e moo bun pina la
Coloniite de albine intrctin astfel 0 gloat.a numeroasa, oumai pen
tru ca la nevoie sa se asigure fecundarea mA.tcilor virgine. ce vin s1\ se
prlndA in zburdalnicile lor hore. Stnt in viata coloniei $i anumite
core pot Ii considerate de oarneni drept pAgubitoare, dar - ea tot ce este
III lume, .,riiu\l4 are partea lui de "bine". Consumul de miere a 1 000
lrlntol'i a fost socotit de cereetatori ca atinge 750 g. plus alte 475 g de
polen, dar albinele nu tin seamA. de aceastA paguba, cind 1$i pot asigura
1J'npcrccherea matcilor, ceea ce Ie garanteaz1l. un viitor sigur. tn schimb,
ale::;i ai soartei, ce gust! din norul dragostei plates
c
cu propria
11I r vla\a datAtoare de moarte pentru maseulii f ecundatori
tlllr cure in schimb dau sU'telor de mil de oua din care se vor
lungul anilor albine lucratoare, ce asigura bel$ugul colo-
"101 111 IIcnc.
Macelul tri ntorilor
('fl.'\ vrClJ1e [lodle cimpiei padurii ori ogoarele insamtn\ate co
lil {lolt, t'nlnmorilc inca mai dau nectar polen, prezen,a masculilor rep
' I _ fllnlln,el! de dlvel"!'iltat e II elementelllr fceun<SatoArt In cadrul "ee
IPlII,1 'lI"eIL 1 h' 111 epoct.al Ill. "U. lnot. eldsUo hetero.pl!l'mle, pre!'u", lJ' In pll\!llc
. , III (\""u ... ,,,,'M,,.WI ., 1n .,>eel.! ,,, 'OTmmlte tlorl eu aUle lungl $' atll u .eune
!,,-,
cundatori este IngMuitA, Pe de altA parte !?i instinctul de reproductie al
coloniei - roitul - s-a S1!i.ns ; nu se mai manifestA cum se arnta din
mai pina la prima decadA a lui iulie, Atunci fenomenul de !otope-
riodism I), clnd ziua Incepe sA se scurteze noaptea se influ-
enteaU colonia, dindu- i de veste cA trebuie sa se pregiiteascl pentru
vlitorul sezon al toamnei iemii, Ele incep a concentra rhierea din
!agurii In spre rei centrali, facind coroane de miere cacitfi
deasupra elipselor de puiet care se tot pe mlisurA ce nopple
se raeesc se lungesc, De asemenea, albinele prelucreazA polenu.l in
p!stud., acoperindu-l cu un strat izolator de miere cApAcindu-l. Matca
maj are apoi pe In inceputul lui septembrie 0 perioada de reactivare a
ovarelor, pentru preg<'ltirea speciaIa. ce trebuie sA dea pUietului ce va
forma contingentele albinelor de iarna, cum vom arAta clod vom
vorbi de ierriare.
In atarJ situatii, intr-o xi, hulpavi nesAtui sint halii.ziti celei
rnai chinuitoare morti pentre ei : lnfometarea. Ei sint inconjurati de albi-
nele contra lor, inghesuindu-i prin colturile stupului, pe
fund, pe peretti Iaterali, paziti de 0 garda care nu Ie mai dA pas sa iasa
din incercujre !ji wei s1i mai ia din agoniseala strins!!. in alveoIeJe fagu-
Tilor cu rniere. Dac! unii inceare! sA se mai impotriveasdi, rnoartea vio-
lenta Ie inaspre!jte Ie grAbe!jte unele ii trag de aripi, de
picioare sau Ie fntind antenele. Cei1alti. lihniti de foarne, fAra nid 0
putere. sint impin!ji afara din iar racoarea noptH Ie Incheie
viata. eei care mar in stup sint sco'?i afarli. -pe scindura de zOOr, iar
she a1bine prind cadavrele cu gheru\ele de la picioare !ji zburlnd departe,
ii lasli cada din tnaltime.
Apoi totul mtra in ordine; fiecare albinA i!ji reja locul ei de
vitate. AceastA tristA intimplare in coloniei este sernn pentru stupar
cli, baza meli1erA este epuizatA, iar orinduirea de iernare trebuie grabita.
PillA in prlmAvara viitoare nimic nu Ie mm tulburl\. lini!}tita lor
viatA. vorbind desigur de acele colonU care tr8iesc izolate prin scorburi
de copaci ba.trini sau unde roB din vara au apucat sli-!}i terrnine
sAl8.!?u!ui de iamA.
Cind soarele primavaratic dezmorte!jte firea, cind boarea vintului
aduce in stup vestirea parfumatii. a primelor flori, in stup incepe sa
soseasc! potenu! !ji neciarul pr.oaspat aUt de activ, Incit matca, dupa ce
depune un timp tn C\lib numai oua. fecundate, din care VOl' ecloza tinere
lucratoare, albinele curA\itoare tocep sa scliviseasca 0 micA parte din
aIveolele mari, in care matea depune oua neiecundate, din care VOl'
ecloza viitorii masculi fecundatori .
Tirziu. clnd elipsele cu puiet din cuib se tot largesc in diametru,
iar mates depune 1000-1500-2000 de oua in 24 de ore, albinele cladi-
taare lncep sa schiteze mici viitaarele botci, care pdn luna mai
sint insamtntate ell ouA fecundate. In stup, inca de pe la 15 aprilie stnt
prezenti tineri masculi fecundatori, gnlo pcntru 'ltD nou ciclu de hUZUf,
iar pentru fecioarele albine lUcrltloarc un lmool'd de muncA activa.
' ) FatopCTiodlnn _ anaamblul ('I I! real1 11 n it! de lunglmea
.II naMI!.
56
.-- .
I ",--Z2,)
ALBINELE LUCRATOARE-
CASTA FEMELELOR NEFECUNDATE
$i acum, tineri apicultori, Id'll'pli ce a\i cunoscut acelei Iemeie
rccundate prolifice care este mateo. coloniei, dupA ce destul des pre
privilegiata castA a mascuUlor fecundatori - trlntorii, vine rtndul sa
cuno8.5
te
\i cine sint aeeste mB de fiinte ce constituie casta albinelor lucra-
Loare ce se agitA cu aUta zor in stupii prisltcii, cit in acest stup de
observa\ie ce constituie el 0 colonie In miniaturA.
Pe grupe, albmele impart sarcinile temporare formtnd adev!!.-
rote organe cufunctii sociate, asemanlitoare eu cele ale unei albine pri-
vl ll'i anatomic. Ele s.inl:r femele sterile, oefecundate, care in stadiul larvar
flU primit 0 anumitA nutritie .care le-a fAcut inapte pentru prollierare.
p" oblema va Ii HimuritA cind vom trata despre colonie chimismul eL
De veacuri, oamenii .au fost adinc impresionati de viata albinelor !
10 jurul lor s-au tesut sumedenie de legeode, de iabule. s-au creat sim-
bolurl mituri, s-a fiicut risipA de fantezie adevar, poezii studii
"orlotlse. Vracii din vechime sau med\ci vesti\i din antichitate, poe\i
tlnt(l!llologi scriitori ell renume au preamlirit aceste gize avide de savoa-
,'e-n, !ji parfumul mierii, clt !ji de pulberea aurle sau cu mozai-
,ui /lorile Ie revarsa din sacii <::u polen ai antenelor.
Cu cit adincim mai roult studiul vietH lor coroune, cu aHt vedem
. 1 1\0. declaram inca cAd tainele ce InvAlule comunitatea stu-
IJIIIIll nu sint incA deslegate pe deplio, comparatiile rAmin inoperante.
fad. raspuns! De curind prof. univ. Grasse de la 1nstitutul
Bcds: "Albina, in cele citeva miligrame cit einUire!jte, cuprinde
,,\1\\ tllulte taine decit piromlda lui Giseh, cu supteranele sale uria.5
e
!?i
Inl'lrmintelc ei. Oescoperirea Hmoo.;uLui lor de la Karl von fusch, a
1\l1UUHll1'1ilor de orientare departe de stup, <=it a ferormoniilof, au
'" usupra vieW din stup 0 lumina mare, dar prea slabii, ce nu
1)tK4lo lot..u!1i elucida problemele ce se pun lntre relatiile l1i coordonatele
llll\H'e lndivizi !}i ciclul anual al coloniei !joi a activitAtii din interior.
11'1,1,,1 t" nlb\nn .meliferL1 este complex simplu in acela!ji timp 1 In nid
n "Ill' v\<: wltoore nu se realizeaz!!. 0 intruchipare 8!jA de perfect unitara,
tIll lIll t('1 de villtl\ n!j6 de inalt or ganizat ca la albinA. Albina une!jte in
" /1, 11U \ ('11111\ lnlcill1cn ci. 0 sumA de !acultA\i, care, afara de ea, se regA-
l(W II" 1)\ 1'010, 10 olt.c dar dlspnrate".
r.,1
I;
Siudiile de dezvoltare ale albinei l ucrat o,are
"'iii lreeem aeum - tineri apicultori -la tainele anatomice ale acestei
l rlse<:tC', pentm a mal bine felul sau de propriu, ea !lind in
ilc('lu.>i Limp 0 simplli molecula En vastul complex organic ce este colonia.
Vom uCla astfel caile cele mai directe, pentru ea in felul acesta
tln\elc dobindite sa vA fie de folos pentru diversele aplieatii practice.
ea viata unei albine de la ou. Acesta este 0
I'('hlla I.l matcii - cum spune von Fris<;h. Din el Va 0 noua a'lbina,
eu toate particularitiitile fizi ce .5i cu toate instinctele proprii
<:elol' de 0 seama eu ea; deci in aeeasta celuUi rezi'dii toate eapacita{ile
11(1 tlczvoltare prin metamorfoza.
tn oul micut, in nucleul din mijlocul lui, se aflA in infinit de mid
14 ( hi\< toate organele din care este alcatuitA albina: ele sint
pi\ s ll'flle Inemorialistic in bantiele de cromozomi, in fixate pc
tlO(,l:i te benzi, ce formeau bagajul ereditar cu taate earacterele fizice,
('I tlllllca etc.
Qu I depus tie matca are 0 forma aproape cilin'drica, cu unul din
I' npctc mai subtiat, iar cel opus ceva mai gros; greutatea lui abia
tlll nH{' It zecea parte dintr-un miligram; el rnasoara 1,71 mrn are, un
I.llflHl ctl' U de 0,3 mm. Quale de primAvara toamna slnt mai mari; cele
till vHri\ , cind .matea depune 2 000-3 000 oua in 24 de sint eeva
!lUll mlci. Coaja lui denumit8 corion este de euloare alba-sideIie, formata
dIn corioniTla - suhstant:a asemanAtoare cu chitina din care este f.!icut {Ii
Ifl Vcll/i ul corporal al al<bi nei. Privit 1a microscop, oul are pe suprafata sa
Lll'eclle hexagonale putin alungite in 'Ciirectia axej longitudinale a oului.
Sllb coaja se 0 membrana. subtire, elastica, denumita amnios, i ar
lIub oceasta se ailii 0 so!utie de albumina pura, gelatinoasa, care incon-
jourfi :;; i apara acel vitelus-nutritiv (glilbenu$ul), in mijlocul carula se
una nucleul, Q.$ezat in stratul de plasma in partea superioarA a oului.
Nucleul este ineonjurat cu un strat de protoplasmli care are culoa-
r' Ca verzuie-desehis, eu cor.puseule care vor ajuta embrionului in dezvol-
Inrca lui. Acest vitelus Dutritiv este substanta de asemAnatoare ca
o provizie de diliitorie a viitorului embrion. In el, deocamdata, nucleul
In ou slnt acumulate taate aptitudinile a viitoarei
care'Stau deocamdata in stare de
Din punet de vedere chimie _ . dupa M. Prenant I), "masa compo-
nentel ot, ce cuprinde celula-ou este foarte complexa : proteine nucleo-
proteine care au un rol eseu-paI, $}i unele enzime 2), apoi alte sub-
indispensabile ea: grasimi, zaharuri, saruri, apa.. Toate acestea
Iucreaza chimic unele asupra altara $i asupra elementelor constit uente
[l Ie mediu!ui ineonjurator, cit totalul reactiilor care dau loc la mi$}-
ClH'ea materiel ce caracterizeaza viata.
tn protopiasma se . gasesc nucleoli granule sau basto-
ea: mitooondriile 3) , vacuole adesea sferice. afara ric:
'J M. / '''111(1111. ptot. unlv. la Sorl] ona ... Blologle ljJ
";"r llUll - flI'Qtele materiol!\ \I'll, care as'llurA desl.1.j;urarra pr ..,,":_
da dcll r tulprell in organlsm.
1\111''''' '''0,11 - III (I ll mlC\ granule de mlltlmco unut !t.
"oi l! 1' ,WIIl ,lin ' '''lhl1c\Jlt ll.
'\ \' U"tl l ,I ,' ... h I nn '\{) pl r' Rr)w pllnll eu .. " (:11 llChld.
fol<
Inclusiu",i I), cum sint ,pieatruniie de gdisime, graunciori de amidon eLc ..
care variazA dupa tipul celulelor citeddata dupa starea lor. Toate aceste
oorpuri, cit citopiasma fwidameOlta:lA in 'Care ele se s'cakia, f\U cornpo-
chimiee diferite. Nucleul este' tatdeauna bogat in proteine; mito-
condriile in gri1simi proteine ; vacuolele in apA, CA oul este mare sau
mic, ca este eel al unul animal mic, on e ou de strut - oul eel mai
mare din Iume - ori esle ou de matca sau ovul uman - masura esle
cleterminata de conditiile de viata in care este pus, pentr.u ca 'Sa ajungi'i.
In urma 0 flintA cu totul asemanAtoare speciei respective din care a
pOl'nit".
E:xemplul dat mal sus C'll .celula-ou a strutul'Ui este Ioarte sugestiv.
EI este de mare pentru di femela strutului nu-I ci il . ingroapa
Tn nisipul fierbinte al Saharei. Acolo nu se apa: necesara dezval-
embrionului. De aceea Natura I-a fAcut at1t 'de mare, pen'tru ea sub
coaja lui s.1'i se afle toata apa nec;esara schimburilor metaboliee normale,
p'nA ajunge sa apara puiul de strut, atunci cind coaja oului se desfaee.
Nucleul oricarui ou citoplasma inconjurMoare, au in ele aptitu-
dlni functionale aUt la oul de strut, cit 9i la cel depus de matca in alveola
!1L).(\.it'elui de. ---:- 'Consta. in_ ae.easta rezerva cantitativa de
vHetus nutrittv, caCl unul celalalt sta 91 se la cAIdura : cel
ti c strut in nisipul f ierbinte, cel a1 matcii in cuibul eald al coloniei.
8ste in'teresan't de cum se fonmeaza ovulele 1n. ovaru! matciL
Ini\lal fiecare ovul cind incepe sA se fonneze la haza de sus a ovariolei
lXl ntine 32 cromozomi,
Mieul ovul cu eei 32 de cromozomi, eu putin inainte de maturiza-
Ntu lUi transformarea sa in ou, suferA un de divizare reduc-
fj"lIallf - denumitA reductie cromatica - care numarul
'\(' C,.! 1'Omozomi. Deci, in aeeasta situatie, ovulul nu mai are decit 16 cromo-
':0101. Maturizindu-se ca ou complet, 1ncepe sA coboare pe traiectul oviduc-
lUlU! spre vezica spermatica, cum v- am explicat la matcA, Clnd ajunge
hi dreptul ei matea n fecundeaza sau nu, dupa anumite criterii ce Ie
I,UII otunc.i dnd vom vorbi de sexul eoloniei $i feZul cUm ouale stnt salt
"" Jdcundate, Prin fecundarea oului se intelege ca in accst proces int ervin
"I)Onnutozoizii eUberati dupa vointa mAtcH - spermatozoizi care vin to
/ftclmilare cu. un bagaj de 16 cromozomi; tntitnirea cu. ovulul ce are prin
I'I1((-lII':Oc cromatica tot 16 cromozomi, formeaZii 0 1mitate. de 32 de cro-
IfIO, I)f1lt din acel ou se va nG.$te 0 albtna lucratoare. Invers, dnd matea
lUI ttHbereaza din spermatica elementut m.aScul, deci spermatazoidul
f tlft '-rree mai departe spre vagin, el a ramas definitiv numai cu zestrea
lui I/C 1(J cromozomi, e nejecundat, $i din el se va -un. trintor.
1 H t1I1mcnc1at.ura biologicA,. oul fecuntlat, care are depi doua garni-
1111'1 li t! Cl'olllozomj , este denumit au diploid. tn schimb eel dimas numai
til l II It illgud\ g:nrnitura de 16 cromozomi - oul nefeeundat, este denumit
' ill nll/J/,old,
Ou\ dcpus .de matca intr-o alveola a fagurelui din euib, lipit de
rumlul 01 ClI O substantu c1eioasa, sta timp de trei zile. adica 72 de ore
lit u/?or inclinata, fiind clacit la 0 temperaturi1 de 34-35C,
lrn>hH htlll (In ,nn le rlnl . , r MI ' , "l) nHnUIIl '" \l IHq "\1"1' ",,11,1

ACCOSlll. dildurl!. este de albinele ooloniei 'Ii ea ajutA 18 tor-
lll11rCn embrlonului.
In ambele lie cA ouI este feeundat sau nu procesul embrio-
ule este acela.,i. t nsA in oul cu spermatozoizi pe el se petree am,J.mite
monlfestAri speciIice oului feeundat ' lli anume: spermatozoizii lmpro'l-
pe Supratata lui cauUi in graM d ajungA Ia acel orificiu a1 oului
dCllllmi t micropil pe unde numoi unul din eei pAtrunde, 14sindu-'ii
ufor A coads (flagelul). De fapt prima parte a spermatozoidului care a
[n interioru! oului este insu.,i nucleul aeestui element mascul.
Dc fndaUl oriticiul se inchide cu 0 membranA izolanUi, pentru ca activi_
Intefl de 'Ii dezvoltare a embrioDuIui sA-'ll urmeze fArA ineetare
{' urs ul normal. Aceasta. membranA izolanta rolul de zQ.vor,
tr'lIs 10 U'ia care era ptnA atund deschisA ; ea se Inchide indiferent dacii.
QuI Cl fost fecundat sau nu, depus de matcA in alveole marl sau mici.
Tn umbel e incepe din acel moment procesul de formarc a embriO-
lIulu!.
In oul cu spermatozoizi, intrat prin micropil, actiunea de lormare
tl1,,(1/>(, pdn deslacerca inveli.,ului sau ca un evantai cu filamente in for-
'lin (I " ruze, [apt pentru care a 'Ii primit denumlrea de aster. au ajutorul
"f'esl",. nccesorii, spermatozoitdul din interior lncepe 'sa iDeate in lichltlul
('l' tnc-onjoar4 nuc1eul ouIui, lichitl care constituie hrana viitcrului embrion.
J II / un moment dat spermatozoidul se IntUnC'ite cu nucleul oului cu care
II" contopellte. EI aduce In cHoplasma sa acele aptitudl.ni funcfionale
tonrl.c de la trIntorii care au f ecundat matea. Ele se contopesc cu aptitu.
dln('l e functionole aflate in citoplasma ovulului cu care s-s unit for-
mtnd Un corp comun. Din acel rnoment fncepe stadiul embrionar pornind
!lCe! pl'Oces de bipartitie denumlt mitoza, Este 0 succesivA .,i
ncTtHt'eruptA. Celulele ating ciire de sute de milioane tn cele 72 de ore
('H tluJ'eaza stadiul embrionar; apol embrionul devine la'Tvd prin dega-
Jllrcu lui din coaja oului, incepind stadiul larvar care dureazA aIte llase
Atunci larva umplinid alveola cu oorpul sau este capAcitll. in a
noun zi de la depunerea oului in alveola natalA de cAtre matcii. .. Sub
d
1
'plI. ceJ larva devine nimfd, dec.i incepe stadiul nimfal ce dureaUI. 12 zile
In Core au loe toate procesele de transformare morfologicA, inclt in cea
de a 2J-a zi de la depunerea oului in alveolii, apare 0 albinO: deplin for -
mota care-$i fncepe 0 viatii supusa legilor stricte ale comunitafil.
Din oulne nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate pro-
ccscle de impreunare, cAci acolo elementul mascul care este Sper-
lOl.l tozoidul, oul fjind haploi<l cu 16 eromozqrni incepe procesul de mito-
:?f : npoj se petrece sta'diul embrionar, larvar 'Ii in nimfal, proces
Ctlrc 24 de zile de Ja depunerea oului pe fundul alveolei mari,
dnd Opere un trintor depHn fonnat.
QuI fecundat sau nu, procesul de mitozii acel8.$i curs :
protoplnsma - sau cum j se zice citoplasma - are rolu1 principal cad
8uporU\ toate moditicii. rile ce apar 'Ii 'decurg, fie cli. ele sint urma-
I'Cn IInci dcsoompuneri din care se na'lte energia, lie cii.-.,i formeaz, sub-
I> tun\ e noi din element.ele care-i ies in cale 'Ii pe care Ie devorA.
au urmArit eu microsoopul acest proces de diviziunc
u cw'c se desC<"i:jOs rii a,} a : ea se strnnguJ eazii. In mij loc
Oil
In douA ega.le : fiecare parte t.!j i ia materlal ul de
rezervli ctt 'Ii toate aptitudinile de a douA celule noi, denumitc
celule-Wce. ,In acestea i ntr.li rele dOllA jumAtA\li ale f-ostului nucleu sub
rorma unui numAr egal de cromozoni care poartA zestrea celor doud
celule-fiice, nOll fonnate.
AceastA a grAunciorilor de cromati se poLo-
lC$te: foarte curind, cAd ei se reunesc, longitudinal In centru.
sub forma de filamente, constltuind acei cromozoni despr e care v-am
vorbit put!n mai inainte. Ei sJnt suportii genelor ereditAtiL La a1cAtuirea
lor contribuie in cea roai mare mAsurA moleculele unuia din acini mole-
culici ADN "marele arhiteet purtator a1 'Ii iniormatiilor
er editareU. prin codul sau cifrul genetic, cum este denumit de M.
Prenant.
Despre ereditatea albinelor s-ar puteaspune multe. de
cnractere, de I8ptitudini - sterotipii car e intra. in
(iecii rei lucra,1oare, mai mult, extraordinara complicata regla re gene-
raUl a coloniei, toate acestea sint cu prec.izie-exprimate datoritA sis-
temulul de codificare decodificare existent in celule, 'Ii transmise dato-
ritA modului universal-valabll de diviziune i'i repartizare a ma'teriaiuiui ,
to codul celulelor reproducAtoare.
Aceste fenomene, unii din vOi, tinerii mei apkultori Ie
vi Ie mai aminte de la lec1;iile de biologie, Cei care vreti sA .!jti\i
mn muite, pute.\i 'gli:si n'UmerOase clir\i ce vA vor satislace pe depJin
in<teresul.
rata pinA unde mel1ge sensibilitatea specializArii ered.itare a albi-
blneL Un exemplu grAitor vA va Uimuri : un apicultor a pus din grelleala
10 mijlocul culbului numai !aguri claditi cu alveole mari de trintori.
1.1[1 tneeput matea a depus ouA nefecundate in ele. Curind insA aibinel e
coloniei au format In j urul fiecArei alveole din acei faguri cite un cere
de. propolis, fngustfnd deschiderea alveolelor, plnA. la diametrul celor de'
alblne lucdtoare, in care matca - dup.!!. un control 81 dimensiunii 10 1
cu ajutorul antenelor, destul de strimte, a depus In ele ouu
(pcundate. In felul acesta albinele acelei oolonii au gAsit cea mai justa
pentru ca sA inHi,ture impasul care astfel ar f i dus colonia l A
Albinele acelei coloni! au gAsit in "amimirile pAstrateu. in bagajul
felul cam asemanAtor cum ele, tn decursul milioanelor de ani.
ICltul nd prin unele scorburi a cAror deschidere era prea mare,
Intl'lIrea prea largA, clAdind plAci de propolis atit cit era nevoie, pentru a
ft' I'j cu\bul de 'curen\i 'Sau -de diferi\i pr!dAtori ai bunurilor
II( \Unute cu ItrudA. Construind inelul din propolis in jurul alveolelor prea
IIlI'gl pCntru a putea depune ouA fecundate, au perimetrul lor
1
1 Mllel to'tul a intrat in nonnal, matca depunind de dat a aoceasta ou<1
N'I llmlute din care trebuie sA se I)asc! ai bine lucrMoare.
flltl'-n comuni tate ca cea a colorriei albinelor nu numai ci teva din-
\1'0 elc contribuie la anarea unei cii.i de din impas, ci colonia in
hll,r cUlj! ei. TntimplAri de acest fel s-au acumuJat tn bagajul ereditnr,
flilld t" /ln8mIS gEmerat-ii lor urmAtoare. Nu degeaba savantul german F.
lIull,nel' S-Cl llngajat pe aceastA cale califidnd unele albine drcpt
,)"t" ,,I/((' , pc ccle care nU fac anumite IucrAri a:;;a cum b'cbuio, ceca ('0
GI
tl
O
duce la 'concluzia ca unele din ele pot M rnai de$tepte
gasesc in acest bagaj eredi1ar solu\ii bune ca sa iasi
. dintr-un impas Ie ajutii 1a nevoie. Muta\lile sint
f fen'Omene genetice cu un 1'01 foarle important in evo-
lutia vietuitoarelor in general.

3 De la 00 la albina matura
In timpu'J celor 72 de Ore de 1a depunerea oului
pe funaul alveoielor se pradu'C 0 serie de modificari
sub actiunea ealdurii 'Coloniei. Pozitia lui In alveola
r amine - inclinatii nu culcata cum
se spunea alta datil. In acest timp - dupil cerceti\torul
Me}ampy - oul pierde din greuta'tea Sa initialii care
a fost de 0,12 mg, incit pina la um1a abia
0,009 mg, devorind de sub coaja.
Cercetiitor ii au urmari t la microscop CUm se Ior-
meaza embrionul sub coaja exterioara a oului ; nual eul
in masa nutritiva. Dupa fecundarea IlLi se
observa asezarea primelor ceJule divizate formind
blastoderma, limp in care se consuma materia nutri-
ti va, raminind din ea daar citeva granule.
PrOICesui de fornnare - indiferent dacli oul a
fost sau nu fecundat - incepe de la capatul mai in-
al oullLi, cind apar primele elemente ale siste-
mullLi digestiv, actiea intestinul gros, m.testinul mijIO-
ciu, care e stomacul embrionullLi, urmat de intestinul
subtire. Totodata apar ca celule Care for-
meaza corpuZ gras, organele respiratorii, precum si
membrele. Din eotoderma se dezvol ta pe rind rudi-
ment ele a patru tubi malpighieni ce consti tuie apa-
r stul de excretie a .hranei metabolizate.
Sistemul nervos deacamdatii apare ca un
eu prelungirea cordonului abdominal; se observa vagi
inceputuri de organe sexuale femele sau masClule, dupa
CUm oul a fo&t fecund'at sau nu. Din mezodernna apar
saeii acrieni ai sistemului respirator, vezica rectalii si
inima. determinate de toate aceste
transfornnliri, dovedesc 0 foarte redu<li\ activitate em-
brionara.
Fig. 10. - De 1a on 1a albina matura In alveoJel e un.ui f agure
de 'CUib ;
1-2 - alveole cu mlere cApActtA : 3 - alveoJe cu polen ; 4 _ aJveole
cu oui:\ de lR 1-3 zjle : 5 - larve de la 1-7 zile : 6 _ larva rotundn :
,. - Inrwi c.tipAchA ; 8 - la rva I nti nsA ; 9 - nimla ; 10 _ albtna m:HurA
sata de iC$1re din alveola natal&.
Spre celor 72 de ore de la depunerea oului, on-
dulatori i ale Ol,dlLi devin rnai accelerate; embrionul de sub coaja oului se
eurbeazll ajungind cu capul pina sub locul unde coaja este lipila de I un-
dul alveolei n atale. Embrionul face atunei un efort deosebit, sparge
coaja protecroare, r aminind citeva secunde in repaos, pentru a trece i n
stadiul postembrionar sub forma de larva.
Larva apare ca un mic ce respira, viata sa
eXlterioara prin a consuma ceea ee afIa in fundul alveolei, depus de
doiei, diei rezervele oului au fost consumate anterior in intregime de
embrion, din ea 0 insemnata parte ce eonstime corpul gras
al actualei larve care pe toata perioada larvara se va miiri mereu, ca
o rezerva corporalil necesara in stadiu! nimfa!.
De acum inainte larva se va dezvolta - in st.rdiul larvar - ori
ca 0 viitoare matca, ori ca 0 viitoare albina lucratoare, in rapont de
hrana diferentiata ce 0 va primi de la grupul social al albinelor doici
din colonie. Daca insa oul nu a fost fecundat, larva se va dezvolta ea
un viHor trintor, primind 0 hrana eu alte componente pentru ea la
mat uritate sa fie apt sa feeundeze 0 matca, daca i se va ivi aceasta fe-
ricita ocazie.
Deci krana este totul din clipa d nd embrionul incepe sa se for-
mez e, hrana gasita sub coaja oului - acel vitelus nutritiv ee-l are ea
rezerva, apoi ca larva, hrana data de albinele doici ca sa poata trece
in stadiul nimial, in final sa iasa eu 0 deplina maturitate.
Datorita hranirii, pornind de la acest stadiu, larvele vor face parte
i.ntr-una din cde t rei caste diferite.
Denumirea de larva, deriva de la euvintul latin esc care insearnna
Jcmtoma, e:>q>resie care inseamna ,,0 aparenlA fara realitate", cact larva
nu e ca un pui al mamiferelor, care din clipa dnd se seamana cu
pli rintii IlLi. Ea trebuie sa treaca prin diferite stadii monologice, abi a
In ultimele zile inainte de parasirea alveolei natale, prinde forma asema-
naloare cu albinele mature din colonie.
Ea se dezvolta acolo sub actiunea caldurii mediului inconjurator
a hranei bogate in substan\e de creare, hrana metabolizata de pllipinda
llinla care de indatil ce se desface din coaja oului inoatii in masa lapli-
depus de albinele doici.
Ea, Ia incept, n-are picioare, e apoda, de culoare alba, masurincl
1,66 mm eu organe sub forma de Capul e ca 0 capsula t are,
u gura formata un corp aleatuit dintr-un de 13 segmente ce
vor forma mai tirziu Itoracele abclomenuL Cu aju,torul acestor segmente
IBrva face de inaintare in cirelLit, gura deschisa ca sa
pUll tA Inghi li ceea ce i se oferli de albinele doici, adicii acel lapti$or de
"lil ted despre care yom vorbi ceva mal departe.
T sli u este elastic, f ormat dintr-un singur strat de eelul e
(',' 8e mul tipli cll fara incetare, sub care se acumuleazii un lichid secretat
,I, "d"l e epiderm ice. sa imbracaminte, oricit de elastica ar fi
t sA ('Cdeie. caci larva crescind mereu, haina ei ramine strimta.
' ""disul se di zolva in Ii ehidul de sub el, pentru ea indata sa
HI'"I'fa \u) ultul nOli lTl ai largo
6:1
ACe8l0 cste procesul denumit "n4pirlire" IPl'Ovocat de u.n honnon
dcmumlt de cerceUltori : ecdyson. secretat de glandele toracice pe toatii.
pcrlonda nApj'rlirilor repatate. in metamorfoza. intervJne un at dalles
11I)I'l1On .,;uvenil", secretat de 0 aWl. gland<l atIllt! inapoia captrlui ,
"COrp()I"o aUnts". Fenomenul n4pirlirii are lac la anumite date fixe;
pdmlt datA dupA 12 ore de Ia apanp8 larvei, cea de a dauB dup4 aIte
:)0 de orc, a !rei'a la 60 de ore, iar a patra la 78 de ore. Fiecare din
M'eHle niipirliri dureaUi 30 de minute. Pe tegutpentul cuticular larva are
In. lIupru(ntll. ni$1e pigmente ca ni!;te spini rAspinditi in mod neregulat.
EI stnt deocamdata considerati ca servesc plapindei fiiJite ca mijloc de
(lontllct ell extenorul, dar pentru ca cuticula nu se atingA direct
I' U alveolei natale. Proeminentele insa dispar, clud larva este mai
vfl'lItrdcA "par al1e organe sensoriale. Larva uimitor de re.pede,
I)U t'tupe, ori pe masurA ce in corpul sAu se formead DOj organe de
Vl c)\u l r'c, eu 0 altA strueturA . .De pildA: testiculii la.rvelor de trintor apar
Irl I)rlmcle trel ore larveidin coaja oului; acest organ se
rI ('l(.\lolllt I'epede ineit este deplln format, cind larva este dipacitA. Larvele
fltll null fecundate, deci care vor li viitoare albine Iucratoare sau mAtti .
11 11 til .dUD a cincea de stadiu larvar 'toate eele 175-250 ovariole. Cele
,.141 Inr'vdll1' destinate a Ii slbine lued. toare, se redue ca numi1r tn mod
tl''''p( {Il., prln procesul de reduetie eromatidt, incrt,in stadiul urmAtor _
/!ttl nlrnrll l - ramin in numAr de 4-8 ovariole : pe clnd larvele destinate
rl" vIIlA mAte!. numArullor rAmine intact. '
0J'18llllismul larvei este alcAtuit din gllcogen - subs'tantA de rezervA
Irl de 30% lpentru cele lucr,Hoare 25111G pentru larvele trintor;
dill ltptrlc azot (in corpulgras) din ,hemOlinfA. 25
11
/0'
Dupa ee au treeut Ilouii zile de dnd matca a depu$ oul respeetiv
In rdvcola natnlA din care unneaza sA aparA 0 vHtoare lucrAtoarej opt zile
pcntru (J 'Vi Hoare matca, sau 11-12 zJle pentru un trtntor, aIbinele co-
10lll("f cl1pdcesc alveolele natale.
se com pun din 58% cearA, 2% .polen $i 401/, substante
CClul Qzicc. Pe suprafata ci!.pii,celului se observA mici orlricH pe unde lar-
volo dc sub d!.pi!.cel respirt!., eliminind bioxid de carbon aspirind oxi -
,q:cnlll din aerul stupului. CApAcelul larvel de trintor, ca .\li cel al botcli
do motcA, este bombat, prezentind deci 0 suprafati!, mai mare falA de
e(' 1 of larvelor de lucri!. toare. Ceara pentru aeeasUi operatie este pud la
olvi.'.l ul superior al alveolelor de cAtre albinele cerese, In primele zile
"pure embrionul in. alveoUi. Sub dipAcele, larvele de trintori $i de
hi Cl'htOtH'e se alungesc in alveole, a5ezindu-se de-a lungul axelor acestora
I Inrep sA se fmpupeze. Ele secreta $i se hnbracA lntr-un fir sUbtire de
produs al glandelor serigene din abdomen. E ca un fel de giulgiu
11111i hlll!: ta viitoarele mAtJCi el nu ajunge pint!. la fum:lul 'hotcii, t:a
III cel,) de lucriitoare $i de ftrtI;Ltori. AtuD.Ci are lac cea de-a ci ncea
ndpll'tirc, eu ClIre incepe stadiul nimfal ee dureazA 12 zile.
Ntmfa l.'j i incepe viata sa printr-un somn adinc ce dureazA cinCI
1: 11(\ tn cure limp !ntregul organism sllfere 0 adinei!. pretacere. Corpul
,d III r!"! , care plnti ,alunci fusese un tot segmentar, se imparte tn trei pArtl
dllll.i llf'llc : co1ml. f.Orllcele J;i abdomenul . Aparatu1 bucal ia forma defi-
nltfvl1 : pif'i(IIIr1-'lc Cure pillA ltunci erau simple rudimente, se alungc-sc:
01
nri pitc. deja (ormate, stau deocamdata ca l oite mototolite. Petltru
uceastA opera de restructurare, nimfa are nevoie de 0 abundenlt! alimen-
Latie cu substante proteice, singurele care stimuleazli cre-\,terea for-
marea de organe noi. Cum tnsA ea este cApAcita nu poate primi niti un
leI de hranA de arara, face apel la insemntd rezerva corporaUi acumulata
In corpul gras, aflata in cavitatea pericardicli. Acolo - dupA cwn am
spus - s-a inceput opera de acumulare a proteinelor gdsimilor inca
din starliul embnonar dar mai ales in stadiullarvar.
Intr-adevAr, histologii au gbit ca in cele 12 zile de la cliplicirea
alveolelor natale - deci in stadiul nimtal - se toate proee-
sele morfol'ogice ale 'Organismului, procese de resorib\ie, de histoliza deci
de dispar#ie a unor ollgane care nu mm s1nt de folos, dar in .schimb
incepe procesul de histogeneza, deci de fonnare a unor ncii celule, vezi-
cule germinale de imago - adicA ultima formA a nimtelor, gata ca
albine mature dnd pArruoesc alveolele natale. Aceste noi organe apar in
anatomia interioarA a nimIelor. De pHdA.: lan\Ul ganglionar nervos care
Ia ]arve era compus numai din 11 ganglioni - in afarli de eei doi gan-
gHoni subesolagieni - ram1n numai 1a nimlele de luerAtoare
nwnai la nimfe'le de matlcA trlntor.
Seheletul chitinos al nimIei gata sA se nascli se tnUre.'jte aproape
de eclozionare. Toate aceste prefaceni determinA 0 InsemnatA pierdere
din greutatea initial! a nimfei In momentul cApAcirti ei, datoritA consu-
mului corpului gras. CercetAtorii Nelson Sturtewant au constatat ca
numai in prima 21, du!pi cApa.cirea nimfelor, ele pierd cite 20 mg din
greutate. De unde aveau 160 mg la cApAcire, numai dupa. 24 de ore ele
clntAreau 124 mg, iar la plil'Asirea alveolelor natale ca albine !ntregi,
obia cintAreau 105,9 mg.
Creierul in aceste 12 zUe de stadiu nimfal s-a dezvoltat voiumic,
Illr'ii ca celuZele inipale din 10nnatia embrionarcl cu neut'omi s4t tnitiali
se maiinmulteasca. Aripile se desfac din mototoleala lor, iar pi-
cloarele se desi!.vir.'jesc. TotodaUl se ochii iat: la
ml-tci!. .'ji Itrintori, glande1e de reprodueere se eompleteazi.
TOate sceste prefacen tn staditn nimfal se datoreazli unei alimen-
diferentiate a nimfelor celor !rei caste : - jar eclozionarea lor are
loe la matcA dupA 16 zile de la depunerea oului feeundat tn lneeputu-
rile de botci denumirte potira$e, dupA 21 de zile pentru 'wbina luerA-
toure dup! 24 zile pentru trinrori.
Anatomia exterioarli 8 albinei lucrlitoare
- acum - tIneri apicultori - dupA ce am vAzut de unde
cum dezvoltarea albinei ptnA la maturitate, sA ne indreptam
clln nou spre stupul de observatie spre a studia extemA a
ulblneior.
In acest scap, yom deschide stupul, vom peria un numAr mie de
ulbln(! loLr-o farfurie cu alcoal medicinal, In care ele in clteva seeunde
VM mllri . Expunem aceste albine la soare, pe unui stup,
dup/t cttevn minute cind cadavre1e se zvtnta sa luAm fiecare dte 0
II lbl ul\, pcntrll U 0 studia direct.
. .. '" 65
)ot/\ se 0 albin!!. : mAsoarli 12 mm lungime c1ntA_
.125 mg. Are {rei p.!!.rti principale: capul, toraeele -5i abdomeoul.
Copul CU antenele, oehii gura eu mandibulele ei. Apoi toracele
(lU membrele de locomotie legate de el ; dous. perechi de aripi membra-
0(108(, t.l'ei pel'echi de picioare. In abdomenul este fonnat din
IIbgmcnte ea tiglele pe acoperi.!jiul unei casej cu margini unele
. ul) nltele. legate cu membrane extensibile. '
Capul privit din lata are 0 iormli intermediarii lntre eel triun_
!h1'UI'f1r 8'1 l?i eel ro'tund, ea 0 biM, al trintorului. El auaposte.'?te
('r(Jlc rttl !;i aLte organe sensoriale, care fac parte din sistemul nervos,
dC
14
pl'C care YOm VOI"bi reva mai depart.e la 'anatomia intern.!!. a albinei.
J1ntenele, douB. la numar, sint formate din 12 articulatii, pe clnd
tlinlol'ul are 13.
l oLli, de la tn.ceput un dimorftsm sexual I) deocamdatli priviror la
lJul11l1rul de aI1ticulalii ce formeazii, antena insectei. Antenele sint
lIte chll1l' In mijlocul fruntH, asUel incrt albina zburind, poate recep....
tjurIIl chinr din latA mirosul florilor Spre care simtul mirosului Ie eAl.!!.u-
i{'?ll .. l\n tenele flind organul special in aeeastli privintiL Acesta pli-
tMwflc ttl a'ntene prin numeooasele ol'ifilCii - ca POri, aNate pe
AII(l/'otfito segmentelor. tntre pori se aflli mid peri.liori ce aju'tA albinei
,. plp!lt.
ib' lccare an'te:nA. es'te aldtuiUi din 'trei paI1:i : ,prima, mai mare l?i
hH11 umlla'U'i, este articula'Ui. direct pe ironte: ea este scapel;
COIl dc-. n doua, mai mica, este pedicelul. Pe aceasta se afla organul sen-
.f,,.I/ll cliruia i se atribuie deocamdata simtul auzului inseotei. El a fast
tl CIJOOpcrit de cerceHi.torul Johnston. Dupa unii cercetA.tori celulele sen-
JOr[nle ale acestui aparat slnt grupate pe lingli Un lascicol ' de fibre ner-
v()tlGe, care apar sub forma unui virf preeminent la antenei,
III stropitele rriembranei, cu care este cuplat cicIuI aparatului. Acest vir!
nJulll albinei la orien,tarea in spatiu l?i evitarea obstacolelor. sint
cf'roet:ttori care sustin eli reeeptorii auzului albinei ar fi pe pi-
(" IOOt'o, tn articulatia tibiei, iar sint percepUite de un sistem de
COl'zi. Am in,sistat mai mult asupra aeestef particularitliti pentru cli unii
np[cultori ca aibina ar fi surda, ceea ce nu este adevlirat.
A treia pame a antenei, flagelul este format din articulatii asemli-
n/Honre eu cele doua. La cap.!i.:tul fiedirli artieulatii sint foarte nu-
nlel'anse celule senzoriale - a cliror descriere 0 rezervlim la sistemul
Ele se referli la vorbirea prin' sunete O'bsel'lVata de Von Frisch,
f11'CCUm la perceperea tactila eu care - dup.!!. I. Zalesehi ,
nlblnele percep chiar forma obiectelor, dupA miros.
Tot la anrt.ene smt celule sensoniale care percep gradele de umidi-
I,(ltc, de temperatura, ctt; coeficlentul bioxidului de carbon din inte-
dOl'ul stupului.
La cele douA laterale ale capului se v'!!'d dOi ochi mari com-
pU$I, precum trei oceli plasati pe frunte; dupA von Frisch eel murt
slnt n[cll l:ui(.1 din 5000 j!atete mierosoopice denUJTlite omatidii ce Ull
') ""mor/' . m - I!x.\Mtflll\11 IA I UtMel 'D!1tl u doul\ tomlC ' J)ec:ltluc
00
tOI'IIl11 he,xagonaHL Matea are tn jurul a 3500 fatete, in schimb tril'lJtol'ul
lire (1000. Dimellsiunl1e iiedirei omalidii este de Idoi microm.i.
Fiecare din e1e nu da 0 imagine totala a obiectului privit, ci nu-
mal cite un punct al acelei imagini. Cum fieeare din fatete este orien-
luUl in directie diferitA, ,ansamblul lor cu un ochi
tomplet. iar miile de puncte eaPteaza in acest fel un mozaic, care res-
lituic imaginea oehiuluL
"Oehiul eu fatetele lui - spune prof. M. Lindauer - este un
mlnunat aparat de mlisura.t unghiurile prin intermediul carom poate
tl detel'minata pozitia soareIui, Albinele - zice acest autor - au capa-
ltatc(l de a calcula cu precizie orien.'tarea de soare cit drumul
. trll,bl\,tut de astru aUt ziua cit noaptea ; aceastii capacitate ii este m-
nttlCutA; in acela.'?i timp albinele pot cun0a.?te diferentele regionale
'(!:taniere in parcursul soareluP',
Ochiul albinei nu vede culoarea rOl?ie dar este sensibil la albastru,
uHl'lt violet, galben, verde, violet purpuriu. De aeeea este bine ca scin-
Ourl en de zbor a fiecarui stup sa fie vopsitll. variat fa\A. de euloarea stu-
!lulu; tot a.?a jumatatea de jos a pere'telui frontal al aeestula.
Cu cei trei ochi din frunte - ocelli - albina adunA imaginea ne-
li lli I'll 0 ochiului compus, mai ales in amurglil zilei, dnd insema tl?i spo-
't' . lc vizibilitatea fatli de lumina. Cu ei albin a il?i dli seama de lumino-
. ,tntcn Inconjurlitoare. Alti ohserva.tori atrihuie oeeliIor un ro1 mm
hnpol't:nnt in eapacitatea lor de orientare .'?i mlisurare. Este insll.
Ill'URUpUnerea eli prin intermediul ocelilor aibinele at: vedea in interiorul
III tllpului.
Studiind mai departe capul albinei observlim gitul - denumit
Cu ajutorul lui capul se leagli de torace printr-o articulatie
cu mU$chi putemici. Astiel, organele din eavitatea cranianli se
In oniJ:ieiu pentagonal denumit foramen.
Dltra albinei se atla in partea de jos a eapului purtind doull. man-
,lll)yle COrnoase. Ea poseda organe ale aparatuLui bucaZ legate de eel
I!l U,'II lI v, pc eare-l vom descrie curind.
'rOto. ceLe, ce !Om1eaZa a dou'a pal1tea corpului a1binei, es'te situat
Il lh'" r up '.I i abdomen. EI es'te aceporit cu fini care retin polenu!
dud ulblncJc eerceteaz1i 0 floare. Privit de aproape eu 0 lupS., se distinge
,oil, compus din patru linele ehitinoase, bine sudate intre ele ; fiecare
ttlll I'lrlll'lelo trei inele au pe margini cite 0 stignm respirato,rie in ambe1e
,!IIIbn decl !n ,total stigme. Primul inel toracic denU1hit protorax
\
'Ilill [(I IIrti cuJote pe el prima pereche - cea anterioara - a pieioarelor.
1(1 de-III doiles inel - care este cel mai lat dihtre, ele - de-
tllll nH (lU.l::ot orax sin.t articulate picioarele mijlocii $i perechea de aripi
111111'1 , f' kt olH' l' lc postcriom'c perechea de aripi mid sint articulate pe
I'tl i (11''' 111 inel toracie, denumit metatorax. tn sfirsit cel de-a!
tll t l denumlt epitorax face legtl.tura toracelui cu abdomenul;
",,(lin lit' Ml tl .,1 eelleml. da echitihru 01 corpului albinei.
/l kIO<lrV((I "tn t nlct\tuite din nouli articulatii, unele rnai lungi,
.. mul I!\lrt..c' ; d01J1\ scur'tc lEl'C Cll toracele: coxa
67
,I Ll'ochunterul; apoi urmeaza alte trei articulatli mai lungi; femu-
rut, tibia metatarsul in liibutele avlnd un de patru mici
/ll'llculatii formeaza tarsul ; aeesta se termina eu doua ghiare ee-i servese
/llblnci sa se poata agata de stupului sau pe oriee suprafata mai
Itl'llnturoasii. Cind albina este nevoita sa circule pe suprafete lucii,
,'''111 ar Ii de pilda geamu-l acestui stup de intervine cu
o ventlLzii ee se afla sub fiecare gheara. Ea produce un lidb'id putin
vlSt'Os, ee-i ajutii linsecte sa se poata fixa pe luciul geamului.
Toate pieioarele albinei au pe ele perjute eu eurata
ttnllrAcil.mintea ei paroasa. Cu eele de la picioarele anterioare albina
rocoloteaza polenul, din anterele deschise ale fiorilor, iar cu
uratll suprafata ochilor antenele. In special pentru antene albina
poscdA Intre tibia metatars 0 articulatie ca un tel de cle(Ote ce are
pe margini periute. Cum antenele trebuie sa fie totdeauna perfect cura-
lute, pel>tru a putea sesiza nrirosul florilor, albina introduee antena
hU,c aeestui euratindu-Ie de praf sau pulberea polenului.
Pentru a vedea cum reoolteaza albirra polenul stringindu-l in
picioarelor posterioare, sa urmarim aeeasta luerare pe supra-
tol o .tlol'ii-soarelui, ee 0 avern in prisacli..
picioarele posterioare; prima aIltieulatie stii in ori-
Z(lO will - este femurul; tibia metatarsul au 0 pozitie verticala. Pe
l illie so vede 0 scobitura pe partea sa exterioara, ea un tel de jgheab,
1I1Arginit de peri tari ca ale unui car eu snopi. Aeeastii
fnJghebare formeaza In interiorul lui albinele string polenu!.
Mctatarsul de la aeeste picioare este 0 artieulatie toarte dezvoltata, ca
o blrna aproape dreptunghiulara. In pal'tea exterioara a fiecarui meta
lllrs, care acolo este putin bombata, se viid zece rinduri orizontale de
8int perille cu care albina cura\a polenul de pe suprafata
O"pului ei, introducindu-I in tibiei. Albina se de
ploiorul drept ca sa umple de la piciorul stIng, apoi invers,
eu eel sting umple piciorului drept.
La inchierea dintre tibie metatars se mai observa un ca
un cind eele doua artieulatii se depiinteaza, aeesta
He apropie. EI este ea 0 pensii ee albinei sa prJnda cu el sol-
7.il;;orii de ceara, cind ei apar intre inelele abdominale ale albinei cind
socreteaza ceara.
Povara de polen a dusa in stup este descArcata pe rind,
albinn ajutindu-se de pintenii aflaii la picioarele mijlocii.
Aripile albinei, 0 pereohe mare altii pereohe scurta. _'\orestea din
urmll stau adApostite sub eele mari, atunci eind insecta este in repaos.
Ele sint alcli.tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline eu aer, peste
care stA Intinsa cite 0 membrana strlivezie cu mieroseopiei.
Marginile aripelor miei au 16-27 eirlige. CIDd albina vrea sA zboare.
clrligele se priod intr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel
Inet t nmbele perechi formeaza 0 uniea suprafata de zbor; suprafnta
lotalll a aceslui plan este de 45-54 mm
2
care atunei eind albina se
" rl n in ,bor bll t cu diCerile freevente in r aport de sezon. In t oamnA
h.\4
cind eulesul este foarte slab freeventa batAilor este domoala, iar in vara
cind culesul este in toi, frecventa atinge pina la 24 Hz ') pe secunda
raTa sa fie constanta, ci variaza in plus sau in minus cu 20%.
Inea'rCatura de polen pe care albina 0 poate du-ce in zOOr este de
1,27-2,35 mg.
_ Dar, interveni unul din eursanti - viid pe scindura de zOOr
albine care bat din anpi, fara sa zboare! Ce sarcina indeplinesc de
ee nu se inalta in aer ?
_ Ele. ventileaza stupul, unele introducind aer proaspat in inte-
rior, iar altele eliminind pe eel viciat inearcat eu bioxid de carbon.
Cin\! albinele fae acest serviciu, mai impreuna aripile mari eu eele
mici prio cirligele marginale, ci lasindu-Ie sa aetioneze separat, nelegate,
nu se mal p<l\t ridica In aer. Albina se fixeaza solid eu venrt;uzele pe
scindurii de zbor, avind astfel 0 mai mare stabilitate. Felul
cum aetioneaza in aceaSta sarcina 0 yom eJ<JPlica cio:d Yom arala 'ia
colonie rolu! social al grupuhIi ventilatoarelor.
Abdomenul este eea de a treia ultima parte ce eomple.teaza
anatomia exterioara a albinei. El este articulat de torace prin inrt;er-
mediul unui cordon denumit petio1, prin care se strecoara din torace
In abdomen 0 serie de ganglioni ea margelel
e
pe 0 ata
Tot pe aeolo treee 0 pante a sistetpului circulator eel traheal ee
sistemul respirator al albinei eel digestiv.
Abdomenul este compus din segmente ch.tinoase translucide,
colorate diferit de la rasa la rasa. Dintre ele numai sase sint vlzibile.
Ele se contraatii se dilata ea 0 armonicii, fiind legate intre ele eu
membrane increiile ce ingiiduie abdomenului sa se dilate, inaltindu-se.
Fenomenul are loe cinrl albina respirii. De asemenea, ele se dilata cind
albina absoarbe apa sau incarcA cu nectar.
Jumatatile dorsale ale segmentelor sint denumite tergite, iar eele
ventrale sternite. mtimele patru stemite aeopera patru perechi
glande producatoare de ceara. Ele aU 0 cu'loare brun-inchis acoperite
cu fini. Au cite un ehenar fOllJ1lind oglinzi-cerif
ere
.
Pe sternite!or spar de ceara, cind glandele res pee
tjve Ii VOl' secreta. Despre ele vom trata mai pe larg in capitolul : "Co-
Ionia: formarea seheletului ei prin faguri claditi".
Ca la torace, abdomenul are pe partile laterale cite stigme
respiratorii; felul cum ele luereaza U vom descrie la aparatul respi-
rator al albinelor .
. lndDinrl 'libdomenul albinelor, sacrifieate in alcool pentru
IOt udiul nostru, vedeti un punet alb; aceea este glanda odorantii, care
rmnnll e.teruri mirositoare volatile, atragatoare, servind ca mijloc de
aomunlcare In exterior intre albinele colOMe' In ehiar
In vlrtul abdomenului albin a are arma sa de atae de aparare : acul cu
,,,,nln. Dcscr ierCIl lUi 0 yom face mai de,parte la sistemul glandular.
' I 11 1 _ 114!11' - unlt","C (Ie Irecven\l pe
69
70
Anutomlna iulcrnli. a albinei
Pt'ntru 'il ,deslu!1i mai bille, 'acest capitol _ eel mal. important din
Insecl1ei, 'SA privim tigura 11.
Aparatul diflestiv
Aparatul digestiv, circulator, respirator excretor. lncepem cu
(Jl'licrlcrea primului, care este in perfectA cu celelalte trei, cAci
tn,lmtll Ilstlel ele lucreazA. Pornind de la hrana primitA transformatA
in SUClIri nutritive pentru toa'be or-
ganele cor.pului, Inse'Ota ,poate trA!.
eliminintl p!nA la unnA reziduurile
acestor Jmpatrite procese. ACi Ie vom
expune mai pe scurt, clici expLicatll
mal dezvoltate Ie ve-ti primi cind
vom ajunge sA voflbim despre nutritie
$i metabolism, in cea de-a doua parte
referitor la cap.i.tolul "colorue".

,
Aparatul digestiv cupnnde, _
in ordine - aparatul bucal; apol
Hirgitii denumitli laringe fa
pre'lui'lg-irea lui urm1nCl esofagul lung
-5i tngust ce strAbate tot toracele -5i
a;poi petiolul - La baza
acesteia se aNA: proventriooluL ur-
mat de stomacuL albinei denumit
intestin mi;lociu.. 18 extremitatea
posterioarc1 a acestuia se anA s/inc-
terul, un rotlund care se des-
chide reflex in intestinul su.btire.
In preajma acestluia, in SUSpensie, in
Fig. J I. - Ce1e mat lmportante organe
.ale corpulUl albinelor:
I - limb. ; 2 - orl!l.CU! de "'run! a &lan-
delor mandlbulare; a gUra ; 4 _ man41bu_
lele; 0 - llandele mand.1bul&re; I _ latln-
Ii$le ; 7 -. anee ..... : I - gll.nda sallverA a
C1qlulul; 9 p.IIrtea frontal.. a creerulut;
10 .!,. &Jandel 11 _
mUljlchll orlzontall pentl'u Zbor; U _ glandele
tOraclce; 13 - .&rllculall" IIrlpei; 14 de 1&
I-VI lerglte abdomlnale: 15 _ inlestl nu} mlj_
lOCi", "'Iomacul): IS - ,lande.le muco.ase ale
Imeatlnulul m!Jloc1u; 17 - lnlma eu cele ctn.d
cavltllli ortzontaie rarm.C!!; II _ loe1,ll ova_
nolu\ ; 11 - tubur1le malpi3l'Ilenl : 20 _ .. vlta_
"'* cal'4.iacl. ; :n - ,larlda oltllllcA (Nasannv) ;
22 - PI1n;a rectall.; U - proclodewn: 2t _
anuauJ ; 2$ ,- lieu! ; 28 - ,landa cert!erA ; 27-
ogUnda Ce rlterA; 28 - l-Vl atemlte abdoml.
nale: SIt - ventr\coluJ tIltN ; 30 _ eanahli ven_
trloolulul; 31 - n - .plnllel .. aorlel:
U_ b. c - : 34 _ lan-
11,1\ 1Iana-1I0n&r neorV(W 10001Iclc.
musv. hemolimlA (sin:gele albinei) existcl oserie de canale rMlpighiene
ce constituie aparatul de Wtrare, de distilare, de purificare excretie.
111 continuarea intestinului subtire se aflA intestinuZ gros care este de-
I)()zi'tul de rezi:duuri alimentare impreunA ClU punga rectaZd, care se ter
mlnA CU orificiul an'aJ.
SA analizAm pe fiecare din aceste, elemente ale aparatului digestiv
cu Iunctiile ce Ie indeplinesc :
AparatuL bucal al albinei este adaptat pentl'u supt lins. Gura
C!8Lc 0 deschidere in regiunea superioarA a laringelui, avind 0 muscula-
LurA puternica de contraclare ell scopul de a indruma mai departe hrana
ubsorbitA.
to partea anterioara a gurU se aWl buza superioarA care DU se
polite observa distinct fiind maseaUi de 0 tegumentarA. In
ulIlbele pA.tii ale gurH sint doua. mandibule cornoase, puternice, care-i
8(\l'Ves<: albinei 1'a multe lucrAri : apucA ea un antenelor
pline eu polenul florTilor il prinde transportA atarA taate
t'CZiduuri1e activitA\ilor din stup; atacl. albinele strAine care tInd sA
plltt"lmda in interior; mestecA de cearA ; ele fae toate aceste
daklriUi. relor douA peredtri de puternici : unii a:iauctori 1) alti
Ilbdu'Ctori !).
Cum mandibulele au 0 suprafalJ. paIiial netedii, prelucreazA cu ele
propoHsul il intind uni/onn ca 0 mistrie pe suprafata peretilor stu-
puJul, ori i1 indeasA colmateazii crApAturile ivite in peretii stupului.
Tn partea lor interioarA mandibulele au 0 scobitud in care devarsA 0
micA glandii salivarA; in jurul scestei scobituri se aflA 0 coroana. de
microscopici ca ni$te dinti, ce ajuta la mastiea-pa 3) polenului.
La baza mandibulelor tn partea lor interioarA se deschide
caOQIuI glandeLor mandibulare.
In partea de jos a guni se afla. trompa unsa. permanent cu secretia
gllllldei postgenalA aflaUi 18 baza Ilmbii. Lungimea trompei impreunA
ell IImba variaza de Ia 6 la 7 rom dupl rasa din C'are altbibele :rae parte.
Selec\iOnatorii acordA lungimii limbii mare importantA, cAd stnt multe
tlorl cu potir adinc 'de la care albinele cu trompa scurtA nu p:>t a'bsorbi
Iloot.urul.
Xn stare de repaos albina tine limba strlnsa. sub barbie, dar clod
Me de absorbit un lichid - apA, nectar, sirop etc. - toate pArtile
oe tormeazA tromps - adicA palpele labiaIe - se adunA
UII t.ub aspirator tn care limba lucreazA ca pistonul unei pornpe aspi-
I'nt<"lorc; aerul neputind. patrunde prti.n aceste pAr\i componente, lichldul
Hij Ul"cli ajungind in esofag epoi in gw}ii.
Prin construC\ia sa inelarA !ii mult poroas!!., limba cu
tncit-cptfl\i spre vt rtul ei, retine lichidul. tn numAr de opt,
l
'tlti.."'U cxtinctori Iii patru retractori, se contractA sau se alungesc; ei sint
II pcrmnnentA aotivitate.
t n c{lvitatea bucaHi se devarsA mai mu1tor glande, secretii
po CIU'C ulbina Ie 'scoate dupA de momcilit Iii in doze precis

./otld\lctW' _ ,nut"111 eArl' Np.rOple 11 11 memllru de axul medial al corpull,1l.
101.111,1(: 101' - multChl un membru d e axu) medllli .1 o;:orvultd .
Mull ... \,,, - "t: " 1111'.' . t l \.r1lunre a allme,lIelor tn eIIVllal1'!1l bucall
71
)J1'Oporjiollll le, Astfel, glandele Iaringiene secretA mai tirziu
!'l Ie produc cnz.ime; la tel glandele mandibulare, sali.vare, toracice post-
:cl'ebro/c etc. dau al cAror rost U vom Himuri la capitolul :
" Coloniu - sistemul glandular enzimsticu.
Dc asemenea, in trompa pe limb! , se alIA organele de gust,
1<II"lnmc din plA'CUte poroase cu nervii respectivi; pe palpl sub buzg
lII upcl'lolll"A se a1Ui mici orificii denumite cavitiiti palatale, care ajuta
II lblnc/e In disUngerea gustului hranei.
Dinspre fundul gurii porne!}te jaringele, care are la bazA. 0 placa
I'.w (.-(lrc se reYam secretia glantieJor faringiene. Faringele are mu!}ch!
1'1t! U\I'gire !}i contract-are, pentru a putea a$Pira !}i propulsa din cavitatea
v\Jcnl/\ nllmen'tele ce tree prin el spre esofag. Acesta. este un tub lung,
. uh(Ir'c, elastic, ce trece prin gituitura denumitA cervix dintre cap
strilbate !}i petiolul din'tre torace !}i a'bidomeo, deversinti hrana
hl Wh'{l Ul In gu1a.
organ exrtensibil de culoare argintie !}i transparentA, ser-
Vf'1111 In principal la transformarea nectarului in miere !}i la pAstrarea
IJrl lvlt:firlc II unei cantitAU variabile de miere in timpul iernii, pe care
II l hlllll (l t:OnsumA treptat, fn raport de Devoia de cAldurii a co.loruei; de
Il ('("t' ll 011 csle denumita stom.Qcul sOcial al colooiei. l ntr-adevAr, aibinele
11 U c:Jt'poziteazA miere in numai pentru nevoHe sale de hrAnire, ci
'II I nca schimburi permanente de hranA cu celelalte albine din comu-
nll {il tf. De asemenea, clnd roiul pleacA din stup, stnt pline ell
mler{', pc care a var consuma la con!ectianarea fagurilar.
o micA supapA separA de deoumit !}i intestinul mijloclu
HI nlbloei , IAsind sA treaca lI'atiile alimentare necesare 6rgandsmului . Da-
I.orlll! (lcestui iscusit mecanism, eontinutul gu!}ii nu lntrA in contact cu
, u<:lIrile digestive.
Un rol de seamii al este aeel,a de cu laoto-
ai grAunciorilor de polen, pe care-i transtormA in plisturii
fI(lt'csurli !Pentru cOnsumul de larnA al coloniei.
Capacitatea variazi de la rasA la rasA, de la 50 Ie 75 mm
3

In rare ocazii a1bina i.!1i umple pinA fa re!uz; tn felul acesta ea
cu greu anevoie. Obil1nui't ea transportA Spre stup 48-50 mg
r\(.'otll r la un zbor. Pereti,i ai gll:)ii sint ex:tensihili fonneau
(' ute. Ou ajutorul mu!}chllor, prio contractare. nectarul din esle
eA. sA iasA di n nou prin eoofag in cavitatea bucalA. Operatia dE"
fnf!urgit ure !}i regurgitare repetindu-se de citeva ori, lDectaru1rui i se
Inglobeaw seeretii glandulare de genu1 invertazei, care contrJbuie la
IrnnMormorea in mlere. Vom reveni pe larg asupra acestej prob'leme in
(flpholul "Coltlnia hal'an-a ei".
GUlin mai are fncli un aIt rol insemnnt: depozitaTea apei, Cind
I(>JIlperutura din interior este prea rirlicatA !Hnd peste normalul de
35- :i6<1C, unele a1bine specializate varsti din continutuJ 0 oarecare
CII/ltflntc de upCi, pe care 0 scot pe limbA a rasplndesc pe supratata
J\colo, npa s(' evupol'tl !Ii microclima stupului, In
l'Ulxwt 11(' rlcvnlu de urnldrlll ic tl cUi bu lui.

