Sunteți pe pagina 1din 52

I

IMPLEMENTAREA STA}IDARI}ELOR ISO


Genemlitati
ince ain 1947 ISO a elaborat standarde tehnice voluntare in toate sectoarele care privesc afacerile, iadustria qi te.hnologia. Cu exceplia standardelor/SO 90AA Si ISO I4A$A, marea majoritate a standardelor ISO sunt strict
specifi ce anumitor se6t0are. ISO 90AA a ap[rut abia
14$OO

in anul 1987,iar

zeoe ani

mai tirziu a ap[rut qi lSO 140A0.

ISO9000 si ISO 14000


Ce sunt qi ce mt saret ISO 9A00 qi ISO 1400A?

Atit,,LSO 9000", cat qi,,.ISO 14000'sunt, de fapt,familii

de standmde la care se face referire sub aceste

denumiri generale pentru uqurinla exprimirii. Ambele familii conlin de fapt standarde gi linii directoare referitoare la sistemele de management, standardele conexe de terminologie gi instrumente specifice, ca

de exemplu auditarea (procesul de verificare


standardul).
ISO 9C0A se referd in

c[ sistemul de management este in conformitate cu

principal la ,,managementul calitdlii".

,,Mfrn*gementat calit&fil" tnseamn6 ceea ce face organizalia pentru

a se asigura c5 produsele sau serviciile sale satisfac cerinlele in materie de calitate ale clientului, precum qi faptul ca este in
conformitate cu orice reglementare aplicabil5 acelui produs sau serviciu.

ISO 1400{} este in prineipal preacupat de ,,m*nagementul ntcdiului".


,,Managefitefltul mediulai" adic[ ceea ce face organizatia pentru a minimiza efectele d6unltoare ale

activit{ilor ei asupra mediului inconjur[tor.


Standardele dia seria

ISO 14000

se impart in:

. .

Standsrde ref*itoarc lu sistemele de managementul msdiulai

ISO 14001 - specifica cerintele pentru un sistem de management de mediu care poate fi auditat in
vederea certificarii de o terta parte

. ISO 14004 .

furnizeaza

liniile directoare pntru a ajuta o

organrzatie

in

elaborarea si

implementarea unui sistem de management de mediu

Ssttdsde rcfefitoarc la conducerea unui sudit

de mediu

. .

ISO 14010 - $abileste principiile generale ale auditului de mediu, aplicabile oricarui tip de audit ISO l40l I - stabileste procedurile de audit care au in vedere planificarea, conducerea si realizarea
unui audit al unui sistem de management de mediu, pentru a determina conformitatea acesfuia cu

criteriile de audit
Implementarea Stanfurdelor ISO I 400A

121

ISO 14012 - contine indrumari referitoare la criteriite de calificare pentru auditorii de mediu si
auditorii sefi si se aplica atit auditorilor interni cit si auditorilor externi Standflrde referitoare la utilizsres deelarutiilor dc meilin si la reclamfl:tii

ISO 14020 - stabileste principiile generale care servesc cabazapentru dezvoltarea unor staadarde
si

tinii drectoare ISO referitoare la reclamatii si declaratii

. . . .

Standsrde refefitoare ls e$frlaarca ciclalui de

aidfl

ISO 14040 - stabileste liniile directoare, cadrul de lucru si cerintele metodologice pentru evaluarea
ciclului de viata
a produselor si

serv'iciilor

ISO 14041 - stabileste liniile directoare pentru determinarea obiectivului si scopului unui studiu de
evaluarea ciclului de viata si pentru efectuarea unui inventar al ciclului de viata

Standsrde de terminologie

ISO 14050 - contine definitiile termenilor fundamentali referitori la managementul de mediu


Ce este ISO 14001? ISO I4A0t reprezinta stondardal de baza (de cerinte) din familia de standarde ISO 14000. Standardul

constituie cadrul pentru orice organizatie care doreste sa demonstreze conformitatea prin certificarea cu
orgaaisme de terta parte.

Aplicabilitate ISO 14001


Acest staadard este aplicabil:

o t o o

oricarei orgarnza[i.i, mare sau mic6, indiferent de tipul producliei sale

producfia putf;nd fi sinonim[ cvfur*izarea de servicii


?n

orice sector de activitate

chiar dac[ este o companie, administralia publicd sau un departament guvernamental.

oricarei organizatii csre doreste ss stabileasca, sa implementeze, sa mentina si sa tmbuttatateqscs an sistem de manageme*t de

sa se asigurs de conforrnitstea cu

politica de mediu declarata ;

sa demanstreze conforwitatea cu acest standard internatirm*l

prin.

realirareauneiautoevaluarisiautodeclaratiisau urmarirea confirmarii de catre partile interesate


conformarii sale;
urmarirea confirmarii de catre o parte externa a auto declaratiei sale sau

in organizatie, cum sunt clientii, a

urmarirea certificarii
organizatie externa.

inregistrarii sistemului sau de manageffient de mediu de catre o

Implementarea Stardordelor ISO I 4$$0

2l2t

TER}VIEI\TI

SI DEFINITII
care sunt stabilite conditiile si parametri

AUTORIZATIE IIE MEDIU - Reglementare tehnico-juridica prin

de functionarg peffnr activitatile existente si pentru cele noi, pe baza acordului de mediu.

BILAIIT DE MEDIU - Procedura prin care se obtin informatii


negative cumulate (anterioare si in perspectiva); face parte mediului.

asupra cauzelor si

consecintelor efectelor

din

actiunea de evaluare a impactului asrpra

BIOCENOZA * Componenta vie a unui ecosistenr, reprezentand o comunitate unitara complexa


si animale.

de plante

BIODwERSITATE - Diversitatea de organisme vii din interiorul speciilor, dintre specii sau din cadrul
ecosistemelor.

BIOTOP

Suportul anorganic constituit din elementele subsol, sol, apa aer, factori fizico-chimici,

temperatur4 luminozitatg s.a., in care traieste o specie.

BIOTEHNOLOGIE - Orice aplicatie


DESEURI

a unei tehnologii care foloseste sisteme biologice, organisme

vii

sau parti din acestea pentru a fabrica sau modifica produse sau procese pentru folosinta specifica.

- Substante refolosibile

sau

ru, aparute in urma urror procese biologice

sau tehnologice, dar

care nu mai pot fi utilizate ca atare.

DEZYOLTARE IIIIRABILA - Concept de evolutie a societatii care perrnite folosirea pe termen lung

mediului, dezvoltarea trebuind efectuata asfel incit sa fie satisfacute in mod echitabil nevoile de dezvoltare si
de mediu ale generatilor prezente si viitoare.

ECHTT.IBRU ECOLOGIC - Ansamblul de stari si inter-relatii ale elementelor componente ale unui
ecosistem a carui dinamica asigura structura. Functiile si dinamica armonioasa a aceshria.

ECOLOGIE - Stiinta de sinteza derivata din biologie care studiaza conexiunile cs apar intre organisme si

mediul lor de viata" preflrm si structura functia si productivitatea


mixte (ecosisteme).

sistemelor biologice, dar si a sistemelor

ECOSISTEM - Orice complex dinamic de comunitati de plante, animale


si biotopul lor care interactioneaza intr-o unitate functionala

si

microorganisme (biocenaza)

EFLUI,NT - orice formade ElVfIStr

deversare in mediu.

Poluanti evacuati

in mediu, preqrm si zgomotg vibratrii, radiatii

electomagnetice, care se

manifega si se masoara la locul de plecare din sursa-

HABruAT - Locul

in care un organism sau o ppulatie exista in mod natural. a mediului, daunatoare sau benefica

IMPACT IIE MSDIU - Orice modificare


reanlta

totala sau partiala

care

din

activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii.


care functioneaza o organizatie si care include aeruL ap4

MEDIU - Spatiu in

solul, subsolul,

resursele

nafurale, flora, fauna, fiintele umane si relatiile dintre acests..

NATURA

- Aca pafie a mediului car cuprinde siturile, oeisajele si ecosistemele si care nu a fost
3 121

influer*ata in mod direct de interventia omului.

Implementwea Standorde lor ISO I 4000

IYECOIYFORMITATE - Neindeplinirea unei cerinte ryecificate.

OBruCTI.IE MEIIIU - Tel general de mediu rezultat din politica de mediu pe ffire o organizatie isi
propure sa-1 atinga si care este cuantificat acolo unde acest lucru posibil.

pO1,UARE

- proces de alterare a mediilor

de viata biotice si abiotice precr.tm si a bunurilor create de om si

care se datoreaza unor activitati umane Sau unor fenomene naturale.

CONCEPTE, POLITICI SI STRATEGtr I}E MEDIU

Conceptul de mediu politicilor si Ansamblul de prmcupari si problematici ale omului legate de mediu, atat concerptual cat si a[ percepute in strategiilor, ag plecat fara indoiala de la modul in care mediul si gnja peatru acesta au fost
decursul timpului.

ConceptuI de mediu s-a format si fundamental in a doua jumatate a secolului al)oG 1ea, desi, omul devine constient si abordeaza teme legate de mediu in sens biologic si geografic, ca ambianta naturala a

in vietuitoarelor si ca spatiu de locuit si/sau influentat de om, inca din secolul alXlX-lea. Un pas important
clarificarea si internationalizarea conceptului de mediu se face in anul 1972, cand in cadrul colocviului et Erwirannmenf'Srar*a) se defineste mediul ca fiind rr&nsamblul, existent international
,,Enseignement

la un moment dat, al aspectelor fizice, chimice, hiologice si sociale, susceptibile de a crea un efect dircct sau indirect, imediat sau ulterior, asupra vietuitoarelor, omului si activitatilor umane", definitie care este completata cu aspectul ,ransamblul tuturor {iintelor si lucrurilor care compun spatiul apropiat si indepartat al omului, care ii poate determina sau sehimbt existent* si poate influenta total sau partial modul sau de vi*t&".
Trebuie mentionata aici si defiaitia pe care Le Grard l-qrousse o da mediului : ,ransamblul elemcntelor care condiiioneaza viata umana" sau cea pe care dictionarul Webster s prefera:

naturale si artifrriale

,rcircumstantele, obiectivele ori conditiile c&Fe inconjoara persoan&" completata cu aspectele "ansamblul factorilor fizici, chimici si biotici care actioneazaf'asupra unui olganism ori a unei

comunitati ecologice si determina in delinitie forma si slpravietuirea

lor"

si respectiv ,ransamblul

conditiilor sociak si culturale care influenteaza viata unui individ ori a unei comunitati". La nivelul organizatiei O.N.U. mediul este percput ca fiind. ,rmediul natural aI omului, cuprinzand
elementele abiotice, precum rocile, apa, si akrosfera si elementele biotice incluzand biocenozele

naturale si seminaturalg inclusiv flora si fauna in stare salbatka" (Corwentia Benelux din 8 iunie 1982).
In paralel legislatia de mediu defineste o dimensiune juridica
a

termenului sub aspectele:

mediul ca un total al resurselor si proceselor naturale ale biosferei si litosferei precum si ca poluarii sau degradarii, si care

sisteme de resurse nafurale;

. mediul
lmribile;

ca un total de resurse care trebuie protejate impotriva

este compus din elementele: aer,

apq sol, subsol, flora faun4 surse de energie, naturala si suprafete


4

Implementarea Stand*delor ISO I 400A

t2t

I I

mediul ca un total al resurselor pentru nevoile omului'

si elemente Legislatia romana spre exemplu defineste mediul sa,,^ans*mblul de conditii

naturale ale

il
F F

t I t

si Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice' toate materiile organice elementele anorganice! preeum si {iintck vii sistemde naturale in interactiune tuprinzand

enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale" (Legea nr. 13711995)' in standardul ISO La o acceptiune recunoscutaoarec1lm international a conceptrlui de mediu se ajunge

in care l4tt11: l99g Managewent de mediu - Yoeubular, care defineste wediul ca. ,,spatiul resurutle naturale' flora' functioneaza o organizatie si care includt aerul, apa, solul, subsolul,
fauna, fiintele umane si relatiile dintre acstea"'

In paralet cu definirea si fundamentarea conceptului de mediu, se clarifica si conceptul


poluare, ca modalitate sau aspect de alterare sau deteriorare a mediului'

de

(organisation for una din defioitiile larg acceptate ale termenului este formulata de Consiliul 0CDE
Economie Co-Operation and Development)

in

1974 conform sareia poluarea inseamna: ,rintroducerea de

catre om, direct

ori indirectn

de substante ori de energie in mediu care antrereaza consecinte

II

prejudiciabile de natura a pune in pericol sanatatea umana, a vatama rsursele biologice si legitime ale sistemelc ecologice, a adure etingere agrementdor ori a impiedica alte utilizari mediului,,. Definirea si clarificarea cea mai adecvata a conceptului de poluare trebuie cautata fara
fiind in indoiala in documentatia si reglemantarile juridice care se refera la mediu, sensul cel mai frecvent De fapt in sensul cel acest caz cel de paguba sau dauna taagibila cu consecinte materiale demonstrabile. mai larg prin toluare se poate intelege modalitatea arin tare, intr-un fel sau altul, este cauzata neindeplinirea partiala sau totala a functiunitor mediului. Raportat la acest aspect s-a dezvoltat un
vast domeniu in cadrul stiintelor juridice care se refera Ia dreptul mediului si care se extinde de la nivelul micilor comunitati 1ocale, pana la nivelul raspunderii internationale pentru daune provocate
pe cale mediului prin poluare. Sunt foarte importante regulile specifice stabilite intre state in acest sens'

Ir

II

lr II L lr

cutumiara sau

chiar prin

conventii, referitoare la poluarea transfrontali"tu,q, care stabilesc:

. . r . o

pagube suveranitatea fiecarui stat de a-si exploata propriile resursg dar astfel incat sa nu cauzeze

mediului in alte state

sau in

regiunile

nesupuse unei

jurisdictii nationale;

rooperarea internationala

in solutionarea problemelor
internationale;

de protectie a mediului atunci cand

acestea se extind asupra unei comunitati

lr lr lr It h

informarea urgenta a statului veein susceptibil de a


care pot provoca prejudicierea mediului acestuia;

fi

afectat de incidente sau accidente

asigurarea de asistenta internationala statelor cu situatii critice referitor la mediu;

instiintarea statelor vecine

si

consultarea

cu

acestea

atunci cand

se intentiorleaza

autorizarea de proiecte care ar putea sa prejudicieze mediul acestora'

pe baza intelegerii si constientizarii

acestor doua concepte s-au dezvoltat ample miscari

problemele de ecologiste care au cuprins mai mult sau mai putin intreaga sfera socio-politico-economic4 mediu trezind adeseori interesul opiniei publice internationale si constituind sursa generatoare a
r

l.

rnpiemefieareu otu{iililrus

x}r t.}t} t truuu

t
I

numeroase organizatii, fundatii, asociatii de

tip

ecologist.

Principiile si ideile promovate de acestea,

precufir si interesul crescand de care se bucura miscarea ecologista a facut ca mediul si pluwat n constituie obiectul unor strategii si politici abordate 1a nivel international. {J. E. este unul din promotorii
strategiilor si

politicilor globale
este mai buna

referitoare la mediu si

phnre. StarhI acestora

este

initiat printr-un

prim
o a

program de actiuni si principii formulate cu ocazia

Confui*i

delnStacldtdm { 1972)

prevenirea

d*atremedierea;

totdeauna deciziile trebuie luate inca din stadiul incipient al proiectelor si trebuie sa aiba in
vedere impactul tuupra mediului; irterzisa exploatarea nafurii prin mijloace ffire

r r

este

Ft

provoca distrugeri semnificative ale

echilibrului biolqic;
trebuie permanent imbunatatite cunostintelt stiintifice referitoare la

mediu, astfel incat

sa

poatafi luate nrasuri adecvate de protejare a acestuia;

introducerea principiului,poluatorul pleteste" ca mod de acoperire a pagubelor provocate


poluare;
a o a

de

activitatile desfasurate in oricare dintre statele membre nu afecteze mtdiul in alt stat;
trebuie luate in considerare totdeauna inttresele tarilor in curs de dezvoltarg

trebuie create Organisme Internationale care


global;

sa

promoveze protectia mediului la nivel

educarca publicului referitor la protwtia mediului este


membre; aplicarea principiului ,rsubsidiaritatii" adica luarea

o responsabilitate a tuturor
la nivelul

statelor

deciziilor

cel mai corespunzator;


si

politicile nationale ale statelor membre trebuie sa se armorrizeze cu cele ale Comunitatii
trebuie sa aiba in vedere obiective pe termen lung.

Strategiile si politicile Comunitatii Europene referitoare la mediu sunt completate prin principiile
formulate in cadrul celui deal Ihlea (19
77-

1,983

)'

eel u i deal lll-lea (198$1987), si celui de-al fY-lea

{19S7-f992} program de actiune si care stabilesc:

. .

prevenirea poluarii trebuie sa se faca prin planilicarea

utilizarii terenurilor;

oolitica de mediu a UE trebuie sa fie integrata ctlorlaltt politici ;

. legislatia Comunitatii referitoare la mediu trebuie implementata efeetiv ; . trebuie evaluat impactul asupra mediului produs de toate subsantele si srsele de poluare;
. trebuie ca accesul public la informatie
sa creasca,

gasindu-se metode adecvate de diseminare

trebuie create noi locuri de munca in domeniul protectiei mediului.

Cel

de-al Y-Iea program de actiune in domeniul mediului al Uniunii Europene (1992-2000)

pleaca de la situatia reala a starii mediului asa

cum aceasta este prezentata in raportul din 1992, elaborat

de

organismele comunitare de sp*ialitate


Ixtpiementarea Stan Jordelor ISO I 4A0A

in care se semnalau deteriorari

semnificative ale mediului sub

6l2l

urmatoarele asPecte:

, pnluarea utm*$erictintensa

cu axizi de carboq metan, axizi de azot;


a

poluuren scvdicain progres

marilor sl antrofizarea apelor dulci;.

