INTRODUCERE Succesul produselor i implicit al companiilor pe pieele competitive nu poate fi explicat numai prin calitatea produselor, proiectarea lor

ireproabil, msuri de management financiar. Fiecare companie orientat spre pia i clieni a gsit un punct forte de difereniere, utiliznd estetica pentru a crea impresii generale pozitive, att asupra produsului propriu-zis, ct i asupra serviciilor ce-l nsoesc. Designtermen modern care desemneaz ansamblul de concepii, procedee viznd proiectarea estetic a obiectelor de uz practic: maini, unelte, mobilier, vestimentaie, ambalaje etc. Design-ul este un proces complex de concepere i proiectare funcional i frumoas a formelor. La baza esteticii st frumosul, pe cand la baza designului st frumuseea raional. Estetica industrial, sau industrial design, sau mai simplu design, este un domeniu al creaiei care mbin din ce in ce mai mult perceptele teoriei estetice, cu exigenele practice, realiznd n acest fel o generalizare a frumosului n viaa cotidian, n mediul ambiant. De asemenea, se pun mari sperane n designul i estetica desfacerii, a prezentrii i promovrii n activitatea comercial modern, reflectnd i aici gusturile n schimbare ale consumatorilor. i aceasta pentru c, asemeni multor altor firme, i ntreprinderile industriale i creeaz imaginea n ochii clienilor, nu numai prin intermediul produselor, dar i prin ambalaje Imaginea produsului din punct de vedere al inovaiei i al costului determin ateptrile consumatorului n materie de ambalare, noutatea ambalajului fiind practic un semnal pentru consumator n ceea ce privete: preocuparea pentru echilibrul ntre produs i ambalaj, grija pentru un aspect ct mai funcional posibil, preocuparea estetic n cretere, dorina de a fi ct mai bine informat, preocuparea pentru echilibru ecologic etc. Ambalajul a devenit n ultima perioad unul dintre cele mai importante criterii de achiziionare a unui produs. O prezentare bun a produselor comercializate creeaza o prim imagine, care are un rol esenial n decizia de cumprare. Actualmente, n condiiile mondializrii pieei, ambalajul devine un important instrument de comunicare, obiectivul fiind vnzarea aceluiai produs n ntreaga lume, cu acelai ambalaj, innd totui cont de limbile, mentalitile,cultura i cadrul legislativ specific. Iat de ce mrci precum, Coca-Cola sunt cunoscute n toat lumea. Cu ct unicitatea ambalajului unui produs este mai pronunat, cu att produsul va fi recunoscut, distribuit cu succes i cumprat de consumatori. n tratarea estetic a ambalajului trebuie s se in seama de existena unui complex senzorial, care determin o manifestare de aprobare sau de respingere din partea simului estetic al fiecrui individ, de efectul emoional declanat de actul de cumprare i de consum. Ambalajele de vnzare cumuleaz dou funcii importante: -Funcia de protecie: const n asigurarea protejrii calitii i integritii produselor; -Funcia de promovare: se refer la capacitatea acestuia de a atrage atenia asupra produsului, de a-l diferenia i de a-l convinge pe consumator s-l cumpere. Ieri, imaginea produsului era sugerat, estetica modest. Astazi, se dorete reprezentarea fidel a produsului, virtuozitate estetic prin form, grafic, culoare. Acestea sunt elementele de baz ale design-ului ambalajului. Ambalajul si eticheta joaca rolul de "vnzator mut". Aceasta constatare se bazeaza pe faptul ca ambalajul prin designul sau trebuie sa capteze atentia si sa-l invite pe consumator sa cumpere produsul plasat pe rafturile pline de produse concurente.

Exista produse pentru care ambalajul este esential n crearea imaginii, n industria produselor racoritoare ambalajul poate fi elementul de unicitate, de identitate, sticla de Coca-Cola de1/4 l fiind o vedeta n acest sens. Ambalajul creeaz acea identitate vizual unic a unei mrci, fiind de multe ori, la fel de apreciat ca nsi butura racoritoare. Forma familiara a sticlei de Coca-Cola i modul de scriere al mrcii sale nregistrate sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din ntreaga lume. n materie de ambalaje, compania Coca-Cola a adus schimbri la fel de spectaculoase precum cele n materie de arome n prezent, sticla avnd curbe elegante este cunoscut sub numele de doamna cu furou i rmne un simbol puternic al mrcii. O dovad n acest sens o constituie sticlele de 1,5 i 2 litri care afieaz aceeai curb feminin ca i cea a sticlei de 250 ml. La nouazeci de ani de la crearea sa, sticla contur ramane un simbol al inovatiei in domeniul ambalajelor, diferentiind cea mai cunoscuta bautura racoritoare de toate celelalte produse. Recunoscut de specialisti ca un exemplu de pionierat in brandingul de ambalaj, sticla contur este unul dintre putinele ambalaje care au primit vreodata statutul de marca inregistrata de la U.S. Patent and Trademark Office. De-a lungul anilor, sticla si-a conturat o cariera in cinematografie, aparand alaturi de celebritati ale cetatii filmului in super-productii. Arta este un alt domeniu in care sticla contur si-a facut loc Si datorita sticlei contur Coca-Cola este atat de apreciata. Ambalajul este parte din esenta marcii, din ceea ce o face atat de speciala in ochii tuturor consumatorilor, creeaza acea identitate vizuala unica a unui brand, fiind de multe ori, la fel de apreciat ca insasi bautura racoritoare." De la asocierea sticlei cu Mos Craciun, pana la cea mai recenta campanie, "Sete Coca-Cola de viata, sticla contur continua sa inspire creativitatea designerilor de top de azi. Fara indoiala, modul de prezentare al unui produs, ambalajul in care este el oferit pietei, este cel care face o marfa mai mult sau mai putin vandabila. Si asta, pentru ca in fata unor produse asemanatoare din punct de vedere calitativ, intervine subiectivismul fiecaruia dintre noi, care, atunci cand suntem pusi sa alegem, cu certitudine il vom alege pe acela care ne incanta privirea. Faptul ca ambalajul vinde marfa nu mai este un secret pentru nimeni, dar ceea ce cu siguranta, de multe ori, pierdem din vedere, este ca ambalajul insusi este o marfa. Si pentru ca, asa cum se spune, buturuga mica rastoarna carul mare, tot asa un ambalaj bine realizat este de natura sa creasca spectaculos cifra vanzarilor unui producator.

