Sunteți pe pagina 1din 22

ACADEMIA TEHNICA MILITARA

Proiect
Amplificator de tensiune cu reactie negativa

Proiect efectuat de: Std. cap. SAVA MIHAI CRISTIAN Indrumator de proiect:

Mr. lect. univ. dr. ing. TEOFIL OROIAN

-2011-

CUPRINS
CAP.1 Consideratii generale CAP.2 Proiectarea amplificatorului de tensiune CAP.3 Rezultate obtinute in simulare CAP.4 Rezultate obtinute in practica CAP.5 Concluzii si observatii CAP.5 Bibliografie CAP.6 Anexe

Capitolul 1. Notiuni introductive. Consideratii generale


Pentru inceput vom analiza efectele reactiei negative asupra performantelor amplificatorului. AVANTAJE : -stabilizeaza valoarea amplificarii -creste banda de frecventa a amplificatorului -creste impedantele de intrare si scade impedantele de iesire -micsoreaza distorsiunile de neliniaritate -in anumite condtii, imbunatateste raportul semnal/zgomot DEZAVANTAJE : -amplificarea scade Vom enumera si prezenta pe scurt cele patru tipurile de amplificatoare cu reatie negativa si vom vedea ca reactia negativa poate conduce la desensibilizarea valorii amplificarii in raport cu variatiile conditiilor de lucru ( temperature, tensiuni de alimentare), la imbunatatirea liniaritatii amplifcatoarelor, la cresterea benzii de frecvente si ca are efect asupra impedantelor de intrare si iesire ale amplificatoarelor. Cele patru tipuri de amplificatoare cu reactie negative sunt: - cu esantionare in nod si comparare in nod; - cu esantionare in nod si comparare pe bucla; - cu esantionare pe bucla si comparare in nod; - cu esantionare pe bucla si comparare pe bucla. Schema bloc a unui amplificator cu reactie negativa la modul general este cea prezentata in Fig.1 de mai jos, unde Xg , X 1 , X 2 , X f pot fi curenti sau tensiuni, functie de tipul de amplificator (tensiune, current, transimpedanta, transadmitanta).

Comparator Xg X1 Amplificator de baza avand castigul a X2

Xf

Retea de reactie (atenuator de precizie)

X2

Fig.1 Schema bloc a unui amplificator cu reactie negative Reteaua de reactie se realizeaza in general din componente pasive de circuit (rezistoare, capacitoare). Functia de transfer a retelei de reactiei o vom nota cu f, amplificarea amplificatorului de baza cu a, iar cea a amplificatorului cu reactie cu A. Trebuie sa precizam de la bun inceput ca A < a , aceasta micsorare a amplificarii rezulta in urma aplicarii reactiei negative asupra amplificatorului de baza, dar este compensata cu cresterea performantelor amplificatorului cu reactie negativa, comparativ cu cel fara reactie. De altfel amplificarea A poate avea o valoare dorita simultan cu pastrarea avantajelor oferite de reactia negative, fiind data si de numarul de etaje de amplificare folosite. Determinarea relatiei pentru amplificarea A a amplificatorului cu reactie negative se obtine pornind de la relatia de definitie:

Produsul a*f se numeste transmisia pe bucla. Amplificatorul de tensiune cu reactie negativa este caracterizat de esantionarea in nod si comparare pe bucla.

Schema unui astfel de amplificator este rerezentata in Fig.2: Zg Vg V1 Amplificator de tensiune V2 Ys

Vf Reteaua de reactie

V2

Fig. 2 Schema bloc a unui amplificator cu reactie negativa cu esantionare un nod si comparare pe bucla

Capitolul 2 Proiectarea amplificatorului de tensiune


CERINTE PROIECTARE - amplificarea in tensiune Av=50 ( cu o precise de +/- 10%) - banda amplificatorului : fmin =40 [Hz] , fmax=20 [kHz] - rezistenta de iesire Ri >10 [k] , rezistenta de iesire Ro <100 [] - amplitudinea maxima a tensiunii de iesire Uomax =0.6 [V] Se face sinteza PSF (punctul static de functionare) pentru a afla rezistentele etajelor. Ni se impune ca amplificarea sa fie de 50. ( Av=50 ). Punem conditia ca av*f>>1.