UrmArind traieclul aparatului digestiv, dupA gasim
tricol ul, ruspozitiv care retine grAunciorii de polen din mierea abi n
t ransformatA din nectar. grAunciorii de polen care patrund
in in vederea alimentatiei albinei cu substan\e proteice, substan\e
de ereatie 'de reparatii organice, nu ramin acolo. oici nu trebuie
depu!}i tn alveolele din care au fost luati, ci sint trecuti din in
stomac, prin acest dispazitiv. In acest scap, proventricoZuZ se prezinUi
ca 0 CUpB. inchisa, eare in partee dinspre are 0 supapA. mult dilatat."i
lata de lumenul tubului: Supapa este dio patru valve triun-
ghiulare, cu margini chitinizate ale cAror virturi se inltHnesc toate
patru lntr-un punct din centrul supapei, avlnd a formA
cu litera X. Fiecare valvA este din fibre musculare
longitudinal, inconjurate !}i de fibre circulare. Pe valvii se observii 0
serie de peri!}Ori :tari. Cind se contractA, se amesteca continutul
stiu de nectar - deja prelucrst l}i mc;Arrcat Cll secretiile glaodulare
ale - eu polenul. Acesta din urml1. iosA este retinut de
valvelor proventrieulului, fiind adunat ea ghemotoace tn ni!}te buzunl1.-
rele ale valve lor, unde rAmine cel putin 12 ore. Acolo el este supus unei
actiuni de degradare pariial... Nectar: ul sau apa trec prin proventricol
l ArA oprire l}i se varsA in intestinul mi jlociu. tn schimb polenuJ eS>1.e
dizolvat partial ell ajutorul secre\il1or glanle10r mandibulare tnceptud
eu strotul sau grAsos denumit poleina, ce acoperA partea exterioad a
c rAunciorilor de polen. Numai 'in felul aeesta, grnunciorii de polen fArA
tnveli-5ul lor protector, trec mai departe ca bol alimentar
t
) in stomac,
prin capatul opus al proventriculului, care ocolo are fonna unui tu-
bulet tndoi:t in unghi drept. El stA in suspensie in lumenul stomacului.
Astfel polenul pe cale de a fi digerat de sucurile digestive, nu se mai
poate inapaia run stomac tn sau tn cavitatea bucalA; In schimb
poJeina, care este lichefiatA, JXlate 1i regurgitatA.
Stomacul "intestin mijlociu" are un mare rol In rugerarea
polcnului ; sucur.i1e digestive ?i enzimele pAtrund In el prin pori, dizolvti
tonle substantele nutritive anate In ei .?i pe cale, a porilor.
Int.rA tn cireuitul hemolimfal.
Al binele nu au enzime care sa dizolve celuloza griiunciorilor, indi
Iltel;ltia goliti de continutul lor tree mai departe pin! la partes rec1aU'l
81nt eliminati prin rect, din zbor. aeeastA celuJozA ajutA la 0
purglltle mai aecentuatA, fapt care antreneaza !}i eliminA odata. cu excre-
monicle -milioane de sparl ai nosemei apis, parazit perJcuios are
Incul de predilectie in intestinele albinei.
Tn stomac se hidrolizeazA zaharurile cu greutate moleeularA
OUtre. Albinn n face cu ajutorul acelea!}i secretii enzimatice' a sistemului
wlnntlclor pe care fl vom descrie mm depar.te.
St.omfll'ui are 0 fonnA eilindridi, este lung de 10 rom avind nume-
I'nrul O cut e lr'unsverRole care se contractA ritmie datoritA longi-
ludlnnl\ , I.t'tllllwersuli obli ci , cu celule striate lotre care se un
\Il," rl \'tHl JUIl OUV cure le ulle$te.
' j " ut II IlIl H' lIlllf - COC,}r!), .
13
- Our cum se face .,i ce este digestia la albine ? md tntreabA un
L1ndr apicultor,
- Digestia inseamni!. reduce.rea .,i dizolvarea alimentelor ingerate
ri o Ibind, t.rans!ormindu-le din substante complexe in substante simple
Cll re tt'ebuJe sa. intre permanent in compozitia organismului, actiune
I'tlre se lace cu ajulorul unor fermenti sau enzime asupra cArora yom
mai departe la capitolul "sistemul glandular 81 albinei", In !eluJ
IICCS.tu ele sint lichefiate cu ajutorul secretiilor glandulare formtnd
,tur.llt u'utritiv sau digestiv, incit sub forma el poa'te trece u.,or
pl'ln pe.l'ctii tinteslinului .,i intrA in circuitul sanguin al insectei. PAt\ile
ncdJgc.rate siot eUmnate, Chair mierea consumatA las! un procerut
do 2% reziduuri nedigerabile din substanta usca'tA sau 7,6% din cea
IIl1'1c(Hl.
Sit cul 71utritiv - dupA von Frisch - se realizeazA cu ajutorul
Opol 00 0 contine alimenbe1e Sall ell cea al:ius! in stup de albinele carA-
tOllre de apA. Ea este adAugatA dupA. in rapont de felul
Illhllt"n tuluL Apoi albinele mai intetvin cu lor enzimatice,
111(1 u1llndelor din cavitatea bucaHi, din .,i stomac determin.lnd 0
.url e de procese fermentative, de acce1erare a l'eacP-i1or chimice, de
dflnrlldnre a alimentelor brute, de descompunere molecular! a lor, la
rei ('\.1m utilizeazA ca'talizatorii.
CerceU.torii au gAsit cA in timpul digestiei sub actiunea enzimelor,
oruonismul creeazA din substantele simple, din nou, substante complexe :
PI'Olcine animale grAsimi, care contribuie la intretinerea
orgunismului albinei.
Felul cum hrana va fi !olositA 0 vom Uimuri in partea a doua a
.studiului nostru, dnd vom trata nutri\ia metabolismul coloniei de
olbine,
Intregul proces al digestiei uzeazA epitebul, adicA altfel spus,
stomacului, care se regenereazli prin ea Intr-
ndev!ir, epiteliul care este compus din cripte in form! de urne, au
Inspa'e margini 0 zona. de regenerate, cu celule care, prill divizare,
crecazA altele nOi, inlocuindu-Ie pc cele uzate. Regenerarea lor insA se
poute 'face numai dnd albina CODsuma hranli co prdteine, adicA polen
sou fnloeuitorii acestuia, in conditii cantitAti indestulAtoare. EI Ior-
menzA un care se separA prin presiunea sucurilor digestive
ructituiesc membrana peritroficli.
Aceasta, dupA I. Husing, este ca 0 pungA ce invele.,te alimentele
Clire nu pAtruns in stomac .,i ptotejeazA captulieala sensibilA a acestuia
Impolrlva vAtAmArii ei de cAtre virlurile ascu\ite sau cirligele a!late
pc tovcli ., ul (exina) grliunciorilor de polen.
Tn partea dorssIA a stomacului membrana peritroCicA se l ' Upe
rep'Not este eliminata. odatA cu resturile a"limentare, dar 5e rcface
l'cJXxlc 0 altli membranti, de 4-6 ori in 24 de ore.
Slomi\cu1 ell glandele sale secretorJi posed! totdenunu $i cclule
c.xcrctJ)rll, cure ('lIlllind granule de carbonat de calciu.
Ilt'rllind It'Hletl,lIl Intcstinnl IlI'lItl u njungc lu l cr",hwl
thltlt.el'tol', III d\I'lIJ I'Cl I fn ol'/JllnltllHlIl nlbir)(,j !HI cste nllmnl ('n sri

retina. citva timp reziduurile alimentare, ci .,i eel de reglare al pro-
centului de apa neesar tesuturilot, Albina - dupA Gontarski - eliminn
u.,or apa prin excrementele aruncate din zbor, prin I'espiratia It l'i.l -
healA. De pildA, cind temperatura In ghemul de iarna este de 20
u
C,
permeabilitatea intestinului terminal ingAduie ca prin deshidrat."lrCll
rezidu'llTilOr, apa sa reintre in eircuitul hemolimfal astfel albineic.
de.,i aproape imobHlzate, pot satisfaca necesarul de apa al organis-
mului. Este "apA metabolicAII, despre care vom da IAmurid
mai ample in cc:(pitolu'l "Colonia de albine : nutritfe fi me.tabolism",
La eclooare din alveola natala, albina tinArA are punga reclaW
plina cu un lic'hid limpede care se dnd insecta atinge virstu
de zece zile. Apoi con\inutul devine fluid datorWl resotbtiei apei de
ditre glandele rectale (Hoskins). Tot acolo cercetAtorii au constatat
o circulatie de fosfati.
Vorbind mai departe de aparatul digestiv lrebuie sa lAmurim aci
rolul foaflte important pe care-l are in org8.l.1ism acea rezervA corporalA
denumHA "corp gras
U
care este un adevarat organ-tampon ce pri-
in mod pennanent, lii cedeazA din acumuUirile pretioase ce Ie
detine substantele soJicitate de organismul albinei. V-am amintit de el
pe clnd albina era abia in stadiu de embrioo, apoi ca larvA !?i nimIA.
Organismul, tn ori care stadiu de .,i dezvoltare are grija
ca din prisosul sA depuni'i 0 rezervA. Nucleul 0 are in acel
vi,telus nutritiv; embrionul din tot ce consumA din acumularile oului ,
fonneazi!. 0 rezervii corporalA depozitatA in partea inierioarA a mezo-
dermului. Ciod embrionul sparge coaja oului devine larvA, aceasta
rezerva corporalA ocupA 50-60% din greutatea sa totala. Cercetatorii
nu ca de indotA ce larva prime?:te de la albinele doiei hrana necc-
!SarA formArii dezvoltArii sale, depune la rezervA a parte insemnata.
Substan\ele respe'ctive se stratllicA sub formA de ,In special
vacuolele grns.oase sint mult mai voluminoase, ca a spurnA, cum 0
curacterizeatA hiologul W, Fyg, Locul de predilec\ie unde se face aceastll
ucumulare a corpului gras este eavi1atea perJcardiacii aflatA, sub io-
corporal al larvei, - deci parietal, !?i tn preajma iIlitestinului
mljlociu - deci visceral, Acolo se gAsesc primii corpusculi proteici,
noumulari de grAsimi hidrati de carlbon (gluci'd,e) In special sub forma
etc glicogenl) .
Aibinele mature, tot in cavitatea pericardiacA depoziteazA corpul
"rtl5 dupA 0 alimentare cu polen .,i hidrati de carbon, formtnd acest
rgno-tampon care serve.,te nu numai aibinei privitA. ea subiect, ci ca
uno ce face pat'te din marea colectivitate care este colonia. In complexul
IIccata biofiziologic albina trebuie consideratA, doar ca 0 moleculA,
IIcrviod In special la tineretului, viitorul de roiine al speciei.
CorpuZ gras este un organ central al metabolismului veti inte-
bine lui, dnd yom vorbi despre colonie, nutri\ia
illclll\)olismul ci.
',011 "''''1111 _ POliuhll.rld IInll'(\lIl tOI" OIiI PM pOlimerh:llrea I(lll(X>zel: 11,1 anlmtll ...
111101'1 It. nll. rl .... fI\I-I.'1 I n II\llIt(1I11 , I ftcat, (' .. RlzeLVa de 81uelde II
7f,
circulator
Ap<lratul circulator sau mai bine-zis, circuitul hemtJUm!al al
nl blnel, t uluror celulelor organJsmului Ia transportarea hranei
COnccntrate in acet suc nutritiv despre care v-am vorbi1. la aparatul

- Dar ce este hemolimfa? - Intreaba un tinAr apicultor.
- Bemolimfa este un lichid comparabjl cu stngele omului ma-
tlll rcl' clor, cu deosebire ca singele nostru transportA nu numai hrana
,It:ccsur.'l alirnenUirii eelulelor, dar rnai poseda acea substanta albuminieA
d(lnurnitA hemoglobina I) care formeazA materia coloranta a sin-
llt' lul incareatA eu oxigen, avind rolul de a-I rbpindi pinA Ia ultima
[lolul ll, Bemolirnfa ins! - deci singele albinei _ duce cu ea numai
hranu - dec.i acel sue nutritiv amintit, dar nu transpor! oxigen CUm
thre stngele din corpul nostru. La albine, oXigenul eircu1A separat prin
I rll lICc ,<,;i traheole, ducindu-l tuturor celulelor, Hernolimfa albinei nu
{ __ to rfl$le, ci transparentA, in'colorA.
Hemoliwa fUnd inc!rcatA numai cu sucurile nutritive dure cu ea
(I IDflre dozA de zahAr, prectlm iPrcxiusele acti'VitA\ii fiziologice ale
Inllcclcl rezultatele scllirnburilor chimice care au loe tntre organe. De
In hemolimfa se mai alIa constftuenti minerali organiei
um slnt monozaharide, ,proteine, aminoacizl, acizi nucleic! din bolul
i nwrllt.
HC'1noIimia msi poseda substante bactericide pent-eu apararea
(,rf,l'MlsmuIui de anumite bolL De asemenea, cont.inutul de zahAr din
hcmollmf.!i. nu se lirnirteazA la glucozii - cum este fn singele uman,
c. I, In en se aflA aIte zaharuri : frucioza, trehalaza etc.
Hemblimfa !'ii fUD.C\i a de rezerva. de apa. tinuta la
rII spozitla tesuturl10r dnd arestea, .din anumite motive, tncep sa se des-
hldrflteze, Ca rezervA de apA necesaeA \esuturilor, atunci clod ele
80 deshidrateaza., hemolimIa transmite oarecum presiunea dintr-o regiune
(I oorpului lar-vei in alta, aUt in t'irnpul nA,pirlirilor succesive 18 larve
ulmfa, ctt la 8pclritia dezvoltarea nripilor.
Volumul hemolimfei - dupA Lenski - in procesele de metamor-
to):ti a Iarvei !Ii a nimfei pina la stadiul de imago2) larvele virstnice
I\U ellnlitatea cea mal mare de hernollmfA, cAci aceasta ocupA 25--30_"
din greutatea mtaU\ a lar.vei, pentru a se pe masura ce albina
nmturll. s-a tonnat inrepe sa imbatrineasd,
Hemolimla ocupA in intregime <toatA cavitatea corpului insectei,
rlr culind activ, diei ea este propulsata de un organ campus din douA
t']cmcnte: inima aorta. Ele stnt ajutate de doua diafragme aflate in
IIbdomcn, preeum de douA organe de pulsa\ie allate in cap !Ii torace,
core toste pentru circulatia a acelui lichid vital ee
(lste hemolimfa,
Inimo
,
propriu-tis, se anA in csvitatea abdominalii de-a lungul
plt r\ii dorsale, iar aorta se afla in torace, trecind foante putin tn interio-
' I - plRml!1l1 organIc: 4e c:uJoarfl r""," C:On\lnut In IlobuleJe ro$U
all IltOpl'llItoOtQa de a Oxlda , eu rOI res.plraloOr, U'anaportJnd oxllenul de la plAmlnt III
, I In H IlA \.nVI'InI l.!\oJ:ldul de urbon.
' ) / m"flil - i l/,uIJ fl' l r e d<o lll t<l r n,cl lid ll'''l ..
70
,' ul cavita\ii CllPU1.Ui. tnima are 0 LonnA alungW'i alcatuitA din I libl' i,.'
I'nuscul are put.ernicl!' !Ii De-a lungul sau se .alIA cinci pe-
rechi de perioratH denumite ostil, clrnArute ce dau una in altn,
Fiecare clmarut.a are un ves.tibul format dintr-o deschidere , prin cat'e
hemolimfa este aspiratA; camll.rulele sint inzestrate cu ni-,?te supape
care se deschid pe rind clod ele se dllata apoi se inchid clnd ele sc
contracta, Deci inima lucreazA ca 0 pompA aspiro-respinga-toare sub
Ilctiunea diafragmelor amintite mai inainte; una stA in partea, superioar;1
II ab1domenului "i a doua - ventralA, deasupra lantului nervos gan-
c
lionar
.
Incepind de la prima cli.mAru\A peretele musculos al inimii se
8ubtiaza progresiv, prelungindu-se intr-un canal care este aorta. Cind
nceasta strabate pe\iolul, care constituie legAtura dintre abdomen
torace, ca sA pAll'undA in cavitalea acestuia din urma, aorta face noua
strinse uneleln celelalte ca burduful unei armonici. Acolo
se anA foarte rnulte traheole .fine, prin care circuHi oxigenul, tncit
hcmolimfa se oxigeneaza inainte de a ajunge in cap, jn imediata apro-
piere a creierului. Odata ajunsa acolo, hemolirnfa pompata de inima,
scalda toote organele: haza anlenelor, glandele oefa'lice creierul. Din
cap hemolimfa este pompata pe cale in restul Qrganismului
eu ajutorul unui organ de pulsatie, compus dintr-o punga ce ocupa
l'Omplet '<iintlre frunte baza eclor doua antene.
Ptlnga propulsoar,e executJ. mi!}diri peristaltice 1) - deci de con-
tractare .,i destindere a mU!lchilor (ca la faringe) . Astfel, supapa din cap
ce inohide !Ii desdhide intrarea in punga cu aer, ingaduie hemo-
limfei sa pAtrundA acolo, Ia ant.ene. La inapoiere, hemolimfa nu mai
C;It'cuUi pe aceeWli cale ca la sosire; ea .coboarA din cap spre cavitalea
toracicA trectnd pe linga aorta prin cervix - adicli. gitul ce leagll capul
de torace, Ea patrunde deci in eavitatea abdominalA; acolo intilne.,te
aparotuZ de filtrare - tubii maZpighieni. tn ace-'?tia, hemolimfa descardi.
Hcidul uric !'ii a1te irnpuritati - puriIicindu-se,
Tubii maZpighieni au rolla aIbinA ea .,i rinichii omului ,
Jor hemolimfa purificatii in care tubii plutesc, se nrorea cu substante
energetice oferite de aparatul diges'tiv din hrana ingerat., digerata,
tl'ansiormata in SUc .nutritiv, care prin procesu] de osmoz3. trece prin
pere\ii intestinului !ii plitrunde in himolimfii,
lata tineri apicultori - cum se inlAntuie !'ii colaboreaza , Is sIbine
cole patru mari aparate de vietuire: digestiv, circular, respirator de
cxcretie.
Cercetatorii au gasit eli hemolimfa albinei este incompara"bil mai
bogatA in nutr-itive energetice i-ata de cele rue alOOr insecte
I OU ehiar ale animalelor superioare, inclusiv omul. La ahalizele tAcute
Inrvelor de albine s-a anat de opt ori mai, mult magneziu dedt tn stn-
gelc uman, iar fosfor.uI este de asemenea superior cantitativ; aminoacizli
IttnL de 15 ori mai Singele nostru contine 0,75-1,50 g zahat'
'I PoIrl' I"lfi 8'11'1 _ de numlrea aMamblul1l1 ml4eArUor muac:w..tu.rll \1Il1l1 organ Intern
1\II\l ltlir /.10111""" Inte. lin. uter etc,) Car-I are ca efeet prolrealu.nea iI. evacuarea eontlnlltulul
a { ... , ,,'"
77
III ] kg singe: peste aceaslA conccntcatie s pare 0 hipergllcemle patolo-
pc dinrl In larvele de altnue glucidele sint lntre 6,38 7,6%0 calculate
fn glucozlL La albin a zburAtoare - dupa Bishop - glicemia este In
medic de 239%0, ceea ce nu se 18 nid 0 vietuitoare, deci
en nu poate fi comparata in aceastA pr ivint! ell cea a , animalelor su-
pt!rioare. Florul are procente mm mad comparabil ell eel al altar ani-
male. Greutatea speci!icA. a hemoHmfei este de 1,038 fiind mult mai
rlclicatA fat;! de cea a serului din slngele uman care are abia 1,027.
Cel"cetAtoru! Y. Lenski a ca eXtistA un echilibru al circula\iei
tn \csuturi hemolim!A, pe care-l pAstreaza un mecanism de osmo-
rcglare.
Rezervele de glucoza din hemolimfA tngAduie un zbor de 15 mi-
nute. Dat fund ca albina se alimenteazA intre timp Cll nectarul dife-
rltelor flori pe care Ie cerceteazA, paate continua munca de cercetare
peste acest termen. Zaharoza nectarului in unele tmprejurliri spr ijinA
l'tortul. Atunci interv.ine urgent enzima invertaza care transformli.
Mharoza' in glucoza i :fr\reOOzii.
In hemolimf! .se gAsesc mari caniitAti de glucozii 800-1000 mg '/ .
CcrcetAtoarea el vetianii Ana Maurizio a gAsit adeseori predorninanta
tructoza.
Hidratii de carbon - zaharul - ce dau energie organismului,
ncumulindu-se in hemolimi'A \esuturi, sint conswnate in raport de
crorLul fizic de necesitate, UrA ca albina sA posede 11i un mecanism
regulator al glicemiei. De pUdA, zborul lung obosiror consumA adesea
Int reoga rezervA de glucozli. din hemolimili mUlichi. Atunci, albina
(noe apel la rezerva Ide glicogen de 2'1, ca sA poatA ajunge la stup. Pro-
hllbll clnd *i aceastA rezerva este consumatA, albina cade din inAl time
mOare.
Glicogenul este un hidrat de carbon exceptional de concentrat *i
de 0 for ate mare complexitate. Este un polizaharid format dinglucozA,
depozitindu-se nu num,ai in corpul gras, ci mm ales in protoplasms
celularA, in mU!1Chi, in intestin, un'de el atinge 0 'propor\ie d.e 36'/" din
hldt'atH de carbon. El este absolut necesar in eforturile ot:ganice, dar
mn! ales in activitatea de .,bor j prof. R. Chauvin H considerA ca un
produs glucidic d.e rezervA al insectelor, depozitat in 15Uli8 lii in
lIn special larvele de lucratoare au un procent ridicat de gUcogen
cc ntinge 30'/a, iar cele 'de trlntor 25%. Albinele '<loiei it posed.li in mari
acumulat in intestin .,i mu.,chi. In timpul iernii el se gAsel1te
tn corpul gt'Q9, avi n'd 0 'doosebitA concentra\ie io moleculele de zahAr ce
aerve11te ioimii li i musculaturii, *tiut fiind cl albinele in timpul stationarii
In ghem t*i tremura musculatura pentru men\inerea activitli\ii r idicu-
t'CO temperaturii comune. AceastA rezervA organicii asigurti slbi nei 0
dUl'nUi de viatA mai mare l1 i 0 rezistentA deosehitA la ata'cul nosemel.
I n mara de glucide, in hemoUmfA se glisesc to\li aminoncizii in
mure cnnli tnte, in r aport de regimul alimentar al insectei. tn
nCnl'n eli stnt constitucn\H principali ai proteinelor, . sprijinti acHy
CCft f'le (Ie 1;11 (lIe t inercLuJuJ, eliminin'd ncen PI'C8; UJ11!
78
f\tmoticli (I ht.'Jl1011mfci 1). TotodatA in hemolimfli dup.li .cum am mal orAt-uL
lie nIH\ protei ne pure, lipoproteine l1 i gli coproteine, substan\e mincrule
en : potos iu . calciu, magneziu, iosfarrul etc. ce ocupA un lac tie scamt'i
In caoti U\.\i 'lnai mar; ca cele din semI uman. y , Levschi a intocmit In
ffC08L !\cns labela 1.
. ,.t)IIU,nl e ml.nerate

ectl(:lu
MlllIlIC1: lu

Qtvtlu
Clor
t.a albin'
31,3
14,4.
2<l,5
95,1)
'''' 143
Tab ela I
L>=
34,4
D,G-U,5
1-3
'178
330
"0-500
Hemalimla inclircatli. cu toate subSitantele cuprinse in mierea
poknul ingerat de albinA, pAtrunde in inimA. De acol 0 l.,i reia
fllIle descr isa puVin mai inainte scAldind cu ea aparatul respirator din
IMnce cap unde se ,atiA sistemul nervos central, f!1cind cale intoarsa
p<t
nt ru
pur ilicare filtrare.
Prin intermediul hemoHm1ei se f ac "SChim'burile chimice ce aU loc
In orgnne1e corpului albinei. transpontind *i secre\iile hormonale, acolo
\lude sint cerute. , Hemolimfa este cAriiul1u1 apei necesare tesuturilor in-
!'rill el, in raport de sewn, dar *i de eliminare cind organismul n-are
JlIWI)ie de ea. De pildli, spre toamn.li, albina in greutate pentru cA
ncumulat rezerve tnsemnate de albuminli, grAsime l1 i glucide to
(lMpU} gras, dar pierde . din \e5uturi apa, ceea ce ii sA suponte
mll i Ulior rigorile iernii. Este un fel de deshidratare organicA tntr-o
mAlmrt't redusA, pe care 0 incearcli toate insectele ce trliiesc in nerul
!'flCC Ell iernii, ca sa nu inghete. Concomi1ent concentratiile de glucow
,I tl'uctozli cresco
Spre toamnl:l. !?i mai ales iaroa, metabolismut
IHIII olcs ctnd in stup se acumuleazA 0 mai mare
lie corbon.
Aparatul ir"espirator
aibinei scade bru!;c,
proportie de bioxid
_ VlI. tined dod v-am VOI1bit de apari\ia
lirllwll Itlrvel din coaja oului, eli ea a r1bnas (!iteva secuntle in repMlS de
Itl lnplnre, dupl'l cl;lre n 1nreput sA 'respire.
'I _ until IIOlvent pnnlr-o membt'an' ,emlpenneJ1,z.llli ean: ,epllrll
tllluA .o1"tIl till cOlllllUt llll . ,,11 1:(lncontra\ lI dlferlte: fie 'Ilroduee de la IIOlu\la m.aI d.Ilultll
''''11 ma' 00I'I011"""". \plnll \a preshlnUor OIImO\l<:e.).
79
Pl'ivlnd planlja CW' C l'eprezint<1 eorpul unei slbine eu aparatul sAu
rC'll plrntol' (fig .12) se dbserva zece perechi de stigmate sau stigme din
l'UI'l! lrci perechi la toraee la abdomen. De asemenea, se vAd
. lwl l ucricni ce constituie depozitul de aer neeesar care siot
r(IIII'I.C I'l ubliri -5i extensibiH. Din pornesc trahee largi care se
1'IIIIIlfi cll se tot , ingusteazA pinA ajung ea capilare, cu dimensiuni
1I111111ctricc pina la a mia parte dintr-un miHmetru, denumite traheole.
I\ cn d de afarA, incareat cu oxigen, patrunde prin stigmele respira-
1.111'11 Hlxlominale tn socii aerieni. De acolo, daterLta atit fenomenului de
a aerul ui inspirat. cit rmil1cli.rilor respiratorii !lii m-
UH'III , se inchid, iar aerul prin traheele mari ce strAbat
(ntrind in sacii aerieni toracici. Strabatind apoi prin cervix,
11I' I' ,d IIjurlge in sacii aerieni din cap. In fel'lll acesta taate cele trei pArti
]l1' It WiPlI lc. ce alcAtuiesc corpul albinei, primesc necesarul lor de oxigen.
I-'i ecare stigma respiratorie are un vestibul cu perilri
rill l ; cl poate :Ci partial sau total incrus cu ajutorul unor valve, ce lu-
t
l
l' tIL'I.1\ sub aerului din sacii respiratorii. fi ind extensi-
bil l /Ill un ral dubIu: primu} este cel arAtat mai Inainte, adicA sint pAs-
II II IOI' Ii nctului inspirat din mediul inconjurator; a1 dOilea ro1. esLe ca.
udll tn p1lni cu aer, greutatea specilica a insectei seade. iar albina t!;li
jll 1utl' Juu zborul.
'11 tlmpul zborului,

,
,
I
t"/g. IZ - Aparatul
rat-o.r :
I_ I - IIUllmcle respltAtOril to-
rllele. : _. - It!&mele relpl-
t'lIto,rn nbtl omlnaie ; 10 _ lacll
II l!rlllnl (11.11 cap; u - aactl
II Or l!!ul tUn lor Ace : 12 - well
lI .. rl .. nl Ilhl !l b(\omen: U -
_1111 ,,, .. 1(' , l un(l cl.
Mii
albina rezerva de oxigen din ei, cAci
tn aceasta. actiune consumul de oxigen este
[oar.te mare. Traoheele prin care circuUi aer:ul
stnt alcituite din spirale chitinoase Coarte elas-
tiee; astfel de spirale n'\1 se afta nici in sacii
aerieni !ii niel In traheice extrem
de subti1'1 eu diametre neega1e. prin ai cAror
pereti ael'ul striibate !ii oCed oxigenul necesar
organismului.
DupA unii cercetlitori - ca Bailey - 0
im,portantli mare in proccsul respil'ator il au
cele trei perechi de stigrue toracice din care
doua In stare de repaos lnspirii expid. aerul
sub actiunea respiratorii, ale abdo-
menului. A t reia perecbe insa stA inchisa
functionew nwnai arunei cind. aerol de respl-
ratie nu mai este cu totul normal !ii are 0 dod
insemnaU de bioxid de car:bon. In aceast! si-
stigmeJe invers ; se inchid clnd
abdomenul se contracta se deschid cind el
se dilaUi.. In felm acesta prin trahee trece un
curent de aer ce plitrunde prin doua din pri-
mele perechi de sfigme l1i iese prin cea de-a
treia. Aoolo este exact locul unde mu.)'Chii ari-
pilor produc mult bioxid de carbon in timpuJ
zbollUlui.
Rolui pr ime lor stigmc eslc roarle m31'C ill
venli1a\ie - dup5 R. Chauvin - dar nnmai il\
,perioada maritor pentTu &eeasta. in.chiderea acestol' orWell
face imposil:.iiI zbol'Ul.
De aceea, dnd se vad albine ce se UrAsc pe jOs. ori stau urcfl,\c
pe ierburi !ii nu pot zbura, Yeti ca stigmele lor sint obturate. dalorilrt
unui accident sau bolii acarioza.
Schimbul de gaze tn cot;pul albinei se face prin respil' <l -
torii, care sint in numlir de 25-50 pe minut in stare nonnala. El e s('
incetinesc dnd e frig !}i sint accelerate clnd temperatura este uscaUL
Cind albinele sosesc cu gU!lia plina !ii vor sa aterizeze pe scindura de
zOOr a stupului. 'dar cad la in stupului, e 0 dovadA a r al'e-
fierii aerului di n sacii respiratori a11dominali. Ele nu pot zbura pina
cind, din nou, sacii slnt i ar!!}i pUn'i cu aes, car e de data aceasta Sl!
umplu anevoie datoritA presiunii mari a gu!}ii prea pline, presiune pc
care aceasta 0 exercitA asupra sacilor aerieni.
aerului din ace!iiti saci , albina modiIic! greutatea speci-
I-ic! putind ia zborul mai Acest depozit de aer H tngliduic
albinei sa zboare alte 15-20 minute. Fiecare sac serian respirator
dupA L, Roussy _ are patr.u ramificatll traheene, care se divizeaz;\
fi ecare in doi saci alungiti din care pleacA traheolele care se dsfira in
Datorita fenamen de difuziune a aerului, schimbul
de gaze se face tn corpul albinei, dci traheolel e fUnd r aspi1ldite
absalut in toote arganele. dtnd fiecfirei celule oxigen'Ul necesar indis-
pensabil elimina din organism bioxidul 'de caI1bon vapol'ii de
apA servindu- i la schimbul de gaze intre tesuturi la acpunea osmaticii ,
CercetAtorii au gasit cii oxigenul pa,trunde in hemalimfA prin pe-
ret;ii traheolelor, precum l1i , in celulele inconjurAtoare. Con\inutul de
aet din traheole se micl1oreaza; se creeaza tn felul aceSita 0 diferentA
de coocentratie a axigenului in traheele mari ; atunei, acesta trece din
traheele marl in itraheole. El este absorbit tn pennanen\1 de celule $i
de aceea !?i lui de concentrare se tArA intrerupel'e.
Datol'itA aces-tui {apt se ereeazA un curent continuu al molecul elor de
aer de la tulpinile traheice spre traheolele !ii celulele traheice.
Circulatia aerului prio toraee se face sub mUl1chilor dor -
soven-trali, care lucreaza in concordantA cu cele doua diafragme, eliml -
oind aerul vidat din sacj prio stigme.
Tnspira\ia expira\ia - d upa. Vuillaume Galichet - se f nc:
flproape cu viteza, in aceea!}i duratl de timp. La +'l6C mi::;ca-
dIe sint domoale, en amp1iilmdine 12 redusA: l a + 19C se o'bservA 0
li!}OlU'l\ mru-ire a amplitudinii ; la 21 C se observa intreruperea intenne-
dlnd\ aproape suprimatA; de Ia 21_35C frecven\a urea regulat, dar
Ill! ompUtudinea, care rAmine aproape De Is 3'7_42C albi-
Ilele sc zbat !}i , este fourte greu sa se poatii tnregistra inspit'n-
:;i t expiratiei, iar la 42C survine moartea albinei.
Sacul acriao ldin cap nu are contact cu exteriorul cum au cci
uhdl111linll i i Sfm cei lOl'ucici; aerul i ncarcat cu oxigen pAtrunde acoIn
ntUulIJ (\atol'lli1 pt'csiunii hemollmfale. Cind aceasU presiune crcr;; tc,
'I /I " ' i'1II111fi 1U1 ,or OU iN! _ mhll !ln ul dlfC'll'cnl ei dlnU'c ,,"lorUe . " t , me nle lemfl l!TRl ur l1
.., .. h ll , !" , r' YII PUIICl 1" CUT1lul unol II'Or lollde de Umo.
. ."'
HI
ncll aerieni se contractll respmg aerul viciat din ei, incarcat eu bio-
xJcl de carbon. Cind presiunea seade, aerul este aspirat din nou in sacul
l1erian clin torace.
t o lliturarea bioxidului de carbon se face in virtuirea cli-
fllziuoi a aerului insa moleculele lul se deplaseazii in ordine inversa.
I'rln sistemul traheeal se inlatura surplusul de apa din organism. Aerul
ill contact cu lichidul din traheole se incareli cu vapori de apa
cure Irec apoi in tulpinile traheobce in sacii , aerieni de unde sint
Umioa\i.
r 0 privin\a bioxidului de calibon, R. Chauvin conslata ca la 0
ollcentratie de 5
%
curba respiratorie nu aratll nici o . modificare. ,La
10% Irecven\a amplitudinea se miiresc simultan se , mentin aproape
lu nivel la 15-20.
%
Incepind de la 50% ampbtudinea este
(' normll dar frecven\a scade pina la starea de anestezie falii de care
nlbina este deosebit de rezistentll.
Albina este foarte rezistentll la azot cl!iar in concentratii mari;
n il S-IIU putut observa modificiiri respiratorii, cind amestectil oxigen-
"7.01 conIine 60% chlar 80% azot.
Sistemul respirator al albinei contribuie nu numai la schlmbul de
oxfgcn-bioxid de carbon, ci la realizarea , elildurii individuale. A-
C'M8tll caldura se repartizeaza in organism tot pe cale respiratorie . . Apoi
u este folositii in economia socialli a coloniei, cum vom de
rCS/II larizarea termiea de cuibul coloniei, in partea a doua a stucliu-
lui nostru.
Aparatul de e:rcretie
In aceastll privin! avem putin, de ada:ugat fa! de ce s-a aratat la
npnratul digestiv circulator.
La organismul bine sustinut, cu hrana prim1ta sub forma ,clirecta
sau luata din rezervele organice, cind se acumuleaza 0 ,anumita canti-
tate de acestea trebuie neaparat evacuate, ciici altfel ele ar
Intoxica albina.
In acest scop rezultnte in. urma digestiei >trec din stomae
pI' in pilor, acestn tiind inconjurat de un inel de puternici. In
preajma pilorului inainte de prima curbura a intenstinului subtire,
alnt prezenti acei tub malpighieni, despre, care am amintit care for-
meazli aparatul ce activeazii sub impulsul unor factori gene-
rali al\ii speciab, in legatura cu circulatia apei prin ei. Tubii malpi-
ghieni se con tractii puternic clod temperatura este mai ureatll. Culoa-
reo lor este al\)...glilbuie nurnarul lor este 'de circa 150, plutind in voie
In hemolimfa. FomIa lor ete cilindricli avinid un subtIre, au un
.ingur Strat ,de celule. Suprafa\a bazala a celulelor este orientata spre
exterior; ele stau strinse unele in celelalte, constituind fata exterioara
o tllbilor, acoperita cu 0 membrana. [nspre interior insa celulele se strim-
teaw, iau forma unor conuri trunchiate sau ascutite.
Tubii malpighieni , nu au diastaze (enzime) deci nu iau parte la
procesele cligestive. In schlmb rolul lor insemnat este eliminarea apei,
Incllrcotii CIt reziduuri toxice din organism. Aceasta acti une se datorenza

permeabilitatii tubilor malpighleni, care lucreazii sub actiunea unor
hormoni de c<n"pora allata c<n"pora cardiaca. Se
ca vine in ajutorul lor 0 selizutii presiune hemolimfala. Plutind in
masa hemolimfei, tubii malpighieni absovb apa din plasma acesteia, !n-
careata 'CU acid uric, care este un prddus de descompunere a nucIeo-
proteinelor ce sin 1 in hemobmfa.
Acidul urie este insopt de alte saruri nefolositoare organismu-
lui, toate dizolvate in apa, ' in propor\ie de 90,38% de alte substan\c
in propor\ie de 9,61%. Prof. R. Chauvin consi<lera eli aceastll cifra Va-
riazli intre 48 96"10 dupa sursa de azot consurnata de albina.
Toate sint eliminate prin pilor in intestinul posterior, unde se
afIa secre\ii glandulare in special enzima eatalaza care opresc pulre-
factia reziduurilor din punga reetalu . . Ele slnt evacuate prin anus cind
albina este in plin zbor, in limp ee sacii aerieni plini cu aer preseaul
asupra acestui depozit rezidual.
Punga rectalu, foI!lIl8tl1 dintr-un epiteliu suhtire cu celu1e amorie,
eu margin'i ce nu se pot observa, formeaza cute numeroase elastiee
care-i ingadule sa primeasca cantit"ti mari de reziduuri substanle de
excretie. Ea are in interior, inspre intestinul gros, ale
peretelui epitelial, la egala clistan! intre ele. Acestea sint "papile rec-
tale" ce servesc la absorbtia apei din organism, a fierului, clorurei de
sodiu alte saruri. Prof. R. Chauvin, sustine eli in punga rectala sint
digerate lipitlele clin polenul ingerat.
A paratul reprodueatoT
Aparatul reproduclitor oeste constituit din doua ovare atrofiate, care
se prezinta ea doua iilamente albe ce se aduna intr-un oviduct comun.
Ovarul din stinga e mai dezvoltnt. Diametrul lor este de 0,054-0,080 mm.
Vezica spermatica abia masoara 77 microni.
Aceastii stare de semifemela se datoreaza abmentntiei pe care 0
primese larvele de lucrlitoare de la doicile care Ie dau numai
2,5 zile de la eclozionarea lor din oua. Apoi, in restul timpului de sl1l-
diu larvar pina la capacire, l arvele primesc 0 brana de compozi\ie fil-
cutA din miere, putin polen, apli 0 secretie limpede a glandelor man-
dibulare. In eonsecin\a aparatul lor reproduelitor este atrofiat la ne-
voie ele pot produce 4-6 oua nefecundate, haploide din care se VOl'
trintori.
In aceasta stnre de semifemele lucratoarele ramin atitn timp cit
In stup exi sla 0 mateli buna care satisface intreaga colonie cu substants
IInsA de pe capul ei. Daca colonia ramine oriana In'lr-o i>erioada clnd
tli cuibt nu sint Qua larve, iar in prisaca nu sint trintori, albi-
ncle luCl'at.onre, in disperare de cauza, incep sa autoconsume propriul
for ovarele lor se miiresc depun in cuib cileva oua. Curind
I".n mlljor itatell ' albinelor din colonie 60-80% clin ele depun oua.
j\r('s l(1 nlbillC sinl cl e numite albine otlutoare, iar colonia devine "bezme-
t ldl". stllparul prindc de veste de aeeasta stare of era coloniei cu
nlUlt n p'"f'r!lt1\ic 0 IllHtc;, mai vi rstni ca, de pe CDre nlbinele incep sa-i
IllIUn "1,1)'llIn\1I u lmnsmi l. tuturor din colonie, silulI\i a se re<lresellzll.
83
Llll'Vele de Lrintor - fra\ii lor - sint mai de
Ie SCH'VCSC U\ptilJOr 3 zile intregi, iar in hrana de compozi\ie
" cllntltate mal mare de polen. AceastA hrana detennin! 0
dcosebitA trlntorului dnd ajunge la maturitate sexuala.
Sistem,ul de autoa,pdrare a siinatiitii albinei
doici; lor
Ie adauga
virilitate
Un cunoscut cercetlitor francez, P. Lavie, lucrind in Iaborator, a
pus din tntimplare mediu nutritiv pentru cuUuri bacilare clteva
niblnc ucise de curi'nd. Cu surprindere a observat dupa 24 de ore ca
II cola nu dezvaltat bacterii, trAgind eoncluzia eA albinele au pe
COl'l)1UI lor a suhstant(i anttbiotica. A:dtncintl cer-cet!rile, el a pus 10 g
nlblne ucise in solventi medii: in alcool etHic, tn acetonA, in
pcplonA gelozA, constattnd ca acestea s-au imbogAtit cu antibiotice a
(,/'irlll' valoare activA a variat de la 7,46 pina la 2,79 unititi.
Extraclele respeotive aplicate pe culturi bacilare au fost lrinate
til dezvoitarea lor. ba unele chiar distruse t otal.
- Dar unde se afiA aceste antihiotice? - intreaoo un tinAr apicultor.
- Chiar pe corporal anume pe cuticula chitinoasa a
dar mai cu seam! pe cap; propot1ia cea mai mare de
I lct! pc cele Mei pani principale ce l ormeaza corpul albinei a l ost gbitA
1>6 cup unde este de patru ori mai mare decit cea de pe torace .,i de
, W!C ori fatA de cea de pe abdomen.
Antibioticul obtinut este tennostabil, caci supus la 0 temperaturA
ptnl1 la 120C a rezistat .,i nu pierdut aetiunea sa. PAstrat la luminA
.,1 temperatura camerei, a fost activ 90 de zile; eel in alcool eterat
pll.fllrnt elicienta timp de dOi ani,
Clnd cuticula unei albine este zgiriata, rezistent:a sa 1a difedte
ate<:\iuni scade. De aceea albinele M.trlne lara inveli.,ul lor de perl.,orl,
atnt mai vulnerabile la inseoticide, caci au antibiotice mw putine pe
cuti cula.
Se cA subslan\a, antibiotica este secretatA. cel putin par-
de glandele cuticulei. Se !Stie Bcum precis cA glandele faringiene !ji
solivare, in special primeIe, produc antibiotice. Chiar albinele eclo-
:donote numai de douA. zile posecUi. antibiotice. Albinele orfane tinute
In etuvA "ase zile au propot1ii mici de antibio.tice. Trin10ril sint cu totul
lJpsi\i de aceastA ermA de apArare a lor, Matca fecundatA dls-
pune de antibiotice ca .!} i lucrlitoarele. Cele eclozionate in autoclave .,i
oare deci nu au avut asistenta ajutorul albinelor, au pe corp mult
mal pu\inA substant!. In schimb, g1andele mandibulare ale mMciior sint
fcarte dezvoUate continlnd muIt! substantii antibioticA.
Sursa de an:tibiotice s-a dovedit cA este polenul consumat; cu cit
cuntitatca consumului de polen este mai mare, cu atU numAru1 de uni-
ttl\ 1 antibiotice cre-5 te. Competitia, intre diverse rase de albine, in pro-
ducercl& antibiotieelor 0 detine rasa italiana, apai caucaziana la urmA
rusa (!omunli neagr.!!. din Fran\a. Banuiesc ca .,i rasa noastr.!!. de albino:!
t'"w' ptlLl ne ore calil...'ltil c oelol"l alte, ciici slnt recunoscute ea rezistente
J(l bol i,
o dovlldA de ncUl. gAc1uit 0 pl'ezinta albinele italiene, care rezista
\.llllt, In ut lll' lIl bnl ll Inc'a. III luptn contra ucestui Ungel a bolii Int'"tl, vcstl-
ij 1
tul cercetator ToumanoI a gasit <.:olonii care rezistau la atacul boll l
chiar aiunci cind Ii se Iaguri cu puiet ucis de agen\ii patogeni
ai bolii. cali tate - scrie autorul - este ereditara, S-a
tat acum cA. aceasla rezisi ent1!. se datore.,te abundentei de antibioticc,
Sistemul nerVOS ar al.binei
_ lncepem, tineri apicultori, studiul relei mal importante parti di ll
anatomia albinei : sistemul nervos, care, oricit stra.dui sa lamurcsc.
tot ce cuprinde eI, prezinta cercetAtorilor indo muIte necunoscute.
EI este descris in multe Iucriiri tArA. s.\\ fie ajuns la epuizarea
blemelor pe care Ie ridicA. De 18 supozitiile marelui ginditor Iilozof
grec Aristotel pina la Swammeroam, apoi sannd peste cUeva
veacuri, 1a C. N, Jonescu 1), romanul .care a Ucut ce1 mai studiu
asupra creierului albinei, urmat de cercetAtori de seamA ea :
Snodgrass, Grasse, Haberman, Chauvin, V. Frisch, van Laere ioti au
adus cite ceva, Ura sa 1amureasca insA deplin toate tainele ee dainuie
astfel tara. deslegare.
Toti cercetAtorii recunosc ca "albineie au un bogat ansamblu de
organe senzoriale ale cArol' sint inca necunoscute, iar von
Frisch spune clar ca albina este perfect inzestratA iar finetea mijloace-
lor de perceptie este ajutaUi de calitatea excep?onaHi a sistemului sAu
nervos central: creierul. Cerceta.torii sovietici consider1!. - pe drept
cuv1nt _ di sistemul nervos a1 albinei este eel care realizeaza. legaturi
reciproce ale organelor intre ele, cu reglarea .,i coordonarea tuturor
tunctiunilor organismului. Sistemul trasmi\titorii chimici stnt
elementele principnle ce regleaza functiile .
Creierul
Sistemul nervos al albinei este alcAtui't. din dou!!. piirti strins legate
tntre ele : creierul .,i lantul gangli07larlonnat diD 10 ganglioni - trei In
torace !?i in abdomen.
Din portiunea a creierului se disting 10bU protocerc-
brali. ca lobii optici apar deja lormati inca din stndiul de
embrion ; pe parcursul stadiului la.rvar creierul se ca volum, hit
in urma:torul stadiu, de nim!A, volumul sAu atinge un maximum, dnr
numarul neuT'OnUor ramine fnsa o.cela$i de 10. fnceput neschimbat. 00-
toritA acestui iapt cercetAtorii denumesc neuronii celule perene dcci
vivace, trAind mul\i ani. este alimentat continuu cu suhstante chi-
mice din oT1ganism, ca fosfor, apli etc" el llJi spore!?te doar volumul, In
C'apsula nu insA.,i unit A?!or celulare. cu care s-a
nAscut embrionul din coaja ouluL De aceea se spune despre creieI'u\
I,uturor vieiuit081'elor asemanMoare lor ca ,(trliiesc lji mar. cu neuronii pc
care i-au avut la au grija sa se diferentiez
e
aglo
mc
-
in maj multe straturi de substantA, cunoscute dupa nuanta lor
1(1 tumilln CD : celule cenu*ii i aZbe ,
' J c , N. l oneM'U It publlcat tn 110. la HIM un amJ)lu ,tudlU 'htstoklgle de&l)1'e ere1erul
ItlQltl'! l. llUdlu canl con,leSerll' de to\l ( erOMJ.torU ell eel mal complet. A fost teu lui
1'1. 1'I000Iorit GI' t\l,h ,l : VII'l1le lelll!ndll unt"rll.lchUnll"n Oblr (1'" Gehlrn dm' HonlgblllM. len.
, ....
Rf,
en g'rculll te l'apol'laUi 10 eea COrPOI'ala, creieruJ uJ lJine1 echiva_
pl'/ntrc insccte cu ceea ce cl'eiel'ul omului l'epl'ezintA pentru
lu olU! JUIJllli'rel'clol' , Comparindu_l cu subiectii celorlalte douA caste ale
"uhmlc! , Cl'ciel'ul sIbillei lucratoare diferA ca dezvoltare volumetrlcA:
Ilft l ItIlli I)lll re es le a1 lucrAtoarelor ; apai ceva mai mic a1
hi 1II' m ii cste acela 81 femelei fecundate, matca. E normal sa :tie ast-
rbI, dilL rUnd eli uceasta din urmA are 0 singurA preocupare : ouatul. iar
IltlVu[Jc snle liziologice de hrana ingrijire ii sint deplin asigurate de
hl ltillcll"' din suita ei, Albina LnfruntA stA 0 mate p8l"te din viata
" ' f .1 Cll natura, care-j scoate in cale 0 sumedenie de necunoscute,
rh" i)l'lI cslc nevoit.!!. sa Ie gaseasca cAi de adaptare.
$tl rn de la Pavlov ca "lol'marea insu{l irilor de adaptare la animale
dl}CI la insecte - se produce prin sistemul nervos, prin reglarea
lI1olllborlsmuIui a comportamentului". EI da in aceasta ptivintli un
h UH aibinele duse ink-un pustiu creeaza rezerve mari de
III>" III !J tup, umpHnd unU faguri reglind astfel umiditatea cuibului.
In rolll! ueesta ele se adapteaza mediului de 'Clcolo fticfnd ceea ce
1111 tuc c:elc ce triHesc intr-un cJimat temperat, unde problema apei nu
.11 I)UII(' 41Ut de strigent.
D('n lungul milioanelor de ani, de cind albina se tot adapteaza. me-
reu, in contact co natura, creat
un sis'tem nerves superior eelorlalte
vie\iUi'toare. Intr-ooevar, pe rind sute
de mii de specii au pjerit pentru c<1
nu au putut suporta supravietlli
perioadelor glaciare, speeia aibinelor
a ramas s-a rAspln<lit pe apro'ape
toatA Terrei. Ele s-au adaptat
fiziologie in acest complex biologic
care este ghemul de iarnii au putUt
astfel supravietui, acumullnd din vara
mierea - care e eel mai desavil1it
hidl'at de carbon - care consumat
Ie intretine cl1ldura individuala co-
/l'j". 13. - CC'eilerul alb!nei (Lenen-
bcrgCl') :
A- A - OChll cu fll \ eteJe Jor ; 0 ce-
hll. - vb.ulul : P-P corp Tn formA de
tlJ UIIiI,' .. A Tn uchl; R 1 _ centrul mlro-
di n creer.
lectiva.
'fesU'tu1 nervos al albinei coniine
o conoentratie de acetilcolinii I)
orgarncl arlata tn creier in
pro}X)rtie dubla d'e eel mal gros
nerv periferic. Ea are 0 putere de 0
sutA de mi,j de ori mai mare ca in
colonie a altar insecie, iar doicile 0 dau larvelor in formaiie 0
dliUl (:u
Crrierltl este alClltuit din trei parti: lobul protocerebron, apOi
dl'l ltorcrcbl'on si tritocel'ebron. Fiecare ceJula nervoasA, deci neuro-
fltll lie rellwJica' - dupa Von Frisch - ca un al'bore, din care pleaca
') Ar.u""oUtlll - dcrlvlIt III COUnel de tennln.a\lIle
'11111_ r,, ! In 1I'lUlIIfll llaren IIIIDUiI!u!w nerVO$ 1a nlvelul alnllNelor.
Ilfl
flbrelor ne nooase, ED {Ore
mat inUi I'mnun groase f1 i lungi denumite axoni, de care se leagll. nllelc
colatCI'ale, Cind el e se unesc, formcaza grupe, noduri, gangJi oni. UI Li -
mele ramUicatii ale acestora din unnA denumite terminatii nervoose 1e
adunA in fire subtiri $i, ea nil1te sirme te'le!onice, stnt indreptate spre ()
ccntrala (Leuenbergher). Ei sint nervii ce merg spre sau sprc
organe. Din ganglioni pomesc fibre nervoase groase. "Se pare - spline
Chauvin - cli orice excitatie merge de la centrul senzorial spre
rile pedunculate nu invers, Cind centrii senzoriali sint activi, fiecm'c
librA a corpurilor pedunculate se simultan excitata. in lobul ci",
Creierui, denumit l1 i ganglion wpraesofagfan, este com pus din
lule senzitive rasociate. El coordoneaza centrul de IBctiva in
legatura cu receptolii vizuali sUi in directA cu el prin doufi
conective.
ProtocerebronuL, aflat in partea anter,joara. are numero$i neul'oni de
tip asociativ, privind excitatiile ocmlor marl compu$i, cit ai oeelilor,
1n interior, protocerebronul este compus din straturi cu ramiUcatiile
respective, dinltre cal'e cel mai de seama este: stratul campus diu douA
corpuri pedunculate - <l$ezate simetrlc in. forma de ciupercA - adev.1-
rate centre asociative legate intre ele Cll fibre nervoase. Celulele nel'-
voase din liecare corp pedunculat dau ramifi catii auxiliare lungi , -care trec
In pedun'ouli. De la celulA plead. nwneroase dendrite (ramift ..
catii fine). care se ramifica. in cent rul corpilor peduncula\i. Aici se
JeagA cu ramiticatiile terminale ale nervilor care pAtrund acolo din di-
rcrite parti ale creieruluL Legaturile partilor pedunculate cuprind toale
organele principale ale sim\urilor $i ale lantului ganglion'ar ventraL
Tot in protocerebron se produc hormonii, acele substante exci-
tunte des pre care yom vOl'bi mai departe care conlucreaz! la
('I nrmonioasa. a<:tivita'le organiciL Creierul are tn partea mediana. denu-
mita deutocerebron receptorii mirosului localizati In a.nl.enele albinei ,
flind in legAlura cu nervii senzitivi locomotori.
Cea de a treia parte a creierului, tritocerebronul, este alcAtuitA din
dol lobi - drept sUng. Prelungirile l or se intind pina. deasupra intes-
Unului, unde se unesco Din tritocerebron pleac.!!.. lji un nerv spre gangli-
onul frontal a1 sistemului nervos vegetativ, care excitA nervii buzei
superioare, De tritocerebron este l egat nodul ganglionar subesofagian
cu njutorul a doua conective. Din acest nod pornesc trei nervi spl'e apa-
rntul bucal cu maxilele superioare, infer'ioare buza inferioara.
L an\ ul ganglionar
au ,glisit celule neurosecretorii a11t in
f'nn fuglnf1, clt. pe parcursul i:ntregulu i l ant ganglion'ar
ganglionul
in eei trei
sub-
gan-
87
jtll onl tol'flcici abdominaJi, care se preJungesc de-a lungul corpu .
lUI P<' portell vent rala, pe sub intestin (fig. 14).
,,0 p nl'te din sarcinile solicitate de organism - dupa Von
jI'rJ. cll - sint indeplinit e de lanful ganglionar nervos. care este sub-
sistemului nervos central, dec;. creierului. In general, sistemul
I1llrvn.!l 01 albinei ell toate Bnexele lui ea: reflexe simple I? i complexe,
(It) mll\ iunl.lte neconditionate de comportare, formate de-a lungul mili-
1'1 /'11 \010/' de ani I? i care sint ereditare, toate, se !ntre ele. In
nervos al albinei totul este conexiune".
care sfnt transmise de la periierie spre centrul nervos
,,' rile cu ajutorul neuroniloT senzitivi at simturilor sau ell ajutorul neu-
. OnIl Ot, locomotori, ce transmit excitatia catre mUl;chi, glande sau alte
(JI'p-Me, ori, In cu ajutorul unor neuroni ce fae intre
OM) , (,nzilivi cei looomotori.
Lnntu! ganglionar subesofagian se prin douA oordoane ner-
YOtUIO pm'slele care strAbate mai int H toracele apoi petiolul. pMrun-
,11'\11 III obdomen; acolo se situeazA sub intestin.
Prhnul ganglion t oracic ramificA in dreapta stinga nervii picioa-
I "jul' tII'11tc.rioare; al doilea nod ganglionar din toraee ramifi eA nervi
plclourele mijlocii !?i posterioare.
Til ganglionar incepind eu eel de al treilea gan-
. 1 pInt!. la al inclusi v asigurA nervii respectiv.i. tuturor or-
IUlolur tegumentelor din abdomen :i anume : eel de a1 patrulea este
,"i(lrvot organelor de reprodueere; eel de al cineHea al :;8selea deser-
vo,lc organele din abdomen: tubji malpighieni, intestinul subtire
; I ,,=,
, .-?i



