Sunteți pe pagina 1din 31
UNIVERSITATEA DE Ş TIIN Ţ E AGRICOLE Ş I MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA Ş

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DE STUDII DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ş COALA DE STUDII DOCTORAL Ă FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă Ing. Simona Maria AVRAM (MAN) CALITATEA

Ing. Simona Maria AVRAM (MAN)

CALITATEA SOIURILOR DE GRÂU CULTIVATE ÎN CENTRUL TRANSILVANIEI ŞI IDENTIFICAREA CONTAMINĂRII CU MICOTOXINE

(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof.univ.dr. Sevastiţa MUSTE

CLUJ- NAPOCA

2011

I

CUPRINS

INTRODUCERE

III

1. SCOP ŞI OBIECTIVE

V

2. MATERIAL ŞI METODĂ V

2.1. FACTORII EXPERIMENTALI

V

2.2. MATERIAL ŞI METODĂ

VIII

2.3. METODE DE CERCETARE

VIII

3. REZULTATE

ŞI DISCUŢII

IX

3.1.

REZULTATE PRIVIND IMPLICAREA FACTORILOR EXPERIMENTALI

ASUPRA CALITĂŢII GRÂULUI DE TOAMNĂ

IX

3.1.1. Influenţa condiţiilor climatice asupra calităţii grâului IX

IX

3.1.3. Influenţa agrofondului asupra calităţii grâului X

3.1.2. Influenţa soiului asupra calităţii grâului

3.1.4. Influenţa tratamentelor asupra calităţii grâului

XI

3.1.5. Interacţiunea factorilor de interes (ani, soi, agrofond, tratamente) asupra

parametrilor de calitate ai grâului

XII

3.2. REZULTATE PRIVIND CALITATEA SOIURILOR DE GRÂU CULTIVATE

ÎN DOUĂ ZONE PEDOCLIMATICE DIFERITE (TURDA şi TÂRGU MUREŞ) . XIII

3.2.1. Influenţa zonei de cultură asupra calităţii grâului

XIII

3.2.2. Influenţa agrofondului asupra calităţii grâului cultivat în două zone diferite

(Turda şi Târgu Mureş)

XIV

 

3.2.3.

Influenţa soiului asupra calităţii grâului cultivat în două zone diferite

(Turda şi Târgu Mureş)

XIV

 

3.2.4.

Interacţiunea factorilor de interes (zona de cultură, agrofond şi soi,) asupra

parametrilor de calitate ai grâului

XV

3.3.

REZULTATE PRIVIND IDENTIFICAREA COTELOR DE PATICIPARE A

FACTORILOR STUDIAŢI ŞI A INTERACTIUNILOR DINTRE ACEŞTIA LA

 

REALIZAREA CALITĂTII GRÂULUI DE TOAMNĂ

XVI

3.4.

CORELAŢII ÎNTRE PARAMETRII CALITATIVI AI GRÂULUI SUB

INFLUENŢA FACTORILOR STUDIAŢI

XVIII

3.5. ANALIZA REGRESIILOR ÎNTRE PARAMETRII DE CALIATE CORELAŢI

POZITIV

XX

3.5.1. Relaţia dintre conţinutul de proteine şi glutenul umed

XX

3.5.2. Relaţia dintre conţinutul de proteine şi indicele glutenic

XX

3.5.3. Relaţia dintre conţinutul de proteine şi indicele Zeleny

XXI

3.5.4. Relaţia dintre conţinutul degluten umed şi indicele glutenic

XXI

3.5.5. Relaţia dintre conţinutul de gluten umed şi indicele Zeleny XXII

XXIII

3.5.6. Relaţia dintre indicele glutenic şi indicele Zeleny

3.6. REZULTATE PRIVIND CONTAMINAREA CU AFLATOXINE TOTALE A

GRÂULUI, PRIN CROMATOGRAFIE ÎN STRAT SUBTIRE DE ÎNALTĂ PERFORMANŢĂ (HPTLC)