. degradarea intensa a solutilor cu deseuri industriale, namoluri. pesticide, ingrasaminte chimice


si ierbicide pe terenurile agricole, acidifierea si desertificarea unorzone;

deteriorarea diminaarea gra&ttui de conservare a natuii prin scaderea diversitatii biologice,

zonelor montane si forestiere;

. deteriomrea medinlai utbandatorita poluarii. zgomotului. Stilului arhitectural.


Ca urmare

. . .

liniile strategice fundamentale ale acestui prografiI, au in vedere urmatoarele aspecte: profunde la nivelul tuturor adoptarea unei atitudini globale, care sa genereze sehimhari

agentilor care produc impacturi nedorite asupra mediului;

incurajarea tuturor pafiilor intercsate de problemele de mediu;


promovarea conceptului de dezvoltare

durabila (elaborat inca din 198? de Comisia Brundland, la resursele naturale, sub egida O.N,U.) prin mentinerea geaerala a calitatii vietii, accesul rezonabil generatiilor prezente si a evitarea pagubelor cu efecte pe durata lunga, fara a fi compromise nwesitatile
generatiilor viitoare;
mediul incurajarea schimb*rii practicilor si a comportamentului social actual care afecteaza precum si institutionalizarea de instrumente si tehnici noi de management si de clarilicare a

responsabilitatilor referitoare la protectia mediului;

. stabilirea
actiuni inmnsecinta

dr

obiettivr si tintr dc pcr{ormanta referitoare la mediu,


sa nu se disperseze

precum si de programe de

pentru ca intregul efort al U. E.

sunt fixate domenii tinta

asuPra carora trebuie

facalizataatentia si anume: industrio, sectarul energetic, tra*sporturile, agricultura s{iurisvnul.

Instrunentele care suat avute in vedere sunl:

r o o o r o .
mediu

reglementarile

si legislatia de mediu (care *abilesc nivelurile


pietei intone);

de protectig precum si

rqulile si

standardele

pmgtriile financiare (stimulente pentru producatorii si conzumatorii


aspectele de mediu) ; integrarea problemelor de mediu cu celetalte politrcI,
cre$erea constientizarii, a cooperarii si a parteneriatelor Internationale imbunatatirea schirnbului de informatii
; , ,

care iau

in considerare

promovarea initiativelor locale si regionale

crearea de modele de productie si consum durabile'

Abordarea de o maniera globala


se face de catre

in

seasul unor

strategii si potitici planetare referitoare la

O.N.U.. Un rol deosebit de important in adoptarea acestor strategii si politici l-au

avut reuniunile urmatoare:

Implementarea Standordelor ISO t 4A0A

I I ZL

I r
iI
I

a a
a

Conferinta del* Stockkolm

; ;

conferinta

dc

ln

Rio de Janeiro

Summit-ul pivind dezvdtwe* duruhila de la J o h an ne sb u r g.

I lr
f I
T

Conferinta de Ia Stockholm din 1972

Reprezinta si prima Conferinta a O.N.U. privind mediul,


Coryferintei Natiunilor {Jnite

in cadrul careia se adopta Declaratia

privindldediul, cunoscuta si sub denumirea de l}eclaratia de la Stockholm.

Palitica si strategia O.N.U. referitoare la mediu este formulata in cele 26 fu prtncipii din cadrul
declaratiei si refl ecta urmatoarele aspecte:

omul este creatia si creatorul mediului sauo iar protectia si ameliorarea acestuia se reflecta

si

conditioneaza bunastarea si dezvoltarea plenara a civilizatiei umane;

. omul

are dreparl la libertate, egalrtate si

conditii deviata satisfac*toare

in armonie cu nafura;
de

. generatiile prezelte si viitoare au responsabilitatea


sale: aerul, regenerare;

salvgardarii mdiului prin toate elementele

I r

tpfl, solul, faunao flora,

ecosistemele naturale,

habitatelg resursele si capacitatea lor

. .

intre dezvoltarea economica si sociala si mediul inconjurator exista o legatura puternica de


a acestcra;

interdependenta, fiind necesara o abordare integratoare

dreptul suveran al statelor de a-si exploata propriile resurse in acord cu ecologice, dar astfel
dezvoltarea

incat sa nu cauzeze pagube altor state, de a colabora pentru

dreptului international

al

I
t I
I
T

mediului, pentru reducerea poluarii, asumarea responsabilitatilor si protejarea mediului.

\-

Conferinta de la Rio

Conferinta de la Rio de Janeiro din 1992, reprezinta unul din punctele

de @rvergenta a

interesului pertru protejarea mediului dintre tarile industrralizate si tarile in curs de dezvoltarg deci spectrul cel mai larg de interese realizatpana la acea data.

Politica si strategiile formulate in preambul si in cele 27

de

principii

ale declaratiei Conferintei de

la Rio dar si in documentele adoptate ulterior (Cartea Terrei, Agenda 21, Canventia a$rprs bidiversitatii,

Acor&tl affipra climei, Conve*tia

dru privind schimbarile

climatice, Declaratia privind wdurile,


pe intelegerile

Declsratia privitd desertificarea, Summit-ul pentru mediu si dezvoltare durobils in regiunea carpatodarutbiuts, Summit-ul privixd dezvoltares durabila de la Johannesburg) si care
se bazeaza

convenite

cu prilejul

acesteia, reprezinta

fara

indoiala fund*mentul armonizarii

si

f f f

compatibilizarii planurilor

de

actiune responsabilizarilor globale referitoare la dezvoltare si la

protectia mediului. Data fiind importanta conceptelor si a principilor Declaratiei de la Rio sub aspectul
problemelor planetare legate de protectia mdiului, le prezentam in continuare pe cele reprezentative din acest
punct de vedere:
tftrp iementcfrea Jtfiftt{l{trdte tor
I

JU

I 4 $U0

dt zt

I t

PRINCIPIUL

la o Fiintele umatle sunt in ce*trul preocuparii pentu o dezvoltare sustinuta. Ele sunt indreptatite
viata sanatoasa si productiva in armonie cu ilatura.

I I I I

. PRTNCIP{UL
Statele ou,

cu Carta Natiunilor Unite si cu principiile reglementarilor intemationale, dreptul suveran de a exploata propriile re$rse urmarind prorria lor politica privind

in

concordanta

mediul iaconjurator si dezvoltarea.

. PRINCIPIUI 3
Dreptul la dezvoltare trebuie in asa fel indeplinit ca sa intruneasca echitabil nevoile dezvoltarii
mediului inconjurator ale generatiilor prezente si viitoare-

PRINCIPIUL 4

Spre

a se realiza o

dezvoltare sustinuta protectia mediului inconjurator sa constituie parte

integranta a procesului de dezvoltare, si nu poate fi considerata distinct de aceasta.

PRINCIPIUL6

t t

si a Sitgatiei speciale si nevoilor in curs de dezvoltarg mai ales a acelora mai putin dezvoltate
acelora mai vulnerabile privind mediul inconjurator,

li

se vor da prioritati spmiale-

PRINCIPIUL 7

Stdele vor coopera intr-un spirit de parteneriat gtobal spre a cotlserva, proteja
integritatea ecosistemului Pamantului.

si

resabili sanatatea

si

. PRTNCIPIUL

Sprea rffifi7;*odezrroltaresr*inuta siomaiinaltacalitaeavieiipentrutodepopoarele, stateletrebuie sa

reduca si sa elimine modelele de productie si conzum ce


demografice corespuuatoare.

ru pot fi

sustinute si sa promoveze

fftici

I I
;

.
stiintifice

PRINCIPIUL 9

Statele ar trebui sa coopereze spre a intari capacitatea de dezvoltarc prin schimburi de cunostinte

si

tehnologice

si

intensificand dezvoltarea. adaptarea si transferal de tehnologii, inclusiv

tehnologii noi si inovatoare.

. PRIIflPIIIL

10

Fublicatiile privind mediul inconjurator sunt cel mai bine gestionate cu participarea tuturor cetatenilor implicate, la un nivel de cunoscatcri. t^a nivel national, fiecare individ va avea acces
corespunzator

la

informatiile

privind mdiul inconjurator,

detinute de ar*oritatile publice, inclusiv

informatia asupra materialelor si activitatilor riscante in comunitatile 1or si oportunitatea de a participa in


procesul de luare a deciziei. . PRII.(CPUL11

promova efectiv legislatia pentru mediul inconjurator. Standardele privind mediul inconjurator, obiectivele de management si prioritatile vor reflecta contexfi.rl de mediu inconjurdor si de Statele

vor

Implementarea Standardelor ISO t 4000

9 121

dezvoltare la care ele se aplica.

PRIIOPIIL

12

Actiuni unilaterale care afecteaza mediul inconjurator vor


bazate pe consens international.

fi

evitate. Masuri prMnd mediul

inconjurator, care implica probleme transfrontiere? sau probleme globale de mediu, vor fi, pe cat posibil,

. PRII\CIPIUL13
Statele vor dezvolta legi nationale privind obligatia si compensatia pentru altor pagube legate de mediul inconjurator.

victimele poluarii si

'PRII\CIPruL 14

Statele trebuie in mod efectiv, sa coopereze spre a descuraja sau prerrefii dislocarea si transferul
catre alte state a unor activitati sau substante care cauzeaza svere degradari ale mediului inconjurator sau
sunt gasite ca fiind daunatoare sanatatii umane.

. PRII{IPIUL 15

Spre a proteja mdiul inconjurator, principiul prevenirii si cel al precautiei vor fi larg aplicate de statq
in concordartra cu capabilitatea
1or.

. PRINCIPIUL 16

Autoritatile nationale $e vor stradui sa promoveze ideea internationalizani costurilor iegate de


mediul inconjurator si de a folosi instrumentele economice tinand

cont de abordarea prin carg cel care

polueaza, in principiu, va suporta costurile poluarii, cu obligatia de a avea in vedere interenrl public si fara a
denatura comertul si investitia internationala.

. PRIMIPIUL 17

Evaluarea impactului asupra mediului ambiant, ca instrument aational, va fi intreprinsa


care sunt supuse deciziei unei autoritati nationale competente.

pentru

activitatile propuse, care zurfi zusceptibile de a exercita un impact negativ semni{icativ asupra mediului, si

'

PRII\CIHUL 18

Statele vor notifica altor state orice

dezastre naturale sau

alte intamplari neprevazute

care,

probabil, ar produce, subit efecte daunatoare mediului inconjurator altor state.

PRINCIPIUL 20

Femeile

au ur rol

vital

in

managementul mediului incon-iurator si

al dezvoltarii.

Participarea lor deplina este deci esentiala pentru real:u;area dezvoltarii durabile.

PRINCIPIUL 22

Popoarele bastinase si comunitatile 1or si alte comunitati lmale au

un

rol vital in managementul

mediului inconjurator si aI dezvoltarii datoritacunostintelar lor si praaicilor lortraditionale.

.
protejate.

PR[NCIPTTJLZ3

Mediul inconjurator si resursele naturale ale popoarelor sub

dominatie,

asuprire si ocupatie vor

fi

Irnplementcres Stmdm'dclor ISO I 4AAA

tn J.t1

. .

PRINCIPWL24 interdepeadente iadivizibile.

Pace4 dezvoltarea si protectia mediului inconjurator sunt

PR1NCIPruLa5

Statele

vor rezolva toate disputele lor privind mediul inconjurator

in mod pasnic si al mijloace

corespunzdoarq in concordanta cu Carta

Natiunilor Unite.

PRINCIPIUL26

Creativitateq idealurile si curajul tineretului lumli ar trebui sa fie mobilizate spre a fauri un
partercrid global in vdtrea asigurarii unui viitor mai bu n
p

entru tot i

PRINCIPLUL?I

Statele si popoarele vor coopera cu buna credinta si in spirit de parteneriat

la

indeplinirea principiilor

cuprinse in Declaratie si in dezvoltarea in continuare a legii Internationale pe taramul dezvoltarii, cu posibilitati


de

afi

zustinute.

AGEIII}A 21 LOCALA
Agenda ?1 este un ghid de implementare a conceptului unanim acceptat

de

,,dezvoltare

dumbila"

care a fost definit, dezvoltat si adopat oficial la nivel mondiai

in 1992, la Rio de Janeiro si care


sailsa

reprezinta capacitatea de

a satisface necesitatile gener*tiei actuale fara a compromite

generatiilor viitoare de de a-si satisface propriile neceitati


Incepand din martie 2000, Guvernul Romaniei a demarat implementarea Agendei

2l Locale,

cu

sprijinul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Guvernul Marii Britanii si Guvernului Canadei. prinproiwtul'CentruNationalpentruDezvoltare

Durabila". Ministerul Apelor

si

Protectiei Mediului

coordoneaza implementarea principiilor dezvoltarii durabile la nivel loca[ inspectoratele


protectia mediului fiind direct implicate in realizarea Agendei

teritoriale

de

2l Iocale

Prin implementarea Agendei 21 Locale se urmareste integrarea problemelor de protectie a mediului in proces,rl de luare a deciziei la nivel locat h sectoarele social si economig formandu-se astfel un parteneriat
strategic.

De

asemenea se urmareste

si implicarea publicului in monitorizarea si raportarea procesului de

implementare.

Astfel procesul aplicarii Agendei 21 locale incurajeaza participarea intregii comunitati (mediul de afaceri, organizatii guvernamentale si neguverflamentale si Chiar participarea individuala a
cetatenilor) Intrucat dezvoltarea durabila presupune
interdependentei dintre factorii sociali,economici

o planificare pe termen lung cu recunoasterea


la
imbunatatirea

si

de mediu care afecteaza sanatatea si calitatea vietii.

Implementarea Agendei 21 Locale va avea efecte economico-sociale care vor duce

conditiilor de viata ale intregii populatii. De aceea participarea cetatenilor este fcarte importanta" intrucat ei
trebuie sa fie constienti ca este necesar sa isi asume responsabilitatea.

Implementarea Standardelor ISO I 4000

Lt/21

I I

t t

SUMMIT-UL DE LA JOHAhTNESBURG

In perioada 26 august - 4 Septembrie 2002, s-a desfasurat la


&mmit-ttl *{ondial pentru Dqyoltarc Dambilo-

Johannesburg, Africa de Sud,

Summit-ul a reunit peste 190 statg 103 sefi de stat si/sau de guvern si 21430 de experti. Acest
eveniment a reunit de asemenea reprezentanti ai administratiilor guvernamentale la nivel national si local,

organizatiilor internationale in domeniul economic, social si de mediu, asociatiilor oamenilor de afaceri, organizatiilor neguyernamentale, etc.

Principalele angajamente prevazute si agreate de toate tarile participante rerefsala.

'

Apa: injumatatire4 pana in anul 2015, a procentului papul*iei cire nu are

acses

la apa potabila si la

serviciile minime de salubritxe.

' ' ' ' '

Energie: imbunatatirea accesului la serviciile si resursele de energie durabile din punctele


conditiile ryecificen*ionale. Desertificarea: combaterea desertificarii si reducerea efestelor secetei si inundatiilor.

de vedere

ale protectiei mediului, @onomic si social,luand in considerare

Orase: imbunatatirea semnificativa pana in anul 202O a nivelului de viata a cel putin 100 milioane

de

locuitori

Corporatii: incurajarea industriei pentru imbunatatirea performantelor de mediu si sociale prin initiative

voluntarg inclusiv a sistemelor de management de mediu,


publica a problemelor de mediu si sociale.

a codurilor

de

con&rita certificare si raportare

Energie rcgerterabila: dezvoltarea si diseminarea tehnologiilor de energie alternativa au ca scop o mai

mare utilizare a energiei regenerabilg imbunatatirea eficientei ergetice utilizare a energiei, inclusiv
a

si a tehnologiilor avansate

de

tehnologiilor curde de utilizare a cartuneluilcombustibililor.

'
'
'

Chimicale: utilizarea si producerea chimicalelor pana in 2020 intr-un mod care sa duca la minimizarea

efectelor adverse semnificative asupra sanatatii si mediului

Pescuit. mentinerea si reabilitarea barrcurilor de pesti pana in ?015 la un nivel care sa conduca la un

pescuit durabil.

Schimbari climatice: intarirea cooperarii la nivel international, regional si national reducerea poluarii

aerului, inclusiv al celei cu impact tranfrontier, pentru protectia ffffirluide ozon

" Biodiversitate: realizarea pana in 2010 a reducerii semnificative a ratei actuale privind pierderile de diversitate biologic4 preflIm si asigurarea suportului financiar si tehnologic a tarilor cu economie slab
dezvoltata,

consolidarii capacitatii institutionale


si comunitar.

in
a

scopul cresterii eforturilor de conservare

biodiversitatii la nivel national

'
'

Paduri: cresterea angajamentului politic de realizare

unui maragement durabil privind padurile prin

stabilirea acestuia ca priorit*e

la nivel politic

international.

Comert: promovarea comertului in mod deschis, echitabil regulamentar predictibil si nediscriminatoriu

si a unui sistem financiar de care sa beneficieze tarile in scopul asigurarii dezvoltarii durabile.

Implementarea Standardelor ISO I 40A0

tzt zl

t t t I I I t
tr
I

" Datorii:

incurajarea unul mecanism de exploatare inovativ, ce se adreseaza

in mod

comprehensiv

problemelor referitcare la datoriile tarilor cu ecoromie slab dezvohata, inclusiv a tarilor cu venit mediu si a
tarilor cu economie in tranzitie.

Parteneriate: Intarirea parteneriatelor intre gurrerne

si

orgaaizatiile neguvernamentale, inclusiv


la programe si activitati pentru realizarea

grupurilor majorg precum si a grupurilor dezvoltarii durabiie nivelurile.

voluntare cu privire

Declsratia de Ia Johonnesburg privind Dezvaltfirea Durabiln a cuprins un nunur de 3? de puncte


qrprinse in forma dupa crrm urmeaza: De Ia

oiginile

noastre

ryreviitor

1.

Noi, reprezentantii popoarelor lumii, reuniti la Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabila in
Johannesburg Africa de Sud septembrie 2A02, reafirmam angajamentul nostru pentru dezvotvare durabila

7..

Ne angajam sa construim o societate globala umara echitabila si atentq cunoscatoare a necesitatilor


pentru demnitatea umana a tuhlror.

3.