PREZENTARE TEHNOLOGICA Sucul este o butur rcoritoare special preparat din fructe, legume sau din substane sintetice, cutat de consumatori pentru a-i satisface setea, dar i pentru alte ntrebuinri (ex: prepararea prjiturilor). n prezent pe pia exist numeroase sortimente de suc destinate s satisfac gusturile tuturor consumatorilor. Pentru o hidratare normal medicii recomand ca o persoan s consume zilnic 2 litri de lichide. Alturi de ap i lapte aceast cantitate minim de lichide necesare unei hidratri echilibrate, se afl i sucul consumat de ctre indivizi. Principalele sucuri existente pe pia n momentul de fa sunt: Coca-Cola, Pepsi, Santal, Fanta, Cappy, Prigat, Tymbark, Tedi, 7up, Schweppes,Sprite,etc. 1) PROPRIETATI ALIMENTARE Proprieti igienice Din punct de vedere al aspectului igienic, n industria sucului, ca de altfel n majoritatea industriilor de profil alimentar trebuie acordat o importan deosebit aspectelor legate de igiena produsului. Acest aspect se refer la condiiile de obinere plecnd de la materiile prime necesare i pn n momentul n care produsul ajunge la consumator. Proprietile igienice pleac de la condiiile de obinere a materiilor prime, pentru c nu se poate obine un produs de calitate dac materiile prime sunt necorespunztoare. Din aceste considerente este foarte important s se acorde o atenie deosebit a materiei prime folosite,deoarece aceasta se va reflecta n calitatea produsului finit-sucul Coca-Cola. Produsele Companiei Coca-Cola se ncadreaz n Ordinul Ministrului Sntii i Familiei nr.9745 privind aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente. Elementele definitorii pentru sigurana alimentar sunt reprezentate de: -Calitatea materiilor prime care intr n procesul de fabricaie -Procesul de producie al alimentelor -Depozitarea i transportul alimentelor -Modul i condiiile de comercializare a alimentelor Produsele Coca-Cola sunt preparate folosind o serie de aditivi admii de legislae: Antioxidani: substane care prelungesc perioada de pstrare a alimentelor prin protejare mpotriva oxidrii (de exemplu rancezirea, schimbarea culorii); Acidifiani: substane care cresc aciditatea unui produs alimentar unele putand i s i confere un gust acru; Stabilizatori: substane care fac posibil meninerea proprietilor fizico-chimice ale alimentelor, maninand omogenizarea dispersiilor, culoarea; Colorani naturali i colorani de sintez Aromatizani se mpart n trei categorii : Substane aromate naturale se obin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice, din materii prime de origine vegetal sau animal Substane identic naturale sunt identice din punct de vedere al compoziiei cu aromele naturale, componentele fiind obinute prin sintez Substane artificiale se obin prin sintez, avand structura i compoziia diferite de cele naturale

Proprieti organoleptice Proprietile organoleptice ale sucului sunt date de:culoarea,miros,gust i aroma sucului. Mirosul- este caracteristic fiecrui tip de suc,plcut, fr mirosuri strine. Culoarea : incolor. Gustul i aroma sucului : gust proaspat de lamaie verde.n general sucul este dulce, aromat n funcie de tipul fructului din care provine. Aroma fructului-materie prim trebuie s fie perceput imediat i trebuie s corespund cu ceea ce este trecut pe ambalaj. Dac se percepe o alt arom nseamn c sucul prezint defecte de fabricaie.

Proprieti fizico-chimice Pentru pstrarea consistenei produselor alimentare se folosesc emulgatorii, stabilizatorii, agenii de ngroare sau umectanii. Aditivii aparinnd acestor categorii menionate influeneaz pozitiv pstrarea consistenei i texturii produsului alimentar n care sunt ncorporai. Pentru mbuntirea sau pstrarea valorii nutritive unui produs alimentar se pot utiliza vitamina ,sruri minerale; n vederea extinderii termenului de valabilitate se utilizeaz antioxidani i substane care au rolul de a intensifica aciunea substanelor antioxidante; n scopul mbuntairii caracteristicilor senzoriale ale produselor alimentare se folosesc aditivi aparinnd aromatizanilor ,coloranilor; Pentru mrirea conservabilitii produselor alimentare i a stabilitii acestora se utilizeaz substane conservante.

Proprieti dietetice Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. O sticla de suc carbogazos contine aproximativ: - 10 lingurite de zahar, - 250 de calorii (50 cal/100 ml) fiind plina de coloranti, -sulfite (saruri ale acidului sulfuros) -indulcitori artificiali

2) TEHNOLOGIA DE FABRICARE
Prepararea buturilor presupune pregtirea materiei prime n vederea procesrii (sortarea fructelor,cntrirea materiei prime etc.), transformarea acesteia prin diferite procedee termice sau mecanice (curirea fructelor, stoarcerea i filtrarea lor, prepararea prin fierbere i invertire a siropului de zahr, adugarea aditivilor i a altor ingrediente,amestecarea, agitarea, rcirea, filtrarea, impregnarea cu dioxid de carbon, depozitarea). Aceste operaii se efectueaz n vase de inox alimentar, cu folosirea de pompe adecvate din inox, prin trasee de conducte din inox sau furtun alimentar. n funcie de produsul finit, procesul tehnologic impune folosirea a dou grupe de utilaje, unul pentru prelucrarea fructelor (n cazul sucurilor naturale) i cel de-al doilea, care este tehnologic la fel, dar se efectueaz n vase diferite i este comun pentru toate tipurile de buturi rcoritoare i energizante(prepararea siropului, amestecul ingredientelor, filtrarea, rcirea, impregnarea, depozitarea). Buturile rcoritoare se prepar dup diverse reete, folosind una sau mai multe din materiile prime. Cupajarea Const n amestecarea tuturor componentelor, care alctuiesc reeta de fabricaie, operaie care are loc n vase de inox, prevzute cu agitator. Se recomand omogenizarea n timpul adugrii componentelor, ct i dup aceast faz, circa 60 minute. Cupajul, astfel obinut, se las n repaus 24 ore, timp n care se produce amestecarea armonioas a tuturor componentelor. Dup obinerea cupajului, se verific coninutul de substan uscat solubil cu ajutorul refractometrului i se prepar o prob de butur rcoritoare, la care se fac determinri fizico-chimice, precum i examenul organoleptic. Tratarea apei Apa folosit la prepararea buturii trebuie s fie dezaerat, asigurndu-se n acest fel, o mai bun conservare a buturii fa de aciunea microorganismelor i pstrarea aromelor. Apa trebuie s fie dedurizat. Apa utilizat n mod curent are o duritate cuprins ntre 2 i 5D. Dezaerarea i dedurizarea apei se efectueaz n instalaii speciale. Pentru a se asigura o bun impregnare apa se rcete la o temperatur mai mic de 5C. Impregnarea cu dioxid de carbon n vederea obinerii unei buturi bine impregnate cu CO2 , se folosesc instalaii continue de saturare.Reuita impregnrii cu dioxid de carbon depinde de respectarea condiiilor: temperatura apei s fie de 5C; presiunea CO2 s fie de 5daN/cm; duritatea apei de 5D. Dozarea i nchiderea n funcie de tipul instalaiei, dozarea se poate realiza n dou variante. La instalaiile de capacitate mic, se dozeaz nti siropul de cupaj i apoi apa gazeificat. La instalaiile de mare capacitate se aplic procedeul Premix, ce const n amestecarea siropului de cupaj cu apa tratat i rcit, urmat de impregnarea amestecului i dozarea n sticle. Produsele se mbuteliaz pe cele doua linii de mbuteliere distincte, cu utilaje diferite ntre ele, dar cu aceeai funcie: splare sticle cu maina de splat sticle,dezinfecie, umplere, nchidere, etichetare, inscripionare, ambalare la bax; la produsele n doz intervine n plus pasteurizarea (care se efectueaz naintea inscripionrii) prin care dozele sunt nclzite timp de 20-30 minute la o temperatur de 75C (cnd se obine practic distrugerea parial a florei microbiene) i apoi rcite n aceeai instalaie. Sticlele se capsuleaz cu capsule metalice, prevzute cu rondele de plut sau material plastic. Depozitarea