XXIII

3.6.1. Determinarea calitativă a aflatoxinelor totale (B1, B2, G1, G2) din grâul de

toamnă cultivat la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş

XXIII

4. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDǍRI

XXVII

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

XXXI

II

INTRODUCERE

Valoarea deosebită pe care o prezintă cerealele pentru alimentaţie decurge din avantajele pe care acestea le oferă în raport cu alte materii prime ale industriei alimentare. Având în vedere faptul că are o mare importanţă ca produs alimentar, asigurând o mare parte din glucidele şi proteinele necesare omului şi mai mult de jumătate din caloriile consumate de către omenire, fiind materia primă principală în industria panificaţiei, s-a ales grâul ca obiect al cercetării de faţă. Cunoaşterea particularităţilor biologice ale grâului reprezintă o etapă esenţială atât în studiile de genetică şi ameliorare cât şi în cercetările privind tehnologia de cultivare şi apoi în tehnologia de prelucrare prin care se urmăreşte imprimarea unor caracteristici calitative care să asigure obţinerea unor produse de calitate , dar şi sigure pentru consum. Potenţialul de producţie şi implicit de calitate şi siguranţă poate fi îmbunătăţit prin aplicarea unei tehnologii de cultură optime ce are ca punct de plecare fertilizarea echilibrată, combaterea bolilor (în special care se transmit prin sămânţă ), menţinerea lanului curat de buruieni, combaterea dăunătorilor, recoltarea la maturitatea deplină şi depozitarea corectă . Soiul cultivat în diferite condiţii climatice, fertilizarea şi tratamentele sunt factori importanţi pentru realizarea unor recolte mari, de calitate şi sigure pentru consum, considerent pentru care am efectuat cercetări în această direcţie. Practica a demonstrat faptul că, la depozitarea cerealelor, a produselor de măciniş şi panificaţie apare în anumite condiţii o microfloră care favorizează creşterea mucegaiurilor şi producerea de micotoxine. Micotoxinele au fost o problemă pentru om şi animale, de când omul a început să cultive cereale şi să depoziteze alimente. În orice parte a globului, unde se cultivă cereale, furaje de orice natură, în condiţii de umiditate şi temperatură ridicată, în funcţie de poziţia geografică, de modul de cultivare, recoltare şi depozitare, unul sau mai multe genuri de fungi pot contamina substratul respectiv şi implicit să producă micotoxine. Principalele micotoxine ca apar în cereale şi produse din cereale, pentru care există şi reglementări ale comunităţii Europene, sunt aflatoxinele, ochratoxinele, deoxinivalenolul şi zearalenona. Studii europene recente au indicat existenţa unor concentraţii ridicate de micotoxine în cereale şi produse din cereale. Aceste rezultate reclamă o atitudine vigilentă şi luarea unor măsuri care să protejeze consumatorii, şi care să crească încrederea acestora în produsele ce valorifică superior potenţialul nutritiv al cerealelor. Rezultatele obţinute pe parcursul cercetărilor pot fi utile cultivatorilor de grâu în stabilirea dozei optime pentru fertilizarea de bază, precum şi combinaţia ideală de tratamente aplicate în perioada de vegetaţie a grâului, pentru obţinerea unor recolte de calitate. Identificarea contaminării cu micotoxine a grâului este importantă pentru procesatori datorită faptului că, deşi contaminarea cu micotoxine survine în timpul vegetaţiei, nivelul acestora poate creşte substanţial în timpul depozitării şi al prelucrării industriale. Tehnologia de cultivare aplicată este esenţială pentru obţinerea unei seminţe de calitate. Trebuie respectată fiecare verigă a tehnologiei privind alegerea soiului, fertilizarea, combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor precum şi recoltarea. De

III

asemenea pentru menţinerea sănătăţii seminţelor sunt foarte importante condiţiile de transport şi depozitare. Ţinând cont de cele menţionate, s-a considerat oportună abordarea unei tematici de cercetare complexe, care constituie obiectul prezentei teze de doctorat cu titlul Calitatea soiurilor de grâu cultivate în centrul Transilvaniei şi identificarea contaminării cu micotoxine”. Lucrarea este sintetizată pe 8 capitole şi cuprinde 259 pagini, 48 tabele, 111 figuri. În cadrul tezei au fost citate un număr de 140 titluri bibliografice iar pe parcursul perioadei de doctoratură unele rezultate au fost publicate în reviste de specialitate.

STRUCTURA TEZEI

Teza este structurată în două părţi principale, prima parte incluzând stadiul cunoaşterii în domeniu, iar cea de-a doua parte, cercetări proprii, rezultate şi discuţii, concluzii şi bibliografia.

PARTEA ÎNTÂI: STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII , cuprinde trei capitole, desfăşurate pe 83 de pagini:

Capitolul 1. Conceptul de calitate şi importanţa grâului, descrie istoricul şi importanţa grâului, răspândirea geografică, compoziţia chimică, calitatea şi valoarea nutritivă a acestuia, precum şi importanţa factorilor ecologici, biologici şi tehnologici asupra calităţii grâului. Capitolul 2. Importanţa microflorei de contaminare şi a micotoxinelor asupra calităţii cerealelor, descrie sursele de contaminare şi structura microflorei de contaminare, condiţii care favorizează dezvoltarea microorganismelor, măsuri de prevenire a contaminării cu mucegaiuri şi de inactivare a micotoxinelor, precum şi o descriere a principalilor fungi producători de aflatoxine Capitolul 3. Micotoxinele, contaminanţi cu efect asupra siguranţei alimentare, cuprinde informaţii legate de incidenţa micotoxinelor în cereale, o descriere generală a aflatoxinelor, precum şi aspecte legislative privind micotoxinele din cereale. PARTEA A DOUA: CERCETĂRI PROPRII, este structurată pe cinci capitole, desfăşurate pe 176 de pagini şi cuprinde: motivaţia cercetării, scop şi obiective, material si metodă, studiul condiţiilor pedoclimatice în care s-au efectuat cercetările, rezultate şi discuţii, concluzii şi recomandări. Capitolul 4. Scop şi obiective, cuprinde motivaţia scopul şi obiective cercetării. Capitolul 5. Material şi metodă, în care sunt prezentaţi factorii experimentali, materialul biologic şi metodele de cercetare folosite. Capitolul 6. Studiul condiţiilor pedoclimatice în care s-au efectuat cercetările, în care sunt prezentate sub aspectul geografic şi al condiţiilor pedoclimatice zonele în care s-au efectuat cercetările. Capitolul 7. Rezultate şi discuţii, în care sunt prezentate rezultatele obţinute şi discuţiile aferente fiecărui obiectiv. Partea de cercetări proprii se încheie cu Capitolul 8. Concluzii şi recomandări ale studiului şi Bibliografia aferentă studiilor efectuate.

IV

1. SCOP ŞI OBIECTIVE

influenţa factorilor ecologici, biologici şi

tehnologici asupra calităţii grâului cultivat în centrul Transilvaniei şi identificarea şi evaluarea gradului de contaminare cu aflatoxine a materiilor prime folosite în panificaţie. Obiectivele cercetărilor:

· implicarea factorilor ecologici, biologici şi tehnologici şi a interacţiunilor dintre aceştia asupra calităţii grâului de toamnă;

· studiu comparativ privind calitatea soiurilor de grâu luate în studiu, cultivate în două zone pedoclimatice diferite (Turda şi Târgu Mureş);

· identificarea cotelor de participare a factorilor studiaţi şi a interacţiunilor dintre aceştia la realizarea indicilor de calitate la grâul de toamnă;

· stabilirea corelaţiilor între valorile paramentrilor studiaţi în vederea cunoaşterii gradului de asociere dintre ele;

· identificarea aflatoxinelor din grâu, materie primă, pentru obţinerea făinii şi a produselor de panificaţie.