/A
Fly. ' 4 fl. - Schema
_tt tl!l! ml u[ n('rvos cen-
., 1 hI gnn-
gJ1onor :
- crf'lCn.l ; I _ cordonul
! .. gangUonul
" llr 'l(HI l ora d e. : _ ""
1"lIIe8\111 11 Ilt'. rvoale.
sa
gros cu punga rectalA, iar ultimul - eel de 81
actioneazA asupra acului co venin. El
devine independent in momentul d nd albina
impUntA .actJI lntr-un neputind fi retras,
dici 8cul esre inii,pt {Ii :fiixat ell drLigele margi-
nale ca de unditA, ganglionul se rupe din lantul
de care eM legat dimine eu acul vezica cn
venin, actdonind asupra aoesteia eu ajutorul
aculu! pentru a stoarce in tesut con-
tinutul de venin al vezicei.
Reglarea activitAt;ii organelor interne de
respiratie, de hemolimialli, rugestie,
excretie, musculara este asiguraUi de sistemul
nervos vegetativ. subordonat sisbemului nervos
central.
Sistemul nervos vegetativ actioncazA asupra
aparatului bucal, incIusiv esofagul f aringele.
Acest sisLem a"ctioneaza :inima, aorta, zona in-
testinului antel'ior - {ii stomarcul - iar
ganglioDul frontal asUpt8 de fnghi \ire.
Din el pleacli doi nervi 18 stigmele respiratoare,
careactioneazli de inchidere !ji <Ieschi -
dere fl acestora.
Sislemul terminal - zis codal - ac\i oneazA seotorul posterior
ill aparatului de
CercetAt-orii au gAsh. cA albinele au organe de sim\ reprezentatc
prin numero!]ii peri!iOri, afla\i pe mu1tiplele pArti ale corpului, demunitc
sesile. Pe virtul lim:bii, cavi tatea. bucalA. aproape de deschiderea
glandei faringiene, se afla nL'lte organe senzoriale, en cu celu-
lele lor nervoase. La baza antenelor, ca la ultima artieulatle a aces-
tora, sint patru tipuri de organe senzoriale en celule nervoase ce au
tilamente terminale cu numeroase celule senzoriale, cn diferite inla-
unele sint ca nil?te lame poroase, altele sint otigane
membrane, placi, spini. "foate sint a:devArate organe de simt, cu de-
Dumiri acomodate la forma lor: tricodea, basicon:ica, coelaconica, pln-
cadea, scolal ara. Fieoare dintre acestea sint sesile de nllI'OS, OUZ, pipAit
de gust.
Organele senzoriale de pipAit smt deservite de peri!}orii sub\iri,
aflap la antene, pe anexele aparatulni bueaJ, pe abdomen Iii in apro-
pierea acului.
Organele de gust srnt pe limM, precnm in cavitatea bucalA
in cea a antenei ; cu ele albinele simt snbstaotele dulci, sArate, amare
aeide.
In afara de toate aceste mijloace de sesizare a a
transmisiei lor priD sistemul nervos, albina mai are un simt aparte
(: el at timpului - (oarte sigur. Acesta - dupli von Frisch - aclioneaza
co un ceasornic, in interiorul corporal al al binei. Gratie lui, al bina
simte cu precizie in ce moment al zilei se ailli; ceea ce este mai ui mi-
LOr este dt ea exact peritia soareJui , fArti ca aeesta sa apara pe
r.er , chiar pe timp n'oros, prin perceperea luminli po'larizate I). Un colt
de cer albastru tine peniru albina locul soarelui, pentru ca. vi-
bratillor luminii ii este suficienItA albinei pentru a indica pozi\ ia astrului.
Comentind una din lucrarile profesoru!ui von Frisch, asistentul
sl\ u la cotedra dr. M. Lindauer serle: "S-8 dovedit cA albinele calculeazli
!onrte exact la care grad de intuneric se vor intoarce la ltimp in stup
(pentru a nu Ie pri nde noaptea pe drum) !Ii in consecin\A
tOOrul pentrn a nu Ci prinse afara sau departe de stupul lor.
Organul descoperi't. de J ohston - despre care am aminti t. sc
IItl5 pc pedicelul antenel cer cetat orii sus\in ca. ar !i simtul aU2:ulu.i. EI
nrc 0 forma cilindricA cu numeroase celule senzoriale. Prin mijlo-
(ml cilindrului trece 0 t ija nervoasA, care dupA cercetAtorii sovietici
1I II nge prima a antenei ajungind la creier. Este eeva asema-
II MOI' c,."tl de I II timpanul uman care vibrind, transmite cre-
1""\I\l1i .'1l1neotele.
t n ceen c(' vorhirea prin sunete prof. von Frisch spune
(1 f1 "lxi sl. rl dnar 0 comunieare prin toouri , dar foarte primitiva
tt

nntcnei . core consiitui e a treia parte a acesteia despl'c
.-,. ,'l' IInI vorbl t. (we in postenior 81 riccA-rei nu-
1i1Of Ohl:lC l'clul..: SCJl1.llIiulc de miros.
'J I W". ''' " , ,,,,,,rl,,, ,., - "r ...r ...... fl1.k ,,,11'1 "lire m y .... de l"m'nA IJt' m1tao.re;:.
,1,..j,l l,, "" ' ''' O. 118 Ihlll 111 11 1\", p ' 81\"rt InW'-1I m .,eare Ofld u1awr1e pe un Iinlur Oilln .
A9
Albinll mui are .<;;i un organ static de echilibru, care face parle
f l cl din oole ale simturilor; Cll ajutorul lui. albioa percepe gravitatia
tlJrcKtrl\., de care ea trebuie sa tina seama permanent, fie eli se at!! in
IUUP III cHi.ditul IaguriloI', he d'i este afara in activitatea ei de zOOr.
Acei'l L up<l rnt este Ionnat din doua paTti: prima la legatura dintre cap
I
' j, ol'tlce. la cervix, iar a 'doua la petiol, deci lntre toraee abdomen.
II nrnbele parti se ana cite 0 pereche de nervi, Cll terminatii in
Pl' I' II I\e
t
fonnate de perii?Ori iadtilL Numero!?i cili senzoriali transmit
ul'(' /crului senzatiile de apropiere sau de distantare a organ,etar unele
rn\ lI. de ceJelalte, astfel d'i. albioa iE,ii pome pastra just pozitia de echi-
IIhru In arice activitate pe care 0 indepline$te.
R efle xe, instin'Cte, hormoni
Vorbind despre ereier liii lantul ganglionar, - intervine unul
din Uncrii apicultori -ne-ati aminUt in treaca.t despre reflexe, Ce sint
jU' ('!lWU cum luereaza? Ce deosebire este intre ele, lntre instincte l?i
tll lI C!I'l'n!imtnt ?
- Actele reflexe sint .considerate de cercetatori, in special de
1IU1J' f
1
Io fJ zJolog Pavlov, reactii adecvate ale organismului fata de un
t'HI,l It. UIl L, care se prOOuc pe cale nervoasa, fAra dnterventia vointei; ele
(I skinsa inliintuire 'eu sistemul 'l1ervQS central. In aceasta privinta
J' fl vlvv spune: "sistemul nervos leaga numeroase partd ale organis-
Ifill lui una de 'alta, preourn '1?i tot orgaulsmul ell un numar inf'init
do InOuente exterioare, AceastA legatura se realizeazA prin mijlocirea
I'cfl cxc]or, care toate sint actele organismului, care se prod.uc ca
1' t1S p1..tnS la excltati a receptorilor 1?i se realizeaza ell parficiparea siste-
llIului nervos rentral".
ReClexul incepe prin actiunea unui factor oarecare a mediului
C'xlcrior sau interior asupra insectei, cum ar ii, de pilda, atingerea
u$oud't a antenei albinei; aceastA atingere creeaza exciltatia nervoasa
din centrii inferiori, dici dupa Chauvin "in creier
"Xis-ttl 0 ierarhie, astfel incit cursul unui reflex poate fi suspendst prill
Int el'ventia creierului sub in:luen\a altor percepte superioare"".
o alut caracteristica 1?i mai sugestiva est.:e cea a prof. M. Preruant
clIl'e spune ca ,,0 ac\iune aplicatA asupra unui organ al simtur,j]or, de-
tCI'T1lina 0 modificare de ordin fizio-chimic numitA flux nervos. Acesta
He transmite in lant de cAtre celulele nervoase dnd a ajuns la ex-
ll'cll1itatea lantuhti nervos la un mU1?chi, acesta se eontraata. producin-
dll-sc 0 care este dispunsul caracteristic, deci eIectul obliga-
tor ul Acesta este reflexul.
Rellexele, ca ajutoare ale sistemului nervos central, pot. Ii: re-
tl cxe simple, oomplexe, neconditionate. Cele doua din urma constituie
o clasl1 aparte.
tl ctele f'eflexe simple sint cele ale CarOl' reactii sint de scurtA
dUI'utll , In anumite exciltatii. EIe sint caracterJstice prin aceea cll. nu
ofnL provocutc de Vl'eUll tador onrecare, ci de un complex - 0 cOm-
blnnl ie - ti c f;.lClol' i. Dc ('xcmplu, nlbinel c cil1desc rHJ,.J1. IIi in 'anUHlitc
00
tonditii : dndi in naturn exista cules; dncl1 tn slup exista spa\iu Hbcr ;
dacA colonia are matca imperecheata; dadi are muLte albine linen::
daca acolo unde slut pot sa mentina 0 temperatura. ridicatA. D,ICli
unul din factorii aratati lipse!}te, albinele nu VOl' c1Adi faguri. I Hl ti
deei reflexul sirnplu,
Reflexele complexe sint caracteristice prin multilateralit.atea dis-
punsului aSUpra imprejurarii care 0 provoaca. Raspunsul elabol'at consUl
dintr-un !}ir de actiuui consecutive, coordonate, care sint limitate ill
timp. TotodatA, prima actiune eleotuata serve,!}te ca excitant pentru
executarea actiunii a doua; aceasta a doua actiune odata indepUn iui
devine excitant pentru cea de a treia, ,!}i a1?a mai departe. Raspunsul
insectei se manifesta deci sub jormii de lant de actiuni consecutive,
De exemplu, rellexul albinei fa"t8. de fumul din afumator dat asupra ei.
Acest reflex a fost creat eu milioane de ani in urma, dnd albinele
traiau in scorbucile arborilor seculari, in padurile ce acopereau
mare parte a TerreL Des;carcarile electrice d'eterminau incendierea pa.
durilor, iar albineIe, la primele semnale ale fumului, pariiseau scorbura
tn graba, luind in miere ca hrana de cali'itor,ie, dar mai ales C<.l
materie prima pentru secretarea cerii cu care i1?i cladeau fagurii intr-o
nuua a1?ezare. Proeesul declanliiat la aparitia fumului in stup, dat de
upicuLtor, desfa1?oarli in lant 0 serie de actiuni consecutive: prima
Impresie este cea de stupoare, de uimire, de frica, cind nu se vede
pentru momerut 0 activitate anormala; urmeazA 0 prima actiune: emi-
terea unui zUrnzet de alanna, transmis tutUl'Ol' albinelor coloniei;
Measta este urmatA de organizarea unei ventil1tati cu 0 mi!}care accen-
tl lUta a ar-ipilor; conc6mitent, albinele se reped. la fiagurii plini co
mlCre din cei umplindu-'ioi gUliiile pentru a putea clAdi faguri
not in viitoarea locuinta, departe de l ocul incendiului; deci un nou
c.xcitant pentru cea de-a treia actiune. Daca apicultorul a incetJat a mai
do 1um, inchide stupul liii totul intra in ordine, albinele vazind ca nu
U niei un perkol de a padi.si locuinta, devarsa mierea in fagurii goliti
,,1 reiau aciivitatea intrerupta de unde 0 lasasera in graba; iata
110m un nou excitant 'pentl'll executarea celei de-a patra actiuni,
Inn! departe. Toate insa sint executate in legatura cu sistemul nervos
("\(.' 11 ll'u l,
Reflexele neconditionate constituie reactiile innascute ale organ is-
lnUlll!; ele se aseamana la toti indivizii a cc1eia'ioi specii. Conditiile de
'JClslcnt5 a animalelor se schimbA mereu 1?i pentru a trlH este necesar
"" .. precizeze in permanenta legaturile cu medlul 1?i sa se adapteze
Jfl nol le conditii. De pilda, al bina zboara dupA hrana in virtutea acestui
l'f' rt ClX 'HQ(.."Onditionat innasout. In acest oaz, culoarea florilor, mirosuJ
l() r, 101'lllti fliedirei specH luate in mod separat nu au perutru albine nici
Hn t el de Cintd insa atbina va gasi hrana, miero sau polen.
Intl"'O lIom'e ce are a anumiut com'binatie a culorii, a mirosului 'ioi
tOt' mOI, ntunci aceste caractere devin pentru ea semnale alimentare
l'fi mlf.rLolI(f[a, Accst reflex conditionat se formeaza la albina in tot
ItW'II 111 viet H :;: ! cxislli. atita timp cit ea va ,gasi hrana in florile ell mirosul.
( ul nn,'.,,. I} I rorllla I'espectiva. Legatura conditionata tnsa dispare, cind
hlhlnli i'.bl iltlld din stllP nu mai gase1?te nici miere, nid polen in ncele
01
florl . Insl'l i"i ponte claborn rcti(>xul conditional 11.1 ulle combinntiJ
'1 10 IIceSl ul' CHI' UCICl'C.
Un 'oIL exemplu semniiiclltiv in privin\a reflexului eondi1,.ionut.
,1i .. 1 ofert\ cercet1i. torul sovietic in IegMura eu produeel'eu de
vI/IiI" : unoI' albi ne Ii se aprinde un chibrit l1i totodata li se lransmite
U elcctrica; ele scot imediat aeu!. tncercarea :fUnd repetata,
(I,lr Ilpoi li'lsind aibinele linj$tite citva timp, va Ii suficient numai sa
. Il liprindii chibritul iarii a mai decIan$8 zgutluitura electrica, pentru Cd
"lblnl! 50 scout! acui. Aprinderea ehibritului determinli. singurA reilexuJ
rundltionl.l t de scoatere a aculuL
l,.:u16nia este cal!uzitA de patru instincte; cel de reprodu<$e -
1'(11 1111 ; eel de cre$tere a puietului; eel de clAd ire a fagurilor $i cel de
l lil!lf, ApicuItorul - dup!'!. gradul sAu de In materie - di-
IIIJ"' iZh nceste inclinari innltscute, cum erede d\ e mRi convenabil
OL' l lJtl ' U el $i aIbineIe sale. Poa'te inabu$i temporal' unele - cum este
,III plldl\ eel al Toitului - fAri. insa ea albinele sa l1i-l piard! definitiv :
1}I'l!M evidentA in aceastA pri.vin,a este di 0 colonie dup! 0 perioadll
tot la 4-5 ani odata. Apieultoru) cel mult amelioreaza
IIllJluoic. Jntl'e conditille de ameliorare el sAinl!ture in!Jtine-
1111 (If I rOil e. CerceUitorul INlIlcez Sibenlhal a c.liHiuzit astfel albinele
IIl tU/Jlnlll sule, incit in cei 40 de ani de se ocupa de apiculturA, ele
nH '10 roi t , dar in scltimb Ie-a iniesnit pasibilitatea acceptata
M(' hlmbo fiecare matea in mod din 2 in 2 ani.
tn privinta inst-inctului de euJes, de asemenea, el paate influen\a
Cnlol1ifl, determinind-o sa ereasca puie't in toamna, tn ciuda fenomenu-
Jil l de f'otoperiodism - despre care v-am aminm dndva - tocma.
clncl In stare naturalA, albinele obi$nuit inceteazA ere!}terea puietului.
Illteresu} apicultorului este ins!!. ea toamna ele sa creasdi puiet pentru
I I ovea contigente marl de alhine tinere, care sA tread iarna cu biDe.
III primavara viitaare, dezvoltarea cu.ibului va incepe curind. iar colonia
vn ujunge sa aibli la marele cules maximwn de dezvoltare, ott mai
llIuHe albine culegatoare. Prin hraniri de stimulare, administrate
tOllnma, ele sint oarecum cA In naturA ar mai exista cules !}j
In eonsecintA matca continua ouatul pina rna; tirziu. Nu ttotdeaun<\
Am fli cut de pildA 0 dind unei colonii t n
IOtHnnA un tagure plin cu ou! pe taat! suprafa\a. De!}i colonia ce-I pri-
mlsc el'a puternicli, in prima noapte albinele ei eu consumat taate
out\le,
Totul1i, sint imprejurAri cind chiar in plina vara, instinctul de
crc'}tcre a puietului sA fie in1rinat. Astfel, dad in !imp ce 0 colonie sO!
de reproductie, deci de raire, apare brusc un cules. de
Iml,, ',lI. nlbinele rod botcile ucigind viitoarele mrttai in devenire, tre.'
In cules.
Dup."i cc culesul mare ins!!. a incelat. inslinctul de reproducl;je
iar opieultorul este siut sft iil milsuri drnsti ce Cft sli. nu I'oi(l!';(','\
Uf'cl c colonii, de 10 care el 0 nouA recolLA. Problema Va rl
dezhli llll,1\ mol depurtc 10 cupitolul .. Reprouuccreo coloniei".
" i mpul Rudle 5i retlexcle - SpUIlC' von
I
r
l'lR(' ll _ pot n WJ\l du'(' 1n :Jetc cfJlllph:::xc irlstrllcl.ive. C01'(> dnu inl)m.:
112
.'110. unoI' {lcte glndite. dar care sint de tapt ereditare. Actul instructiv
csk un mod de comportare innAscut".
"Instinctele nu sint strAine oiei oillului . de!;ii In el re!lexul in-
lcllgen\a ii iau mult inainte. Dar este cu neputin\a sa se gaseascti. pllntea
CI}re duce de la inS'tinct la inteligentA. Aceasta i!;ii are flirA indoiaUi ori-
glTiea in perfectionarea reflexelor((. ,
_ Dar hOl1nonii ,,;,i feromonii des pre care ne-a\i ,amintit, ce sin!;
ee legaturA au cu sistemul nervOs al albinei? ma intreabii unul din
linerii apicultori.
_ Despre hormoni am vorbit tn treacat dnd am aUns problema
$ubstanfei de matcii $i feromonii in general. Pentru completare, vA spun
eli hormonii stnt organiee de exclta\ie, produ$i de anurnite
glllnde care formeazA un adevarat sistem denumit endoCTin, eare-1]i
vnl'sA secre\iile direct in deci subs-tan\ele care duc informa-
\lIle de la 0 glandA anumiU. la \esuturi, secre\ii formate in mediul in-
tern, spre deosebire de glandele ale CarOl' secretil sint eliberate $i di-
ruzate la exterior duc informatiile tntre indivizii comunitAtii. Ace!;itia
din urma sint feromonii. Notiunea vine de la greceseul iero - oS duee.
lnr hormeo
Feromonii albinelor stnt de douii feluri: feromon I gustativ care
fmpiedicii construirea botcilor 1]i feromon IT, care este partea mirosi-
lOll re volatilA a secretiei. Pentru ca 0 matcA sli. fie atractivA pentru
trlntori, ambii feromoni trebuie sa lie uniti.
Pentru precizarea notiunii trebuie spus eA feromonii care intra
In oomplexul mirosului slnt jero1l1oni mandibulari, dki in co'1onii
olrcuUi 0 serie de feromoni cu aIte scopuri , ce VOl' fi lamurile la capito-
lui "Anatomia coloniei".
Feromonii mandibuiari, de care ne vom oeupa deocamdatA, .au mul-
1,Ipie roluri tn comuni'tate: 0 pulemicA atractie a albineior
de mama lor; impiedicA albinele sli clAdeasca botci de roire ama
vrcme cit substanta aceasta circulii suficient ajunge tuturor membt'i -
Illr comunitl1tii. D11 siguran,A coloniei cli mama lor este prezenta undevn
In multimea populatiei !;ii vastitatea stupuIui, dar se manifest! pregnant
ft a/ura de stup atunci cind colonia iar an.ractivitatea e1 este
tletcrminntA pentru forma ciorchi nelui $i adunal'ea tuturol' ai bineIoI' in
Jurul mamei lor. De flscmenc.:1, in zborul de nuntire,feromonul ce-l ..
ptndc{lte mireasa in rut, atragc maseulii fecundatori spre ea, isr impc>-
t'cchc:ren se face in conditii optime. Feromonii mandibulari ai mlitcii
IIU n fowlc compIicatA pe care chimil1tii abia au putut-o
IdonW(cl.l, mnd Irac\iOnnlA rediS'til&t1!... CercetAtorul Roox. citat de
;hnuvln, 1'1 ncc.':I t.1 re .. omoni mandibulari cuprind acidu1 ceto -
() dL''CC'JI _ ::! I';i i IIcidut hidroxi - 9 decen - 2 oic; unul
, I I'clli lult !$Int flclz1 volHtil i, pr ill din ma'tei. capetc
(I" mind Mil glMdc IlHlndibulore. Ei deterlllinA puterea de ntractie 11
trl\1\ {It. tnlll'l('ulli rcr'undatod, roctor ronrte important in uC'lul
'\\llltt'" ; N mnf 1I11 roC' ultfl'lCfl de tl fmpicdi ca dezvoUarea ovulclor ulhi -
,w III' 1l' C>I't'ilonnJ
II IJ I' ,Ij (HlII . lllL Joi ul)!lI',lnle "el' l'('lut{' inlcl'll dc: endocrine,
"'" ,' nln il1l1 IUllloll1 de ('t)r('sIj('Jflcie,,/,('! fJrgauct p
ql
n t"lfror de:. voltare sau Qctivitate au sorc:i11a de n le difuza, tnJluenl fml
I" tirnp ;I i aUe piirti ale corpului i diverse teS'"turi. Substantelc
Inl', In cnllccntratH minime, activeazA _ dupli N. B. Hogdson _ asupl'll
Un Uf \int c rcprezentote prin ol'gane aflate departe de 8urSB de origint.'.
II.: IIJ duse de curentuJ hemolimfal pentru buna lunc1;ionare a an u-
mhul' celule ale organismului, asupra dl rora au 0 reacpc normal&. 1
. 'nt. un mij loc de legaturi complicate, cu lunctiuni specifice, cum sini
dt. 'pildi'l: cre$t,erea, dezvoltarea, reproducerea, ereditatea, iocomotin,
hUI.!vll otcli nervoas1i, digestis, eXcretia, diapauz8 matcii, modificliri de
C' ul onrc etc.
In special in metamorfo2la insectei, hormonii activeazA asupra
III,V(l lol" nimielor. lor este determinaUi. de "hormonii juve-
Idl ll" I:W-e regleazA spr ijinA procesele de dezvoLtare a unOr organc
CO (III SCI-vit larvei, ajutindu-i in acest tirnp sA se formeze la nimn 1I
1)..,' l u din ('Ie care erau pin! s t und nurnsi sub formA de
Rcl ut:Hle reciproce Intre hranA, stare fiziologicA longevitate sinL
Ilupl1 Chauvin - legate de procese hormonate, Adaosul de
. ' vlt nrnJ ne in hrana albinelor activeazii in primul rind sisternul hor-
1I)i)wll l'ndocrin, in a1 dOilea r fnd diferiteIe glande ca: glandele farin -
.iI/tillil. ( .... rlrere, COl'Pul gras, glan'de care sfnt dirijate de hormoni, Glan-
II",,, lt nrnlOnale impreunil' ell hrana datli de doici fn doze anumite au
I11l1 l1rll( 1 constituenti stnt responsabile de diterentierele somatiee _ deci
('(11U pl'J vitor la corp - dintre eele trei caste ee aldl.tuiesc colonia,
Substantele secre'tate de glandele honnonaJe _ spune p, Roox _
de naturA chimicl -5i se impart in douii grupe: hormoni derivati
din protide hannoni steroiz.i. Ele variaza foarte mult nu se cu-
incA precis dacii. l,1i cum actianeazA asupra enzimelor, dacA au
\1 fl ctlone care modificli. membrana celularil. sau una Ia nivelul genelol'.
tn 8ch1mb se cunosc rezultat.ele acti unii hormonale : unii hormoni sint
"t'l nctici", control.eaza adaptarea organismului la medi ul ambiant; altii
detlUmiti "metabolici", intervin pentru a dirija echiJibrul chimic al me-
1'lIbolislllUlui celular, echilibrul calci ului al fosfaVilor. De asemenea.
mnJ sfn t alt,i hormoni "morlogeni", care actioneaza asupra forme;
orgllnelor, detenninil. fenomenele de de dezvoltare, a napil'-
IIrllor a metamorfozelor,
- Dar cum se manilestii legatura lor cu sistemul nervos? _ rnu
hltl'("U!),' unul din tinerii apicultori.
- Efectele lor sin.!: identice eu cele ale sistemului nervos, nervH
II lnt In primul rind eei care stabilesc legaturile de corelatie la mar i
(1Isl..iln(c, - Cum spune autorul c.itat mw sus _ elL un serviciu
(10 Icl (lcomu71i catii, cum se observfa la secret;i,1l hormonaU\ n Sl Lbst(lII_
I(' l <i.e matcii, a cAre:i prezentA in mare m<'i surli echilibnl L
I)/ul oyic I I coloniei. 0 altii parte din ei sfot hormonii miotropi ci, cart!
IIICI'COZlt independent de sistemul nervos, in(Juentind SJXln-
tllll(, IIle ins t. inC' telor, tubBol' nllllpighieni, ai npoTnt ulul 'ri c excl'ctlc, II
ovlduftt' loJ', inJ.tnc.i etc,
&'cl'ctlllc hOl'lllonnlc -"int ded glondulnrc dCHcl'iI'clite dlrcrt
In hCllIvlimrn :;JI cllr(' t rllnsp1wtlr.l du_l c T( ..'lI li zeol,lI un fl'l dc "" l',f(fj dttn'
II lte Ol'glUW, mC.'IIlJ ti N cl' llllnn - rillpll CIl? _ 1H'f','c(l" IIm'l fl UUlI l lln\, \
" I
Iliu (I unul olt hormon, pri nt.r-un efect metabolic osupra unui lC8ut
'pccliIJJznt : os, I'inichi , glilnde lAptoase sau asupra ansamblulul orgo-
olarnulu1.
Dupl1 blologul G. Eugen, organisrnul aflat sub unei agr c-
_I uni sau a unei modi!idi.ri a mediului exterior, secreUml
IlI)I'I noni care tlnd f ie sa. lupte contra perrurbiirii semnalate de ststemul
lII.1 rVOS, fie sli ingiiduie fiin,ei respective sii-l ocoleascA sau sA se inde
plirr.eze,
DupA cum hormonii siot djferi\i ca orlgine sel'vi'Ciu, Cel'-
r.,ltlitol'ul Hodgson cttat mai inainte ale cArui pretioase Ie-am
CQlu.!Iit in oceasUi expunere, clasifica honnonU in : ) - protormoni, care
I llI t mai primitlvi din punet de vedere genetic; 2 - prehonnoni cru'c
_lnL de glandele capului ; 3 - hormoni ai ,esuturilor de
!
ltIutUl galben ai nel'vilor corpulu.i; 4 - hormoni pr.imari de activare,
ndependen\ i de orice activitate endocrinA; 5 - hormoni secundari de-
cum siot eei ai napirlirilor j 6 - honnoni juvenili produ.!j i de
Imumlte glande sub ac\iunea stimulentA a altar honnoni ; 7 - exo-
hnrmoni - de inhibare a miitcii despre care am vorbit 16
rr.nntomia ei, secrciat..'\ la suprafa\1l sa corporaHi , Ei slnt hormoni de
Illt tcrior fHnd ca curenti de substante active care determin.!i : repro-
speciei ; ereditatea genelor cromozomice j metamorfozele larvelor
r
J !\ Im1elor ; nApirlirile la date fixe; dezvoltarea organelor albinelor ouii-
ollrc clnd matea din stup albinele nu pot s-o tnlocuiascli;
411lpauza m.!itcii, precum muta\iile modificMile organice etc.
Rela\iile reciproce 1ntre hrans ingerat.!i .!ji starea liziologicA '8 albi-
11.. lor, cit longevi tatea lor, sl'nt lenomene legate de procese honno-
nAl c, De asemenea, prezen\a anumltor hormoni in IApti.!jorul de matcii dal
UIIUl ' lar.ve de lucrAtoare mai mici 'de trei zile, schimbA scarta lor in
\llItoore matci.
Unele activitA\i nervoase sub impulsul secre\iilor hor-
ITI(ITI/ile onate ta extl'ernit'iltea Iibrelor nervoase, Clod aceste secretii nu
111111 circulA in mod noronal, in special cinki se fonneazii $i se de".!-
\, f)ILtl larva, se observA aparitia cazuri10r de nanism despre 'Care v-am
vnrhlt 103 matcii..
Hormonii siot cei eat'e ajutA la dezvoltarea sistemului glandular al
1I11}lnci. Savantul canadian prof. G, Townsend a extirpat u'I)ele glande
liI'odud'itoare de hormonj, rapt cc a dat s lbinelor experimentate grave
tull)uri\ri.
Honnoni i sint eei cnre ajuU\ la Iorm.:lrea \esutului galbenal nervilol'
. 1 Ie mcn\inc puterco 101" neurohormonalti., Hormonii de activare - tnt
ili1rn Townscnd- 8tnt produ-5 i de celulele neurosecretorii, de culoarc
II Ib-.. ll'lptOH nlo cl'Cicrlllui, (orm'alii ce slnt ni.',>te ciorchinj' pc supratlltn
t!OCfl rt l c llIl sr Cl'C II gungliollului sub-esotagion, al acestui organ principal
thtlU' rlM lunl toaintc lu sistemul nervns al ulbinei. Ei nu un rol marc tn
,,1lltnIJOU,\'IIl , IlNlvtnd spol'ircn cOl.'pului grns, dar In ncela.5i timp contribui c
1/\ 1>n8tl'IH'Ch I'cZC'1'vc lw- de hrunll, m/\rlnd rczlst.enta III ger a orgnnismul ul
Itl IInlD1I1 h' rnU 1;11 "{'fluc (!On( il'l utul de npt1 dIn \csuturl.
til m1J\I)('11I n"I'fn't'! (;l'l ll!r' - SpUIiC li exl,ttSOII :ll' nW:I wanulrl
Ihl l'lt!U'1'I dl, "HlllH!'C' Inl'hlRn: t l l)I'(' i c l1('l'!!I. .. \ tl' lul(' rOl"In('(lzl\ () pel'celle
%
de nervi mlci : corpora cardiaca, producAtori de hormoni corpora allata.
Iia tOI' Il'l &rLi\ un complex intracerebral, care exam in at de cercetAtori l
s-a constatat c! poseda cantitA\i ext rem de mici de neurosecre\ii.
lie ullii rnapoia creiel'uiui, intre aortA esofag; corpor a cardiaca
pu\[n maj jos, iar corpora aUata deasupra primei, ell componentele lor
mlcl, specifice, legate intre ele prin nervul allata. CercetA<torii au pus in
OOll vli 85 albine lucratoare tinere, pAstrate Is temperatura de 23-24C
ofl1l' tndu-le zaharoza; 0 parte din ele au maj primit I}i un adaos de
pl'fIlelne (polen proaspa.t); la tiecare 2-3 zile se mbura glanda corpora
nlluto In albinele din liecare colivie. S-a tnregistrat 0 crel}tere semnifica-
Llvn In consumul zaharozei 18 temperatura sciizutli pentru pAstrarea echi-
IIbl' ulul lor biologic. In schimb la cele care au consumat proteine,
dczvolta.ren corporei allata a fost mult mai mare.
AccastA glandA - dupA constatArile prof. R. Chauvin - se dezvoltA
I Lf\a thnp cit albinele nu au Iuat incA contact Cll matea. De todati!. ce
rlll'ol}'lonul m!itcii a Cost lins de pe corpul ei, dezvoltarea corpului allata
". Feromonul nu numai cA aceastA dezvoltare, dar chiar
! I'fnt'(l zli secretia hormonilor gonadotrap I). Ralul acesoor dauA coruri
. " Ilne Chauvin - .pare di se poten\iazA reciproc pentru a piistra un
stabil in metabolism.
lotr-adevAr, harmoni secretati de celulele neuroseeretorii ale
aralorului au un mare rol in metabolismul apei in hemolimfa albinei.
"lObele corpuri activeazA asupra tubilor malpighieni, care constituie
tmrul apei din hemolimU, cAci corpora aUata miClloreaza secretia ei
ptnll. In 38%, jar cafdiaca .0 mAre!?te p1nA la 22%.
Problema hormorulor este foal'te vastA, da:r rnA voi mArgini numai
10 rete spuse aiei In legAtura. direota. cu via\a albinei privitA ca subiect
de studiu, elt ca molecuUi. In acest organism social care este colonia.
Dln rele expuse, reiese rolul foarte mare al creierului ce colaboreazA cu
hormanale !?i cu reflexele, dirijind actele albinei prlvitA ca su-
blc-ot ce Ie executa. atit tn afarA. cit !?i in inter10rul comunltA\ii. pdvind
viata ei bazatA pe procese de memorizare. Problema va fi IAmuritA Ia
alstcmul nervos al coloniei. Acesta colaboreazA cu secretiile harmonale
cu re!lexele, dirijind actele .albine,lor ee Ie execu>tA in afara sau tn
Interi orul comunitAtii. privind viata lor bazatA pe procese de memorie.
Memorie l;> i instruire
- Ne-ati vorbit in primele Iectii privind roiul prins - interveni
unlll <lintt-e tinerii apicultori -cl albinele au a memorie bunA, c! prin
ercditate un tezaur de pentru a dezlega situa\ii
nc:pl'evi1zute, Dar se poate oare merge mai departe peste acest prag?
AlbineJe pot sA .. invele" unele mai mult, altele mai putin din ceea ce
vlu\u Ie pune ca piedici ? care s'int rezultatele atinse ?
- Albinele au 0 me-marie individualii !?i asociativA cAd au acumulat
tn s.:,ell cle cromozomilor lor amintirea inti mpUiriior hoturil-ilor
'I 1I0rmo .. 1l1,UlUdolrn/J - grtl p de 111) ,'". 0'" " \1 lI{'1 u"dvlur
.11.11. 10\

Juule de-a lungul milioanelol' de ani de dnd vie\uiesc pe Terro, imugin l.
mutu\ii, care s-au transmis prin ereditate. Ele con1.rlbuie ca in colcdi vi-
tnte coloni a sa. aIle calea coo mai dreaptA, cea mai directi'i pe.ntru inl b. -
turarea unor greutA\i neprev8zute.
"Oare descernamintul _ zice L. Roussy - nu este la albinn n
(arm! de inteligenta animalA? Experimentele fAcute conlinna nces lt

In ce memoria albine'lor, oricare apicultor a Ubsel-val cti.
cele care au iernat in adA post 4-6 luni - cum se procedeaUi. in
Siberia _ !?i sint scoase primAvara in prisacA. se duc direct Ia ' oell l
pe care I-au ocupat in anul precedent. Marele inainta:? tn studiercll
albinelcr , F. Huber, in acest sens urmato.:'lren experiCfl\<1 :
In toamna a pus 0 far!urie cu miere pe prichiciul unei ferestre, micre
pe care albinele au luat-o ; apai a ferecat fereastra cu un obion pe care
I-a inlAturat in primavarA ; albinele au venit Ia fereas'trA sa caute mi eren,
de!?i trecuserA 5 luni. timp i n care memoria a pAstrat impresia inregistrotli
in toamnA. Darwin Luboc. au iAcut observa\ii asemAnAtoare. ell ace
lea!?i rezultate.
tn privint
a
capacitA\ii ce 0 au albinele de a tovAte sau de a de-
prinde un anumit fel de CO'm'portare, K Weiss - citat de R. Chauvin -
serie un adevaMt studiul cu tiUul ,.Capaoitatea de invA\are a albinelor".
contirmind e.l cA albinele au memoria locului ; recunosc stupul dup;;
culoare !;i i miros, deci 0 memorie asodativA. Autorul dovede!jte ca aibinelC'
deprind drumul de urmat la cules dupa repere memorizate; ele
Hecare caz particular. Ded _ scrie autorul - "trebuie sA consideram Cll
lnascutA calitatea albinei de a catcula cursa soarelui. Varia\iile aeestei
curse dupA cum decurge thnpul anului condi\iUe regionale, trebuie
iovA\ate".
Desigur ca nu trebuie sa. se exagereze - 'Spune K. Weiss - !?i sA se
considere eli pornind de la aeeste baze comune animalelor superioare
omului sA se caute rnanifestari super.ioare ale psihieului cum sr Ii
0 in\elegere perrectA care se produce intr-c clip!!' !?i pe
n!1teptate ; in aceasta privin\4 albinele nu ne dau nici 0 speran\i
L
Est"
CI taini'i care ni se sscunde ell totul la albine, ca de alHel in tot regoll1
onimal.
Din cercetArile lnstitutului pentru probleme de iransmilerea in[ol'-
ul Academiei de a U.R.S,S., s-a stabi\ it cA albinele si nl
copabfle de 0 generalk:are com.plicotii a unor excitatii optice, de abstf'llc-
ti zurt'a ltnor obipcte concrete.
Tntr- un interesant articol cu \itlul : .,Albineie pot sa socoteascft".
I . Mos(}chi n ser ie : "ldeile cercetAtoriior '8U dus la aceastii. concluzie (:c
in unnaloorele : pe baza unui reflex condi\ionat de hrAnire, ()
hlbln/\ 0 fost invo. \ata sa deosebeascA aoumita figura A de 0 [i b
tUra
B
lUlU 1\(, 0 gr up.. "t de ri guri B. tn timpul examenutui, cu care ocazie nu i s-a
IItllll lnlslrllt nlci un reI de hrana, s-a veri!icat dac! albina paate deosebi
ii "1)\11\ 1\' modiHcata, de aite figuri modi!.icate B. Alegerea ngurii
,,,llllIt ll'lltc A, III Umpul eX8"Tlinarii. a fast consideratA ca un indiciu eli
Itl tltl/I lltl. IH I conslltuit 0 rcp,'czcnLiu'C' gcneralizaU\ a ri gUl' i1or din umbcl l'
,11l \J'UIII'II". Aulnl'ul /I l'.\l lI bi IHllll. C' )c P"' I' \(' u\el e sal e oferi nd alhl ncl or (\ f'sene

, ....
"OomClrice Cum ar Ii un triunghi de diferite dirnensiuni fonnA, in-
tllr(IJ'cnt de miirimea unghiurilor sau de orientarea in spatiu, dovedind
(lilpncitOlctl de fl recuno8{it.e figurile dupA caracterullor general. Pe
IIII If: II dcmonstrat cA aIbineIe abstractizau configuratia culorilor
pUlellli desenele dupa caracteristicile impestritdrii chiar dupa
llll u/1 8(,lllne generalizate.
Dup..'i. ce a mai fAcut numeroase experiente privitor Ia alegerea
tl lllflrli Itl viltate, a torme'lor, nwnlirul figurilor etc. Butoru} -conclude:
.. /l lblnll Lrebuie s& fi e conSideratA ea obiect potrivit pentru cercetarea
nll'('IlJlisll'1cior cunOB.5terii penta"U ea aceasta sa :fie modelate ?i sa poatA
fI 1It1117.11lC in tehnicA",
Prot, Bouvier de 18 Academia franceza spune c.!i memoria indivi_
{liulln ttl cen specificA sint strins l egate; ea se combin& cu automatismul.
QttJluf'tc nu sint reflexe .. obieceiul ci.,.eigat rcimine defini tiv.
Ol;l cilillrtle devin regula la a patra generatie .!Ii slnt transmise ereditar.
Nu V(1l' Ci privite ca ma.!j:ini reflexe caci ele .!Itiu sa. se pIece fatA de im-
I)l tOJ u!'rtl'l , sa obiceiuri noi, nvatd: $i ret'in dovedind 1m discerna-
IlIf,.,. I\r' ll'Opodele - cum este albina - sint mal cu seama animaIe
II" InHllnct, a caror activitate se reazema lrl primul rind pe automatism,
.Inr '.mlll dominat de puterea cerebraliI".
t n cc pnve!jte .. lnvAlAmtnt" pentru a face unul sau mai
IIHlltc lucrAri, cercetAtorii au stabilit c! albinele tinere "invatal( de 1a
110ft, JllatU['E! feluI CUm trebuie sa lucreze.
.. li' lccare zbot - spune von FrJs'ch - inseamna 0 leclie, iar cind
IIlhll1l1 li e lntoaree din primul sau zbor de ewes, ea cunoB.!j:te deja foane
Utne clilollI'ea florilor respective de la care a cules nectarul polenul".
VCIH:nlbilul savant de la Munchen psihicA a coloruei sub
I\JlJ)Cclul unor permanente comunic1iri de la albinele vtrstnice la cele
IInerc. iar apropiatul sAu oolaborator pror. dr. M, Lindauer scrie: "albina
IIIc:Hrcrl't este 0 funtil deosebit de favor abilA pentru Himurirea mecanisme-
lOr cc stau Ia haza acumuUirilor de in10rmatii in celula nerVoasa a pro-
t'o8ului de lnvatare".
Ccva mai mult: la un simpozion tinut la Statiunea franceW. de
IIplculturii. in 1962, savantul german F. Ruttner a spus : ,,0 albina poate
t,wiIta :foatte repede sA recunoasc! 0 euloare, In timp ce altele VOt [olosi
de 2-3 ori mai mult timp pentru 8 ajunge la rezultat. Acestea
!trnL 1l1bine proaste.
Slnt procese psihice care nu s-au putut fixa, dar care
POI'n C'SC tin de sistemul nervos al albinei noi trebuie sA Ie amintim
nlc!, ri't eA cn prin Beeasta sa se considere cl Ie ptivim ea atare, ci doar
IOn lIlotcrial in[ormativ.
La sistemul nervos al coloniei vom dezbate mai pc larg aceastA
IJI'"hl cmii. .
Sistemul glandular
SIstemul glandular - tineri apicultorl _ are in organismul albinei
n tnorle mmc ill1;pol'tanta.. 0 parte din glaude, cum sint giandele de
1'{' I)!'tl(im'(,ie ale mlH.cii ale trintorului au fOst rlescrise nu mai re-
v' 'JII/ll.
08
de explicnt felul cum runcti,oneaza acest sistem in COIlC)Ciunc.'
CLI (lirerite ale organismului cu 0 abundenHi hrana
potell ut, in lipsa cciruia oglandeZe nu numai cli nu pot .claborn secretiik
respective, dar degenereaza $i fmbcitrinesc inainte de teTlnen.
Printr-un proces de osmoza, glandele extrag din hemoliro f:a aJ\)incl
anumite substan\e eu care hemolimfa "ine inc1ireatA .!j:i pe care ori h ..
disociaza I?i Je Iolosesc direct in hranirea lesuturHor ori Ie .
Unele echilibreazA schimburile organice, inlesnind metabolismul, I:n timp
ce aitele prepara diferili honnoni, enzime, vitamine, care au roluri fun-
damentale in fune\ionarea normaiA a oreanismului.
Dozarea lor 0 face sistemul nervos vegetativ. CiteodaUI aceea.,;>i
glanda secretA douB felun de secretu in anumite imprejur.1i.ri !Ii pentNJ
anumi? indivizi din romunitate. De pildA: prddus al glnndc-
lor faringiene, este dat matcH drept heanA, .dar in limp lllrve-
lor de albine lucratoare ce10r de trintori, in mod diierentiat In cele
trei caste din colonie.
Cele dintii glande, ce intra. in tunetiune inainte chiar de na.'),terell
embrionului din coaja oului, sint gLnndele c.utanate, care ajuta. embrio-
nului formeze organelor, aflate deoeamdatA 080010 sub
formA de
GlandeZe faringiene, douA In numar (fig. 21), sint in primul rind
glande de lungi de l4-15 mm, fiiOO s'itua'te in capul albinei ,
iar secretia lor - produsa de mil de acini I) ce stau in jurul unui tub
deversor - apare pe 0 placa. in preajm'a faringelui. Placa se
inchizmd sau deschizind canalul secretor, dup!. nevoie. Secretin lor este
foarte acida cu un pH de 4,9-5,2, derermininrl proteinele alimentare stl
sufere procesul de digestie. La albinele tinere abia eciozionete, ncinli au
o infa?l?are sticloasll, colturata neregulatA. Dupa. ce tinerele aibine sc
htanesc abundent CUI polen l.!j:i refac complet eorpul gras, consumnt
nproape total ctnd au trecut prin stadiul nimfsI. aceste glande cunosc
o dezvoltare mare, 'atU a acini lor cit !i.i a vacuolelor pline cu secreti i.
In lipsa polenului glandele faringiene stnt sensibile la 0
activa datA de apicultor, ce consta in substante proteice cum
sint drojdia de pane sau de bere, soia degresatA, laptele, introduse in
strop de zahar, Ia care se roai adaugA 0 vitaminA, on suc de ceapa SilU
puntotenat de calciu, Cind albina este linam, ele ,produe acea secretie de-
numiUi. produs visco!, de culoar e alb-galbuie, la care doi cile
mat adauga. 0 secretie limpede, produsa de glandele mandibulare; dupA
15 zile, timp in care glandele faringiene au det diferenliat, cu
care doicile au hr!nit larvele cit matca, acinii lOr lncep sA se restrtngA,
illl' pl'wuclia lor devine din ce tn ce mai mica, Atunci , gland('
Inccp sr, produd enzime 2), ferment]. de tipul invertazei, necesare l a pre-
il,I(' I'O\'en nectarului in miere de clltre un grup social din colonie - cel
III p,'clucratoal'elor de nectar in miere. Cind insA in naturA apare un
II 1\"lnl .. mlel dll(l'-'IH 111 elorohlllelw CIITe cornpun r;tlandele.
'I ,,,.. _ orl;,ullc de nlHUTA proteid lfl structurll ooloJdaJA Itl cMu! pr('l,(lfoln
h, ""I "" vII,. ,prtn ne.liunl ulallUce T1roeCGele (\1'1 s llltczA ,I degradaro IIle , .. blllan-
\, 'h,\ ell 'Ii' .. ncllCle 1o"""illlzl nate In organism (rolltnUt7J' , nl'ft7.o
........ J.,II rio' J
qt )
1111 '0'1 ifllPort(lnt, pl'i
r
lll'<l7..1 pl'Clucrnr'Ca ne("t(II'Ullu clurXl (ICCCU
Jilhllill prodlW IIlpLh;ol'lIl.
Gl(\Ildcle f tll"ingienc sint foarte sensibile la modjfjd'l.rile mtxlftl1111
')(It.'j'lnr, I.tr ritmul lor de dezvoltare este in legaturc'i cu In eulh
il Imi ptulUi, in eUpse mai mari sall rnai mi ci . 0 lllimentatie bogutc'i ill
1IIIIl'n r('d.1 glundeior imbatrinite un plus de activitate.
o {utl ctie de mare insemnatate a acestor glande _ dupA P. L<lt' j,
I .1, rnine - este produeerea de antibioti<.'e, mult superioarli. glandelol
llli Ullll blllul"c, care au ?i ele aeeasdi. facultate.
(ifrmdele ajutA la preiucrarea nectarului in miere. producind
I l' l r' cnz ima invertaza. TotadaUi ele dall diastaza, care Mad penlru
'IW(IPllt pole nul ingerat. In ambiant.a acestei opere intra gla7l.dC!{I'
11I1I1'fIIP, CIH-e au rolul de a dizolva cristalele de zahar cele ale mi(>rll
I'I'/lfllll "'{Ill\. Oferind albinelor zahar tos, pe care ele I-au transformat ill
II"IUIII'. C'Crcetatorii au gasH in orgaoismul albinelor de trei ad /1111 1
III Ull li t
n
vertllz3 de 12 ori mai multl1 amilaza fatA de solutia dintr-ulI
",lIjI <It'
OIlI mlele mandibulare - doua la numar - se af1a in partea irontaJcl.
/';ll' ('()fnpuse din mai muJte glandule, jar secretia 101' apare Lot PI"'
to I,I II/'n. chitiooasA, acolo unde mandibuleJe siot sudate de cap. Ele Inccp
.. , I fllllrlloneze inainte de eclozionarea albinei din alveola sa natala, cinrl
" speci lidi. a lOt" inmoaie dipAcelul alveolei, inlesnind inUitUl' lII'C'11
IIU I\CCllst<'l. sec:retie Me acid4, cu un pH 4,6-4,8 constituind Il i Un
1III'dili hflctericid, Ea este in'OOlora, limpede, ceea ce 0 deosebe?te
.1'1'!'t' \.Ifl cdba a gJandei ial'ingiene. un acid gras : acidul 10 hi
2 al carui miros se aseamana co eel de migdale: 0 parW
IIln Sl'f'rc(je este Ioarte volatila ajutind mAbcii sa fie repe;de recunOSC'l,l/+l
'/I tmpcrcchel'e de trintori, care se orien,teaza dupa mirosul pe care II
dl1{flj:'i mUOCoIl virgina.
GJllndele mandibulare au propriul lor corp gl'llS, ce Ie II'
/'I',:ellel"l,tre,1 glandelor uZate,
:u secretia JOI", albinele dizolva inve1i.<;ul grasos al grAliocioril ot. dr'
.)btiuind acre-a polenillii, pe cal"e -albinele 0 I'egurgitea.zti -5 i "
UlI1t'StCoCt\ eu ril{> inile culese de pe mlllgurii plopului a le alto!" arborl .
c' rNll d In felul a'Cesla un nou produs folos'itor coloniei carc este prO
/JII'fltf, dt.'spre care vom vOI'bi mai departe. eu aceflS-i,j ocllzie, glan(f ... ",
Indutlibultll'c adauga propolisului 0 serie de antibiotioe confel' .j
i";lllltl\f ontUungice : in special e l atacc'i violenl pe llacillu$ suhtilis.
o ult,1!. scc('etie a glnndelor mnndibulare servc!}t.e In inllirirca sol'll,/!
I UiH' dl! t'etlrti t i ncl ;tc"c$tia apar pe oglinzi le cerierc nle glutHlelOl' J)r-fl
duplltonr!.', solzi$Ol'i care altrel s-nr topi In 36-37C: d up..1 j>I'C'hH' I' [\I"I 'jI
'Jolzit,lo t' jJ Ol' eu nccmliA grndul 101 de topil'e Iljung(' PitlA 1/1
1.1\ tnnwtl ghm<lcl(' ntnndibularc ProdUIC uti!. rt'l' (\llwnul [ wnn l!ll
IWII HilI', rtf. $i fCI'fIIIl()lll.ll n C.'lI'C estc un (Icld V'tJh'lil. Trn prc UI10 eel d ...
rl'"mn.m[ flU1ncm:li slIbsfllllta de /IIaU'r; pc C,l!'t' (t Hnl! 11(' PIt
h " 1j)u l ltlUIH("i 1(11' rll r'ul':ind_n ,-HlIt,, 1 iucll tnlr'N\llu cnlonj{. !>wlh' tJ 11,,1
Ill' Pt'('7(,lllfl rutllcll in Sluf). t\c('lcrt,}1 N,nrr'illllh' ,0;1 III ttl'lllI
II"H d, \ ,tlnNl1hr'p II n.l",\II'i ('/U'\' " ntfK'ILtli fil' /rO/III'. ""i'I'Nlml /'It 11)11111111 \
Il I'P,11H'i , pl' .. til' hll'/lIt' h", I'r r ... , 1)1(11 II'VIIIl I,.,hn, 11t h
Jill'
-lou,ln tlltl lt tllrcnt,'1. rttln d<, lICCCO sl.'(.'rclrllfl de vt' nluitertl Nln'
, "'I 111 ,1 IIfl'hu;! !K'<,p cJ(> nlurtnnr(' 1.1 L'Oioniei. cCfx:cL<lrilc blochl .
IIII.IIII"J "t Ih-lllltUld f'Ot'ObOratc 1'\1 C('le ute lui J, HoUmnu conIlr-
UI'I " ill' II. UuLlIl(' r, nl hJnclc cloicl in sucul nutritiv lim pede ut'
1'llIdull HI IJlolldrlnr S(t/fV(lrf' din cop, tmprclInfi ell secl'etia glandel or nUHI-
1IIIIIIIltH' l' Urc' tfHlll ll c in ubundcll\5 substantele : biopterina Cicidul pan -
h"'/lI, "111 '" 1.1) rpl etc seamA. II) formul"ca de mlitci din Zarve de albillf'
j'"II,/fl{lrf '. In f'tlzu l dnd colonia nu mai di sptJne de 0 115 sau larve potrivlll"
,I "' Irlt ln \'It mni tn ilocst cWo, '8lblOele r,iind silltc sa hrancnsccl
\". j., til l hH'rfl.to{U'(' Cflre nu au virsta de trei zile, dindu- le tn
1,1 'UlI\ til 1"1 10' I' ('(' j'c\ii, detenninii 0 mare dczvolt..ue a ovarelor lor, asUel
1,1 dll vl u nrlltcf, Vnlotll'cu luI' nu este pl'ea mare dar in tot cazu l, impel'c-
11I 'ld", I " II ti l'PUll(' oun {ecundale, din care pu\in mai tirziu olbinele colo-
Id,,1 pul 11;\ "' 1;1 1 I'zcH!:lcfi (I <.Ilttl moten, pornind chia!" din stodiul de ou, SEIIl
III 1111"\,11 II\"i znlC'fi de 12 ore, care va li 0 matca de valoare deosebit1i ,
W'II/d,,/!! lablat e nu 0 secre\ie (lsemi1nli t oare salivei f nc grup im-
'",'Hlln 111 ('c'le Pos! -(ereorafe. denumile -5i ceralice cit cu cele torncicc,
sccrc\lilc Intr-un canal CQmun, aflat intre paraglosa su-
1'101'/1\.1 limhll. Gluridele post-cerebrale of era doicilor 0 prote-aU, albinelor
.......... " iJPli '7./'i, pz-ezentind 0 secretie uleioasA, 0 triglicerina nesaturatti,
lIu IIlt'HlIlIn, aci ni! mai ti rzi u, dupA aproape trei saptiirnt ni
I I .. I" f" 10'7.1110(', !)i aceste glande sint sensibile la hranirea eu drojide.
"llllltHl llt IWTfll uorc UZC[lZ.1!. de func\iile lor in ClU'SlIl oricArei activitil\i, CeQ
d. ,I 11nl111 C"'JI11IXlllcnHl. glandeJe t oracice au 0 secre\ie grasa, alcft-
,,11ft, 1(1 \Ill pH usemi:inator co cele post-cerebrale: secreta atit inver'-
,.,4 ll1lr (\ mt\S'I.Irfi redusll. cit lrei aminoaci zi, raminind 3ctivA
1'11' 1 A,I"RIC ghm<le sint celc care mai oferfi biopteri1ta, folosiUi QumUI
II. hi ' II IH Iw'vdor de mnbctL
1;1101(11'1 (' $(Illvarn-t(lmcice, aJtele deeH cele aCl ate in oopul albioel.
,I .. , lIIult co secrc\ie aU un r ol in pt"Oducet'eu
"" rllli hni'lIIon, dCmunil "C!c</iSOf,{1 ce c()lntribui e la Ccnomenul de napi r-
1 ' I" III /t111dlu l l:'lI'vnl" nlmfal <11 pu'ietul11i.
1:11, pmduc sHliVti, HUt de nl..'('('S!:lrli la digerarea pAsturii eu cart'
111.1111,11. lie 11\ lipsii pOlcnuhti proaspAt. Tot eu aj utorul ncestol'
'.'\0, tllhlnclc C' lI l'tllito;1t'c sclivlsese intet'jorul alveolelor prCPllri.tI('
I" 1111 U .lllUl ul 1111\1('\1 , ('Ie 1tr11cstcC'<"i s{'("rc\la ell 0 mica cnntitnte de PI'O-
1",1", rlllUbl o lic:'\ mui a les alltimiC'otidi. - ce ganm,lenzl'l
,.It,'I1I 11 ji npfirlll"f' (,,'ntrn m\or PIllogcni ,"Ii Inrvelor, cure unl1cnzo.
,," q 111 1'I'tlllt\ vi llI/! 11\ Ill' st ('\Il',I l> us(' pl ic (stcdU? ..l.lt).
C'II "t'l-rl'\l,1 Hl:llltlchu' hnplX'lInil ell ;"t fllcHl(l ei
,,11,1111110 ' " ,)hr\lh.' (' hitinoos(' ale hl)mpel, clod CU ill'td't tn 'rllnc\illnc
I 1111 !,hlltul df' pOPllIft. ))(' lItl"lI lIb<iC'I'l>\I:' tlcC'lnrului din ri ol' llur,
I I, tI""IiIIII1I'H. rInd flth\IIl'If' IlItH sub<: tnn\u dc mi1lC't\: de pc "copuJ murnel
1111 1/ dlltil 'htlj I'll ,-w( ' II 'l llt Hll ulti(' lor SlIitvnre pcmll'U n pulcu ri tru!\sml!Z!\
II1It III f{1I1 1'I !\Iltt."r IIthll1Hnr I'\ll or li('r : glnncl C'lc H!tcrnllnlttool'C' (',l
jill" \11 ' 'II \' 1" 1 wln l 11I 1dh' 1111111d(' ,l ll dl 't- I('t'gitcll' :it)(lominah'
dl' lI/ifltwlpI a' .111' trlnt('jl i'IIII' lUlU p.l'tt'\t1(, c\p rOIl loci rr'(.'Ctlh.' iX' l' mnm'lIt
11.1", I Ii . IIII1 , .. 1'''' 1111'11\1" , , It Vi 1/\
111 1
(Ulllld" 1I(""'fll1lfl OJ lui NIl';';:"")\, , I UI IlJl UI.i 1.1 iLlhlt"lullt "xlcrll
Ilhltwlnr. ;lrl' iLn impol'l.{llI t "01 !jUt'lli] 111 Ba 'C' ;J!I:j 1:. IIl l h' "11
1"111
11
hhdCllutn,'lI, care .. Ipure en un punet <lIb ciod ulbinn s tu. (' II
111I 't 'ul rithcClL Itt scmiverlicaHi., descopcl'incl-o asUel, C(l sit di.spfnd"[l,ljl','\
III ili'I' (>11' 1'1(1'l volatile mirositoare secretate de eel(' 500-600 iuhuJI'\'
'/11 lIIui hine-wi, cfmnle line.
ci este un produs chimic - geranionul _ ce are aei rolul
,I
L
, Ea exercita 0 atractie pentru albinele dio alanl coloniei ciud
Ih' lld,)rc la stupul lor, dar mai ales pcntru matca care, ie1jitA in zborlll
, .-il l Ill' impcrcche!'e, sa nu l}i sa inhe in alt stUI'.
SCC' I'ctia sa este deci un element de coeziune 1ii orientare a
II' "pU\!1I S-a observat eli 0 data cu raspindil'e.:1 eterul'ilOr volatile, a1billC"I,'
.'.' rile ,'\("('st serviciu insotesc emiterea secretiilor eterurilol' volatile Ctl
IIHIIl 11 Il' lonalitAti, adevarate chemari percepute de albinele "',
IIHlllfbltl, La unele rase de aibine - cum sint cele din Mexic _ gland!'I"
Ulil'/'wlll' scrvesc ca indicatoare de drum pentru tinerele culeg.!'i.toare r.WI.
jlll""lId pcntru prima dat.!'i. Ia cules, simt in aer eterurile volatile ale celur
4, II' IlI"eced. Adeseori, chiar puncteaza. unele !lori din calea 101', "11
,. ill' V(it'n\! illdicatori de circulatie.
cll,lrull'le rectale din intestinul gros sint in numar de sti ml
IIU/ I) 11(' Itl distante egale, prezentindu-se ca iongitudin;lh,
I. hlll,t: ul intestinului. Ele secreta enzima catalaza pe care 0 gasim !$i
III Uluudcle faringiene dar cu alt rost acolo. Aici fnsa. au 1'olu1 dc "
d" . rllmpune glucoza ce se mai ailA in rcziduurile intestinale 0
tUt"/lfI\ ell ajutorul oxigenului din traheo1ele cu aer, in acid gluconic, a01l1
II. 1I .1('Slin care altfel ar inooxica insecta. Cataloza des<Xlmpune pero
'mllil rIc hidl'ogen (apa oxigenata aflatA in intestin) care ea altfel ttl"
Lolf1xi("u iJ1SCCta. Descompunindu-l it transformli io apa I?l oxigen,
folositoare in aceastii stare. Glandele rectale servesc la Ilbsol'iJ.
1Ii1 fiC'nilui ljIi clorurii sodiu din alimentatie. ProI. R. Chauvin .1
nhlo;f'I'VIIL ca dupa 0 hranire cu zahAr mal ales dnd al'e in ea g l,.i
fml - !apte, soia etc. - papilele l'ectale ingAduie sa apat'a

i\c.'C;.)sta eli sinteza grbimilor se face cel
If I "ivclul papilclor rectale.
Glandele ceriere ceara
Glllndele ceriere se arIa in padea centr-ala a abdo'IHcnuluJ. In
lIiI'tllco!l' 4- 5-6 si 7 ale stemiteior, Ionnind patru percchi; ('He dOli A rI,'
rlN', H"f' stcrnil. Prof. Chauvin a gasH ca In albinelc tincl'C acesll' n still
de !i:J micrOlli tn primele 16-18 zile, en apoi la 22 zile sil scml':'
IlL H; mierooi, iar In 29 de zile obia mai at:ng 3 mleloni. Tn pcriomln iI ..
v11'r f1 cI11c1itlllui, Lindaeur a albine tin ere numai de trf' f zUe
11ICI'liU Ib (,)gud, avind glandele cericre pint\. 1a 21,6 mkrClnl mi'lrlJl1I',
A('(\ste J(llintle st:1U ndlipostite sub un strat de chililli'i. prot('C'IOI',
f'lI lIJ1U!
101' ('sll.' ovalil, nNt'dn $i slrtl.lUCitofU'('. l{apt P<'n lrt 1 t"1It'f' 111,1 _I
fl. " t IIf"numlt,t' : 00UII::! ('cril' Tf'. Secretin lor upm'C' PI' fI(,I' SI(' oflHn1! 111111

(Ic (0111'1..1' ctld H)f) din ci abia ('lnliil'cs(' O,OOO:.!
I'a IrItllcnblll, de CU\Ollrc alba ea neoun, gOi tn tn Lerior bombl1tl
'Itt" t'xl('rior t' u llrmnre n unui llbundenl consum de zbMr putjn polCl'l,
1,11111('1(' sUud in pel-dele Buspendate in complclil 16- 16 ore.
Ceara este un produs hidro-carbonnt, lichld initial pinA inLrI\ to
l'untocL eu ucrul, ctnd se solidifidi ; esLe lipsitA de 8zot, Hind un produ:!
Ii lIil!tnbolis.mlllui nlbioei tinere in virsiA de la 8 10 10 zilc, produs cilI'\,I
III lIf1t1tCI'C to corpul ei prin tl'anslormarca zahArului (3,500-5,200 kg
,ullOr pontl'll 1 kg cearA). Secretia stdibate stratu1 epiderntic formal. dIll
while mol spongioasc cubice l?i aceasta numai daterita atimcntlirii lor
,hit primcle ore ell polen, pentru refacerea corputut gras consllmat til
"!tlc1lul de nimHi,. S-a collstatat de toti cercetAtorii cti. la albinele cnrC
1111 fH1U hrAn it cu polen in primele zile de la p.!irasirea alveolelor Dfltni(' ,
(!('rierc se dezvo1ut ioal'te InceL. incit aproape nu secreta dc 111('
1"'41rl\, suu t(Jurte putiMi. in compara\lc Cll cele ce s-au hranit eu polcu
pllill Intr-n 12-a zi dc la
l...a elaborarea cerii albinele fac apel ,?i la secretia glandelor labiale,
1 "I"vlcalc si toracice care Ie oiera enzimelc lor, in special lipazele. Clnd
1""'196'" dreg "''' AA
2
Fig. 14. b. _ Glan\.:lele cerierulul ale albinei. Albina
inversat..'I. cu a bdomenul In sus, spre a se vcdea secrc\ia
solZi>r1lor de cearA;
1 _ o:erlerulu.i in repaos; 2 - ce.lulele c:crlm-ulu1 alun
glte gaw. sl seCl'i'!ter.c ceat'II
1I 11111
U
<.'lc $int stimulate cu a hrana bogatA. in hidrati de carbon cum sint
11111'1"('1'1 !,Ii zflhtl rul, cclulelc din cubice, devin cilindrice, atingi'nd chinr
Hn m\croui, tn mijloc cstc un gol indirest ell oxigen, venit aeolo pdn
U 1IIII'CIIl', oxigen neccsar celulclor secreteriL DupA cltva timp
1\\1 rl'lulcl(lr devine gru,nlos Dilare pc supralala oglinzilor prin porli
I ... U Rccrc\ic C'W'C csi-c ceartt. Accasta arc 0 coorponen?1 complexl1 as!..'-
1IIIIIHI\QIH't' cu e(';L 11 r,rli9imilor ol'gaoice. Pcniru intiirirea lor, alblnll
r .. sC'('l'l'\la n1nndC'lol' maudihu1are. SchemAtic vol,bind ceara albi-
I, . IHI .Rt ' C'Olnpusti diu marl 1.11 cliror schelet este format diu
11111\111'( 1 un)!1 rlL' JlHlIIJ III c{H' bonului.
('nrncb ' I'ititil' ilc slllc Stilt urm5t.ot\1clc: ccnra cstC' mai efl
/11"1, "!il{' 1' ('1'1' , inr In +20
o
C devine pIu:;Lidi sO
III fW.n' C' i ('!lh' hlclrorobj ti l Inscflsibllfi In 11Imlnll {ii nitl ClgCn\i dizolvan\;,
Ihlll'III'IIHi 111 ,,,11 01111.., i.'" f,J I pfiSll't';'Zo. tltl'uC't\l rn fi\t'r. ntCI 0 moditioo.l1c
IlillI,"I Jl'c'l til ' IlId,
( 'nl'l"\ lt r ll4' 111111 Ho; 'I'r'lLP fl'iCHl .. {it' l)owulnr" 11., Kurlov . l.lcJUlTlovlci,
1111 lI \ullllll UI'III III1I1I1"4', 1 ('t,'IIII)tltIW' n IlIlrlC'lnl1 11- 711-,., neld ("('roLle
11\,\
J 1- ] 2
0
/il; neiz1 Ji her i ,51 (llcooli 70'10; un flavold gal ben care contine
1,3
0
/ 0 11oVOll i din polenul consumat, htdroearburi solide cum
O,1e pL)rurina 12- 17%, vitamina A 4000 U,I. DatoritA componentei sale
l't.t}I'Oj.:.'Cne, en se solidWcA in crist.a1e nel'egulate,
CunditiiJe de productie cer anumite situatll care dadi nu smt inde-
pllnlte, olbinele nu secret! cearA, Dintre acestea amintim existents unei
It'lllpcrnluri normale in stup; puterea coloniei sii fie cit mai mare cu
lIlullc ulbine tinere; tn naturi\ sA fie un bun cules sau apicultorul sA
li llmulcze intens colonia cu sirop,
Tn stup trebuie sa existe spatH goale in care 'se introduc rame cu
faguri artificiali, care dau un mare ajutor albi-
a *" --. $ . g;;;;a;;;: nelor indicindu-Ie directia de lucr:u 0 mare
economie de munca,
I ':.--:::j
15, - Rama cladltoare
n. r_llr'A cu opeteaza supe-
mOO11! core 081-
h'fullC
o colonie ' bunt! poate da intr' un sewn
pina la 1,800 kg ce'ara mai ales cind se folosesc
tn stu,p rame cldditoare (fig, 15) in care albi-
nele c1Adesc pe 0 speteaza mob!lA,
faguri recolta\i din 5 in 5 zile, sau se lasA loc
tiber pentru 0 ramA complet goala, doar cu 0
simpIa l1uvita de artii.i cial , ram.!i. ce ra-
mine lotre cuib fagurele cu polen. Albinele
o com';lleteazlt in citeva zile cind este recoltata,
tnln(1 fug urele Uhi m1 aoolo sus 0 pentru continuare-a lucdi.ril.
Felul cum albinele folosesc ceara Ia ronst.TU,irea it vorn
'''mllri pe larg la capito lui "AlIlatomia coloniei - scheletul ei J;li grupul
"nci{d al claditoarelor "'.
Apa.r atul vulnerant $i g/anda cu venin
Acesta este ilParatul Cll care albinele atadi, pe oncme
vlntu comunitAtii sau individuala, deci 0 armA de atac -5i apArare pentru
II 6111v6 agonisenla cu aUta ri vnitA prln dulceata ei de
19f1t.c vietuitoarele.
Acul se aWi sub sternitul al 7-lea din segmentele abdomenului; el
llicAtui t din douA pilrti: acul propriu-zis foarte tare, foarte ascutit
" care pAtrunzind intr-un tesut produce 0 senzatie de durere atroce; a
dOUil parte este vezica cu venin care Bcul, cAci acesta odatA
pllh' uns Jlltr-un tesut, nu mai peate fi retras de albinA, deoarece pe
lui are zece drlige, asemAn1Hoal'e ell undltele. 0 daHl. cu vezioa
111,.\ rupe di n abdomen ultimul ganglion din l antul ganglionar ner vos
nbdomlnal, Cum vezica cu venin are in jurul ei 0 serie de con-
trllclill. su:b ganglionului nevros, se cont!'actA asupra
pcrclilol' ,'ezicei, iar veninul este pompat in tesut pe milsura ce aeul
plilr'undc din ce in ce mai adinc. La exterior ramine doar vezica golitll
de con tinutul ei veninos care este cauza principalA a durerii ce 0
1)I'OVOuc!1 In\epatura, acului i.n momentul intepArii stnt determi -
IlIl\.c dc opt grupe de celule senzoriale, ce se gAsesc in interiorul 1/1
1ll1JloCIl I nl'ului cm'e pun in flC\iune cinci mUf$chi douA pHici mi cj
nlungltc, pu ner'vi pruprii, independenti de sistemul nervos central.