Sticlele cu buturi rcoritoare, introduse n navete din material plastic sau polietilen, se paletizeaz n stive, pe loturi, n depozite curate, rcoroase, ferite de razele solare sau nghe cu temperaturi de 2-10C. Se vor evita variaiile brute de temperatur (trecerea buteliilor cu rcoritoare pstrate la temperatur ridicat, peste 25C, i introducerea acestora direct n spaii frigorifice sau n vase cu ghea i ap) ntruct se produce explozia recipientelor. Materiile prime folosite n industria sucului Materiile prime folosite la fabricarea buturilor rcoritoare trebuie s corespund specificaiilor tehnice de produs i normelor sanitare n vigoare. Orice adaos de colorani, conservani sau alte substane n buturile rcoritoare se face respectnd normele sanitare n vigoare. Materia prim este materia folosit in procesul de transformare pentru a obine produsul finit. Clasificare materiilor prime: - de baz ( acestea se regsesc in produsul finit ); - auxiliare ( nu se regsesc in produsul finit ); - naturale (care sunt luate direct din natur ); - semifabricate (cele care au suferit schimbri i care sunt folosite mai departe in procesul tehnologic in vederea obinerii produsului finit ). La prepararea buturilor rcoritoare se utilizeaz urmtoarele materii prime i auxiliare: sucuri de fructe sau concentrate de: mere, viine, zmeur, coacze, ctin, must de struguri concentrat, concentrat de cola, fructe citrice; macerate alcoolice din plante i semine aromate ca: chimion, coriandru, fenicul, maghiran, pelin, stnjenel etc.; arome naturale sau sintetice de: zmeur, caise, ment, migdale, rom etc.; zahr, colorani, acizi alimentari, vitamine etc. Concentratele pentru sucuri rcoritoare se prepar din concentratele Orange, Banane, Ananas, Lmi, ulei de ment, esen de rom, plante aromate, colorani alimentari, zahr, acizi alimentari, benzoat de sodiu i carbonat de sodiu. Apa Este o materie prim important n aceast industrie deoarece intr n compoziia sucului dar este folosit i de a lungul ntregului proces tehnologic de obinere a acestuia. Apa, n industria alimentar, are ntrebuinri multiple n procesul tehnologic ca: materie prim sau auxiliar, ca ap de splare, ap de sortare, ap de racire i transport al diverselor materiale. Apa folosit n procesele tehnologice ale industriei alimentare, trebuie s corespund unor carcteristici care s asigure calitate corespunztoare produselor alimentare i exploatarea n bune condiii a utilajelor de producie. Trebuie s fie potabil i s aib caracteristicile organoleptice,fizico-chimice i microbiologice corespunztoare. n industria alimentar exist consumuri importante de ap. Necesarul de ap al diferitelor subramuri ale industriei alimentare se stabilete n funcie de procesele de producie i diversitatea tehnologiilor de fabricaie. Astfel, consumul de ap n industria sucurilor de fructe este de 2,5 /1000 .

Apa folosit la prepararea buturii trebuie s fie dezaerat, asigurndu-se n acest fel, o mai bun conservare a buturii fa de aciunea microorganismelor i pstrarea aromelor. Apa trebuie s fie dedurizat. Apa utilizat n mod curent are o duritate cuprins ntre 2 i 5D. Zahrul Este o substan solid, un diglucid, fiind uor asimilabil este un element de baz. Acesta trebuie sa fie alb, lucios, uscat, nelipicios cu cristale uniforme, fr gusturi i mirosuri strine, fr impuriti metalice i nemetalice. Buturile rcoritoare pot fi ndulcite cu zahr sau cu zahr i glucoz (fructoz) sau ndulcite cu ndulcitori sintetici, cu cantiti reduse de zahr sau cu amestecul acestora fiind numite buturi hipocalorice. Ca i procedee de monitorizare a calitii zahrului se vor face analize de laborator, se va verifica certificatul de calitate i nu n ultimul rnd se vor respecta parametrii de transport i depozitare. La fabricarea buturii rcoritoare carbogazoase de tip suc COCA-COLA se folosesc aditivi care aparin unor clase diferite dup cum urmeaz: Dioxidul de carbon(CO2) este un gaz natural care se gsete n mod normal n atmosfer ,dar rezult i din metabolismul uman i diverse fermentaii care au loc n produsele alimentare i buturi.Este utilizat n buturile carbonatate pentru efectul effervescent pe care l imprim,la ambalarea produselor n atmosfer i modificat i la obinerea cremelor. Caramelul este un colorant alimentar ce se obtine prin tratarea termica a carbohidratilor in prezenta acizilor, bazelor sau a sarurilor. Culoarea sa variaza de la galben sters la maro inchis. E 150 este cel mai folosit colorant la nivel mondial (cele 4 tipuri) si poate fi gasit in aproape toate tipurile de alimente si bauturi Acidul fosforic acidul fosforic se gsete n mod natural n multe fructe i legume. La scar industrial este produs din minereu de fosfat. In industria alimentar se utilizeaz ca regulator de aciditate. Crete permeabilitatea srii n crnuri i este antioxidant. Se folosete n multe produse, n special Coca-Cola, Pepsi, produse din carne i brnzeturi. Aspartamul este singurul dintre ndulcitori pe care organismul uman l poate descompune.La 36C metanolul se transform n aldehid formic i acid formic. Gradul de dulce al aspartamului este corelat invers cu concentraia de zahr.Astfel, la o concentraie de 3% zahr aspartamul este de 215 ori mai dulce dect zaharoza ,dar la o concentraie de 10% a zaharozei este de numai 133 ori mai dulce dect zaharoza. Doza zilnic recomandat este de 50mg/kilogram corp.