Scopul cercetărilor efectuate a fost

2. MATERIAL ŞI METODĂ

2.1. FACTORII EXPERIMENTALI

Pentru realizarea obiectivului privind implicarea factorilor ecologici, biologici şi tehnologici şi a interacţiunilor dintre aceştia asupra calitaţii grâului de toamnă, în anii 2008, 2009, 2010, a fost organizată la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda, o experienţă de tip staţionar polifactorială după metoda parcelelor subdivizate cu patru factori experimentali în trei repetiţii (experienţa 1).

Experienţa 1: Influenţa soiului, agrofondului şi a tratamentelor complexe cu îngraşăminte foliare, fungicide şi insecticide, asupra calităţii grâului de toamnă, în condiţii climatice diferite, cu următoarele graduări:

Factorul A: anul de cultură sub aspectul condiţiilor climatice, cu următoarele graduări:

A1 – 2007 – 2008 (Mt.) A2 – 2008 – 2009 A3 – 2009 – 2010 Factorul B: soiul, cu următoarele graduări:

B1 – Arieşan (Mt.) B2 – Apullum B3 – Dumbrava Fatorul C: agrofondul, cu următoarele graduări:

C1 – N 40 P 40 kg/ha la semanat (Mt.) C2 – N 40 P 40 kg/ha la semanat + N 20 P 20 kg/ha în primavară la reluarea vegetaţiei Factorul D: combinaţii de tratamente cu îngrăşăminte foliare, fungicide şi insecticide la patru momente fenologice importante în vegetaţie cu graduările (tabelul

15):

V

D1 – aplicarea tratamentelor la toate cele patru momente fenologice importante din perioda de vegetaţie a grâului (Mt.) D2 – neaplicarea tratamentelor la reluarea vegetaţiei D3 – neaplicarea tratamentelor la reluarea vegetaţiei şi în fenofaza de burduf D4 – neaplicarea tratamentelor în fenofaza de burduf

Tabelul 1

Graduările factorului D (tratamente pe vegetaţie)

   

Fenofaza sfârşitul înfrăţitului ( şi erbicidare)

Fenofaza de

Fenofaza de

Graduarea

La reluarea vegetaţiei

burduf

înflorit

D1(Mt.)

ÎF + IS

ÎF

ÎF+FG+IS

ÎF+FG+IS

D2

-

ÎF + IS

ÎF+FG+IS

ÎF+FG+IS

D3

-

ÎF + IS

 

- ÎF+FG+IS

D4

ÎF + IS

ÎF + IS

 

- ÎF+FG+IS

ÎF - îngrăşamânt foliar Polyfeed 19:19:19 + microelemente 5kg/ha IS - insecticide: Capypso 100 ml/ha în fenofazele 1 şi 2, Proteus 0,4 1/ha în fenofazele 3 şi 4 FG - fungicides Falcon 480 EC 0,6 1/ha în fenofaza 3 şi Prosaro 11/ha în fenofaza 4

Din combinaţia factorilor şi a graduărilor, pentru fiecare soi a rezultat o experienţă polifactorială de tipul 3 x 3 x 2 x 4, cu 72 variante, asemănătoare, prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Prezentarea variantelor experimentale la experienţa I

A1 (2007/2008) B1 (ARIEŞAN) B2 (APULLUM) B3 (DUMBRAVA) C1 (N 40 P 40 ) C2
A1 (2007/2008)
B1 (ARIEŞAN)
B2 (APULLUM)
B3 (DUMBRAVA)
C1 (N 40 P 40 )
C2 (N 60 P 60 )
C1 (N 40 P 40 )
C2 (N 60 P 60 )
C1 (N 40 P 40 )
C2 (N 60 P 60 )
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
A2 (2008/2009)
B1 (ARIEŞAN)
B2 (APULLUM)
B3 (DUMBRAVA)
C1 (N 40 P 40 )
C2 (N 60 P 60 )
C1 (N 40 P 40 )
C2 (N 60 P 60 )
C1 (N 40 P 40 )
C2 (N 60 P 60 )
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
A3 (2009/2010)
B1 (ARIEŞAN)
B2 (APULLUM)
B3 (DUMBRAVA)
C1 (N 40 P 40 )
C2 (N 60 P 60 )
C1 (N 40 P 40 )
C2 (N 60 P 60 )
C1 (N 40 P 40 )
C2 (N 60 P 60 )
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4

Cultura premergătoare a fost cea de soia boabe. S-au realizat în fiecare an conform planului experimental, cu încadrarea în momentul optim de lucrare. Suprafaţa parcelei experimentale a fost de 3m x 7,5m (22,5m 2 ), în trei repetiţii. Deoarece la experienţa 1, s-au realizat tratamente complexe la principalele momente fenologice din perioada de vegetaţie a grâului, urmărindu-se influenţa acestora asupra indicilor de calitate, pentru realizarea obiectivului privind identificarea aflatoxinelor din grâu, materie primă, pentru obţinerea făinii şi a produselor de panificaţie s-a realizat în cadrul câmpului experimental la SCDA Turda şi SCDCB Mureş în anul 2009/2010 o experienţă polifactorilă după metoda parcelelor subdivizate în trei repetiţii (experienţa 2).