menzile deci slnt locnlizate III ccle opt gt'Upe senzorillie In \l1t.hnu l
ganglion nervos rupt. di n nervO$ abdominal (lig. 16).
Acul este oldl.tuit din douA. jumlWi., i de stilet ce se altcr llotl vi
fiecnre din cele douA jumlitA\i se s prijinA pe cirligele marginule IIl e Jt
l
-
mlitli.\ii vecine; in l elul accstfl acul inainteazA. adincindu-se mereu III
tesutul intepat, pinA ramine af-arA numai vezica. Tntre cell' doua jumllt1i \i
ale stiletului se ana. un canal prin care veninul sters se scurge din
punga contractata, In felul acesta, in 10-12 minute aparatul vulncrllllL
inrleplinef$te sarcina pinA la epui
zarea veninului din vezica.
Veninul este un produs endo-
gen, deci unul proveni t din interio-
rul organismu.lui, ell pH-ul 6,
EI este asemAnator, oarecum,
cu veninul dar mai pu\in
toxic ca eel al oobrei. Este 0 secre\ie
lichidA ini\ial dar care in contact Cll
aerul se cristalizeaza dupA 20 mi-
nute. Are ac\iune bactericidA asupra
bacilil'or patogeni gram pozitivi
negati vi. Secre\ia este data de douA
glande afl at e In abdomen, Ie extre-
mi t atea arestuia, una din ele lungA,
aeidA care contine tOSle
su'bstantele ce-i con"ferA toxidtatea:
cea de a doua, mul,t mai micA, are
o secretie aIcaUnA, uleioasa. Aceasta
llU ia P,Brte la tonnarea veninului, ci
la ungerea acului, tnlesnin-
du-i posibilitatea de a patrunde
in atacat.
F'i g, J6, - r\ cUI alblnei g.landele l'U
venin:
I _ gland. mue UparA cu venin: 2 -
glarula micA cu venln: , - vezicil c u .1"_
nln : _ tlurbul aculul; - plr8h1a /l eu '
lui; , _ 7 - pla('.a tr. -
unghlullirA II. B - plaCII .lunltllA ,
9 _ plaea patr"IA: lQ - lI eul: U
.e.aca ; 12 _ vlrtuJ aculul; 13 - mti>;<:.UII
li culu!.
Cantitatea de venin cl.in vezicA
cste relativA; dacA s-ar cintAri t OI
ec se aduna in primele 15 zile de
In eclozionarea aJbinei se ajunge la 15 rug; la 0 Intepatura ins&, V('Zit'1i
descarca cel mult 3 mg,
Greutatea lui specifica est.e de 1,313, este dens, incolor, cu gust
IlmArui intepator. El are proprietA\i corosive datoritA acidului fosCoric
cc- I con\ine care este neurotoxic.
Mil'osu\ sAu este asemanator cu eel al bananelor datoritA unei sub-
!'It.U1ltC demHnllli f1ce1a.t de izopropil I), substan\a care este alannata. pen-
Itu touic ulbinele coloniei chiar din alte colonii din prisacA; aces tea
IIl m\ind mi rol;ul l'cspectiv, vin atacA pe inlrusul care Ie tuiburl!.. Per-
Ii(l/Hlcle CJUC consuml1 banane sA nu lucreze in prisaca decit dupa 24 de
nrl', ('(Id pflRtrenzu pc piele mirosul alarmant care Ie expune ataculu i
Hl hl n('IUI'.
'I 11 '"'11 1 ,' " Ir""rnl'U .... ,'II
11" \nl\I,,, IHJrI,' 1 '1f'1'b ..
AlA""'I", ,1
CII ,COQCli : ",I 1\;, 101(1 Ilwolor ,'u
KR, I"C : .ulubll In \"
lOr.
Dlnlt'c suustan\,ele care iutdi in compozipa venioului amintim:
hcldul COI::mi'C, histidina, losfataza D, care este un hemolizant I), Cea mai
111lporltlntA parte 0 detine 0 substant! proteidi ce mass prin-
,'ipnUI de toxlne a veninului. Ea este insotitli de meUtirni, care determina
tesutului respectiv, cit !?i durerea provocatii de venin, :Wnd
In H('c:1U.5i timp toxica. Neurotoxina veninului se daoorea1A celor doi
IJl IlillUacizi bogan in suli : metionina cistina, folositoare oamenilQr ce
sUr" I'lI de reumstism. Veninul mai contine doull enzime: hialuronidaza
ff,MflUlZfI A, care inlesnesc -di1uzarea veninului in organism lezind
IWllIll liile din singe.
I\ctivitatea veninului asupra organismului uman animal est.e {oarte
I.'Olllpic xa multilaterala. Se in terapia reurnatismului Cll rezul-
tB\(' bt1ne:l), Pentru ,persoanele cu veninul, el creeaz! uneori
hlrruil destul de neplAcute alte ori chiar periculoase. De curind a intrat
111 lIZ $cl'ul san.guin luat de la apicultorli imunizati de-a lungul anilor de
)WfLctJdl., contra aC\iunli vemnului, imunizare datoritli unei enzime ce
o (' I' C(! Il z<'\ -organismul pentru acomodare. Dupa studii amimuntite facute
! I\I (\l' 1ft noi de doc, dr. A. Derevici, dr. V. Dima, A . Filote, R. Brauner
.,n, l'czultatele bune tn ce unOI' apicuJtori fata de
nlbinelor nu se bazeazii pe tormarea de anticorpi, ci pe modifici1ri
",,){lm(lti ce care duc Is neutralizarea veninului.
Actiunes veninului contra organismulul atinge in primul rind siste-
"lui net'vos, dici sub influenta toxinelor ce le contine, se modifica pu-
l!tl'Jllc (\<.1ivitatea normala a unor sisteme important.e din organism. Pen-
Iru moment, veninul excita sistemul nervos central, care curind dupa
/lOCOn trC'Ce la depresiune (Prof. B. N, Orlov).
ApaTatul mwculator
tn tineri apicultori - terminam aceasta parte importantA
prlvltor la anatomia albinei. prin descrierea aparatului sAu musculator, care
cite 1I1dituit tn primul rind din aparatului locomotor al aripilor
1;11 plcionrelor; la rind vin mu!?chii ce determina diferitelor
apnrat.e ,;,i sisteme din cuprinsul corpului. ei. t n aceastl1 categorie intrA :
Oluhii pieselor bueale, ai limbii, mandibulelor; ante-
nelo.' : cei de la cervix (ceafa) inlesnesc capulul;
uplwutului digestiv, ai taringelui de oontract:are ,;,i re:laxare;
eso!egului intestinelor, favorizind digestia eu
peristaltice; pun:gii rectale de extindere pentru depo-
reziduurilor alimentare expulzarea in final a acestora;
sint rei care detenninl1 respiratorii sub actJunea celor
dOLli\ diairagme opuse poziponal. Ele activeazl1. aparatul circulator cu
Ill' mnlimfll incarcatA cu sue nutritiv trimis In tot corpul albinei cu aju-
tnrul inimii aorteL
' ) 1/,,",011;;11 _ dllll;l'ugc rea a glObuleloc.r'Ofll a .tng4!lul.
l) VC7.l lu<) mrea ,.fIroduscle alblnalor in sprlj!nul omuJw- auton C. Hrt ..
_l dr, M. lalomllco.nu.
lOG
toracici slnt, prin mi!1(:1irile racute de trC1lluI'WC. laclCl I'l l
determinan\i in creatia caldul'ii corporale, mai alcs in perioada cl e ilH'llh
cl nd albincle staU strinse in ghem, rec.iproc eaJt!UI' Il.
picioarelor premotori remotori (coxe) mai servesc ,\\bill("
lor, in aiara de in deplasare la recoltarea polenului pc ('IIn.' - ]
adunA tn picioarelor posterioare. aducindl.l-1 in stup sub f(lnll .'!
de ghemotoace, .
Tot cu ajutorul picioarelor, albinele scot de 'Pe oglinzile (:el'icL' L! ::;\)1-
de cearA, trecindu-i spre aparatul buoal care-i preluereaz5.
Celelalte articulatii ale cofTPului albinelor sint servit.e de llIwWh ii
flexori extensori. care dau impuis aripilor pentru zOOr sau \/Nl
tilatie sint ei in cavitatea ioracica; cei abdominaIi inicslli::S('
prin segmentelor ventrale i?i dorsale. cit
de indoire a abdomenului pentru ea acuI cu venin sA poata piHrundc PCl'
pendicular intr-un tesut neted sau moale, Acul tnsa - dupa cum v-n1l1
spus _ are propria sa musculatura dirijata de ultimul ganglion
ce-l
lncheind _ tineri 'apicultori - acessW. importantfi parte a studill-
lui nostru privitor la anatomia aibinel, tin s1i vll atrag aten\ia cii pc (" I
se bazeaU rezolvarea a toarte multor problem
e
ee vll va apare in pro<'-
tica V'Oasttii. pe teren. Eu insumi nu dadeam atentia i!U'venitli a accslt'i
})Ani 'din lucrarile 'ce ile ociteam, urmlirind in special partea pl'ivil:O<:I1'c
la tehnice de marilor prdductii.
ind. ca nu sint stapin pe toate lPl"oblemele apicole nu
!?tiam cauza. Era .ca \lID. gol, Wl fel de buima:ceaHi., ea 0 perlClea de dunlClh
la 0 fereastrA, care. :l'asA ea 'lumina sa treae-d. in casa, dar nu deslu:;: '
dedt vag figurile de dincol0 de ea.
Intr-Q iarn! cinrl am avut mai mult tirrw liber am reluat 10 cilll
car\:i1e mai insemDate, ca cea a lui Root.. Dadant Lay;(l'S, din'd deose-
bitii aten\ie anatomiei. Ou dt citeam mai mult in aceasta direc\ie, Cll
ant mi'!. lUlUinam gAseam solu\ii Illlulwr probleme ce rAmAsesc ill
mintea mea fAra rezolvAri ,
De atunci l]i pinll au studiul biologic al albinei a facut snllllri
enorme pe eare Ie-am ,prins in studiul nostJru mai ales privitor la me\iL
OOlism mai cu seamll asupI"a sistemului nerVOS a albinei !ii in spl,t' i;Ll
fll co!oniei. vedea rpe reren cit vor !i de lolositoare,
COLONIA DE ALBINI"
Unita te biofiziologica complexa
Ml'l'gind prin prisaca inir-un amurg al zilelor ce au urmart. prece-
.11,III,lIlr pl'clegeri, tinedi apicultori m-au rugat sA Ie adit cum se desld-
H'IIII vlnln coJoniei intr-un stup Cum este ea organizat;!i in uceast.'1
1I1111,,, ... tti societate. Acolo, zumzetul albinelor era ca 0 cintare
ullnll l(11 el l/pi! intensa act.ivitlate a culesului, iar prin bi1taia aripiJ.ol-.
Ill' s lrtiduiau evapore s.!i elimine din stup apa din nectaru!
IIl11111i II/ UC"Ca zi. Di n citiva stupi se auzea Cum se inginau ml1tcile in
\ .. d", "'1 plccii rii din vechea casA, unde spanul devenise de mic, incH
II I'.I! h' din populatie nu mai incApea st-a revarsat.!i de pereteJe f rontH!
til ,I\'puJul. Al binele din ultimele e.!ialoane piecate 1a cules se intorcenll
. II J{1I;dC' plinc de nectar sau cu de la picioare doldora cu polen,
1 "lIloll;Il."le larg deschise pc waUl. lA\imea stupilor Ie ingl!.duiau si'i inlre ill
\'lIll1rl, In limp ce gl'upul social al albinelor ventilatoare, ri'icoreau aend
1' 1/1 (1 dIn interior.
- V--am vorbit, tineri apicultori, pina. acum, despre cele trej cast(',
'"Hlill\cI ["'atomic pe Iiecare in parte, De acum inainte Vom privi intregl.ll
' 1IrIlplC'x studiind grupele sociale in care albinele apar doar C<'l simplt,
IIll/lN'ule, grupe ee formeazA acest vast organjsm care este colonia. Tn
IlHttCIl este eJementul de procreatie, masculii sint cei care-i com plC'-
II'IIZil fecunditatea, iar s lbinele lucratoare sint. eele ce Iormeazli m,-wClt
I' ' If' tln\ (', ccnstitui!Jd organe socialc te,npornre.
NUmtlJ"U1 de albine din acest complex social este in I'aport de nno_
I1I1IP, c.Ic necesit.!i \"il e stringenle ale comunitftiii, Spre atingerea u 11'('/
IIllrl linle de <:rearip prjn rcproducere1 speciei; de dlspilldiz'(,:1 ('i 1,/
11111/1' I)rin roire de continu itatea vie\uiri i prin ElcllmuHili de bun uri
IIJ ' lllf'fl l arc In speCial pentru_ urrns.<;i.
I'Cllt ru fltingerea (lcestor tinte vom privi COl 0 11iu cn un o1'(jrm MoJf zl r
j'/i'l1IPI,'y, t'C" posedfi toale .aparat ele sistemele ne ,' feluirc n IIn('\ rH,111'
1'1'1' (/"'1 orr,anlzotli. !izic.
III ('oloni (' - dllp;'\ ('urn 1I\i vl\zut - ('xlslA in Mad! dl' IlHlS(, III,
d"U!1 (11 I"nw {elllinine, dcci un tI(' elimnrJisln: prilllil cs\(' <'('II a fe' llll'It ' 1
t( ll'llIl(\tltC, ('fljK.bll il de "c:proclut'\in ; (' {'n dlllHI ffUlll fI ,
"1'11 ,. ("1111'11'1111 Incomplete', ('Me stn\.. hH'IiIIO{IJ'C' I(', dur ('/H' ( ' II1HI' ijl' .,j.
I'ull'lul (1"lIrll'l (l', 'ulldnlp, t'lII' l' l'lI \e mnl('lI ,
1, 1/1
I,,. l'Il1dul lor, lU('I'[UOfU'clc slnL Impal'\ltc pe flrll]J(' ,'/Od(l/I' eu ('II
I U(' ti.'I' 1('ltl l)I)I';ll snrt:ini strins de un()I' glnnd(' mnl
tlmlt Sil l! 1It[l1 pu\in (I(;'zvoltflte, dup;1 nccesi ttl.\ile
'route insll IUCl'co7.il int!-o perfectA <mnonic. I nrepind cu 'Ct'Jc rnlll
IIIH'I' P (o.ill'C ...'1. gl-upul sodal al gospodillclor sbUpu lui , (.'cl ul
dlr(J/itl)(lrf'[or, e1 reprczinta in colectivitate organul de (lpiimrp ('OlIl r{l
l'I'I'lltll(lld illl'(lzii de ugellti patogeni - producAtori de boH - cc put
1/,11 him' Il'COJo lInde sin l nglometari mari dar n\u ol'ganizate. Ajul.'llC' til
.'II'clou 101' de un alt grup social - eel al aIbineIor de pazli - cle I1U
ll1W"d ui c sn plitt'uda in stup clemente stlf1ine, cal-e ar pULeo UChJ('l'
1\1' <'or pul 101' aCe}Li agenti patogeni. Ele indeplinesc sarcina de a ilP.l1l' lI
1IIIII Idscuin coloniei , adunatA cu lI'uda in chilioarele Iagurilol' , Acolo se:
:dJl\ fJnLpul sOciaL al albinelor diiditoare care secretA ceara, cu care
I'Jndcsc (ugu,.ii, unde Cl'esc Illumeroase generatii de pui{'l
III elll b, I\colo, in\..,.c fagu ri. ele sc adApostesc de dgorile iernii, pastrlnd
II I\lltbian\;1 caldA, strinse in for mA de ghem, pentru a nu se risipi c<\t -
' 1111';1 l>e CnI'e clc 0 creeazli.
Apoi vine marele grup social al albinelor doici, care zi -5i noapte
7)lIi ef ll! tarvar' ce reprezilltii vi i toarele albine, molecule de I'C-
1II/Iojr'C', rnrtl. tncctm"e, a celor uzate oare pier din acest complex bin
I"HI{" ('UI'C cs'tc colonia pentl'u ea ea ,sA permanent. Din l.K.'Cln':'l
Will> sociul (<-IC paL'1.e clI rtencete, 'CCle ce ingrijesc fj-i hl'all esC m_at,cil, (,('
1I'p"l'l! intli sexu l coloniei cl-eaLoare de noi molecule-albine.
din aparalele descrise la anatomic au I'eprezentanlul
III ('ollluniLutcn coloniei. Aspectul social 81 aparatul ui respirator tl Ofert!
V,1'l1j>UJ albi ndo,. v e11tilatoare, care introduc in stup oxigenul necesur 'oil
surp]usul de bioxid de carbon dio aerul viciat al stupului. Rollal
dl'n ul'ma in rolonie se fl[.ilmA mai ales in timpul iemii, dlncl
IIIIIIII (, Ior 0 $i aparentl1 narcozfi, care deLermina 0 incetinirc ;.a
'jll
'
ll
l
lJIJlISIYI\ lIui , un ,(..'Ons um reclus de hrana 0 stare de [onrl{'
(111\,tl ilow'(' st1\,'i i fizi ologice a complexului.
AJalurl de uccsL gnlp social in co:ncordan\l1 co el sint grupel!'
III' i"Il' ('C fOI'mcl,lzA. l\pl.lratul circulator $i excretor legate de sistcmul
l! 1"l ldllim enzimfltiC", dirijute IOflt.e de acel sistem nervos, onre esll'
I!loW!'ll l ;l('('::t{'! uzinC' t'1L zod de lYIii de piese fU1gl'cnate unele ell all ele,
1',\ ,.,lllll' 1II1\JI rt"ll'lOI'l1lc Clcctl't)Tlic. Ste grupul social al cercetfJ$ctf)r,
IWItU\1 ch .. s('()I)('t u'('u rC.!lurf>C\(II' de nectal' l1 i de polen, urmat de more-Ie
11"'1)) !I11l""l ,II l'tllt'gcflrlUr('lor, (', Ire> nu numni ell. adue. hrnna in slup pcntru
1,"IH, dUI' 0 in penh'u z[Jc gl'cle de
" 11111 Tlilltd.tll'n j)('cst(' bUllUri " Iimentl)rc dispor, Ete rc prezintli. 1n cOmll-
1111.11"" f'oltll1h" lip, 11"11111 1 Ill' Mf",rutltrt> pcrlllcw e71lii, CaJ'C il1Lre\ine k1cLivi
ILlti1H vU.1.1,1 1'0111111(,1. prill hrnn!\, "m'o 51! eonsum!i cur/! lrc('e in H1nd
,/lllll,IUlI
1
till! J.(lU"li til ud, pl'ln !tchimbul cJ cc nrc loc int.rc Lonlc
11 "14' 10011"'111,.1" 1i(,t' II';1 In 'OCCltl$\ Ump apw:uluJ sllu
",dill 111 tllll ' 'I([('vlil', Iwnnll, tns('llIllllli Iwmnlllnt!i - d('f'1 ap(U'Ii t.
h" ,1110_. ,1,111",1"11111111 11"II " t!,t!." 1'(\1' 111/'[\ , I' IH' rl(le, Vl fl\li lK'nLnl oomunilHlp
] 1'111/ lId I,1I \'111 It', III I .... l'lUltlnU!lalt' H VIl'111 ('Illonjj" , pint! <'1m] 11
1011111/11111 / ' '\I"",d,' "l I11" Ilelh'A IU>IIIIIUhd rn'/lI flu t l'N"{' rCI\ "\ In
IlIltl , i In '11 .11 ILllI't. I\I'IIJI'I I' MI'!llI 1I1w("lnlll1lII'" 11'1)1'1.

dl'l'" ('lOll si nL <l 1lE: grupe sociule care formC<lza apnratul sonitflr 81 ('0-
l"n11'11, prUI m:e:l tJl' opolis ir1Jlibii,Ol' al multQr agen\i patogeni. care tm-
IH "llllel CI\ ('lu'iltiID<lfele, despl'e care <1m amintit eu pu\in inainte, OU
will! sl\l,lHli\il colectivitlitii, Acolo Iiecare albina-molecuUi. perfect alct'i-
til I !..I orgnnic - dupA cum ati vAzut la anatomia lor - cootribuie
/ 'lJIUlldos producerea pastral'ea unui regim termic normal pelltru
Illb >pentfu puietul din el, bine determinat, ce reprezinta asigu-
I,ll-I'l l vlltorullli speciei. Albinele meliIere nu pot trai decit In colecti-
dl,lt". I) llibina sin:gura, orioit de multa !1i de bunA hrana 81' avea I fl
dHII>fMllie, ou poate vietui, dici numai tn mierea polenul ingerat nu
pS('lIta de viatli, ce izvoral;>te din totaUtatea coloniei , acel
h1rllh de substan\e hormonale, la care matea i!1i cu prisosiatii
11111"11 '" ('1 acel eject de grup despre 'Care \'om ,'ollbi mai departe.
t-.llImll'll lIuei albine singuratice vine de la starea de deprirnare, de In
IIp'-!J1 ("' lor ce 0 inconjurasera, de dOTUl simt(im'intului de jraternitate, de
11111"" ,k (tpropiere, de aJectiune, de sprijin reciproc. pe care numai in
I "f.'.."d/rl le le ponte ovea. Acolo, ele au deschis ochil pnma oara, dnd co
"11111. ,1 Pi' au indeplirtat. ciipacele alveolelor ce Ie despariesu de
1111111' " 8Lupului; acolo au VGzut $i au prins a conform bagajului
lUI r II't1iLnr limbajuZ multimii, primind putin llipti!?or intAritor
, 'u corporal al chitinei, inca neconsolidat pe depUn, Cli picioarele
lItosigU!'e, cu ariplle inca neintiirite, cu de culoarea li.$OI'
."'IIII.,.fl' ce 0 au noile nascute au luat de viata colectivita\ ..iI
dill Oe aceea, rubin a singuraticA moare l ipsitli de acest. mcdiu
II.' I .. ',d pBthic, pe care-l gAse{>tc ownai in comunitaten colomeL
Ue eind se nase pinli mor, albinelc-molecule ale acestui complex
IIII:!I.dc, care cste colonia, nu precupetesc nici un eIort, aducind comuni-
Ir'lW rlv-uu unei hArnicii rar inLUnitA la alte specii de insecte, exceptind
tllrl1lcilc, slIl"ori bune eu albinele. facind parte din ordin al Hyme.
""lll\'!"f'lor. Ele intruchipeaza chiverniseala unei gospodari i care
)llul\ lu eel e mai mici amanunte, f<"ira. sA ocoleascii sau sa se sustraga de
hi vrC(1 lrudii oricit de grea, in raport cu puterile lor, agonisiad farfl
hlrNlLl'e :;; i cu oriee sacriIiciu, bunuri aiimentare, tot timpul cit florilc>
It'll! nectar, stringindu-le pentru viitorime, clnd stupul este ineApator I;i
\ r l' ti l CO buna, ca un avar care nu fericire decit vazind comori cit
li'I/1 hOJ-{atc atdunate in juru-i.
1:;le lntl'uchipeaza dragostea nemarginitA pentru urma.'?i, pe cflrc--f
11'1"\1' (!u atentil vAdite: doicile '\'iziteazii larvele de sute de ori pc zi,
(HlId Cieclircia alte $i alte ratii de hranii dupa vi rsta casta din
rHO pllrLc,
Tn Hc..'Cflsti\ orc1ine de idei, sibinele coloniei previfd gt'cuUi\ilc ('"
vor Vl'ni in sezonul rece al iernii, pregUind din timp rezcrve tnd/..'8tulft.
111111'(' de mierc *i pilsturi:'i, aducind din tagurii acest.c bllllllri
"1111 de cOUotlul cald a1 ghcmulw de iarnA, peniru a nu fi l'illil'"
I'Il\ liP pc timp rccc. Elc contribuie la piistrarea unci
Ullf'i Illicroclimc cnldc UljOl' umedc tn ghemul formnt. din trupllT!
IIlhlllOloc co s:1 nil so irosroscl\ din dcclt strictu 1 ,J('t('S(U ,
\1'1 ,l t., 10lUI l'I;\f' tltlp:l vl rst(' nWI{'1\ III rrnjli)c III 111("\11 ('('I ,11111
('11111 , til rindurlli t urt\ 111101In' j\l hlql,l c IlIl('I'/..' ('(' pot. molln
110
"II,LI III!, (,'lI lIll ('\,)II!;U.OI (oiL nll,l ('COIIUIIUC()!; de glucill(o; iIlpn'
(:('1(0 Illllt vl l's tnlcc sc schimbtt C(t {nlr-Lln rood, ell ul'!li'
'!,llltllll'lt' lnrrig\lrnk (,'(.' inU'ii in dormitol'ul lor ell s5 sc tif'zghe\(': vi, '
"'1 11. !1r!,H"Ultc de al\.c\c co gU'5ile pllne eu miere, capllbi lc sf! reziSI,'
CI'IWilul.
MI.';tcl\tnurc :;oint de HSCll1enell alent.We ce Ic dntl mmnei 101' in jurld
"U'('hL un 1I1Imi'i.I' ,n'sll'ins ii !ol'meaza 0 suitll, care 0 pazesc I}i 0
1',1 111,,11(.' vestalC' , cc siau trezc la vstra in care 10cul Me-I'll
1111 1(' slinge nieiodaUi,
f$1 Cli toote celc zise pornite din portea sutelor de cerceUllori Iji
II "hI;PI'v<ltlilol' pl"Oprii dc-a lungul unci vie\i de raproape 80 de ani, dill
t II I' 1;1i numai in apicultudi, nu am putut dezlega incli mult.e hlin(! din
Villtli ot'C!\tci mln\Uul te coleelivitiiti care estc colonia.
Aill" munifcsHiri de carac1er ale coloniei
PI' tintl d{ldcmn tincrUor apicullori acestc Uimuriri, vent In
pndul'lll'w de In p{.dul'ea veeina eu noi, care ne tntreha ce poate [ac':l
I'll roiuri <lPUI'Uie ncolo pesle noapte pe fosta vatra a unei sLupirlc
pll'I ', !IA In nIt Cli tes, de la salcimul 0'11 doilea.
NC-(lln dus la rata locului intr-adeval" aln gasit fOlmati p..'ItTU
I'\ ... clilnl CI.I nlhlne parasite,
_ laU\, nvcti ocazia s1\ vede,i una din maniCest.-\rile de cara('t('r
!I,' l't)lp!lici <1(' olbinc: cea de interatractie, Albinele adunalc in
I'hlorrilini provln de 1n di!erite colonH din marea prisacli ee a plecat ast!\
"n"PI,' la alt. culcs de sulcim, In 0 <llt.it.udine Inai mare tata de <:en
Ii, 11 1ft, Acolo snlclolul nbia pe ciud aici este pe terminate.
\ ' 1',1,' ulbil1C calc core, in de a acumula cit mai mull, s-nu
III 111111 pli'Ctnu III culcs inaintc de inscrarc, dar prinzindu-le intunericlll,
.111 PCSII' Ilonptc> pc Clorllc ce inca mai secretau ceva nectar. Oimi-
111"1\11, illt"t'ClnlJu-.<;<, I:, \loll'<J. cunosculA n-au mai gasi't stl1pina. !;ii tn
dt' cm\zl\ n-Ilu strins in ciorChinii ce-i vedeti ca roi
Til f:I"th,'l, dill lil/('I'jj ttoicultor i a ndus patru matci din s\;upu!1urU
11111;1.1 ImTX'I'f'chcl't', ScuLurind ficcnre roi pc dad in stupi separa\i.
. 1\ rir('[\nliu cit(' 0 O1tlt.ctl 1nchlsa tn colivia ei !1i am dus roii in
Itvml .. (1(' It.H(l\ CnSO pt\du\'oculul ell sli-!;ii fortne7.e el 0 mica prisnci't.
J\{"".'>\!\ 11\('('1'1.11 eu expunel'Ca, este carllctcrisllcti,
1"'Itl' IIIIIHII' " 1\ 1''1IH'.i'lUlul I'fer
'
dt' gn,p c(' IIl><1I"C cllial' intrc olbinc\e
1111 Illund ('hid !\C' prczintl\ 0 ocuz\c ell CC{l d<, azi S{lU to 31te.le cc
It, " "f pll e' II,
\),11 "II). 1I1I1I llIil) c,1 "<'1 11<'\"0,, alhinC'lp slriiine dit1lcilc
."hUllIl ,I 1\11 [,'>\'1\1111, orl" ciorchlni en In roire? tntrcabh un Until'
111'111111(\1'
\)IJllI, III I' 111111;'\ ("( lIn V , 1111 n\hi nu pol \dii dC'cl l, 1n ('nlu-
III., , III ",,',1'1 "' II"IIIIIII"d 11""11(111 111 ,'uri ' .. it nf\1'I 1'll.,nl'ntHI I'wllleip;!1 I.k
\"11\'\ lilli' ",,11', rlilpil II llllih l>il(\ h,(" PIII'lU (1111 cmli'H,)rln
IInh'l Hwllll, "dll'I\ dIll ,1111\111 \' hlui\llur C,lnl uu tl'II1I)(TII!iIl'l \ cut'pul'l\lA.
III
10 tel ca cea a mcdl ului inconjurAtor, 8.!18 cum sint. replilclc,
cact metaboJismuI lor c re!iite 0 datA cu temperaltlI'8 medlUlui.
DupA cercetadle lui A. 1. Root, aceastA particularitate de poikil o.
tCl"mi e se ananitestA nwnaj in timpul noptii, ciici zi ua albinele, mal .binc
zls colonia, sint homeoterme, adicil. au 0 temperaturA ccntralA constanl..:'i ..
CercetAtorul a constatat cu uimire cA ziua aIbineIe degajA mai multii
citldurA decit temperatura exterioarA sc!izutA, pe dod noaplea metabolis.
mul lor unneazA pur /ii i simplu exteriorului. la l ei ca toal.e
lnsectele. Ace85ta este ell atit mai uimitor - zice Root - C'U ciL
BCest fenomen nu se vede de pu\ in in stup. CereetArile I-au dus
In acesle concluzii fAcind studii calorimetrice cu aparate speciale /iii in
di verse sirua\ii.
Un alt cercetAtor - Glimov - urmArind temperatura individuallt
B unei albine a constatat cli ea pas treazA 30% din energia glicolizei.
dupA un consum oarecare de miere, sub 0 formA capabila sA produca
o activitate in organism. "Clnd oxigenul este prezent - spune autorul -
cl gliroza I) la niwIu! glicofosfatelor sau difosIatelor, larA sa
lase sa mearga pinA la acid lactic. Dar dnd nu existA oxigen, degradati:.l
merge mai departe poate incA sA produd
Cum inci caJdura are. 0 limita precisA, ced datA de
hrana hidrOcaIlbonoasA din sau mie-rea cea acumulatA in Ql'ganism,
clod aceasta se term inA, atlmct albina are nevoie de spri j inul gru.pului
cu care lAcind schi mb de hl'8nA se aj utoreaza. FArA ciUdura grupul ui.
albina singuraticli nu paate crea 0 regularizare termicA moar('
curtnd. Moartea este precedata. de 0 paralizie semitotalA, sub aqiuoea
ri1celii la 0 temperaturA de 12C.
La albine regulsrizarea termica nu se realizeazA complet decit to
grup. La lOoe un mic grup de 10 aibine trAiesc numa! 5 ore ; 25 de a!binc
vie\uiesc 24 de ore ; 200 de slbine traiesc 3 zile. CercetAtoI"ul franccz
L.ecomt a constatat cA iocepiod cu 12-20C, io mbura in care tempera
tura mai joasA, cu ati t mai l.l.5Or mai repede, albinele se string
1n grup.
Un alt element, care Ie determinA sA s e adune, este nevoia dt
IwanA in comunitate frA\eascA ; ele dist ribuie hrana in propor\ii jusle,
de la cele ce au mal mult, la cele ce n-au deloc sau au Ioarte putin.
de departe merge aceastA frA\ietate in distribu\ia hranei, tucit dacl\
to iarna hrana este pe terminate, in nAdejdea unei supravie;wri toate
nlbinele au tn cantitate de miere. Atunci cind aceasli\
ul timA rezervA se terminA, moare deod.atA intreaga colonie,cu excepi ia
mAtcii, care mai cltva timp pina clnd cade !jii ea.
Matca este prindpaltll element de atractie in colonie. Albinele siml
nevoia ca din grupul lor, mare sau mic, sA nu lipseascA ni ciodatli mat CII
go. intruchipeazA viitorul speciei, iar prezenta ei in roijIocul lor le-o mk'-
vcrco\'i te acee hormonal! ce 0 secreta cot:pul sau estc I.rI1lH!
l11is1l al binelor coloniei.
'J CllcoUzd - hldrOUJJ!; a glk:ogen1.l111l, III ! In . pl ,I bloxld du C3rll',n. , ..
MftS1e\ conUnute, proces cara are lac In organlam In .,adrul

I I:J
J::stc 0 tntimplare cHle ilustreaza accnstA nevoie "pslhktJ ..
1\ IIlbinelmo unei colonii, intr-o rev:sta de lIf,)i(:L,Lll uLu
I lL limp ce un stupar cerceta un stup, matca a cazut jos de pc (nl-! urc
I,l L a root gasll A, Aibineie, dupA in.chiderea srupul ui, s au agiluL pn!lu
tlndeni pe al an'l, aproape douA ore, dup!!. care s-au Stupar'til
II ,'I'('rut ca ele au iar pentru a fj sigur, a redesch:is stupul dUP.'1
rit c-va zile fAra sa 0 ,aUe; pe de .alta pade aibincie nu crescuscLii bulr ',
;'Ulll est.e regula in cazul dispari\ici matcH. Intrigat de accasU\ :-lil Uil \l l'
III'OI.mala, u seas afarA din stup faguf'ii abia iltund (l nbSCt'\IHl
UII grup mie de albine ce stateau g'ramadA pe unul din pere\i did mal l ' ,'
it' ascunsese cra.p!!.tura dintre aouA scinduri ale perctelui de und,
"u nu putea S<1. iasa. Albinele au descaperik> acolo, au hranit-o, uu \In''
permanent de pe capul ei substanta hormonala pe care 0 l ronsmit(,!l\u
t!(!'lor Albinele r;;tiinti ca matca este in stup n-au llllli
fll/\di t batel. tHnd satisf4C'ute de prezen\.a el.
In WI alt exemplu de atrac\ie a albinelor una fa\! de ceruait...'i ,
'C observA atunci cind stuparii lac acele microouclee de imper echcrc :L
mi\tcilor, cu un numAr de 15'1-200 de aibine in care au d OfH'
un mic f4gura, cit 0 sectiune, avtnd sus un ulucel pentru hrana 0 botci'l
'Juta de eclozionare in mijlocul lor. Cine: se perie albine tinere in acestc
IIl lcronuclee inaillte de a da bot ca, privi nd prjn peretele lateral de
M\lelA al se cA prima ce 0 fac scel e albine
llnere este ce.:1. de adunare Is im .. -eput in mict abia 40-
riO de minute ele se formeazA tn ctorchin'!, tntr-un col\, imprumutindu .<;l
rreiproc di.1dura pentru a pulea supravielui. Este un fenomen de inter-
flt rctctie ce 0 exercirt.4 riin\'ele din specie, unde spre altel e
\u tndeamnA sa se grupeze. Mecanismul interatrac\iei - dupA Lecomt -
Pil le de ordLn olfactic: mai intti acel fenomen de I!trac\ie determinat de
4ubstan\a de matcli. de nahlrA chimicA un aJ doUea de- ordin vi bra.
tQriu, cAci albinele disperate i!jii tremurA aripile. emi\lnd efluvii volatile
Win curentul fAcut de vi bootiile aripilor, care se transmi t tuturor, chc
mtndu-le sA se adune.
AI\i cercetAtori consider4 eli. fenomenul de interatrac\ie estc till
... feet de muLtime, decl superior celui de grup despre care v-am vorllil.
111 acest caz, stimulii vin dIn afarA, iar al b:nele se adunA pentru ca sill\
nt,t>('lSc de stimuli. se unesc sibinele lucditoat'c Irl
jlll'ul surse de Prof. Grasse considerA ca fenomenul cst!.!
Rcuerat pornind di ntr-un spirit gregar - deci de turmA.
Dadi. dupa. 2- 3 ore de la scuturarea aibinelor t inere in micronu-
rllc ul de tm;perechere, s-ar introduce un termometru in micul
(.'l' format pentru ca imprumute reciproc caldura, el va inregistra
!I0_ :I<! cC, dutorita interatrac\iei in care cle pot imprut;nuta una altcifl
H""1Il11 din CAldura este eiectul metaboHzarii acelei hrane care gene-
n' j\7,1\ Iwocesul de urdere. Problema va fi pe larg dezbatutii dnd vom
v,whl dt:' org ..,nizaIea cuibului coloniei. DeocnmdntA, cu aceastA ocazi('.
H\l flrt' I'LL 1\ HWi . lutud\ pl'ivitor la [elul cum albinele organizeu1. i1 Ci('l u\
1)II IHI!lt' : ('HI1.> eJeCl1ll de ecollomi e care este atit de inradacinat in nin\H
1M /\d uul1lul hrlll,('i din fl ori SHU din alte surse dutci este 0 preocuparc
,,' u,' II H<L ll "tl n "111\11. In ljll (:(.'(-'11 f '(' tn l(ll ('C cunsuml", In lot e('
. \, ",
1 1.1
vlft<lell(" 1-'CCSt spi rit de economie se afi.,ml mereu, ell 0 singudi exceppe :
hrlt,tire(1 PUictlLlui. Allmentatia bogata. ce 0 dau viitorul co-
munltl\ \II. dirora Ie deschide Iji Ie revarsli. din "cornul
hranindu-i de sute de ori pe zi, este dovada dorintei ca ei
.n rho dL mai voinici, cit mai rezistenti 18 atacul holilar .,i eel a1 frigului.
UII nil. erect de grup sall de multime este eel pe care colonia n
prl,:<:i nUi rezistind eu succes Is acumularea bioxidului de car bon in locu-
Irlltl loe' , care nu numai ca nu Ie incomodeaza, dar Ie este chiar folositor
plll(\ ld 0 D.numiiA de la 2% pina la 15%. Acest gaz este toxic
I),mll'" rlite vietuitoare. inclusiv pentru om 'Care nu suporta 0 concentratie
hml tlltU'C de 0,4%. In milioanele de ani cit ele au vietuit i ntr-un spatiu
i II /jIlL JIlai redus cu cit colonia era mai mare, albinele adaptat
IIC(''' lli i In(.'<iiu, care pentru majoritatea vie\Uitoarelor este nociv. Albi-
jI Np/' Jt! cstc !0105i1or caci tn ghemul de - dupA cum am mai
"Hilt - Il lbi nele stau ca intr-o seminarcoza, care Ie 18 un con-
IlIlIn I'edus de hranii la un metabolism ce se face lent; cind limita
1,. 10 tns,. Etcest gaz este eliminat cu ajutorul ventilap.ei.
Alhlncle in colonie intr-o perfecta armonie -l? i spnijin reci-
111 \
11
'; So' ajuta la orice nevoie o\ii acolo unde una sau douA nu pot
6 faeti u lucrare, vin in sprijinul lor numeroase sUI1ori, ptnA dnd SeQ-
jill I !.'Hlp Icnlizat. Introducep - t::ineri apicultori - pe stupului
l Ilt nb,, (' /' vutie un pai !;Ii urmAriti ceea ce se intimplA: la Inceput una
IHl1onl'el\ sll. -l scaatA afara, plasindu-se spre capAtul cel mai apropiat de
hl,/ro
i
Dacti. sfortArile fAcute de ea nu duc la rezultat, se in{>ir.. de-a
IUlluul pniului stitea incit il din loc 11 elimina din. stup.
o alUi lncercare: puneti un roi natural intr-un mic stup primitiv
tft aut din sctnduri avind un urdinio? prea mic. Albinele .se 1a
Jucru I;!i cu mandibule1e r od fibrele lemnului 14rgesc deschiderea.
Lucrm'cn este facut4 f4ra intrerupere zi o?i noapte. Atunci clnd in natura
""lu dcplln4 linio?te, vel veti apropia de acel stup cu prea mic,
Vtl\,] Cluzi distinct cum ele rod permanent marginile deschiderii, ca nio?te
40r lccl fac 'loc de p4trundere intr-o cu ,provizii.
Intrajutorarea lntre albinele calonli, mai ales a celor prea
vbotli t.e, tl l ost observatii de prof. M. Haydak (S.U.A.) care unnarind felul
(lUm llibinele se ajutA, serie ca. In colonie sint albine specializate s4
msczc articulatiile de Ia aripile $i picioarele celoT istovite de aZergdturii
::bor.
TOllte sint trup $i suflet pentru interesul calomei tArA mani-
rl'tC\ C 0 inclin-are spre egoism. De pildel, matca cu destinul sAu procreator,
th!punc au4 fecundate in acele iniVale din ceara. care VOT fi
olucivQ rrumoase botd, prio instinct, simte ca tntr-una din ele se
vo pllimMi 0 viitoare urmao?.. care-i va lua locul in colonie, iar ea va
Lt '(" bu i od sa piece cu primul roi, ori c;1 fie rapusa de propria sa mdi,
d flCi1 d\mine mal departe in stup. Astlel, ea se supune orbe![lte legilor
cl\re usigurfL vHtorul speciei.
La tel rac culegatoarele care aduna. cu zor miere polen pe
C/II'C Ie pune In rezerva pecetJulndu-Ie pentru zilele de clnd
01( dc mult vor {i trecut hotarul existentei nu vor ajunge sA Sf>
bUC: Ut'c' de roo<i c.le munc.ii 101".
11 1
Acti vitatea lobOlioastl. a ce paSlreazA cosa lor co 1111
pailar sl' li pind de ClJ l"a \ell ie este 0 Opelr. de prevenlre dc rrtl)III ' f" I I
bolHor pentru buna a comunita.tB, zidind in sierie de pl'Op(llis
cadavrele ce au trecut pe nonptea, pe nesi m\ite. ('lnri
vremea este rece o? i albinele s-au strins tn ghem.
Prin felul ei de organizare, colonia, in grele momente de C,. I /11I II-
nu da pas desnadejdii. Este suiicient ell d1n dezastru sa "[i e sal vat'
o mins de aibine care sa aiba intre ele pe mama lor, pentru ('I I tn
scurt timp sa. inceapel a ctadi 2-3 in care aduna de indalJi
hrana, iar matca tncepe sa depuna oua tn roicul cuib. Dintre ele sc ill eg
doicile pentru crescut puietuJ astfel, zi de zi, mica colonie se inl.;'i -
popula\ia incit in prag de iarnA ciciul biologic se incii(' jC',
urmind ca in primAvera sa continue existenta din ce in ce mai intlMI -
toare.
Numai cind datoritA unei calam1tAti, ca 0 napastA, piere {>j miltclI ,
apare 0 adevaratA frAmintare intre mai ales clnd t r'1
cuib nu se afM. nici ouA nici larve mai mici de trei zile. In dispel' iI!'('
de cauUi, citeva din ele, in unna unul autooonsum de njung la
o dezvoltare a ovarelor astfel reul?esc sa depuna oua in fagurii puslii .
din care se VOl' numai U'intori. Mai cur1nd sau mai tirziu coloniu
zisa bezmetica piere din lipsA de
_ Dar in interiorul coloniei o?i tn illara de ea, apar oare fenomcm\
de antagonism? intreba unul dintre tinerii apicuItori.
_ Cind 0 c.olonie devine bezmetiea o?i deci eu multe aibine ouo1 -
toare, care adesea 50
0
/
0
din popula\ie, iar stuparul vrea sa rcpm'c
r aul dindu-i 0 matcA nouA, aceasta \'a fi aproape atacatii ucis[i.
Albinele blitrine care au acum ovare mat dezvoLtate, chiar daca oVa\' io-
lele lor putine 1a numAr dau doar 6-8 oua nelecuodate, intruclt aceastu
stare fiziologicA Ie da posibilitatea sA devinA o?i ele femele care PI'O-
creeaza, se vor repezi orice matcil straina introdusa in col onic.
latii tineri apicultori - 0 l"e-latie de antagonism de ordin intern i., I ,'I'
albinele ouatoare 0 matca nouA.
AceastA du!}ma.nie are urmiiri fatale, cli.ci din ouale depuse dc alhl -
nele ouatoare se nasc numai trintorL S-ar putea spune ca procedincl fls l .
reI albinele "spera'" ca in din atitea ouA depuse de mnjori l;:\U' lI
populatiei, se va odatA 0 rnatdi. In stravechile timpuri dud albl -
nele erau singuratice acest caz era .regulli. generala, IIi deci prin eredilate
au mai pastrat vre-Q amintire in aceastA In general coloni a de
s ibille oua. toare dispare prin ea insli.{>i, dci dad stupul va fi populnl
numai cu otrintori, nu are cine sa intretinli. colonia 'CU ,bunuri alimen ln,'p
in'<.lispensablle.
o altA manifestare antagonistll. in colonie este lupta care se da intl'C
matcn virstnicli. una tinAra, care iese totdeauna victorioasa,
('hi at pc propria sa mama. s-au vAzut cazuri clnd doul!. mli.ki -
moma fliea - convietuiesc in stup, depunind ouA pc 3(!c.lwj i
fugufe. (jm' fic::care pe 0 alta fata, evitindu-se contactul direct intrc cle.
Cl ml Inst'i se !ormcaza ghemul de iornA virstnica nu mai estc ing(ldu llfi
,I
\I :1
Alitll/JOll ls m 1ntl'(I I)lhl(l c\C' st l'liine coloniei se observa illal lotdeaun8,
Ihql/\ (' \1 111 lil t ,' /bml, in cazul rUl'ti"agului. Dar dad straina ce
VI, II! HH IlIt rC !iCOfi lC pe virIu l limbei 0 picaturi1 de nectar din dove-
dllll i p!"\n II(;CII;;o la e{l nu este 0 ci aduce ceva in [olosul comuni-
tntl l, 81.1 'llj ll de III ii dA voie soli intre.
Reversu! mednliei :
d l"Cpl, .5i bine de spus, cA albinele au plkateJe lor. Am Cost
f' h{>lllll i d e IJ I'gen\A 18 0 stupinA sa dau un sfat. Stuparul plccase cu trei
, It " 11111 1111e, uiUnd oial'lI. un i agure plin cu mjere. Cind albinele au dat
II ., ,, 1 s-ml inlruptat dintr- un bun gaslt. gata cules, s-a in ele
napustindu-se asupl'a coloniilol' mai 'Put.in populate
,I (lI i HIl' uj.l1 mai r edusa la S-au luptat din greu aparl1toarele cu
Ilu hul lil de invadatoal'e ce velleau cu sutele, dar acestea au goUt
(I1Ulldl Cli strinsurA din stqpul atacat, uciglnd majoritatea albinelor
HlUll'O rolonlei. s-a lotins eurind la a1ti stupi incit IOG/, din
I t ,lill lll lt' Klupinei erau distruse. Cu foarte multa truda. am stavilit dezas-
11'111 , r OI '(' nllrel putea fi general.
- 1) 6 1' cum pot albinele hoa\e sa vigilen\a celor ce apadi
7 l nli'eM un apicultor incepator.
- Clud un cules bogat a incetat bl'use din anumite cauze ce depind
Ill' Ull ll u1'lzm'ea florei respective, cind plantel e retin rezer vele sale de
',IIIMt' ( I I' cUl'e au nevoie pentru iorm-area fructului, grupul albinelor
01 cuieg.toareJor sint mult ati tate spre datoritlt. eflu-
\' llIhr Ptwrumate al e nectarului din stup care este prelucrat de albi nele
Il l'filucl'flt()ure; aceste efluvii ies din interiorul stupu!ui in valuri prin
i .. ,\tu!Ilu nlbi nel or ventilatoare, ce evaporA apa din mierea inca cruda,
. lll' ninci porta de a rapi un bun gata ! acut. Instinctul Ie indemna sa
hlllt'lJ, dnl' 8colo la majoritatea stupilor straja este numeroasA co atit
IIInl IIterHti. t ncercarea de a pAtrunde in stupi de cele mai multe ori nu
cAd paznicele stau ridicate pe tpicioarele anterioare.
astJel de pozitie ele nu mai ca 0 strA.ina. sA se apro-
)1 (', \J Cllnoge pentru ca zborul hoat.elol' este Feodulant, cautind loc libel'
'If' 1ll lrtll'C. Atunci paz-nicele se'reped din zbor, se inoaiera cu albin a hcata.
l't\\ilTnd sA-ljoi implinte acul in corpuJ nolivAutoarei. Aceasta face incercari
It'll p OI'n t, C' s.1 scape, luptatoarele cad inlan\lIite de pc sci ndura de zbo!', jos
;3(' pttmint Ij i astfel de cele mai muIte ori scapA. Ele se retrag
!llItu fi reveni, de data aceasta mai circumspect, cautind sA. intre fn
.lllpH ell popula,ii slabe, cu n paza rtlai putin numeroasa la urdini{ie. Tn
lr.C'Htl' nlbinele [olosesc alte maniere : se mal intii pe
unrglncu scindutii de zbor -stind oarecum linil;ltite pina clnd unele paz-
\h'C 8C {Ipmpic. Hoatel e scot atunci, pe virful limbii , 0 picatura de mier e
1111 1(11 (: 1, orCrind-o cel or ce Ie-au ie!iit in cale, iar eie, considerind Coii
lInt dlntrc IIl e 101", Ie dau cale de intrare. OdatA. aj unse in stup e
p'eli Ittl Illnl riC' recllnoscute, cli.ci albinele de acolQ au alte sarcini ::; i nu
,I ' I)('\ip!\ tie pI'Ci':cnt<' stl' aine. se duc direct la fagurii
';I I 1n('jll"C1\ ClI micre plecind ocolesc centru! coioniei se tn-
h'l' llptll It pr r P(' I' C'I,C' lc rrnnt.n\ <-'(Ib()l'ind pe cl pinA la : cind ies d('
I IIi
neolo nll se pc sdnd ul'B de zbor pentru a plltea " btlru, col Rt'
" I'cii pe rata cxt.erioara n stupului l] i de neola i!ji iau <l vintul de zhUl'
Es(e 0 adevar atli strat.egie ce 0 fac aceste navAlitoar e.
Numi'll' ul lor devine Ia fi ecare zbor mai mare, did prada inl pl\ r
ta.:?-iHi. la cele din stupul lor f ac pe paznice sA nu Ie mai recunousl'ii . pc'"
Iru cfi mieroo ingera1.A Ie lransmite miI'OSul stupul ui at.acat, a'}a int.lt ]"1'"\"
nicele nu mai pot distinge pe cele ale lor de nAvali toare. care au at\! , 1
mires.
In mod insa paznicele emit 0 substan\A de Alanna pl ......dll :s tl
de glandele mandibulare denumitli. hepotan care mobilizeam
colonie atacatl!. astfel atacul este inlliturat. S-au vl!.zut insa cazuri d nd
o colonie luraUi estc w;; a de descurajatii incit renun\A Ia lupti\., mai aics
dnd matca a (ost UelSa unindu-se ell cele prAdalnice. transpol'ta (,Ie
bunurile lor, rAminind fA.cind casi1 comuna cu atacatoareJe.
Prof . von Frisch a observat un altfel de !?i mai tndrD.zn(' \.
constind din atac direct : albinele atacau culegAtoarele ce veneau
la stup cu pline, B%' teptindu-Ie chiar pe scindura de zbol' a stu-
pului. ObositA oarecum dezarmatA, c!ci atund clod are plinrt
nu peate indoaie abdomenul penlTu a-!;ii scoate <lcul, culeglitoiu'CU
c=deaza hoa\ei strinsura din gUlJa, dupa care aceasta, satul A, ia zborul
spre stupul ei, I:n timp ce culegAtoarea intra cu putinul ce i-a mai ramlls
in desaga
_ Dar cum putem distinge albinele hoa,e de cel e eare luereaz.."i
normal ? rna lntreaM unul dintre tinerii apicultori.
_ In primul rind trebuie observat felul cum zboara albinele : ccle
ee lucreazA normal iau zborul avlntat in sus de pe sclodura de zoor
cad au gosHL Hoat.ele ce pleae. din stup cu plinA, mnd greenie,
sint nevoi te sA se lase mai intU din zOOr io jOs apoi sA se inal\e. Pozi-
tia picioarelor hoa\ei este cea adunatA sub abdomen pentru a-I spr ijini,
8%'a cum yin acasa culegatoarele, pe dnd cele normale pleaca. in zbor etl
picioal'ele posterioare intinse de-a lungul abdomenului. DacA prinde\i unll
din hoa\e 'ii ii presati abdomenul, spare la guri1 . 0 picAtura de micn}.
Colonia hoatA este intr-o continua de zbor, la are clnd in pt"l -
sadi n-a ineeput zOOrul, !;i ele il prelungesc mult seara, cind ccleo lnl'"
colonii obosite s-au lini"tit.
Pentru eombaterea acestei inclina\ii negative a unoI' colonii t r('hlllc:
luat e rnA-suri severe : mai intli trebuie recunoscute coloniile
dri nd cu :taina alba pe cele ce plead\ anormale de la unn6-
rindu-Ie zborul , pute\i descoperi in care stup intrA; atunci se schimbfi
locul ambilor stuP) unul in locu1 celu11alt, dupA ce mai intii a\i epui ul l
mAsurile anume: de strimtorare a urdini'iului , chial' inchi-
zi ndu-l pentru 30-50 minute. Hoa\ele se retrag vaztnd' neputin,a de n
in stup, Se deschide apoi pu\in, cit pot tl'ece aHltul'i
!IAuA ulbine; ceJe ale at.acat care au venit cu plinl't , inlrn
In interior; al!1iuri, Ia urdinilJ s e iixooza cu 0 pioneza a pinza de Won, . ill
I'ure 5(' infll,?oar a 0 IbucatA de vatA ell cUeva picAturi de 'lcid Jeulf' ;
IPi rnS'tll repulsiv indep1'irteaza hoatele. In hpsn acidului (cnie se P Ollt{'
r;lllIlI; B"ldehidfl bMl:l,uiel cu cnre se pensulenzfi scindurn de i'.hor
rl'nnlil\ :1 1 IdHC': Ii. Mirosul ('sl(' rt'plIls iv pcnl rll
II ';"
1)(1 11.IK.\o] n('JlCu (l <.,'ombinatic de d nd pArti ben-zina, trei par\i ete. sul-
'ill ll' l' i() 1)t\ I' \l tcrcbentini. puse intr-o cU'tie de cremA de ghete,
In HI' 11 1{1<;'p i\ rtcaza hoa\ele, deoarece emunaFile volati le ale com-
llll1!1\(l,.' i n\1 Ie Ie !.:re sA ren'Uote.
Til {ls Uel de ImprejurAri lued.rile in prisacA se fac sub umbrela pro-
trf'lltltl'l' . C[U"C Cll faldurile sale din til'on acopera stupul complet. iar sub
(' II II plcuJt,orul lUCj'eaza deschizind stupul fAra grijA eli ar putea
r( ninh il, li t..'
o ll it,,'\ masuc! bun! este aplicarea la a unul dispozitiv
dnll umil, care se face din soindurele de 10 mm grosime, ell perc-
It ll" fnmtul de 25 rom, cu lungimea de 350 mm la.?mea de 80 mm,
1ilUlwl01C til euie. Este ea un tunel ce are 0 deschidere laterala ; tunelul
IIfw In mljloc 0 seindur!l medianA longitudinal. Albinel e stnt
lIovol tc sri. lotre in tuoel, sA-I parcurgA pe toatA lungimea lui sa OCO-
lon.-('I\ lIt;tndurica mediana a direi extremitate se deschide direct in stup.
I\lhlnol\1 cOloniei atacata se repede eu aeest dispozitiv, pe
dnl! tole hOllte, intilnind in cale 0 serie de albine ale stupului care Ie
IlIIrNw.1'I LrCl"Crea, renuntA la furat.
Mflsul'li cea mai sigurA este ca in stupina sA nu fie decit colonii
hU1l 1,I puternice, care nu pot fi atacate. Nucleele s!l stea cu
InulL !1i la nevoie aj utate cu puiet cApAci t pentru a le mArl
J)4"llulnthl, care astfel se va apAra cu succes. HrAnirlle de stimulare se
CIII' lIuJn.ol clnd zbor ul coloniilor s-a linl!1tit.
o {lllit lattira negativa a caracterului unor colonii, din prisac!l, este
"Oil de agresivitate manifestatA mai ales cind un cules bagat s-a tenni-
" IlL bruse. Atunci, al binele agitate ataeA inteplnd pe eei din preajma lot,
ru'o II sc pare cli Ie tulburA cursul normal al vietH lor. ESte
o CdI'octeristica. a unor anumite rase de albine, cum sint de pUdA albi-
nole clpriote cu care localnicii lucreaz!l greu dar suportabil. dat fiind eA
1II 111t. tn t imp hmnice mult productive. $i cele din rasa
IHI Ilccst cusur. AceastA lnclinare spre agresivitate este ereditara, Vii
(lJII III Ll ti dl. in primele leetii v-am vor-bi t de acel aibina siUba-
lee.a "Inguraticti. anume de specia Osmia Fossaria, la care fiecare indi-
'lId In birlogul S!U to piimlnt foarte apraape unele de altele,
M 1ntr-un sat, Acestea atacA orlce altA insectA zburAtoare care stdibate
Ipn\lul ,.satulw'" cit spatiul pe 0 razA de 100-150 m in jurul locuin-
toler. Aceto este clmpul lor de exploatare nu ingAduie strAinelor ca
!tn. 1 1ncolee. In acest scop 0 parte din ele fac un fei de patrulare per-
HI{lMntA contra adversari.
Albinele din site rase au un anumit simt de proprietate asupra unor
ICI'Cnut' j de exploat are .!}i atacA pe cele care Ie IncurcA zborul. Fiecare
mod creeazA anumite culoare de zbor, la 0 )nal-
\Imo de 5-10 m cu diametru de 2--4 m, atacind pe cele care Ie
tr/l vcrscnz.:'i.
De ascmenca, vA amintiti - tinen apicu1tori - de eele ce v-urn
I4 pUlI ctnd um descris zborul de imperechere a mAtcH, care. se avinUi
:11 0 sllgctlU\ de pe scindura de zbor ca sA treacA. peste zona de 10 m pc
(UU'C 111bincic culCJtiilotire 0 ,es, pentru a nu fi atacatA de aeesl e;:l, 0
(,bf'H'I"\' II\iC intcl'CSlillti't.. tn pl'ivln\/\ zonei de aparnt, ('Sle unnalOfll'Cfc
li B
dack\. sc pune 0 farfurie cu putinA miere pe capacul unui stup, prlmel!!
care vin acol o sint ale stupului respectiv; oriee aibina. din imprcjurl mi
care incearcA sA. ia acest nea.!}teptat ospat este atacatA. Dacli Inrrurin ell
miere este scoasa din posacA la 15-20 m. oriee albinA. ar sosi acolo 0
suge l ara lupte. Problema a :Cost elucidat e. de eerceti1torul Hedighcl', '-:lIn.'
a obserVat cA unele colomi tl1i aleg 0 zona teritorialA de eules, I: um
multe animale pAsAri zburatoare, zona mai mult sau mai pll\in
larga, in interiorul cli.reia nu ingAduie aibine strAine din stupi. Cil, tl
in elmp sau padure este un cules bun, a:lbinele nu se mai preocupu de
apa.rarea acestui teritoriu considerat ca Ie apar\ine.
Agresivitatea esle mai accentuatA atunci clnd atmosfera estc mai
incArcata, e vint 'PuLemic sau chjar furtuna, Atunci albinele vin dc-n
valma spre stupii lor nu trebuie nelinil1tite l1i roai mult prin interven-
tiile stuparului . In schimb, clnd este un cules bun ele nu dau atcnlic
nici chiar eelor ce Ie stinjenesc activitatea,
Un aIt motiv de agresivitate este creat de multe od prin metisare,
mal ales clnd nu se tinea seama cA '\lOa din paI1i are un astfel de carnc-
ler. Este cunoscutli marea gt'el?ealA :C!lcuta de lnstilutul de apicultura bra-
zilian care a adus pentru studiu 0 colonie africanA din rasa Adansoni.
care acasa la ea este :Coarte produebivA. Din nefericire. un rai meUs cal'C II
scApat neoooerVat dAdea eemne de agresivitate. Aeest metis, lntre blindu
aibina. brazilianA cea Adansoni, s-a afirmat eu 0 serle de de!ecte : estc
[oarte roitoare, 'Producind cite 7-8 1"Oi pe varA, dar mill gra
v
este co
ea are 0 rautate Insp.!iimtntAtoare. 'Nimeooi nu se poate apropia de
stupinii, om sau -animal fAra sa tie atacnt. Acum brazilienii nu mal
cum sa 0 distrugA, dici clatonta roitului natural intens, meW;;il
s-au raspindit cu 0 iutealA deosebitl. zburlnd la mare departAri.
Pentru prevenirea manifestArilor agresivitAtii, apieuItorii fol osesc
[umul dat de un dispozitiv denumit afunuitor in care se introduc sub-
stante fumigene : bureti. putregai de lemn, bucati de sac vechi etc. Albi-
nele au un reflex conditionat la fum : umplu gu.?8 cu miere t;; i III)
mai pot intepa.
De asemenea 0 pulverizare cu apa dA albinelor 0 preo
cu
-
pare !?i l asa pe apicultor sa. lucreze lara. ali tntepat.
Ciclul biologic al coloniei
Ciclul biologic nu 1ncepe 0 data cu sezonul prim.liveni, ci eu eel
II I iloamnei, in luna septembrie, cind aibinel e ba.trine %1' obosite din varA
di ll pflr repede. mnd in scrumb inlocuite -eu cele ce se nusc l a incepul.u!
lonmnei. PinA atunci colonia nu numai agoniseaia pioa
In f1plJl' itia n ori i de primiivarA. ci una, doua genera\ii de pulet din
Cll I'e npnf'" sibine tinere ce pot sA infrunte rigorile sezonului recc nl
IC' I' nli "i pina. In mijlocul primaverii viitoare. Intr-'odevar, l arvclc
1111.) 11 11' \01' de loamnA sint. mult mai biue hrAnite de doici cu cantila\i im-
I I !,
jlllrlllnte lito pii:'ltUI'iI. pent"u Il-$i forma 0 corpO!'l:lJli mare de
ulhll ll\ll1I'I, pl'otcinil $i glicogen. Ele nu iau parte decit in numar mic
In 1'I'('tlh'tl1,tl puietului din toamna pastreaza integral aeeste rezerve
"'lr J)(lrlll (,. Matcu din Ce in ce mai muIt ritmul ouatului,
1I
0
li!lllfnd Tn cu ib doar citevu sute de oua. pe zi, Cre$terea aoestora 0 face
ull1H13 J!CI1CI"atie de dOici. de la ver ii. Tinerele nu cJadesc iaguri.
III ' ('ulcg, dl ci afara este !oarte pu\ina flo:li naturalA, iar 1a pregatirea
'W('lt tur pl' iviJegiate generatli de toamn!, aibinele doici hrti.nesc larvele
I 'll I II UIl Iflpti$or a.<;a cum Vom erAta mai depaJ;'te. Aceste pregatrrl
111111'1j lri biologice Ie fac mutt mai rezistente contra invaziei nosemozei
hl h'l' in special micotice, lac aparitia in decursul
lI'l' lI l! 1;11 u primAVerii. StuparuI grijulJu intervine acolo unde albnel e
Iln uliscsc deloc hrana, Oferindu_le In toamna substlante Proteice, 1010-
luh,'(JI'1 bun; ai polenului cum sint: soia degresatA, drojdie sau pra! de
h1Ph',
til timpul iern.ii, bune pierd putine albine; be ciliar in
j!jot ' (IIWUmp lriguros mAtci1e prolifice tinere Cl'esc la adapostul
IAI(liwll ghcmului de iarnil:, un oarecare nurnAI' de albine ce compe:n-
_tll lill:1\ IIlI cll l' pierdeM,
Ltl I'cvizia de primAvarA pe care stuparul 0 face in primele zOe
fll"'" IIle lunii martie, el mAsoara cu un pabar albinele aflate moarte
IJb rundul s tupuIui. Se oonsidera di la 0 iernare normaH'i care a decurs
III conl.IJtii bune de caldUf'A -5i hranil, albinele moarte dintr- un stup nu
tl toohuJ(' sli maS'Ura unui 'pahar mare de apa, Apicultorul
In partida 'fieclrei colonii cantitatea respectivA; mai ales clod
Illrl'lvl(lrf/c BUng ldouA pahare, sau chiar mai mult, e1 trebuie sa dea 0
htOflll (l speciala aees tora din urmA, sprijjrundu_le pinA int rA intr-o
1111'(1 om'malA in cursul primAverii ,
o data co ineeperea In primaV'arA pentru cliutarea re&ur_
It-IOI' noi de hrana, se epuizeaza 0 mare parte din popula\ia gAsitli, la
pr lmu l control, Indt in cuib apace 0 genera tie de albine tiner e,
plC'I'ClC'.rUe slnt rnai mari dOO'it numAt1UI celor ce se nase, CUrind insA,
InuhclI binc alimentata depune 1 500-2 000 de oua in 24 de ore; eohi-
IU)I"u] iotepe sa se stabileasci1 f Und repede depallit in favoarea gene-
rll\lIIor t.inere, incit Ia sfi,"*itul lui aprilie prea puti ne albine biitrine, din
HlUll1nll, moi slnt in via\! .
Tn urmiitoarele luni colonia ajunge la apcgeul ei de dezvol-
Tn st..upul unde au iernat, spat1ul se ingusteaUi mereu, c!ci cuibul
,I IIt r'in5Ut'Cl adunat4 djn ce in ce mai muLt din disponibi l.
':Inri uPicultol"Ul nu inter vi ne, rnAdndu-I, colonia TOie .... te cu m('lt<;; 1
!lI n IUl UI t rccut, illr in stup rlimine sa se nascA 0 matdi tinlirA, Dar in
. It.l pl\,.i llil rlllionlli rOirea naturalA este exclusA cAci , prin roi . C'
ltIrnl1l"lJ] CO]Oniil ol' in pt'isacA productia de miere_ eMe cOmpl'o-
11 hti'! , t n schimb, dind la limp spabu larg coloniei, albineJe ndul/ h
II rllU'l.ril tutu cli1(liU alit d in IInul trecut, cit in eei din 1II1 ul
12U
t(UlUtll\ i nltll'i de miel'c polen, duel! tim:pul este favol'ilbil t: ul c-s ulul.
Sluporul Clre grijil Ca atnmci dnd f ace ext:raqia mteril sa in stUI' 0
impo:'tm1'ta l'czervA de hranA, intre 25 ll i 30 kg care Mi-i ajungli colonici
10 primul cules din anul vii tor . Stuparul 1a numai prisosuL
Acest prisos \'a fj cu atit mai mare cu cit apicuhorul a Colosi!. II
tehni'cl1 adecvatA, ajutat desigur de culesurr bogate la care faand
pastoral a dus 18 tirnp stupina, .In acest scop apicu1lorul va Cuce tut
ce este posibi l cunoscut, pentruea In Umpul deci cind colon:i.I
este in pragul marelUi cules, numarul albl-nelor zburatoare sA fie cit mal
mare posibU. fii nd cli numai alunci de mier e polen
vn fi ea deosebi t de importanltli,
Dacli. stuparul metoda de explontare bazatA pe pastoral,
ducind stupina 10 culesuri subsecvente, el s timulead. coloniile salc
!.nire culesuri, pentru ca ouatul matcii sa fie mentinut 1a maximum
posibll iar trebuie sA I ie mereu llirgit in r aport eu nevoia dc
extindere a cuihului.
In cazul cind stuparul nu poate .lace pastoral, iar regiunea uncle
se anA are doar un singur cules prinCipal, de Ia care poate obtine 0
recoltA bunli suficientA, stimularea caloni ilor de al bine nu va inceta
clici pi'na la 15 august e1 poate organiza producerea de IAsind In
urmA tn stup mli t ci tin ere, ca sA depunA puiet de toamnA.
Dacli nu face marirea numa-
rului de albine zburAtoare 0 va tace ce1 mult pinA. la 15-18 zile inainte
de marel ui pentru a nu albine mult e ae prisos
care ar consuma din strinsura in stup,
Coloniile care nu s int IAsate pentru iernare, Ii se ridicA. mlitcile,
Ul.sindu-Ie Iacli bot ci, iar mAtcile noi vor fi la dodul lor inlAturate ;
olbinele aeestora, care tot vor mud de bAtrinete, s>int folosHe pina
III epurare la producerea veninului cum vom arAta mal departe.
In schimb coloniilor care sint destinate sa dainuiasca pentru anul
vIHor , Ii se vor inlocui mateile chiar in timpul culesului principal,
nizind cu pu\in inainlea acestui cules 0 cre$tere proprie de miitci til
2-3 colonii crescatoare, lintnd seamA de indrumlirile care VOl' 1i date
1n nceasta privin\a spre sfiqitul prelegerilor noastre, Daca insS stuparul
VrCn sr. lie sigur cli in stupinli e1 va avea numai mAtei est e
Innl bine si1 se adreseze Sta\iunilor de de nW.tci de soiuri bune,
t'ccor'di stc, inlroducindu-le in colonii la ultimului eules, pentru
,,(I l inert.' 1ii ml , VOl' depune tn toamnA un mare numlir de ouli, formind
l'Ql'llingenle Inar l de albine tioere pentru iernat. '
Cl nd stuparul face cre!;>tere proprie de mlitci. din ouli sau din lerve
11101 mid de ] 2 ore. poate constitui - dupA ultimul cules - nuclee
IiJutnlvol'e. curc v.or 1i de mare ajutor coloniilor de bad in primlivol'Il
tJl' III(\ tf)ll t'C, Pupulo\iu acestor nuclee od se unellte in toamnA cu cen II
(.' I)llllill'l dt. iJIIZi'!. in acest caz mAtcile disponibile pot fi iernat e hI
flrm'/I )( IIPllItllui dupli metoda cerceta. torului roman N. FoU snu se pi1s-
121
kouzli lntactc aUitud, sau deasupra colontilor de baza, separate fiecare
etl clt(! un fund de pJacaj; alti stupar! preled. sa ierneze nucleele in
r. OI' pud simple eu fund, in stive de cite 6-7 corpuri. Fun-
dill fl cclirui nuc1eu are 0 taietura de 6/ 10 em acoperita eu pinzA metalie!,
/1.'1 1 f(' 1 tllcit cJldura trece de la un nucleu In celalalt. Desigur ca fieea.ruin
I Jje hls!i. hrana s uiicienta in raport de marimea lui.
I D,ncii crel,i terea de miitci stuparul 0 face cu scopul. numai pentTu cl
JWhlmba pe cele obosite .!iii imblitrinite, lasa mli'bcile sa eciozioneze in
Il U, .. <:IcuJ ajutator seRarat de colonia de baza prin _gratie._dl nd nu:cleului
h, )f;(:i uproape de eclozionare. Cind matcile tinere ale nucleelor incep 54
Ilcpuni'1 ouA, dupa citeva zile se rididl gratia despartiware ; matea ba-
tl'lnli <Iispare "i ramine in stup una tin'!!'rA care va da rezultate bune in
jlrc,:(!i lirile de inrnultire a ,popula1;iei din toamnii -5i in primilvara urmii-
lonrc,
Pdn unirea coloniilor de bazA cu nuc1eele lor Iii punerea la iernare
II Ill /Heilor disponjbile in afara g'hemului, nu inseamnA cA nucleele au
deIinitiv, ci in primiivara, cind fiecare colonie de hazli are cel
I
JU\IO 6-7 fagur1 eu puiet, ele se divid, nucleele se refae cu miitcile
I' rnnie In mara ,ghemului astfel pinii la aparitia marelui eules, ouA in
rj ccore stup douA miitci, 0 mare populatie de albine zburil-
lOflre pentru culesul principal.
Dupil ce - tined a:piooltori - ati auzit 'Cum se indepline-'? te pe
;.curt cielul biologic al coloniei, sA umlArim vietH unei
oolonii de albine,
AN ATOMIA COLONIEI CU SISTEMELE
CU ORGANELE SALE FUNCTION ALE
- Ati spus puti n mai inainte, - interveni unul dintre tinerii
Ilpicliitori , eli in colonie <albjnele lucreaza pe ,grupe soeiale. Cum se
ronncaza -5i cine Ie dirijeazA ?
- Intr-adevilr , aibinele lucreilU In grope constitujte temporar Ia
tel cum functioneazA anumite aparate Iii sisteme tn propriul lor organism,
prlvite ca subiect de studiu, a diror anatomie v-am explicat-o pinA
I I(.'U III , Grupele sociale devin astlel organe temporare, mereu reinnoite,
eu nl bine tinere in locul celor uzate care mor, Ia tel ca toate celulele
dl nlr-un - celule care se nase, td.iesc, mor, fUnd in pemla-
nen\A inlocuite. Deci slbinele in comunitatea stupului sint ca adevlirate
molecule, ce servesc acest complex biofiziologic care este colonia,
Grupele mai marl sau mal mici din albine-molecule in raport de
importanta pe care 0 au in colonie virsta aeestora, trec de Is 0 sarcinA
10 alta, dupA necesitiltile acestui vast complex biologic, El e formeazli
t.l cci organe vitale, elastice, functiontnd armonios la f el cum lucreazA
moleculele Iii celulele tn organismul albinei individual,
"La albine, spune prof, R. Chauvin, fiecare indlvid schimM
nctlvitatea pe ce inaintea2li In Aceste scrumbliri de acti-
vHole se datoresc unor anumite efecte somatice". De plldA, la inceput
dupA eclozionarea l or, la citeva zile, se glandele faringiene pro-
ducAtoare de care este dat larvelor de cAire grupul social al
dolci lor. Cind resursa de este glandele respective ineep
all 'Producii eTlzime folosite l a prelucrarea nec1:.arului In multe aite soopur! ;
mnl tlrziu vine rindul glandelor ceriere, formlnd grupul social al cladi -
tonl'clor , sint cazur i clnd in col onie are nevoie de mai
mu\lc dolci ; glnndele f arlngiene epuizate pot fi activate cu polen. Ba,
chilli' - dup5 observa\ iile prof. M. Lindauer - unele aibine-molecule
dlntr- ll o anumlt grup de activitate, trec in ti mpul Jiber sA sprijine
ti l t nrup 111 1nclepl inirea sarcinilor acestora in raport de nevoile coloniei.
Vio\n II lbi[lclor in intcriorul stupului Iii gruparea lor pe sarcini
dcpl ncl de : 8l11rca 10., liziologiea ; de virsta pe care 0 au ; de erorturile
It. ( '1 11 '(' IIl hinClL,- t1l ol('cu]f' tl intl'-un grup sint supuse; de pri-
/lIIL'l dil'cct IUHI Indirect ; de totalitatea proceselor de asimiJa\ie de-
, ,,,,Imll n\,h,' - udled de metaboUsmul mai redus sau mai accelerat; de
Uml(lIll'HlIII' U tnrluentntl1. de glucide di n hrana folosita ; de enzimele care
123
Stili nll 1u procese1e de regime organica ; de Iosrolipidele I) atit
( \(1 lH'i:('f.; 'lr( IOfll'ie active in metabolism etc, etc, ; toate acestea VOl' fi
'.'Jipll calc In locul potri vi t.
CO/01Iin posedii aparat reproduclitor, respirator, digestiv, de excretie,
I'/ rl'lIlutor, De asem.enea are sistem nervos de coordonare ganglionarii
h
r
j r/lt01l(I Jcl; are mijloace colective de a-$i forma propriul siiu. schelet
$1 li p (t apiira complexul biologic de invazia elementelor nocive, care
\ (11.(,(1 ,o;u triiiascii parazitar pe seama comunitiitii,
- Dar daea pinA acum studiind aoatomia albinei - interveni un
npicultor, am fast prin desene on prin proprii obser-
Villil (!u lupa chiar eu microseopul, sau pr1vindu-Ie prin geamul stupu-
lui de observa\ie, cum oare, Yom putea descoperi aeeste aparate sis-
t ell'll' alllltomice ale coloniei, in acest vast complex organic, eu zed de
mil de albine ?
- Studiindu-le pe vi u - 8{;a cum de aItfel am proeedat pinA
' I f'U. I' to eea mal -mare parte a noastre,