3) PREZENTAREA TEHNOLOGICA A MATERIALULUI DE AMBALJ SI MODULUI DE AMBALARE Ambalajul este un material (hartie, carton, mas plastic etc.) in care se impacheteaz ceva pentru a fi pstrat sau transportat. Ambalajele se clasific in funcie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent in practic: dup_ modul de folosire: de unica folosinta refolosibile (returnabile) dup_ materialul folosit n confeccionarea ambalajelor: ambalaje din hrtie si carton; ambalaje din sticla; ambalaje din metal; ambalaje din materiale plastice; ambalaje din lemn, nlocuitori din lemn si mpletituri; ambalaje din materiale textile; ambalaje din materiale complexe. dupa_ sistemul de confeccionare: ambalaje fixe; ambalaje demontabile; ambalaje pliabile. dupa_ tip: plicuri; pungi; plase; lazi; cutii; flacoane; borcane etc. dupa_ domeniul de utilizare: ambalaje de transport; ambalaje de desfacere si prezentare. dupa_ specificul produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare; ambalaje pentru produse nealimentare; ambalaje pentru produse periculoase; ambalaje individuale; ambalaje colective. dupa_ gradul de rigiditate: ambalaje rigide; ambalaje semirigide; ambalaje suple. dupa_ modul de circulacie al ambalajului: ambalaje refolosibile; ambalaje nerefolosibile;

dupa_ sistemul de circulacie: sistem de restituire a ambalajelor; sistem de vnzare si cumparare a ambalajelor. dupa_ sistemul de confeccionare: ambalaje fixe; ambalaje demontabile; ambalaje pliante. dupa_ felurile de transport: ambalaje pentru transport terestru; ambalaje pentru transport fluvial-maritim; ambalaje pentru transport aerian. dup_ destinatie: ambalaje pentru piaca externa; ambalaje pentru piaca interna. Fie c este vorba despre banala pung de plastic primit la magazin sau de casolete pentru legume, de sticle de bere, de cutii de carton sau de doze din aluminiu, ne ntalnim cu ambalajele n fiecare zi. Majoritatea ajung foarte rapid la gunoi. Ambalajele sunt fcute sa-i ia ochii i s te conving, o dat n plus, c trebuie sa cumperi neaprat produsele respective. O sticl de suc cu form interesant pare mai atrgatoare dect una obinuit. O jucrie ntr-o cutie elegant i atrage privirea mai mult dect una asemntoare, neambalat. Pn i pungile oferite de magazine s-au diversificat. Ambalajele ne nvelesc viaa mai frumos, ne-o fac mai prezentabil. Ambalajul se definete ca un mijloc (sau ansamblu de mijloace) destinat s cuprind sau s nveleasc un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecia temporar din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, n scopul meninerii calitii i integritii acestora n stare de livrare, n decursul manipulrii, transportului, depozitrii i desfacerii pn la consumator sau pn la expirarea termenului de garanie.n comerul actual, practic nu se mai poate concepe marfa fr ambalajul ei. Ponderea costului ambalajelor n costul total al produselor nu este de neglijat, fiind cuprins ntre 5 i 15 %, iar n cazul produselor de lux, poate ajunge pn la 30 50 %. Ambalajul a devenit indispensabil n circulaia tehnic a mrfurilor. n prezent se apreciaz c cca. 99 % din mrfuri sunt ambalate ntr-un mod sau altul.

Tipurile de ambalaje utilizate pentru sucurile COCA-COLA Sticla este considerat materialul ideal pentru ambalaje datorit caracteristicilor sale i a avantajelor pe care le ofer ca ambalaj; fiind utilizat cu precdere la ambalarea produselor lichide sau vascoase. Este utilizat pe scar larg in domeniul alimentar, dar i in industria farmaceutic, la ambalarea produselor chimice etc. Avantajele utilizrii sticlei ca material de ambalare sunt urmtoarele : Este impermeabil la gaze, vapori, lichide ; Este inert din punct de vedere chimic fa de produsele alimentare i nu pune probleme de compatibilitate cu produsul ambalat ; Este un material igienic, uor de splat i care suport sterilizarea ; Nu transmite i nu modific gustul alimentelor ; Este transparent, permiand vizualizarea produselor ; Poate fi colorat, aducand astfel o protecie suplimentar a produsului impotriva radiaiilor ultraviolete ; Este un material rigid care poate fii realizat in forme variate ; Are o bun rezisten la presiuni interne ridicate, fiind utilizat la ambalarea unor buturi ca: ampanie, cidru etc. ; Este reciclabil, nu polueaz mediul; Se poate inscripiona uor prin ataarea de etichete. Reactivitatea chimic a sticlei este foarte sczut ea fiind inert fa de cea mai mare parte a substanelor chimice i mrfurilor cunoscute. Singura substan care reacioneaz cu sticla este acidul fluorhidric. Utilizarea sticlei ca material de ambalaj prezint i dezavantaje legate de : Rezistent sczut la oc mecanic, rezultand dificulti in transport i depozitare ; Rezisten sczut la oc termic ; Mas proprie mare. Ambalaje din materiale plastice Dei sunt mai noi pe piaa ambalajelor, materialele plastice ofer o serie de avantaje incontestabile fa de alte materiale clasice : mas proprie mic ; prelucrare uoar, ele putand fi modelate in orice form; prezint rezisten la ocuri mecanice ; protejeaz bine produsele ambalate in timpul transportului i depozitrii ; sunt impermeabile la ap, vapori de ap, grsimi, impuriti etc.; pot fi transparente sau opace, in funcie de cerinele de protecie cerute de produsul ambalat; prezint rezisten la radiaiile infraroii i ultraviolete ; prezint sudabilitate i posibilitate de lipire . Ambalajele din materiale plastice pot fi recuperate si reintroduse in circuitul industrial, evitandu-se astfel poluarea mediului. Prin reciclarea ambalajelor din mase plastice se reduc costurile de fabricaie ale ambalajelor, consumul de materii prime sau chiar se pot inlocui ambalajele clasice. Materialele plastice sunt uoare, impermeabile, tind s devin un inlocuitor al sticlei. Apariia lor a revoluionat industria de ambalaje a produselor alimentare, proces care continu i in prezent, obinandu-se noi astfel de materiale.