La inceputul acestui Summit, copiii lumii ne-au vorbit intr-o voce simpla dar clara apartine si,

ca viitorul

le

II
I

in consecinta no-au provocat pe toti

sa ne asiguram

prin actiunile noastre ca ei vor

mosteni o lume libera de umilinte si de indecenta gererata de saracig degradarea mediului si de modelele
de dezvoltare nedurabile.

iI
t

4.

Ca parte a raspunsului nostru catre acesti copii, care reprezinta

viitorul

nostru colectiv, noi toti, provenind

din

oricare colt al

tr
i

sentimentul
spoar*ei.

lumii, informati prin diferite experiente de viat4 sultem uniti si miscati de adanc ca avem nevoie urgenta sa crearr o lume noua si mai stralucitoare a

ir II
I
I I

5. In

consecint4

ne

asumam

responsabilitate colectiva pentru

avansarea

si

intarirea

interdependentei si intarirea mutuala a pilonilor dezvoltarii durabile-dezvoltarea economic4 dezvoltarea sociala si protectia mediului la nivel locaf national, regional si glabal.

6.

Din acest Continent, Leaganul Umanitatii, declaram prin Planul de Implementare


Declaratie, responsabilitatea noastra unii pentru

si

aceasta

iT
i

altii, pentru comunitatea mai mare a vietii si pentru

iI
T

copiii nogri

7.

Recunoscand ca omenirea este

la

o rascrucg ne-am

unit intr-o

rezolvare comuila pentru a face


care

eforturi determinate de a raspunde pozitiv la nevoia de a produce un plan pr:actic si vizibil


sa conduca la eradicarea saraciei si la dezvoltare utnana.

trebuie

iI

De ln Stukholm si Ria de,Ianeiro la

Johannabwg

8.

Acum treizeci de ani, la Stockholm, am tbst de acord asupra necesitatii urgente de a raspunde ia
problema deteriorarii mediului. Acurn zece ani, la Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, tinuta la Rio de Janeiro, am fost de acord ca protectia mediului si dezvoltarea sociala si

Implement*rea Standardelor ISO

140A0

n l2l

I t I
T
9.

economica sunt fundamentale pentru dezvoltarea durabila, bazata pe principiile de la Rio. Pentrtr
realizarea unei asemenea dezvoltari, am adoptat programul global, Age*& 2I si Declaratis

& la Rio,
hotar

pentru care ne reafirmam angajamentul nostru. Summit-ul de

la Rio a fost o piatra de

semnificativa care a stabilit o noua agenda pentru dezvoltarea durabila. Intre Rio si Johsnnesburg rmltiutule lumii s-au iotalnit in mai multe conferinte majore sub indrumarea

I I I I I I I

I I

Natiunilor Unite, incluzand Conferinta de la Monterey privind finantele pentru Dezvoltare ca si

Conferinta Ministeriala de
comprehensiva
a

la Doha. Aceste

conferinte au definit pentru planeta

viziune

viitonrlui umanitatii.
a unei varietati de oameni si

10. La Summit-ul de la Johannesburg am realizat mult in aducerea impranna

purcte de vedere intr-o catrtare constructiva a unui drum comun catre

o lume care respecta si

implementeaza viziunea dezvoltarii durabile. Johannesburg a confirmat de asemenea ca a fost facut un

progres semnificativ spre realizareaunui consens si parteneriat global intre toti oamenii planetei rcastre.
PruwocafiIe p c$re le

infruntam

11. Recunostem ca eradicarea saraciei, schimbarea modelelor ndurabile de consum si productie si protejarea
si gospodarireabazei de resurse naturale penlru dezvoltarea economica si sociala sunt obiective cadru si cerinte esentiale pentru dezvoltarea durabila;

12. Linia adanc gresita care imparte societdea rxnana in bogati si saraci si decalajul mereu crescand intre
lumea dezvoltata si lumea in curs de dezvoltare ridica o amenintare majora prosperitatii, securitatii si stabilitatii globale.

13. Mediul inconjurator global continua sa sufere. Pierderea biodiversitatii continua, stocurile de peste
continua sa se epuizeze. desertificarea cere din ce in ce mai mult pamant

fertil,

efectele adverse ale

schimbarilor climatice sunt deja evidente. Dezastrele naturale sunt mai frecvente si mai devastatoare
si tarile

in curs de dezvoltare mai vulnerabile iar poluarea aerului, apei si poluarea marina continua

sa

fure milioanelor de oameni o viata decenta.

I I I I

14. Globalizarea a adaugat noi dimensiuni acestor provocari. Rapida integrare a pietelor, mobilitatea
capitalului si cresterile semaificative ia fluxul de investitii

i*

intreaga lume au deschis noi oportunitati

pentru urmarirea dezvoltarii durabile. Dar beneficiile si costurile globalizarii sunt inegal distribuite,
tarile in curs de dezvoltare infruntand dificultati speciale in rezolvareaare acstor provocari.

15. Riscam accentuarea acestor disparitati globale si, daca nu actionam intr-o maniera care
fundamental vietile, saracii

sa

le schimbe
sistemele

lumii pot pierde

icrederea

in

reprezentantii

lor si in

democartice carora le ramanem angajati, vazandu-si reprezentantii ca nimic mai mult decat alamuri
zunatsare sau timbaluri tiuitoare.

T
Implementarea Standsrdelor ISO I 4000

t4t2t

Angajamenfitl nostru pentru Dqr:oltwea Darahiln

16. suntem determinati

sa garaatam ca bogata noastfa

diversitate care

este taria noastra colectiva'

va fi folosita pen1ru parteneriate constructive


de dezvoltare durabila.

pentru schirnbare si pentru realizarea telului comun

indemnam la promovarea dialogului si 17. Recunoscand importanta construirii solidaritatii ilmang religie, limba" cultura si traditie' cooperarii intre civilizatiile lumii, indiferent de ras4 boli,

lg.

salutam focalizarea Summit-ului de

1a Johannesburg asupra

indivizlbilitatii demnitatii umane rezolvata

tresteres rapida a acesului la cerintele prin decizii privind tintele calendarele si partexeriatele pentru securitate opo &ffata, igiena, locuircte *decvate, energie, ingniirea s*tatatii' cutn af

de bszs

rt

impreuna pentru ane spriiini reciproc sa alimentara si perotectia biodiversitotii. Ia acelasi timp vom lucra sa gsr#xtstt' coruttruirea wetn acces la resursele finarcciare, sa beneficiem de deschiderea pietelar, ne asiguran ca exista capacitstii sa _folosim tehfiologia mderna pentru a infqtui &zwkarea si sa a altmga Wnlnt transfer de tehnologie, dezvaltsre de resarx aff $rE, e&rcotie si instruire Wntru
totde auno

ffi bde n"oltare s.

a acords a atentie prioritara luptei 19. Reafirmam promisiunea noastra de a pune un accent special si de durabile a popoarelor impotriva conditiilor mondiale care ridica amenintsri sevsre dezvoltcrii
s-traitw; canflictele t oastre- printre aceste canditii sunt: faawea cranica; mslm$ritis; acupoti* ftfi{rale; trqficul ilegal de arrn*te, problema droganlor ilegale; crims orgaximta; cortptia, demstrete

etnics religiaasa si la wme: tr$cul de persoane; terorismul; intolerants si incitsrea ls ura rssiala, particular HMSIDA' de ura; xenofobia; boli endemice, trafilrl?tisibile si cronice, in a1re
-forme

malqria si tuberasloza.

20.

Suntem angajati sa garantam ca intarirea

rolului si emanciparea femeilor si egalitatea intre sexe sunt

in toate activitatile cuprinse in Agenda 21, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileaiului si Planului de Implementare de la Johanseburg. pentru 21. Recunoastem realitatea ca societatea globala are mijloacele si este dotata cu resursele
integrate
intreaga umanitate. abordarea provocarilor eradicarii saraciei si dezvoltarii durabile crl cilre se con&unta intreprinde pasi suplimentari pentru a ne asigura ca aceste resurse disponibile sunt

Impreuna vom

de folosite in beneficiul umanitatii.In acest sens, pentru a mnaibui la realizarea tintelor si obiectivelor catre nivelele dezvoltare, solicitam tarilor dezvoltate care nu au facut aceasta sa faca eforturi concrete

Internationale agreate ale Asistentei Oftciale pentru Dezvoltare.

22.

Sahrtam si sprijinim aparitia unor grupr:ri si aliante regionale mai puternice,

cum ar fi Noul Parteneriat

internationala pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD), pntru a promova coopfirea regional4 cooperafea

imbunat*ita si dezvoltarea durabila-

23. Vom

continua

w acorfum

o stentie speciala necesitatilor de dezvoltsre c

Micilor

Stote Insulare in Curs

de Dezvohare si Statelor Celor mai putin

Dennltste'

24. Reafirmam rolul vital

al populatiei indigene in dezvoltarea durabila'


LJ I .LI

Implementarea Standordelor ISO I 4AAA

25. Recunoastem

ca dezvoltarea durabila necesita o perspectiva pe termen lung si o participare cu baza larga

in formularea politicii, luarea deciziilsr si implementarea la toate nivelurile. Ca parteneri sociali vom cootinua sa lucram pentru partenerlate stabile

cu toate grupurile majorg

respectand rolurile

independentg importante ale fiecaruia dintre acestea.

26.

Suntem de acord ca in urmarirea


cele

activitatilor

sale

legitimg xctaral privat, atat companiile mari cat si

mici, we datoriade acontribui lcewlutiacorw*itatilor si societatilor echitsbile si &tabile.

2?.

Suntem, de asemene4 de acord sa furnizam asistenta pentru a creste oportunitatile de locuri de munca generatoare de

venit, luand in considerare Dmlaratia Principiilor

Fundamentale si Dreptului la Munca

ale Organizatiei Internationale a Muncii (Otrvf).

28.

Suntem de acord ca este nevoie pentru corporafiile sectoruIui privat sa aplice raspunderea corporatista
Aceasta artrebui sa aiba loc in cadrul unui mediu de reglementare transparent si stabil.

29. Noi actiornm pentru intarirea si imbunatatirea guvernarii la

toate

nivelurile, pentru implernentarea

efectiva a Agendei 21, Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului si Planului de Implementare de la


Johannesburg.

Muhil#emlit*tea efie viiturul

30. Pentru

a realiza

obiectivele iloastre de dezvoltare durabila snem newie de institutii multilaterale si

Internationsle mqi demuratiee si rt si respanwbile.

31. Reafirmamangajamentul
Internationale

n<rstru

laprincipiile si scopurile CarteiNatiunilor Unite

si a
a

leeilor

ca

si intarirea multilateralismului. Sprijinim rolul cordumtar al

Natiunilor Unite ca
promova

cea mai tmiverssla si reprezentativa organizatie dezvaltqreq durobils.

din lumes

cea mai bine

plawla per*ru

32. Ne angajam mai departe sa monitorizam progresul la intervale regulate pentru realizarea scopurilor
obiectivelor noastre de dezvoltare durabila.

si

Safacem ea lucruile sa se int*nqtle

33.

Suntem de acord ca acesta trebuie sa fie un proces cuprinzator impiicand toate grupuriie majore si

guvernele care au participat la istoricul Summit de la Johannesburg.

34. Ne aagaiam sa actionam impreuna, uniti de o determinare @muna pentru a salva planeta
pentru a promova dezvoltarea si a realiza prosperitatea si pacea universala.

noastra,

35. Ne angajam la Planul de Implementare de la Iohannesburg si pentru ca sa grabim realizarea


termenelor, tintelor socio-economice si de mediu continute aici.

36. Din continentul African, Leaganul Omenirii, ne angajam solemmn


generatiilor care vor mosteni

in

fatapopoarelor lumii si
sa garantam ca speranta

sigur aceasta lume sa fim determinati

noastra colectiva pentru dezvoltare durabila este realizata.

Implementarea Snndorrkbr ISO I 4000

t6l2t

I t

Summit-ul Mondial de Dezvoltare Durabila desfasurat 1a Johannesburg

a oftrit posibilitatea

stabilirii unei platforme in care toate natiunile s-au unit pentru a ajunge la un acord ilsupra viitcrului
planetei.

Negocierile au aratat dificultatea reconcilierii diverselor interese regionale nationale intr-un acord global.

I t I I t

In discurzul sau, Secretarul General ONU, Kofi Annan a sbliniat: "Jon&nnesburg poate si trebuie reinvie angajamentul politic de dezvcltare durabila, mai alw Ia cele mai inalte nivde".
Desi nu sunt tratate legalg cele doua documente agreate: Dwlaratia politica

sa

si

Planul de implementare,

poseda un g.ad inalt de autoritate morala, urmand sa devina legile nescrise ale actiunilor viitoare privind dezvoltarea durabila a intregii lumi.

Fara indoiala ca principiile prezentate mai sus au constituit si var constitr-ri si in continuare ghidul
in paralel sa {ie stabilite si dezvoltate, politici si srategii care
sa poata

de

referinta pentru atitudinea fata de mediu care trebuie adoptata de catre toate statele lumii. S-a considerat insa
necesar ca

fi

adoptate si aplicate in mod

eficient de cate fiecare organizatie care ar &ebui sa devina responsabila si sa se angajeze in cadrul activitatilor de
protectie a mediului. In acest fel

politic sfiategiile

comunitare si globale de protectie a mediului se declina la

r
T

I I t

nivelul

fiecarei posibile surse de poluare si pot realmente sa se traduca in linii de actiuni

unitare,

care

vin

sa

se integreze

in mod eficient in demersul global, gandit la nivel planetar. Aceste strategii si politici aplicabile

organizatiilor, sunt definite sub forma unor sisteme de management al mdiului aplicabile in cadrul unei
organizatii, fiind elaborde in acest sens standarde de referinta- Aceste sisteme

al

ca regula principala,

obligatia organizatiei de a se conforma legislatiei si reglementarilor de mediu corespunzatoare domeniului


acesteia de

activitate. Totodata

aceste sisteme ajuta organizatia sa-si imbunatateasca performantele de

mediu,

sa-si amelioreze relatiile cu partile interesate si sa transforme managementul

mediului

intr-un

sistetn eficient

si rentabil

de

conducere a organizatiei. Primul ghid de elaborare

si implementare a unui

astfel de sistem reprezinta standardul Bs ?750 elaborat in 1992 de British Stsndwd"g Inxiare (BSI) si intitulat

"specificationfor Erwironmetal Managemenl Systerrs". Avand ca experienta acest


experienta programelor de activitati referitoare la protectia

standard precum si

r
T

mediului, Comunitatea Europeana elaboreaza

modelul EMAS {ko M*wgement ond Audit Scbeme) cunoscut si sub deaumirea de Regulamentul nr.1836/93. Acesta intra in vlgoare in iulie 1993 si devine operational in aprilie 1995. Pentru a oferi un model
de larga recunoastere internationala Organizatia Internationala de Standardizare G S.O.) elaboreaza standardul

ISO 14001 ,,Sisteme de management de mediu - Specifrcatii si ghid de utilizere".


Acest stardard este adoptal in 1996 si apoi

in 1998

in

completmg

ur

standard ex-plicativ

ISO

14004

,osisteme de management de mediu


aplicare.tt

- Ghid privind
linii

principiile, sistemele

si

tehnicile de

Aceste standarde internationale zunt concepute ca

directoare, si nu sub forma de

prescriptii obligatorii

dar avantajele implementarii asestora fac ca din ce in ce mai multe organizatii sa le adoptg mizand pe
reusita implementarii 1or dar si pe eficacitatea previziorbta aacestora.

Implementarea Stmdardelor ISO I 4AA0

t7

tzl

I I I I

PROTECTIA MEDTULT]I

Dimensiunile mediului
Desi actualmente studial rnedialui reprezinta a tematicaftnrte intens abardsta, de la nivel local pana la nivel

international

definitiile si sensurile conceptului de mediu sunt inca

foarte variate, seea ce evident are

consecinte si implicatii referitor la

clarificarea d.i*tensiunilar medialai.