'n conseeintil, am hotArit ca sA lAsAm sA roiascA a doua oarli 0
I'vlonie care a mal dat deja un rai primal', Decl, sA urmArim de aici
"will Ie viats unul 1'01 secundaI' cu matcA virginA, El ineepe
rlt! In c:e.1e mal simple eIemente pinA Ia maturitatea deplinA a coIoniei.
til acest scop prima colonie care va roi tn zilele urmAtoare va fi
s UmulalA pentr u pAstra toate botcile ce au in ele Jarve ni mfe pe
colc de a deveni peste citeva zile mAtei vi rgine, Vom prinde roiul seeun-
dtLr. t1 vom caza intr-un stup sistematic Ii Yom unnari lelul sAu de
cornportare studiindu-l pe tot parcursul sezoanelor unul an, pentru a
puleo vedea cum aC\ioneaza noua colonie rezultatA din roirea secundani
o coloniei marne,
Inveli!ful protector al cQloniei - Stupul.
Au trecut opt zile pinA d nd a iel?it un roi secundar, din stupul
CIlre tna'inte dad use roiul primar! L-ati prins I-ati pus rotr-un stup
sistematic,
- l ata, stuput acesta in care voi pus roiu! secundaI' cu mattA
vltglnti., eonstituie pentru colonia de acolo un adevarat protector
cllre 0 aparA de intemperii. In eele citeva zeci de milioane de ani de
ct nd ulhinele vietuiese in colonii organizate, ele au trAit protejat.e iTo,
arborilor bAtrini, care Ie-au asigurat un adApost ea un
dUrlu\. did arborele insul?i are propria lui cAldudi. In aeeastA situa\ie
cle ou au mal avut nevoie creeze un sistem propriu de apArau
l' xtcl'lourA, Albinele nu s-au mai pregAtit organic pentru cevll, nu
'I ' ,' llllfl - <:lad de (lroduae nalurale, Nter:l al alcoolulul, III .... Idlor 8r141 s upt,'IMl,
-':)lul)1!1l In ""IYUlltl WIllIt"ICl ln60lublll 1n IIPIl, se pot tm(lill11 In cIouil grUPl! ","rl :
In (lrlncLIlIII 8r9.lltmlte , I cerurlle precum $1
" ullMnlll>d lo./ntWf!If'. eer.'hr,,,,LI.l1:. 5ulfll tkleLc (prot, Cr, nanll ne8Cu).
I!!-I
'ii-uu mai pUS iscu!linta Ju iocereare, De cC aUta mundi, cind au !!I'i sit
tic-a gnta _ in - eel mai ideal loc de adaposti l'c II
eolonii II agoniselei strinse In timplll eald al verii eu multI.! ri W'i
incarcatc eu nectar polen? Albinelc deci ales in mod d el.iut' J'{J1
locul eel mai potrivit pentru buna lor vletuire, scorburile aroorill,r
bAbrini din intinsul padurilor (fig, 17),
Omul. observind aceasta inclinare, aceste preferinte ale albi nclul'
de organiza viata in scorburi, a tAiat trunehi gAuno*i. le-u /II':'
putl'cgaiul din interior !?i a fAeut primii stupi din scoarta ce a
tare, In aeeste zise "buduroaie, (lmul a pus
1"Oii stupina alaturi de
casiL
_ Dar cum deliberat? me inotreabA
unul din api"cultorii incepAtori.
_ P in! acum citeva deceoii In unna nu
se stia nimic de felul cum albinele se 1n-
\eleg intre ele, dar venerabilul prof, von
Frisch de la Munchen oonsacrat toatli.
viata cercetATii mijloacel'or de exprimare, I,>i
Ie-a anal! Albinele au un fel de "limbajr,
exprimat prin anumite en un
dans, despre care yom vorbi ciod vom ajunge
la descrierea activiUl.tii albinelor eulegMoare
de nectar, polen, propolis apli ,
Unul din eei ma.i vrednici asisten\i ai FJ 17 R - I ,
._ f M L--" , d-- d f I Ii' g,. - 01 ce a n eepu
S41, pro: ' lu .... S U un e u C'Um!lt 50.-$1 CQnst'l'uia.scA faguri i n
alege rC)Jul loe potrlvlt penotr,u noua sa scorbura unui arbore bA.tr(n '
zare, a stabilit cA dupA ce el s-a 1) i 10 - alblr>e In IUS(lensle Bub
, t - __ "' b- -, I I formA (Ie (leNlele ; I , 2 lit l -
s-a J.()Nl1a CIOn",""ne - 0 JljOUJ a un DC faMuM deja cadltl : ,e
umbras _ sIbinele din gl"upul social al cel'- co. arborele a lost I"at dealunl/.uL.
care scotocesc toate imprejurimile
!;'i orice ell flod ell nectar !$i polen, au inregistrat in "memorie"
!}i locurile bune und:e eventua'I roiul lor s-ar putea adlipostl, iar odatll
[onnal in ciorobine, incepe un Jet de "deliberar'e" asupra loeului eel
nwi bun peflt'Tu adapostirea. lui.
Intr-adevar. oricine ar cbse-iVa un rai stri ns in ciorchine va vedea
eA de IndatA spar 0 serie de slbine fugind pe ciol'chinelui, 1) i sc
agita. zgomotos blHind vioi cu aripile fAcind diferite cu corpul.
ea un reI de dans,
CercetiHorul citat rnai sus a deseoperit ea acolo se face 0 adev<1.l'al::\
deliberate: fiecare din grupul dansatoarelor ce executa un anurnit
(luns val"iat, aratA diferite, Aceste deUberar<i sinl scurle eo.
cillralil, dacli aibinele con sided ea locul este bun, Atunei insa cind uncle
1 LI('!iII tl sii mearga. in altA parte. roiul stli mai departe tn ciorehine. S-n
\I!I1,Ut. IIneori di a parte din roi ilj i ia zborul spre dirC\ia dOl'itii, <inr
dnrn vnt! cl\ O1ujoritatea nu le urmeaza, se inapoiazli la ciOl'chine,
11It1t11pl l\ d'l llli roi nehotArit sa stea 0 zi intreagA in aeeast.'i pinl'i
I , .. il l' ('ml dl' flCOl'd, im' fllinSal Ofl l' Clc executa !oatc in unison
"
,.
- ,'
rei de dnns. Abia atunci intregul roi se desprinde -51 dupa ce face citeva
volle III aCr, el i<l 0 directie sigurA spre \elul unic ales.
Intd dect cli: folosind cuvintuI .,deliberare", el 0 situatie
de tnpt in Ielul de comportare a unei colonii.
Stupll l, fi e el un simplu buduroi sau 0 tuguiatA facuta din
Il ul clc de rachWi lipitA pe din.!!. untru pe dinafar.!!. cu argiUi, ori fi e
sistemaUc, serve-5te coloniei ca un inveli-5. El face parte ,integrantii
ell eolonia, "B.'?a cum propriul inveIi$ corporal al fiecA.rel albine-mo_
lccuiil, fll.cut din chitin.!!., face parte integrantA cu corpul albinei. EI Ie
Ilpiil'i'i organele interioare '$i fiints lor priviHi. ca subiect de studiu;
l ub I.I coperAmintul acestu1 invell.'? bate 0 inimA, se simte rAsuflul unei
I't"Hpil'iltii $i sint adaposti te toate aparatele !1i sisterneIe 'anatomice pe care
JI' .. nlTl studjat impreunii, cind v-am vorbit des pre anatomia albinei. Tn
rl pccial stupul sistematic este astfel construit $i calculat, 1ncit, extensibil
fllnd, dA coloniei posibilitAti nelimitate de dezvoltare. De aceea, roiul
uusl!' u de ieri a fost pus in acest stup gata preg!t.it mai din-Binte. iar
fllhJnt.'lc lui au !}i inceput sii clAdeasea faguri.

Cu sur/oarea miilor de cldditoare
8e ridicti cetateQ
GRUPUL SOCIAL AL CLADITOARELOR
Scheletul de sus1inere a colonie.i - iagurii
Circulatia albinelor roiului prin urdini!j, se fAcea fncet.
- Dar de ce roiul nu activeaz! in aceea!ji masura ca in celelaltc
colonii din prisaca ? - tntreba un tinar apicultor.
Pentru ca cea mai mare parte din populatia lui se ocupA cu cUidif:ul
jagurilor. Acetia constitute viitoruZ scheLet de spri;in pe care se va
desja$Ura intreaga activitate a coloniei.
In acest scop tinerele albine-molecule ce compun roiul, i!1i extrag
din propria lor fiinta de ceara elaborati de glandele ceriere
ajutate $i de secre\iile neutre a gIan\:lelor !abiale !}i de 0 enzimA lipazii.
La aceasta opera contribuie 0 hrana cu multa miere, pe care aIbineI e
au adus-o in din fagurii stupului-mamA de unde roiul a plecat,
consumind-o treptat in 18-24 de ore, folosind in ace1al?i timp !ji ceva
lipide (grasimi) din rezerva organicli a corpului gras, cit putin polen.
In ace!jti faguri ce formeaza scheletul de sustinere a populatiei
noii colonii a viitorului cuib, albinele vor aduna strinsura de miere
!ji polen spre a 0 avea la dispozitie in cursul sezonului rece, dod natura
sUi. in amortire sub apasarea frigului. In ei albinele cresc numeroase
generatii de puLet ce se succed din februarie pina tirziu in t oamn5
daca sint stimulate, iar ciod timpul rece, colonia ocupa in pro-
por\ie de 60
0
/
0
alveolele goale din fagurii centraU, pe cind restul popu-
la\iei sta pe i ntervalele dintre faguri, formind astfel un gbem compact
denumit ghemul de farna. Acolo ele gase5C marile rezer:V'e de branA -
miere !1i p8stura.
Intrucit cliiditul faguriIor roiului cere cUeva zile de activitate in-
tcnsa, iar noi nu putem urmliri lucrarea de aproape, am hotArit sa
rlc.liclim din stupul de observa\ie fagurele din etajul doi. Apoi, oferind
(libineior de 8colo 0 r amlt cu 0 simplA de fagure artificial hriininq
mlcul oucleu cu miere diluatA cu pu\inA apli, putem vedea, privind prin
cum grupul social al clAditoarelor lucreatii un fagure ce constituie
o ml et, Ptll'lC 1I unui viitor scbelet pe care 0 colonie noua. i!?i organizeaza
vlclu lrcH,
lnl" -tldcvAr, dupl'\ ce au trecut 24 de ore de la aceasta schimbarc,
0111 ttll /Hut''''L umbclc oblonnc ale stupului de obscrva\ic. Albinclc sc
127
UI'Cllsera In s pa\i ul libe,' "I rarnei goal e, stind suspendate tntr-o perdea
,IC' trupuri vii, Il'unsforrnind hrana ingerata, in de ceara (fig. l U).
Nu rnai revenirn asupra aeestei probleme pe care am aratat-o cind
11111 vorbit de sistemul glandular la glandele eeriere.
Privind perdeaua de trupuri am observat pe fieearei
ngli nzi eeriere cum din epi teliul alcAtuit din eelule moi spongioase,
Incep sil apara de ceara, lucrare
Icgata de efectul de grup al albinel or-
molecule, aranjate pe grupe de hicru,
cllidind pupn unii de

Tn mod produeiia de ceara
l'sle limitata in raport de virsta albine-
lor-molecule ale coloniei. Dupii ee glan-
dele i aringiene nu mai dau
t'nzime, pentru prelucrarea nectarul ui,
tree la producerea eerii secrelata de glan-
dele eeriere. sin1 imprejurari ciod
10 ne\l'Oie chiar albinele dupa
II Il consum abun'dent de polen timp de
zece zile, pot reactiva fune\ia acestor
glande.
Fig. 18. - Cum cHldesc !agtlri
intr-un stup de observa1ie cu
geam:
1 - stupul de : 2 - fagu!"
.unit cu alblne pe el ; " - alblne
in perdele suspendate.
Construirea fagurilor eu mii de alveole ineepe in stup cind tem-
peratura din interior este de eel putin 20-30C.
- Am observat - :<iee un tinar apicultor cA folo. i,i uneori
pentru denumi rea celulelor din faguri notiunea de a!veole uneori
ciimiirute. Aveti vre-un motiv anumirt ?
- Dind aeeasta denumire celulelor din faguri - vreau sa evit 0
eoniuzie in mintea voastra. Tn fiziologia albinei coloniei la tot pasul
euvintul de "eelu1i\" apare mereu: eelule glandulare, celule nervoase,
celulele nUcleului din ou etc.
Adoptind pentru eelulele fagurelui notiunea de "a!veolii", nu fae
clecit Sa aplic exact latina a cuvintului, cAei in euvin-
tul ,.alveolis" inseamna HVas mic" a!?a 0 denumesc cei mai multi au tor i
r.e se ocupa de problelne apicole inccpi nd cu scrjitorii r om ani lata,
<l CUm, privind prin gearnul stupului de citeva albine din per-
deaua vie in care stau incep sa se agite. Cu ajutorul picioarelor
anterioare desprind de pe ogUnzile ceriere ; ii due la gum, ii
amesteea bi ne cu seeretia glandelor mandibulare car e Ie eonfera 0 rezis-
tenIa marita la topire. Initial, sint de moi maleabili
indt cedeaza la 0 tempemtura de 25-30' C, pe cind astfel - cum
V-:un mai s pus - bine amestecati, rezistA la 62,3C.
Demonstratia eu stupul de observatie 0 limitiim aici, cAci eonstrUl -
rca unui singur fagure nu ne poate reda fidel felul cum albinele cladesc
tntrcgul edificiu de faguri pe care in aeest limp albinele roiului secunda,.
din s lupul s istemati c ii prelungesc in jos lateral. Demonstra\i a am
1211
facut-o numai pentru a vli arata cum produe glandele eeriere acei 801-
ee apar pe oglinzilor. Albinele roiulul din stupul siste-
matie au fost in prealabiJ pregatite organic pentru aceastii luerare, acu-
rererve organiee in corpul gras, in special lipidele,
un timp de repaos inaintea pleOOii roiului. Ele au pline eu
miere, iar numlirul albinelor tinere din roi , apte pentru produeerea eerii ,
ating aproape 50'10 din populatia lui.
albinelor la c1liditul fagurilor roiului, intr-un buduroi saU
stup gol, se face dupli ce ele s-au aranjat In forma de ciorehine, sub
p1afonul stupului primitiv sau sub spetezele unui numar de 3--4 rame
ale stupului sistematie. Ele nu stau acolo ca perdele transparente,
ci formind un ciorclrine asemlinator spre exterior eu eel in care stateau
in stare de roi, cu cleosebirea cA In interiorul ciorclrinelul, eind albinele
c1iil:1esc, laBa Ia mijloc un culuar vertical, ,pe ale caror mwgini slnt Inca-
drate eele 3--4 perdele La 38 nun unele de eelelalte. Acolo
stnt numai albine tinere, cu glandele ceriere neuzate, iar cior-
ehinelui este fonnat numal din albine mai virstniee. Circulatia in in-
ter.iorul acestui eon eu baza in sus virtul in jos se face asemanMor
ca pe un culuar de aseensor, ineepind de la virful ciorChinelul, cit
pe marginea perdelelor, euluar care la cobor!rea urearea
albinelor ca pe treptele unei sOOi.
Caldura in interiorul ciorclrinelul este constantii, de 33-34C. Cind
ea este straturile ciorchinelul se mai r esfira, iar plitrunderea
aerului proaspiit elimina surplusul ealdurii.
La adapostul dupa ce albinele din interior incep sa
secrete iar luerarea ""te in toi, stnt transpor tati sus
pe de lucru, unde se fae gramajoare de materie prima, ee
urmeaza a fi prelueratii transformatii in faguri, a cAror temelie este
in partea de sus a rarnelor, erescind spre josul lor.
lata 0 care rlistoarna prineipiile arhitectoniee ilin lume.
Acolo sus citeva albine constructoare fixeazil sub spetezele superioare al e
rarnelor primele temelii de la care luerarea, punctind spetezeJe
in mai multe locurl, ca astfel viitorii faguri sa poata 1i urziii eu mif'i
de-a lungul acestor baze.
Pe IDasura ce timpul trece materia prima pe micii
incep sa creascA lateral, atingindu-se unii de
formind astfel baza viitorilor faguri ai aeestui palat de ceara ee
eu temeliile spre eer .
Aeumularea eea mai mare de materie prima, care este ceara, albi-
nele constructoare 0 depun la lemelie, diei temelia trebule. sa fie solida
ca sa poata suporta farli sa se diirime - !.oata greutatea rezervelor de
hrana .aeumu)ate in dimarulele ell miere poleD, precum 1?i greutateu
puietului din cuib peste care sta toatii populatia stupulul, ca tina
de calc!.
Primele temelii de sub spetezele superioare ale ramelor slnt solide,
eu mul ti! ceara ; seolo, alveolele sint neregu late pe spa\ iul pri-
\) ", ....
12!)
molor 2-8 rlnduri, pent ru e8 pe mlisura ce fagurele se urze-$te, ele sA
/Ie l'egulut C'Onstruite tn hexagoane (fig. 19 fig. 20).
vn aminti\i cred de leetia privitoare Ie dUerite rase de albine
nllllmc de rasa dorsata din Extremul Orient clAde!}te tn aer liber
111\ llnlc fagure legat de 0 creanga puternica. Ternelia lui este groasA
dc 12-13 em pentru ea sa suporte cele peste 150 kg miere aeumulatii.
In cl, plus greutatea puietului a popula\iei intregii colonji. La fel.
III 1l1 ic, construiesc aibinele roiului nostru.
f(J
rJ
Fig. 19. - Fonns a treI.
alveole d ln'lir4.ln f.a.gure au
Iundul lor triromb1e:.
Fig. 20. - Cuibul unel co-
lonU c:e are deasupro. .$1 rna-
gazin de .recoLtA.
Clnd grupul constructoarelor din stup au cearli suiicientii. sus pe
apcteze, ele se fa\! in fatA pe aeea ingramadire amorfA de cearA
brutA, din care Incep sa traga un cerc sculptindu-l mjgAlos, unele pe
o -fatA, celelalte pe cea de-a doua, formind cele trei rombun ale fun-
dului vUtoarelol' alveole. Inclina\ia romburilor in r aport de eei
pereti ai alveolelor, depinde - dupA Darehen - de unghiul ascu\it al
l iedirui romb. Acest unghi masoadi 70 grade 32 minute, Matematicienii
flU aIlat prin ealcule cli toemai aeest unghi este absolut necesar acolo,
pC'nLru ca lnire cele !}ase plnouri hexag-onale, fieoare '81vealA sa postA
maximum de miere, iar 10 construirea lor sa se foloseascA 0
minima cantitate de cearA. Fonna hexagonalli dli 0 siguran\li !}i 0 rezis-
deosebitA ed.ificiului, clci fiecare din cele trei romburi corespunde
rutei alveole de pe partee opusA. Ele fixeazA unghiurilor liniile
unde trebuie sA se cei pereti ai primelor alveole din viitorii
roguri.
Clnd prime10r albine construc1loare Ii se pare cl sarcin:a ce le-a
revenit este indeplinitli, se retrag de pe :flind tnlocuite de al telf"
care se tot inmu1tesc pe mlisur! ee fagurele Ele clatlesc pe grupe,
lo/' acestea se unesc pins la clnd primii de sub speteazs
RUpel'ioo.r:\. s-au oUns !ntre ei, formind acea temelie trainlcl1 a primelor
3- 4
In realitate - spune J. Hoffmann - fagurele este un tipar. EI
lie ca otare se de asemenea ca un tipar. Legile pe
core ni Ie un fagure de albine slnt determinate de cind
condlUi : 1) este 0 forma\ie paralelipipedicli alcatuitA din corpuri regulot
l:1n
dispuse in dou" straturi fArA liPSUI'i de euntinuitote; 2) aeeste corpurl
siot potri vite exact perfect corespunzatoare ; 3) 10. baza fiecarei nlveo!e-
se aIHi 0 'Piramida eompusa din trei romburi. Punctul median de la bl.lzu
tiecarei alveole este totdeauna un pUDet de imbinare pentru celclnll<.'
trei de pe fata opusA ; 4) din tmbinarea farA goluri a fagurelui ell alvcolc
dublate, rezultA tiparul peretelul median; 5) prizmele sint prclungi rNI
jumata\ilor de faguri dubli. Aceastii. conceptie corespunde urzelei
ere;;teni fagurilorU..
Ati vazut la lucru, aceste sute sute de albine cliiditoare - adc-
vArati - pe .care dadi Ie Yom insemna pe toraoe cu 0 cuJOal'C
distineta, Ie Yom vedea apArlnd clnd ici, clnd colo, pe eliferite pArti fil e
f agurelui inceput,
Grupul social al albinelor arhitecte, lnsotite _de grupul social al clli-
ditoarelor de care se diterentiazA ea sarcini, cu
in dispozitivul fagurilor, care au zeci de mii de alveole simetrie,
sprijinite unele pe altele lntr-o arhltectura economicoasA, pornind de In
fagurele central. _Privind ansamblul zidirii 8!}ezamintului, el apare ca un
c.lopot inversat care pe mAsurli. ee se alunge;;te in jos se mlireliite liii in
14pme; zidind astfel fagurii din plirtile laterale a celor eentrali, ei
cuprind in 10-12 zile tntregul spatiu al stupului. Atunci apar intre ei
cei cu celule mari de trintori, care smt eei laterali ; cJadind
celule de trintori, albinele constructoare sint clilauzite de principiile
economiei muncH Si a materiel prime folosile; au 0 arhitectura similarii
cu alveolele in care vor albineJe, dar cer mai material sint
executa\i intr-un timp mai scurt. Ei au destina\ia ca in alveolele lor
largi sA se poata stringe mm multA miere cA:pacit.li pasturll. ca rezerv8
de iama a coloniei. La inceput matca depune in ei oua netecundate.
din care vor ecloziona masculli feeundator i.
rntre fagurii albinele lasA un de circula\ie de
11 mm, adevarate ale unei metropole bine conceputA; in atara
circula\iei, acest asigurA primenires aerului din stup. aUt de
necesar puietului din cuib.
Sub clopotul de trupuri vii ale albinelor-moleeule, fagurii stupului
in ansamblul lor graviteaza. In jurul tagurelui central care totdeauna estc
mai lung clnd aibinele cladesc tn libertate in stupi primitjV'i sau scorburi.
Alveolele fagurilor au 0 inellnare de jos in sus tntr-o mli.-
sura de 9 pint!. la 14 grade, pentru ca mierea lichidA depusA in ele s..1.
nu curga. Peretele median 0.1 fiecArei alveole are 0 grosime cit 0 doua-
zecea parte dintr-un mUimetru,
Cind eele planuri ale alveolelor au eel putin 1/4 inal\ate,
albinele cUi.ditoare corectesza. unele abateri. La aceastA finisare intervjnc
numai grupul aibinelor construetoare.
Cunoscutul eerceUltor Ambruster spune eli in aeest stadiu albinelc
coioniei urmeaza "legea corelilrit"J clici nu toate alveolele au de la inceput
rorma definitiva, albinele l ucrind la faguri prin tatonAri succesive. Re-
gul url1:llLcn lor se datoreazA mai cu seamA actiunilor exeeutate tn cornun
de tllulle nlbine, ce eonstruiesc acei pere\i sub\iri fr iabili,
Tn pl'i vin\a regulal'iUipi alveolelor s-'a constatat cA nu totJdcaunn
fonllu lor IJl' Ii perfect Unoorl unghiurJle laterale
11 1
1!"II'I8UrU obi.':;nuilA de 120, iar .cele de la baza sint pu\in mai mi.ci
(1)(l rchcll), Alveolele au un diametru in rneclie de 5,37 mm, iar cele de
ll'llllQr de 6,91 mm, Valorile sint medii, caci sint di!erente in aceastA
1)l' lv,in\t1. de In rasA la rasA. Albina noas-tra corpatina are - dupa cercetA-
turul l'Omon N, Foti - 0 medie biometridi de 6,39 mm.
Cind alveolele stnt terminate, un grup social de albine cButA $1
t.due 10 stup propolis cu care construiesc in partea de sus a fied!.rei
/1 lveole 0 centurA de ingAduind astfel posihilitatea unei circu-
uctive a intregii popula\.ii pe fagurilor. Fara aceast A cen-
lui'll, Ingurii care la inceput sint foarte fragezi {ii s-ar deforma.
Un element stimulator in munea grea dar mai cu seama regulat!
n clil.ditoarelor este matca roiului primar, care prin prezenta ei de-
t(' I'mina un ritm mal accelerat de lucru la faguri. Ea este dornica sa
dcpuna. cit mal curiod ouA in cuib, care cad din vaginul sau tArA
lit Ie poatA Prezenta ei determina aibinele ca in primele zile
,4 cUi.deasca fagur! numai eu alveole de lucr!toare, Este de grAbitA.
tnett nu mai a$teapUi. ea tot fagurete sA fie cIadit in intregime, ci depune
uu4 in aIveoIeIe abia incepute $i foarte pe fundul trirombic,
urmlnd ca sIbineIe clAditoare sA Ie peretii laterali. Cind
In sfJr$it Iagurii de cuib slot aproape gats, iar clAditoarele incep pe
ecl marginali, sibinele nemaifiind solicitate de matdi, clAd esc !;I i din
cl!l cu ceIuJe mari de trintor.
Un rol important in cUiditul fagurilor mal repede $i intr-un numa.r
lUlU mare 11 au dimensiunile ramelor, Pe eei mici, de multietajati, albi-
ncle Ii IucreazA cu 23% mal repede $i mai multi fatA de fagurii din
l'lltne!e Dadant.
De asemenea, albineie trehuie sa aiba suficient spatiu pentru depu
nerea secretiei ae cearA, cAci altfel glandele ceriene produc solzi$ori, care
cod adesea pe lundul. .stupului de unde de albinele curati-
toar;:-Jn aceasta privintA in stup a unei rame c1Aditoare se
Impune, jar despre rostul ei vom vorbi cevra mai departe la lectia
despre roire.
_ Dar ce a determlnat albioele sA aleaga forma hexagonala. a
olveolelor cu unghiuri rplanuri precise? - intreaba un apicultor.
_ il)in instinct - zic cel mal multi cercetiitori. Dar este pro-
bnbil ca de-a lungul zecilor de milioane de ani, ele sA fi observat cA in
rcl ul ucestn ob\in 0 trAinicie mai mare a :iagurelui , cu materie primA
mui pu\inA $i elorturi mal recluse. Prio mii !;Ii sute de mil de mutatii
cc se transmit. ereditar, s-a aj uns la aceasUi. formA,
Cert este tnsa un lucru, a dirui tainA incA nu a fost dezlegat..:i
l.mume, dI. uceustA formA hexagonaUi este cuprinsA in rApturu Il lbi-

nei cAci nceas lfl lormA apare, revine !;ii se repet.:i in multe aspcctc ul ('
vietH sale. VA amintiti cind am descris forma oului, v-am spus crt pt'
suprafata coajei apar vizibil la lupA desene hexagonale putin
De asemenea, dnd am descris ochiul albinei a\i aflat cA. el este com pus
din mii de :ia\ete tot hexagonale care Iiecare are nervul sAu wale la
un loc redau imaginea completa. a ohiectului privit; apoi, solzi!;iorii de
cearA. ce apar pe oglinzile ceriere au 0 formA pentagonalA., deci apl'ollpl'
ca cea hexagonalA. . La fel cind v-am vorbit de forma botcHor de matei'!,
v-am spus cA. ele le ingro'a$A eu multA cearA, iar pe lor albinclt'
creeaza 0 dantelA. de desene tot hexagonaIe, Deci, forma hexagonaUi se
oglinde!;lte sub diferite particularitA\i organice, inca de la primul pas
in viata albioei !ji ele 0 reprezinta sidoma in aceste alveole hexagonale
ale faguriIor,
,.p, aici nu 88 trece/
u
GRUPUL SOCIAL AL PAZEI COLONIEI
Ciod toatli aceastli truda este aproape infaptuitli Injghebindu-se
vlitorul eamin In care s-au urzit primii faguri, 0 parte din
rostului roi secundar a plecat in zbor prin imprejurimi sA afle surse
(Ie hrana sa adudl in stup nectar polen. Era 1iimpul! Iniaptuirea
ocestui Inceput a eonsumat cea mal mare parte din proviziile de miere
luatli la plecarea roiului din colonia-mama, iar albinele ce"ese trebuie
Mn lie alimentate eu miere proaspatli pentru ca sa poata secreta mereu
11\1 pentru urmatorii faguri.
Atunci apare pe sclndura de zbor a stupului, in
grupul social al vigilentelor albine de straja. Ele sint gata dea
via\a in lupta de apllrare a comunitlitii. Nu trece nimeni pragul oa.sei
rllr1l ca paznieele nelnduplecate severe sA nu Ie bareze drumul pentru
n verifiea mal IntH daea fae sau nu parte din colonie. Cu ajutorul ante-
nelor - organul eel mal sensibil al mirosului - straja pe
cele sosite, care trebuie sa alba mirosul corespunzator. In caz contrar,
sar [ar1l ezitare Ie ataea sau cel pupn Ie sperie.
Grupul social al strajerelor se pare ea se specializeaza in atare
sarcina; ele nu sint albine tinere. Doi cercetlitori de seamii, Butler
Free, marcind albinele eu diverse eulori dupa sarcinile ce Ie Indeplinesc
In stup, au stabilit ea din 4 000 albine paznice numai 16 erau tinere
In virstli de 14 zile.
Natura lea Inzestrat cu acea armii de ataC aparare care este acul
cu venin, des",ris In anatomia albinei. Peri'COlul eel mare este atunci
clod in prisaea - din neatentia stuparului ce a lasat pe aLara faguri cu
miere - se acel de care v-am vorbit. Atunci garda
de la da de veste emipnd din giandele mandibulare 0 substanta
de alarma denumita hepatull care mobilizeaza colonia In apllrare
Mac. Se dau lupte grele multe albine din eele de paza cad victime,
plnll c1nd ataeatoarele se lasil se retrag in stupul l or.
Paza de 19 are un alt rost mai important: acela de
a feri ea slrllinele. car e venind dintr-un slup bolnav de boli moli psi loare,
sn nu aducl\ divcr'i i ngcn\1 pnlo/(cnl.
1:.14
ttl aocasta privin\li, colonia organi""t un sistem de autoap!l 'llr('
(Ollrlc I ngenJos despre care v-am vorbit putin la anatomia albine!. A Ibl -
cnre vin In contact cu mediul din aiara stupului unde existli millardo
ti c ml crobi, au pe corpul 10r ca 0 pavazll de aparare, substan\e " nU-
hloJ;!ce puternice, care infring tentativele acelor agenti patogeni de a piI-
LFunde in corpul lor. Chiurasa de chitinli groasa tare este aeoperitli
dc lin strot de care In primul rind amortizeaza loviturile evita
rnnlrile. Organismul lor are mijloace deosebite de a infringe invadatorii :
li vcrsele glande emit secretii antibiotice. Mierea este ea antisepticli ;
III ell 1110r, in citeva ore, bacilii ale celor trei feluri de locu.
I'olenul, de asemenea, are elemente antibiotice de prim rang. Ceara -
orc coDsUtuie materia primll din care sint fagurii - are ea 4 000
unltliti antibiotice.
eel mai prepos sprijin in apllrarea smlltlitii sale colonia n
do 10 acel propolis pe care albinele il adue in stup il au la dispozi\i e
rlclnd. Ce este, Cum se prezinta, de unde proeura, cum ac\ioneazli,
o vom orata ceva mai departe clnd vom vorbi de albinele culegiitoam
do propolls.
., Tu. UnsrBfB Iti riitofu/ n9amU/U; /"
SISTEMUL PROCREATOR AL COLONIEI:
MATCA CUmUL sAU
DupA trei zile de la cazarea roiului secundar in stupul slstematlc,
Un ttnAr apicultor m-a cl\ in prisacii. albinele se agitA prea mult
de felul cum se pillA atunei. Ducindu-mA acolo co
IOU llpicultorii ineepAtori, am observat cl\ intr-adevAr albinele erau mult
moi numeroase 'pe sclndura de zbor, intrtnd repede in stup.
o parte din ele stlteau cu abdomenul iniUtat MUnd agil din aripl fAr!
ill Ie impreune perechi-perechi, ca atunei dnd se inalt/i in w Or.
- Priviti - tineri apicultori, - spre virtul abdomenului acestor
IIlblne ; observa\i asttel cum glanda odorantA - despre care v-am vorbit
Itt sistemul glandular - emite eteruri volatile cu ajutorul curentilor
de aer pe care Ii fac cu aripile. Este semn caracteristic cA ttnlira matcA
C\ roiului a plecat de corlnd in zbor de lmperecher e. Ele se agitA
llcele semnale de orientare pentru ca matea, la inapoierea din acest
7:bor, sil. nu gre.,easc! .,i d . pAtrundA in alt stup unde albinele de ocolo
Ilr ucide-o.
Intr ...adevAr, dupA putin timp de matca ieoundatA a ate-
rlZ(lt pe scindura de zbor a stupului sAu, avind la vir!ul abdomenulul
semnul Imperecherii. Albinele s- au lini?ti t ?i" au intrat tn stup rAmtntnd
ufnrA numai pazniclle.
- Dar cum decurge acest zbor de nunta? rnA intrebA un apicultor
loccpAtor.
- E greu de urmArit actiunile preliminare, pe care colonia Ie in-
lrcprinde in vederea imperecherii mAtcH, cAc:i ele decurg cUeva zile
cu Inlreruperi ?i nu pot Ii urmlirite in stupul de observatie. CercetAtorii
1nsd au fAcut-o ?i au observat cli albinele se string in jurul mAtcii chiar
dc-u doua z.i de la ecIozionarea din botcli .!}i exerei:t1 asupro ei diferitp
chiar bruWe, impingind-o cu capul, .gata sA 0 rastoarne. Aeeasta
fltitudine de siciiaUi Ii este de marc folos, clici numai a.,a ajunge sa se
hnbogci\euscA hemolimla matcH co procentul de zahar necesar energiei
zOOrului apropiat. Totodat! aeeste exercitli gclbesc maturizarea ei
acxunl1i ?i ajutA 18 dezvoltarea glandelor sale mandibulare, care sA poatA
secreta Ieromonii atrAgatori co miros de rut, fatA de viitorH trintori ce
o VOl' fecunda. Uneori, asttel de comportare a albinelor inconjur.!!.toare
merge pInn In a 0 Inghesui intr-un mic ghemulet, farA a manHesto vraj-
cunoscutli, cnd curind 0 despresoarfi.
136
Dupa trej zile de asUel de comportAri, matca devine mai viouit' ,
incit chiar se opune albinelor prea agresoare. Atunci ea incepc sA-l;Ii
faeA un masaj al abdomen'lllu), cu piciorele postel"ioare, vibdnd tot-
odatA aripile ?i ni.,te vibra\ii sonore asemanAtoare 081'eCUm cu
cele ce Ie scoate in preajma roitului. E semn cli in curind Va porni
In zbor.
tn mod 25% din m!1tcile eclozionate ies in zbor dup .. ",
4-7 zile, 50% dupA 10 zile, altele amin.!!. zborul chiar pina in a 15-0 zi
de Ia eclozionare, dar mai rar se intimpl!1 0 asemenea intirziere. t n tot
aeest timp matca continuA sli-.,i maseze abdomenul fl1cind 0 adevAraUi
gimnastid fUnc\ion-aIA 0 aparatului sAu reprociucli.tor.
Daci in ziua respectivA temperatura este de eel putin 20C, -cerut
nu e innorat, viteza vintulul nu e prea mare, iar prin imprejur\ll pri-
sacii nu se vad nici nu se aude strigatul asculit al prigoriilor - pasari
insectivore primejdioase -, dupA ce al binele 0 hrAnesc, matca iese pe
scindura de zbor a stupului. Uneori, aeeastA luare de contact cu lumea
de afarA 0 determinA sa. intre lnapoi tn stup, dupA ce IAcuse citeva volte
de zbor in jurul stupului ca cind ar face un antrenament, Alteori insa.
mates W neteze?te de citeva ori abdomenul se avintB. in aer
cu corpul intors mereu spre stup pentru memorizarea locului lui in
spa\iu, tnregistrind orice particularitate, orlee reper pentru inapoiere.
Apoi se ridicA dintr-odatA in sus, pentru ca sA strAbatB. ioarte repede
prin zona periculoasa de circulatie 0 albinelor coleglitoare. zona intre
9-12 m deasupra prisAcii.
zborurile de imperechere au loc iotTe orele 1 ()'-15. deci
cind marA horesc trintorii in locurile lor de adunare.
- Dar ce slnt aceste hare? intreaba. un apieultor incepl!.tor.
.- Pina. acum citiva oni in urmA, cercetatorii apicoti sustJneau di
matca se imperecheeza. numai cu un singur tIintor. Observatorul francez
J . P. Prost a sesizat un fenomen : trlotorii, de cum din stup zburull
spre locuri anumite - in tiecare an acela?i - preferind lumini?uri.
poieni, sau cite 0 movilA fAd poml pe ea, locuri ceva mai departe de
pt'isacA. Aeolo se adunA sute de trtntori veniti de departe, S-au gasit
din cei marcati pe toraee cu vopsele diferite, poroiti din stupi dep!rtuV
In 7-8 km.
Horele in care se aduna slnt la inAl timea de 10-25 m de In soL
Puternicul biziit a1 zborului in hore, se aude de departe, ineit matcilc
at:! pot tndrepta spre cercul lor. Trintorii la rindul lor - inzestrati
organic cu un extruordinar simt a1 mirosului, se presupune ci1 sesizeaz[1
cle IndaUi apari\ia unei matci in preajma lor, cu aUt mai mult cu cil,
" Iundele mandibulare ale ocestor mAtc! secretA acea substan\A atracti vA
de rut. .
Suvan\ii germani H. 1;i F. Ruttner au observat di numai in aeesle
hore trintorii rivali sc infliiclirenzli, iar aceastA duce la impe-
rccheri repetHU' ale miitcilor. PinA 00010 se merge in aceastA regulA
Impu..ro de IUll\.l rt'i pl"in core mAtci le sint obJigale sA se imperechezc ill
(llnol,l\, II ,dt. Wi ll din [t('(-sIe;1 i(;e pNw-izorili din repeZ'l:'Hla zoo,ulul
I'll nfurtl cll pt.'rlml'lrul l lOrpi - nl! cste inct4 recundut;. - lrinloril
n .. n milt lilJUn,'Nlp. tl'('hutc All s{' tnllf>Otczc 1" pcntru 11
J:l7
ee Impcrcchca. Toate aceste milsuri ale naturii au darul de a lnUltura
p .. dcolul consangvinizllrii albinelor unei prisll.ci prin lmperecheri cu trin-
I nl'l J)I'oprii Sau cu rude apropiate ale matcilor respective spre a !i !nUI-
tunllll dcgcncrarea speciei.
unoscutul cercetator american O. Mackensen a imperecheat arti-
Ilrlll l matci cu trintori frati, dar dupii cea de-a opta generalie coloniile
tl r pierdeau rezistenta la boli, traiau pulin, erau imposibile
III IItUQU'I hoa\elor 9i piereau cu totul. Ceva mai mult, Oit
(I,' ugresive sint albinele unui stup iati! de cele straine pe care Ie ucid
la intr area stupului. dnd este yorba de trintori. ori de
ulldC' tlf' vern, sint bine primiti larg ospata?, citA vreme sczonul este
"lilt! pot matd la imperechere. ObservaW mai precise privitor
1/1 Imperecherea roatcilor au fost facute de N. E. Gary (S,U.A.). El a
lentlt eu cite un ,fir de nay Ion matei tinere nernaturate seJrual ,
\IIIl ndu-le suspendate de 0 sirma intinsa Intre dOi piloni inalli de peste
('('C metri deasupra pamintului. A constatat ci\ trintorii urmaresc numai
lei aj unse la maturitatea sexuaIa 9i care intrau in horele lor. EI chiar
1\ III mut zeci de zboruri de imperechere la tnaltlmi variate.
- Dar ce determina matcile sa aleaga aceastii cale pentru impe-
I','fhorc, In IniU\ime? - intreM un tinar apicultor.
- In primul rind pentru ci\ ceva mai jos este zona de zbor a albi-
nolo,' culegatoare din prisaca, zona constituita din anumite culoare prin
:'11'0 albinele trebuie sa cireule absolut nestingherite in activitatea lor,
Alt.tcl culegatoarele ataca orice Ie iese in cale, fie pasare 9i chiar 0 matca
in zbor de lmperechere, Cum hora trintorilor se organizeaza peste
UCcusta inallirne de zbor a culegatoarelor, este normal ca matea sa urre
In zbor acolo. unde trintorii i9i au locullor de adunare,
,In al doilea r:ind cu lor este mai mare. cu atit biziitul
ClIcut de=apFigunor zbor este mai intens 9i sperie plisiirile insectivore
l18upra carora trintorii se napustesc ca sa Ie goneasca departe de hora
10", In felul acesta matcile intrate in hore sint ferite de atacul acestor
pdsl1ri pradalnice care, daca ar ucide 0 'lnatJcil, ar pune in pedrol exis-
tenia coloniei, mai ales cind in euib nu mai sint ,alte botei 9i nici oua
8au larve potrivite ea virsta. pentru ca albinele sa-9i poata 0 alta
in locul celei pierdute,
In al trilea rind, imperecherea matcU numai cu un trinlor, nu
osigur(\ numarul mare de spermatozoizi de care au nevoie ouare spre
Iccundarea lor, Apoi, 0 astfel de aglomerare de trintori din colonii difefi.te
cu mulli pretenden\i veniti de departe, contribuie la 0 hibridare natu-
ralil eu 0 mai bogata combina\ie a caracterelor ereditare, Matcile care
"C Imperecheaza in timpul acestui zbor cu 10-12 trinton, unul dupa
ultu l, asigura acel fenomen de heterospermie care este foarte apreciat
nzi In biologie. Ma.tcile astfel imperecheate, asigura 0 vitali tate
dClisebita, fapt care a ingaduit speciei sa se mentinii milioane de ani. in
t/mp ce mii de aile specii au dispiirut,
Dsl' cum se indepline"le actul propriu-zis de imperechere?
u palru decenli In urmll am ser;s Intr-o lucrare similarll desp,'c
lI('e .. clc' f llllX'l'cch(' I'C' efl ar c Inc In inAl\imi , dar eli fmpercchel'cn
I all
tftccn lIumoi cu un singur Ll'lntor care era eel mni dibaei In ZbOl',
LoU, cel care uvea calitij \i deosebite care se ImpercchCa Cll
",nl "11 /llInd In pozi\ie de monta, depunlnd In spermaledl spermatozoizil
1I'IC'<'forl rccundat\ei ouiHor,
Ci lld Um scris acestea se 9tia ci\ zborul de irnperechere este ca lin
III lorma cozii unci comete numai un singur trintor dintre
',,'mftrUori in/rJpluie"le acbul in sine, Obse,'Va\ii1e eercetatorilol' din ultionii
11111 011 (Iovcdit cu imperechenle se succed in zbor cu 10- 12
"IIIItIl' I, care fccundeaza matea pe rind,
1"l1l11l1rea actului imperechelii a arata! precis modul cum sc pe-
,1f''' ' l.J"intorul se prinde solid pe spatele matcii. fixind-o ell picioarel e
, .. h" lor al'i pile lui tntinse 9i largi ca ni9te planoare, ingaduie perechii
,tlllYII "l' cunde de zOOr ioHi ntuit, Atune;, capul aparatului mascul fc-
O,"ldtotll,' - cndofalus - se eu ool'ni\ele sale de vulva milteii. Tn
4' "/I ,'smera este desohis1i, iar masculuJ incovoindu--se spre
,l t r,,1 (Il>domCl'l ului miitcii executa 0 r asucire. In de ..o\a\i" -
f U 110 uvion <..'c executa un Quping - are loe acea como\,ie in care tri n-
l"flll pic,xI" Totul se petrece in citeva secunde, caei valvula
deschide de la primul contact, pentru a permite ca numai
4i 1)tWmn C\ I :spermatozoizi, fara mucus, sa IlJlJBint.e2'Je -spre oviductul larg,
1'111 rll (I pJ'imi intreaga cantitate de spermatozoizi ejacula\i,
I\,'lul se repeta cu 0 repeziciune uimitoare, Cind matea sirote cii
"'" nvldU"l.ele pline, reiine 0 parte din mucusul copulapei. Acesta, in
1'lllItnot cu aerul se intare9te. formind un dop ce inchide incaplitoarea
I) ncului. ctt 91 canalul lateral alo viductului, Dopul. de culoare
.IIIft. clle semnul lmperecherii. cu care JPatea se ulapoiaza 1a stupul
" , I core csl.e de vlrfU! abdomenului prin plaou\ele chitinoase
nl hulbuluj endofalusului, riimine in ve'stibulul vaginal al miltcii.
orgnnului copulator al trintorului ramine legat de aparatul
"1111,,1 III maseulului mort.
'Ilntllalea de sperma la 0 imperechere este - dupl! 0 , Mackensen
II., 1,11- 1,75 mm
3
, iar numarul spermatozoizilor intr-un mm' este de
_JI/11ftllU 6 milioane, Prin imperecherea repetata cu eei 10- 12 trintori
0 can'titate enorma de spel1Iuatozoizi, care intrl! paohotc,
tllll,III'(1 In veziea spermatica in ordinea Imperecherilor, Eli se alini az.1
"",,100 coy- Hc a9czate paralel 9i cu capetele in sus spre piInia de
" .... , IIl.1 spcrmatice, .Aranjarea lor se In 18- 24 de Ot'e,
I'd.r .. ,ul "0101' ce nu Ineap in spermateca sint eliminati prin contractil ri
IIIIII t' , Ocl I'amo;;i stau intr-o sbare de semilUlrcoza datorita bioxid'Ului
,I .. ; ,I,l",o. po CIl ,'O ei il emIt.
1)111 llccn cl ipi\ malcn cste mama procreatoare a unui Imens nUT1ui r
.mllk. ("U cC"1 ;'2 de Cl"ornozomi - care, -cum - cu
IIIIUII " 11111111, 00 moturiznrc, SuCCI'" acel proces de dlvizare' reductiolUlUi ,
lI umlll cu Jumlltate din Ilumarullor - deci cu 16 ero-
'""_tlllll , ACL'ilI(JI'II II . " otlnuf(A bnglljul allor 16 cromozomi in
1I1I"lntl! ap"I'IIlIltozoltlul lll oli bcrnt din vezlcn spermatici\, iar prin unirca
"".1111" "" "'11'1('"1 OVUl ll lul, uporc 0 noun cclul A, cu un total de 32
""I""1Ii1111 "tid '"I nil (1I1)lold, din cure se VII albinn lucl'Moal'c.
f Ifill I nil pOtlHuri i ll 1111 ac."('st u t.1'C('f' mui (!c ptuw
I :tft
Il rtccundllL - deci QU hapl oid, cl d1mlntt munni eu eel 16 cromozomi
prin divJziunea retduc\ionaUi; din acesta apare un trinrtor,
1 rrll\ cum se indepline!,tte {ecundarea tinerei mAtci a colomeL De
IIcum Infllnte pina va termina lunga sa vialA, poarta. in ea ambele
u'll' lI umte de reproducpe de generare, adic! game\il masculi ai
Irl nlnd lor fecundatori, depozita\i tn vezica spermatica, precum !,ti ga-
remelei, adica ovulele produse de ovarul matcH, care sufera acea
dlviull'c reducponaHi. despre care am vor-bit- mai sus, acestca eIecluin-
In ovarul matcH, putind sa depuna oua haploide sau diploide,
dill cure vor rezulta :trintori respeativ albine IucrAtoal'e.
- Dar cum se com porta matca fecundata $i albinele in stup,
tl upt\. ct' aceasta pragul locuintei coloniel? - ma intreba unu]
din ll picultorii incepatori.
_ Matea irnperecheata es.t.e pe scindura de zbor
pl'lmHl\ de albinele ce au emis pinIt atunci efluvji cu eteruri volatile
de orientare care scum i!;ii arata bucuria prin vizibile manifestari,
<'Olls llna din tremuraturi ale corpului agirtarea aripilor; la sosirea
\'1 mutco face cu abdomenul de cu tutul apar-te, ceea
ojutll. ca sperma din oviductele laterale sa tie impinsA spre vezica
.pclmaLicA,
Albinele din stup fonneaza in jurul eL 0 sui1a de 8-12 albine
cUJ'e se schimbA de indatA ce ea trece de pe un fagure ae cuib, pe
nltu l vecm. Ele 0 curA\! de restul semnului de imperechel'e, 0
dilldu-i 0 deosebita atentje; la trecerea sa printre aibine, acestea ii
rue cale libera, ca solda\i in front.
lnceputul ouatului mMcii survine idtre 5- 10 zile dl!J'A
rccundare. MAtcile din coloniile mici QUa cu oarecare intirziere fata
de cefe din coloniile puternice. Dupa cercetMorilor, mat-
cilc de culoare neagra incep ouatul ceva mai tir-ziu. De aceea unil
l!rCscll.tori de matci prefera s<1 mtci deschise la culoare,
pe tinga inrlici de se1ectie. despre care vom la cap,
tdrea matcilor. Deci sexul co'ioniei 0 reprezintA aceastA duahltate for-
motA din iemela Iecundata l?i masculul fecundat or.
Cuibul mediul sau ambiant
ea oriee femelli fecundatA, colonia trebuie sa aibA UD organ de
dezvolwe a progeniLurii in care se preg!1tel1te nu nwnai
rtgenerarea permanentA a albineloc-molecule care se nasc,
mor, inlocuind pe cele uzate care pier, dar fatuI; astfel cuibul
cste organul de formare a fatului ce-l genereazli iar Toiul este noul-
niiscut pe care I-ati Vi17A1t, I-a\i recolrtat cazat intr-un stup sis-
I.elllutic, la inceputul studiului nosiru,
Intr-adevar, in cuib, acolo unde matca depulie ouale, VOl'
de mj i de larve nim!e pina ce njung in staren de imago, de ma-
tUritute, dator itA atlt mediului caId umed pe care dder-He grupe so-
ciale de albioe il mentin, cit hranei pe care alt. grup social 0 VOl' da
puiCLul ui .
140
COlolllo-lllul1lli gcsHnd in cuib din pl"i miivar't\ pi nil Ituuml1!!, II
fl lJli ter e unui surplus de care consli tuic ,oiul Ifi uncurl foil
t
to Jet ca puii niiscu/i din uterul unei mamifere femelii.
AcesL sex al oolaniei care este reprezentat acola de :J I'(' H
putere pro/inca uimitosre; in cuib put apare in perioadeJe de vfrf
pril l!. la 2000 de ouA in 24 de Ote. Un factor de seamA oore conll' ibu i('
In aceastii reaIizare este hrana, 0 lllatcA alimentata insuIicient dCPUlll '
pu\ine QUa in cuib de multe ori din ele se nase lar ve neviabil c, T)f'
osemenen virsLa mlHcH are un rol important. 0 matca batrintl .o:; i 01111-
sit1\. depune un numAr mai mare de oua Cll defecte.
Natura a dat matcii aceasta putere de crea\ie fara sa se tI'7.C'/'C
ol'ganele sale reproduclitoare, In acest scop intre ,tergitele abdomcnull1i
pe care ea 11 introduce de mH de od pe zi in alveolele fagurelui dl'
cuib, se atla acele mid gJande, despre care v-am vorbit di produc II
substan\a uleioasA care miJ?ci1rile abdominale rani ernr\.
C('rcetatorij au stabilit cA, in medie, perrlru depunerea unui au, mn.tcil
fire nevoie de 43 secunde, Consumul hranei pe care aIbinele
1-0 servesc necesiitA aIte 26,5 secunde ; apoi matea stA in repaos 2,211
Kecunde; pentru examinarea alveolei din cuib in care urmeaza sA
depuna oul ii sint necesare 2,4 secunde, iar medi a de depuse tn-
I.r-un an este de 2000?f' Pentru acest imens eion organic. matca pd-
me!lte intr-un an 60 glandular!!. de la aIbineIe _
- transforrrmt apoi in oua in plus de aceasta
zilnic cite 14 g pentru propria sa Tintnd seama dI. din
ccle 200000 oua se nasc tot atitea Iarve care ,timp de zile cit du-
renza hranirea lor sint alimentate astfel, incit liecare larva
150 mg la dezvolti1rii sale, inseamna ca pe an se consuma 3 kg
.t1Lbstantii vie derivind din orgnaismul mEtcil. AceastA
consuma 10 de hranA oferita de aibinele dOici care peniru colon ic
rcprezinta Sinul pUn cu Lapte al unei marne, De aeeea cerc6tAtorul
Wiepel calculeaza cli 0 CQIQ.nie nOt:mqlA st.e de 40 kg_2.q!en, 40 kg
m[ere lji if 1 spa. tntzr-un an,
- 8r cum procedeazlf matea in aceasta opera de creatie i ncH
touibul sa raminA 0 perfecta unitate, au depuneri de oufi, fl1d
lin se creeze opriri sau depA$iri ? rna intrebA un tlnAr apicultor ,
- Nimic in activiti1t.U acestui complex care cste
colonia, nu se face l a fnUmplare sau anarhic, pentru ca totul este sta-
billt : proporlH, timp, ritm, fonne etc, intr-o colonie bine organizaUi. .
La cUeva zile fnapoierea sa din zborul de impereche.re
matcn depune tn cuib . citeva ouA nefecundate, pinA i se regle82l1. dis-
pozitivul de eliberarea spermatozoizilor din vezica spennaticA.
Ordinea pe care matea 0 respectA apoi in activitatea sa de pro-
indxumatii. de nlbinele inconjurAtoare, pastrarcil
lI\l ci perfecte a cuibului Cll puiet, realizata prin.'1.r-un chi bzuit
f'OrHlUm de hl'anrt glandul ara, intr--o mAsurA mm mare sau mai micA !j i
o uli ulll ita formti n cll ibului. Matca Incepe sA depunA oua mergind
'\)h'nltll , incepind din mi jlocui ragurelui central urmind forma unl!i
111)!IJe, illrgitc din cc In t.'C mai mUll, plnA apr'Oape de lIlargint'n spctc>-
t,l' or inll'rni(' ni t" m1Ylci: npoi t"8 t .. pc cen de-n doua ra\ii n (II.r;:-U-
14 1
l'tIIII, central, ucupind-o eu oua. Marginea acestui cere corespunde
"1<1", <'cl ui de pc prima faja. In Ielul acesta puietul de pe arnbele
" Ie tine reciproc ealduraneeesara. Cind maton trece
PI' rugul'elc vecin din dreapta sau din stinga eelui din mijloe, ocupat
<II')" eu uuil , elipsa cu ouli Va fi ceva mai redusli ca diametru faja de
dc pe fagurele precedent. Odatli ce acest al doilea fagure este
')(' ''pnt In in.t regime cu oua, matca treee pe fagurele vecin - sa zicem
din stinga celui central, ocupindu-l cu oua asemlinlitor fagurelui
din dreupta.
Acest fel de a depune ouiile in cuib, intr-o anumitli forma
(Ic vel'Weat, dl! mil.tcii - ajutatli de albinele din suiota ei - posibili-
1"(<'0 unui control pentru a nu riimine alveole goale. !n timp
I'cllzli munca albinelor dOici, care elaboreazli glandulare
IIll lrorme 0 serie de larve de virstli.
Procedind asUel, cuibul ia 0 forma unitara si sferica in ansam-
blul silu. Este forma pe care albinele au gasi1-0 ciI este cea care piis-
\r'()(Izli clildura constantli cu un consum de hrana mai redus.
Cuibul eu fagur,;; eu oua -'Ii larve t in ere este acoperit <>u gcija de
lodtotlre, albine tin ere care II protejeaza pentru a pastra 'aeolo 0 tem-
invariabila de 35-35,2C. Aeest grup -social este aldituit din
nlhlncle care dupii ce au ecIo7lionat, pliriisind alveolele natale, s-au
IIlhncnotat din cu <pOlen pentru refacerea eorpului gras con-
1II IIIInt In timpul stadiului nimfal; ele au sarcina de a cloci ouale a
ll1('n line cii1dura larvelor niiscute din ouiile ajunse la maturitate embrio-
Darli. Alimentindu-se singure cu miere, aceste albine tinere dega-
Jcozll 0 ciildura eorespunzlitoare. Dupa citeva zile de indeplindre a aces-
tpl sarcini, alte albine !lbia eclozionate, yin sa Ie ia locul, iar ele trec Ie
serviciul de doici cum Yom voroi mai departe.
sfera cuibului este orinduitii aeolo unde schimbul de acr
se lace mai activ, deci in dreptul dat flind cii puietul con-
sumll 0 mare eantitate de oxigen.
Forma aproximativa stericii a cuibului trebuie lasatli intactli. Schim-
bli rHe fllcute de stupar albinele din alte sectoare de 1'cti-
vitate sa vina lin"!ia cuibul .. span pentru plistrarea echilibrului biologic
11 eal<!.urii necesare. In aeeasta situaiie matca este silitli modilicg
schema de depunere a oualor, ceea ce reduce din activitatea ei
ClIre trebuie sa fie neintreruptli. Stuparut cl!i..bul introducind
In stera lui faguri goi cu scopul miiririi extinderii cuibulw, y a avea
rezultate neplAcute, mal- ales cind apare 0 perioada cu timp r ece-:- Un
reglm termic zdruncinat se reface dupa multe ore chiar zile. Pentru r
cxLinderea cuibului, fagumi se totdeauna in dreapta stinga celor
marginali sferei cuibului, intre eei cu plistura care marclreazli
marginea euibului.
Puterea de procreaiie a matcilor este legatii mai ales de virsta lor;
mlltcile tinere de un an depun in euib, in primavara, CU 37,7'/, mal multe
oua Ia\lI de matcile de dOi ani.
tn nIadl de acestea, matcile tinere pastreaza 0 l'Cgula in
t orma unitnrii l lira goluri a euibului, pe cind cele de trei ani, deseori,
depun ouMe mai pu\in regulat in elipse adeseori eu goluri.