Modul de nchidere i etanare al produsului Sticla furnizeaz cea mai bun protecie a sucurilor.Recipientele de sticl etaneaz ermetic mpotriva aerului. Acest lucru nseamn c elementele externe nedorite (cum ar fi oxigenul), nu pot ptrunde n interiorul produsului, iar aroma nu poate iei din sticl. Astfel se obine o retenie deplin a gustului, coninutului i aromei. Sucurile mbuteliate n sticle au o rezisten deosebit la pstrare, iar consumatorul poate vedea coninutul acesteia. Sticlele de mbuteliere a sucului COCA-COLA se nchid ermetic cu un dop din material metalic care poate acoperi sticla chiar dac produsul nu se consuma integral, deoarece sistemul de nchidere se produce prin nfiletarea dopului. Dopul este o capsul metalic prevazut cu o pelicul de plastic ce asigur o etanare mai bun. n cazul mbutelierii n sticle, nu exist cazuri de amestec al componentelor ambalajului cu produsul. Un alt tip de recipiente sunt cele din polietilen terftalat(PET). Utilizarea polietilen tereftalatului (PET) ca material pentru confecionarea buteliilor destinate ambalrii produselor alimentare lichide, generic denumite buturi, a nceput nc din 1970 dei abia 20 de ani mai tarziu s-a impus cu adevrat pe pia. Practic utilizarea buteliilor din PET la mbutelierea produselor alimentare lichide pare a nu avea limite: bere, ap mineral, sucuri de fructe, uleiuri comestibile etc. Modul de nchidere al ambalajelor de tip PET are loc tot prin nfiletarea dopului care este din material plastic prevzut cu o pelicul de plastic ce asigur o bun etanare. Sucul comercializat in recipiente de aluminiu prezinta un ambalaj mai comod si modern i este mai usor n raport cu sticla.

Descrierea procesului tehnologic de obtinere a sucului COCA-COLA Procesul tehnologic este o latur a proceselor de producie in care au loc transformri directe, cantitative i calitative a materiei prime in produse finite. Transfosrmarea se face cu mijloacele de munc asupra obiectivului muncii. Transformarea cantitativ i calitativ este schimbarea fomei, dimensiunilor i a calitaii suprafeelor prelucrate a materiei prime de mijloacele de munc acionate de fora de munc. Realizarea acestui produs se execut de ctre o intreag echip in acelai loc de munc dotat cu scule i uitlaje ce ajut la realizarea produsului finit. Coca-Cola este o butur rcoritoare american obinut din frunze de coca decocainizate. Numele provine de la dou din ingrediente: frunzele de coca i boabele de cola. Aroma distinctiv de "cola" provine in principal din amestecul de zahr, ulei de portocal, ulei de lmaie i vanilie. Livrarea i stocarea zahrului i ndulcitorilor Zahrul poate fi livrat fie sub form vrac in cisterne auto de uz alimentar ( in care vehicularea se face pneumatic ) fie la saci de 50kg, care se stocheaz in spaii special amenajate, cu temperatur i umiditate controlat. Indulcitorii se utilizeaz numai in produsele light, iar ei se regasesc in concentratele buturilor respective ( Ex.: Coca-Cola light ). Sirop simplu Sirop simplu se obine prin combinarea zahrului i apei. Livrarea de concentrate Concentratele sosesc din import in condiii sanitare controlate, in camioane frigorifice la temperaturi constante. Concentratul se depoziteaz in incperi special din fiecare fabric, cu temperature i umiditate controlat. Sirop final Siropul final se obine prin combinarea siropului simplu i a concentratului. Aceste dou operaii se realizeaz in aa numita camer de amestec. Reeaua de ap Fabricile sunt aprovizionate fie cu ap potabil verificat de autoritile romane, fie din re eaua de ap oreneasc, fie din puuri de mare adancime. Aceast ap este considerat de fabricile Coca-Cola ca fiind ap brut, care este supus unui proces lung i complex de purificare, filtrare, dezinfectare, prin intermediul unor uzine de tratare a apei situate in incinta fiecrei fabrici. Scopul tratrii apei este s se obin aceeai calitate a apei, asigurand in acest fel constana gustului, i implicit a produsului final. Procesul de tratare este controlat in permanen cu analize de laborator. Apa obtinut are un grad inalt de purificare, lipsit de microorganisme, de clor sau alti ageni chimici i cu un con inut optim de sruri minerale. Livrarea i stocarea de CO2 Dioxidul de carbon este livrat in cisterne auto sub form lichid, in recipiente speciale. CO 2 lichid este supus unui proces de evaporare i apoi sub form gazoas ob inut este trimis prin conducte i dizolvat in butura final. Ca toate materiile prime utilizate in fabricile Coca- Cola, i CO2 este testat prin analize de laborator regulate. Butura Prepararea buturii finale const in combinarea siropului final cu CO2. Dozator In interiorul dozatorului, sticlele goale curate sunt umplute cu produs.

Sticle goale paletizate De pe pia, sticlele goale se intorc sub form paletizat, in camioane i sunt depozitate in fabric. Depaletizare Depaletizarea presupune extragerea navetelor din palei. Denavetare Denavetarea presupune scoaterea sticlelor returnabile din navete i punerea lor pe banda transportoare. Inspecie optic/electronic Sticlele trec de o verificare iniial, atat uman cat i electronic, prin care se verific integritatea lor la intoarcerea de pe pia. Maina de splat sticle Sticlele goale intr intr-un process de splare care asigur in final sticle curate i microbiologic sterile. Inspecia optic/electronic Se mai execut un control asupra sticlelor inainte de trimiterea sticlelor ctre dozator pentru umplerea lor cu Coca-Cola. Etichetare Se face imediat dup umplerea cu Coca-Cola a sticlelor i punerea capacelor. Marcare Se face pe etichet sau pe capac, in funcie de locul disponibil, vizibilitatea informaiilor scrise pe ambalaj i tipul aparatului de marcat. Inspecia final Se face de ctre operatori umani, pe banda transportoare, chiar inainte de ambalarea lor pentru expedierea pe pia. nnavetare Presupune introducerea sticlelor cu produs in navetele de plastic. Pentru ambalajele de 0,25 litri, navetele au o capacitate de 24 sticle. Paletizare Paleii din fabric sunt transportai in depozit, unde stau intre cateva ore i cateva zile, pan in momentul livrrii. Depozitare Pentru transportul din fabric in depozit, i din depozit in magazine, se folosete tehnica paletizrii. Aceasta permite deplasarea in condiii eficiente a unei cantiti mari de produs. Livrare In funcie de comenzile de pe pia, paleii cu produs sunt incrcai in camioanele de distribuie. Fiecare camion are traseul zilnic predefinit. Astfel, pe msur ce-i parcurge ruta, din palei sunt scoase navetele comandate de fiecare magazine in parte.