Este de preferat definitia data standardul international

ISO 14050: ,,spatiu in care functioneaza

t I I

organizatie cflre intlude aerul, apa, solul, subsolul, rtsurstle naturalt, flora, fauna fiintele uniane si relatiile dintre acestea". Trebuie sa avem in vedere de asemenea cand vorbim de protectia mediului,
dimensiunile sub care mediul si protectia acestuia s.rrt abordate si arume:

dimensiunea sociala prezenta pnn angajarea

protecfie a mediulai, prin crearea opiniei

wnr sfere largi ale populatiei in octivilatile de ptblice si prin initiotive de natura a*ninistrativs (ex.: Ziua

Mondiala a Mediului, ZivaMondiala a Apei, Luna Padurii, etc.);

t
T

I I I

dimensiuila guvernamentala prezenta prin organismele si autoritatile internationale, nationale, zonale, si locale axate pe activitati inspectie, supraveghere, analizg monitoring,
coordonarg c,ercetare, reglementare si chiar gestionare
a protectiei

mediului;
,ry2"e

dimensiunea tehnico-eonomica prezenta pria orientarea din cadrul ramwilor eoornmice,

ir*r&rcere

&

tekntagii arde,

yryu*e e

c$cier*iwe si redacere a caxstrmtrilor de materii prime si

resurye nstursle si nu ultimul rand, spre cre$rea de fo*duri si resurse fiwmciare destinote protectiei

mediulai sau abordarilor riguroase si motivate in acest sens,

dimensiunea educ*tiv-informatica prezenta

prin

institutiarwlizsres mediului si a

protectiei acestuia in progrwne scolare si universitare,

prin organizarea de sesiutti, seminarii,


e;i1c-;

conferircte, eryozitii, parcuri, prograftre, emisiuni,reportaie,wrchete,

t I t

I t

-iuridic fleces$r definirii dreptului mediului, $ pratectiei si a poluarii acestais sab forma legilar, hotsrsrilor, ardrxwfielor,
dimcnsiunea juridica prezenta prin cr{sra codrului legislativ
si

ordinelor, deciziilor, normativelor, stsndardelor sau altor reglementari necesare).

dimensiunea relatiilor si

conventiile, protocoalele semnste

a calaborarilor internationsle pre intelegerile, trstatele, intre state (bilaterale sau multilateral), co*nmitati ruu
a diverselor

organizatii internatiorwle, prin conferinte simpozioanele care au loc pe aceasta tem4 precum si prin comisiile mixte cercetare, dezvoltare si monitoring
aspte legate de mediu;

dimensiunea politica prezenta prin partidele si organizatiile de factura politica care

militeaza pentru protectia mediului si pentru crearea unor curnte favorabile ameliorarii calitatii
mediului si aunei vieti in armonie cu naturaAceasta abordare multidimensionala face ca prcblematicile legate de mediu ,de poluare si

a lui sa fie destul de complexe. Fara a avea pretentia unei abordari atotcuprinzatoare vom evidentia in continuare, tinand eont si de celo precizate mai sus, componentele pe care le consideram reprezentative actualmentq legate de protectia mediului. n l2l lmprcrnentaret bmntuffcercr $u t4uuu
respectiv de protectie

Msctin
a
a

mediulni

se

ref*a la:

Pratectic

rdurii

si a

bidiversitdii westeia

I
I I I

Protectis atmosferei Protectia solului si subsolului


Protectia

o a o
a

qelar

Protectia florei, fawtei si eonserrwrm ecosistemelor Pratectia medialui fiintelor umsne Protectia mediului asemrilor utngfte Pratectia mediului impotritm substantelor pricuknse si adeseurilor

a
a

o
a

Protectis mediului impatriw vibratiilor si a zgomotelcr


Prote ctia me diului zonelor agricole

t I

a
a

Protectia

me diului

impotriva radioactivilatii

Protectia mediului impatriva de zastre lor


P rotec

tia spatiulu i cosrni c

Protectia naturii si a biodiversitatii acestia

Natura

reprezinta fara indoiala

unul din

elemeatele fundamentale ale mediului,

iar

protectia

acesteia include

alaturi de conservarea starii naturii si gestionarea ei, pentru a-i mentine si restabili

Mondiala a integralitatea si ciclurile si pentru a-i regenera fortele si capacitatea de a sustine viata. Carta

Naturii adoptata de Adunarea Generala

ONU

in

octombrie 1982, prevede

ca

ecosistemele si

generate incat sa organismelg precum si resursele terestrg marine si atmosferice utilizate de om sa fie astfel carte introdace se asigure si sa se mentina productivitdea lor optima si coatiaua Principiul l0 al acestei cerinta ca resursele rffiturale si bialogice sa rutfie utilizate peste capacitalea lor naturqla de regenerare,

si safie-folosite {u masula trebuind introduse

met&

de reutilizare si reciclare, isr cele neregenerabile

trebuind

exploatote in

md rstiorwl, in rapart

cu ebwdenta /or. Aceste principii wm preluate si de Legea

nr.13711995 (art. 34 alin.s)- Legea privind protwtia mediului

(din Romania) sub urmatoarea

ficrma:

si ,,protej*rea unor specii si organisme rare amenintatc cu disparitia, conserryarea biodiversitatii instituirea de arii protejate prcum si masurilr stabilite dc autoritatile pcntru ptotcctia mediului

sunt prioritate in raport cu alte interese". Difersitatea formelor de protejare


a

naturii cuprinde urmatoarele aspecte:

o o o o

Protectiaatmosferei;
Protectia solului si a zubsolului; Protectia

aplor;

Protwtia flore-l afaunei si conservareabiodiversitatii'

Implementorea Standordelor iSO HAAA

t9/21

I
Protectia atmosferei
intatiade de la sol si pana la inaltimi de peste 3000 Atmoderareprezinta invelisul gazos al pamantului, care se mezosfera {40-30 km)' ionosfbra (80-1000 Impartit conventional in 5 straturi: tropostera (sol - 17km),
icm.

din aer, s#restc mecanic de gaze ca vqari de km) si exosfera (1000 -3000 km), acest invelis este alcatuit mediului' atmosfera are a imprtanta apa, eristale de gheata, praf, impuritati, dlc. Ca element al si a liintelor umane care traiesc pe Teta' deosebin, fifud i*dispensabila pentru viata florei, fatnei norvnali ai poruarea un fenomen &ecvent si se datoreaza fie uodificarii constituentilor
atmosferei este
subtierea sau disparitia stratului de ozoqetc) atmosferei(ex: cresterea concentratiei de bioxid de carbon, (ex-: acetona' acid clorhidric,acid zulfuric'clor' fie patrunderii in atmosfera a unor cnmpusi straini acesteia compusi ai acestui4 compusi ai carbonului etc')' fluor si compusi ai acestuia, funingine, mercur, metanol, si in acord cu Rezolutia comitetului Ministrilor eonsiliului Aceasta abordare a poluarii atmosferei este *Exista poluare * aeruIu! *tunci eand prezenta de substante Europei din martie 1g6g care prg.jrzeaza sai este susceptibila $& proYoace un efect straine ori o variatie importanta in proportia constituentilor momentului, sau de a crea o jenan" o interpretare vatamator, tinand seama de cunostintele stintifrce ale de la Geneva din noiembrie 1979: "poluarea ulterioara a poluarii atmosferice se face in cadrul cowentiei catre onq direct sau indirwt, de substante sau energie atmosferica desemneaza introducerea in atmosfera de resurselor biologice si nociva de natura sa puna in pericol sanatatea omului sa dauneze

care au o actiune

atingere sau sa pagubeasca valorile de agrement ecosistemelor, sa deterioreze buaurile materiale si sa aduca regasim si in legea privirud si alte utilizari legitime ale mediului". O abordare intnrcatva asemanatoare ca prin pratectia atmoqferei se protecfia mediului din Romania (l37llgg5 art. 40) care stabileste

urmsreste prevenireq limitoreadeteriororii si *neliorwea

colitatii acesteiapentrusevitamanifestsred

tMerifrle' unor efecte negative a"cupra mediului, sanatatii a\?nfire si bunurilor Protectia atmosferei se manifesta actualmente sub urmatoarele forme'
a a

prin prevenirca si comh*terea potuarii atmosferei provccate

de olganizatiile industriale;

provocata de miiloaeele prin prevenirra, combaterea si protectia impotriva polu*rii atmasferei

de transport rutier, feroviar, naval si aerian;

r prin prcvenirea deteriorarii


Protectia atmosferei

sau

cpuizarii si nrotectia stratului de ozon'

de la sol si pana la inaltimi de peste 3000 Atmosferareprezrnta invelisul gazos al pamantului, care se intntinde mezosfera t40-80 km), ionosfera (80-1000 km. Impartit conventional in 5 straturi: troposfera (sol 17km), qer, crnestec mecwic de gaze ca vapari de km) si exosfera (1000 -3000 km), acest iwelis este alcatuit din al mediului, atmasfers $re o importanta a1ru, cristale de gheata, prqf, imryuritsti, etc. ca element si a liintelor umane $$e traiesc pe Terra' deosebita, fiind indisperxabila penfru viata florei, famei

modificarii cotxtituentilor normali si Pohtares atmosferei este un feaomen frecvent st se dfrtoreaza -fie sau disparitia stratului de ozo&etc) atmosferei(ex: cresterea concentratiei de bioxid de carbon, zubtierea
Implementarea Sturdordelor ISO

HAAT

2a 121

fie patrunderii in atmosfera

&

unor compusi straini acesteia (ex.: acetona, acid clorhidric,acid sulfuric,cloq

fluor si compusi ai acestui4 funingine, meranr, metanof


Aceasta abordare a poluarii

si compusi

ai acestui4 compusi ai earbonului etc.).

atmosferei este in acord cu Rezolutia Comitetului ll&nistrilor

Consiliului

Europei din martie 1968 care precizeaza "Exista poluare a aerului, atunci c*nd prezenta de substante

straine ori o variatie importanta in proportia constitnentilor sai este susceptibita sa provoace un efect

vatamator, tinand se&ma de cunostintele stintifice ale momentului, sau de a crea

jena". O intspretare

ulterioara a poluarii atmosferice se face in cadrul Corcventiei de Ia Geneva din noiembrie 1979. ,,poluarea
atmosferica desemneaza introducerea in atmosfera de catre orn, direct sau indirect, de substante sau energie

care au o actiune nociva de natura se puna in pericol sanatatea omului sa dauneze resurselor biologice si ecosistemelor, sa deterioreze buaurile materiale si sa aduca atingere sau sa pagubeasca valorile de agrement

si alte utilizari legitime ale mediului". O abordare intrucatva asemanatoare regasim si rn legea privind
protectia mediului din Romstia {137/1995
urtnareste prevenirea, limitoreodeteriarwii

arl 40) care stabileste ca prin

protectia atmo$ferei

se

si snclicrwea calitstii acesteiapenlruaevitamanilestarea

unor efecte negative asuprt medialui, ssnatstii umtme si bunurilor nderisle.

Protectia atmosferei

se manifesta actualmeate sub urmatoarele forme:

. prin prevenirea si combaterca poluarii atmosfcrei provocate de organizatiile industriale; . prin prevenireao combaterea si protectia impotriv* poluarii atmosferei provocata de mijloacele
de

tra*sport rutier, fercviar, nav*I si *erian;


deteriorarii sau epuizarii si protectia stratului de ozon.

. prin prevenirea

I I I r

Implemeniarea Standardelor ISO t 4AAC

21

tzl

MANAGEMEFITUL MEDIULUI
CURS
Nr. 2.
Cuprins

2.L.

Spre un sistem unitar de managemenfirl mediului.

2.2.

Managementul mediului conform cerintelor ISO 14001 si ISO 14004.

2.2.1. Obiective si domeniu de aplicare.

2.2.2.Principiile sistemului

de

managementul catitatii aiiniat

cenntelor ISO 14001 si ISO 14004.


2.2.3. Abordarea

si

recunoasterea sistemului

de

managemenful

mediului aliniat standardelor ISO t4OOt si ISO 14004.

Spre um sistene umitar de rnanagexmeretul rnediulun

Primii paqi inspre un mod cAt de c6t sistematic de a monitoriza aspectele de mediu sunt fdculi de marile concerne sau firrne av6nd domenii de activitafi, servicii sau produse (chimice, petrochimice, farmaceutice, nucleare, etc.) care au provocat sau continud sd provoace impacturi semnificative asupra mediului. Acestea sunt constrAnse de cele mai multe ori de comunitd{ile locale, na{ionale sau regionale, ori de organismele administrative sau guvernamentale gi nu de pufine ori de asociafiile cu caracter ecologic sa-gi impund un control mult mai serios qi mai strict asupra proceselor tehnologice pe care le utllizeazd, dar gi un a$a zis pilotaj al produselor pe care le realizeazd, gi desfac pe pielele comerciale. Acestea initriazd astfel sisterne de analizd a riscurilor accidentelor de mediu gi a impacturilon ecologice, sisteme care in esen!6 urmdresc reducerea riscului gi au de cele mai multe ori caracter preventiv. Trebuie definite cAt mai exact pericolele potenfiale, posibiliratile de reducere la maximum a daunelor gi de imbundtI{ire a situa{iilor existente, trebuie informat publicul. Astfel de analize devin treptat absolut necesare (efectuAndu-se sistematic pentru substanlele periculoase, emisiile toxice, microorganisme mutagene, etc.) in statele IIE Si SUA (in general dup5 1980) gi se refer[ la: modul de planificare a activiElilor, procesul de dezvoltare gi fabricafie, instruirea gi comuni carea din cadrul organizafiei, modul de inspecfie gi eliberare a produselor. Apare concomitent necesitatea efectu6rii bilanfului de rnediu ca metodologie de oblinere a informaliilor asupra cauzelor gi consecin{elor efectelor negative cumulate, anterioare sau posibile in viitor, gi care a fost integrat ac{iunii de autorizare de urediu a sediului unei organizafii economice. Analiza initial5 de mediu s-a dezvoltat tot ca o tehnicd pe care organrza\rlle precizate au inceput s[ o aplice pentru ca plec6nd de la starea iniliala a organizafiei (la momentul efectu6.rri anahzei) s5 id,Sntifice toate aspectele de mediu din cadrul organizaliei respective, aspecte care apoi evaluate prin prisma unor criterii autodefinite dar corect fundamentate sd-i permitd selectarea aspectelor semnificative de mediu. Un alt instrument care s-a dezvoltat treptat la dimensiunile unui adevdrat sistem este analiza ciclului de via{5 a produselor ca mod de evaluare gi monitortzare a impactului pe care intregul proces gi apoi produsul il au asupra mediului in decursui reahzdrii, desfacerii, utilizdrii qi scoaterii sale din uz . Dezvoltatd ca un sistem de motivare qi sensibilizare a consumatorilor pentru utilizarea produselor ecologice, ecoutrarcarea, a devenit treptat instrumentul principal utiiizat in Germania pentru informarea consumatorilor, dar gi pentru promovarea produselor ecologice pe pia([. Nlulte organizalii gi-au orientat efortul inspre sisterne de reciclare, reutilizare, revalorificare a produselor pe care le fabric6, ca instrument principal de evitare a poluirii rnediului cu acestea, dupd scoaterea lor: din uz, Este foafte important sf, completarn sistemele precizate mai sus eu sistemele puse la punct aproape in fiecare orgauizafic referitoare la cunoa$terea, insuqirea, crearea resurselor pentru implementare, ryi aplicarea. efectivd a reglementdrilor gi legilor coresputlzdtoare, referitoare la protecfia mediului. Toate aeeste sisteme s-au dezvoltat oarecLlm ca sisterne indeperrdente devenind uneori atuuri pentru organrzaliile care le proiriovau (ex.: VOLVO ..- Suedia igi propune reaiizarea unor produse care sunt tc,tiil corifbrn-le

de biogaz; $.a.). Convergen{a preocupdrilor referitoare la mediu gi infelegerea dimensiunilor globale a probiemelor legate de poluarea acestuia favori'reari aparilia organizafiilor internafionale care direcfione azd coordone azd, aceste preocupdri. si Sunt fundamentate astfel rnarile principii axe dreptuxui internafional ale rnediulmi (putem considera cI dupd conferinta de Ia Rjo acesGa sunt cra. statilite;, E calitatea mediului inconjurdtor este de o importanfd excepfionald pentru intreaga lume vie gi deci trebuie tratit ca arare; E preveuirea riscurilor ecologice qi de degradare a rnediului trebuie sd fie prioritard gi promovati in mod constant in toate u.iiuitalile care au incidenfd asupra

legislafiei qi reglementirilor de protecfie a mediului; BwM- Germania igi propune reciclarea materialelor din plastic din componenla automobilelor uzate; ASEA Brown Boveri i$i propune reducerea concentraliilor de I.{Ox din emisiile sale d.e gaze in atmosfera; Nisan - Japonia igi propurte reahzarea unor automobile silenfioase; philips - olanda igi propune sd reali zeze produsele sale frri producerea de degeuri, gi la fel Texaco gi Hercules - suA; shell Anglia igi propune reciclarea polimerilor uzali; Kruger SA - Danemarca i$i propune compostar"u d"q.urilor menajere qi producerea

mediului;

este

E precaufia referitoare Ia mediu trebuie s5. constituie o linie permanent5 de conduitl in luarea oric5-rei decizii sau fundarnentarea oricdrei solufii constructive; E consel'varea biodiversit6lii gi a ecosistemelor trebuie sd fie un criteriu decisiv dupr care se va judeca orice obiectiv socio politico economic; E poluatorul trebuie s[ suporte toate costurile provocate de eliminarea efectului poludrii provocate de el gi de read.ucere a mediului intr-o stare acceptabila (aceasta presupunand o asumare a responsabilitatilor gi la nivel statal dac6 prejudiciul

E realizarea unor cooperdri interna(ionale pentru- a diminua la maximum impacturile negative produse urupro mediului; m stabilirea propriilor"norme referitoare la aspecte gi indicatori de protecfie a rnediului in cazul in care aceqtia nu surrt deja stabili{i la un nivel mai inalt; B dreptul fundamental al omului la un mediu sdndtos gi echilibrat trebuie apiicat in toate hotarArile care au regaturd cu mediur inconjuriitor; ts dreptul la o dezvoltare durabila a generatiilor prezente gi .viitoare, drept care trebuie creat gi menti,ut constant printr-o gi un control ua".uui ui;r;;;", festiu,e componentel or dezvoltdri i. Formarea 9i afirmarea constantd a acestor principii a intlrit congtiin{a universalS cd mediul replezintd un patrimoniu comun al umanita{ii gi a transformat protecfia mediului itltr-un obiectiv de interes general, dar gi pu,tl.rtu., pentru fiecare popor dar qi pentru fiecare individ. Experienta acumulatd la nivel interna{ional prin standardizarea unor activitali qi in special a unor cerinte care trebuie sa repr.zint. .rir*ii ui -"Jele de lucru pentru fiecare organizafie care doregte sd acceada la pietele cele mai largi dar gi cele mai collcurenfiale de desfacere a produselor. a fdcut ca acest aspect s6 reprezinte a treia