In ce pre!erin\el e albinelor a maLeii de a puiet
In anumi\i faguri, S-8 constatat cii in vara fagurii de culoaJ'e desehisr.
sint lasali de albine la dispozi\ia mlltcii pentru ouat, iar in toamnll
primavara devreme sint fagurii de cul oare Inchisa pentru ouat.
Fagurii de culoare mai inchisa sint de asemenea pentru de-
punerea de miere care fiind bigroseopicii, aeolo se matureaza mai bine,
datoritii nimfale pe care Ie con\-in care sint Li pite dc
pereiii alveolelor. Fagurii de culoare deschisa au pu\ine nimIal e,
deoarece in albinele au creseut numai citeva de puiet.
Activitatea mii.tcii in <>Uibul ei pare sa tie destul de obositoare. Cercetlitorii
au soeotit eil in doi ani ea parcurge, in euib, aproape 250 m, treciml
numai de la un fagure la altu!.
Matea oua in alveole perfect de grupul albinelor curiititoare
despre care v-am vorbit. Aeeste albine euraV! spoiese interiorul fieciirei
alveole cu glandelor salivare in arnesctec cu propolis dizolvat.
Aceastii combina\ie eonline antibiotice care inla'tura microbilor
pentru viitoarele larve ce urmeazll sa creascii in alveolele
euibului. Datoritii acestei Iucrliri preliminare obligatorie indeplinita dE'
grupul social al albinelor curii\itoare, multi cercetiitori au ajuns la con-
eluzia canu maoca dispune de ortlinea depunerii oualor, ci grupul acestor
albine. Daca ele intilnesc in calea lor alveole in care au murit larve
iau nimfe de unele boli molipsitoare, Ie lasa anume trec
mal departe, iar matea Ie nu depune oua in ele. Cura\irea
dezin!ectarea acestor alveole, ramase dcoearndatli neo<>Uvate, va fi efec-
tuata mal tirziu pentru seria urmatoare de oua, pe care matca Ie va
depune de data aceasta in tot iagurele.
,Inainte de a-si introduce abdomenul in alveola vecina eelei in care
deja a depus un 0':', matca verific.ll dacll aceasta e curata.
Pentru depunerea oului, matca, sprijinindu-se cu picioarele poste-
rloare de marginea alveolei respective, 19i inconvoale putin abdomenul,
Introducindu-I in interiorul acestei alveole. Cu un spasm abia percepti bil
lusll oul pe fundul alveolei, aranjindu-I cu virful acului intr-o pozi\i ..
Inclinatli iaja de fundul prizmatic al celulei unde se va dezvoll()
vlttoarea larva. A vind la capatul bombat 0 secretie cleioasa, oul sc
de fundul alveolei. Matca retrage apoi abdomenul din alveoln.
80 Intoarce pulin in jurul ei, introduce eapul in alveola vecina, pentru
II eontTola daca este curatli sau dacii nu a depus mai inainte un ou in
t,ft . Tn f elul acesta ea continua activitatea sa procreatoare, flira oprire,
t noapte, In perioada de virf a dezvoltlirii cuibului coloniei.
_ Dar cine, ce deternuna ca un ou sa !Ie iecundat sau nu 'l
1"It't'IIM unul dintre tinerii apicultori.
_ Dupa noile observatii ale cercetiitorilor, cind matca inspecteaza
Mlvl'!llu respeelivA din [agurele cuibului eonstatli starea ei de
n depune ou5, ea determina sexul viitoarei larve ce se
IIrolo, In rnporl cu murimea alveolei ce vine la rind.
V Illn "PU" In treneAt ell a.t binele lucratoarc se nase din ou1l fecun-
npl'r","tuzolzi, iur trln tori i din ouli nerecundatc.
11;)
intel'vine! oure in HccusL..1 deteml tnore n sexului, S-{lU
Intl'cbnl tncrcu ccrcctAtoril, care au emis dilerite t.eorii controversatc.
II, upru cArol'll nu mui este locul sA mai insistAm. Abia eu cftiva ani in
IlflHl\, tn 1969, eu priJejul Congresului de ApiculturA a1
AI'IMONDIA de III Munchen, cerceUi.torul N. Koeniger (R.F.G.), urmArind
{I{' Ilr')rOUpc cornportal'e8 matcii in timpul Quatului, a oonstatat d\ atunel
!'flld (On race conlrolul alveolei ce urrneazii la rind, 0 mAsoarA ell picioa-
f{'le untcriOare :;;1 cu antenele ei. Dac! alveola este dintre cele mici pentrll
IllbJoo, maLen depune un ou fecundat din care se va 0 alblnA l ucril -
IMrc; tn cuz contrar, daca alveola e largA, depune pe fundul ei un Oll
IIl'ftocul1dnL din CaI'e se va un trintor. De multe ori , in anumitC"
1I{'Ztir1m: - primAvara toamna, dacA in calea ei apar alveole largi
de Il'lnlOl"i , Ie nu Ie insam!n\eaza, caci in area perioadA colonia
IIU ure ncvaie de trlntori.
/lCOLI' U a stabUi de.finitiv aceasta comportare a mAtcii, cercetAtorul i- a
It/tllt'llt 10 pic.ioarele anterioare ni!;>te bandaje, punindu-4 la dispo:z.itie
trul fll:lIl'i numai eu alveole largi de trintor. Cum bandajele de la picioa-
I-ole IIntcrjoare di1deau mAtcH impresia c! acolo sint alveole mici, lnguste,
IHnWII (l dcpus in ele numai oua. fecundate din care, dupa. 21 de zile
II IHI n/i"cut aibine lucrAtoare nu trintori. Ridiclnd apoi bandajele de
In plcJourc IAsind matca liberA pe aceiru,;i faguri cu alveole mari, din
uul\Jc dcpuse dupA 24 de zile s-au nascut trintori. Astfel s-a dovedit cl1
IIIlltca este cea care determinii jecundarea salL nu. a oualor depuse In
orlentindu-se dupa: mdrlmea alveolelor fagurilor cuibului, controlate
III prealabU, Ca urmare a acestei constatarj valabile, s-a explicat tendinta
IIInLcilor de a depune cit mai multe ouA fecundate. Se cA in
1l 00lltit(l tendinta ar juca un '1"01 un spasm venerian in momentul clnd eli-
Iwrcuzti. spermatozoizii din vezica spermatidi asupra oului pe care-l fe-
cundeuzA_ In sprijinul acestei teorH vine i?i constatarea eA, in mod obiSj-
Hult, matea, atunci clnd citeva alveole mari de trintor intr- un
togure normal avind alveole de lucrMoare, Ie Ea depune ouA
lIc10cundate numai acolo unde alveolele sint cHidite In grupe mai mari
<:Iiroru chinr albinele curA\itoare Ie dau 0 ingrijire specialA. pe carc
matcD Ie eu ouA. nelecundate din cele de trintor.
MAtcile pres bAtrine epuizate, care sint schimbate curlad
do ulbinele coloniel, depun ouA nefecundate in celule ffiici de lucrAtoare_
l!;Jc sl nt denumite "mAtci trintorite".
cazurj clad a matcA sosita cu semnul imperecherii nu depune
ouA 1;11 chinr piere din colonie dupA. aarecare timp_ Cau:z.a este determiaatA
de l'c\inerea in vagin a unui surplus de mucus care a format un dop
preu mare care nu a putut fi tnlAturat la sosire prin masajul obliga-
lol'lu ce 1-6 fAcut atit ea, cit aibinele ce 0 inconjoarA.
Prlnl.re aces-tea pot fi mAtci tinere care, suferind tn iarnA. 0 pe-
rlondii de trig intens - cum ar Ii eciderea mcitcii din ghemuJ de iernm-c,
pc hIndu! stupului unde este gasitA reanimatA - tncep in prim1ivar!'1
Att: ucpun1i ouli nelecundate, datoritA faptului d. spermatozoizii
tn VCl,icn IIpcrmat:i.cn. slot seoslbili la trig. Aceea'ji situatie se in
('uzul dnd, dJn unurni1.e mOti ve, 0 nl il tcll nu a putut sit iasi'i tn zbor de
twpcn: chel'(' Hlllp de LI'cl sl'l' pU1miol, din cauza vremii potrivnice cu vint.
1
" II)I 1-cIl1JlCrnlul'i sci(zutc. A(.'t' itStli VLl dcpune Ilumi.i i ouA hJ.\pl oJdt."
dtn care se VOl' numnl trlntQri. Daro stuparu! obscrvd din limp
t, I\HCmCllca Ii i dll. coloniei 0 matcH. Iecundatli., colonia va ri salvut\: .
til Cm: conl.;nlr, HptH' dup!l cum v-ti m spus olbi.nele oucitoore. J\clivH.: ,t{'1I
lor se micl?oareazll. zilnic, pini'\. 10 completa di'Sparitie. npicul-
111tll Intt'oduc botci apronpe de cclozi onare se redreseazl'i tn
l-olonic. Acel)stli. manitesbare estc stl'i\veehe de pe vremea dnd albinclf'
III'1U1 singurot ice !ji ouA cum voiau. Sint Iii ati anumite IOCllri
1
.>0 g'lobuI 'tcrestru - cum sint de pildll. nlbinele din Transvaal, Ia car' c,
n cnzuri similar-e, din oud nefecundate depuse de 0 matcii trtntoritii
din oua depuse de albfne lucratoare se nasc, la nevoie, m.iitd bunc.
('t)rcetAtarul O. Mackensen (S_U.A.) a obtinut din 710 larve l'ezultnte
tlln ouale depuse de 0 matcd trIntori\A, numai larve care s-au dez-
\lOltll t l?i au ajuns m11-tci normale - deci 0,850/ .
,Yn geneticli. acest tip de partenogenezA se denume.!?te: "telitokie"
"dlcA din au nefecundat apare 0 feme Ill.. Accstea sint excep\il de la
rf'JrUlo generaHi care a stabilit cii pentru colonie matca reprezintu ovarul,
cutbul este mediul de dezvoltare tn care se cresc sute de genera\ii de
J)ulC.l de-a lungu1 anilor. Cind matca e pe cale de epuizare,
(....,lonlo pregate.!?te .!?i tn botel 0 serie de mAlei, din care
VA olege pe aceea pe care 0 consider!!. corespunz3toare rolului s3u de a
ducc mai departe destinul coloniei.
- Dar care slnt condipile medtului amblant al cuibului? -
.mbA un apicultor incepA1t>r.
- Ele sint legi de conduitA a colonie, fArA de care colonia nu poate
progresa, did s-a observat cA la primele zile dupA. ce ouAle au fost
tlepultc in fagur.ii cuibului, clldura umiditatea acestu.ia se reglea:lA
tlt'monios, chiar dad alarA temperatura este scAzutA uscaUi.. Cerce-
tAtorul O. van Laere a fAcut experien\e foarte precise amAnuntite,
.. la concluzia cA de a puietului mceteazli In
tDtlIpm::ntura de 12,8C. Aceasta duce Is presupunerea cA aezVoltarea
,,,dtitul ul este intr-o anumiUi. miisur(i inde,pendenta de temperatura exte-
I-'l)flrll. I'eglarea termidi un rol esen\ial il au doi faotori: puterea
III.Hn&ricA a coloniei izolarea stupului. Aceliti factori , plus temperatura
.xlorlonrA, t ormeazli. un ansamblu tn legAturA cu intensitatea cresterii
pulct, Dc asemenea, 0 mare are umiditatea aerului din
.tIID. pc care albinele 0 regleazli..
.. Albinele - dupil von Frisch - au ahins cea mai perfectA regulati-
"nrc:? icrmtca. lIn SLup, domnet te zi noaQte tel)1peratura de 35C. men-
,IHutR const.flnl CII !;i i p l'Opria noastrA temperaturA corporiilA ere 37"CU:-
Mni mul\i cercetAtorl DU lli.cut 0 serie de tncercAri, supunind puietul
III evolu Uo In diverse temperaturi lji s-a stabilit cA temperatura are
4' covh-{j ltunrc mni nles nsupra organelor care au tn alcMuirea
htr ll hl tl nll, 1'l.lIn Ilh'J,!i mclI lj i I.ergilelQr s\..ernitelor nbdn-
11lll1uli1, In\lmeu or lpJlor. L.t1 puictul in evolutle, 0 temperaturA sclizut."1
11\ Ihllb jl q!) nurm" \ - cum ur 0 :1(lC - I'educe lunglmea trompei mpi
/'11(" In r!, .. 15 \11 11<.". cum cstl' nthlno itulillnli.. Tn schhnb, In 35C 8- {l
1(HIll ijl lj!t'lIt 1I11\r\rl' /\ illCllcclul cubltnt donilli.
Ir) ......
Hr.
Cllplicireo olveolelor II durat 12 zile la temperatura normalA de
!lrsoc, illr liJ ceo de 30"C a durat 14-15 zile, Aceste cansbatari trebuie
tin ntrllgi1 stuparilor care !!!otivEL te"meinice deschid stupii
n..tI'\I)d. examincazA mult timpTagurli din- Stup etc. Pwetul suferA
11'\\llt fo oceste ocazii.
- Dal" cum procedeazA albineie 10 echilibrarea a'cestui medlu
,uflolnnt 01 cuibului - intreahA un apicultor incepAtor.
- Albinele emit cAldur!1 din propriile lor corpuri, consumind
IHI L' I'cU din fagurii stupul ui. Este de fapt c!11dur!1 solarA care s-a adunat
In pot.lrile -f!orilor prin procesul de fotosinteza. de asimilatie clorofilianA.
H(I(-,'cUnd nectar, !lorHe ru,;teapt!1 albinele pentru a Ie dolesni leoundal'ea
prill polernzare. Nectarul trans!ormat de albine tn miere este combus-
IIhllld eel mai i-au dat denumirea de hidrati de
(.ftr() On - adica zaharuri. cu un con\linut bagat de glucozl1, care intrtnd
In cont.uct cu aeruI inspirat de organism cu ajutorul aparatului r espirator,
"'U su_pUi unor arden organice. "Energeticienii - spune Chauvin - ,
ochnit eli. consumul de oxigen corespunde foarte exact cl11durii produse
ti e un organism, mai ales la mamifere. Ele au fost mai bine studiate
din punct de vedere a1 metabolismulul. Albinele insl1 prezintA uneori
IInomuUi care nu se observl1 la animalele superioare: in primul rInd
('10 rczistA foarte bine lii tndelung la conditille respiratorii neobllinuite,
IJc cxemplu, gazul inert care este Rut:..liL care intrA in aerul de
reltplrnt intr-o --Rr.opor\ie nQrma1A a:e::,patnJ pArti la UD{l de oxigen, ,nu
ucide, c[ degajarea unci cI11duri apreciabile, chiar clacii
' lU se consuma de loe oxigen, albinele pot Eroduce tAra
ox.1gcllul la Agitatia muscularn tOraClcA intervine cu S'ii'CCes
dod este nevoie, In schimb, clnd este de 0 activitate'tn afara s tu-
pulul , legea ardeni care produce cAldurl1, rI1mine valabilA".
- Dar ce este aceastA ardere? tntreabi! un apicultor incepAtor.
- Arderea este un proces chimic ce intervine tntre combustibll
core In cazul albinei este mierea oxigenul din organism adus de afarl1
eu njutorul aparatului respirator, Cll degajare de cl1ldurl1. Hrana pre-
lucrntA de aparatul digestiv - cum U flind descris la
tJnot.omia albinei - Iii pe care cielul hemolimfal 0 distribuie tntregulu1
organism, nu paate Ii folositA decit daca este descompusA de oxigen.
denumesc aceastA descompunere, oxidare, aceasta fiind 0 ardere
tnccutA. O:lcigenuJ trans!onnl1 mierea ingerata in corpul albinelor In
bon !,Ii apA. In feluI acesta energia solara conti-nuta in miere, devine
t\bc rii, IIi astlel ia cl1Idura energia. Procesul acesta este ase-
mlinfttor cu ceea ee se petrece intr-o sobA. unde combustibilul nu poate
nrdc oxigen, dnd i se lnchide portits de acces 'a aerului. BioxiduI
de: carbon eliminat prin aparatul respirator nu este altceva decIt fumul
scos pe sobeL
"Dot fiind eli. corpul albi nei 'prezintA 0 mare comparatA
eu cApncitntell sa lnterioarA, ea pierde cu muIt moo multA clldurA prin
rodi crc, fn\l\ de un animal mare, De oceea albina are nevoie de 0 mai
nlnrc clIntH.tlt.c de cl11durli decit multe alte insecte. ,In acest scop albina
1 "r;
reCUl'ge la mi jloace de incll.lzi re ['ticflce, de aceea are nevoie de 0 Clln-
tit.."Ite de oxigen mult mal more decit necesarul omuluill. (Leucnbergf'r).
De asemenea, Ielul cum este organizat carpul albinei, Illial <1101
pentru circulatia aerului, pledeazA pentru 0 caldurl1 mai mare, Hem!)
limIa - dupa cum - are oumai substante nutritive, ea nu poutf'
iixa oxigenul ca singele mami!erelor, Ienomen explicat la anutomill
albinelor, la aparatul circulator,
Cl1ldura produsA de oxidar ea glucidelor este prin ea 0 -rol'l)l l1
de energie solara. mai ales dnd provine de la 0 sursi1 comumi lIl'
schimb reciproc; albin a singuratici - cum am mal spus -
curind semitotl!!. sub actiunea frigului cind temperatura c:
eoboarl1 Ia 12,5C (Krog Este cunoscut cA putereo calorica a unui
--combustibH este cantitatea de clUdur3 - deei numl1rul de calorii
degajate prin combustiunea completa - care cere 0 cantitate de Hcr
determinata. De rapt, totul este un Iucru meconic; cu cit acest lucru cel'(.'
elorturi mai mari, eu aUt cantitatea de energie consumaUi este mai mul'C,
In cazul coloniei cuibului ei, - litiut !Hod cA fiecare albinl1 din comu-
nitate are 0 rezervii de miere in - organ considerat cA reprezinLfl
stomacul coloniei - mierea 10rmea2A combustibilul in'dispeosabil na.5terii
dildurii. Acolo .ge afIIa prezent oxigenul din saw aerieni, din traheclc
traneo'Iele aparatului respirator, producl:n'd 0 ardere care dl1 ciilduril
miJ?Care, deci energle.
Ceea ce este mai uimitor privind procesuIui de pro-
ducere a dildurii animale, este ca, in aIarl1 de energia tenni'ca -a a11men-
telor ingerate, apare energia electricii necesari! activitA\ii celulare din
sistemul nervos. Enegia caloricl1, energia electrica aite pro-
duse ale metabolismulul dau. ener gia ftW!oonicii albinelor care zboarii .
circula in stup sau in afara lui in cli.utarea hranei pentru indeplinirea
altor sarcini pe care Ie mai au.
Caldura din corpului lor este variala dnd in iagun!
cuibului nu esle puieit. Chiar S;i atunci clnd albinele stau strtnse in
ghemul de iernare, dLdur a variazA de la 14 28C chiar du.eil
atare. ternnometrul inregistreazA _7C, CereetAtorH au stabilit di albi-
nele - intre anumilte limite - furnizeaz3 cu alit mal mulla dildul'l\
cu cit frigu! este mai mare, ceea ce Ie face sl1 se comporte in mod inV(,: I'"
ratl1 de a1te animale poykiloterme adicA din cele a cAror tempcl'aturA
vnriozl1 dupa mediul in care ele se arll1 - cum sint reptile1e
Dar - 8.'?a cum v-am mai spus - -albinele sint poylclloterme n\J-
I1Hli in timpul iar tn cursul zilei, homeoterme - adicA cu tempe-
I'Mura constanta, Consumul de miere coboarl1 clnd <temperatura se urdl
('\1 alit mai mult clnd albinele stau tn grup mai numeros pornind
de III 20C.
De indatl1 insl1 ce apare puietul in fagurii cuibului, temperatunt
I'i\mt nl! nproope constantA !iitfe 34 Iii 35,2C, indiferent de eea din af(lra
Eo se men\ine astfel datoritA acelui grup de albine tinere CC
'1',11I dCI.l SllPIU fagurilor ajutl1. la clocirea oul1.lor. Aceasta caldllrA de
"ul IHUlt :15,2C ajutl1 Cfl puietul din cuib sa. iasA exact la 21 zilc In
II I C1')\ " ) lwC'. I n 24 zUe 1<1 t.rin1.01'i In 16 zite In mlitci. Cerce11iool"ii ull
OIJ'Il' I' vll t {'(I 1I \I,mci dnd rlin rUllll n;l(' hnprejudlT'i cuibul are 0 dj ldul'l\
''17
nllmo! do 30C, melamorfoza puietului de lucd,toare se face in 25 zile
In loe dl! 21 ; ciod temperatura este mai mica, in jur.ul a 20C, albinele
H(: l1(jSC ntl'u aripi. Dar nu este bine nici sa fie depafiitii peste normal,
net In :J7oC metamorfoza este intr-adevar scurtata la 19-20 zile in loe
(Ie J. in!" albinele se nasc eu aripi neiniregite.
Oed echjlibrarea clildurjtj in cuibul coloniei, se dato-
I,IUI. unui proces de metabolism, legat de alte trei principaIe:
n) s tupul sa fie bine incheiat pentru a nu inlesni curenti in cuib; b)
ClJl onia sa aiM. 0 populatie suficient de numeroasa pentru a putea creea
I
I rncntine temperatura la 35-35,2C; c) in faguri sa fie rezerve de
11'/11111 core sa dea siguranta cA puietul nu Va suferJ de !ipsa ei.
l,cgat de problema cuibulu.i mediul sau de dezvoltare va. veti
desigur cA aci 0 sA lamurim intregul proces de creatie ce ar
lH'rnn sa se incheie prio aparitia acestui fat ce se urze$te in cuib $i
CI I" C l'st.e miul eu intreguI sau proces de formare. Nu vom proceda
nll Hel pen'lru ca deocamdata studiem viata Toiului secundar devenit
(wurn colonie deplinli, 0 datA cu !ecundarea mAt.cii !iii depunerea oualor
111 CUlbul ei.
SISTEMUL RESPIRATOR AL COLONIEI
Grupul ventilatoarelor
Preschimbarea aerului in cuib esie foarte necesara, mill ales dnd
matca incepe din vreme sa depunii ceva oua in fagurii centrali,
albinele pot trai intr-un mediu cu 0 tnsemnata cantitate de bioxid de
carbon, el trebuie totU$i eliminat clnd s-a acumuJat peste miisudl. $i
lnlocuit cu oxigen,
Ietta cum apare aici, sistemul respirator aZ coloniei, reprezenUtt
prin acel important grup social 'ill albinelor ventilatoare,
Ele nu sint totrleauna acela$i ruei oa numar, nici ca artributii.
Sint situatH tn colonie, mai cu seama in cuibul cu puiet cApacit sau
nu, clnd procesele vltale degaja 0 importanta proport}e de caldura,
astfel incH insa$i albinele h::operitoare, avind functia de a tine de cnId
puietului, sint silite sa se resfire pe suprafai elipselor !},i agi t e
aripile pentru racorirea atmosferei in<lerioare.
Grupul sOiCial al albinelor ventilatoare, ce reprezintA sistemu!
respirator al coloniei, determina. 0 circulatie mai mult sau mai pu\i n
activa. a aerului prin introducerea aerului proaspat din afari1, incarcwl
eu oXigen $i eliminarea din stup a celui viciat, incarcat eu bioxid de
carbon. tn stup - dupii Herzel $Al. - sint adevarate .,baltoace de
stricat, continind peste 3
1
h bioxid de carbon. Procentul de oxigen poat (' ,
de asemenea, sa se saraceasca mult repede, dnd - in acela$i <limp
- numai Ia citeva zeci de ceniimetri ca distanta, compozitia atmosCcii
din stup sa fie mult apropiata fata de aeru! din afara".
Albinele par sa nu fie fn.gri;orate de aces<le situatii, intrucit :agul'j i
slnt destul de apropiati cu un spatiu de numai 11 mm, se
creeaza 0 acumulare de gaz carbonic, acesta este lnsa repaclc
impra$tiat -$i eliminat prin urdini$ eu ajutorul ventilatiei
Desigur ca atunci clnd schimbul de aer nu se face in mod normll\'
'nr temperatura urca in interior, colonia va suferi, caei .stigmele res pi-
fHtorii !} i 1.raheolele condueatoare, se umplu Cll apa condensata din
vnporii stupului, ceea ce duce la asfixierea colonieL Asemenea accidente
He petrec daca stupii au foS't uita\i -$i ventilatia nu se poate
r'cnliza ei-.icient sau in cazul transporturilor in pastoral, in stupii care
- [\., u cum vom STatu 1<1 apicultura paS'l.orala - n-11U mijloaec suJi -
de venLilatie .c,;i llcrisi r'(>.
149
Neecsarul de uxigt.,11 III unci ("'Olouii CSlC foarle mare, fiiod
et\ flcellre albinA consulll h de ::! ,5 od mai mult oxigen ea eel al orga
nlsllIului uman, ill raport de gl'eutatea coloniei de om.
NcccsaruJ de oxigen variaza dupA anotimpuri. Ambruster a eonstat a1.
d\ 0 colonie eu 1 kg de albina consurnli pe ora., In 20-25C. in
pcrioadli , UI-roatoarele cantitli\i de o:lcigen, eliminind bioxidul de carbon
UlHlel :
N IMlmpul
Oldlen Bloxtd de carbon
m' m'
Prlrn.iivara 29,754 30,406
Vllrn 17,336 17,575
Toomna 2.4,795 25,681
11I1 na 212,594- 25,Q36
Exeesul de ealdurci din euib paate !i echilibra't nu numai prin
unei ventilatii active, ci priotr-o altA mlisurn pe care 0 ia
colonia anume : evaporarea En interior a unei anumite cantitliti de apa,
lIdusli din marA, de grupul social al albinelor speoializate in lransportul
npei. Acestea, ori 0 depun in strat subt}re pe suprafa\8 fagurilar, on
o dau tn pastrare albineloT etsterne care st;au tn pline pioA
10 refuz eu apA, sau 0 scot in mici picaturi pe virful lirnbii, de unde
Be evaporli repede, ca 0 boare fina. ee atmosfera. In felul
llcesta ptemperatura di n interior seade simtitor.
0 parte din grupul social !II albinelor ventilatoare
Ineepe activitatea dnd dUdura din cuib mi nge 36C. Acest grup se
in la dlstan\A de 2 cm unele de alteIe, de l a marginea fagu-
rilor pinA spre Acolo, pe scindura de zbor se WlazA un a1t grup
de aibine ventilatoare, care stind in pozWe InversA, absoanbe aerul viciat
din interior cu ajutorul aripilor, iar altele introduc aeT proaspa.t
cu oxigen. Ele stau cu abdomenul putin inAltat fArA sA deschidii glanda
odorantA. In felul acesta, cu ajutorul acestui grup social aI ventilatoa-
"elor, 0 colonie introduce 0,1-0,2 litri oxigen pe secundA, ceea ce este
cchivalentul a 600 I oxigen pe orA, eliminlnd bioxidul de carbon. Gru-
puri soclale de albine ventilatoare se plaseazA aproape In toate partile
stupului : sus, pe suprafata spetezelor superionre ale ramelor, jos, pe
rundul stupului moo ales pe tata interioadi a peretelui frontal. Ete
bat activ din aripi emitmd un zwnzEft ou vibratii ce ating 111,9 Hz 1) .
CLirentul de aer atinge atunci 2 mlsec. La temperatura indicata. mai sus
nl t.'Cnnismul de raoorire a coloniei se declarujeaUi automat. Higrometria
ubsoluUl in stup este de 15,9 mg de vapori apa la litru de aero Umidi-
lutea relativA coboru:A. atunci eu 40'1.. DupA Vohlgemut, a colonie supra-
indilzitk'i determinA grupul social al ven'tilatoarelor sa mAreascli euren-
lui de aer la 0, 4-0,5 litri de aer pe secunda. Clod apa este pulverizatli.
'J tlI!rlz. ( H =) _ Unitate de !recventA eu Ilmblli ul Hz echlvalent freeveD\el unw. tenomen
1"I!I' I()dk. CAre e La f1ec&re ,ecu.nd.' ; clclu pc &OCundll.
1,,0
pc Stlprwl.lllI cu pulel, hIUI'lJIlICIJ'lu l'cluLi vli. -'$ i ubtiotut.r.. se
urcll , iar temperatura sCldc. Cllld tn Hchimb upare un tri g bruse, tCI1i -
peratura ctlibului se echilibrcu"l1 t n eel lnuLL 60 minute, 10. 0 valonrc
cumpAnitIl, care pentru cenlrul cuibulul nu coboara. deeil eel mult 1<1
O,4-0,5C, fa\a de un cuib netulburat de 0 asemenea aparitie brusc!i.
In schimb, 10. marginile cwbul ui temperatura poate cohort cu l,2C
(H. Heran).
metabolismului albinelor ce inclilzesc puietul duce la 0
urcare a higrometriei relative absolute in zona puietului; aceasUl
de<terminA ea in euib sA se nascA un numAr roai mare de
viitoare culegatoare pentru eulesul mare din luna mai, de l a primu)
salclm apoi 1a eel mai tardiv, cit la eel din iunie, de la ZmeUl"a
teL Orice coborire a tempera'lurli cuibului care nu ar fi compensatA,
se va rAsCringe implicit nu numai asupra depuneriJ unw numlir mm
mie de ouA in cuib, dar la anonnala dezvoltare a puietului la ter-
menele !;tiute, cAci procesul biologic de mitozA - deci ritmul de divi-
zare a celulei vii - silled intirzieri.
Dar dadi colonia are un sistem atit de precis in priVi nta termoge-
nezei in cuib, ea are ll i mijloace practice de rAcorire a cuibului dod
temperatura 31C. In acest eaz rindurile clooitoarelor se
resCir!, rare!1erea albinelor r!core!?te atmosfera stupului, pAstrind un
echilibru tntre producerea de apa din metabolizarea hranei lli elimina-
rea ei din corpul acestora.
Intr-o mAsurA egala trebuie tnlAturat de stupar exeesul de
cAldurA, in timpul verilor seeetoase cu temperatun mario
Blupinei Va fi asUel orindUitli. inci1. soarele arzAtor sci , nu intIuen-
cuibuL In mod praclic, vara, stupii trebuie sA fie la
IMrgine de pcidure, ell orientarea spre est, 'Ceea oe Ie va folosi de daua.
ori albinelor, cAd diminea\a pornesc la lucru mai devreme, se evi1li.
I'azele solare fierbinli de la amiaza. deschise larg pe toatA
stupului, favorizeaza r!coarea in interiorul cuibulw, folosind
grupe sociale mai mari de ventilatoare dind posibilitate sA
numArul culegatoarelor.
o grijA mare permanentA pentru cuib atit in primAverile reci,
ell ll i vara este - dupA Comeron Jay (S,U.A.) - ca temperatura de
:15,2C sA fie coordonatA eu 0 umiditdte de 96'1, . DacA acest procent de
umidjtate seade, larvele din fagurii cuibului se deshidrateaUi., pierd din
normaJIi detenninA in crub a une} mortalitAti
t nscrnnate de nimfe, dintre cele aproape sA ajungA la maturitate.
Umidi tatea ce variaza in raport de temperatura mediului ambiant
(l necesitate fiziologicA pen'tnJ colonie. Cind temperatura rAmine
COI1R!,:mHi in tot euprinsul stupului, umiditatea ramlne !5i ea la
" lvel, dicj colonia este supusA legilor fizice normale s, i anume: 0 OGre
('(H'C Nmt:itate de GeT va contine 0 anumitli cantttate de apli, la 0 anu
milt' I.etnperatura. DacA propor\ia de vapori din aeruI de respiratie al
I1 lhlnclOl' csle superioarA celei nonnale, indicate mai inainte, ineepe
1M pc in punctele cele mai reei. Atit limp cit colonia
Ytl pn!3 tnl tcmpcrntu-r8 stu,pului deasupra temperaturii exte-
!' I tll ll'c. I(Lmosfcru sl.upuJ ui ramlne relativ mai uscatA decit atmos!era
151
('xt.crioarii nu se produce condensa\ia. Deci, nopunea de umiditate
rcprezinlA plastic 0 anumitil cantitate de vapor" de apa, cuprinsa intr-un
mel,u cub de aer, la 0 anumitil temperatura. Schimbarea oricaruia
dlntre factori fizici Va determina 0 modificare corespuozii.toare
In "aporturile dintre ei.
Cim:! 0 anumitil proporpe de vapor; intr-un metru cub atioge limita
<1 c colidensare, fara sa fie se zice ca acel aer este saturat
rIL vapori. Aceastii limitii are in t izica valori de 100'1.. Peste aceastii
II milA se produce in interior condensarea imperceptibila a vaporilor,
"lIrc pina la unna se 'transforma in picioturi de apa in locurile
cdc mai reci ale "tupului.
In cazul contrar, a lipsei umiditapi necesare microclimei coloniei,
Inlervi ne grupul albinelor transportatoare de apa in stup. Despre
IICCIlSIA interven\ie am mai vorbit, iar problema ei va fi liimuritii mai
IIInplu, cind ne vom ocupa de grupul social al albinelor culegatoare.
In afara de temperatura umiditate cuibul are nevoie de spapu
MU rlci ent pentru extinderea ouatului matcii, mai ales in lunile de vir!
,""'c sint aprilie mai o Atunci colonia contigente noi de
vil loare culegatoare pentru marele cules. De asemenea, pentru
verli albinele pregMesc in cuib albine de iama, care sa suprawe-
\ulu"cll pina la aparipa culesului in primlivara urmli10are. Cu cit colo-
nlo este mai puternica cu aUt matca are nevoie de un spatiu mai larg
pentru cuib.
lata conditiile mediului ambiant al cuibului coloniei legile sale
de conduitii.
SISTEMUL D1GESTIV, CmCULATOU
EXCRETOR AL COLONIEI
Grupul social al albinelor doici
Dupa ce v-am ara.tat pina aici cum roiul secundar cu matca neim-
perecheatii dupa imperecherea e1 a devenit ca un fel de ovar al coloniei,
iar cuibul mediul sau de dezvoltare, este normal "a examiniim, in con-
tinuare, care este organul roloIlliei care asigura hrana albinelor a
puietului din cuib, pina cind aceste albine-molecule ajung mature.
In definitiv, coloma apare ca 0 [emela care pilli cu laple
scos din propria sa fiin\a, 1a tel cum ' 0 mama alapteaza copilul de la
sinul sau.
Aceastii sarcina de aLiiptare este indeplinitii in colonie de un
mare grup social de albine tinere care sint pregatne fiziologic cu
grande producatoare de hrana larvaril denumita (fig. 21), grup
care privit in totalitatea lui se prezintii cu mii de albine-moleculece lntru-
chipeazli sinul mamei. Este grupul social al albinelor-doici in virsta
de 3- 11 zile, al 'Caror rost in colonie este
covm,itor, fiind ea hrana stii la baza
vieW. De aceea, aceastii noua lec\ie va avea
in expunerea noastra 0 eJ<tindere roai mare.
coloniei de atbine se intemeiazli
pe trei func\ii fundamentale, exercitate de
Bparatul digestiv, circulator excretor, iar
elementele de care depinde viata ce se des-
in sinul coloniei slnt:
mierea, ,polenul apa. In cadrul acestei co-
munitap, procesul de alimentare are loe
prinJtr-un schimb permanent din gura in gura
u elementelor ariltate, astre1 ca asistiim la
un metabolism realizat in cadrul unui ade-
vArat superonganism, denumit - pe
drept cuvint - de marele cereetiitor profesor
dr. R. Chauvin.
Tinerele albine, dupa ce plirasesc al-
voolele natale, si l1t lniometate, cad ele nu
nsumll hrana directa in starliul de nim1I.
Pc loaUi durata acestui starliu nimla1 se
hrA"csc din propriile rezerve corporale, din
J 2 3
Fig. 21. - Glandele i arin,giene
din cap. de dap-
\4or :
1 - glanda din dreapta; 2 -
creierul; 3 - ochU: 4 - des-
Chlde.rea de deversare a
rul ul.
153
grus despre care am vorbit la anatomia albinei. Ahmci cind ele
11111'6 In Iodoteala sbupu lui, primesc putina hrana intiiritoare apar
ell lremurinde nesjgure pe pjeioare. Apoi ele se m-
sprc ragurii eu puiet necapiicit. S-a crezut, pina Beum rei decenii
111 II rn"l, eli luind contact eu larvele necapacite, preiau de indatii sarcina
de ro II' hrllni. S-a constatat insa eli - <lin contra - ele au nevoie de laj>-
gllsit din pe fundul alveolelor natale ale larvelor, dat de
(101('111' din cuib. Intr-adevar, dupii ee tinerele albine fiaminde, care abia
III 1.1,('ClIt pragul vietii eX'terioare, se 'alimenteazii din hrana glandulara
Inpl ollsil in care inoati! larvele 0 inghit eu lacomie, piirltsesc
rl'HII "i eu larve, irrdr<1p'tindu-se. de data aeeasta spre fagurli cu polen sau
\
)Ml llrtl . Acoloele ramin eam doua zile, a1imentindu-se din abundenti\.
II relu l acesta .. etae <'omplet corpul gras consumat in intregime in tim-
pili stadi ului nirrrlal, pentru formarea organelor noi care in stadiul lar-
vI'J c'r slnt sub forma de Despre aceste schimburi organiee v-am
vnrblt amanuntit la dezvoltarea nimfei, riiminind sa va amintese aici de
('I' i(. douil procese de histolizii histogenozii.
C nd tinerele albine se matur.izeaza, 0 dati! eu refaeerea eO'1'ului
IjrflS ci nd rezerva corporala atinge 54-61 mg, ele tree la activitatea
tie dolcl, gl'up sacial cu sarcina sa hraneascll puietul larval' din cuib.
At-eastii sarcina nu va fi indeplinitii la intimplare, ci ele dozeazii
t'UllllJOlJenta ce-I of em in raport de virsta laruelor pe core
10 Inyri;esc . . Larvele in virs1ll de 1-2 zile au nevoie de 0 proportie mai
more de protide pe care Ie of era dOicile in virsti! de 8-10 zile. M.
lIoydak (S.U.A.) precizeazll cii proteinele din hrana larvara contin toti
nminoaci zii esentiali l1ecesari dezvoltiiroi larvei inca din prima clipii
Ind cmbrionul coaja oului. In schimb, hrana larvelor in
vh'stll de peste 1re'i zile coniine 0 proportie insemnatll de hidrati de
cHIbon.
Dupa Nelson grauntiorii de polen digerap se gasesc regulat in
Cflntitliti reduse in hrana larvelor mai mici de trei zile, de la eclozio-
"are. Tot Haydak insa a gasit cii doiclle dau polen in cantitate mult
mlli mare larvelor de rtrintor decit eelor de viitoare albine lucrataare.
I n mod eereetatorii au stabilit cii larvele tinere sint hranite
rle dolei care au virsta de 8 zile ; larvele virstnice sint hriinite de doici
moi tinere, avind virsta de eel mult 5 zile, iar larvele care au abla 24
dc ore de la sint hranite de dolci avind virsta de 7 zile.
In felul acesta albinele doici oiera numai tuturor larvelor,
Indi Cerent din ce castii fac parte in primele trei zile de stadiu larvar.
Apoi, larvele de matea primesc in coilitinuare, pina la capacire,
Inr cele lueratoare trinton care virsta de !rei zile primesc
o hrnna compusa din polen, miere api!, care Ie va servi la comple-
Wren co'1'ului gras, acumulat partial inca din stadiul embrionar.
Cu aceastii rezerva corporala de corp gras se VOl' hrani viitoarele
nlmre timp de 12 zil e, pinn l a maturizarea cclozionarea lor din alveo-
Iclc natale. De asemenea, corpul gras va fi de folos viitoarelor albine
II) c1l1direa IlIglirilor, caci componentele lui, lipidele hidratii de
cnl'hnn, sint net-esuri producerii de de eeara, in afara de
11i1
mierea Cll care albinele se c1in pe cure 0 au I II
cincl ineep 0 astfel de lucrare.
In felul aratet mai sus iu.ereaza marele gr up social al albinclor
dolci incepind din a treia zi din viata lor pina la a 11-12 zi de I"
eclozionare, reprezentind - pentru aeest complex biofiziologic <"II'C
colonia - sinul ell lapte a coloniei-mama.
Din rindul acestui mare grup, se alege pentru 0 scurtii treeere II
matcii de pe un fagure de cuib pe eel vecin, un grup mic de albine,
8-10, - albinele curtence - care se ocupa de matea, 0 curati\, c1ur
mai ell seama 0 hranesc ell tlntensitatea depunerii oualor de
catre mateli este in directa legatura eu aceasta alimentatie ee i se oCera in
calitatea ei de mama a coloniei . Numai astfel ovarele ei pot sa formeze
zed de mii de ovule, vii'boarele aua in fonmare, ee vor Ii depuse in
ritro .1 in eoncordanti\ eu cantitatea calitatea secretiei glandulare eu
care este hriinitii.
- Dar de ee amintiti .i de "calitatea" intreabii unul
din apicultorii ineepiitori.
- Pentru cii nu este decit un derivat aI polenului
ingerat. Cum acesta provine de la diferite flori melifere, imele cu polen
m"; valoros, allele cu unul mai sarae in substante hranitcare,
va urma scara. De pilda polenul de castan siilbatie - Aesculus
hippocastanum - care este sarac in unele substante va da un
de calitate aJimentarii inferioara, ceea ee se va rllsfringe asupra albine-
lor dOici consumatoare deci asupra puietului care va m erescut in
conditii mai grele, in comparatie cu polenul de piipadie, mac, sparcetii
etc., care au taate substantele necesare producerii unui de
ealitate superioara.
Hrana 'glandularii oierita ma!.cii de micul grup al curtencelor ee
o inso;ese,ii es'te datii in momentul eind stii citeva secunde
avind abdomenul introdus intr-o alveola a cuibului spre a depune acolo
un ou. Cum ri1mul de ouare al mlltcii este neintrerupt sarcina aeestui
grup social de a 0 hrani este neintrerupta. Cind elipsa, eu oua de pe
!agurele de cuib, S-a completat, matca trece pe fagurele vecin, unde se
formeaza de indati! alt grup de curlenee, ea continua deci sa fie ali-
mentatii, in afara de mica pauza de trecere de pe un Iagure pe eel vecin.
Din eele e:x;puse mai in;ainte, ered eli ati inte1es ca vOI1bind de hrana
larvelor alimentatia cu polen a albinelor doici, am in domeniul
aparatului digestiv al coloniei slnul pJin cu lapte ce este format de gru-
pul social al doicilor 'Cal'e hranesc nu numai puietul, ci chiar pe mama
lor - acea femela foourrdii care este matea.
Procesele de hriinire limiieaza existenta numai la acest
produs grandular care este lap140rul glandelor iaringiene, ci, consu-
mind miere .i polen - albinele - 0 datii 'CU ingererea acestora - fac
8chimb de hrana intre ele in mod permanent, impreuna eu hormonii
alte seeretii glandulare feromonale. Proeesul privit in t otalitatea
h. 1 reprezinti! atlt sistemul digestiv cit i eel circulator excretar, cAci
Imina cireula continuu, pe eale hemolimfala intre taate albinele colo-
nlcl. Ccrcetiitorii Nixon Sturlewant (S.U.A.), au dat eX'perimcntal
Itotopi radioactivi numai In albine dintr-o colOnie, cons'tatlnd dupll
l!lr;
0 1'(' ell 7G'I, din albinele acelei colonii purtau ;zotopul ; bineinteles
en de 24 'I, I-au primit e1e in scurt limp. Este dovada indubi-
tnhllA hrana circulii intre toate albinele colectivitiitii pe cale hemo-
It 111 (oUI.
o altll forma de digestie circulaiie 0 prezintii polenul ingerat
"' "'" trece din in proventricol, digerat acolo completat cu
(l! H<", tia din stomac. EJ contribuie la formarea care circula
In I.ot cuibul, plus cel dat in mana larvelor matcii, fara de care ea
1111 pOlite procreea. SucuriJe digestive impreuna Cli enzimele patrund
til [,Iecare grauncior de ,polen go1indu-1 complet de mntinutul sau, care
h.lI'n tn sistemul circulator; el alimenteazii glandele faringiene mandi-
[lull\l'e, ambele avind roluri importall'1Je in hrana albinelor circu-
IfI\lu ci, ajutind la marirea rezervei corporale de proteine a corpului
j(r1l8. Prin descompunerea polenului in aminoacizi apar alti aminoacizi
" 01, cure resintetizati, refac tesuturile uzate ale organismului; deci
In /leeste procese, digestia circuJatia sint infratite.
In limpul digestiei organismul creeazii din substante simple alte
8llhsum\e complexe sub actiunea enzimelor, astfel, proteinele animale
lipldele contribuie la constructia organica a puietuJui din fagurii
cll ibului la intreiinerea p roprJului corp al aibinelor doiai.
Dar oricit de pure ar fi componentele acestei mane exceplionale
C(l mpusa din polen miere, ele contin 0 serie de e1emente care nu
[oloscse organismului albinei; acelea duse tot pe cale hemolimfalii, sint
ruriIicate de tubii malpighieni, ce sint rinichii a1binei, iar reziduu-
die sint adunate in punga rectala de acolo, in zbor, sint eliminate.
Decl, iati! cii apare sistemul de excretie, legat normal de cel digestiv
circulator.
Excretie este acel fen omen de eliminare din proventricul in
o/lvitatea bucala a acelui grnsimos al polenului poZeina;
occst reZiiduu, regurgitat amestecat 'CU secretia glandelor salivare
care contine antibiotice, impreuna cu substan\ele culese de
pe mugurii unol' capaci, fonneazii un proIdus nou, propoZisuJ., al carni
rol in viala coloniei este foarte important, vom explica la locul
potrivit.
lati! cum se prezinti! aceasti! trinitate de actiuni digeStive, circu-
lutorii excretorii in viata coloniei de albine.
Ramine sa fiti lamuriti in acest vast capitol despre felul cum se
prezinUi rolul sau in colonie, urmate de subcapitolele sale
anume: alimentatia $i metabolismuL, chimismul coloniei $i rolul
mare al enzimelor in toate procesele de vie\uire a ei.
Rqlul in viala coloniei
Productia glandelar' faringiene, in scurtul interval de zece zile de
In eclozJonat cit aceste glande secreta este skins legatii de
smren fiziologicii a gandelor eu aci1l'ii I) lor. In urma consumului abun-
dent de proteine vitamine din polen, atit glandele faring;ene cit
eele mandibulare, iau 0 deosebita dezvoltare. La albinele crescute in
) AcIni - de lA euvtntul iatinesc acdnw - boAbA din ciorchine.
15G
toamna, care vor indepl.i ni san' ina de u Ci doici in primavara vi i wllf('
sau, uneori , chiar spre jeL'uii, au virsta de 4-5 luni,
aceste glande sint t inere fiziologic deci neuzate. Gl anrl ele rar in-
giene primesc pe cale hemolimfalii toate substantele prejioase Hi e
polenului ingerat fie direct prin procesul de digestie, fie prin inter-
meruul corpului gras. Cind VOm ajunge sa vorbim de activitatea marc-
lui grup social al a1binelor culegatoare, vom lamuri rolul pe care iI
are polenul in mana coloniei.
Din punct de vedere organoleptic !iipti$orul se prezintii ca 0
.ubstanta viscoasa, de cuJoru:e giilbuie, cu gust putin astringent UII
suav miros de miere; sau este de 4,7 iar alti I-au giisil
chiar 5,2. El mal contine 60% apa, 30% materii h idrosolubile, dintrc
care II 0/ 0 zahar inveNit.
Este produs de acinli glandelor, acini car e sint transparen\i ,
avind 0 culoare alb-giilbuie. Cin:d acini sint vacuolele ') lor
nu se mal viid devin moi. se sint subtiri agataii de
o coditii. Cind glandele faringiene nu mal produc produc in
continuare enzime.
In compozitia intra: proteine, lipide, vitamine, anti-
biotice ale carol' substante active sint localizate in doi acizi
hiarati de carbon, radioadtive, precum adZ; nucleid.
Proteinele sint partea cea mai importantii din substanta uscatii a
celulelor. Etiolog;a cuvintului - dupa Von Frisch - ne indruma in
expJicarea no\iunii. Cuvintul "protos" in limba greaca inseamna "pri-
mul" ca importantii cantitate. lIfu-adevar, toti biologii considera ca
viala, cu toata dmensa varietate de forme, este conditionatii in eea mai
mare parte de existenta proteinelor. Ele sint formate din carbon, hi-
drogen, oxigen, azot sulf. Dupii cum vedeii, eu ajutorul lor, albinele
doici regleaza alimentelor Ie of era larvelor celor trei
caste. Ele sint componente ale celulei vii, celuIlI. - care dupa biolog;
- este unitalJea fundamentala a vietti. "Sint substante macromolecu-
lare, oblinute prin 1egarea arninoacizilor intre ei. De piJda - dupa
Chauvin - proteinele din cons"tituie mijlocul cu care doicil e
regleaza compozitia alimentelor ce Ie of era larvelor."
Proteinele sint impartite tn doua categorii: albumine"} gl<1buline').
i\<Cestea doua din urma me pante din clasa proteinelor simple, care
prin hidroliza cnzimalkii sau acidil dau aminoactzii. Dupa cerceti!torii,
Amnon Z<xlhJ, 0 parte din aceste proteine serves<! ca surse de azot.
Autorii de mal sus au gasit In colinesteraza 0
(osimaza aci'cla, enzima produsil de glandele faringiene ale doicilor. Pro-
teinele insa din n-au nici 0 legaturii cu determinarea castelor .
Aminoacizii sint ca veritabile "ciiriimizi ale v.ietii" dupa
"'lin Ii caracterizeazii prof. M. Prenant. lor are loc in cl to-
pl usma nuc1eului celulei care secreta enzime in interiorul vacuolelOl'
') V(/cllole ,.. cavltAtt In c1toplasmA. umplute eu solutU apoase .
) Alb11r11ind _ prote1nA care intrA In compozltla slngeJUl sau a hernoUml ei , I a altor
114\111(1, Iwgn nlce, solubllA. In apA, ooag ulablHi prtn tncfUzire precipi tabUA 1a actiuncli n/'17Jlo t"