Dorim sa obtinem o transmisie pe bucla de cel putin 10 , astfel ca punand conditia obtinem :

Stiind ca : Re11 Re11 + Rr Putem scrie o relatie intre Re11 ( rezistenta din emitor ) si Rr ( rezistenta din reactie ). f =

In continuare putem face aproximarile : Amplificatorul are 2 etaje , in urmare amplificarea este formata din produsul amplificarii fiecarui etaj. Prin urmare:

unde:

amplificarea primului etaj este :

si

amplificarea celui de-al doilea etaj este : etaj. Pentru primul etaj : Alegem Re11=300 .

Ne propunem sa obtinem o amplificare a1 =25 a primului etaj si a2 =20 in al doilea

Rezulta ca : Alegem ca Rb (rezistenta din baza ) Rb=18k.

Pentru al doilea etaj avem :

Vom calcula in cele ce urmeaza rezistentele de intrare respectriv iesire a amplificatorului cu reactie. Trebuie specificat de la inceput ca alegem Ic = 2mA . Pentru simplitate vom efectua calculele in k . Formulele de calcul pentru rezistentele de intrare respective

iesire, reies din schema in current alternativ a amplificatorului de tensiune unde tranzistorii au fost inlocuiti cu schema lor echivalenta.

Ri = Rb || Ri.T

unde Ri.T =

Vx . I1

Rezistenta de intrare ( Ri ) respecta cerintele de proiectare. Ri=16k>10k . Rezistenta de iesire ( Ro ) se calculeaza astfel :

In cerintele de proiectare se cerea o rezistenta de iesire mai mica de 100 lucru aproape reusit in urma proiectarii. In etapa urmatoare , vom determina PSF-ul tranzistoarelor. Pentru ca acestea sunt identice si PSF-urile lor vor fi identice.

Pana acum cunoastem: Ic = 2mA ; Rb=18k ; Rc=5.62k; VRC=Ic * Rc=11V Din conditia:

Pentru ca in practica am gasit o rezistenta de 1.21k si in continuare o vom folosi pe aceasta. Vom trece acum la determinarea lui Rb11 si Rb12 cu ajutorul urmatorului sistem: Rb12 Rb11 g = Rb Rb12 Rb11 g = Rb Rb Rb11 + Rb12 Rb11 = g VCC Rb11 + Rb12 Rb12 VBE + VRE VBE + VRE V V = Reg = Ic BB BE VCC Rb11 + Rb12 Inlocuind numeric obtinem:

Din: VCC Rb11 = Rb12 VBE + VRE obtinem Rb12 :

Vom verifica acum PSF-ul calculand curentul din colector dupa formula: Ic = VBB VBE Rb + Re F

Inlocuind numeric obtinem: Ic = 4.6 0.6 4 = = 0.001888 A = 1.88mA 2mA 20000 2117.64 + 2000 170

Calculul condensatoarelor Condensatorul de intrare (C1), de ieire(C7) i cel de decuplare dintre etaje(C2) trebuie alese altfel inct la frecvena minim a semnalului reactanele lor sa fie mult mai mici dect rezistena serie de pe care se culege semnalul. Celelalte condensatoare trebuie sa scurtcircuiteze rezistenele pentru componenta de curent alternativ. 1 XC = 2 f C Determinarea valorilor condensatoarelor se face pentru o anumit frecven pe care o alegem n functie de cerinele care trebuiesc ndeplinite. Pentru calcularea valorilor condensatoarelor de la intrare i de la ieire alegem frecvenele dominante, adic frecvenele care determin banda cerut. Pentru calculul celorlalte condensatoare folosim frecvene mai mici dect frecvenele dominante. Pentru a obtine frecventa de 20kHz am folosit un filtru trece jos. Calculul condensatoarelor de intrare si de iesire (cele care determina banda de frecvente a amplificatorului);

unde am notat cu f1 frecventa inferioara a amplificatorului f1=40Hz rezulta ca C1=235nF

unde am notat cu f2 frecventa limita superioara a amplificatorului f2=20kHz

Capitolul 3 Rezultate obtinute in simulare


Cu ajutorul programului Orcad Family Release 9.2, sectiunea Schematics, am realizat urmatoare schema echivalenta a unui amplificator de tensiune cu reactie negative. Introducand valorile componentelor de circuit, aflate sau stiute din ipoteza, putem determina grafic PSF-ul tranzistoarelor.

Se determina pe grafic urmatoarele valori: Vbe = Vb-Ve = 4.482 - 3.601 = 0.881V Vce = Vc-Ve = 6.033 3.601 = 2.432V Ic = 2mA

Selectand simularea Transient la de Setup Analysis (analiza in timp), stabilind un timp de simulare de 10ms, si dand click pe butonul Simulate, vom obtine graficul variatiei in timp a semalului de la intrare ( Vg ) si de la iesire ( U o ).