E integrarea aspectelor ecologice ?n cadrul strategiilor gi politicilor nafionale gi corelarea politicilor de mediu cu celelalte politici gi stratlgii;

transfrontalier);

mediu;
B

mare linie directoare care a contribuit ia fel de mult la crearea unui sistem unitar de management a calitatii mediului, R.euqita standardizarii gi recumoagterii intex"matiouale a sistererului de rnanagenxentul calitafii prin seria de standarde ISO 9000 areptezentat imboldul dar gi confirmarea necesitalii standardizdrri activitatilor de managementul mediului. Principiul d,e bazl.la care ajunge modelul sistemului de managementul calitalii dupd ani de experien{a gi aplicare intemafionalE, principiu exprimat cu mulfi ani inainte de marele guru al calitalii W. Eduards Deming: plamifrcx - irnptrermenteaz5 - verific5 - ac{ioneazfi (PIVA) , este recunoscut de acum ca principiu de bazd a imbundt[lirii continue. Conceptul japonez kaizen: ameliorare continuS. cu pagi mici, vine s6 completeze in mod fericit icest principiu. Acesta era contextul in care ?n anul 7992, British Standards Institute (BSI) elaboreaz6 un prine model al unui sistern unitar de managementul mediului intitiulat: ,,BS ZiSA Specification for Environmental Management Systenls". Acest model este supus unui program pilot de verificare, care se intinde pe o durata de peste un an .^ in decursul acestei durate, in i993, Comisia EuropeanS. ca organism institu{ional al fIE cu responsabilitate in adoptarea actekrr legislative obligatorii emite Regularnentun nr. 1893/93/EEC, in fapt, un model de sistem de management de mediu gi de audit (cunoscut sub denumirea de EMAS Eco hulanagement and Audit Scheme). Regulamentul permite participarea volunt ard, a oricdrei organizafii din domeniul industrial al spa{iului UE la schema sistemului de ecomanagement gi audit. Cerinteie sistemului includ urmdtoarele aspecte: s stabilirea gi adoptarea unei politici de mediu care sd cuprindd necesitatea conformS.rii cu legisla{ia gi reglementd"rile, perfec{ionarea continud a performan{elor de mediu, reducerea impacturilor asupra mediuiui; E analtza gi alinierea amplasamentului organizaliei la noile cerinle de mediu; E introducerea unui sistem de management de ryediu gi a unui program de
\

efectuarea periodicd (la cel mult 3 ani o data) a auditului de mediu; elaborarea unei declarafii publice cu privire la aspectele de mediu gi in special a celor cu impact deosebit;

Consultativ pentru Mediu (GSCM), organism crear in i991, iniiiazd.r"ui"u comitetului tehnic: ISO/T'C/ 207, Nlanagetmemtutr de mediu. Acesta este comitetul tehnic c5"ruia i se alocd sarcina de a creea gi dezvolta o serie de standarde interna(ionale prin care s5. se asigure un cadru general de management de mediu, care sa inglobeze intr-o formd unitard toate elementele deja experimentate qi care si-au dovedit utilitatea precum gi aite elemente noi gi care se considerb a fi necesare. Viziunea gi misiunea declaratd a comitetului tehnic precizat este elaborarea seriei de stanedarde {SO 14000 ca instrument principal de ameliorare a performanlelor eeoiogice ale unei orgamzalii. Elaborarea acestei serii d.e standarde era pe deplin
j trsti licata de urmdtoar-ele ratiun i:

H .verificarea eficientei programului sdu de mediu gi a performanlelor obfinute prin inspecfii desfagurate de personal independent gi acreditat in acest sens. In paralel cu preocuparea Uniunii Europene de a reglementa cr-iteriile qi metodologia unui sistem de management al mediului, Organizafia Internationald de Standardizare (ISO-International Standard Organisation), piin Grupul Strategic

standardul internafional reprezintd. un mod optim qi recunoscut unanim de prezentare a cerinfelor; E standardul reprezint[ un cumul a unei experien,te interna{ionale qi un mod profesional de a prezenta modul de obfinere a performanferor; & conformarea cu standardul dE inciedere at6t colaboratorilor interni c6t qi partenerilor externi;
gi detaliate, nu intrunesc lotdeauna acceptul t-uturor pdrfilor interesate gi nu sunt adecvate pentru certificarea unei activitali; E standardul (gi in special cele referitoare la managementul calitEtii sau mediului) poate constitui referinfa pentru certificdri. Apar astfel in septembrie 1996 primele doud srandarde din seria ISo,14000 gi anume: ISO 14001 - Sisterne de rnanagement de mediu - Specifica{ii 9i ghid de utilizare; 9i ISo 14004 - Sisteme de rnanagement de mediu privind principiile, sisternele gi tehnicile de"aplicare. primul - Ghid general standard reprezintd, cerinfele cadru pentru crearea' implementarea, menfinerea gi imbundt6tirea continu[ a unui sistem de management de mediu dup6 criterii asemanitoare sistemului de management al calit5lii, dar la care principiul PIVA este mult mai evident. Stanclardul este aplicabil oricdrei organi za\ri, indiferent de marime, tip sau activitate gi se referd la aspectele: stabilirea 9i asumarea unei politici de *"dir; planificarea de mediu;

E regulamentele interne unei organiza[li nu sunf suficient documentate

implementarea cerinfelor sistemului d; mediu; verific6ri, ac{iuni corective qi imbunitdtiri' Standardul ISo 14004 ( care apare in ocrombrie 1996 ) JrU;; ,f";*i ii recomanddri referitoare la crearea, implementarea gi menfinerea sistemului de management de mediu constituit in principal dupr liniile directoare ale standardului ISo 14001' Este necesat cala irnplernentirea standardului ISo 14001 sd fie luate in considerare principiile, explicafiile gi tehnicile prezentate in cadrql standardului ISo 14004, care indeplinegte pe l6nga standardul ISo t+00t un r"rl["raniror cu cel al standardului ISo 9004 pe lAngi standardul ISo 9001. Acesre doud standarde sunr concepute pentru a constitui fundamentul sistemului de management de mediu. Ele vor

fi completate de urmdtoarele
generale;

E Standarde referitoare la auditul de mediu: E ISo 14010: Linii directoare pentru auditul de mediu. principii

grupe de standarde:

ts

&

directoare pentru auditul de mediu. Criterii de calificare pentru auditori; ffi ISO 14015: Evaluarea de mediu a unui amplasament. (Froiect). Standarde referitoare la eco-m arcare ISC 14020: Etichete gi declarafii de mediu. principii generatre; ISo 14021: Etichere gi declarafii de mediu. cerinie auto_ declarafia de mediu. Termeni gi definifii; ISo 14023: Testarea gi verificarea metodologiilor pentru apiicarea eco-marcSrii;

@ ISO 14012 Linii

de mediu. proceduri de audit. Auditul sistemelor de management de mediu;

ISo

1401 1:

Linii directoare pentru auditul

E B

f.rt*

ffi

M ISO 14024: Etichete gi declaralii de mediu. Etichetarea de mediu de tip I. Principii directoare gi proceduri; 6 ISO 14025: Etichete gi declarafii de mediu. Etichetare de mediu
t

de tip III. Principii directoare gi proceduri. ( raporr ). Standarde referitoare la performanfa de mediu ISO 14031: Managementul de mediu. Evaluarea performanfei de

mediu. Ghid; k ISO 14032: Managementul de mediu. Exemple privind evaluarea performanfei de mediu; Standarde referitoare la ciclul de viafa. Er ISo 14040: Anahza ciclului de via{E. Frincipii 9i pracrici

generale;

ISO 14041: Analiza ciclului de viafd. Definilia obiectivului qi a

domeniului analizei; s ISO 14042 Management de mediu. Anahza ciclului de viat5. Interpretarea ciclului de viat5; E ISO 14047: Managementul de mediu. Anahza ciclului de viatd. Exemple care ilustreazl, aplicarea ISO 14042; t ISO 14048: Managementul de mediu . Analiza ciclului de via{6. Formatul datelor de documentare a analizei ciclului de viaf6. Standarde referitoare la defini{ii gi rermeni in domeniul mediului E ISO 14050: Managementul de mediu. Termeni gi definilii. Includere cerinfe de mediu in standardele de produs Eil ISo Ghid 64: Ghid pentru includerea aspectelor de mediu in
standardele de produs. Dupd cum s-a ptecrzat mai sus, standardele din seria, ISO 14000 alcdtuiesc plrfi constituente ale unui sistem global de management de mediu. Este sistemul d.e management de mediu care actualmente se bucuri de nivelul cel mai inalt de acceptare 9i recunoagtere internafionald. Vom prezenta in continuare scopul fiecdrei grupe de standarde ale acestui sistem, care poate contribui substanfial la ameliorarea eficienlei activiEtilor organizafiei in raport cu protecfia mediului inconjur6"tor. Standardele referitoare la auditul de rnediu - elaborate sub forma unor linii directoare , prezintd, principiile generale ale auditului de mediu (sursele de informafii, resursele, obiectivele, necesarul de competen{6, criteriile), procedura propriu-zisd de audit (modul de pregdtire, desfd.gurarea, elaborarea raportului gi difuzarea acestuia, stabilirea gi urmS.rirea acliunilor corective), criteriile de calificare gi selectare a auditorilor (studiile de bazd, experien{a, formarea complementard., aptitudinile personale).

Standardele referitoare la eco-etichetare - reprezintl mijlocul de reglementare a modului in care producdtorii furnizeazd. rnformalii consumatorului
referitoare la proprietalile ecologice ale produselor. Etichetele utilizate pot repre zenta declaralii ale unei autoritdfi recunoscute zonal, autodeclarafii ale producdtorului, importatorului, distribuitoruluilaltei p[rfi interesate, pe propria rdspundere a acestuia, sau declaratii pe rlspunderea unei terfe par[i. CAteva principii referitoare la aplicarea acestor standarde sunt foarte importante: trebuie utilizate metode gtiinlifice pentru

de rnediu oferl otganiza[iilor indrumarea necesard penrru u-$i ;dili ,r#;;;i o. p..forman{,, d6nd astfel posibilitatea de evaluare a rezultateloi oblinute gi .u ur,,ur. posibilitatea de a cduta cai de ameliora.e permanentd a acestora. Este important ca indicatorii selectati sa fie corela{i cu obiectivele gi (intete de mediu .i. ;rg*;;;;;, sd fie semnificativi pentru evaluarea performantelor; sa fie susfinufi prin allcarea'fondurilor gi resurselor necesare' Indicatorii de performanfd care trebule avu{i i, ula".. se pot referi la performan{ele de management, la situa{ia efectivd de uv farvurtr Dau mediu sau la ra performantele operafionale ale proceselor. Pcrrorman,
standarde referitoare tra ciciul de viatr a produselor - reprezintd,ansamblul tehnicilor de evaluare a aspectelor de-mJi, fi asociate cu intregul proces de realirur. ;i;'impacturitor-urrp.u mediurui care por unui produs (toate aceste activitafi fiind ,d.rfocere, utilizare gi scoatere din uz a incluse in conceptul d. ,irt.- al produsului). Identificdnd dateie de intrare gi datele de evaluand potenlialul impact al acestora asupra iegire din sistemul produsului, mediului, iniliinJ 'analiza rezultateror, metodologia inftodusd de standarder. unuru.i .i.tuiur de viafd a produselor permite identiiicarea opottunS. a posibilitdtilor de imbunat#;';;ffi,1. * relaria acestora cu mediul' facllite azd' ruirea ilciziilor, p..-it. selectarea unor indicatori obiectivi a performanfelor de mediu pi contribuie subst.ru;i-;;l;#;'o;oduseror de facturl ecologicd' Deqi in fazd' incipientd aceste ,tuJura. reugesc sE, creeze infrastructura unor metodorogii adecvate de anartzd,a sistemurui de via[Ft, p.oaurutui. sta,dardele ISo 14001 9i liooq ."*,liJi. i*1-. sistemului de management al rnediului reglementat de seria de standarde ISo 14000 gi vor fi ptezentate in detaliu la punctui urmitor. o datd cu evolufia sistemelor de management a mediului ie poate constata gi o evolufie in metodologia de abordare a mediului. De la vechea perspectivE asupra mediului caracterizata prin aspectele: sursele de poluare sunt considerate ca fiind punctuale; efectele sunt vdzute la nivel local , cel mult nafional; investili,e se fac doar pentru eliminarea efecteror polu,rii; orga,iza{iile sunt intr-un conflict permanent cu autoritatile; se considera nlcesar doar un control al poludrii; existi doar un sentiment de indatorire fafd de mediu; se trece la o noud perspectivd

aprecterea performantelor ecologice ale produselor; tr:ebuie sd existe o ffansparenfd totala referitor la caracteristicile proausutul qi metodele de apreciere folosite; metodele de testare ar trebui s[ fie standardizate; accesul la infor-mafii i..iri" sd fie garantat. standarde

referitoane tra evaruarea performantei

tso

r
I

r r
r r

mediului; relatiile cu autoritatile sunt a. ."rJ".ur., rqrv' DU ,. \'ctuL. caut6 ruulltl identificarea beneficiilor in relafia cu mgdiur. Este din ce in ce mai evidentd actualmente tendinta de a integra sistemul managernentului de mediu cu sistemut securitalii ei igienei muncii. Acesr sisrern -onug*irirr'.;,iiii gi managernenrur trioim"ensi;;;t^;r;;;;;: &{ediu * flgierud, securitate se baze p" cerin{ele reunire ale srandardelor nso 9000 - nsc 14000 ?? oE{sAS nE001 (ultimul riind edifia actuatizata ;;;;r#; ill,uni. Bs 8800 occupational Health and safety Management sfrt.,r; . Aparilia acestui tip de sistem nu trebui e vdzutd' in nici ,, .u, ca o reu$iti teoreticd a implementarii unui sistem

' Aceasta este caracterizatd-prin urf".t.l.' sursele de poluare sunt difuze; in considerare microtoxicitatea; efictele sunt vdzute la nivei global; sunt fdcute investifii pentru prevenire.a poludrii; sunt stabilite politici zonale pentru proteclia
se ia

vizionar, ci ca o rezultant[ a unor constrangeri extrem de reale ale pietelor actuale indeosebi ale contextului in care coexista func{ioneazd astdzi orice organiza{ie 91 pErfile interesate de produsele, serviciile qi activita$le sale.

91

qi

Managementul rnediuh:i comforrn cerintelor trso 1400x 9i ISo 14004


Obiective gi domeniu de aplicare
Se constatd in societatea de azi existenfa unor: flor{e care actiomeazh ?m sprijinul irnplernentirii sisternelor de managernentul rxrediului in cadrul

orgamzaliilor, sub mai multe falete: E! prin constr0ngerile create de reglementdrile legale care acoper5 fiecare aspect de poluare a mediului; 6 prin presiunile create de diferitele grupuri de interese (comunitate, asociafii, organisme guvernamentale gi administrative, asociatii pro mediu, institufii financiare, clien{i, ac{ionari, propriul personal,etc.); E prin necesitatea de a oferi suficientd credibilitate gi incredere in fata organismelor de asigurare gi bancare; E prin presiunile piefei care impune bariere comerciale pentru produsele care nu sunt ,,vefzi", sau nu sunt suficient de competitive din punct de vedere a protecfiei mediului; H din necesitatea ca or:gani zalia s5-gi creeze o imagine pozitivd sub aspectul protecfiei mediului. Ca urmare a constrAngerilor precizate, organizafiile interesate in crearea gi implementarea unui sistem de managementul mediului incearcd sa-gi gd.seascl propriile motiviri gi beneficii prin care sd justifice eforturile punerii in aplicare a acestuia. Aceste beneficii se pot referi la urmdtoarele aspecte: E organizafia gdsegte cI prin implementarea acestui sistem se poate conforma mai bine reglement6rilor legale (prin cregterea abihtatii de a le intelege gi a le aborda, prin reducerea riscului de litigii, prin relalii mai bune cu legiuitorul gi autoritatile); & se pot imbunitdfi relafiile cu comunitatea gi clienlii (trebuie incluse aici asociafiile de mediu, locuitorii din vecindtate, autoritatile, clien{ii cu cerinle referitoare la mediu);
i

aspectelor semnificative, monitorizarea performan{elor, eficacitatea activitatilor); M se pot reduce costurile (prin minimizarea pierderilor gi a costurilor cu energia gi alte materii prime, polite de asigurare cu rate sc6zut, se pot revalorifica unele degeuri); B poate cregte puterea de pStrundere pe piafa (imbundtafire imagine, cregtere comperirivitate). trndiferent care sunt motiv[rile implementdrii sistemului de managementul rnediului de cdtre o organizafie, obiectivele precizate chiar de standardele IS0 I4001 9i ISO n4004 sunr:

& se pot imbunita{i

performan}ele

de mediu (identificarea

il
; ;

considerarea managementului de mediu ca una dintre prioritdlile rnajore

ale organi za[iei;

M stabilirea de c6tre organizali.e a unei politici. de mediu adecvate; ffi identificarea aspectelor de mediu din cadrul organizafiei generate de activitAtile, produsele sau serviciile sale qi selectarea celor care sunt cu adevdrat
semnificative; fl stabilirea qi rnenfinerea unei comunicdri corespunzdtoare cu toate pdrtile interesate de performanfele de mediu ale organiza[iei, fie interne sau externe acesteia; E identificarea reglementdrilor qi a altor cerinfe legale care au leg5turd s-au pot fi asociate cu activitdfile, serviciile sau produsele organiza\ter; E stabilirea unei structuri adecvate pentru managementul mediuiui. alocarea clard a responsabilitAtilor care revin fieclrei funcfiuni implicate qi in special personalului de conducere; E introducerea unui mod planificat de lucru referitor la mediu care sE aibd in vedere obiectivele pi lintele pe care organiza[ia qi le propune (pot fi avure in vedere obiective care se refer6 la intregul ciclu de via!6 a produseior); t sd permita planificarea gi asigurarea resurselor gi mijloacelor de care orgamzafia are nevoie pentru programui de mediu pe care gi la stabilit; E sa stabileascd. un mod de monitorizare qi control a proceselor care sd aib6 in vedere performanfele de mediu pe care organtza[ia gi le propune qi sd instituie un mod de imbundtalire continud a acestora; B sd stabileascd cerinlele pentru mdsurarea gi evaluarea rezultatelor precum gi a modului de anahzl. a acestqra in raport cu obiectivele propuse; M s5, creeze premisele pentru ca organizalia sh dobdndeascd o bund flexibilitate de adaptare la cerinfele mereu schimbdtoare ale mediului inconjurdtor. Stabilind cerinle referitoare la managernentul de mediu pentru orice organizafie, indiferent de dorneniul de activitate ai acesteia, celd doud standarde reu$esc s[ creeze cadrul gi sd dea liniile directoare ghid pentru a fi puse bazele unui sistem functionalbazat pe experien{a ob{inutd deja de nenumdrate organiza{ii in acest domeniu. Degi nu sunt stabilite cerin(e absolute pentru performan{ele de mediu gi nu sunt garantate rezultate de mediu optime, totugi standardele incuraj eazd orgaruza[tlle sI aplice tehnologiile disponibile cele mai adecvate din punctul de vedere al protecfiei mediului. Pentru a aprecia totugi mai exact pozit;a standardelor ISO 14001 gi ISO 14004 o sd precizdmin continuare cAteva aspecte distinctive ale acestora in raport cu sisremul EMAS (tab. 3.13):

I I I t t

I I I

Tabelul 3.l

.7.