VI

Experienţa 2: Influenţa soiului şi a agrofondului asupra calităţii şi contaminării cu micotoxine a grâului de toamnă, în condiţii climatice diferite, cu următoarele graduări:

Factorul A – zona de cultură cu următoarele graduări:

A1 – Turda (Mt.) A2 – Târgu Mureş Factorul B – agrofondul cu următoarele graduări:

B1 – nefertilizat(Mt.) B2 – fertilizat cu N 40 P 40 Factorul C – soiul cu următoarele graduări:

C1 – Arieşan (Mt.) C2 – Apullum C3 – Dumbrava C4 – Turda 2000 C5 – Exotic C6 – Faur C7 – Serina C8 – Glosa C9 – Josef C10 – Dropia Experienţele au fost amplasate în 3 repetiţii respectând riguros tehnologia de cultivare a grâului în vederea punerii în evidenţă a factorilor experimentali urmăriţi. Lucrările solului au constat într-o lucrare de dezmiriştire cu grapa cu discuri, urmată de o arătură la 20cm şi două lucrări cu grapa cu discuri pentru formarea patului germinativ, planta premergătoare fiind borceag de primăvară. Din combinaţia factorilor şi a graduărilor, pentru fiecare soi a rezultat o experienţă polifactorială de tipul 10 x 2 x 2, cu 40 variante, asemănătoare, prezentate în tabelul 3

Tabelul 3

Prezentarea variantelor experimentale la experienţa II

A1 (TURDA)

A2 (TÂRGU MUREŞ)

B1 (N 0 P 0 )

B2 (N 40 P 40 )

B1 (N 0 P 0 )

B2 (N 40 P 40 )

C1 (Arieşan)

C1 (Arieşan)

C1 (Arieşan)

C1 (Arieşan)

C2 (Apullum)

C2 (Apullum)

C2 (Apullum)

C2 (Apullum)

C3 (Dumbrava)

C3 (Dumbrava)

C3 (Dumbrava)

C3 (Dumbrava)

C4 (Turda 2000)

C4 (Turda 2000)

C4 (Turda 2000)

C4 (Turda 2000)

C5 (Exotic)

C5 (Exotic)

C5 (Exotic)

C5 (Exotic)

C6 (Faur)

C6 (Faur)

C6 (Faur)

C6 (Faur)

C7 (Serina)

C7 (Serina)

C7 (Serina)

C7 (Serina)

C8 (Glosa)

C8 (Glosa)

C8 (Glosa)

C8 (Glosa)

C9 (Josef)

C9 (Josef)

C9 (Josef)

C9 (Josef)

C10 (Dropia)

C10 (Dropia)

C10 (Dropia)

C10 (Dropia)

Pe întreaga perioadă de vegetaţie s-a urmărit influenţa factorilor climatici asupra dezvoltării plantelor, rezistenţa soiurilor la factorii de stres şi un accent deosebit s-a pus

VII

pe influenţa factorilor tehnologici asupra însuşirilor calitative, în special cele pentru panificaţie. Probele au fost prelevate de la SCDA Turda şi SCDCB Mureş, ambele staţiuni fiind situate în zona centrală a Transilvaniei. Recoltarea şi formarea probelor s-a efectuat respectând stasurile în vigoare, SR ISO 13690/2001, care înlocuieşte STAS 1068-75. Pentru fiecare experienţă în parte, la recoltare, probele au fost alese de corpurile străine şi păstrate în pungi de hârtie la temperatura de 20°C până la determinarea însuşirilor fizico-chimice şi de panificaţie. Au fost pregătite şi probe pentru determinarea contaminării cu micotoxine, acestea fiind păstrate la temperatura de 3 – 4°C până la determinare în laborator.

2.2. MATERIAL ŞI METODĂ

În vederea studierii influenţei factorilor ecologici, biologici şi tehnologici asupra calităţii grâului pentru panificaţie (experienţa 1 realizată la SCDA Turda, în perioada 2007 – 2010), s-au folosit 3 soiuri de grâu de toamnă, respectiv soiul Arieşan, Apullum şi Dumbrava. Pentru experienţa 2 privind studiu comparativ al calităţii grâului şi identificarea contaminării cu aflatoxine s-au luat in studiu zece soiuri de grâu de toamnă autohtone dar şi din import, cultivate în aceleaşi condiţii tehnologice şi acelaşi an (2009/2010), dar în zone de cultură diferite, la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş. Aceste soiuri au fost următoarele: Arieşan, Apullum, Dumbrava, Turda 2000, Exotic, Faur, Serina, Glosa, Josef şi Dropia.

2.3. METODE DE CERCETARE

În vederea aprecierii calităţii soiurilor de grâu s-a determinat umiditatea prin metoda uscării la etuvă, masa hectolitrică cu ajutorul balanţei hectolitrice, conţinutul de proteină prin metoda Kjeldahl, conţinutul de gluten umed prin spălare cu soluţie de clorură de sodiu 2%, indicele de deformare prin termostatarea glutenului, indicele glutenic cu ajutorul formulei de calcul, indicele de sedimentare Zeleny, prin metoda sedimentării particulelor de faină în prezenţă de acid lactic şi albastru de bromfenol, urmată de citirea volumului de sediment iar indicele de cădere cu ajutorul aparatului Falling number. Pentru identificarea micotoxinelor în probele de grâu s-a folosit o metodă fiabilă din punct de vedere a tehnicii de lucru cât şi al costului - cromatografia pe strat subţire - după o metodă de extracţie de la Camag cu metanol şi apă distilată, analiza calitativă fiind urmată de citirea plăcilor HPTLC cu un scanner Camag.

VIII

3. REZULTATE ŞI DISCUŢII

3.1. REZULTATE PRIVIND IMPLICAREA FACTORILOR EXPERIMENTALI ASUPRA CALITĂŢII GRÂULUI DE TOAMNĂ

3.1.1. Influenţa condiţiilor climatice asupra calităţii grâului

În anul 2008/2009, caracterizat ca un an cald din punct de vedere termic şi excesiv de secetos, toţi parametrii de calitate analizaţi au fost influenţaţi favorabil de condiţiile climatice ale anului înregistrând diferenţe foarte semnificativ pozitive faţă de anul 2007/2008, considerat martor. Conţinutul de proteină cresţe cu 5.04%, în anul 2008/2009 (de la 9.31% la 14.35%) şi cu 1.05% în anul 2009/2010 (de la 9.31% la 10.36%), iar glutenul umed creşte cu 18.62% (de la 16.11% la 34.73%), în anul 2008/2009 şi cu 4.11% în anul

2009/2010.