Graficul variatiei in timp a semnalului de la intrarea amplificatorului

Graficul variatiei in timp a semnalului de la iesirea amplificatorului Dupa cum se observa din ultimul grafic , observam ca amplitudinea maxima a tensiunii de iesire este de 251 mV = 0.251 V < 0.6 V care respecta una din conditiile de proiectare. Pentru a calcula am aplificarea amplificatorului cu reactie vom imparti tensiunea de iesire la tensiunea de intrare, vom obtine:

De asemenea , amplificarea in tensiune este de 50.2 ce se incadreaza in intervalul impus de cerintele de proiectare 50 ( +/- 10 %).

Selectand simularea Ac Sweep la de Setup Analysis (analiza in frecventa), vom calcula frecventa minima si maxima, adica banda de frecventa a amplificatorului, mergand cu cursoru la valoarea produsului rezultat din inmultirea amplitudinii maxime si 0.707, si citind indicatia ordonatei cursorului. Iata cum arata graficele pe care am determinat banda de frecventa:

Graficul din care reiese frecventa minima si maxima a benzii amplificatorului Din cele 2 grafice reiese ca banda de frecventa este cuprinsa intre fmin=40.373Hz si fmax=20.362KHz , respectand riguros cerintele impuse.

CAP 4 REZULTATE OBTINUTE IN PRACTICA

CAP 5 CONCLUZII
Amplifictorul este un circuit electronic capabil s furnizeze, la ieire un semnal de aceeai form de und ca cel de la intrare dar cu o putere mai mare, adica un semnal amplificat. Acesta este prezent in majoritatea circuitelor care realizeaz alte funcii de prelucrare a semnalului (oscilatoare, stabilizatoare, modulatoare, convertoare). Se consider c informaia este conservat prin conservarea formei semnalului, ceea ce nseamn c amplificatorul este un circuit liniar. Amplificatoarele de audiofrecven (de joas frecven) sunt destinate amplificrii semnalelor cu frecvene cuprinse ntre zeci de hertzi i zeci de kilohertzi. Excitate cu semnale mici, ele trebuie de obicei s furnizeze puteri relativ mari pe impedane de sarcin, de obicei pur rezistive. Circuitul realizat se ncadreaz,din punct de vedere al amplificrii,n cerinele de proiectare. Dac se dorete mrirea amplificrii, atunci acest lucru este uor de realizat, deoarce amplificarea depinde foarte mult de rezistena din reacie,drept pentru care am pus o rezistenta de reactive semireglabila pentru a observa mai bine modul in care variaza amplitudinea in functie de aceasta rezistenta. Amplitudinea semnalului de la iesire se modific direct proporional cu valoarea rezistenei din reacia negativ(RR).

Daca pentru modificarea amplitudinii folosim rezistenta de reactie ,pentru obtinerea benzii de frecventa din cerintele de proiectare folosim condensatorul de intrare( C1) pentru frecventa de intrare si condensatorul (C11) pentru frecventa de la iesirea amplificatorului.Pentru a limita superior banda, condensatorul (C11) intra in component unui filtru trece jos. Pe parcursul realizrii circuitului am ntmpinat i mici dificulti. Dintre acestea putem meniona: aparatura din dotarea laboratorului ne-a creat mici probleme deoarece afiajul era incorect la o parte din aparate, ceea ce a implicat un timp mai ndelungat pentru efectuarea msurtorilor.

CAP 5 BIBLIOGRAFIE
1. Autori: Lt.col.ing.IOSIF PRAOVEANU, Cpt. Ing. DORU JIPA - Dispozitive si circuite eletronice Partea a II-a Editura ACADEMIE TEHNICE MILITARE, Bucuresti, 2000 2. Curs Dispozitive si circuite electronice - Profesor SIMION 3. Internet : 1)http://www.infoelectronica.ro/date_upload/lucrari_m/IEAC7N.pdf 2) http://dce.etc.tuiasi.ro/cef/laborator/l7cef.pdf

CAP 6 ANEXE

Devizul de material :

Rezistoare : 2 x 120 k , 2 x 21 k , 2 x 5.62 k , 2 x 300 , 2 x 1.21 k , 16k ,


20 k , 10k ;

Condensatoare : 235nF , 15uf , 72uF , 10uF , 2 x 100uF ,30nF, Diode : D10D1(led) Tranzistoare : 2 x BC107A Microintrerupatoare : 2 bucati

Aparate utilizate
Multimetru digital Generator semnal Osciloscop

Surs tensiune (CC)