E,MAS

Reprezintd o reglementare legislativ6 Uniunii Europene. Domeniul de aplicare este cel ai statelor care fac parte din Uniunea EuropeanS.

Cerirtte ISO 14001 .si ISO 14004 Sunt standarde internalionale de largd recunoagtere. Sunt aplicabile tuturor organizafiilor indiferent de zona de pe glob unde se afld.

Este specific organizafiilor din domeniul industrial.


trmpune efectuarea unei anahze inifiale a organtzafiei in raport cu aspectele de

Se aplicd tuturor organiza{iilor

indiferent de domeniul activitifilor, produselor sau serviciilor. Efectuarea analizer iniliale de mediu nu este obligatorie , dar este
recomandatS.

mediu. Impune imbundtifirea performanfelor pdna la nivelul celor asigurate de tehnologiiie de v6rf gi a cdror aplicare este viabila din punct de vedere economic. Impune o asumale publica a responsabilitalilor printr-o declaratie gi accesul nerestric(ionat la politica gi programul de mediu. Impune efectuarea unui audit de mediu la cel pulin trei ani o dat[. Este necesard. existen(a unui registru unde sd fie precizate toate efectele asupra mediului.

Solicita anahza performanfelor qi imbundtdtirea continud a acestora.


Impune accesul larg la politica de mediu gi c5i de comunicare cu pdrtile interesate, informafiile difuzate fiind la
atitudine a or ganizatie i. Auditul este obligatoriu, dar nu se specifici frecventa.
I

Nu existd o soiicitare expresS. in acest


SENS.

O altd incadrare a standardelor ISO 14001 gi respecriv ISO l4OO4 se poate face in raport cu standar-dele ISO 9001 qi respectiv ISO 9004, standarde destinate sistemelor de managementul calitalii in cadrul oriclrui tip de oyganiza\ie. in afara multor elemente comune care se vor vedea in cele ce vor fr precizate mai jos, o primd diferenfiere rezultS. din scopul diferit al celor doud tipuri de standarde gi anume:

standardele trso 9001gr /So 9004 rdspwnd la tntrebarea: Cum sd conducem organizatia astfel tncdt sd obyinem satisfacyia maxiwtd a clientilor cu costuri minim posibile? Eleme ntul c onduc dtor: CLtrENTU {EE

& w
R.ezwltate agteptate

ffi

perforruanlii din punct

d,e

profituri durabile

vedere calitate gi corupetitivitate tru tirnp

standardele ISo 14001gr rso 14004 rdspund la tntrebarea: Cum sd condacem organizayia astfel tncdt produseti serviciile sale sd nu dduneze si celorlalyi Si tndeosebi noud tnsine? Elementul conducdlor: Conformareq cu legistayia tn vigoare apticabitd referitoare la mediul tnconjurdtor

p r ot e c fia Si

Rezultate asteptate s e c uritat e a m e diului tn c o nj ur dt o r conformareq cu legislafia dezvoltareq durabild Si tn armonie cu natura

privind modul in care se ini1iazd, se imbundtdlegte sau se *.r1ir. efectiv un sistem de management al mediului". Dupd cum se vede, in principal cerin{ele de care trebuie s[ {ind seama otganiza}iile care doresc sd fie certifiiate/inregistrate sunt cele incluse in standardul ISO 14001. Deci pAnS la urm[: ce este gi ce nu este standardul ISO 14001? Si incercdm sE rdspundem prin cAteva aspecte la aceast[ intrebare in tabelul 3.I4.
Tabelul3.14.

auditate in mod obiectiv in scopul oblinerii certific[riilinregistrdrii gi/sau autodeclaririi", iar standardul ISO l4OO4,,fixnizeazd. organizaliilor recomanddri

Degi ambele standarde ISO 14001 qi respectiv ISO 14004 definesc acelagi sistem de managementul mediului, creatorii acestora le-au desemnat roluri diferite fiec[ruia' Astfel standardul ISO 14001: ,,confine cerin]ele care pot gi trebuie s6 fie

Ce reprezintd pentru noi standa.rclul ISO 14001

Ce nu trebuie sd tnsemne stanclardul ISO 14001

Este un standard de largd recunoagtere internafionald a cdrui aplicare este deocamdatd voluntar6 qi nu obiigatorie. Confine cerinte obligatorii referitoare la respectarea legisla{iei sau a altor reglementdri de mediu aplicabile. Este standardul de referinfd pentru implementarea unui sistem de managementul mediului propus de specialigtii forului interna{ional de standardizare.

O reglementare sau o lege cu aplicabilitate comunitari, zonald., na{ionald sau intemationald.

Nu impune schimbarea sau completarea obligatorie a legislaliilor na{ionale sau a altor reglementdri din acest domeniu.

I I
I

Nu este un model cu domeniu de aplicabilitate zonald sau comunitard.

de acfiune.

Fasul 2: Flanificarea activitatilor care au legdtur[ cu mediul. Pastll 3: [mpnerraentanea prograrnului d; managementul mediului prin asigurarea resurselor necesare, dezvol tariamecanismelor de suslinere gi a capacitalilor
de mediu gi a performanfelor.
a

Fasul 4: Aplicarea mecanismelor de xn5surare, mlonitorizare gi evaXuare proceselor


continud.

Fasul S: Analiza nezultatelor ob{inute gi angajarea intr-un proces de imbunltitire


sistemului gi un angajament al celor implicali care trebuie sE inteleaga gi s6 abordeze constant principiul imbunrtdlirii continue. in acord cu pagii'priniipiului d,e bazd ptecizali mai sus, creatorii standardelor au avut in vedere itructur.area cerin{elor dupa cum acestea sunt precizate in tigura 3.13.

Dupi cum se vede, principiul acestui sistem presupune o largd angajare a personalului organiza{iei, un *9d de organizare flexibil, upt sa su{ina J.iir1.t.

FolstEea de medEu

: 6 A e

Aspecte de mediu

Prevederi legale 9i alte cerin{e Obiective gi finte Program(e) de management

Analiza eflectuatE
de comducere

Implementare functionane

e C
@ Monitorizare 9i mlsurare @ Neconfornrit5fi acfiune preventivl @ inregistrtrri
Auditut
SN4&4

Structurtr gi responsabilitate lnstruire,sensibilizare,competenftr

@ Comunicare e Documentelesistentului 6 Controluldocumentelor @ Controlul opera{ional @ Prevenirea situa{iilor de urgen{I

Venifieare $i actirlme aorectiva

Fig

3.13. Cerintele sistemului de managementul medrului

managementului mediuiui este principiu[ imhumata$irii eontimue. Provenit din domeniul managementului calitilii acest principiu ?gi gasegte o formd optimd de exprimare in Japonia, sub denumirea de l<aizem it ui - schimbar e, zen pentru mai bine; tradus cel mai frecvent prin irmbundtd{ire comtinuh cu pagi neici). Aplicarea principiului imbundtatirii continue presupune: El continua imbundtlfire a proceselor gi a produselor care sunt susceptibile de a provoca impacturi asupra mediului, prin implicarea permanentd. a fiecdrei persoane din cadrul organizaliei; @ cregterea eficacitSlii qi a eficienfei activitdfilor gi a serviciilor organiza{iei; & orientarea in principal pe activitali preventive; E anahza qi recunoa$terea rezultatelor oblinute. Reuqita implement[rii principiului imbundtdfirii continue esre vdzutd.ca fiind generatoare a unei spirale de cre$tere permanentd a performan{elor oblinute de organizalie.

Un alt principiu important pe baza cdruia sunt construite sisternele ISO desemnate

Ac{iun

Planificare Folitica de mediu

fivrnuxArAgrnn
Audit de mediu

CONTINUA

Obiective gi finte de mediu

Verificare

trmplementare

Fig. 3.14. Procesul imbunirafirii continue

in cazul sistemului de managementul mediului intregul proces de imbundtafire se bazeaza (fig. 3.I4. ) pe succesiunea elementelor: politica de mediu obiective gi finte de mediu - audit - analiza efectuatb de conducere, elemente generatoare de
impulsuri gi decizii necesare unui astfel de proces.

recunoa$tenea sisternului mediului aliniat standardetor XSO 14001 9i ISO X4004

Abordarea

gi

de

managerfiemtul

Degi interesate in primul rAnd de aspectele cregterii economice, de managementul macroeconomic gi de o gestiune avantajoasl a resurselor, organismele politico - economice ale lumii sunt treptat forlate de numeroasele crtze ecologice actuale s[ igi focahzeze atenfia asupra cheltuielilor provocate de poluare, modificari ale ecosistemelor, epuizarea unor resurse naturale. in acest context crearea unor tehnici globale de evaluare a randamentelor ecoenergetice (ca raport dintre energia livrat6 de ecosistem gi energia primit6), de stabilire a unei economii a patrimoniului natural (ca unific are a economiei propriu-zise
mediului

qi

respectiv

situalie aparifia unor standarde care sd constituie un cadru, dar qi un ghid recunoscut gi acceptat internafional a fost extrem de beneficS. Degi nu au caracter obiigatoriu, faptul c5. sunt ugor abordabile qi permit nu numai conformarea cu legislalia de mediu aplicabila, dar gi angajarea intr-un proces continuu de progres gi ameliorare cu eforturi suportabile, potrivite fiecdrei organizafii, oriunde s-ar afla aceasta pe glob, au fdcut ca aceste standarde sd tie un punct de convergenfd pentru toate p5rlile interesate in domeniul protecfiei mediului, nafionale, comunitare, regionale gi internafionale. Evolufia rapidi a organismelor care gi-au implementat acest sistem qi s-au supus apoi unui proces de certificare pentru a-gi confirma reugita acestei iniliative vine sd confirme cele precrzate mai sus.

externalitdlilor (impunerea unor taxe poluatorilor care prin activitalile pe care le desfdqoard produc pagube mediului, pagube care trebuie suportate in bund parte de societate dar, care ar trebui suportate de drept de cdtre poluator cel pulin intr-o anumitd proporlie), ar putea fi foarte interesante. De cele mai multe ori transpunerea acestor teorii economice in practicd se dovedegte insi extrem de dificilI gi foarte greu controlabild dat fiind gi contextul socio - politico - economic foarte divers. in aceistd

a economiei resurselor naturale), de internalizare

2500
2000
I 500
1

000
500
0
cd
u!q

cd

\l

.S
U

Ut.^
0) ri

.g .g s" .s .g .s -:.s E E'E E =E= g E3 E F .." d FUuio=-lojj ^ = tr ; S .+ E'E-EX < tuq


n

cs 6

Fig. 3.15. Organizafii'certificare ISO 14001 la 1 iunie 1999

Prezenrlm in figurile 3.15. _ 3.t7. evolufia spectaculoas5 a acestor certificdri numai in decursul anilor Lggg _ Z00L Numdrwl de organizayii certificate IS0 MhAt la data de I lunie lggg Japonia 2124 Germania 1400

UK
Suedia I arwan

947

64s 492
463 460 400

USA
Olanda

Elvefia
Danemarca Australia Fran!a Spania

370
350 300 285

Ungaria Cehia Polonia, Slovenia

53 28
13

TOTAL 10439

5000

4500 4000
3500 3000

2500
2000
r

500

,400rtro
790 786

1000
-500

lrt

613

sgz sso

9FE3HE} (gEv)r-lJ.-c!
OJVF r'l

ctr'-r9ch!lF^(B

E (ntr.trvE S E $A
CVL-.i

.SEN.s.scJ
o
(!.

0J 4-E 'l

Fig. 3.16. organizafiicertificare ISo r400r la

noiernbrie 2000

Nwmdrwl de organizayii certificate trSO 14001 l& data de n ruoiemebrie 2A00 Japonia 4635 Germania 2400

UK
Suedia

USA
Olanda Franta Taiwan

1400 1370 I i30

790 746 781

Italia
Spania Danemarca

6t3
592 580
153
103

Ungaria
Cehia Polonia

52

TOTAL
1

21449

8000 6000

14000

2000 0000 8000 6000

4000

l#.,,'ry.''iuol'';;; ole. 4,0,9,,,2a0 , 169,,ioo,

hgo!,o=c fi^=pdn)d,
rDt5
OJ

e d fr+33
0)PEcNco (D*O[)r0rX Pa:
C o

,kooD6 o)Do)

3 ? J I3 -U= .!<x<-l

Fig. 3.77. organizarii certiflcate

ISo 1400r in decembri e 2oo4

I I I
I t
l

I
Datele prec rzate mai sus au fost preluate din ISo woRLD. primele organisme certificate la noi in apar in 1998 astfel incat in Errr'v fard aprilie LvvL 200lerau w deja g organizafii certificate. Acestea sunt preci zateincontinuare: M Industrial Engineering A Bucuregti - Froiectare consultanf,; & S'c' oltchim s.A. Rm. Ivalcea - Iniusffia chimica gi gi petrochimica; M Rompetror petromidia s.A. - petrochimie, rafinarie; B CLAGI Romania s'R'L. - Fabricarea de produse din rdgini armate cu tibrr; @ TUBOR.G SA Bucuregti _ Fabricarea de bere; @ ROMBAT SA Bistrifa - Fabricarea de acumularoare acide cu plumb; JTI (Japanese Tabacco International) Bucuregti - Industria tutunului; & continental Automotive Products Timigoara - Fubri.urea anvelopelor. Toate aceste otganizati.i au fost poate mai clarvdzdtoare gi au acfionat anticipativ intrevdzand avantajele implementarii qi certificrrii unui astfel de sistem. vom prezenta in continuur" un al acestor avantaje: E oferd posibilitatea "guntion unui managernent pro-activ, participativ gi eficie*t (prin crearea c-adrului organizatoric adecrlt, ubordare unit uri u problematicilor de mediu calitate, attagerea angaja{ilor, relatii favorabile organismele guvelxamentale, facilitarea integrdrii eur.opene);

qi

cu

organiza[ie, coiaborarea cu organismele guvernamentale, facilitarea colabordrii cu alte parli interesate, cregterea nivelului de garantie in fafa organismelor de asigurare)

increderii comunitdfii

un instrurnent a* pronxovare cornerciatrd eficient (prin imbundta{irea imaginii organ izafier, acces p. vvrrvurvrrlrarv unde ' r - pr"1" r^-i- concurenfiale urrLr' sunt restrictii '5uIlL lcsLrl sub acest aspect); s Penmite reducer:ea costurilor de functionare (prin prevenirea unor penalitdfi' pla,ificarea eficientd' a cheltuielilor in func{ie de prioritdfi, economisirea materiilor prime 5i reducer ea d'acd.nu chiar eliminarea risipei de resurse naturale); E Ferrnite monitori zarea proceselor (prin identificarea substanlelor toxice 9i periculoase qi gestionarea lor adecvata, imbunatalirea proceselor deficitare, prevenirea impacturilor 5i a situa(iilor de urgenfl-, controlul eficient al caracteristicilor qi parametri lor proceselor) ; E Participarea gi adeziunea personalului (prin imbundtafirea receptivita{ii 9i a conqtientizhrii angajafilor, prin instruirea focahzatd, asupra unor probleme concrete' cre$terea randamentului personalului, reducerea impacturilor negative care ar putea afecta personalul); ts Deschiderea unor cxi avantajoase de perceplie
,

Constituie

in

publicd (prin cregterea

cu alte programe, investitii care nu pot fi totdeauna u$or cuantificabile, aparitia unor confuzii neanct'ederi, costuri 9i ,rfli-.nrare cu instruirea gi certific area, etc')' care trebuie. analizate gi prevenite din tunp. Nu trebuie neglijate gi aspectele imperative ale cerin(elor legaie. in lara noasrra spre exemplu: E{G 456/20g0,,}IorSrare pentru aprobarea Planului de actiune al Programrlri gru.iru-"rtul pe anul 2000 pe $i perioada 2o0l - 2004", prevede: "orgareizayiite poluataare dire R.ontdreia trebuie ca pdnd tn anul zaffi sd-gi organiTeze activitatea de protec{ia mediulai tru canforncitate cw ceriru{ele standardelor din seria ISO MAAA;. TJn alt imperativ: F{G 7E4l2000

Desigur trebuie ca organizaliile sd nu ignore eventualele dezava^taje (contradic{ia

AGEMEI\TUL MEDIULUI
C

URS
nfr. 3.

de baza ale standardelor ISO 14001 si ISO 14004 referitoare


de managementul mediului.

l-t-

Cerinte referitoare la politica de mediu

1.2. Cerinte referitoare la planificarea de mediu

a) Cerinle referitoare la aspectele de mefiu b)


Cerinte referitoare Ia obiectivele si tintele de mediu

Cerin{ele de bazfi ale standardelor ISO 14001 pi ISO 14004 referitoare la sistemul de managementul mediului
Prima gi cea mai importantl cerin!6 a standardului'ISO 14001 prevede cl organizalia care doregte s5 se alinieze acestui standard, trebuie s6-qi ,,stabileascd gi s5 menfin[ un sistem de management de mediu", sistem care este de fapt detaliat prin cerinfele prev6zute la punctele 4.2 - 4.6 ale standardului.