CALITATEA DE PREZENTARE A PRODUSULUI COCA-COLA 1)Design-ul de produs Design-ul de produs const n aspectul exterior, aspectul interior, culoare, miros, gust, textur, consisten. Aspect plcut, cu miros culoarea si aroma specifice. Cunoasterea caracteristicilor produselor reprezinta o conditie esentiala in alegerea acestora de catre consumatori. Consumatorul are dreptul sa fie informat complet pentru a alege acel produs care i se potriveste, care corespunde cu exigenta lui, nevoia lui, posibilitatea lui financiara sau dorinta lui.

Culoarea
Unul din cele mai importante mijloace pe care il detin designerii pentru a face din ambalaj un mijloc efectiv de comunicare, este culoarea. Dar, inainte de a decide folosirea unor culori, trebuie sa se cunoasca efectul acestora si mecanismul perceperii lor. Un bun designer trebuie sa cunoasca efectele fiziologice si psihologice ale culorilor, stiut fiind faptul ca pentru client, actul de cumparare este determinat de prezentare. Culoarea ambalajului este un element de vanzare al produsului, impunandu-se alegerii consumatorilor prin seductia sa. Nu se poate afirma ca exista reguli de folosire a culorii in domneiul ambalajelor, dar exista cateva cerinte care se impun: In alegerea culorii ambalajului trebuie sa se tina seama de natura produsului pe care il contine, pentru a favoriza asocieri positive si pentru a evita crearea de imagini derutante sau inacceptabile Corelatia culoarea amblajului caracteristicile consumatorilor Culoarea ambalajului si reactiile psihologice Rosul este o culoare care atrage privirea, retine atentia ; el simbolizeaza forta, pasiunea. Dar rosul trabuie folosit cu multa atentie. Un rasu prea inchis, sangeriu sau purpuriu, poate provoca agitatie necontrolata si chiar stari depresive. Un exmplu foarte relevant in care s-a folosit culoarea rosie cu un efect garantat este cel al firmei Coca-Cola. Recunoastem cu totii culoarea inconfundabila a emblemei Coca-Cola care este de un rosu intens, nu foarte deschis, dar nici inchis, o culoare care inspira tinerete, jovialitate.

2)Design-ul de ambalaj Design-ul de ambalaj reprezint caracteristicile ce descriu ambalajul i anume: forma, culoarea, grafica ambalajului. 1) Forma ambalajului trebuie privit ca elementul estetic n stabilirea cruia i pun amprenta constrngerile pe care l aduce natura produsului pe care l conine, condiiile de producere i utilizare i n mod deosebit puterea de sugestie pe care este chemat s o furnizeze cumprtorului. Forma ambalajului poate sugera calitatea produsului: de lux, de calitate superioar sau inferioar. Forma ambalajului trebuie sa fie adaptat la coninut, pentru a se evita formatele exagerate i spaiile goale ce dau iluzia unui coninut mai mare. Existena spaiilor goale ar putea sa

influeneze negativ imaginea consumatorilor, care ar putea crede c s-a umblat la coninutul produsului, c sunt nelai asupra a ceea ce conine ambalajul. Dimensiuni ale formei: Unghiularitatea. Formele unghiulare sunt acelea care conin unghiuri, n timp ce formele rotunjite nu au coluri ascuite. Ambele categorii comport o mare bogie de conotaii asociative. Unghiularitatea este asociat cu conflictul, dinamismul i masculinitatea ; rotunjimea evoc armonie, moliciune, feminitate. Simetria. Se refer la identitatea n oglinda, de forma i aranjament, pe cele dou prti ale unei axe. Simetria creeaza echilibru un factor important n modul de evaluare a atraciei vizuale fa de produs. Simetria echivaleaza ntr-un fel cu ordinea i ne elibereaz de tensiune, pe cand asimetria face exact contrariul, nsa un pic de tensiune salveaz imaginea vizual de la monotonie. E Proporia. Proporia este o alt variabil major care ne influeneaza modul de percepere a formelor. Formele unghiulare i trapezoidale extind cmpul vizual, prnd s surprind o proporie mai mare dintr-o scen i crend astfel o estetic dominant. Formele unghiulare scurte pot parea mai timide i umile. n cazul formelor rotunde, proporia i simetria sunt adesea intreptrunse, formele circulare par mai puin penetrante, dar creeaza armonie. Marimea. Personalitatea poate fi dedus prin intermediul formei. Formele ample, nalte sau late sunt adesea percepute ca fiind puternice i solide 2) Grafica este esenial n formarea imaginii estetice a ambalajului. Grafica cuprinde totalitatea fotografiilor, desenelor, sloganelor i simbolurilor ce contribuie la impactul iniial pe care un produs (prin ambalajul su) l are asupra consumatorilor i joac un rol important n comunicarea de informaii i impresii despre produs. n literatura de specialitate se disting mai multe stiluri de grafic: grafica modern, care urmrete crearea unei exprimri simbolice, schematizate, simplu de neles i de reinut; grafica comercial, care sugereaz, prin fotografii, desene i diferite alte mijloace, caracteristicile produsului, utilitatea, destinaia; grafica umoristic, la care n soluia estetic se includ caricaturi sau alte elemente similare ce apropie produsul de consumator. Aceste sisteme grafice conduc sub forma i prezentarea lor funcional la: alegerea foarte uoar a produselor ; pstrarea produselor n stare proaspt timp destul de ndelungat; condiii igenice deosebite n ceea ce privete manipularea i prezentarea produselor ; tendina pe plan mondial n ceea ce privete varietatea formei i calitii favoriznd desfacerea, aplicnd n acest mod, chiar pentru un produs, cu caracteristici similare merceologice, varietatea i prezentarea sortimental ; Din punct de vedere grafic, funcia ambalajului de informare i promovare se realizeaz prin corelarea imaginii cu textul publicitar i cu coloristica. Literele pot constitui un element pentru grafica ambalajului prin forma, culoarea i dispunerea lor. Efectul de reclam al ambalajelor este completat de marca de fabricaie; pentru unii cumprtori este suficient s recunoasc un anumit ambalaj cu marca de fabricaie pentru a lua decizia cumprrii produsului. 3) Marca comercial se poate realiza n cuvinte sau n imagini combinate. Se constat c mrcile reprezentate n cuvinte sunt mai des folosite deoarece se citesc i se memoreaz mai uor.