În anul 2009/2010, caracterizat ca fiind un an normal termic, dar excesiv de ploios, doar conţinutul în proteină, conţinutul de gluten umed şi indicii de calitate ai glutenului (indice de deformare şi indice glutenic) au înregistrat diferenţe foarte semnificativ pozitive faţă de martor. Astfel masa hectolitrică, creşte de la 75.94 kg/hl la 79.50 kg/hl (+3.56), în anul 2008/2009, iar în anul 2009/2010 scade la 72.15 kg/hl, înregistrând diferenţe foarte semnificativ negative (-3.78) faţă de martor. Indicele de deformare înregistrează o creştere uşoară de la 3.61mm la 4.67mm în anul 2008/2009 până la 5.11 mm în anul 2009/2010 timp ce indicele glutenic înregistrează o creştere considerabilă de la 28.42% la 58.13% (+29.71), în anul 2008/2009 şi de la 28.42% la 39.71% în anul 2009/2010. În ceea ce priveşte indicele de sedimentare şi indicele de cădere remarcăm în anul 2008/2009, diferenţe foarte semnificativ pozitive, (+17.69 pentru indicele de sedimentare şi +16.90 pentru indicele de cădere), în timp ce în anul 2009/2010, care a fost un an excesiv de ploios se remarcă deferenţe foarte semnificativ negative (-5.71 pentru indicele de sedimentare şi -172.13 pentru indicele de cădere). Aceste valori ne arată importanţa deosebită a condiţiilor climatice a anilor exerimentali asupra calităţii proteinelor şi mai ales asupra activităţii amilizice.

3.1.2. Influenţa soiului asupra calităţii grâului

Soiul reprezintă unul din factorii cei mai importanţi în tehnologia de cultură a grâului. Din punct de vedere genetic între soiurile de grâu există diferenţe destul de pronunţate după conţinutul în substanţe proteice. Conţinutul de proteine şi de gluten la grâu, sunt caracteristici ereditare, puternic influenţate de factorii de mediu şi de condiţiile de cultură. Cele trei soiuri de grâu studiate, Arieşan, Apullum si Dumbrava, se deosebesc net în privinţa calităţii de panificaţie. Astfel, soiul Arieşan, folosit de noi ca martor în experienţele analizate este soiul cel mai extins în producţia din zonă, recunoscut pentru potenţialul ridicat de producţie asociat cu o bună calitate a recoltelor. Acesta s-a dovedit mai bun calitativ decât soiurile

IX

Apullum şi Dumbrava la majoritatea parametrilor calitativi analizaţi, având valori de 74.55 kg/hl pentru masa hectolitrică, 11.80% pentru conţinutul de proteină, 25.45% pentru conţinutul de gluten umed, 5.38 mm pentru indicele de deformare, 43.46 sec pentru indicele de cădere şi 37.33 ml pentru indicele Zeleny. Soiurile de grâu Apullum şi Dumbrava au înregistrat diferenţe foarte semnificative negativ la toţi parametrii de calitate, cu excepţia masei hectolitrice, care a înregistrat diferenţe foarte semnificativ pozitive faţă de martor, prin creşterea masei hectolitrice de la 74.55 kg/hl la 78.20 kg/hl (3.65%) la soiul Apullum şi de la 74.55 kg/hl la 74.85 kg/hl (0.30%) la soiul Dumbrava. Remarcăm de asemenea activitatea α-amilazei scăzută la soiul Dumbrava, care a înregistrat diferenţe foarte semnificative negativ (-32.43), faţă de soiul Arieşan, considerat martor.

3.1.3. Influenţa agrofondului asupra calităţii grâului

Un factor important asupra calităţii grâului, îl constituie agrofondul, care, prin cantităţile diferenţiate de azot şi fosfor puse la dispoziţia plantelor în diferite faze de vegetaţie, poate influenţa acumularea proteinelor glutenice în boabele de grâu, cu repercursiuni asupra însuşirilor calitative ale acestora. Varianta de fertilizare N 40 P 40 kg/ha la semănat, a fost aleasă ca martor în experienţa pe trei ani realizată la SCDA Turda. Se remarcă valori semnificative pozitiv pentru toţi parametrii analizaţi cu excepţia indicelui de cădere care a înregistrat valori foarte semnificative negativ faţă doza de îngrăşământ aplicată (-18.0). Prin aplicarea dozelor de azot şi fosfor la semănat şi la reluarea vegetaţiei în primăvară (N 60 P 60 ) s-a realizat o creştere a valorilor parametrilor de calitate, în funcţie de soiul studiat. Masa hectolitrică creşte cu 0.29 – 0.89 kg/hl (figura 1), proteina cu 0.75 – 1.17% (figura 2), glutenul umed cu 3.67 – 4.09% (figura 3), indicele glutenic cu 4.08 – 6.83% (figura 4) iar indicele de sedimentare cu 4.28 - 6.67 ml (figura 5). De asemenea remarcăm faptul că la toţi parametrii de calitate, indiferent de agrofondul aplicat, soiul de grâul Arieşan a înregistrat valorile cele mai mari, cu excepţia masei hectolitrice, care a înregistrat cele mai mari valori indiferent de agrofondul aplicat la soiul Apullum.