A. Cerinfe referitoare la politica de mediu


managementului organizafiei gi in special a top managementului care trebuie s[ se'angaieze primul in

Aceast[ cerin(E implici responsabilitatea direct[

demersul de creare, implementare, menfinere gi imbunatlfire a sistemului d" managementul mediului. Precizdrlle standardului ISO 14001 punctul 4.2referitoare la aceast[ cerin!6 sunt totugi destul de explicite qi se referi la urmdtoarele aspecte: implicarea direct[ a conducerii la cel mai inalt nivel pentru definirea politicii de
mediu a organizafiei gi pentru asigurarea cE aqeasta corespunde intru-totul cu natura, dimensiunile gi impacturile pe care le provoac[ asupra mediului prin activitdfile, produsele sau serviciile sale; cd include angajamentul de imbunf,tifire continui 9i de pr"vunire a poluirii; cd include anfiajamentul de conformitate cu legislafia gi cu reglementiirile de mediu aplicabile, gi dacl este cazul cu alte cerin]e pe care organizafia gi le-a propus; c[ poate oferi cadrul stabitirii gi analizdrii obiectivelor qi {intelor de mediu; ci este prezentat[ intr-un mod documentat, fiind implementati, men(inut6 gi comunicatfl intregului personal; gi in fine cI este pusd flr[ restricfii la dispozifia publicului. Trebuie sI observdm c[ degi existd o flexibilitate mare in ceea ce privegte posibilitifile de elaborare a politicii de mediu, sunt necesare totuqi cel pufin trei angajamente ferme din partea conducerii organizafiei: conformarea cu cerin{ele legale aplicabile, angajarea intr-un proces de imbunitflfire continui, prevenirea polu5rii. Respectarea cerinfelor legale trebuie inleleasi ca o cerinf6 minim necesari, organiza{ia trebuind s[ adopte o orientare activl, crednd dacd este necesar detalieri 5i indicafii suplimentare pentru o infelegere gi o aplicare corect[ a cerinfelor legale' In abest ."nr.i.infele legale cuprind legile referitoare la mediu, reglement[rile de naturl administrativl, cele referitoare la infracfiuni privind mediul, cele ciue se refer[ la amenzile pentru poluarea mediului precum gi alte prevederi. Procesul de imbundtd,tire continue se refer6 in principal la ameliorarea performanfelor globale ale organizaliei in domeniul mediului. Este important s[ refinem qi sensul dat de sistemul EMAS imbundtilirii continue: ,,...reducerea efectelor asupra mediului la un nivel care se poate realiza prin aplicarea rentabil[ sub aspect economic a celei mai bune tehnici disponibile".

Terlnenul de cea mai bund tehnologie disponibili presupune cAteva aspecte pe care le pr ecrzam in c ontinuare: E utrlizarea unor procese tehnologice din care rezult[ minimum de degeuri posibile; E recuperarea gi revalonzarea materialelor qi a produselor folosite; E utilizarea de procedee gi metode care qi-au dovedit eficienfa in ultimul timp; E oblinerea de progrese in domeniul cunogtinlelor qi a tehnologiilor folosite; . reducerea tipului gi a cantitafii de emisii; r programe ferme de instaiare a unor mijloace de fabricalie performante sub aspectul protectiei mediului ; n reduceri ale consumului de materii prime qi energie la procesele tehnologice; r reducerea impacturilor asupra mediului. Anexa A a standardului dd explica{ii suplimentare preciz6nd cd ,,politica de mediu este elementul motor al implementarii gi al imbundtS{irii sistemului de management de mediu ..." Este foarte important ca politica sI fie exprimati clar pentru a nu se crea confuzii cu privire la intenfiile conducerii de vdrf a orgamza[iei, pe de o parte iar pe de alta parte pentru a fi in{eleasl ugor de toate partile interesate care vor avea acces la ea. La fel de important este ca aceastl politic[ sd ,,fie analizatd qi revizuitl periodic pentru a reflecta modificarea condifiilor gi a informa(iilor." Trebuie neaplrat ca politica de mediu asumatd de conducerea organiza[iei s6 fie documentatl adicd redactatl in scris gi sd fie adus[ la cunogtinla tuturor angajafilor. Acegtia trebuie s[-qi in{eleagd rslul in cadrul acestei politici gi s[ $i-l asume cu deplind responsabilitate. Fa![ de cele precizate, ISO L4004 indicl sensul general al politicii de mediu ca directie de acflune gi fixare a principiilor organizafiei. in plus se recomandd ca politica de mediu sd se bazeze pe c6teva elemente cheie ale organrzafrei: misiunea organizatiei, viziunea, valorile qi convingerile sale esenfiale; cerinlele pdrfilor interesate; irnbunltSlirea continud; prevenirea poludrii; coordonarea cu celelalte politici ale organizaliei; unele condifii specifice; gi in final conformitatea cu reglementdri, legi qi alte criterii relevante referitoare la mediu. Ca indrumare practicd este indicat sI se plece de la idea cd oricare dintre activiEtile, produsele sau serviciile organtza\iei poate genera impacturi asupra mediului, lucru care trebuie declarat gi recunoscut deschis in cadrul politicii de mediu. Este de asemenea indicat ca politica de mediu sd indice aspecte cAt mai concrete posibil referitoare la angajamentul sdu pentru: r diminuarea impacturilor negative; r utilizarea de proceduri de evaluare a performantelor sale de mediu; r utilizarea conceptulLri de ciclu de viat[ la proiectarea produselor qi uiterior in decursul rrtilizdrii qi a scoaterii lor din uz; r militarea pentru prevenirea poluarii pr-in mrjloace care se dovedesc adecvate cu domeniul de activitAti al organrzafiei; E eclucarea personalului, impdrtA$irea experienfei saie gi implicarea pdrfilor
in te resate,

E adoprarea principiului dezvoltIrii durabile; ll antrenarea furnizorilor gi a altor colaboratori

tn sensul unui management c6t mai complet at calitatii mediului qi al unei integrlri al acestuia cu celelalte politici ale organtza\iei trebuie luate in considerare gi
alte cAteva aspecte importante pe care le vom prectzain continuare. Leadershipul, angajamentul gi implicarea activd a top managementului sunt esenfiale pentru dezvoltarea qi menfinerea unui sistem de managementul mediului eficace qi eficient in scopul reaLizdrli de beneficii nu numai pentru organizalie dar gi pentru clientii organiza[tei. Pentru a rcaliza aceste beneficii, este necesar s[ se stabileascS., menfini gi imbunltdfeascd un concept al satisfacfiei tuturor pdrfilor interesate de performanfele organiza[iei. Agadar.o.Llut cu cele pr:ecizate mai sus este necesar ca managementul de la cel mai inalt nivel sI aiba in vedere ac{iuni precum: r stabilirea unei politici qi a unor obiective strategice compatibile cu scopul organizafiei;

inspre acelagi demers.

conducerea organizafiei prin exemplul personal, pentru incredere in proprii angaja(i; r comunicarea deschisd in cadrul organizatiei gi focalizarea
acesteia;

dezvolta

pe valorile
gi

r
produse;

participarea

la imbundtdlirea proiectelor,

cdutAnd

noi metode, solufii

obfinerea feedback-ului referitor Ia eficacitatea qi eficien{a sistemelor de management; r identificarea proceselor de realizare a prod.usului cale adaugd valoare organizafiei; r identificarea proceselor auxiliare care influen[eaz6. eficacitatea qi eficienla proceselor de realizare a produsuiui sau care au impacturi negative asupra mediului; I crealea unui mediu care incurajeazl implicarea gi dezvoltarea angaja(ilol; r oferirea structurii gi resurselor necesare pentru a sprijini planurile strategice ale organ izaliei. Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie si defineascd de asemenea metodele de mdsurare a perfolmanfei organizatiei pentru a determina dacd obiectivele planificate au fost rcalizate. Aceste metode includ: r mdsurarea indicatorilor financiari; r mS.surarea performanfei proceselor in cadrul organizaliei; t compararea cu' alte oryaniza[ii externe, prin uttlizarca tehnicii benchmarking sau evaluarea de cltre o tert6 parte; ! evalualea satisfactiei clientilor, angaja\ilor, furnizorilor, comunitSlii, altor pdrfi interesate, etc. E evaluarea percepfiei pdrfilor interesate asupra performantei activitdfilor, produselor, servicii lor oferite ; E mdsurarea factorilor critici de succes identificafi de cdtre managernent. Informalia rezultatd" din astfel de mdsurdtori trebuie sd constituie date de intrare tn anahzele rcalizate de management pentru a avea siguran{a c[ imbundtdlirea continud a sistemelor de management sunt motorul imbunatltirii continue a organizafiei.

":9u.1 acltvltatl:

calitalii 9i a rnediului. Pe baza acestor piincipii, managementul de la cel mai inalt nivel demonstreze leadership li angajament pentru realizarea .t' urmdtoarelor
infelegerea cerinfelor gi aqteptlrilor prezente gi viitoare ale tuturor

La dezvoltarea, implementarea, menfinerea gi imbundtdfirea unui sistem de management, organizatia trebuie sd porneascr de la principiile managementului

,----^-^i. tnteresate;

prrtilor

promovarea politicilor 9i obiectivelor pentru a spori congtiinfa, motivarea qi implicarea angaja[ilor din organizafie; I stabilirea imbundt[lirii continue ca un obiectiv al proceselor organizafiei; r planrficarea viitorului organi za[iei gi managementul schimbIrii; r stabilirea qi comunicarea unei structuri pentru satisfacerea pir{ilor interesate identificate. Procesele de tealizare a produselor gi serviciilor determinr in mod direct succesul organizntiilor 9i ca urmare managementul trebuie sd identifice procese. In plus, trebuie identificate procesele auxiliare care influenfeazr aceste eficacitatea gi eficienta proceselor de reali zare a prod.uselor gi serviciilor sau nevoile gi aqteptrrile pdrtilor interesate. Managementul tr;buie sr se asigure cd, procesele se desfdgoar6 de o manier5. eficace qi trebuie sr analizeze gi sa optini zeze interactiunea proceselor de tealizare a produselor gi a celor auxiliare. Pentru aceasta se vor avea in vedere urmdtoarele:
asigurarea cr sunt proiectate succesiunea gi interacfiunea proceselor pentru a ob{ine rezultatele dorite in mod eficace gi eficient;

asigurarea cd definite qi controlate;

intririle in proces, activitd{ile gi iegirile din proces sunt clar

monitorizarea intrdrilor qi iegirilor pentru a verifica cd procesele sunt conectate gi se desfigoarl eficace gi eficient; I identificarea 9i gestionarea riscurilor gi exploatarea oportunitdfilor de imbundtf, fire a performan{ei ; r conducerea de analize a datelor gi informafiilor pentru a facilita imbundtdfirea continud a proceselor; r identificarea responsabililor de proces gi irnputernicirea acestora cu autoritate gi responsabilitate suficiente;

r r

gestionarea fieclrui proces pentru arealizaobiectivele proceselor; nevoile gi agteptirile pdrfilor interesate.

B. Cerin{e referitoare la planificarea de mediu Planificarea de mediu cuprinde in cadrul standardelor ISO 1400t qi ISO L4004 urmS.toarele componente :
Aspecte de mediu; Prevederi Iegale gi alte cerinfe; Obiective generale gi obiective specifice; E Programe de management de mediu. Standardul ISo l4o}4 mai propune ca elernente ale planificarii mediu precum gi criteriile inteme de peiformantI.

r r r

gi politica de

Cerin{e referitoare Ia aspectele de mediu Punctul 4.3.1. al standardului ISO 14001 precizeazd cd in cadrul organizaliei trebuie stabilite Ei men{inute proceduri pentru identificarea aspectelor de mediu corespunzdtoare activitdtilor, produselor gi serviciilor aflate sub controlul sdu $i pe care le influenfeazd, determin6nd pe acelea care pot provoca impacturi semnifrcative asupra mediului. Trebuie de asemenea ca aspectele cu impact semnificativ sd fie principalele referinfe la stabilirea obiectivelor de mediu. Toate aceste informatii trebuie sI fie actualizate atunci c0nd este nevoie sau periodic. Aceste cerinle referitoare Ia aspectele de mediu reprezintd condifii obligatorii pentru orice organiza\ie care doreqte sd fie certificatl in raport cu standardul ISO 14001. Pentru a veni in sprijinul organiza[lilor care doresc s6-gi identifice aspectele de mediu, Anexa A: Ghid pentru utilizarea specificafiilor, recomandd ca acestea sE parcurgl o primd etapd de anahzd preliminarl de mediu, in cursul cdreia sI fie identificate toate aspectele de mediu din cadrul organizafiei. Este necesar totuqi sd se aibl in vedere costurile gi timpul de care este nevoie pentru efectuarea acestei analize. $i pentru ca analiza sd aibl eficienfa necesarS. sunt indicate domeniile care trebuie acoperite in decursul acestei analize: aspecte de mediu care intrd sub inciden{a prevederilor legale gi a reglementlrilor, aspec[e care par semnificative in raport cu incidenta pe care o au asupra mediului, proceduri gi practici pe care organiza\ia le utllizeazd, in domeniul rnediului, incidente sau investiglri anterioare referitoare la mediu. Se menlioneazd in mod expres c6 aceastd anabzd. sd

cuprind[ atAt situa(iile normale (inclusiv pornirile gi opririle instalafiilor qi

utilajelor) cAt qi situa{iile anormale de func{ionare din cadrul organizatiei, av6nd in vedere in oiice caz irnpacturile semnificative potenfiale asociate situa{iilor previzibile in mod ra{ional sau situa(iilor de urgen{6. Factori ca: emisiile in atmosferd, deversS.rile in ape, evacuarea degeurilor, contaminarea solului, utilizarea excesivd a materiilor prime gi a altor resurse, probleme cu comunitatea locald, trebuie neaplrat avute in vedere atunci cdnd se efectueazd analiza preliminard de mediu. lJnele indicatii gi recomand[ri practice referitoare la aceastd cerinfl sunt prevdzute gi in standardul ISO 14004. in acest sens o succesiune de intrebdri ar putea fi utile pentru clarificarea aspectelor de mediu: ! Sunt identificate aspectele de ruediu ale activitdtilor, produselor Si s e rv ic iilo r or g anizalie i ? I Aceste aspecte de mediu ale orgartizaliei provoacd impacturi negative i n'tp o rtante asup ra mediului ? r Existd o procedurd de evaluare a impacturilor pe care proiectele noi le-ar ptfiea produce eventual asupra rnediului? r in vecindtatea organizaliei existd zonele cle mecliu sensibile care necesitd luarea tn consitlerare a urnr mdsuri deosebite? r Aspectele de rnediu ,sl intpacturile asociate sunt inJluenlate de modificdrile sau extinderi.le de activitityi, produse Si servicii ale orgattizaliei? E Defec{iuni sau diverse problenrc pot provoca impacturi potenliale severe
asupra ntecliului?

E nrcrliuLui /

Care este frecvenla cle proclttcere a situaliilor care au intpact asuprcr

Sunt evaluate aspectele semnificative de mediu tinknd seama de gravitatea S i fre cv en! d imp acturilo r ? r Care este sfera de actiune a impacturilor importante asupra mediului. Sunt ele locale, regionale sau globale?

Parcurgerea urmltoarelor etape este oricum recomandatS.: selectarea activitl(ilor, produselor sau serviciilor (de aga manieri incdt sd fie suficient de cuprinz[toare in raport cu domeniul de activitate al organizatiei) - identificarea aspectelor de mediu ale activitlfi, produsului sau serviciului (este indicat ca lista aspectelor de mediu sd fie cAt mai completd) - identificarea impacturilor asupra mediului (trebuie avute in vedere toate impacturile: reale, poten{iale, benefice, nocive) - evaluarea importanfei impacturilor (aceastd cuantificare trebuie sE se facd plec6nd de la anumite criterii pe care organiza[ia qi le stabilegte qi care se pot referi la: mdrimea impactului, severitatea impactului,probabilitatea de aparilie, durata impactului). Prezentarea tabelarl a rezultatelor este mai semnificativd (pot fi introduse rubricile: activitatea - aspectul - impactul, ex.: activitatea: proiectarea unui produs / aspectul: reducerea volumului gi a greu6tiil impactul: economisirea resurselor gi a
materialelor).

in urma controlului efectiv al proceselor), evaluarea impacturilor qi stabilirea mlsurilor (identificare mS.suri qi stabilire frecvenla
(raportarea constat[rilor

in cadrul sistemului ISO analiza preliminarl de mediu este doar recomandatd, in cadrul sistemului EMAS ea rcprezintd o componentd esenliald, care in nici un caz nv poate lipsi. Ea trebuie s[ aibd in vedere aspectele la care se referd politica de mediu a otgantza{iei qi trebuie sI analizeze care sunt prejudiciile aduse mediului de amplasamentul organizaliei, care sunt posibilitaflle de diminuare a acestora gi care sunt soluliile pe care organiza\\a Ie poate lua pentru a proteja mediul. Etapele unei astfel de analize sunt: stabilirea cadrului verificirii (obiective, volum analrzd), inventarierea situa{iei reale (organizare, resurse, pregltirea analizei amplasamentului, identificare activitdtii de analizat), prezentarea situa{iei reale
Dacd

controale operafionale). De fapt analiza preliminar[ de mediu sau analiza ini]iald de mediu, dupd cum i se mai spune, aldturi de evaluarea aspectelor de mediu pot fi considerate tehnici sau instrumente specifice sistemelor de management de mediu (vezi punct. 3.3 unde acestea sunt prezentate detaliat). Un interesant soft pe calculator de efectuare a anahzei iniliale de mediu este elaborat de firma ATIDITECO. La acest program datele de intrare sunt: caracteristici tehnice ale amplasamentului, puncte de observatie, condilii fizice din amplasament, informalii despre accidente-incidente de mediu, criterii de analizd. Datele de iesire vor fi atunci: lista observatiilor directe, lista aspectelor de mediu, lista aspectelor semnificative de mediu, lista corecliilor obiectivelor ,sl lintelor, programul cle mana1ement de mediu. ! Prevederi legale gi alte cerinte Cerinlele ISO 14001 referitoare la aceastd cerintd (punctul 4.3.2) sunt relativ sumare precizAnd cd este necesar ca organiza{ia sd stabileasci gi si menfin[ una sau mai multe proceduri in care sd reglementeze accesul la prevederile legale qi la alte cerinle adoptate de organizafie, corespunzdtoare aspectelor de mediu ale activitd{ilor, produselor qi serviciilor sale.