') nlH() utfrtc _ etas" de pro1t"lne cu marl. s olubUe in SOlu\ U saUne, pre7.e nlC
'n tllo"mA f #lOluln(l . G.utll1g:obtlll ll C"lc IHI rol 1n lmun1\.a1.e .
157
0('010 descompun particula in chi mjci de asimilat.
rei au componenta cu proteinele cu deosebirea di fosforul in-
suJ1u I".
Ilciz ii nucleici slnt de doua feluri: addul dezoxiribonucleic cu
nllJ lbolul ADN aCJdul r ibonucleic ct.: simbolul ARN. Ei exista in
rt('care celula eu rol hotiiritor in morfogeneza celor trei caste din co-
lonic $i Ie revine rolul principal in sinteza proteinelor ce constituie
bn'l,lI vietii. Dupa prof. Melicenco ei sint polimeri I) macromoleculari
din eei mai servesc drept materiala a ereditaPl,
od u I mecanismul biochimiei. Ei exista in fiecare celula cu rolul
tie II r eali za metabolismul: sint substan1;e comune t uturor celulelor
1111hn81e vegetale.
Una din definiWle ADN-ului ca cuprins ca expunere su-
foarte interesantii este cea data de dr. M. Grigorescu care
"inima cibernetica a celulei este constituita din dubIe,
" lIroidaJe formate din molecule de acid dezoxiribonucleie ADN. Toate
uzinei celulare sint inscrise ill acestea bizare, intr-o
, ... dlnc cu 0 precizie care sfideaza fantezia tehnica. De la hrana pina
I" 'Ipnrare reproducere, tot ce intreprinde celula pentru a triii a
kt 11(" ' I>etua este continut in ADN comunicat in termeni impera-
Ilvl - dar indescifrabili deocamdatii pentru oameni. Se di
acid utilizeaza servici.ile unui "curier cibernetic" : acidul ribo-
II I.eleie ARN care cu 0 suple1;e fantastica transmite comenzile, mode-
Il'Ozii actiunile microfizice opera1;iile biochimice, veghiind la efedtua
l '(\n Lor
u
.
ADN-ul - 0 spune savantul american de origine romana acado
,co'ge Emil Palade, premiat eu premiul Nobel - este diotatorul care
i .. dicil partilor componente ale celulei, ielul in care trebuie. sa se
com porte, ce trebuie sa caute ce trebuie sa evite. ADN-ul este un
reI de arhitect care planul de ansamblu al vietti care in-
credin1;eaza munca de construc1;ie unui antreprenor - addul ribonu-
cleic - ARN. Primul este fonnat din doua lan1;uri laterale
In spirala pe care sint inregistrate intr-un fel informa1;iile sub forma
\Inor molecule. eel de al doilea, ARN-ul mesager, se strins de
spu'alii pentru a lua de la ea planul de care are nevoie, dupii care trans-
mite consemnul variantei ARN de transfer, care se pune pe treaM,
urml nd cu scrupulozitate instrucp.unile primite (Reader's Digest).
ADN se obligatomu in nucleu este detectat in toate
organi tele celulare, ARN stii in citoplasma avind 0 molecula mai mica
ra ADN, deci mai simpla ca alcatuire, servind drept baza a ereditarii.
Lipide!e (grasimile) sint alte componente ale - mai
pu(.in importante fata de cele ce vin din polen - iar larvele au capa-
citalca de a Ie sintetiza pornind de la hidratli de carbon ingera1;i, fie
ell provin de la miere, fie din glucidele polenului. S-a observat ca
Ill unei cind ele Jipsesc sau apar in proporpi prea reduse in
procesul de ni mfoza nu se complet multe nimfe mor in
pl'lIgul trecerii in stadiul de imago.
I) P(IU"Wr _ macromolecular! obtinutA prin pollmertzare a cArel molec:ulA
""1('1 nlt'Mull" 1)I'ln unJect' In lant n unut numAr oareca.re de molecule de monomer.
Ir,R
In cercetiitorul G. Hoffman a descopedt acidul hidro-
xidecenoic care se .tie ca este 0 secretie a glandelor mandibularc
toracice.
Vitaminele din de matca. mai ales din cel secretat de
doicile in virstii de 11-14 zile, au 0 mare importanta in dezvoltarea
larvelor mai ales in longevitatea matcilor. Acidu! pantotenic care
atinge 104-200 micrograme/gram este gasit in larvele de 1-3 zile,
ca apoi sa scada la 25-35 micrograme/gram la larvele de 5 zil e.
Aceastii pre1;ioasa vitaminii - dupa Wincler - constituie treapta pre-
mergatoare in formarea provitaminei A, care nu se direct in
lapti.or decD! sub forma de ai ei, dar astfel transformatii are
o importanta hotiiritoare in metabolismul organismului larvelor. En
este cea care contribuie mult la dezvoltarea glandelor faringiene alp
viitoarelor doici .i ]a mentinerea mult timp in func1;iune a acestor glande.
De aceea. stupanii care hranesc stimulent coloniile. este bine ca odata
pe saptarnina, sa puna in sirop sue de moroov, care con1;ine 0 canti tate
mare de vitamina A in stare naturala.
A!bott - citat de Chauvin - a stabilit ca acidftatea
proaspiit este bacrtericida bactedostatiea, calitate pe care insa 0
pierde daca este piistrat in laborator timp de cinci zile.
Dintre toate vitaminele, ribojlavina, biotina niacina (acidul
nicotinic) au, de asemenea, ca addul pantotenic, 0 deosebita
impor tanta, caci larvele care Ie primesc dau albine mature cu calitiiti
deosebite.
In general, s-a stabiliit ca contine urmiitoarele vita-
mine @rocente date in gamma/gram) :
Tiamina
Riboflavina
Piridoxina
Ni'acina
(acid - vitamina PP)
Acid panthotenic
Biotina (vitamina H)
Acid folic
Inositol
Viot:amina C
Vitamina A $i 'E
Vitamina B12
gamma/gram
1,2-1,8
6-28
2,2-50
48,25-125
urme
11il-130
1,6--41
0,16-0,5
76-150
unne
absent
urme
Prof. M. Haydack spune ca mai ales piridoxina are 0 deosebitii
importanta in puietului, jar eercetiitorul Back a gasit ca pan-
totenalul de calciu, derivat al acidului pantotenic este deosebit de activ.
Acinii glandelor iaringiene se dezvoltii mult mai bine cu un amestec
de vitamine albumine, decit numai cu albumina pura. Glandele stimu-
late experimental eu vitamine riirnin active mult timp.
In s-a mai descoperit "i biopterina neopterina, pe care
doiciJe Ie dau numai larvelor de matca, ceea ce ca ele pot
dlferentia calitativ eantitativ diferite substan1;e din eomponenia lapti-
dat larvelor celor trei caste din colonie. Glucide1e din -
j(lucoza .i lructo2)a sint in proportie de 42'10 respect iv 53'10. Lar-
159
vclu - (ill P<'\ Chauvin - pot si nt.etiza lipidele care tOl"meazii. 0 parte
ImporlnoUi n Ui.pti!),oruiui din hidra\ii de carbon ce-i primesc.
Substantele minerale sint aproape intacte fatA de cele ale polenu-
111 I Ie vom descrie acolo.
tn srir.;;it, apa are 0 insemnAtate deosebitA in lApti!),or, avind a
medic de 16,32
0
/
0
, nind indispensabUa pentru cre!),terea dezvoltarea
OIWlnclor. Cercetatorul Smith spune ca "atunci dud procentul de apa
dI n U\ pti.50r este meidt, [n primele zile de stadiu larval', larvele se dez-
volU\ iar p rocentul de nimfozal'e se lace mult mai bine".
Privit in ansamblu nu este un produs singular a1 glan-
dc\or !aringiene, caci - dupA Chauvin - ele un alb-
Itt pt.6s-viscos, farA hidra\i de carbon dar cu biopterina $i derivati puri-
/tlei pc care daicile ii dau numai larvelor de matcl., in timp ce in tota-
IJll1lCa lii.ptil1orului intra 0 secretie !impede a glandelor mandi bulare
nle doicil or, secretie care are glucozA, fructoza acid pantoterric in
('nnlitA\i mArite. Sub aceasta combinape doieile 11 servesc larvelor de
lucrflloare. Secretia alba a glandelor farin,giene este data tutUI'Or lar-
velo!, din cele trei caste, in primele t rei rile de stadiu larvor, in com-
hlnn\,ji diferite cu deosebirea observata de cercetAtorul J. Hoffman cA
Iorvcle de mattA il primesc in eantitAti mai mari, eu nUt mai mul t cu
aTt ocestea din urmA stnt mai des vizitate de doici latA de larvele de
lucrAtoare !?i cele de t ri ntor. DupA observatiile lui nu numai ell. frec-
hri'iniril or fAcute este mai mare, dar valoarea absolutA a acestei
hrllne albe data larvelor de matca este mai mare. 1n decUI"Sul fieci'irei
zUe larvele de l ucratoare stnt vizitate de 143 de ori in medie, pe clnd
- dupA M. Lindauer - doicile viziteazl!. larvele de matcA in botci de
20 de orl mai multo
In plus, acestea din urmA primese IApti!jOr in mod continuu in sta-
dlul larval' - deci zUe - pe dnd Iarvele de lucrAtoare Sjt cele de
tl'int.or pI'imesc Hipti!?or numai trei zile. restul de trei zile a acestui
"lndiu larvar, larvele de lucrlitoare !?i de trintor primesc ca hranA un fel
dc tcrci compus din miere, polen, spa l} i 0 dozii rerlusA de limpede
u glandelor mandibulare. Mai mult chiar -dupA observatiile lui Ortel
- larva de mateA continuA sit se alimenteze numai cu chiar !?i
dupc1 cApAcirea botcii. tn virtutea principiului gravitatiei, botcile avind 0
pozitie verticalli pe fagure, IApti!),orul din fundul ei gravitenu spre virful
botcH, deci in directa apropiere a aparatului bucal at larvei de matca..
tn schimb, larvele de aibine lucrMoare pr imesc de Ia doici acea branA
mai simpUi amintitA, in care poJenul este intr-o eantitate !oarte micA,
latA de eel oferit larvelor de trintori, necesar !ormArii milioanelor de
spermatozoizi ce se acumuleazA in aparatul lor repr oducAtor. Trintorilor
Ii se hidrati de carbon (miere) in 'Propor\ii mai mari , precum
v.itflminele riboflavina acidu! folic, mai mare tn eu ceea ce
<l oicllc oferll. larvelor de Ele insii primesc biotinA, tiarninii,
plri c1oxi nli . colina .j>i acid pantotenic in mat mari, fatli -de cele
orerite lorvelor de trintor in acel terei. Cunoscutul eercetAtor Rhein -
cl18t de Chauvin - consider! cA. existA in compozipa llipti*orul ui un
rnetor necunoscut, 0 substantA cu coracter hormonal, produs Instabil pe
cOl' e nlbinele it secretll pe mAsura 'nevoilor.
' flO
CillMISMUL COLONIE(
CASTRAREA NUTRITIV A A LARVELOfI
DE LUCRATOA'''';
- Cum poate oare grupul social al albinelor doici sA dozeze diCe-
rentiat hrana datA celor trei feluri de Iar ve? mA intreabA un apicul-
tor incepator.
- Este una din tainele pe care incA nici un cercetAtor n-a dezle-
gat-o. Fapt cen este cli s-a analizat de fiecare datA componenta J<'i pt i-
!?orului dat tn diferite situa\ii !),i a-au glsit cii. aceste diferen\ieri nu si nt
intimpllitoare, ei urmArite strict de albinele doici, dozlnd cu precizic
secre\iile glandulare tn raport cu virsta larvelor, cit {i i cu cea a doi cilol'
ce l e-o ser-vesc, Se confirmA, eeea ce am spus tn treacAt, cii. larvele ti ne-
re de 2-3 zile slot hrAnite de doici in vlrstA de 8 zile ; larvele vjrstni c{'
de 3-6 zUe snit hrAnite de doici ce n-au mai mult de 6 ule de clnd
au eclozionat din aiveolele na'tale, lar larvele pinA implinesc 24 de
ore sint hranite de doici tn virstA de 7 zile. S-a dovedit astfel eli COIl -
tinutul det Iarvelor este variet ea doze !?i ca componen,a
in ooport de virsta doicil'or a larvelor .
DupA aeeasUi. nutritie organele larvelor se dezvoIUi. in mod normal
la toate cele trei caste. InsA dupA ce larvele de Iucratoare au Implini t
trei zile s-a observat cii. oVariolele ovareIor celor de lucrAtoare care pinti
atunci erau egate en numAr eu cele ale larvclor de matcA din botd,
incep sA se De unde pinli atunei erau in nurnar de lSO- IGO
ovariole, numlirul lor se tot in special tn perioada stadi ulul
nimCal, incit atunci cind ele ajung In starea de - eind para-sesc
alveolele natale ca albine mature, nurnar ul ovariolelor din ovarele lor
atrofiate sbia este d'e 4-20. Totooat.li diametrul ovarelor aibinelor lucr.'i-
toare este redus incit abia atinge 0,60 mm, pe clod ovarelle mAtcilor eclo-
zionate mAsoarli 5--6 rom. A'Ceas'Ui. diminuare echivalenta cu 0 adeva-
rata castrare a albfnelor lucratoare se datoreaz! hranei diferentiat.e, d<l'tfi
laNelor de lucratoare, aceasta Hind dozatA au preci2ie.
Prof. M. Haydak !?i Palmer 'au dovedit cA in prima zi de stadiu 1<1 1'-
var nu se obsevA schimbari insemnate in procentul de vitamine al J5pLi -
servit de. doici Iarvelor de matca tinere sau virstnice. Pe de alt1\
parte se produce 0 scAdere considerabili1 de vitamine in hrana distribulttt
lucratoarelor virstnice, ptnA Ia 30'10 tn ce priveSj t.e t iamina, (il 'l, l)CnM
II - ", ,51;.
Hi I
1,' lI ncldul lIicot inic (niaci na) 90% pentru addul pantotenic, caleu-
(It I ItInledule uscatc.
H1 mbold a gas it !] i el ca vitaminele scad pe masurA ce
In.,v<.'!(' c"esc ca virsta. Asdel, cele de 3 zile primesc un lApti.)Or ce
contine 10;1-200 micrograme/gram de vitamine, jar larvele de 5 ziJe
hJ ung sa primeascl1 abia 36-58 micrograme/gram. autor, im-
prrunCi Cll Buternand, au izolat biopterina din dat Dumai lar-
\l clo. de matcA, Dupa cum am spus mai inainte, nevota de lipide (grA-
.I mi) Il larvelor de luerAtoare, dupa primele trei zile, satisfac prin
. lnlclizarea lor, pornind de la de carbon - deci din glucide -
cc 1(' primesc sub forma de miere in hrana servit! de dolci in combina\ie
ell polcnul .'1i cu aps. 1n totalitatea lor IJpidele ating 0 propor\ie de
I:J,ti- 14,7'/
o
ca greutate net! in hrana ofentA. CercetAtorii au hrAnit
(.IX per i mental larve Cll din care au extras mai !nainte lipidele.
RC'zultatul a arAtat ca. acele larve nu au putut deveni nimfe l;i au murit
Inaint.e de a trece pragul acestui stadiu.
Tn schimb - dupa prof. R. Chauvin - proteinele, lipidele sub-
i\lun\cle minerale din hrana mai simplA data lucra.toarelor este mai mare
1II'ci t cele din iapti,o;;orul oferit de do1ci larvelor de matca. de 1-3 zile.
Uv Ilsemenea, unele vitamine din grupa B provenite direct din polenuJ
dIlL in hrana administrata lucratoarelor, sint in propor\U mai mari fatl
Illl dat larvelor de matcA, did aceste vitamine ajuta. la dez-
vnltm'ea deosebit.li a glandelor fari ngiene n viitoarelor albine lucrAtoare.
SLC normal sA fie caci vlitoarea matcA n- are nevoie sa aibe glande
InrJ ngiene dezvoltate, dei toatA via\a ea priTne$te gats !.licut de
III olbineJe curtence ce se recruteaza dintre doici1e coloniei.
FAra substantele polenului dat larvelor de lucratoare .!ji trintori,
Irlr'cpind din ziua a din viata lor pina la a noua zi, larvele nu pot
nj unge in stadiul de nimia.
Larvele de trilltor primesc ele - dupa Gontaroski - un laptil;or
eu 0 cristalizablla pe care doicile nu 0 dau larvelor de lucrA-
lonre. El a gasit in hrana acestor masculi proportii mai mari de acid
folic riboflavina fatA de larvele de lucratoare, .!}i in schimb cantitAti
moi mici din vitaminele amintite mal inainte adica din liaminA, colinA,
hlotina, piridoxina .'1i acid pantotenic, faVi de cele date de doici larvelor
de lucrAtoare.
Diferen\e mari s-au ghit in ceea ce prive.'?le cantitA\ile de lAptiliOr
dnt larvelor de trintori, fa\A, de cel dat larvelor de. IucrAtoare, ceea ee
(H' C C{l rezultat 0 mare diferenta in greutatea lor corporall1, care este
de :i84 mg Ia larvele de trintori in raport de 159,1 mg dt au larvele de
lucrl\ loare.
N. O. Srneleva a gasit tn lapti.!}orul dat rnatcilor un principiu activ
('{\I' C determina dezvoltarea larvelor acestei caste, fatA de oferit
lHrvclor de lucr.1i'toare. De asemenea, eercetatorul Wenckler a gAsit ca
t'l)!1ccntra\ia de ace-til colina 1n hrana larvelor de matcA. a celor de
lucl'iHoare este de 1 mgfgram iar in hrana larvelor de trintor de
csle de numai 0,3 mg/gram.
Arcsle chimiste neintrecute, prin hrana diferen\iata. dramuiU'i
c\t('odl1lli In mi cr(Jgrame, asupra caracterelor ereditare al e
1112
puietului larvar mai ales cind este vorbCl dt. rnA-tci. Acestora doicile Ie
dau alternativ doul!. tipuri de secre\ie: 0 substant;i lA-ptoasa opacli. Iii
alta limpede l1i apoasa.. Prima este produsA de doicile de 3- 18 zile, jllr
cea limpede de eele in virstA de 18-23 zile. In primele trei zile larvele
de mAlci primesc hranA lAp'tOasa, iar din a 4-a zi din cea limpede. Secre-
\ia aj,ba nu contine zaharuri, pH-ul este de 4,0, ce se aseamAna cu cea
a glandelor mandibulare cat"e are pH-ul 3,9, pe cinld cea !impede arc
pH-ul 4,5, apropiat de eel al glandelor faringjene. La aceste larve. pro-
teinele din lApti.'1orul de matca - dupA Pas-tel - derivA din secre\ia
glandelor faringiene, dar - zice el - este posibil sa aibA ceva din
secre\ia glandelor mandibulare. Hidra\ii de carbon intrA direct - al1<l
cum am mai spus - in procesul de metabolism, servind 18 sinteza Ji pt-
delor.
Din cele expuse ati observat eli albinele dOlci dozeazA toate aeesle
substan\e ca adevarati chimi,fti, oferind fiecArei larve din cele trei caste
o hrana. diferen\iatli. ,In felul acesta s-a stabilit cA doicile fac 0 adevAratA
castraTe nutritivii larvelor de luerAtoare dindu-le combina\ii reduse de
polen in hrana mai simplA. AeeastA hrAnire diferentiata. actioneaza asu-
pra aparatului lor reproducator, riimfnfnd femele necomplete care sbia
pot - tn anurnite situa\ii - sa depuna cUeva oull din care insA se VOl'
numai trintori.
ALIMENTATIA
lil METABOLISMUL COLONIEI
Explicindu-va - tined apicultori - aceasta orgaruca a
(.'OiOniei legata strins de sistemul s1iu digestiv, ne vom refed I?i 1a feful
cum hrana lucreaza asupra colectivWitii prin acel metabolism indispen-
sat/it care intervine in toate procesele vitale ale coloniei.
Nu poate ii viata unde cele doua ,nothmi de alimentie metabo-
[Itlm sA nu se complineasca UDa ell cealalta, functionind permanent in
depUnA annonie dependent! rec:iproca.
tntr-adevar, hrana sta la baza vietH oricii.rei din lumea ani-
.noll\. vegetala, did procesele biochimice impun folosirea unOI' anu-
mite substante) gasite Juate din natura, de catre organismele vii -'iii de
cure acestea au absolutA nevoie. Aceste substante produc ajutA la
producerea energiei, ce rezuWi din transformarea lor in dildud1,
cum am aratat mai inainte; la refacerea teS'Uturilor uzate chiar dis-
tnlocuindu-le cu aHele nOi, mm ales la organi'Smele pe caIe de
dezvoltare; la catalizarea componentelor chirnice din alimentele inge-
t'ole, prin trBnsformarea lor in materie vie. Concomitent eu procesul de
lllOra se un produs conttinuu de sinteza a materiei vii.
Apa este $i ea un element indispensabil pentru i?i dezvol.
tarea organelor, iar ei in este insemnata, caci nim-
(ozarea se face mult mai u.!jior cind de spa este m.!irita in pri-
mcle trei zile (Smith) . De aceea, atunci dnd se lucreaz.!i la producerea
se cere ca intr-unul din fagurii din compartimentul unde
ulbinele hranesc larvele, doicile sa aibiila apa,
Vorbind despre aJimentatia coloniei de albine, trebuie d retineti
de In inceput ca ea trebuie sa fie totaHi, fara 10it-reruperi, fara . 0 prea
mare economie; orice lipsuri inter-venite in buna a alimenta-
t n cadrul coloniei, se va rasfringe, in mod sigur, nu numai
ftsupr' coleetivit5.tii ca atare, dar mai ales asupra viitorului ei repre-
zcntat de urma$i. Asemenea situatH se traduc printr-o slaba rezistenta
III boli .!li la frig, precum .!li prin scurtarea duratei de a coloniei .!?l
u membrilor ei. Marele indrumator al apiculturii din S.U.A., C. L.
FUJTat, 0 spune raspicat : "colonia care consumii mai putjn de 23 kg miere
de Ja fnceputul toamnei pinii apare primul cules principal in prima-
vura urmi'ltoare. rar paate fi SDcOtita 0 colonie buna I".
Substnn\c1e care iau parte la procesu:l de sint de mare
Import(lnta prin fwr.ctia lor plasHca lii prin stimularea pe care 0 aduc
1M
1J.1wr' fU7!C/.ii v ita./.e. Ace:;tea slnt cele care Ie-am nmi ntit
cris pe Iarg ciud am analizat lapti$Orul de matca: proteinele, gluddeiC' ,
lipidele care toate smt din categoria valonlor energetice: vitarrlinl'l p
care obJigatoriu trebuie sa nu lipseasca din alimente i?i care au t'ol cal n-
litic. In sfir-'lit, mai sint minerale, absolut necesare ! ' II :
fierul, Iosforul, ealciul etc" nooesare in pro:cesul de .!?i de de,., \I\ ol -
tare, precum intreaga fO'me variata gama a enzimelor.
Micu;eIe larve din interiorul cuibului, ineovrigate, se ap]'{1n-
pe continlll4-; din ciod in clnd se observa opriri de citeva secunde din
lor ctrculara, timp in care digera hrana ce au luat-o pinli.
ea apei reia rotarorii inotind in au gum
deschislL
- Cum oare au putut observa cercetatorii toate aeestea? rna
treba un apicultor incepMor !
- Cercetatorul trancez M. Mathis a transvazat larve abia ie.5it(
din coaja oului, in dispozitive transparente. El a observat hrana ab-
sorbit! ajuta la formarea organismulul larvelor, care elimina prin glar' -
dele salivare excesul de apa. Albinele doici ee hranese puietul larval' I)
ling cu aviditate, probabil datorita. diastazelor pe care Ie contine.
Se !?tie - pina nu de muTt in urma - ea larvele din oricaJ'e
casta a coloniei, primesc de la doici in primele trei zile hrant. .
S-a constatat insa cA factorul troJie, deci cel privitor la nutritia
rilor, este cel care determina castele in colonie. "Se intimplii - estc
drept foarte rar - spune R. Chauvin - ca dintr-un ou nefecundat des-
tinat sa dea un trintor sa se nasca. 0 albina lucratoare. Nu se !?tie inc5
dad aceasta anomalie este de ordin genetic sau provine de la eroarea
albinelor doici in distribuirea hranei larvelor". Prof. M. Prenant sus-
\ine di factorul trofic este cel tare determina aparitia acestor su.rprize,
caci hrana este cea care intluenteaza asupra vlitorului castelor, in
primele trei zile de stadiu larvar toate primesc cam hrana.
rl n ceea ce .prive!?te insA procentul de apa $i glucide date celor t rei
feluri de larve, s-a obsevat 0 deosebire clara, cit 0 repartitie diferitil:
procentul de apa din 'hraoa data larvelor de matd!. - in prima zi -
este scazut, pe dnd cel de glucide este mutt mai mare.
.. Cu toate ca din punet de vedere somatic - deci referitor la corp
- lotre larva de matca cea de trln>tor este 0 echivalenta ca talie 1i
greutate, larva de trintor introdusa de cercetatori intr-o batca piere
eurind, spre deosebire de 0 larva de albina lucratoare eare mutata intr-o
botca crescutli apoi numai cu se acomodeaza bine cu noua
situatie. In-tre cele doua sexe - tdntor albina - exista nu nUmoi 0
specifica, ci. nevoia unei corespunzatoare nevoilo!"
particulare\\. .
Aceasta hranire urmarita de M. Mathis prin acele dispoztlve trans-
parente. se face astfel: doica ii?i .introduce capul in aiveola larvei cu
ujutorul antenelor 0 pipaie, cautindu-i locul capului; apoi se asl-
lei incit mandibulele gurii sale sa fie in contact cu larva. Atunci printrc
mandibule se strecoara 0 rpicalj;ura de hrana, pe care ori 0 intinde pe [Ull -
ti ll! olveolei, unde se mai ana deja hrana precedenta, ori direct. pe cot:-
lU5
pul larvei. 1';1 a tras concluzia cil. parte din hranii pl!trunde in co'p nu
uuma! pc gura ci prin corporal aI larvei, care este foarte sub-
\ Ire. Timpul folosit la {iecare vizitli variazii de la 7 secunde pina la 2
mi nute. N. D. Lavrechim a calculat ca in medie, la 0 vizitli de alimen-
tUI'C, doi cile stau cu larvele 3 secunde. Pe masura ce larvele cresc, vi zi-
Ie Ie devin mai dese se prelungesc, mai ales cind doicile incep sa dea
It,,velor mai mari de 3 zite hrana combinatli cu miere, polen apa
I" CAr e este adaugatli 0 cantitate micii de limpede, produsa de
mandibulare. 0 mare parte din aceastli hrana este sintetizaM
de larve in lipide, in felu.l acesta zestrea corpului gras, de
core vor avea mare nevoie ca viitoare nimfe.
nu se mai da larvelor de lucratoare ce au implinit 3 zite.
(,1cindu-se excePtie pentru cele nascute in toamna, carora Ii se prelun-
hranirea cu incii 12-4'8 de ore. Aceste albine, nascute
tCiamna, au glandele faringiene foarte dezvoltate, iar corpul gras saturat
1'1' ulbumine, glicogen lipide. Ele vor putea generaiii noi de
p" let in prima\' ara viiroare citeodata chiar in timpul iernii. Dacii in
lutlll martie corpu.l gras este deja consumat, albinele pot reface de
l11dll lN cc in natura apare polenul proaspat, care este superior calitativ
1'/1 II ,.IIna, de oricare polen recoltat in cursul verii.
Larvele de trintor primesc 0 hrana asemanatoare care ajuta la for-
IIUII'oa spermatozoizilor.
In stadiu.l larvar, datorita hranei primite, larvele dezvoltli mult
organismuL Creierul volumul - el ramine toatli viata cu
numa.. de neuroni pe care ii are ca embrion. situatie 0
lnUlnim la nervos ganglionar, glanda cefalicii sirigena. Hemo-
IIm!a larvelor este deocamdata lim pede ; cantitatea ei atinge 25-30%
din greutatea larvei. Se intelege de ce ele au nevoie de 0
mare cantHate de hemolimfa, caci toate organele existente, sau altele
pc cale de iormare, au nevoie de acest element vehiculant care ajuta
proeesul de dezvoltare.
Consumul substantelor a1imentare - mierea polenul - este f'oarte
inscmoat in sladiul larvar. Cercetatorii au stabilit cii pentru 0 larva,
nlbinele dOici din volumul unei alveole....cu miere 112 din
volumul celei cu polen. larvelor este prodigioasa neintilnitli
pina acum la alte fiinte din regnu.l animal. Aceastii este atribuitli
blotinei (vitamina H) din hrana ingerata, a Iwrmonilor care activeazii
.netabolismul, cit considerabilei rezerve de vitamine pe care ele 0
8eumuleaza. ,Intr-adevar, dupa repetate cintliriri facu1e de cercetlitori, s-a
stabilit ca dacii la aparitia larvei din ou ea avea 0 greutate de 0,1 mg, in
U opta zi. deci - cu 0 zi inainte de capacirea alveolei natale, greutatea
ci este de 142,6 mg. Se considera ca inainte de capacire. cind doicite
slaLl eLI larvele 4 ore si 45 minute, cind au loc schimbarite de hran;;
nile substan\.e ce se 'fac intre aceste doua partenere, se dejinitiveaza
ca.<trarea nutritivo. cu un specific Iwrmonal care atrafiaza apraape cam-
,,1('/ ()vnrele la albinele luerataare.
Ilili
ENZIMELE METABOLISMUL
Toate ali mentele - tineri apicultori - sint descompuse transror-
male, asimilate dezasimilate pdn metabolism, care, a!?a cum it
prof. R. Chauvin, in cadrul coloniei de albine este un super-
organism. "EI reprezinta totaJitatea proceselor care asigura schimbul de
materii energie intre organismul albinei mediul inconjurator".
De iecare datli procesul acesta este ajutat de 0 enzima, caci atit
polenul cit mierea au 0 pluralitate de enzime (fig. 22).
_ Dar ce sint aceste enzime ? - rna intreba un apicu.ltor incepator.
_ Sint substan\e proteice specializate care intervin in to ate reac\ iile
biologice la nivelul celulelor vii. Sint catalizatori ') indispensabili ale
l'eae\ i i 10' chimice in metabolism, camia i se asigura realizarea, sincro-
nizarea accelerarea.
2
Fig. 22. - Enzime produse pentru .descompu-
nerea polenului:
_ 1ermentU ce au descompus polenul ; 2. - celulele
glandelor lntesttnale care produc fermen,L
... hncle Inlesnesc metabolismu.l glucidelor - deci a hidra\ilor de
(',,,,Ix,,, _ II Itpidelor proteinelor. Fie.:are enzima - dupa biologul G.
1';"g(\II(' _ lilt catalizeazii dedt un singur tip de reaclie orielt
do 8urpl'i ll zMot' s-ar parea, enzimele moleculele asupra carora ele
'1 I'Mflfhll'wl _ Oi ubsl..ml e care Inlesnesc 0 react'e ch1mtcli faro. C3 ea tnsa.!ji sQ su(crc
'!!'.'tIIlI IAn
HI?
lI'cbuJo sn [ucrczc por a se .. se atr3g, datoriUi: focmelor
tor geometrice.
o celulli vie ponte contine pina In 0 mie de ennme diferite, fiecare
dlnlrc ncesten controlind, de regulA, numai 0 anumita reactie.
I1nzlmcle se caracterizeaza printr-o mare speci1icitate de actiuni".
prezente in toote organismele vii - spuoe pro!. dr.
I. Durnil.ru - se deosebesc de catalizatorii de natura chimici1 folositi in
Induslric plin numeroase tr.lisAturi specifice. In doza intimA ele asigurA
(ttir" 0. 1i citu.j>i de putin modificate) taate procesele de transfonnare
c!hlml c..'i. din rintetioful organismului : Jixarea oxfgenului, tronsforrnarea
i
Jr(ldusel or ingerate in substante proprii organismulut, eliminarea #. acce-
efCirea de energie etc. enzimele - contrar catalizalorilor _ pot
fJ uncari distruse rapid de clldura, de acizi "5au de solutii alcaline, ele
dll t 1Ilult mai eficace dedt catalizatorii, unele reaetii biolagiee deeurg
uc a suIA de mii'l la un milian de ari mai repede".
Ele sint vizibile la microscop asemanatoare oareeum eu levurHe t}
C{oJ'mcnUirii alcooliee sau a baeterillor fermentative laetiee etc. Sint eorpuri
('hlrni ec, deci agenti chimici stimulatori. Sin't de multe felur!, secretlate
Ull Co1'l de glandA, dar avind !ieeare specificitatea ei, deei
rl ccnrc determintnd 0 anumitA reacpe. De pilda, glandele faringiene pro-
Iluo Ulptl$orul pe eare-l iar dupa treeerea eelar 10-12 zile
rl.:; 8ccl'Ctie Hiptoasa, dnd aeinH glandelor faringi ene se atro!iaza, aceste
uJonde of era comunitatii enzime ca: invertaza sau amtlaza. Ele prelu-
r"1'CliZi1 nectarul cu ajutorul diastazelor care siot prezente .in intestinul
mlJ lociu al albinei (sromacu1) cu scopul de digerare a zaharurilor pentru
propriu al inseetei. Tot aceste glande $i oxidaza care
direct asupra glucozei din unde intUoelJote a altA enzimii :
Otucozidaza .. lucrtnd in acelo$i scop ele produc addul gluconic, atit de
nccC$ru' 10 inlliturarea diIeri\ilor ce or putea hrlecta mierea.
Glandele labiale secreta /ill lipaza, iar cele din dau $i catalaza,
cnzima care este secretata $i de giandele rectale in aite scopuri. Totodatii
(ollnndelc labiale, impreunA cu cele cerebrale toracice, secreta enzime
foiosite la secretia cecii pentru cIaditui fagurHor, iar proteazele digerA
pl'oteinele in urma unui consum indestulat eu polen,
Enzimele slnt
produse de acele8.\ii glande fari ngiene, clt $i de glandele din gUIili1. ele
r(>zulta in propor\ii cu totul deosebite din aceste g:Iande Iil i anume:
nrnilazn este de 12 ort mai multA decit invertaza. Amilaza patrunzind tn
grAunciorii de polen, Ie dizolvli rupind moleculele de amidon
Ie transrormA in zahAr, iar invertaza contribuie In formarea mierii din
dulci recoltate de albine. Aceste substante, in special nectarul
fl orilOr , ca $i secretlile dulci ale tesuturilor extraflorale, sau cele ale
!nllnci, stnt tran.sformate. pe caZea hidrolfziirii. din polizaharide tn m.ono.
za/Ulride - glucoza $i fructoza - deci mierea. tn compozitia cAreia,
tozn ocupl1 cea mai mare parte; invertaza este secretata $i de stomacul
nlbinci (intcstinul mijlociu), dar aceasta se deosebe$te de cea secretatA
ti c ,r,lundclc :far ingienc. Dupa Gontarski - zaharoza $i maltoza sint hidro-
II I," tour" -
100
lizale mult mal repede de enzimele glandelol' faringi ene pe clnd mclibiozlI,
trehaloza, raIinoza, melezitoza Iili toate ceIelalte polizaharidele sint. nl1u' /.I l t'
de invertaza slamacului albinei. Pentru a Ie distinge, cerceUHol' ii dC'n u-
mesc invertaza secretatii de stomac (intestinul mijlociu) cu IlO\.iunell (1('
"diastaza((, Ele necesitii un mediu acid rn care sa. poata activa.
Calitativ nu s-a 'Putut stabiLi pentru invertad un ni veJ, dici (' 1'
variaza de la un sort de miere la altul, in raport de multe Til
mod deosebit. calitatea invertazei depinde de numarul aibinelor tinere dIn
colonic, de puterea in general 1I acesteia, de hrAnirea mai abundcnl.l\
sau mai sarael cu polen, care determind nu numai cantitatea de enziml'
ci activizarea lor ; de asemenea este tn legatura $i cu bogiitin culesului
in cantitAti mari de nectar, adus in stup de grupul social 81 albinclol
culegAtoare. Un cules lent determinii ca grupul social al albinelor prell1_
crAtoare a nectarului sA aiba posibilitatea de a-I prelucra mm pe i ndc-
iete, fata de un eules intens, dnd prelucrarea lui impune 0 mare grabl'i.
Dadi la 0 analiza a mier.ti cantitate"a de invertaza spare redusa OiU
inseamnii cA activarea enzimaticl nu s-a fdcut integral, dici este posibil
ca stuparul sa fi incliIzit mierea pentru lichetiere l a 0 temperatura pestl'
42--45C, dnd 0 parte din ibvertazA este distrusa. De asemenea, 0 mierc
pAstrata. prea mult timp, cantitatea initiala de inverta7.ii.
Pe de altA parte 0 hrAnire inde1ungatA cu sirop de zaMr neinvertit ducc
implicit la scaderea capacitAtii alabinelor de a produce enzime in acest
caz mierea va poseda putine diastaze.
A'ctiunea amilazei, amintitA adineaori, nu se numai In
ceea ce orera aibinelor glandele faringiene pentru descompuoerea pole-
nuIui, elci procesul de descom'punere a polenului $i in intesti-
nul mijloc:iu, deci in stomacul aibinei Ili chiar in punga rectalli.
de polen sint f oarte rezisten\i, aceastii diastaza patrunde prin
micrdpil sa. disooieze substantele din interi'orol gri!i.unciorilor.
inclusiv amidonul dinel. Pot ii puse tn evidenta doua categorii dl"
nmilaze : alIa beta cu aceea!?i actiune, prima atacind amidonul chiar in
gu!?A ?i cea de-a doua in. intestin.
Amilaza este mai s ensibilki la caldura <iecit invertaza, ceea l'('
are importan\A in analiza probelor de mlere, privind diastazele pe carl'
Ie cuprinde. In schimb, este sensibilli fatA de ionu
l
) de hidrogen,
Ambele enzime stnt sensibile Ia imb&trinire. Dupa J. Louveau.,<,
pierderea eru.imatice a amilazei merge de I-a 10% la 33% in
Lr-un an 31-37% in doi nai. Invertaza est e mai fragiUi : distrugeren
ci atitle 43% .pe an 51% in doi ani in .mierea de iarbA neagl'ii (Calluna
v-ulgnris L.).
UnH cercetlitori sustin -cii. amilaza este un amestec de mai mult i
care au nevoie de prezenta ionHor de cIor indepli ni
8nrcinile.
lnhibina este 0 alta enzimii pretioasii aflata in miere; ea frineaz;1
tnmul\irea bacteriilor. Este 0 glicozidaza care in prezenta oxigenului pro-
dute din !ructoza apa cu elect sterilizator. Este insii. sensibilll
10 lumina solarii care 0 distruge.
' I j.", " luh, M'W 101'''1' II" !I!"'''' 11"'1\"-'1\1 " U cil'l"'rlcUlllt..
lIiD
O;ddaZa ('sle 0 cnzillltt speciald sccretat...1, de olblne Cll scopul de n
Inttl!,;t1!. compozi\il:l, mierii, oprind fermentll.lea ei. .l!:a trans(onuil
o purt" dill glucoza in acid gluconic - puternic bactericid aminlil ma(
111 HIIIlc,
OXi d;:tzcle - in general - spuneu Prof, M, Prenant - rixeazA
uxlgollul pc u nele corpuri chimice determinante !Ii pot juca un )'01 in
ceca ce confirmli 'ii cercetAtorul Jebeli n dnd sustine cA pro-
CI'RC I( de oxidm'e ce au loc in organismul albinei depind de activitatea
C' lI zlmdo)' !1 i anume: oxidaza, catalaza .." i fosfolipaza; in special prima
i.l1 ... un important 1'01 in respiratia insectei.
'atalaza, prod usa de glandele gU$ii, are douA efeele deosebite :
d,!t!.'oIllPune spa oxigenata ce apare initial in procesul de formare a aci-
(1111111 gluconic in doua elemente, apa !ii oxigenul ferind mierea de toxi-
(!ILut L'11 pCl'hidrolului, !?i fdneaza orice prOces de fermentare a reziduuri-
111 1' d [1I punga rectali'i, care se adunA acolo in special tn perioada de iei'-
IIflI'C. <:ind albine1e nu Ie pot evacua fiind strinse tn ghem.
I<:nzimele din stomacului, unde 5e lormeaza sucurile nu-
Itll lvL' , dcscompun substantele complexe transformindu-Ie tn 5ubstante
.1 1111'10 : sh'AbAtind peretti intestinului mijlociu intri'i tn hemolimfi'i
IJIIII !'eljinteUzate din simple in complexe. Asttel sint proteinele animale
_I [lpld4;'iC care contribuie la construirea organica In repararea celule-
lor UZflll:'.
enzimelor este reglatA la nivelul celular. Din hrans
poienul este cel care contine aj uta Ia formarea unuj complex
ti l' cn1.ime.
Din cere expuse reiese marea importanta a ellzimelor in procesele
mat(l/Jolice, ci'ici cum 0 spune prof. M. Prenant, metabolismul este
pentru primenirea pennanen tA foarte rapida a materiei
vii II zale, cu alte materll Vii, folosind dilerite reac\ii ce Ie ereeaza pentru
11l\(){' uire-u eu ce'le noi.
jl1etaboli sm.ut transformA substanteie alimentare de bnzli !jt Ie ur-
din clipa dnd au intrat tn organism prin pIna. cind
slnt. eliminate pArtile lor nefolositoare. lIn mod obi!inuit, coloniile puter,
\l lcc tlU lin metabolism mai scbut, iar drept un consum redus
dl' hn.lOa cu rezultate superioare in ce prive!;ite sAnatatea coloniei !ii pre-
lungitn vie\uire a aibinelor ei. La col oniile slabe - mai ales tonmna -
mNllbolismul este mai intens pentru producerea cAldurii, ceea ce se
rlis Cringe implicit !;ii in mod invers asupra sani'i'tatii !1ubrede a coloniei
/I Llnel dUnHe de viata mai scurt! a a1:binelor.
avind la dispozitie pentru iernare 0 miere de calitate supe-
rloaril din cea de mai, colonia este inIluentata in bine pozitiv asupra
Ill ctoholi smului, chi<'l r dacli este mai siaM, reglementindu-se tunctiiic
c(' [ulcl nervouse. Unele s:steme enzimatice - dupa. cum am spus - ajuta
Itl sinteza de noi pe dnd altele iau parte Ia degradarea celot'
prC;;enLc iu ccl ul4. Este aza-zlsul metabolism celular.
Bfectele metabolismului sint grupate in trei categorii : erccte pin:.:; .
li ce. crccte de rcglare !1 i efecte energetice.
liO
Efectele ptastice apar in metabolism dnd substan\ele trlUl sporlnte
Jnlln in Hicfltuircu n1uteriei vii a celulelol', l'epara lt zale. ddor-
n1 ln'nd lor. Este cazul hranei prim ita dilcl'entiat de cell! trei
Cnsic de larve 81 dlror metabolism se
Efectele de reglare sint cele care intervi n asupra substall telol' aUnh'
In col"pul slbinei exercita influenta regulatoare a unor :11;1
cum sint de pildii hormonii ce varsa direct in hemolimHi secre\ii lc l or
ell electe de impulsie reglare.
Efectele energetice apar in meta'bolism clod se produc r caclii
mice in. tesuturi, manifestindu-se prin energie caloricA.
Organismul - dupa H. Rimbold - are capacitatea de a regIa pl'O-
ccsele metabolice pe dollA ci'ii : fie prin modificarea cAiior urmate dl'
metabolism - ca de exemplu transrcmmarea za:harului in grasimi, sau ill
proteine care apai slnt descompuse ca substante de rezel'va, printr-o sill -
tcza. mal redusa sau mai pronuntata a anumitor el1zime. ce detel'min(l
metabolismul in tunetie de product'ia lor.
Albinele metabolizeaza hrana din nectar in miere C3
o com'pOnent! de monozaharid sau dacA Ii s-a dat ca hrana sirop de
zahAr it transformA cu ajutorul enzimelor din polizaharid in monozaha-
rid. CU aj utorul metabolismului, aceastA hr ana este transformata. in cit! -
dura. pentru supravietuirea aibinelor coloniei in perioadele red ale anu-
lui. cit !ii 'Pentru a transforma hrana in energia necesara acti vitA.\ilor ce
Ie in stup sau in aCara lui. Decl. mierea egte 0 hrall u ener-
geticil $i nu una de
In procesul de vom gAsi un metabolism celular, pri-
vind: glucidele, lipidele, proteinele. substantele minerale apa.
Metabolism.ul gLucidelor la albine este de 0 importanta vitali! albi-
nile Wnd poykiloterme, deci insecte a caror temperatura variaza. la fel
I'U cea a mediului inconjurator. In t impul rece, slbinele trebuie sA se
hdlneasca eu miere, care iiind un hidrat de cal'bon, apar! organismul de
fl'igului. Gluddele sint absoroite de g.u!jA depozitate in ea
[ur in intestillul sub forma de lOonozaharide. De asemenea, sinl
dcpozitate sub forma de glicollgen in mU$chi; aeesta se poate trans-
forma la nevoie in glucozA atunci clnd scade procentu! de zahar in hemo-
Umti'i, deci un Ienomen de hipoglicemie.
In acest proces intervine enzima invertaza, prin scindarea zaharo-
In glucoUi fructoza. . Sub forma aceasta intra tn protoplasma celu-
Inrll , iar 0 alta parte, este utilizata. pentru producerea ci'ildurii, Udnd
"n npara bioxidul de carbon apa. 0 parte din branA este transIormata
In lipide, care se adunA ca rezerva organici'i in corpul gryu,
Metabolismul azotului. In mod azotul spare in organislOul
tl nerelor albine in primele cinci zile de la data clod nu para.sit alveol a
IInUlIA, dupa. ee s-au hrlinit abundent cu 'POlen. Atunci proportia lui
crc!)te cu 50
0
/
0
ri'iminind l a un nivel statornie de 22,5&' 0' Paralel evo-
IUl'ozfl 'glandele faringine producatoar e de lapti!? or ingaduind tinere-
10)' ulbine sA devinA doici.
1 i t
o SCl'\clCI'C a azotuJui din organism un dezcchilibru aJ me-
hlhnlllul\Hlul . ell manifestal'i alarmAnt e. De pi Ida, la un cules abundent
,nlorl' de mana, care are un pH de 7, facind-o foarte a1calinA,
!lII Cn l10rmillli de hrani re a albinelor este foarte tulburata, deoarece aces-
tC'n alli L uduptute bine Ia un pH de 3,5--4 - cwn este eel al necta-
I'I l h l l !;i l 1l1icrii pc care 0 consuma In mod curent. In consecin\A, aceasta
hllmcntn\ie cu miere de mana, zdruncinind metabolismul azot ului. deter-
ullnll inncgrirea albi nelor, care devin lucioase. pi erd ee Ie
1I /!Op ul'li corpul, dind semne de intoxicare, asemanatoare Cll cele ale
IJQ/If {Ie.. rx1dure.
Dnca se intervine atunci cu 0 hrana naturaHi,_ dincl albinelor sa
lOll 8ume polen sau guocuitori buni ai acestuia - cum este cazeiml supik
rlJCnlnrli cu provitamina B2 (riboflavina), azotul din corp crefjte la nive-,
1111 normal, aciditatea se propie de cea a mierli, restabllindu-se echili-
IlI'ul metabolic in organism. cu conditia ca in microclima stupului tem-
JWIfllll t'll sa nu coaboare sub 30C.
Azotul excedentar din organism este eliminat sub formA de acid
IJr! .....
Mctabolismul proteineZor intervine atunei clod aminoacizii din he-
II)I )lhnru nIbinei se transformA ori in uree, od in glucide ce intrli tn com-
p(l7.I\IO protoplasmei celulare. Lipsa metabolismului proteic determina
rnOllrtell in intregime a coloniei.
Metabolismul proteic tinde mereu spre 0 echllibrare in organism.
Ln fleest metabolism iall parte in special, unele componente ale polenu-
lu]. Cele mai importante - dupA Hola - sint prot einele digestibile
nml noacizil legati de
Proteinele digestibile din polen stnt in 'propor\ie de 204/, chiar
mni mult ; in ete snit tori aminoacizii ca acidul gl utamic,
ll tidul asparagic, fenilalanina, prolina, histidina cei zece aminoacizi
Csen \ioU, Ufa cum vom arAta la polen. In procesele metabolice sint sinte-
aminoacizii neesentiali. Mai intii are loc 0 descompunere enzi-
muticA a proteinelor a aminoacizilor, Apoi ei sint resintetizati - dup3
Hola - cu ajutorul en:z.imelor carboxideaza. aplrlnd noi ami-
noacizi.
Un rol important in metabolismul aminoacizilor este atribuit de
ccrcet3tori acidului glutamic asparagic. Acc!)ti doi acizi tngAduie intra-
rCa azotului amoniacal in metabolism. Lipsa proteinelor din mana, cre-
eilz1i un dezechilibru metabolic ca cera:rBiOtulw, explicat mru"lria:
Into, consecin\e :(oaIlte grave, care pot duce la pieirea multor colOiiii
din 'Prisaci'i. Imi amillteSc de 0 astfel de situa\ie pe care am intiifii-t:'o
In SILl pi tl u G.A.S. gercaia prin anul 1955-1956. Acea stupina a fost dusa
IIJ a p11dure de oonue,re pentru cules de mana; lasata acolo prea mutt
limp. olbinelc au ajuns sa moara in proporpi alarmante. Chemat Ia fata
loc: ulul am constat at completa lipsa de polen din stupl din impreju-
rlnli , Am dispus urgenta deplasare a stupinei la Balta Prudu, regiunea
Ducurc!;Itri, 10 un eules de izmli. t n scurta vremc coloni ilc resLa-

bjJ it eehili brul metabolic al proteineior, cuibul s-a extins, coloni ilc di nd
:;; i recol tli mul\ umitoare, 'Plus rezerve importante pentru iernOl"c.
10 lipsa polenului. Inlocuitorii acestuia, cu Laini'i df! soi a degresul,fl,
drojdie, lapte smtntinit - dau rezultate bune pe timp limitat. La I'cgle-
ment.area metabolismului prolidic iau parte centrii nervo!;ii inllucnttt\ i
de eozima prloteazii indirect de hormonL Dupli Hola chi ar addul
glutamic {ii asparagic, deci dQi aminoacizi, permit intrarea zot'ul lil
amoniacal in metabolism. Prio ei se desia!)oarA majoritatea rcactii!c'll'
termo-aminale. Tot atit de folositori in metnboHsm sin,t fosfoLipidclt',
oum este de pildli. l ecltina.
In metaboUsmul apei un mare 1'01 n joaca temperatura mediulli i
inconjurator , consumul de apA creSclnd 0 datA cu temperatura. In sc-himh
- dupa acela!}i autor - clnd umiditatea abnosfericA este marita COII -
sumul de apa seade. E;ite cunoscut fenomenul care are loc la toate orga-
__ animale clnd racirea l or este in directA legatura cu umiditat,cfl
aern-lui. Af!:Tul umed ia de 11 6ri- mai mul tli cdldurjj de Ia organisllt,
uscat, Ia aceea$i temperatura. Cum colonia de albine este uri
perfect complex bloliziologic, ufmeazA ea acees!1i lege.
Dupa cercetAtorul Ataman metabolismul apei din hemolimfii es tc
legat de cele douA corpuri hormonale a!)ezate tnapoia creierului : cor-
pora allata !)i Corpora eardiaca - despre care am varbit la anatomin
sistemului nervos. Primul - deci corpora aUata - tinde sa mli.reasct"
iar eel de al doilea sA miC!):oreze de apA din hemoHmfA, reali -
zindu-se in felul acesta echilibrul normal.
MetaboZismuZ acizilor este foarte mult solicitat in procesul de pre-
lucrare a mierii, mai ales a eelei de mana !)i a siropului de zahar, mult
diferit in cu pH-ul neclarului. Albinele din colonii1e sAna-
toase au u n pH de 3,4-3,5, la fel ea eel al nectarului; acesta face C<I
mierea rezultatA din nectar sA aibA un caracter mal mult acid. DatoriUi.
acestui metabolism spare in miere aclduZ gluconi c - amintit deja -
care confera mierii 0 putere de aparare Impotrl va 'f'ermentatiei, asigu-
rindu-i posibilitatea unei bune conservAri indelungate.
MetaboZisul Upidelor. Prin digestia grAsimilor , acestea se descom-
pun in acizi ce se depoziteaza in eavitatea pericardieA a cor pului
albinelor. servind la arderile organice din care - ca la glucide, rezult."i
bioxidul de cal"bon (CO
2
) {i i apa precum un nuamr de 7-9 c810-
rU pentru fiecare gram de lipide oxidate, introduse in procesul de
ardere.
Din acestea lac parte ster'olii, du.pA prof. dr. Gr. BalAnesou,
car e sint 0 clasA de organici care au rol tn met.abo-
lismul organfsmului intra in oompozi\ia multer hOI'IIlonl vitJaminc.
Ei se gAsesc in polen in llipti!;ior oierit larvelor de cAtre doici.
M etaboZismtll sarurilor minerale este interesant pentru ea partlci
In metabolismul intermediar al gluci"delor al nucleo-protidelor.
Metabolismul ghemului de iarnli se manifest! prin scli. derea crc!}-
lel'c;.! caldurii ghemului in raport cu necesarul lui de ciUdurlt.
17:1
tOf ul B. a obscl'val ca dad!. temperatura mediului seade, cantitatea
IIII' n{\ ul unci coolnH regleaza temperatura varHnd intre 14 28C.
dUCt'I'Cll clHdurii. cantitlitii de bioxid de carbon la temperaturi
0",1 mill'! de lOoC indica un metabolism i ntens ca ghemul
rlf Inrnl\ nl unei colonU regleazA temperatura variirrd 10t1'e 14 28C.
{
tl ('olonic puternicA reprezintii un metabolism mai scAzut !1i consumA
111111 pu\l nt, hrana comparativ Cll aibineIe dintr-o colonie redusa ea popu-
lu\k. 'J'o\i Cadoni care redue alimenta\ia - 0 spune R. Chauvin -
11.'(lu{' de flsemenea degajarea cAldurii, iar Root a gasit cA mctabolismuL
ttl 'Hlic' cslc in raport cu virsta, manifestindu-se prin mArirea consumului
d(' oxigen, semnalat de alti cercet.tori.
Metabolismul i. unele boli ale albinelor se manifestl prin insem-
lillie lulhurari organ ice : de boola neagra de pddure este mai ae-
ti'll lll nid atunci cin'd albinele prez.intA fenomene de innegrire eorpora:IA
, I dc cildere ale pAros. Pierderea peri!?orilor - dupa cereetA-
l i lM.l I ceh Svoboda - este de un deranjament metabolic. fapt care
albinele sA-!?i consume rezervele de azot ale corpuluL EI a
ctl nlbinele bolnave au un continut de azot de 14,5%. fat! de aIbi-
IIelo . I'lnl'itoase care au un proeent normal de 22,5'/0.
SISTEMUL NERVOS
CALAUZlTOR AL COLONIEI
MEMORIE, DEPRINDERl, INVAl'ARE
Pina acum, tineri apicultori, v-am vorbit mai inW despre albi n",
anatomia ei, trecInd spoi Is rolul sAu in colonie unde aibina este donI'
o simpla moleculd ce alcl.tuie!?te impreuna cu celelalte albine grupe so-
eisle cu funetll temporare. In continuare De vom oeupa de sistemul ner.
vos ciiliiuzitor 01 coloniei, al acestuj grup de insecte, al---.J:Arui organizare
,tot ee este in lumea animalelor superioare !?i insectelor.
Colonia este cAHiuzitA de patru instincte: cel de reproductie -
roltul; eel de a ,puietului; cel de cH\dire a faguril or !?i eel de
cules. Apicultorul - dupa gradul sAu de - dirijeazA aceste
inclinari innascute, cum crede cA e mal. convenabil pentru el aIbi-
nele sale. temporar unele - cum este de pilda cel al
roitului - UrA Insa ca albinele sA !?i-I piardA definitiv ; evident.li
tn aceastA privintA este cl. 0 colonie, dupA 0 perioadA anumitA, tot roieljite
la 4-5 ani odatA. Apicultorul eel mult amelioreazA albinele. Intre condi-
tiile de ameliorare el sA In14ture jnstinctul de roire. Cerce-
HHorul francez Si'benthal - despre care v-am amintit - a ingrijit I
condus in a!?a reI familiile stupinei sale tncit in eei 40 de ani de clnd se
ocupa de apiculturA, acestea nu au roit. In schimb, Je-a inlesnit posibili-
tatea acceptatl, de schimba fieeare matca, in mod lini!?tit, din 2 1n
2 ani.
In privin\ll instinctului de cules, de asemenea, apicultorul paate
in!luenta colonia, determinInd-o sA creasca pulet in toamnA, in ciuda fe-
nomenului de fotoperiodism, despre care v-am amintit. In stare naturaIA,
toamna, in mod albinele inceteazA cre!?terea puietului. Interesul
apicultorului insA este ca tocmai atunci ele sA creasea puiet, pentru a
avea eontigente mari de albine nnere care sA treacA iarna cu bine. In
primAvara vlitoare dezvoltarea cuibului va incepe curlnd, iar colonia tre-
bule sA Ia marele eules maximum de dezvoltare. cu cit mai multe
albine culegAtoare. Prin hrliniri de stimulare taamns. albinele smt oare-
cum cum cA in natura exist! inc! cules in consecin\A matca
continua ouatut ptnA mai Urziu. nu totdeauna opera\ie reu-
Am tAcut de pildA 0 experientii. dind unei coolnii in toamnil tin
logure plin cu ouA pe toatA suprafsta. De!?i colonia ee-I primise era puter-
nletl. in prima noapte albinele ei au consumat toste ouale.
17!j
siot imprejurliri dod chiar in plinA varii, instinctul de crelji-
lel' l.! u puietului este infrint; acest fapt se intimpHi. atuod dnd spare
uru8C un cules in rtimjp ce 0 colonie se de reproductie -
dccl de roire. De indatli, albinele rod botcile ucigind viitoarele matci in
devcnil'C, trecind la cules.
Du.ea ce culesul mare a meetat, de reproductie reapare,
1m' uplcultorul .iIit sa ia masuri drastice pentru a opri roires calo-
ul l1or, de la care el 0 allta noua recolUi. _ProMama va Ii dez-
bfltutA mai departe la capitolul : Reproducerea coloni ei.
Impuk;urile jnstin'Olluale innilscute flexibile - spune von Frisch
- pot 1i asociate in acte complexe denumite "mstru-ctivett., care dau im-
pr'csill unor acte gindite, dar care sint de fapt ereditare. Acrul instructiv
:ij t c -\In mod de comportare innAscut, Instinctele nu s'lnt strAine nid
Ml'l ulul , la el reflexul ii lau mult inainte. Dar este
eu neputintA sa se gAseasca pun tea care duce de la instinct Ia inteli-
Aeeasta are grA ind:oiaH!. originea in perfec1;ionarea reflexelor.
Cum au ajuns albinele de departe cu aceastA 'Organizare? Cine
('0 pe sibinA pentru a glisi calea de urmat I:ntr-o serle de impre-
/
UI'(\Z'J gre1e? Nisi _ un OIl} de nu precizeaza, T<?ti oc_olesc pro-
)lemn, Un inrlriiznet - de data a.ceasta un ilustru literar - belgjanul
M: -'Meeterlink (1863-1949) s-a avintat, furat de fantezia justificaUi. in
meserla lui de literat, numind aeest element caU.uzitor eu notiunea de
I' pi.rUlll stupullli in intelesul unei judeciipi colective, Pa'r el, pare!
'spcriat de ceea ce enunta, face se ,tocmai aeolo unde
cr {1 nevoie de 0 precizare.
Citindu-va clteva pasagii ale acestui ilustru minuitor al cuvintu-
lui - premJat cu premiul Nobel - nu va ra.pesc din timpul vostru, chiar
dil CA Ie Yom privi ca simple expresii forme llterare, avind de
nscultindu-Ie, pentru ea 1a urma sa tragem eoncluzii ceva mai aproape
de adevAr.
"Unde este "spiritul &tupului" - se intreabli autorul - ;;i 1n ce
csLe tntrupat? El nu se aseamana cu iniboldul firesc al pasarii care se
priccpc clAdeasdi cuibul cu dibi1de caute alt eel', cind cea-
prihegiei a sunat! .. , El iara mila, dar cu biindete -
tn1.ocmai ea ?i dnd s-ar supune unei mad indatariri - de taate boga-
t1Jle, de feri cire, de Hbertate, de viatA iotregului inaripat. EI potri-
ve$te zi de zi numarul tntocmai "<l.upl!. flarHor care
sLdHucesc in cimpie ... Acest spirit al stupului este previ1zlitor strIn-
Lclit.or dar nu zgircit, EI in aparenta legile putin cam
Il obunutice ale firii in tot ce prive;;te iubirea. El muoea fie-
di., trc lucriltoare dupa virsta fieciirei a, el imparte indatoririle doi-
d/. or enl'e tngrijcse puictuJ, curtefl celor care se ingrijesc de buna st.'wc a
11(1
matcii n-o scapa din ochi, vinturoaselor, care cu MtaUe de ul'ipi Il('rl ,
sese, raeoresc sau indilzesc stupul !?i grabese uscarea mierii cm'c CI> l \"
prea incarcata de apA, zidarHor, producatoarelol' de {:(',' \I','\ ,
sculptorilor care se due sa caute in cimpie nectarul florilor cc s(> VII
preface in miere, polenul care este hrana larvelor, propolisul , mnt.cri('
ce Ie servc.<;;te peotru a astupa crapiiturile ;;i a intari clt.dirl' l.
casei, apa sarea trebuitoare tinerimei poporului. EI cheama In <lfllll
ria lor pe chimi;;ti, care asigurA buna pastrare e mierii ...
Tot spiritul stupului este 8'Cel'a care eeasul maroii jCI' !Jf\'
a anului adus genului speciei - vreau sa zi'c roirea - cind u n pppcll'
intreg ajuns in culmca a puterii sale, las11 deodata in 11'\ 11_
nile genera\:lei viitoare toate bogAtiile lui, tat rodul ostenelllor lui, PCIl-
tru a ciiuta cine ;;tie unde nevoile unci noi patrii. IutTI U
f.apta care cu sau fAra intrcce flirl!. indoiala, morala omc-
neasca I Ea ea tntotdeauna, ea parasC!;Vl('
desigur casa ierici-Ui., pentru a se supune unei legi mai tnalte dcci L
aeeasta Iericire. Unde se Cormuleaza aceasUi lege, care este departc I i;'
a Ii oarba fatala, cum s-ar erede? Unde, in care adunare, in cal'l'
consiliu, in care stat seaun aeest spirit caruia toate i se supun
care este supus el unei datorii unei judecAti ee
necontenit viitorul 1" ...
Ia:ta cum acest literat, care a fiicut in cariera lui ci'lej
a seris nu n'UJnai despre vi'ata albinelor l?i I,w-nicilor, ci Inteligenla
florilor atribui'te Spiritului stupului 0 judecata colectivii ce cUlauze$te
viata coloniei. Este care 0 realitate 'palpabila cum \'-am a1'u-
tat-o mai inainte despre sistemul digestiv al coloniei sau sistcmul respi -
rator al ei ? Este 0 realitate luind de buna autorului citat mn;
inainte?
V-am vorbit in primele IeetH privind roiul prim, ca albinelc ti ll I)
mem.orie buna, ca prin ereditate un tezaur de !X'B-
tru a deslega neprevi1zute. Dar se poate merge mai departe pcstl!
aeest prag? Albinele pot so. tnvete unele mai mult, altele rnai putin, din
ceea ee viata Ie pune ea piedici? $i care sint .ezultatele atinse '!
\ - Albinele, au 0 memorie individuaLa $i asociativa, caci au acu-
t mulat tn gcnele cromozomilor fiintei lor amintirea tntimplarilor hol.<l -
ririlor luate de-a lungul milioanelor de ani de clnd viet ulesc pe Terl'u,
imagini, mutatii, care s-au transmis prin ereditare. Ele contribuie ca in
coleetivitatea coloniei sa aile calea cea mai cea mai dircclil
pentru inlaturarea unor neprevazute !
ALbincle - serle cunoooutul biol'og fl'ancez Louis Roussy - si nt,
Inze&trate cu 0 memofie :<;i sint capabile sa fad ucenicie, Citind pc
Denoel operasa cu titlul "Trei miliarde de ani de via\ti'

177
blologuJ fl'ancez reda textual ce spune aeest cercetatol' in privjnta albine-
lor : "Nu care e gindul stupului! .In schimb de la Reaumur
unghlurile alveolei din fagure cuprind exact ceea ce ar fi caleulat un
1I1 l1lner pentru a obtine un rezervor, cel mai economic cel mai solid.
IlIcO nu care sint procedeele albinelor".
"Ori care ar fi mecanismele mintale ale roiului, ele conduc la 0
whnologie care este aceea a inginerului uman... Albina care
In societate nu este nascutll dezarmatll in conflict al impreju-
rnrllor ... Albinele - zice Roussy - pot asoela amintirile pentru a
hlLl"cprinde acte noi inteligente. albinei- nu se- aseamanii
In llu nimic cu cea a no astra, ea este.prooaoil un..simt special foarle
Ilrtlcular, pc care noi ca oameni nu-I putem intelege, nici defini, nici
colifica".
Memoria specifica s-a dezvoltat in mod progresiv chiar de la origi-
110U speciei, prin ereditate ce se manifestll la datorita aeelor gene
rorr nu In alcatuirea lor molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN) care
foos tituie baza materiala a ereditlltii.
" Adunti hani alhi penfru ,ile negre"
GRUPUL SOCIAL AL CERCETAl?ELOR
Incepem - tineri apicultori - una din cele mai importante
ale studiului nostru, privitor la mijloacele de trai ale acestui complex
organie care este colonia, activitate care ca amploare tot ee
apartine regnului animal, privitor la agoniseala.
Orice vietuitoare, pornind de la cea unicelulara pina la virIul
piramidei regnului animal, ocupat de om, poarta pecetea legii firii, pre-
vazuta in cele mai vechi scrieri ale diieritelor civilizatii: "Cu sudoarea
fetei tale, vei minca piinea ta, pina ce te vei Intoarce in pamlnt !".
Tn Vedele sanscrite, in scrierile hieroglifice egiptene, in cele ebraiee,
aceastll lege uniea imperativa a muncii a tost, este va ii urmatll,
eita vreme va exista via\la pc pamint. Priviti in jupul vostru vedeti
ca nimic nu se poate realiza fara munca in primul rind pentru asigura-
rea hranei organismului. Legea comunitara enunata de lapidar in
graiul ban!tean : "nurnai cine mUDca, mlnci't - este expresl8 cea mai
caracteristica in societatea de azi de miine.
Marele filozof rus prof. 1. P. Pavlov spunea: "munca cuvintul
legat de ea, ne..." fiicut oameni. Hrana urmeaza sa fie giisitll dupa due-
rite semne intimplatoare sau temporare, care constituie excitanti - de
semnalizare - stirnulind animalelor in directia hranei, adicii
provoaca in totalitate un reflex conditionat alimentar, care se termina
odala cu introducerea ei in gura inla'turarea toarnei".
Unicul tel al coloniei de albine este doar "viitorul speciei" pen-
tru care toate albinele activeazli, deopotriva. Acoin aflam doua grupe
sociale import-ante: cel al cercetiitom'e!or al cu!egiitoare!or, care sint
preocupate de cau<tarea hranei comunitlitH de agonisirea ei.
Aceastli activitate este insli strins legatli de posibilitlltile de cules
oierit de natura.
- ,Dar ce trebuie sa intelegern prin aceastll notiune de "cules"?
intreba unul din tinerii apicultori.
- Culesul, in nomenclatura apicola in economia coloniei este
noliunea care reflectll 0 anumitli activitate de grupul eel
rnai numeros de albine mature din stup - cel al culegatoarelor - care
au posibilitatea adune in timpul scurt cit dureazli infloritul aou-
mitor plante arbori din categoria celor "meliferi", 0 cantitate cit mai
mAre de str1nsura : nectar, deci miere, polen.
179
Cutes!!t depindc 'n1l'A indoialii de cnlltatea cantitatea aceslor bu-
rILl I" ullmcntlll'c, ofCI'iLe de baza meliJerii pe care albinele 0 au Ia dispo-
In cm:ul dispari\iei acestor resurse fie prin epuizarc, sau datoritA
IlIwl culmnit:i\i , culesul este asigurat de aoumite masive naturale sau
j , .. lIuri de 'PJallte agricole entomofile, la care apicultorii transporta stupii
1n Ilh!Jl(WIJI.
De-a lungul timpului s-au acumulat multe observatii peetioase,
tl\l..' lIll' personal sau de la privind problema culesului, obser-
Willi d(' cflt'e stuparii trebuie sii tina seama, pentru cn coloniile de ru-
hll\f\ /l.li ndune nu numai necesarul lor de hranA, peotru viitoarele gene-
111\1\, rl sa dea un important pris05 eelor ce Ie ingrijesc.
Primul din cele doua grupe hArAzite acestul scop - grup ceva
lIIul nodus - este eel a1 cercetCl$elor, 'urmat de eel de a1 doilea grup
fllwte nmneros - in raport cu puterea coloniei - care transport! In
II hl'p Ct'CH ce cerceta!?ele au anat in cautAI'ile lor asidue.
zboara din zorH zilei !?i pin. cade noaptea; ele cauta
.. If\r\dlol' surse zaharoase noi aparute tn cursul care se adunA in
!lOtii'll! rl orilor sub formA de nectar. In naturA aibinele mal gAsesc sucuri
(Iulol ';lIre provin- din vasele ciuruite ale unOr arbori - In special coni-
(,,1' ,\1(,; L'ompozitia sucurilor este dii'eritA de rea a nec1Jarului fiorilor.
educ in sLup probe concrete de substante dulci - nec-
hu' polen pentru marele grup a,l cuIegAtoarelor care stau !?i Ie
IjI stup pentru ca sa nu-!?i iroseascA zadarnic energia in eAutaI'i eu greu
tuoeplinitf'