74.99 DUMBRAVA (+0.29) 74.71 78.48 APULLUM (+ 0.57) 77.91 N60P60*** N40P40(Mt.) 74.99 ARIE Ş AN
74.99
DUMBRAVA
(+0.29)
74.71
78.48
APULLUM
(+ 0.57)
77.91 N60P60***
N40P40(Mt.)
74.99
ARIE Ş AN
(+0.89)
74.11
70
72
74
76
78
80
Masa hectolitrică/Weight test (kg/hl)

Fig. 1 Evoluţia masei hectolitrice în funcţie de fertilizare la soiurile de grâu de toamnă (SCDA Turda)

X

11.39 DUMBRAVA (+0.97) 10.42 11.79 APULLUM 10.63 (+1.17) N60P60*** N40P40(Mt.) 12.27 ARIEŞAN (+0.75) 11.53
11.39
DUMBRAVA
(+0.97)
10.42
11.79
APULLUM
10.63
(+1.17)
N60P60***
N40P40(Mt.)
12.27
ARIEŞAN
(+0.75)
11.53
9
9.5
10
10.5
11
11.5
12
12.5
Conţinut de proteină/Protein content
(%)

Fig. 2 Evoluţia conţinutului de proteină în funcţie de fertilizare la soiurile de grâu de toamnă (SCDA Turda)

38.83 DUMBRAVA 32.17 (+6.67) 38.25 APULLUM 32.69 (+5.56) N60P60*** N40P40(Mt.) 39.47 ARIE ŞAN 35.19 (+4.28)
38.83
DUMBRAVA
32.17
(+6.67)
38.25
APULLUM
32.69
(+5.56)
N60P60***
N40P40(Mt.)
39.47
ARIE ŞAN
35.19
(+4.28)
5
15
25
35
45
Indice Zeleny/Zeleny index (ml)

Fig. 3 Evoluţia glutenului umed în funcţie de fertilizare la soiurile de grâu de toamnă (SCDA Turda)

24.31 DUMBRAVA (+4.09) 20.22 25.33 APULLUM (+3.98) 21.35 N60P60*** N40P40(Mt.) 27.28 ARIEŞ AN 23.61
24.31
DUMBRAVA
(+4.09)
20.22
25.33
APULLUM
(+3.98)
21.35
N60P60***
N40P40(Mt.)
27.28
ARIEŞ AN
23.61
(+3.67)
10
15
20
25
30
Gluten umed/Wet gluten (%)

Fig.4 Evoluţia indicelui glutenic în funcţie de fertilizare la soiurile de grâu de toamnă (SCDA Turda)

44.42 DUMBRAVA 37.58 (+6.83) 44.25 APULLUM 39.33 (+4.92) N60P60*** N40P40(Mt.) 45.5 ARIE Ş AN 41.42
44.42
DUMBRAVA
37.58
(+6.83)
44.25
APULLUM
39.33
(+4.92)
N60P60***
N40P40(Mt.)
45.5
ARIE Ş AN
41.42
(+4.08)
5
15
25
35
45
55
Indice glutenic/Gluten index (%)

Fig. 5 Evoluţia indicelui Zeleny în funcţie de fertilizare la soiurile de grâu de toamnă (SCDA Turda)

3.1.4. Influenţa tratamentelor asupra calităţii grâului

Reuşita culturilor de grâului, este frecvent condiţionată de apariţia diferitelor boli şi dăunători care, prin atacul produs, contribuie la reducerea potenţialului de producţie şi al calităţii soiurilor sub nivelul condiţiilor agrotehnice asigurate. Este necesară supravegherea culturii de grâu în perioada de vegetaţie, prin aplicarea la momentul optim

a insecticidelor şi a fungicidelor necesare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, dar şi

prin aplicarea îngrăşămintelor foliare la reluarea vegetaţiei, pentru a obţine o calitate mai bună a recoltelor. S-a făcut reprezentarea grafică a evoluţiei parametrilor de calitate la fiecare soi luat în studiu, sub influenţa tratamentelor aplicate în perioada de vegetaţie a grâului, varianta de tratament D1, la care s-au aplicat tratamente complexe la toate cele patru momente fenologice importante fiind considerată martor. Astfel, la toate variantele experimentale observăm că prin aplicarea tratamentelor

în diferite faze ale vegetaţiei, există diferenţe foarte semnificative pozitiv sau negativ la toţi parametrii de calitate analizaţi cu excepţia indicelui de deformare şi a indicelui de dere, la care apar diferenţe nesemnificative la majoritatea variantelor. Referitor la parametrii de calitate: conţinut de proteină ( figura 7), gluten umed (figura 8), indice glutenic (figura 9) şi indice de sedimentare Zeleny (figura 10), observăm diferenţe foarte semnificative negativ faţă de martor la toate soiurile de grâu studiate, varianta de tratament D1, la care s-au aplicat tratamente pe vegetaţie în toate cele patru momente fenologice importante, înregistrând valorile cele mai ridicate, 11.33%

- 12.41% pentru proteină, 23.38% - 25.86% pentru gluten umed, 43.33% - 46% pentru indicele glutenic, 36.83 ml – 39.83 ml pentru indicele de sedimentare.

XI

În ceea ce priveşte masa hectolitrică (figura 6), observăm că există diferenţe foarte semnificative pozitiv faţă de martor (D1) la toate soiurile de grâu, în cazul variantelor de tratament D3 şi D4, ceea ce ne sugerează o creştere a capacităţii de umplere a boabelor prin neaplicarea tratamentelor în faza de burduf.