I
it

I t

iI

Anexei A unde se precizeazd,cd, acestea pot fi: x codurile de bun6 practicd; I acordurile incheiate cu autorit[tile publice locale sau guvernamentale; r indrumdri metodologice fdrd caracter de reglementare. Pentru a facilita elaborarea procedurii cerute de standardul ISO 14001, standardul ISO 14004 propune un chestionar ajutitor. Vom propune in acest sens gi
Sunt identificate prevederile legale Si celelalte cerinle relevante referitoare e c tia me diului aplic ab ile o r g anizali e i ? r Sunt urmdrite prevederile legale ,sl alte cerinte aplicabile cle cdtre organizatie? r Modificdrile intervenite tn cadrul prevederilor legale Si a altor cerinte sunt urmdrite Si analizate periodic? r Sunt comunicate personalului organizaliei informaliile relevante asupra prevederilor legale Si a altor cerinte? Deosebit de important[ este gi recomandarea practicd din cadrul standardului ISO 14004legat6, de menfinerea conformitdlii cu prevederile legale gi care precizeazd, recomandarea ca organizatla si identifice gi si in{eleagl dispozi(iile legale aplicabile activitdtilor, produselor sau serviciilor sale. Gama de reglementdri care trebuie avutd in vedere este extrem de largd,, cuprinzdnd atit reglementlri specifice produselor, activitililor gi ramurii industriale respective (permise, licenfe, autorizafii, coduri de bun5. practic5., acorduri cu clienfii sau cu autoritdfile publice, contracte, convenfii, regulamente interioare), c6t gi cele specifice mediului, fie cd sunt locale, nationale sau comunitare. Potrivit domeniului de activitate nu trebuie neglijate nici una din eventualele surse care permit accesul la astfel de reglementiri: surse guvernamentale, asociafiile, bazele de date ale organismelor comerciale qi chiar serviciile in acest domeniu oferite de organizafii profesionale. r cerinte referitoare la obiectivele gi tintele de mediu Necesitatea stabilirii de cdtre organiza[ie a unor obiective este anticipatd incd din cadrul punctului 4.2Politica de mediu unde se precizeazd, cd.: politica de mediu trebuie sd ofere cadrul pentru stabilirea qi analiza obiectivelor gi fintelor de mediu. Punctul 4-3.3 al standardului revine explicit la acest aspect precizdnd cd este necesar ca organizalia sa stabileascE gi si men{inl obiective gi ,tinte de mediu. Acestea trebuie documentate in cadrul organiza\iei la fiecare nivel al funcliunilor relevante. Stabilirea gi analiza obiectivelor trebuie sd se facd in acord cu prevederile legale qi alte cerinfe de mediu, cu aspectele de mediu semnificative, opliunile tehnologice, cu cerinlele financiare, cele operafionale, comerciale, precum gi cu punctele de vedere ale pdrfilor interesate. Obiectivele qi {intele de mediu trebuie sI fie in acond cu politica de mediu, inclusiv cu opfiunea gi angajamentul luat de organiza[ie de.prevenire a poludrii. Trebuie sd precizdm cd termenii de obiective gi finte de mediu au urmdtoarea semnificafie:
I

O specificafie referitoare la termenul ,,alte cerinte" este f[cutd in

cad,rul

I
I I

tl

a p rot

I
iI

il

Obiectiv de mediu: telul general de mediu al organizaliei rezultat clin politica de mediu, pe c(tre aceasta tSi propune sd-l atingd Si care este cuantificat acolo und.e acest lucru este posibil. Tintd de mediu: cerintd detaliatd de performanld, cuantificatd cdnd este cazul, aplicabild ansamblului sau unei pdrli a organizatiei, ce rezultd din obiectivele generale de mediu Si care trebuie stabilitd Si tndeplinitd pentru atingerea acestor
obiective.

tI

iI
TI

t]

tl
tI

De multe ori car{ile de specialitate preferi pe bund dreptate terminologia de: obiectiv de mediu gi respectiv de {int5 de mediu, in locul celor de obiectiv general gi respectiv obiectiv specific, terminologie pe care o sd le folosim qi noi. Pentru a explicita deplin cerinfa este necesar s5. precizlm gi completirile din Anexa A. punctul A.3.3. O primd observatie este important[ gi anume cI fintele trebuie s5. fie mlsurabile ori de cAte ori aceasta este posibil. in plus este indic at ca stabilirea lor si se facd in sensul acfiunilor preventive, avAndu-se aici in vedere utilizarea de tehnologii adecvate (deci, care genereazd. impacturi cAt mai pulin semnificative) qi dacd este posibil chiar a celei mai bune tehnologii disponibile (sensul acestui ultim termen fiind cel prevdzut in sistemul EMAS gi prezentat mai sus). Se poate vedea de pe acum inlinfuirea dintre cerintele anterioare gi cerinfa prezent5. Pentru stabilirea obiectivelor gi a lintelor standardul ISO 14004 cere sd se plece de la aspectele de mediu identificate anterior, de la impacturile semnificative asupra mediului, care sunt asociate acestora, dar nu pot fi neglijate nici cerinfele legale, impunerile financiare qi comerciale, considerentele dezvoltdrii suportabile, continua imbunitlfire a protec{iei mediului. Obiectivele gi fintele stabilite vor constitui referin,ta pentru evaluarea performan{elor de mediu ale organiza\iei, fiind necesard in acest sens gi stabilirea indicatorilor de mdsurl adecva{i. Trebuie ca in misura posibilitdtilor, obiectivele qi fintele de mediu s5, se aplice intr-un numdr cdt mai mare de sectoare de fabricafie ale organi za[iei (aceste obiective gi linte operafionale constituind pietricelele de mozatc rezultate prin spargerea./mlrunfirea obiectivelor gi fintelor globale) qi si fie stabilite de cdtre funcliunile de conducere care au autoritatea necesar[. Ca de obicei standardul ISO 14004 propune un set de chestionare ajutdtoare pentru stabilirea unor obiective gi finte adecvate. in acest sens propunem gi noi
urmdtoarel e intrebdri : r Obiectivele Si tintele de mediu sunt tn acord cu politica de mediu Si cu impacturile importante asupra mediului care pot fi asociate activitdlilor, prod.uselor s au s e rv ic iilo r o r g anizalie i ? r Este desemnat personalul responsabil cu realizarea obiectivelor Si lintelor de mediu?

considerare

Punctele de vedere ale pdrlilor interesate sunt evaluate ,ri luate tn


?

pentru evaluarea pi mdsurarea i tintelo r ? S r Se procedeazd la o evaluare a obiectivelor Si lintelor cu regularitate pentru a puttea fi apreciate tmbundtdlirile dorite tn domeniul perfornmntei tle mecliu?
obie ctiv elo r

r Sunt stabiliyi indicatori adecvali

I
[J

I
rl
rI

tI

rl

il
lu
lr rrI
TJ

Poate aceleagi rezultate le oblinem dac[ ne intreblm: unde ne aflim ?; ce vrem si otrtinem ?; ce putem si ob{inem ? ^) in cadrul paragrafului de recontanddri practice standardul ISO 1,4004 precizeazf, cAteva tipuri de angajamente pe care organiza{ia le poate lua qi pe care le prezentdm pe scurt: reducerea sau eliminarea emisiilor poluante 9i a deqeurilor, congtientizareapersonalului, proiectareaproduselor cu impact minim asupra mediului, controlul gi limitarea impacturilor negative. Tot aici sunt prezentate modele de indicatori cu care se pot mlsura performanfele organiza\\ei: cantitdti de materie prim6, energie uttlizat6., emisii de gaze, deqeuri produse, procente de deqeuri sau materiale reciclate, numdr de incidente de mediu, num[rul de reclamalii sau penalitdli, suprafele transformate in habitat natural, etc. Ceea ce trebuie relinut, fiind o caracteristicd comun5. at6.t a sistemului ISO c6t gi EMAS, este necesitatea ca {intele sd fie clar cuantificate, posibil de misurat, cu responsabiH6ti bine stabilite 9i termene precise de realizare. Este indicati existenfa unor obiective pe termen scurt, pe termen mediu 9i respectiv pe termen lung (avdnd in vedere aici obiectivele care necesiti acliuni ample gi care necesitd investilii financiar-e). Obiectivele qi {intele de mediu o datd stabilite gi aprobate la nivelele ierarhice adecvate trebuie sI fie fdcute cunoscute de tofi angajalii organiza\iei 9i indeosebi de acele funcliuni care au responsabiliEti in punerea lor in aplicare, prin acliuni de congtientizare,motivare qi sensibilizare, astfel incit s5 se oblind adeziunea 9i angajarea acestora inspre atingerea lor. r Program de managementul mediului Elaborarea programului de mediu reprezintd, ultima etapd a planificlrii de mediu. Prin reali ruriu acestui program se poate aprecia cI am parcurs primul sfeft din cercul PIVA (fig. 3.18.)

rI rI rI

n n n

Fig.3.l8. Cercul PIVA

n
L]

rI

I I

'I iI

I
i

I I
I

tl tl

De fapt standardul ISO 14001 conline cerinle precise pentru orgamzalie sd stabitrirea gi men$inerea unuia sau a mai rnultor programe pentru atingerea obiectivelor qi a lintelor de mediu. Acest program trebuie sd includd stabilirea responsabilit[lilor pentru frecare func{ie qi nivel relevant din cadrul organizafiei pr"lu* qi mijloacele Ei termenele privind realizarea otriectivelor gi a fintelor itunint.. Pentru proiectele care au ?n vedere dezvoltlri noi, precum gi pentru activitifile, produsele sau serviciile noi sau modificate, programul trebuie astfel elaborat incAt sf, asigure aplicarea cerin{elor referitoare la managementul mediului gi in aceste etape sau pentru aceste proiecte. Se solicitd aqadar elaborarea unui program de mediu cornplet nu numai pentru activit[1ile in curs desfdqurate pentru a atinge obiectivele qi lintele pe care organizafia gi le-a propus dar gi pentru eventuale proiecte noi pe care organizalia intenlioneazdsd le dezvolte, cea ce presupune un domeniu de acliune a programului de mediu mult mai larg, presupune o planificare de mediu, asemdnd.toare planului calitlfii din cadrul sistemului de managementul calitltii. De altfel Anexa A punctul A.3.4 precizeazS. cd acest program ar putea sd iqi propund abordarea domeniilor de proiectare, rnateriile prime, procesul de produc.tie, utilizarea gi eliminarea produselor. in cazul instalafiilor, sau pentru modificf,ri importante ale proceselor, programul ar putea aborda intreaga gama de activitef legate de planificarea, proiectarea, construcfia, punerea in funclie, exploatarea qi scoaterea lor din uz. O abordare asemlndtoare reg[sim gi in cadrul standardului ISO 14004, unde pentru a ajuta organiza\ia s[-qi elaboreze o planificare c6t mai adecvatl, se ptecizeazd cd este necesar ca programul de management de mediu si identifice acfiunile necesare pentru atingerea obiectivelor qi fintelor propuse, in ordinea prioritdfii lor in organizatle. Trebuie ca aceste acfiuni sI se refere la procese, proiecte, produse, servicii, locuri, instalalii sau utili6[i specifice. Un chestionar ar trebui de asemenea sl
proces stabilit tn organiza{ie pentru realizarea programului de manlagernent de mediu? E Sunt implicate toate pdryile responsabile tn procesul de planificare? B Programul este analizat periodic? a Sunt analizate Si trqtate problemele legate de resurse, responsabilitdli Ei c e Lel alte cerinte ale pro gramului ? E Este progranurl de management de mediu tn acord cu politica de mecliu? E Este analizat, monitorizat Si revizuit periodic programul de management
f

aclliteze

el

aborarea programul ui

Existd

u.n

rl
t-I

de rnediu?

n n

Programul de mediu prevdzut de sistemul trMAS are cerinle asem6nS.toare solicit6nd piecizarea detaliatd a obiectivelor, mdsurile concrete pentru atingerea lor, sarcinile qi responsabilitalile, termenele, mijloacele de control. De fapt se considerd cd un program compiet ar trebui sI rdspundd la intreblrile: ce (activiffiti sunt necesare), cine (sunt responsabilii pentru punerea lor in aplicare), unde (este sectorul unde vor fi aplicate), cum (vor fi ele puse in aplicare), pAni cind (trebuie aplicate), cu ce (ionduri se va asigura punerea lor in aplicare). Forma de prezentare a acestora poate fi tabelar6, dar prezentarea detaliata a mdsurilor sau procedeelor pentru teahzarea programuiui poate fi util[ in cele mai multe cazurr-

Realizarea unei conexiuni cu cerinfele standardului ISO 9001:2000, referitoare

la planificare poate fi de asemenea util6, indeosebi atunci c6nd se urm[reqte crearea unui sistem integrat calitate - mediu. in acest sens abordarea sistemelor calit[1ii gi mediului sub aspectul unor instrumente strategice ale organiza{iei, face ca planifi carea calit[1ii gi mediului sd devind la r0ndul ei un mijloc strategic prin care organiza\ia urmdregte sd atingl obiectivele calit[1ii gi mediului pe care qi le propune. Toate aceste aspecte ne permit sd formulim o defini{ie globalI a planificdrii calitate - mediu: Planificarea calitate-mediu reprezintl instrumentul strategic care traduce, adapteaTd $i focalizeazd capabilitdlile sistemelor din cadrul organizaliei (deci tntregul ansamblu de structuri organizatorice, resurse, personal, procese, proceduri Si responsabilitdli) pentru realizarea unui anumit proiect sau produs al acesteia, la nivelul obiectivelor de calitate Si mediu solicitate de clienli sau oricare altd parte interesatd de performanlele pe care organiTalia Si le propune. Inainte de dezvoltarea unui sistem de managementul calitalii gi mediului, este necesar sd se realizeze o analizd. preliminarl pentru a identifica structurile existente ale caliEtii gi mediului din cadrul organizaliei, existen{a resurselor necesare gi modul de rcpartizare a responsabilitililor. Aceastd analizd, poate fi observat[ in figur a 3.19 . Este intotdeauna necesar sd se analizeze programele existente in cadrul compartimentelor funclionale ale organizafiei iar acestea trebuie comparate cu rezultatele analizei preliminare pentru a aprecia punctele tari gi slabe. ln etapa urmltoare sistemele $i programele necesare trebuie sd fie definite sub forma planurilor de operare detaliate, a procedurilor gi tehnicilor. Un mod de realizare a acestei activiteti poate fi observat in figura 3.20 care prezintl o abordare logicd a dezvoltdrii unui sistem de managementul calitdlii sau mediu. Managementul trebuie sa igi asume responsabilitatea pentru planificarea calitdlii gi mediului. De un real ajutor pot fi in acest sens gi indica(iile standardului 1SO 10005:1995 - Managementul calitdlii. Ghid pentru planurile calitdlii. Aceastl planificare trebuie sd se bazeze pe definirea proceselor necesare pentru a satisface eficace gi eficient obiectivele calitalii gi mediului cu cerinlele compatibile cu strategia organizafiei.
Datele de intrare pentru o planificare eficace qi eficientd includ: r strategii ale organizaliei; r obiectivele definite ale organizaliei; r nevoile gi aqtept[rile definite ale p[r{ilor interesate; r evaluarea cerinlelor legale gi de reglementare; r evaluarea datelor referitoare la performanla produselor (calitate, mediu); r evaluarea datelor referitoare la performanla proceselor (calitate, mediu); I rezultate din experien(e anterioare (trebuie avute in vedere qi situafii de urgen!6 sau evenimente de mediu); r oportunitd{i pentru imbunltlfire; t evaluarea riscurilor (de calitate gi mediu).

IECTIVELE
re sunt

STRATEGII
Cum pot fi implementate
liniile directoare?

I
I I
J

PLANIFICAREA
e oDrectrve ale Dlanulur sunt necesare pentru a efectua Feedback

ORGANIZARE
Cine va fi responsabil gi
cine va realiza sarcinile?

PROCEDURI OPERATIONALE
Cum Sunt realiz'lte activitatib?

PROGRAMARE Cind vor fi frcute


activita!ib?

e rezultate sunt

afteptate gi la ce termen?

I
T

Fig. 3.19, Analiza prelirninard a planului calitate-mediu

I
I I I

r responsabilidfl gi autori6-[i pentru implementarea planurilor de imbundtdlire ale activit5filor, produselor gi proceselor (at0t sub aspectul calitalii cdt gi al mediului); r r
resurse necesare, cum ar

Datele de iegire din planificare trebuie sd defineasce procesele de realizare ale produsului gi pe cele auxiliare referitor la urmdtoarele aspecte: r competen{e gi cunoqtinle necesare;

fi cele financiare gi infrastructurd; indicatori pentru evaluarea modului in care organizalia

realizeazd.

imbun[tdfirea performan fel or ; r nevoi de imbundtdfire, inclusiv metode gi tehnici; r cerin,te de documentare, inclusiv inregistrdri. Managementul trebuie sd analizeze sistematic datele de iegire pentru a asigura eficacitatea gi eficien{a proceselor organiza{iei.

Stabilirea Politicii

Calitate-Mediu

Descrierea clarl a politicii catitilii gi mediului de cdtre conducerea de vflrf

Obiectivele programului, palitate-rnediu" se vor detalia

managenrentului. Numirea IManagementul cu CalitdfiiAvlediului. Pregdtirea responsabilit[(ilor individuale manageriale. Elaborarea fiqei postului.

Responsabilitatea directf,

persoanei responsabild

Este necesar sd se plece de la satisfacerea totali a cerinfelor clienfilorilegale gi ale tuturor pir{ilor interesate, elaborind sistemul cu proceduri, tehnici, instrucfiuni, clar definite, inlelese gi exerutate de to{i
Audituri gi analize regulate care sd permitS imbundtdtirea continud

Elaborarea prograrrului de inrbundtdlire a

calititii/rrediului

Un program care sI fie proiectat astfel inc6t sd se re.alizeze obiectiVele stabilite. Se poate forma o echipd
in acest
sens

F
Este necesard angajarea gi implicarea tuturor angajafilor

? T

Monitorizarea programului (rezultatelor)

Programul de imbunitifire a caliti{ii qi nrcdiului trebuie sd fie urmirit in timp

Audit gi evaluarea eficacititii

Implementarea practicd trebuie

si

urmdreascd tot

timpul obiectivele gi realizarea eficacitdlii

Fig. 3.20 PIanul pentm implementarea unui sistem de managementul calit6[ii

Ei

mediului