 Aspectul caracterelor liter Caracterele de litere sunt un aspect unic al stilului, deoarece ele adaug in mod direct calitati reprezentative cuvintelor si literelor care transmit prin ele insele un anumit mesaj unui caracter de litera i se poate da o anumita forma, pentru a crea anumite perceptii. Literele inalte, inguste, dau impresia de eleganta ; literele rotunjite, pline, au o aparenta prietenoasa, chiar dragastoasa. Exemplu 1: sigla Coca-Cola este scrisa cu litere rotunjite care vor sa induca ideea de prietenie, tinerete.

3)Elemente de etichetare Elementele de etichetare reprezint totalitatea informaiilor care nsoesc produsul alimentar respectiv i care sunt de regul nscrise pe ambalaj i care ofer consumatorului detaliile privind caracteristicile produsului cum ar fi data de expirare, lista ingredientelor, numele i adresa producatorului etc. Este foarte important ca s i se ofere consumatorului aceste informaii, deoarece, numai n urma cunoaterii caracteristicilor alimentului respectiv, consumatorul poate lua o hotrre: s cumpere sau s nu cumpere acel aliment, i s l aleag pe acel produs care corespunde cu exigenele sau pofta lui de moment. La urma urmei, fiecare dintre noi avem dreptul s cheltuim banii dup propriul plac. Eticheta reprezint orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat care conine elementele de identificare a produsului i care nsoete produsul sau este aderent la acesta. Conform Art. 3 al normelor metodologice privind etichetarea alimentelor (din HG 784 din 1996modificat prin HG 953 din 1999) scopul etichetrii alimentelor este de a furniza consumatorilor toate informaiile necesare, verificabile i usor de cumprat, pentru ca acetia s poat efectua n cunotin de cauz o alegere corect, alegnd acel produs care corespunde cel mai bine cu nevoia lor, cu exigena lor, cu posibilitatea lor financiar, sau cu interesul lor de moment.De asemenea, eticheta trebuie s informeze consumatorii asupra riscurilor la care acetia ar putea fi expui.

Eticheta produselor Coca-Cola conine toate elementele informaionale obligatorii pe care trebuie sa le aib orice produs alimentar.Produsele ambalate n recipiente de plastic i de sticl au o etichet aplicat i este reprezentat de un material scris i imprimat pe o folie din material plastic care este adernt la recipient. Elementele informaionale care se gsesc pe eticheta produselor Coca-Cola sunt urmtoarele: -denumirea produsului:Coca-Cola; -numele i adresa productorului,distribuitorului : Produs de S.C. Coca-Cola HBC Romania S.R.L. ,Soseaua Bucuresti Nord, nr. 10 ,Voluntari, jud. Ilfov,cu autorizarea The Coca-Cola Company. -descrierea sortimentului: Coca-Cola -data de expirare: a se consuma de preferin nainte de. -ingrediente: apa, zahar, dioxid de carbon, colorant, acidifiant:acid fosforic, arome naturale, cofeina; - instruciuni de pstrare i utilizare : a se pastra la loc racoros, ferit de inghet si soare. Informatii nutritionale pentru 100ml: din cantitatea zilnica estimata, bazata pe o dieta de 2000kcal: -valoare energetica 62kcal -proteine 0g -glucide 10,6g din care zaharuri 10,6g -lipide 0g din care: acizi grasi saturati og, fibre 0g, sodiu 0g. Fiecare portie de 250ml contine: 105kcal(5%) Zaharuri 27g(29%) Lipide 0g(0%) Acizi grasi saturati 0g(0%) Sodiu 0g(0%) Alegerea produsului optim de ctre consumatori este condiionat n primul rnd de ctre preferinele acestora n ceea ce privete calitatea, nsuirile produsului respectiv dar nu n ultim instan i modul de prezentare, de aceea ambalajul reprezint un element tratat ca fiind la fel de important pentru productor ca i calitatea coninutului Ambalajele cu buturi rcoritoare se depoziteaz in incperi curate, la temperatur de max 20oC, ferite de soare i de variaii brute de temperatur.

4)Elemente de promovare Metodele de promovare utilizate de Compania Coca-Cola sunt cele mai eficiente i care dau rezultatele cu efctul dorit. Toate aceste metode sunt folosite pentru a informa potenialii cumprtori despre existena produselor, a calitii lor i a necsitilor pe care aceste produse le satisfac, precum i a bucuriei de a le savura n fiecare moment. Metodele de promovare utilizate sunt: - promovarea vnzrilor; - utilizarea mrcilor; - merchandising-ul; - sponsorizrile; - propaganda n rndul tinerei generaii; - ambalajul; - sampling-uri; - publicitatea. Organizate pe plan local, national sau international toate campaniile Companiei Coca-Cola transmit mesaje simple de: -prietenie; -tinerete; -veselie. n comparatie cu alti producatori de bauturi racoritoare care-si distribuie produsele CocaCola se distinge prin: calitatea materialelor promotionale pe care le utilizeaza: - spoturi TV (realizate n SUA) - spoturi radio (realizate de agentii de prestigiu) - materiale n magazine (tiparite n Grecia) - panouri publicitare. implicarea tinerilor n actiuni sportive si de divertisment, oferindu-le sansa de a cunoaste mai bine firma si produsele sale; efectuare de vizite n Companie, oferind posibilitatea doritorilor de a verifica calitatea finala a produselor. Compania Coca-Cola a fost prima firma care a oferit posibilitatea consumatorilor de a gusta produsele firmei nainte ca acestia sa le fi putut achizitiona din magazin, demonstrnd calitatea si gustul inconfundabil al acestora. n prezent exemplul a fost urmat de mai multe firme care au recurs la sampling-uri pentru promovarea noilor produse.