79 78.58 78.49 78.19 78.19 78 77 76 75.39 D1 (Mt.) 75.09 74.84 75.18 74.56
79
78.58 78.49
78.19 78.19
78
77
76
75.39
D1 (Mt.)
75.09 74.84
75.18
74.56
75
D2 (ooo)
74.7
73.71
74.13
D3 (***)
74
D4 (***)
73
72
71
Arieşan
Apullum
Dumbrava
Masa hectoliotrică/Weight test
(kg/hl)

Fig. 6 Evoluţia masei hectolitrice sub influenţa tratamentelor

12.5 12.41 11.92 12 11.78 11.5 11.5 11.5 11.36 11.33 11.08 10.91 11 10.91 10.88
12.5
12.41
11.92
12
11.78
11.5
11.5
11.5
11.36
11.33
11.08
10.91
11
10.91 10.88
10.49
10.5
10
9.5
Conţinut de proteină/Protein
content (%)

Arieşan

Apullum

Dumbrava

D1 (Mt.)

D2 (ooo)

D3 (ooo)

D4 (ooo)

Fig. 7 Evoluţia conţinutului de proteină sub influenţa tratamentelor

30 25.86 25.48 25 24.12 26.34 24.57 23.61 22.06 22.47 22.09 23.08 23.38 21.16 20
30
25.86 25.48
25
24.12 26.34 24.57 23.61
22.06
22.47
22.09 23.08 23.38
21.16
20
15
10
5
0
Gluten umed/Wet gluten (%)

Arieşan

Apullum

Dumbrava

D1 (Mt.)

D2 (-)

D3 (ooo)

D4 (ooo)

Fig.8 Evoluţia glutenului umed sub influenţa tratamentelor

46 46 44 43.5 43.5 43.33 43.17 42.5 42 41.67 42 41.17 40.33 40 39.17
46
46
44
43.5
43.5
43.33
43.17
42.5
42
41.67
42
41.17
40.33
40
39.17
38.67
38
36
34
Indice glutenic/Gluten index (%)

Arieşan

Apullum

Dumbrava

D1 (Mt.)

D2 (ooo)

D3 (ooo)

D4 (ooo)

Fig. 9 Evoluţia indicelui glutenic sub influenţa tratamentelor

39.83 40 39 38 37.56 37.56 37.11 36.83 37 36 35.83 36 35.67 35 34.83
39.83
40
39
38
37.56
37.56
37.11
36.83
37
36
35.83
36
35.67
35
34.83
35
34
33.67
33.33
33
32
31
30
Indice Zeleny/Zeleny index (ml )

Arie şan

Apullum

Dumbrava

D1 (Mt.)

D2 (ooo)

D3 (ooo)

D4 (ooo)

Fig. 10 Evoluţia indicelui Zeleny sub influenţa tratamentelor

3.1.5. Interacţiunea factorilor de interes asupra parametrilor de calitate ai grâului

(ani, soi, agrofond, tratamente)

Complexitatea parametrilor de calitate ai grâului este şi mai evidentă dacă se ia în considerare interacţiunea acestor elemente cu factorii ecologici, biologici şi tehnologici, în sensul îmbunătăţirii calităţii recoltelor. Interacţiunea dintre factorii studiaţi ani, soi, agrofond şi tratamente asupra parametrilor de calitate ai grâului este diferită în funcţie de parametrul analizat. Astfel, interacţiunea factorilor a fost analizată statistic prin analiza polifactorială a varianţei în parcele subdivizate, cu ajutorul căreia s-au realizat combinaţii între variante şi obţinerea de semnificaţii pozitive sau negative.

XII

În cazul interacţiunii an ´ soi, indiferent de soiul cultivat, realizarea parametrilor de calitate analizaţi la grâu este influenţată de condiţiile climatice ale anilor experimentali, cu o menţiune specifică asupra indicelui de cădere a cărui valori sunt influenţate în mare măsură de condiţiile climatice, în special de precipitaţii.

În ceea ce priveşte interacţiunea an ´ agrofond, indiferent de condiţiile climatice

ale

anului de cultură, agrofondul aplicat, influenţează favorabil toţi parametrii de calitate. În cazul interacţiunii tratament ´ an , indiferent de condiţiile climatice ale anului

de

cultură, tratamentele pot influenţa parametrii de calitate, în special masa hectolitrică

prin neaplicarea tratamentelor în faza de burduf, dar nu pot influenţa indicele de cădere, acesta fiind influenţat într-o măsură mai mare de condiţiile climatice.

3.2. REZULTATE PRIVIND CALITATEA SOIURILOR DE GRÂU CULTIVATE ÎN DOUĂ ZONE PEDOCLIMATICE DIFERITE (TURDA şi TÂRGU MUREŞ)

3.2.1. Influenţa zonei de cultură asupra calităţii grâului

Factorii ecologici, reprezentaţi privind condiţiile pedoclimatice diferite ale zonelor

de cultură pot influenţa acumularea proteinei şi a glutenului în bob, dar şi calitatea

acestora, prin variaţiile de temperatură şi precipitaţii, mai ales în perioada de umplere a boabelor.

La experienţa realizată la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş, în anul 2009/2010, caracterizat ca fiind un an normal termic, dar excesiv de ploios în ambele zone de cultură, toţi parametrii de calitate analizaţi au înregistrat diferenţe semnificative şi distinct semnificative pozitiv faţă de zona de cultură Turda, considerată martor (tabelul 4), ceea ce ne arată ca alături de influenţa favorabiă a condiţiilor climatice ale zonei mai pot interacţiona şi alţi factori ecologici. Astfel conţinutul de proteină creşte cu 0.36% (de

la 11.94% la SCDA Turda, la 12.30% la SCDCB Târgu Mureş), conţinutul de gluten

umed creşte cu 1.26% (de la 26.51% la SCDA Turda, la 27.77% la SCDCB Târgu

Mureş) iar indicele de sedimentare Zeleny creşte de la 35.75 ml la SCDA Turda, la 37.78

ml la SCDCB Târgu Mureş (+2.03).

Tabelul 4

Influenţa factorului zona de cultură asupra parametrilor calitativi ai grâului, în anul 2009 – 2010

 

Indice de

Zona de cultură (A)

Specificaţie

Proteina, %

Gluten

umed, %

sedimentare

Zeleny, ml

Caracterizarea

anului

TURDA (A1) – Mt.