In diminea\8 hArAzitA, pentru aceasta insemnatat.e lec\ie practica,
(1 d(loUl cu plecarea a'lbinelo.r eereelJa!?e, am intra in prisaeA impl'euna ell
tlpicu ltol'i i incepUori ca sa poatA observe cum se aceast! im-
porl.notA acti vitate din via\a coloniei.
Hamicele cerceta!?e plecau in grabA in zhor de sageatA spre largul
z1\rllor, totdeauna cu capul !?i antenele contra vintului . Numai asHel ele
poL detecta mirosul norHor, Clnd vintul este puternic, zborul lor
ClItt: In zig-zag, pentru cA in felul acesta pot detecta din trei directii
nect;t(' repere. Zlborul este e!ec'tuat pentru a aduce in stup probe palpa-
hUe de hrana, indicind directia distan\a la' care culegatoarele 0 pot
g"!\i Cll ufUrintA.
- Dar cum putem pe aceste dintre celelalte?
lnL"eblt un tinar apicultor.
- Prindeti dteva albine dintre cele care abia au pe scindura
de 1.1"101' [I urdini;;ului. este u!?or de faout fol osind cutie de
ehibdturl goaIA ; trage\i eutia din capacul ei, tAiati de-a jumA-
ltltc din [undul ei; Rolul ramas eu 0 foitA de tipUi transpa-
1't.'IHtt, h lut: IIpil5, Cull" r(\r;l cupac se rcpedc peste. 2-3 albine
IUO
il'$ite pe scind ura de zbor a stupul ui, care rfimln prizonicl'c; upol
lntroduce\i capacul 'pe dedesubtul cutiei, care sUi deocamdata peste a lhi -
nele prinse; odata tras capacul, ele ramin derinitiv illchise pOl r,
transportate or iunde. Este un dispozitiv l oarte practic chiar :ji
prinsul malcH lAra sil a atingeti.
Un apicultor a introdus in eutie fumul unei tigari peste ulbinelc
prl.zoniere, pinA clod acestea au fast anesteziate flpoi au putut Ii pm>!)
pe omasa sau pe capacul unui stup, pentru a fi studiate,
- Vedeti aoum cum se pI'ezintA Ele au
UnoI' aibine batrtne, smt tinere fiziologic. Aparenta de le-n
dA aspectul lor exterior, tara care ti acopereau - cu pu\ill
in urma - toracele; aripile stnt zdrentuite pe margini de atita zbor
atitea eforturi IAeute, ca sa pAtrund! cit mai adinc tn potirul florilor.
Albinele cerceta{;e specializate in aeeastli obositoare activitate sin I
dintre cele eu aptitudini speciale de thor pentru detectare. Ete slr.1'\>at
zilnic zed de kilometri pe orice Vl'eme, zburind mereu contra vintului
eu mare viteza, E z,bar 'de inlvesUgare .
Cerceta!}ele pleaca dod lumina zorllor este tnea difuzA, chin!"
atunci clnd negurile plutesc peste pAduri clmpii. Vederea lor agedi,
care este al doilea mijloc de investigare, nu Ie poate servi atunci pfea
mult, 8!?a cum iac ele tn plina zi, dod disting de departe culorile imbie-
toare ale florHor.
TotUljii, slbinele cerecta!?e aDA curind calea spre pline Cll
nectar sau anterele deschise pline cu polen revarsat, Ele Ynsa iac 0
eereetare selectivA din tot ce gAsesc, pre!erind acele flori care au neetal'
mai mult.!?i mai dulce, nra sa se ocupe de florHe care olera putin nec-
tar .!i i cu concentra\ie slaba de zahAr .
De-a lungul timpurilor infr1l\irea dintre !lori .!ii aibine a i licut cn
simturile sa se ascutA} iar reflexele stabilite sa lucreze automat. Dadi
pentru alhine mirosului !?i cel al vAzului culorilor unor flori Slnt
[oarte dezvoltate !?i Ie deschid u!?or calea spl'e aOarea I'esurselor de hra-
na, la fel floarea tpregAtit mijloacele ei de CercetAtorul
H. Duisberg a descoperit, in JegAturA ell nectarul, 100 de subst:<ln\e
aromate, care in majoritate au cam componen\A. dar dHera in ce
calitatea secretiei lor, mai mult sau mai pu\in zaharat:!...
De exemplu: in mierea provenita din nectarul florHor de s[lic.im
s-au giisit 8-10 aminoacizi in special proliniI (acid pirolidin -2- caI'bo-
xitic) asemiinlitol' cu acidul glutamic. Datorita nectsI'ul
1!?i modifica componentele aramei .!ii de aici varietatea parlumu-
I'llor rAspindite in atmosfera !? i purtate de vint. Ete constituie vestirea
JI.crUoT ca $i-au deschis corolele sosirea polenulu.i de pe alta
noare, adus de albinele 'polenizatoare. schimb, aIbineIe cerceta!?e sorb
cu nesat nectarul din potirele darnice, i?i-l due ca proM culegatoare101'
ce in stup. Dei?i unele flori mai atrAgatoare, cu eulod mai vii.
Ie Iltrag in mod deosebit albinele se duc direct Is ele, dacA ti e
nectar gAsitii acolo este prea putinA sau insu!.iciell't de dulce, sIbincic
pl1rAsesc aceste '!Iori {ii zhoara mai departe pentru ,a gasi pe cele cu ncc-
t (l l' mai inuit !?i mai dulce, AIAturi sau chiar mai depnrte, aria altc nod
1111
I 11ft I pUI[n aU'liglilOal'e dal' eu pat' (um mai puterni c 0 concentratie mal
/IlIII'C de zoMr In nectAr. Intr-adevAr, natura, daca a fost cu aces tea
flll"I IIrmn mai put in darnica nu Ie-a dat frumusetea culorilor aflate
Ih uclc di ntl i, In schimb, pentru a putea fi bine polenizate Ie-a dat un
1,,0(' 111, mult mai dulce. tranrlafirul ui este inl>recutA de bogiWa
III lIucloo' polen a rasur ii - adica maciesul din care trandafirul se
Nalbu, eu varialele ei cu[or i, esle mai siiraca in nectar, dedI
.. sau in care abunda neetaru!. Mirosul
lIoplftcUI al coriandrului - asemAnator la inceput cu cel de -
dor .chlmbat inlr-un parium peste citeva zile, este compensat de bogil-
110 polenului neetarului ce-l of era in cu alte flori. De
Intre dileritele surse de polen, albinele aleg pe cele
Ire uu mai multe proteine. AceastA lucrare pe care 0 indeplinesc albi-
n"", {"Ie selccti vii, pentr u ca probele ce Ie adue in stup sa dea posibi-
1Il/llell albine[or culegatoare, ca la un drum, sa aduca cu un efort O1a;
prod use florale cit mai bogate in continut de recoltat.
La Inapoiere spre stup nu mai face zbor in zig-zag, C\
101 Iini o perfect dreaptA, fara pentru a putea informa preci.
"ul cl!lI lOorele din stup de direcFa ce 0 au de parcurs in
I)(lr plnl\ la sursa de hrana, fara pierdere de timp.
d aUI sositA in stup fie care este inconjurata de 5-10
,ulogtl loare ce 0 urmaresc tot timpul cit se agitA, observindu-i
li e ; cle 0 ating cu antenele pentru a percepe memora pariumul spe-
IQI din care provine nectarul, In mici doze celor dimprejur.
In (cl ul acesta celgatoarele au doua mijloace de a
,,(l uad: mirosul parfumului florii imbibat pe paros al cerce-
apoi gust ul nectarului. In felul acesta albinele culegatoare, ple-
clnd din stup, vor surSa de cules.
Un al treilea simt, in afara de vederea culorii florilor de miroslil
pnrIumului pe cale il raspindesc, mai auzului
til enutarea surselor de eules. Ele urmarese zurnzetul activ de eules a[
niter din alte colonii care au plecat mai inainte au desco-
perlt 0 sursa de hrana. Zumzetul zborului de cules are 0 anumitA iona-
lItate sesizatA de careurmarind pe una din descoperitoare,
mcmorizeaza culoarea parfumul flor ii raspindit in aer ; se ru;;aza atunci
pc norite din specia respectiva,
Trebuie si1 ell nieiodata nu Bmcstcca in diferitc
Il crlarur i. Cind culege nectar de la 0 specie, ea umple decH
nll mai de la aeea specie, caci altfel incurca pe culegMoare, care nu vor
pulea la ce specie anume sa se duca ca sa culeag;; nectarul. Apoi
lace citeva volte in zbor in jurul acelei flori memorizind locul
01 pleaen sll vesteaseii culegatearele ce 0 in stup. Daca
VII 'n insemnatil pc torace cu 0 anumitA culoare, in timpul cind a fost
sorbinrl neclarul dinlr-o specie de floare, cadnd va putea fi
vazutA i nlorCiodu-se urmatil de albinele ale colonii.
dlndu-fle dovada cil. illl/liirtii.:<it printT-un limba; eomun, date pre-
Iiouse pri vind locul, L1 lslun\n de floare de la care au de realizat
UII cul cs Sllb, lanlitll.
I U'
Sluparii Cll practica indelungatil ajuog Sa cunoasca sii di(ercn
Ijeze sunelelc pe care Ie emit albinele in dife"i te silual ii din vio\" lor ;
cind efectueaza primul zbor de cind ies pentru pI' ima oar.1
din stupi; oind pierde mabca; cind si lll! deranj ate de interven\iile prca
dese ale stuparului, dar cind stuparul se poartA cu ele Cll
multa aten\ie, nu Ie bruscheaza sau nu provoaca zgomote inutile. Ele all
o gamll intreaga de exprimare, in fune\ ie de diferitele si tuatii in care
pot fi puse in viata l or.
Ritm cadenta
Pentru a da indica\ii precise, sosite in stup executa pe
un fagur e u n dans in cerc care st imuleazil excitii alai ul albi nel'or anate
in jurul lor.
- Dar, intervine unul din ti nerii apicuitor i, vad pe fagurele stu-
pu[ui de observa,ie cum unele albinele fac un /tltfel de dans care nu est
in cere. Are oare 0 alta semnificat ie ?
- Dupa ce descriu un cerc pe suprafata fagurelui , acele albine cer -
executil cu abdomenul balansate, indicind sursa de hrana
aflatil mai departe de 100 m de stup. executate se aseamanil
cu doua semicercuri alaturate care au doua diametre apropiate unul de
celalalt, pe ale enror forme fac cu abdomenul tremuratoare.
Primul semicerc coboara de sus in jos, iar eel yecin, al doilea, in sens
invers, de jos in sus. eu cit mi.!ji carea tremurinda a .!jii duratu
cursei balansate a celor doua diametre va fi mai mare ca numar de tre-
muraturi, cu atlt albinele din alaiul inconjurator vor fi mai numeroase.
De asemenea, cu cit spre sursa de hrana este mai departatA.
cu atit tremurinde ale abdomenlui sint mai rare mai lente.
o serie de eercetAtori au descoperit ca 0 data cu executarea acestui dans
tremurator, albinele emit sunete repetate asemaniitor zgomotului
produs de mitTaliere. A'Ceasta de tonuri 0 emit In r aport
de depiirtarea locului de cules, insoFnd dansul ca un acompaniamenl.
Mai chiar, pentru ca alaiul sii fie precis informat,
repetA balansate cu cele doua antene. Emiterea tonurilor sint
semnale de mobilizare a albinelor aflate In stup care urmeaza sa pIece
1a cules. CercetAtorul Stanola a detectst 20 de tonuri diferite de biziit in
stup pe care le-a caraoterizat ca tot atItea manifestiiri diferite. Se poate
spune - zice autorul ceb - ca multe manifestilri sonore au pentru albi-
ne 0 importantA biologica servind la in\elegerea reciproca. Albinele per-
cep undele sonore chiar in timpul zborului , ceea ce Ie ajutA la orienta-
real in spa,iu evi t area ob;tacolelor.
In ce direcFa de urmat, albin a da in
de pozitia soarelui, iar prin dansul siiu indica unghiul in zbor
pe Care trebuie sii-l parcurga pina la sursa de hrana. Dupa observa\ii1e
lui von Frisch, albina Incepe dansul astfel, incit culegatoa-
rclc - la din stup - sii vada soarele din aceeru;;i parte cum
I-a vilzut ea in cursul zborului siiu de cercetare de la stup [a locul de
/ ,, 1/', . C'incl soarele este ascuns !!l nori, ele se caJauzesc anallzind lumina

pnhLl '\zntl1. cllre Ie dli posibllitale sri nfle locu! soarelul, recepitnd ra:z.ele
u I L!'oviolctc,
Cind di.s lurl\a pini'! la sursa de hranli este peste 100 m, mi!lclirile
ll'(lmUrntourc ale abdomenului sint in numlir de 9-10 pe secunda, Pen-
Iru GOO m distan\li, albina face !?ase i pentru 2 000 m numai
dOlin, iur In 10000 m ele executa numai 0 singurli mi!lcare pe secunda
fOtwl.c Icnlii. Mi!,ldirile tremuditoare indica distan\8, iar in
lIole Indicil pe care culeglitoatele vat ttebuie sli 0 rurmeze.
Ouctt locul hranei se aJlli in directia soarelui, dansul este orientat spre
IIIII' tefl de sus a Iagurelui i ciod soarele se ailli in partea opusa, dao-
jI1 u\ cstc orientat in spre patrea inierioarA a acestuia. date
nil rcprezinta peotru albine distants tn metri, ci io raport de cheltuiala
lh cnergie necesara parcurgerli distan\ei pinli la locu1 de cules, deci 8
ron. umului de miere in
t o afara de dansul tremurator, albina mai executa un
flit, finns, in fonna de seeere, pentru distante apropiate - de eel mult
OU 111 : de usemenea, unul in forma cifrei 8 pentru distante de 50--100 m
lWIc.ll ttndu-se la fel - deci in raport de pozitia soarelui fatA dp
I( I(!\II hrllnei; von Frisch a stabilit eA dansul - ori care ar I; forma
"'lOl ll rJ cl)\ia lui - este un mijloc de comunieare Intre albinele comu-
1111 1\\11. un adevarat limba.; intre ele, !Ii aeeastci ell atit mai mult, cu cit
sint, aproape intntdeauna, insotite de impulsii sonore care la-
liIlI l'C8C '11 mai bine direetia distanta. Culegatoarele din jurul cerceta-
1/\11 11 executa ele. numai 1-2 minute, pe dod continuli dan-
lIu l Jltl u mult timp.
I n privinla semnalelor sanore, aibinele eereetaJ} Ie emit pe diferite
t'rccvente, Ele variaza In func1;ie de procentul de zahar al nectarulu.i
IIdus, Pl'ofesorul von Frisch a perceput :;;i a inregistrat pe bandA de mag-
netoton aeeste sunete care se compun dintr-un numAr de impulsuri so-
11 ofo, Ele se aseamAnA eu sunetul unei ,tobe :;;i deci sint un mijloc com-
pllmcntar de informarc a aIbinelor din stup. ToatA. aceastA ceremonie
oonstituie semnele de mobilizare !Ii ioformare pentru culeglitoarele ce
fn stup, De tndatA ce Ie percep, ele pleaeA in mare graba, IncIt
10 cIteva minute 80--90
0
/0 dintre culeglitoare pornesc tntr-o anuroiU
dlrcc\ie, indicatA de Dovada 8ccstei sustineri a flicut-o prof.
M, Lindauer care a marcat cu 0 ,culoare toracele a 159 aibine tinere, clnt!
nu plirAsit fagurele natal, EI Ie-a unnArit zilnie pin!!. au inceput activi-
tilton de culegAtoare ale nectarului :;;i a constatat eli. numai 9 dintre toate
flll zbuI'at In eautarea nectarului din proprie initiativa, iar 150 au lost
la cules prin dansurile eu sau tara impulsuri
101101'0 sau cele facute de eulegatoarele deja initiate.
Poftiti la bal in $Gla. de daM !
_ Sfi nu - tineri apicultori - eli ceea ce va spun
re rc.J' iolol Ja anwnite locuri din sbup rezervate pentru aceste d'ansuri
81nt (il ntezii. Urmarind multii vreme comportarea albi,nelor pe
C(l1'(.l Ie fnscmna pe toraee cu anumite culori pentru a putea fi urmarite
1n mod sigur, prot. M, Lindauer a deseoperit drumul parcurs in stup
I R1
spre "locul de odunare
u
01 albinelor eulegatoal'c care Cl'I'Cctu-
; ele sint locurl precise care slot r ezel'vate unde albineic sc nb( in
de la alte aotiviUi,\i tn stup, iar e!eetul de alarma :;;1 mdbilizare - scl'iL'
autorul - este concentrat pe un anumit loc. Economia timpului in stup
nu ingaduie sa !?i-I iroseascA ratAcind printre faguri !ii comu-
nicind la intimplare din proba de nectar adusa, la oricare albina. Clnu
secretia de nectar inceteaza in floarea respectivli pentru dteva ore, cule-
gAtoarele stau f acinid economie de energie,
In urma observatiilor intreprinse, cercelli.torii sovietici au stabil1t ell.
nu existii 0 corelatie Intre coloniilor siebe 'iii cele din colo-
niile puterniee. Dansurile cercetru;;elor mnd refleetarea nivelului de exci-
tare a sistemului nervos al albinelor, prezinta mari deosebiri in raport
cu puterea coloniei, din care fae parte, culegatoarele din
I
colonille slabe slnt totdeauna avide de hrana, deci vor semnaliza ehiar
:;;l o sUrsLde. dud cele. dIn caloniUe- puternice nu
vor da atentie unei asemenea surse, ci vor ramine in stup bji vor eco-
nomisi energia, pina cind cerceta!lele vor glisi VOl' aduee nectar cu
concentratie de zahar mal mare,
1115
CULESUL NECTARULUI
GRUPUL SOCIAL AL CULEGATOARELOR
Dupi:1 lamuririle date privitor la activitatea laborioasa a acelui grup
'01.'1111 din cO'lectivitate, care sint care conlucreaza sllrins ell
lutl relo grup social al albinelor culegatoare, avem multe de spus pri-
'.l Ind 1l1lPnr\irea sarcinilor acestui ultim grup intre culesul nectarului, al
pi'l!i.nl llul, apei sau al propolisului.
"en mai grea dintre aceste sarcini revine culegatoarelor de nectar
"111'( .... 1 trompa in potir:ul flocHar Spre a sarhi "nectarul dulce,
I' .! 0 Ikln.dl1 in adin'CUl pamintului. Este 0 trudii istovitoare, ('u care d'e
hi Lt,,1 incheie lor, epuizate, cu aripile zdr enWite, ell corpul
11I f']nR. dl.ci de mult au pierdut haina paroasa, trebuind sa baHi drumul
.,,"1'1101', vfzitind milioane de f1ori.
Ccrcetiitorul Brocker a calculat l1i a stabilit ca u!!.JQ.lQgUlm
du mlcre adus in stup albinele unei colonH viziteaz[-l,'5=::2 milioane
tlnrl de sa1cim, 4-5 milioane flOri o:e sulfiha sau 6 milioane flori de
trU(\i dill
In schimb, dnd le-a venit rindul sa devina culegatoare, a fost pen-
tnl ele 0 zi de mare desfatare,
In dimineata acelei sarbAtori florile cimpului sau ale padurii tri-
miL chemarile lor parfumate ea nil1te vornicei ce Yin cu plosca pUna sa
Invite nunta$ii la petrecerea cea mare. Culegatoarele gases<: potirele flo -
rllor pline eu of rand a dulce a nectarulu! sacii plin! eu polenul auriu
tit ontcL'elor, imbiindu-Ie sa Ie culeaga. Cu aeest prilej va face poleni-
7:f1 I' Cr{l narHor astfel incepe culesul. E zi de satiblitoare. eu tresarirea
bucul'\ei ce Ie vine de departe, din milioan'elor de pina
JB, ole care Ie indeamna la cules, ea sa aduca in faguri hrana pentru
tl!l cl'etu! ce reprezinta viitorul speciei, caci eulegatoarele avind inca
fJu\in de trait, foarte putine din ele vor ajunge sa consume din truda
J'\(lCstlCi ,ogoniseli.
Grupul culegatoarelor este reparlizat in raport de nevoia de mO-
ment n colonieL Dacii in stupi este cald se simte nevoia de apa, a
pw'lc mal redusa dintre culegatoare pleaca sA 0 aduca din izvoare sau
" snaJ1btl din roua c1i.zuia in zori, daca, io stupina nu exista un adApost

(;i nd J,eclarul este abundent, colonia trimite la cules l1 i albine mal
IIIW1'.:!, crici inslinrlul pe oricare altui, chiat" pe
!'I' I fl" l't'prwl"C'\i t>,
\11 11
Dueli cuib111 d uee !ipsa polenului, 0 mare part.c dlntl'e clIl c:ga-
toot"e SC ll10bilizeazfl in cHutarea transpol"tul aces-luia dupa iluJica-
tiile date de Eentru culesul propolisuiui sint culegiHoare sp\.'-
daUzate.
Dintre aceste elemente necesare comuoitatii, aduse in stup de
&.rfupul social al culegMoarelor, culesul nectarului l1i al polenului J}i-l
impart albinele proportional, schimbind sarcina intre ele dupa nevoi k
d_e moment ale coloniei, tAra ca vreuna sa aduca in stup deodota ,,1
pe unul pe celiilalt.
I Culegatoarele de propolis !?t dl.ra1:oarele apei ramin la sal'cina Jot'
din prima zi de zbor pina dnd virsta nu Ie mal ingaduie aceast;i
grea activitate.
N ectarul dinamica lui
- Dar inlreb8. unul dintre Itinerii apicultori - ce este nec-
tarul? Ce plante U produc cum se prezin1a, ce contine cum este
transformat apoi in rulere in fagurii stupului ?
- In general, toate pentru a produce lructul, au nevoie-
de acel element energic care este zahiirul. El este acumulat de plante
de-a lungul sezoanelor, incepind din primavara pina apare fri gul il
secreta in potirele florilor sub forma de nectar in timpul infloririi, in
cantWiti mai mari "sall mai mici, in raport de necesitatile fiecarei spe-
cH botanice .
o conditie important! pentru a fi cules de albine, consUl in oi-
velul la care nectarul urca in potirele florilor, nivel care trebuie sa
fie in report de Iungimea trompei albineJor culegatoare. Stot plante
cu mult nectar - cum este de exempl u trifoiul - care avind poti-
rul adinc, aibinele culegatoare nu pot sa ajunga dedt r areori la ei;
dnd timpuJ. este umed, afluenta mare a nectarului determiml 0 ridi-
care a nivelului in florilor. In general, piantele s-au adaptat
de-a lungul milioanelot de ani, pentru 0 polenizare cit mai perfecta
cu aj utorul insectelor. Cele care au nevoie de ajutorul al binelor in
aceasUi. opera de polenizare sint denumiie plante "melifereU, "entomo-
filet!, al caror numar atinge 200 de specii, oferindu-Ie in schimb
aceasta substanta dulce care este nectarul pe care albinel e n trans-
forma in miere. Cum 0 parte din aceasta categorie de plante melifet'e
i-au {olosit omului fie alimentar, tehnic, medical sau furajer, pentru
el personal sau pent-ru animalele gospod.1iriei sale, omul le-a cuIti vat
pe supraiete lntinse, oferind astfel albinelor posihilitatea sa culeaga
mult neotar.
Prin radacinile lor, plantele ahsoI'lb apa din pAmint, f ormind 50-
lutii de nitrati, fosfati, carbonati Ertc. din substantele din preajmu
ra-dacinilor. Apa inca,rcatA cu sol'l.ltiile amintite, poartA denumiTea de
seva care circula prin vasele conducatoare ale plantelor pina la fnun-
zele verzi unde are loc un praces de elaborare, de amplificare
\ie denumit " fotosinteza<l.
Aducerea asimilcrtelar - dupA prof. R. Chauvin - este mal
compiex8 decit adusul apei. Dupa oprirea fotosintezei din fru nze
167
<11/1\1 Ili ei Un 'ttansport de asi milate, l1umCfOflse plante nectarif.ere
pilL I:Ilt cont.j nue un I)arecare llimp secretia l or pe seruml secretiilor de
I _ amidon, tanin etc. - !1i alte substan\e. Hidra\ii de carbon
1'""'.1' pt"in fascicule condurotoare sub forma de zaharoza, care poate
H de o8l"ecare cantitliti de oligo-zaharide de alcoolL Absorb-
1
111 IH.' lltce notiv. dici vasele liberiene ale plantei sint semipermeabile.
11 bUlte cuzurile \esutul glandelor poate transforms in mai multe Ieluri
de carbon. El poate sintetiz8 zaharoza pornind de la hexoze
111 11\1 c\( .. Iii nmi.ri'cm'l.11 mobilizat ari de 18 .unele ,taninuri 1).
'crcetAtorul sov.iE."ti'c N. Screbtov a constatat cA nectarul secretat
1111' (lclCI'minli. nu numai in iunctie de nivelul iotosintezei. ci !fi de bilantul
)(lut:ldckJI' - a zaharurilor - ce rezultA. din din1.re cantita-
It' /! d(.' zli haruri formatA. !ii consumul lor pentru procesele
Vf'III\(' ote Iplantei.
F' I'unzele verzi sint compuse din celule invelite in cite 0 mem-
til Hil t! c<:'.Jul nzica pe care ele insile 0 secreta, Cele mai multe celule ve-
" ,llfllt' incArcate eu clol'o:CiUi, ace! pigment natural de
,.II, )firC vt!roe care se afla in celulele plante lor care sub acvunea ra-
tll \l )I' solnre asimileaza din aer Ibioxidul de caI1bon ne<:esar, eliberind
In atmosfera. Aceasa eliberare de oxigen se produce nurnai
hltlllC'1 dnd plants este expusa r azelor solare, deci numai ziua. Asimi-
!lilt! bl(lxidul de carbon din aer !ii din sol, planta se
IHllllOI co materii minera1e. Ea sintetizeazli glucidele - deci zaharurile
r/l/l. cotpurile chim.ice atlate fn ser'O:. Plantele "fabricO:" aceste glucide
'1) 1 till/pul cit ele sint verzi, din primiivaro ,pina toamna, cind cad
Itln1lcle , Glucidele se acumuleazA sub forma de amili.on in dlferite
\Ctl Ul.uri ale trunchiului, ramurilor chiar in radacini.
Clnd sosel?te timpul infloritului, piantele pun in aceste
rt'Z(' l've ducindu-le in primul rind in glandele nectarifere ale "[lorilor,
j)l'nLru ca zaharul, care este un hidrat de carbon, sa dea plantei ener-
gin necesadi. pentru creatia rodului. tn al doilea rind el apare in pa-
tl l'lll flarBor peniru ea sa atraga cu lui insemele poleniza-
lOll rc, asigunnd in acest fel 0 a valorii roadelor.
Glandele nectarifere se aflA in mod la baza ovarului
rJOl'lIor respective, dcci in interiorul l or, rnotiv pentru care sint denu-
1\'I1te. glande intrafloral.e. La alte plante elc se alIA in aIte aeriene :
pc ll' unze, pe pepolul acestora, fUnd denumite plante extrafloraJ.e.
23. 24).
Zuharurile care constituie ncctarul impreunfi cu aIte substlm\e
!llli t secretate de tesutul nemari.fer al glandelor, care are 0 alcatuire
sp<'cioli\ din rnai multe straturi de celule, cu pere,ii foarte sub,iri.
Cind pJantele inflor csc t rebuie sA se fadi fecundati a cu polen
tl Pl'C fI cia rod, seva circulatone ia din rezervele de zaharuri acumulate
t n tlitcritc tesuturi Ie trec in potirul norilor, in directa apropiet"e a
OVllrului. Acolo albine!e Ie gasesc, Ie culeg !),i Ie transportA in stup_
Snili t ia contine 0 serie de compu!),i chimici dar primu!
\0(' II d elin zahal'lIrile brute sub formA de polizahadde dizolvaLe in
r, H ......I)'" _ 7,IOhllr ell fQrmulo c:lllmlc.6 CoH,.o. <; D , I IIh..-Oll, ,I lI
au
"" OlJ>,
Ion
care 75% din con\inu't. Aceastif soh/ti e este ncctUl"lIt b)' I1 / ,
St ind in poLir-ul tlor-ito)", nectarul brut propor\i n Ih,'
zaharoza, care incepe chiar acolo in floare un proces de scimlon' "11
aju1X:H'l..Ii unor termen? de deSlOOm'Punere care sint enzimele vC(Jch. /"
din categoria josfatazei pe care obi$nuit Ie poseda majol"italeu rl urilot
meJi!ere.
Nectarul, acest lichid zaharat, nu vi ne in glande decit Il lwl("
cind plants are conditii tavorabile peotru atunc.i
dele neotariIere se ineardi eu acele particule :Cine seoase din re-,lCI"VOII -
rele de zaharuri acumulate de plant! in decursuJ anului. Propor\.iu 11('
glucide variaza nu numai de la 0 specie la alta, ci chiar in sinul ac4..' -
specii pot fi constatate diferente, ea urmare a fazelol' lor de dc.:-
vol tare a loeului ioflorescentei. CercetA10rJi gelmani au gasit di III
(lorile a trei de ciI'e!), i glucidele variau de la 27 la 62 mg zah:"l r
la 100 de flori, iar glucidele variau ele la rindul lor in propol"\ii
deosebite, fiind diferentieri intre felul zaharului produs : zahuroziJ ,
gl ucozA, fruotoza. .
Decl, ceea ce atrage in special pe albine 18 culesul nectar ulu f.
este procentul de zahiir al secretiei nectarifere. Siot plante cu nectJl I'
abundent dar SarBC in zahAr pe cal'e albinele H culeg in situstii de
3
2
Fig. 23, - Glandele nectarilere
intranorale a1e flor.il Semper Virum :
t-I - tesutl.ll necl.arlfer; , - &eCrl!\ia
elaboratA B nectarulul.
Fig. 24. - JUblne nectar
extra!lorBI de In mllzariche --'3>
UpsA mare. Unele au abia 8% care nu in'tel'eseaza albinele, iar altele
ating 76% cum este a castanului comestibil sau sovirvul (Origanum).
Dupa cercetatorul T. Simi"dciev este 0 corelatie pozitiva intre cantita-
tea de nectar cantibrtea de miE\re. lrutr-adevar, cercetAtorti de hI
Sta\iunea de apicultura din Sofia au cereetat !loarea de gutui japonc?'
core avea la 37,4 mg nectar un continut de 48,5% zahar de la cme
J80
ob\i ne 306 kg mierefba. 0 (l oare de salcim galben _ Caragana
orbol'esces - are 6,5 mg nectar cu 34,4% zahar, iar de pe un hectar
SC ob\ill 68 kg miere. Thntr-o fJoare de albine - Asclepias syriaca
- s-au extras 12,12 mg nectar cu 50-65% z<>har, iar produc\ia de miere
ob\inuta de pe un heotar a fost de 58 kg, iar maxima de 70,7 miere.
I! o8/'e de coacaz negru (Ribes nigrum) livreaza 7 mg nectar cu
n"lo zaMr.
Cercetiitorii au stabilit procentul de zahar la multe plante meli-
rerc. De exemplu: IaJeaua pestrita (Fritillaria imperialis L.) are 10%
znhli r in nectar, prunul 13%, marul 15%, ieiul 30'10,
:15'1., iedera 55'10, castanul salbatic 68'10, iar sovirvul 76/., ca sal-
(Imul. Floarea-soarelui ,var. Carator timpurie are 45,7/mg zahlir, fata
ti c var. Vnimk 8931 care are 62'10 mg, din'd 0 cantitate mult rnai
lilllre de seminte datori1a polenizarii intense pe care 0 iac albinele la
tlCeasta varietate.
Un nectar insa prea bogat in zahiir care devine viscos este re-
collat de albine cu greutate, solicitind eforluri mari ca sa produci\
necesare transformiirii zaharozei in glucoza fructoza _ care
Le 1nierea.
Variat:U a proport:Ulor de zahlir in nectar se observa in raport
I ' U v! rsta arborHor. Astfel, teiul prea biiltrin are 0 productie de neciar
111/, j midi decit arborii teiului rnai tineri de 30-35 ani. Cu totul con-
Irarie este secrepa afinullll (Vacc:iniUlO L) cul!ivat pe scarii mare in
S. U.A. ale carui plantat:ii ce au virsta de 25 de ani, dau nectar rnult
rnai bogat cu un procent mare de zaharuri, falii de paintatiile mai
tinere.
Salelmul
Oletarul

Sotora
TAt.arnica

1
9rusturul
Luce:rna lrigata
l..lmbn-mielului
Scnetul
Sparceta
PdlAmlda
Ct coarea
S U5tliul
I sopuJ
Urzlca rnoarUi

MAruI
Floorea-soarc)ul
Luccrnft neirl,alti
Prunul
verzl
Hl O
600-1500
600- 800
400
300
300
260- 380
200- 300
200
25()...... 380
150
150- 350
100- 150
130- 120
70- 120
45
35
30
30
50
25
20
20
Rugul
Teiul
Urechea porcuJui
Jugastru
Glicina
Facelia
Ceara albinei
Coriandrul
JaI"'Iul
Salvia
Artarul
SuUina
MatAciunea
Zmeurul
Coapa de
IsqpuJ



MW)taru-1

Castravetll
Migdalul
6
500- 1000
500
600
200
300- 500
280- 300
200- 300
250
200
150
100- 200
150
50- 100
70
60- 120
75
40
30
JO
25
20
5
In Iimilele Iargi ariitate, Intr e sEcre\i ile de 8'/. zahar 76'10 sillt
cileva sute de plante, arbori dint re car e redam un l abel
reclus in care arata producpa la heclar a mierii.
In alta lucrare, A,B,C. -ul apicol, am dat extindere mare fl or ii
meliiere .!iii nu mai revenim aici asupra ei4
FIorile plantelor leguminoase secreta un nectar mill concentrat
pe !imp cu soare, cu temperatura aerului peste 20C, pe eind pe timp
noros nectarul lor este fluid, cu concentratie mica de zaharuri.
Transpirapa provoaca in plante 0 circula\ie foarte vie a apei pe
care riidacinile 0 absorb din sol. De in data ce vine noaptea, echilibrul
se smca, transpira\ia prin cuticula glandelor nectarifere conti nua, dar
cea prin stomate inceteaza, did lumina soarelui care sa 0
producii. Atunci seva care se aduna mereu in \esuturi nu mai poale
fi evaporata, se strecoara prin ele, cu toate substanlele sale, ITecc
prin glandele nectarifere, se filtreaza prin stomatele pline cu materii
zaharoase se adunii sub forma de sue dulce in paiirul florilor sau
in alte ZOne de exuda\ie ale plantei. De acolo, in une!e
ore ale rilei, albinele se gri\besc sa-I culeagii. Acesta este nectarul.
In general seerelia nectarului depinde de 0 serie de factoIi in
legiitura cu condipile geogrance, pedoclimatice, meteorologice, ecologice,
soiul plantei, factori agrdtehnici etc. Ca urmare, s-a "tabilit ca condi-
tiile cele mai propice pentru secrelia nec!arului in functie de specia
plantei zona de sint: 0 temperatura de 18-20'C pina la
25-28'C 0 umiditate a aerului pina la 60-70'10.
ConFnutui solului in substan\e minerale, cel cu mult cernoziom
eel de aluviuni influenteazii in bine florile melifere care dau mult
nectar.
Nevoia de mulla lumina solara, cu temperaturi ridicale la unele
plante influen\eazii favorabil secretia nectarului. Levan/ica, de exem-
plu, care este 0 buna meliiera, da nectar mult numai acoJo un de este
expusii spre sud, ca sa primeascii multa lumina caldurii solara. Lip"a
caldurii a luminii solare influen\eaza negativ media de miere reali
zata pe 0 colonie.
umiditatea solului este 0 necesitate importantli pentru secre-
de nectar in flori, sint plante care dau nectar mult pe timp secetos
- CUm este, cazul sulfinei (Melilotus albus L.) a plantei
(Leonurus cardiaca L.), ceea ce duce la concluzia ca fiecare specie de
planta are alte cerinte de sol, temperatur a, urniditate etc. se com-
porta Merit in regiuni diierite.
Secretia este favorizatii daca noaptea este calda, daca diminea\a
cade roua, ziua este cerul innorat ; atunei nectarul abun'dii.
Elaborarea nectarului are loc in momentul cind se deschid sacii
eu polen, deci dnd aoesta a ajuns la maturitate, iar pistilul ""te prega-
tit pentru pIimirea polenului ce unneaza sa fecundeze flearea. Odatii
In:dcplinit actul fecundiirii, secre\ia de nectar este o.prita. Dupii W.
& huel in1ervine acolo un proces de ooo.rdonare cu ajutorul unu, meCR-
191
uilim hm'fflOtl<)'1, i\ubll'ul ril. honnonli pot regia .,i k [l'!isfel"ul
7!lIhrwulul. indusi v mi'ljcarea lui glandeJe nectarircrc.
N('ctarul din Cl ori - F. Taranuv - este secretat aproape
lotdcmmn in mod periodic, in :unctie de variatia complexului de factori
1I1ctcol'f)iogici, a vremii din cursul zilei. Neclarul poate sA aparl1 sa
dillpnl"i\ din flori de mai multe ori in 24 de ore. Exist! de asemenea 0
11'gliluI"a directil a secretiei eu acumul!rile de amidon in tesuturile
piunlCj eu un an inainte. De exemp!u, teiul va da eu sigurantA 0 buna
rl'coltii daca in lunite august .o;;i septembrie au dizut ploi abundenle;
otunc:1 due seva bruta cu multe solutii, sus, in frunze, foto-
"Inlcul indepline.o;;te rostul ei .o;;i arboreie aeumuleazA mult amidon
til \csuturi, pe care-l prezinta modificat, in anul urmAtor in potirul
(Indio)'.
o agratehnica supel'ioara, eu avtnd Ia baza azotu!,
pl'oduce un spor mediu aproape dublu. 0 com'binatie de fosforice
potfl,'Jlce are 0 mare influenta in produc\ia mare a nectarului,
- Dar in ce imprejurar:i nectarul flonlor este deficitar? intreabA
unul dintre tinerii apicultori.
- Dintre factorii eu efect negativ asupra productiei de nectar
mCII\-ionlim : temperatura aerului su:b 20C, dnd albine!e sug cu greu-
Int(! nectarul, soliciUnd mult musculatura aparatului lor de absorblie;
IIpsl.l diJdurii solare, caci albinele nu pot aativa normal declt de la 12C
In sus; iar sub aceasta temperatura ele nu pArAsesc. stupuJ; ploile
il bundente clnd florHe sint deschise, pentru ca acestea dilueazA alit
de mult concentra\ia de za'har din potire, incit albinele l'efuz;1 sa-l mai
culeaga; desciirdirile eleotrice, ingheturile tirzii, virutul care usuca
nectal'Ul mai ales dnd afara este prea cald iar florile se deshidrateatii. ;
ctnd viteza vintului este de gradul dOi, 80% din culegAtoare nu ies Ia
cules, menajindu-.o;;i elorlurile de infruntarea lui; imbAtrinirea pomilor
In livezi, mai ales clnd nu s-au :fAeut tAierile de rigoare pentru rege-
nerare; aplicarea pesticidelor in timpul infloritului livezilor, oprita de
lege dar pe care multi pomicultori 0 practica. Acestea nu numai ca
uticl 0 mare parte din culegatoare, dar ata:ca procesrul de fecundare.
tnchei problema rlinamicii nectarului rnspunzind unuia din voi,
cure m-a intrebat cum procedeazii cercetatorii pentru determinarea
de nectar a unei plante, -5i a producliei ei in masA la hectar.
- CercetAtorii extrag nectarul cu ajutorul unei micropipe't.e gra-
dille; Inointe de a absor.bi nectarul din potire, ei absorb cu pipeta 20-30 mg
de ilplt distiiaUi pe care 0 sufla tntr-o floare 0 absorb apoi ime-
rllut, Jltdn<! f1 C(Nlstli operatie de 2-3 ori, tratinld astfel un mynal' de
5 flO/'j; llPOi, pt'Ociusul recoltat it impart la 5, mai fnUi din
111 2
totul canllitatcu de ul).11 dlsUlut<1. Pentru 0 precizul'c ttl01
lllare, lichidul se toarna in ce au foot prealabil cin,ttldle 11,
balanla de lorsiune, eprubete Cll 0 capacitate de 200 Zahilnil
din mierea lichida se masoarA eu re:f'ractometrul. tn privinta cunoll$I.Cd i
provenientii sale operapa este simpHi : se dizolvA 10 g miere in 20 ml
{IpA dlstilata. Solutia se analizind sedimentul se
o serie de polen uri, care dupA exterioara se de
la ce plantA provin. Po!enul majoritar din sediment va fi de la Clow'ell
din care provine el.
In ceea ce prive!'jte productia de nectar la hectar se calculeazii
rezultatele obtinute de la cele 5 plante, iar cilra se cu
numarul de plante pe un metru piitrat, care amplificindu-se cu 10 000
cit are hectarul, se determina producpa de nectar Ia ha a plantei
respective.
13 - c.3(1
GRUPUL SOCIAL AL ALRINELOR
PRELUCRATOARE A NECTARULUlIN MIERE
CU AmTORUL ENZIMELOR
- Ne-ati spus in lectia trecutA - a intervenit un t inAr apicultor
<'it din nectarul adus de culegAtoare in stup. apare, prin transt'Or-
IImre, 0 miere cu un insemnat PI'ooest de apA. Cum se face aceastA
II undt, rOlare?
- Nectarul aclus in gull8 culeglitoarelor este pentru inceput, 0
" .lu\1I: !I1uprasaturat A de zaharuri in ap1i. Gama acestora este toarte
'1111'111111 , dar zaharoza primul loc, fiiod urrnat! de aite zaharuri
{'(I I moltoza, melitoza, melibioZ8, trehaloza, raf,iO'C)2'8. dextrine ebc.
' I'i'I'lt(' lk.-estea tosA sint polizaharide. Sub aceastA formA insA albinele
IIU Ie pot lolosi direct ca hranA. intructi ele au moleeul! mare 111 nu pot
II tr"biite peretii inlestinului mijlociu, care este stomacul albinei, ca sA
[ntre tn circuitul hemolimf al. De acees, albinele trebuie ca prin mij-
loocc proprii sA Ie siarime, sA Ie scindeze printr-un proces de hidroli-
1l1rt" eu ajutorul produsulw unor glande despr e care v-am vorbit. Prin
trnns ronnarea poUzaharidelor in mon'ozall'aride, zaharuri ell molecula
mlell, albinele ob\in cele douA zaharuri componente ale mierii care sint
"Iucoza fructoza. AceastA opera 0 acest grup social
III coloniei care s10t prelu'CrAtoarele.
Citeodata culegatoarele gasesc in unele fIori nectar cu un ame8-
lee de glucozA fructozA, pe 'care-l preferll. cules, dd organismul
101' nu mai este sHit - in acest caz - sA mai extraga secretiile glan-
dullll'c Decesare transtormari. Aceste plante sint insA foarte rar inilnite
ti c c,'1.li egatoare.
Produsul zaharat, care este mierea cnLdii. este la inceput 0 solu\ie
In opA, care dupA prelucrnre atinge a densit ate de 1,34-1.44, apa
rlhnlniod in propor1;ie de 20
0
/
G
, plus 501. diver!?i constituenti , in canti-
lilt.! rt.>(luse. Procent.ul insemnat de apA din 'mierea crurla trebuie 101a-
lul'<.I!., peotru cll. alUel ea un proces de fermenltare, dAunMor
PI'Od lisului.
Til raporl cu temperatura ineonjurAtoare, produsul nou - mierea
- vul'inzA neuniform in ce pI'live!?te volumul sAu. CereetA'torul V. Gubin
(U.R.S.S.) supunind 1000 em' de miere Iuata de la + 30C, l a 0 tem-
f)('rnt url\ de _ 12C ea miC!?orat volumul eu 20/0; deci prin TaciTe
IlIfltrwr corrrprimli .

Produs ul ure 0 Lleirlitale C8.1'l.Icteristicii, desprc care VOTll vOI' bl
ffiaj depur-te. EI este imbogli\it cu direrite enzime din cntcgol' ll1
invertnzcL lImilazei , care moi intii apur chiar in potiru} ri ol'ilot, dntll
rita cnzimelor vegetale, dar cele mai multe sint produse incorporll\(' dl '
f1lbinele prelucriitoare, pentru scindarea polizaharidelo.l'.
Culoarea mierii este variatA de la alb-lim pede, transparent.
ben-auriu, pinA 18 brun-fnohis. Pe masW"1i insc1 ce mierea imbiit.rinC'-:;. 1('
se schimbA la culoare, mai ales dod procentul de fier este jnsenllll l\.
cum este cel de Ia iarba neagrli.. In aceastA situa\ie hidr'\.lxi-
metyl-furfurol anata in miere se peste maximum &tmis de 5 rrJg
Ia 100 g. Problema va Ii lAmurita curind.
Culoarea poate sA fie schlmbaUi. dnd mierea este prea mult infier'-
binlatii merglnd pinA la earamelizare. chiar ' dod indilzil'cn
mierii alinge un nivel urcat (71 0c) dacA este rAcita imediat, en I:;: i
recapatA euloarea initialli.
Capacirtatea termicA a mierii este !?i ea 0 caracteristidi a nouiu i
prod us ; ineAIzindu-se in timpul zilei in stupul caldbatut de soar!!.
'!agurii cu miere sint acoperiti de al binele coloniei; ei cedeazA plusul
\ de caldur1i cind apare rAceala nop\ii, <t emperat ura colonici
ca un t ermo-regulator, proces care are lac numai in coloniile puLe-mice.
nu se lasli pentru iarpli in stup faguri- cu -miere in numiir
t mare, .care nu sint de coloniHe mai slabe, spre a nu acumulu
......ofi in stup prea muk lrig. -


- Dar cum se face procesul de scindare a mierii ? intreaba unul
dinlre tinerii apieultorn.
- VA amintiti cind v-am vorbit despre glandular aJ
albioelor, de importanta glaodel or faringiene. Ele tndeplinesc rna,;
multe sareini, tie c.li prOOuc pentru hrana puietului larval', fi e
cli produc enzime pentru prelucrarea neotarului. ,In aceast! elln urmtl
snrcinli conlucrew glandele lor salivate. Aceast! secretie esl (-'
Invertaza, Procesul de scin'dare incepe, intr-o mAsurA- mai micil, chill r
In gUl?a culegAtoarelor ajung in stup. Odat! ajunse acasA, culegi'l -
tonrele se grAbesc descarce gu!;ia ca sa piece Ia alt drum !;i i sll
ududi alte I?i aIte transporturi de nectar mai ales cind culesul eS'te
nbundent. In nceste situntii unele culegiHoare executa !?i ele un mic
duns de scurtA duratA, tncredin\ind coD\inutul gU!?ei albinelor t inere
din stup ce -formeazA acest mare grup social amintit - . al a1bioelor pre-
!ucrAtoare.
Pialtura de nectar tnsA eircu111 activ de Ia 0 albina 1a alta,
dupa observatiile cercetAtoarei Ana Maurizio, 0 dau !;ii trinlorilor
Unen Cll re - zice ea - participd llUituri de JucrAtoare la elabornreu
mferll. Fermen\ii caracteristici, de prelucrare, pAt-rund 0 datA ell saliva
I n mtltel'in primii care esle necl1.lrul. clnd culegAloarele i1 absorb
din poLi r ul fl oni. Nectarul este moi tnt-Ii dll uut, pel1'lru a putes !i
UbHOl'blt, clh .. i cuJegdtoarele - in mod cu greutrute
f)t1n I.Iompe.J $01u\ 11 ,roO/ l.e Zll hnrIlU! , groll'3e, ale elirol' pl'Oce1'lW
19$
111>11 ai nL sub 280/ 0. Numui prin etc pot sA S081"bii usemenca
1(11\,1\11 . rnp1. ce mgaduie culegatoarei sA se !1i hl'ancascli. cu nectaruJ
hnght tn zllhnroza fie el din flori , fie miere de man! sau sirop de
"II hOI'. Cu cit matel'ia prima circulii. mai aotiv, adicA ell cit ea trece
p,'ln mai multor aibine prelucrlitoare, ell atit secretiile glandu-
IIH't.I ell rerment apar in procente mai ridicate.
)\ C(.'I1St i:\. lucrare se imparte in daua faze : prima este faza de
II d wl{U'c tl zaharozei diD materia prima, a doua e transformarea ei
111'1 ,. climinarea unei marl p.i1l'ti din apa pe care 0 are ffiierea cruda
I
)l Uft ajunge la maturarea ei - decl mierea coapta:. In fe1ul acesta este
pcricolul unei fermentatii, care obi!?Duit incepe in ariee solu\ie
tuhnnHft. Aceste transfonnari, in fazele amintite, se vor efectua cu aUt
Ilui l blnc $i mai repede cu cit materia prima va circula mai activ din
NU,n In la albinele prelucrA.toare, RezuWi cA este de 0 aati-
vllHl r rli.cutA in comun, cum procedeaza sibinele dnd transfonnA.
twotlu'ul tn miere, cind cHidesc faguri cu solzii?ori ce circulii intre cele
1Jt! l produc i?i cele ce-i lucreaza, cind hrAnesc puietul larvar sau clnd
jlU llJ' tjta de matca, Aceste "prelucrAtoare" ale nectarului stnt din'tre
I fl l t1 nUl ! Itinere, avtnd doar 5-6 zile de cind au pAriisit alveolele natale,
Jil lil nu ou tost doici, deci glandele lor faringiene n-au secretst ;
i(l'U/ IUI social al doiciior nu IX>8te indeplini conoomitent !ii serviciul de
Pi " UM"(U'C a nectarrului,
II11.r-adevar, glan:dele faringiene pot secreta daua substante, dar
nil In timp, caci ele ori slnt doici :?i of erA larvelor secretia glan-
dulol'll a lAptilloruiui, ori slnt prelucditoare de nectar - secretind inver-
111:11, 'o.tu.,i, dacii din anumite motive .,i necesitii\i de moment ale.
(Jc) lonici albinele tinere au fost intii solicitate timp de 2-3 zile sa furni-
I',C;:C 16pti.,or i?i apoi au fost mobilizate la prelucrarea nectarului in
mlere, de la un cules in avalan!}e, glandeJe lor Iaringiene port opri
II ccro\ia de lapti!}or !neep secre\ia de invertaz4, cu condi\ia ea servi-
('lUi de doicii sa nu ii fost indeplin1t tli.mp mai indelungat, Faptul
{Ieostea' din au secretat nu inseamnli. cli. doicile nu pot
('l'} nSuma pentru propria lor hrana {i t zaharuri neinvertite; ingerate ea
ut(II'C zaharurile tree mat departe in intestinul mijlociu - deci sto-
moeul albinei - rAra a solicita 0 scindare a polizaharidelor in gU$a,
dar tn intestinul mijIociu se intUnese ncolo cu 0 invertad. chiar mai
neLl vA, ce face serviciul de scindare. Pentru a 0 distinge, aceastii inver-
tom 1I (ost denumitii diastaz4 albinei chiar atund cind
C' ulcgl\.toarele aduc tn un nectar cu 0 pr:opor\ie de fructozA nativli.,
tltlntll in potirele unor flori. De altfel, glandele faringiene slnt inactive
pCnLru !ructoza; in sehimb albinelor prelucratoare secreta atune!
n nlt!\ enzimA denumita zaharazii care procesul de invertire
fti clIt incompJet pinA. atunci, l}i ducindu-I pinA. la definitivare,
Inditerent de sortu! de zahli.r pe care it au de preiucrat acest
fi l' Ul) aJ prelucratoarelor, rezultatul final este realizarea mierii crude
tlltt'"I, miere ce este 0 solu\ie de subs-tante zaharoase, cu multA s pa,
enl'e vn rI eliminntll. pin.li la obtinerea mierii coapte,
Dinamica modiricarii inver tnzei duptl M. J erebkin cs te
1I 1,tn': legM/\' de pnrti cularit5tile :lC'ti viliit.ii nlhin('ltll' In En Vi l rim:it
11II1
de la l'f!sA la rasA, ExisHi 0 core . dit'ccUi iotre activi'taten oecst.cI
enzime !?i capacitatea ei de invenl he a mierii de cAtre grupul alblncJor
prelucratoare. Exist.li, de asemenea, 0 cor-ela,ie pozitiva intre ac\illocn
fermentilor la albine inainte de cules l1i productia de miere a colonici.
Con\inutul mierii in fermenti depinde Ili de 0 bogata alimcntn\f(.
a albinelor tinere cu proteine, deci un consum important de polen hn(' -
diat ce albinele au parasilt fagurele oatal, Ciod aceasta alimeotarc est('
insuficientii, se prejudiciazii formarea secretiei de invertir..li, ill!' IlL
analiza tAClLt3 de beneficiar se va gAsi un procent slab de fermcn\; i n
miere, care astfel este deprecia-tA,
Continutul In fermentj. mai depinde Ili de provenlienta melJrl' I';j
a materiel prime - deci a nectal'ului - de asemenea, de
de maturare a mierii de catre albine, precum !}i de metodele de tTi.lt<U'l'
la care mierea a fost supusA dupa recol tare, Exist! a deosebire i nlrc
continutul de enzime al nec1arului intrafloral l}i extrafloral, care VLI fi
evidentiat.li cu atIt mal mult cind vom vor bi 'de mierea de mana,
Viteza enzimatiee prod usA de caldura din stup ventilu-
tia de acolo iatA de diferite sorturi de zaharuri, nu este egaUi. De
exemplu: zaharoza !,>i maltoza sint scirzdate mai u$Or de inver/.(l za
gZandelor faringiene; melezLtoza l11 rafinoza de enzimele diastazice lI le
glandelor din intestinul mijlociu, cind ele sint integra'te pentru alte
scopun lucrative cum este, de pildA, c8ldura necesarA pentru ca glan-
dele ceriere sa dea Clnd aceste zaharuri sint destinate in
colonie oa rezerve 'pentI"u 0 alimentatie ultel'ioara, albinele prelucrii-
Ware Ie regurgiteazA I) din pe limbA, ca apoi sa. Ie resowM de
mai multe ori, pinA clod secretia de in.vemaza Ie transformA in m.iCn!
coapta. Astfel se eliminA surpl usul de apa. din mierea crud.! care SI!
maturizeazi\; prelucn'itoarele nu tin picA-fura regurgitat.li decit cUeva
secunde, pentru ca s-o resoarba in In felul acesta procedeazA
repetind lucrarea de mai muite ori, timp de 1$--20 minute, ciod
mierea, ajunge sa aibA numm 40-50'1. din apa pc core
a avut-o neqtarul initial. Cu aceastc'i ocazie mierea <;cudA se innobi -
leaza, imbogatindu-!}i con\inutul infermen\i, enzime substante nnli -
biotice. Ele sint lusle din albinelor preiucrataare, deversate ncolll
de glandele faringiene l1i salivare, care pe llngii acestea !}i e ll zi mll ,
Aceasta vine adeseori direct din plante 0 daUi. cu nectarul adus de culc-
gc'itoare, descompunind amidonul; catalaza. provine partial din plan-
tete ee dau nectar, dar in miere apare ca secretie a glanklelor faring.ient!
rectale, cu 0 diferentc'i lntre ele douA, Glandele labiale oferii.
lipaza care scindeazli gr.lisimile neutre in scizi De asemenea se
mai afHi fosfataz.a. care intervine concomitent enzima prot eaza
din gw;a, precum lj:i oxidaza, Aceasta actioneazi!. asupra glucozei
impreun.li cu catalazele dau acidul gluconic care oIer.li mierii capacit.u-
lea unei bune conservi1ri pe 0 perioadA mare, In miere se mai aJi A
lj: i enzimele glucoziaza !?i fosfataza,
Tn urma ac\iurui acestor enzime, intr-o orA 501/1 din procesul de
scindm'c a nectarului este terminat, iar restul este desAvir*it in 24 de
'I ifl't,l " Tll lfo re - reoa d ueerea 11\ cllvlt.alea buc alA a C()n\lnutulul g u,,"1 .pol rl"3 baorbl,'C"
rl hi "u1t.. 1;\1 <:111'11: oeatle materIa primA ae Inefl rd . cu ma l mli ite en'(lnu:.
191
Ilrfl III 1, ,'ulxU'tie de 90-\)5'/1. Procesu l accfj lu I'upid ap01 inccleazti., i ar
Ihl nrt un tlllIp indclungnl in mie,re nu nwi ,'<1mine deci't 0 canUtate de
0./)0 1,:10/, zuhllrOza.
Sw/l c'onst.ata t de dlre cerceUitoni di secretiile aces tea sint in legA-
Ili rA tlll'celll. eu anumite perioade ale anului: in iarnA glandele tarin-
.;Ittlltl tlccrct...lI. roarte pu\in invertazA, dar in primavarA secre\ia este
IIhunclcnllt Vir'ful de ma re a lor, in special inverlaza, apare
II I (1 1fi l)illmina inaintea marelui ewes, ea cind organismul se pregA-
111.111 r: u untt ci pl1tie pentru transformarea viitorului nectar in miere.
DIII/Bni es modificarii activita\ii invertazei este strins legata. de
)hIl111t' ulurilll.\ile culesului. CercetAtorul M. Jerebkin spune cA exisUi. 0
1'01 \l lu\lo directA intre activj!tatea invertazei !?i capacitatea de invertire
u Illh" ' 1l de c.:'ltre albioele prelucratoare.
TouUl. aceastA operA de prelucrare 0 fac albinele prelucditoare
Dlnti clod 1Ili erea crudlt este pusa provizoriu in alveolele f agurilor, in
tl lI'II \lI rl pe peretii interior ai Cagurilor din mijloc, unde dHdura
/nul mare !?i evaporarea mai intenscl. Apoi ele 0 mulA in alveolele
r'UIUI,nUr mtirgina.'?i, unde curentul de aer produs de aripile albinelor
este mai mare. Obi!?nuit, aceste Opera\ii determinel muta-
j (tA tIIlf'rll In 2-3 zile, mai ales atunci dod numArul albinelor ventila-
IlIfl! 1'1 I'ttle mare, iar temperatura !:i i umiditatea relativA in stup este
(11 1\111 . 1' lnA Ia unn.li, in miere mai rAmine un procent de 17-18' .'0
l'lIrc este de mare folos coloniei, in iarna, clnd albinele
' 111 til.! pot deplasa aIad pentru a aduce apA in stup, !ntr-adevAr, mie-
t'NI lIvl ncl a cali tate deosebitA de a absm'bi apa din mediul inconju-
- :CHod higroscopicA - in timpuJ iernii albinele POt satis-
t lltlfl rt(lvQia organidi de apA atit de necesare hemolimfei din propriul
I
ll r cit 1;>i puietuiui, care. uneori apare in coloniile puternice
lIel\. In luoile de iaroA, ,tn mod obi1;>ouit procentul de apA in miere este
r l' l Indicot mai sus, dar diferit in raport de zona geograficA in care
un,n colonia ; C. L. Farrar a gAsit cit mierea din regiunile no.rdice
IJ.i\ , lire totdeauna un procent Cll 5011 moi mare de mlerea dm
\AdIC /J udice.
OJn cele expuse Se vede clar cum colonia de aibine se prezintA
0/\ un ndevArat laborator de cmmie.
l\lIE Il EA
Mierea, dupA cum este un produs animalo-vegetal eu f081'le
multe microelemente. Ea este hrana energeticli. necesarA organismului
albinelor, fa.d a fj In aoe1a!?i timp, declt in foane mica. masurA, fol osiW,
in puietului. In schimb, 0 parte din zaharurile consumale
sint Iolosite de albine la clll.ditul fagurilor, cum am arlttat la [ 01' -
marea scheletului coloniei; 0 altA parte este preschimbata.. in lichide
care se acumuleaz! !:ii mar-esc corpul gras aUituri de glicogen. Acesta
din urmA intervine ca un surplus de energie, clnd al binele zburAtoarc
sl'ot aproape epuizate, in eforlunile musclliare cerute de zbor.
Cum albinele culegAtoare de nectar aleg cu preferin\A norHe eu
procenote mai mari de zahAr. fructoza !:ii gillcoza detin primul lac; apoi
urmeazc1 cele Cll zaharoza care se aflA tn majoritatea n onlor, iar apoi
cele ell maltoza,
Cind mierea este din cea lloralA sau extraflorala este consumata
1;>i asimilata aproape in intregime, IAsind reziduuri minime de cel mull
2
1
/ . in raport eu greutat.ea uscatA.
DupA Louveaux Mangenet S-a stabilit cA, in mare, mierea are
75
8
/, zahf!I'uri l.otale, 20
0
/ 8 apA 5% constituenti minorL Procentul de
apA este 0 caracteritiscA dintre cele mal importante ale mierii; en
- dupa ace!?ti autori - conservarea produsulul, greu-
tatea lui specific! 1ntr-o oarecare mAsura cristalizarea savoarea ei .
Dupa. mierea mal pierde din apA. lnctt tn ea arc
18-25% apA. STAS-ul pentru miere considerA eA mierea care
20
11
/
11
es-te de cali tate inferioarA.
o formulA mai precisA a continutului mierii 0 dA V, Temnov
anurne: zaha.r invertit 74,42, zaharo2A 1,3, dextrine 1;> i substante za-
haroase 4,76, azot recalculat 10 alburnine 0,45, 0,19, acizi (acid
i ormic) 1,10, apA 18,05.
Un rol de seama it are deci continutul in zah!r al mier ii, care
cu cit este moo bogat cu aUt !iii secretiile glandulare care au servi t In
producerea ei sint mai multe .!; i var iate, dupA. provenienta speciilor de
flori.
Zaharurile mai insemnate siot gillcoza in propol1ie de 28-37
D
/
I

rruatoza 31-39
0
/ 0 zaharoza 0,5-1,3%, maltoza 5-11%. Mai stot
gome dextrine in propOl1ii reduse ce apar ca 0 degradare partinlA
II nmidonului din rezervele de zahl!..r ale plantelor 1;>i care opresc partinl
pt'ocesul de cristalizare a ntierii.
199
Atll nci cind glucozu Iructoza. mierea este mai dulce
WI Ilr ht tnllzcnzft Uljor; in schimb fructoza este mai dulce 1; i pAstreaz;l
lIiltll'ell In Sitw'c fl uidll. mulUi vreme. Mierea mai are un preccnt de 5/&
N!IIIt Ultl en\1 minori, care si.nt prm acizi organiei. elemente
substan\e nzotoase, de Ia 0,2 Ie 2,7% variind toate in raport
do nectarului !ji de timpul de pastrare al mierii. Dintre
I.hhllrlldlc minore, s-a gasit de ditre Withe Maher, eli prin pro-
tic ll'tU1sg1ucozidare a zaharozei se produc 22 de oligozahadde,
LI\lllr!ll zlnd malloza .izomaltoza. Albinele prelucratoare preschimbl!. nu
Illlmni zohnrurile nectarului ci 1;1 acizii lui. Astfel, acizii nectarului
tI'I\l Lti rOrml.l.\i in miere s1nt a1\ii , de eel a'Ci1ll?i in culegi1toarelor;
pr()llI c.rtllooreie inla.tura pe cei nefolositori, incorporind in miere al\i
IItt,,1 Ilcc..'CSuri.
sc intimpUi cu addul formic, extras din circuitul hemolimfal
, I IIrml secretat de glandele salivare, dntrind in componenta miedi
hHr I; masura.; acest acid nu are in miere componen\A
ell " rhlul formic aJlat in veninul acului.
'c' rcclAtorul francez J. Louveaux considern c! problema acizilor
1',lIf (omIt! complexol . Aciditatea in chimie se exprimA prin valoarea
J'IJ Ulul , odld con-centralia de iani de hidragen pe care 0 are neclarel.
It I lire 0 aciditate naturalA de 2,7-6,6; mierea din Han are
"n.'111 3,48-4,8. tn SOhimb, pH-ul mierii de manii este de 5,9-{i.9;
rtc,(!1 mAna este foarte putin aeidA. Tot aJ?a, 0 solutie de zahAr (sirop),
In rltn'Ctie de duritaiea lWCi cu care este preparat siropul, are un pH
d. 0,6- 7,5.
_ Dar care este diferenta intre 0 miere acida un'a alcalina.?
Jtl \,rcllbl!. un tinar apicuLtol'.
- pH-ul este un coeficient caracteristic acidita\ii sau alcallnitA\ii
lI uut mediu. Scars pH-1.I.l'lli cuprinde trepte de Ia 0 la 14. V....aI0..E!8 0
indi ct!, acidi t atea cea mai puternic! pina_ Ia cjIraJ, care indica 0 reactie
neutrA, iar treptele de aeasupra valorii 7 arata. progresiv 0 reacUe
1I1c/llinl1, Toate sorturile de miere - dupa. J. Louveaux - au 0
Ildlcll, a{ia cum am arAtat la nectar, chiar mierea de mana are va-
InMt'n pH-uluoi ce incepe de la 5,9 pinA la 7,9, deci cel mult ea se inscrie
11l domeniul neutrului, dar unele sonturi au ele 0 ul;ioraA reactie aeida.
Acizii din miere s!:nt de natura. organidi unii din ei sint chiar
vtl loLUI. Aciditatea mierii prov,jne in primul rind de la nectarul floral
el l pH-ul nrA-tat mai inain1.e, dar originea ei principala. deriva. din glan-
dele snJiv(lre ale albinelor prelucratoare ale neclarului in miere din
tll1elc procese cnzimalice fermentative. "Un sirep pur - zice autorul
cl int _ dut ca hrana. albinelor se cu acizi; dadi. el trece
de nHlj muIte or i prin albinelor, se constuta ca de liecnre dala
1, 1 II l ftl'C!;I i.C aciwtllt.ca".
Sc ('''(lnJ';id(' .. ctl dalorit.."i in acid citric {ii malic, miereu
flurol h supcdonrli cclci de manli. A'Ci zii din Ol ler e -
.111 ,,1 exprlnl uti pll nl .. - o nl!\SlI d'l speeialA - mi li ('f' lwlil
f
' .d /kl{ - Ct' (,(lTl ti m.
;:.O()
suma acidilA\H liberc. AcizH organici a"!lati in miel'e, in t Ofu'le mlcl pro-
por\ii, de 18-29 miimi la 100 g miere, contribuie la buna pastl'MC,
ferind-o de bacterHle din mediul inconjurAtor. In afara. de ac.idul citric
malic amintit mal inaiote, in miere mai sint : addul succinic, tartric,
lactic, formic, propionic, butiruc, valerianic, caproic; sint de asemellcn
prezen\i !?i alcooli: metanolul, etanolul, bulanolul tertiar, izopropano-
luI, alcoolul izoamilic, hexanolul. J, Louveaux a gasit l;ii addul c.lor-
hidric fosforic. eel mai important, care aotiveazli asupra florii ink'S-
tinale comhate fermentatia reziduurilor este acidul f ormi'c acidul
glutamic for-mat din conpul albinei dintr- o parte a glucozei mierii crude
transformat.a cu ajutorul oxidazei produsii de giandele faringiene. In
prezen\a o.xJ.genului, aceastA enzim.a transform.a glucoza in acid gluconic
cu 0 degajare de apa oxigenat.a (H
2
0
2
). In schimb, enzima catalaza din
gu!jA disociazA apa de oxigen, evitind asftel intoxicatia ulterioarA a
mierii ou apa oxigenatA neutra1.izind efectul toxic prin descompu-
nerea ei. Acest acid gluconic aJija cum am amintit of era. mierii rezistenVi
la diferi\i mi"Cl'Obi , fiind un puternic
De asemenea, dintre acizii demni de remarcat slnt : acidul panto-
tenic ce Se in propoqie de 0,5-9% avind un e.fect salutar
contra dileritilor patogeni. EI ajutA la metabolismul hidrantilor
de carbon, al gr.asimilor proteinelor in organismul albinelor mai
ales al larvelor de matd. Are un insemnat r ol in afec\iunea lapti-
oferit larvelor de cAtre doici.
Acidul folic din miere are rol in metabolismul centrilor nervo!ji.
El se afl.a in nectarul florilor aj utA la tonnarea biopterinei pe care
albinele doici 0 servesc numai larvelor de matea..
Aminoacizii 1) din miere s!:nt Cercetatorii au descopel'it
pina acum un Dumar de 16 aminoacizi dintre care prolina singur.a
reprezinta. 50-60
11
/
0
din totalul celorlal\i care sint: acidul aspartic, glu-
tamic, fenilalanina, serine, glicina, lizina, triptofanul, tirozina, arginina,
leucina. histidina, izol-eucina, vallna metion1na. Cei mai dintre
ei sint responsabili intr-o mAsurA mal mare sau m.ai mica de aroma
nectarului deci a mierii, despre care v-am vorbit mai lnainte. Ca
origine ei sint asema.nAtol'i protejnelor din care provin. Acetilcoltna se
ami ea in mlere. Ea este 0 substan\! acUva care stimuleazA circu-
latia, activitatea intestinal!, malpighianA glan'dula'iA, Unii cereeUitori
o evalueaza la 10 micrograme la gram, lar aWL la numai 2,5 gama la
100 g cu maTi diferente depinztnd de originea botanicA a mierii. Cerce-
Ui,toarea Ana Maurlzio spune cA efectul stimulator al mierii se datoreaz!
acestor substante acetilcolinice care stimuleaz! g1andulare.
Proteinele din miere sint pu\ine, tn afar.a de mierea de la anumite
plante cum este cea de rapitl care are 6-9 mg la gram sau cea de
tocelia sparceta cu 5-7 mg/g. Ele sint prezeote in miere datoritA
'\ .IImlnootizl _ care COD\ln 1n molecula 101" una sau mal mult"
"''Ilnle\! $1 cal"boxlUc". Sint i ubltiinle crilital1ne, .alublle In a pl. AU ral ImporlPnt til t 17JOIH
11'10 ,("Iu\flrA.
201
urftullf\IOI'IIOI' de. polen care cod dill I)l'IlCl'C III potirul Cloril inninte ca
" lbll1l1 ./\ tI ubsorniL nectaruJ. lui in miere delennin! !:ii pro-
yunlelllil botunlcA 8 mierii. 1n special mierea din castanul comestibil
. 1 din f10arca de nu-rnA-uils (myosotis) au citeva sute de
mil (Ie gr'l\unclori extrem de miei la 1 em
a
de miere. DacA \