TRADIIE COCA-COLA

Programul "De Craciun, Coca-Cola alaturi de tine" si continua n fiecare an misiunea de a mentine vie traditia si legenda lui Mos Craciun. Aprinderea luminilor bradului Coca-Cola, Caravana si familia Coca-Cola ce vor strabate ntreaga tara si spectacolul "n cautarea lui Mos Craciun!" ne aduc aminte, n fiecare an, de spiritul si valorile sarbatorii de Craciun. Promovarea vnzrilor Reprezint o parte a strategiei de comunicaie promoional a unei mrci, prin care se urmrete influenarea comportamentului consumatorului i orientarea atitudinii acestuia ntrun sens favorabil. Acestea se realizeaza prin: Reducerile de pre . Ca tehnici specifice reducerilor de preuri, cele mai frecvent utilizate de ctre compania Coca-Cola sunt: oferta special, preul barat, reducerea imediat, oferta gratuit, oferta produs n plus, preul de ncercare, formatul de ncercare, formatul special, seria special, lotul promoional, bonuri de reducere, oferta de rambursare, preluarea produselor vechi. Oferta special permite reducerea temporar a preului produselor companiei Coca-Cola, fr a se preciza nivelul reducerii (procentual sau n valoare absolut). Pentru a spori atenia cumprtorilor, se va meniona pe ambalajul produsului sau pe raft n dreptul produsului ofert special. Momentul cel mai prielnic i uor de anticipat pentru utilizarea acestei tehnici este cel al srbtorilor religioase (Pate, Crciun). Oferta produs n plus presupune oferirea unei cantiti suplimentare de produs, n mod gratuit, aceast cantitate fiind adugat celei iniiale. Dei aceast tehnic este deosebit de atractiv pentru consumator, acesta putnd vizualiza un produs mai mare la acelai pre, totui este costisitoare, deoarece ridic problema modificrii ambalajului n sensul includerii cantitii suplimentare. Exemplu: Coca-Cola comercializat ntr-un ambalaj de 2,5 litri la un pre de 2 litri.

Modul n care Coca-Cola a reusit sa-si construiasca o identitate n ultimii ani, reprezinta un model pentru organizatiile economice. Cronica Coca-Cola este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comertului si a oamenilor carora li se datoreaza atractia sa unica. Compania abordeaza piata cu agresivitate si n acelasi timp o mare mobilitate, ncercnd sa se impuna prin calitatea superioara a produselor si serviciilor. Ea se detaseaza de concurenta prin: produse si servicii superioare, calitatea prezentarii si prin dezvoltarea relatiilor pe termen lung cu clientii. Firma asigura distributia produselor n mod (saptamnal si uneori la cerere), cu materiale publicitare din belsug si prin asistenta n cresterea profitului. Sistemul unic din lume a facut din Compania Coca-Cola prima ntreprindere de bauturi racoritoare din lume. Compania vinde aproape jumatate din toate bauturile racoritoare ce se consuma n ntreaga lume. Nici o alta companie nu vinde nici jumatate din aceasta cantitate Istoria bauturii Coca-Cola reprezinta povestea unor momente speciale. Aceste momente si au originea ntr-un vas de arama asezat pe un trepied, n curtea domnului Pemberton si ele au fost nmultite cu multe miliarde de asemenea momente pe ntreg globul. Ele au devenit familiare si universale prin publicitatea unica facuta de domnul Candler si prin viziunea domnului Woodruff datorita careia a fost de ajuns sa ntinzi mna ca sa poti obtine o CocaCola. Momentele acestea fac din Coca-Cola cel mai omniprezent produs de consum din lume. n fiecare zi, Coca-Cola si ntareste pozitia de bautura racoritoare a lumii. De milioane de ori pe zi, oamenii traiesc un moment delicios si racoritor pe care numai Coca-Cola l poate oferi. n decursul a peste un secol de schimbari si pasind ntr-o noua era care promite si mai multe schimbari, Coca-Cola ramne un simbol fara vrsta al bauturilor racoritoare de calitate.

Calitatea de prezentare a produsului n comparaie cu alte 2 3 produse similare Prin promovarea vnzarilor se ntelege, folosirea mijloacelor si tehnicilor de stimulare, impulsionare si crestere a vnzarilor de bunuri si servicii ce formeaza oferte ntreprinderilor. Tehnicile de promovare pot sevi si scopului de a completa actiunile publicitare. Bauturile racoritoare reprezinta una dintre cele mai active categorii de produse de pe piata publicitatii. Eternul derby" Coca Cola (Companie producatoarea ,printre multe alte sucuri, si a sucului SPRITE) Pepsi( Companie producatoare ,printre multe alte marci, si a sucului 7UP), la care producatorul autohton European Drinks nu se mpaca deloc cu statutul de spectator, genereaza bugete mari de publicitate pe tv, radio si presa.

Competitia dintre producatorii de bauturi acidulate" este relevanta n clasamentul celor mai puternici advertiseri. Monitorizarile plaseaza Coca-Cola Company pe primul loc (cu un volum brut de 112,9 milioane de euro), fiind urmata de Quadrant Amroq Beverages, mbuteliatorul Pepsi (cu 42,7 milioane de euro) si European Drinks (27,4 milioane de euro). Concurena reprezint un fenomen deosebit de important pentru viaa economic, dar i pentru viaa social, deoarece ea reprezint factorul motor care motiveaz, att afacerile, ct si existena oamenilor. Dac ne referim la sfera economic, un agent economic va trebui s se raporteze permanent la ceilali competitori de pe pia, jocul competiiei fiind cel care va determina locul competitorilor n cadrul pieei. Desigur, c nu hazardul va fi cel care va determina aceast poziie ocupat n cadrul unei piee, ci toate resursele i competenele de care dispune un agent economic i pe care le utilizeaz n lupta pentru ctigarea unei poziii dominante pe pia. Dincolo de rivalitatea strict economica, cele doua companii au deschis, in ultimii 30 de ani, doua alte mari fronturi - cel al marketingului agresiv si cel al distributiei in exclusivitate. Desi au fost interzise in multe parti ale lumii, inclusiv Europa, celebrele antireclame revin periodic pe piete unde nu exista reglementari legislative impotriva acestui tip de publicitate, iar contractele de exclusivitate pot fi intalnite, acum, sub forme mai putin vizibile, chiar si acolo unde acest tip de relatii comerciale a fost scos in afara legii. Cultura antireclamelor Pepsi-Coca-Cola a luat amploare in anii "70, cand Pepsi a constatat, in cercetarile de piata, ca participantii la degustari "in orb", care nu stiau ce beau, preferau Pepsi in defavoarea Coca-Cola. Incurajata de aceste rezultate, PepsiCo a lansat campania Pepsi Challenge, popularizand mai intai rezultatele acestor teste si trecand apoi la veritabile reclame, precum cea in care un copil cumpara de la automatul de sucuri o sticla de Coca-Cola, o pune pe jos, cumpara o alta, o pune jos, iar apoi se urca pe sticle pentru a ajunge la inaltimea necesara sa apese pe butonul de Pepsi. In privinta zonelor de exclusivitate, extrem de populare inclusiv in Romania deceniul trecut, acestea au lasat locul, treptat, unui alt soi de departajare, pe baza orientarii de marketing a celor doua companii. Pe piata americana, de exemplu, Pepsi a reusit sa se impuna ca forta dominanta in magazine si supermarketuri, pe baza preferintelor consumatorilor, in timp ce Coca-Cola demoleaza orice fel de concurenta, prin contracte de exclusivitate in restaurante, cinematografe, campusuri universitare si orice zona publica ce atrage un numar imens de oameni la un loc.