Valoare (Mt.)

11.94

26.51

35.75

Normal termic Excesiv de ploios

 

Valoare

12.30

27.77

37.78

 

TÂRGU MUREŞ (A2)

%

103.0

104.8

105.7

Normal termic Excesiv de ploios

Dif. ±

+0.36

+1.26

+2.03

 

Semnif.

*

**

**

 
 

5%

+0.22

+0.27

+0.57

DL

1%

+0.50

+0.62

+1.31

-

0.1%

+1.59

+1.98

+4.16

Semnificaţia efectului: NS nesemnificativ; *semnificativ pozitiv; **distinct semnificativ pozitiv; ***foarte semnificativ pozitiv, 0 semnificativ negativ; 00 distinct semnificativ negativ; 000 foarte semnificativ negativ

XIII

3.2.2. Influenţa agrofondului asupra calităţii grâului cultivat în două zone diferite (Turda şi Târgu Mureş)

Un factor important asupra calităţii grâului, îl constituie agrofondul, care, prin cantităţile diferenţiate de azot şi fosfor puse la dispoziţia plantelor, poate influenţa acumularea proteinelor glutenice în boabele de grâu, cu repercursiuni asupra însuşirilor calitative ale acestora. În cadrul experienţelor realizate la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş în anul 2009 – 2010 s-au cultivat zece soiuri de grâu pe agrofond nefertilizat şi fertilizat cu o doză de azot şi fosfor de N 40 P 40 kg/ha. Din analiza statistică a datelor prezentate în tabelul 5 observăm variaţii foarte semnificativ pozitive pentru toţi parametrii de calitate analizaţi, prezenţa dozelor de azot si fosfor fiind puternic resimţite asupra conţinutului de proteină care creşte de la 11.01% la 13.23% (+2.22) şi asupra glutenului umed care creşte de la 23.29% la 30.98% (+7.69), dar şi asupra indicelui de sedimentare Zeleny care creşte de la 28.34 ml la 45.19 ml (+16.85).

Tabelul 5

Influenţa factorului agrofond asupra parametrilor calitativi ai grâului la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş

(2009/2010)

 

Indice de

Doza de îngrăşământ (kg/ha) (B)

Specificaţie

Proteina, %

Gluten umed,

%

sedimentare Zeleny,

ml

N 0 P 0 (B1) – Mt.

Valoare (Mt.)

11.01

23.29

28.34

 

Valoare

13.23

30.98

45.19

N 40 P 40 (B2)

%

120.2

133.0

159.4

Dif. ±

+2.22

+7.69

+16.85

 

Semnif.

***

***

***

 

5%

+0.07

+0.09

+0.67

DL

1%

+0.11

+0.15

+1.11

0.1%

+0.21

+0.29

+2.08

Semnificaţia efectului: NS nesemnificativ; *semnificativ pozitiv; **distinct semnificativ pozitiv; ***foarte semnificativ pozitiv, 0 semnificativ negativ; 00 distinct semnificativ negativ; 000 foarte semnificativ negativ

3.2.3. Influenţa soiului asupra calităţii grâului cultivat în două zone diferite (Turda şi Târgu Mureş)

Soiul reprezintă unul din factorii cei mai importanţi în tehnologia de cultură a grâului, deoarece calitatea acestuia depinde într-o măsură destul de mare de potenţialul genetic al fiecărui soi. Soiul de grâu Arieşan, a fost folosit de noi ca martor în experienţele analizate fiind soiul cel mai cultivat în zonele de cercetare. Valorile parametrilor de calitate analizaţi au fost de 12.25% proteină, 27.38% gluten umed şi 36.59 ml indice de sedimentare. Din analiza statistică a datelor observăm că la majoritatea soiurilor de grâu luate în studiu s-au înregistrat diferenţe semnificativ negative sau nesemnificative faţă de soiul Arieşan considerat martor, cu excepţia soiului de grâu Josef care a înregistrat diferenţe foarte semnificativ pozitive la toţi parametrii calitativi analizaţi, cu o creştere de +0.83% a conţinutului de proteină (figura 11), +3.60% a conţinutului de gluten umed (figura 12) şi +7.28 ml a indicelui de sedimentare Zeleny (figura 13).

XIV

Soiul de grâu Josef a fost urmat de soiul de grâu Turda 2000, care a înregistrat diferenţe nesemnificative la conţinutul de proteină (+0.11 faţă de martor) (figura 11), diferenţe foarte semnificativ pozitive la conţinutul de gluten umed (+0.52% faţă de martor) (figura 12), şi indicele de sedimentare Zeleny (+1.85 ml faţă de martor) (figura

13)

13.5 13.1 (+0.83) 13 12.38 12.28 (+0.11) 12.5 12.57 12.05 12.13 11.95 (+0.30) 12 11.9
13.5
13.1
(+0.83)
13
12.38
12.28 (+0.11)
12.5
12.57
12.05 12.13
11.95 (+0.30)
12
11.9
11.65
11.5
11.22
11
(-1.05)
10.5
10
Apullumº
Dumbravaººº
Turda 2000 (NS)
Exoticººº
Faur(NS)
Serinaººº
Glosaººº
Josef***
Dropia**
Conţinut de proteină/ Protein content ( %)

Fig.11 Variaţia conţinutului de proteină la zece soiuri de grâu de toamnă (SCDA Turda, SCDCB Târgu Mureş, 2009/2010)

35 30.98 (+3.60) 30 27.38 27.38 26.75 26.95 28.13 26.88 27.9 25 (+0.75) (+0.52) 25.03
35
30.98
(+3.60)
30
27.38
27.38
26.75
26.95
28.13
26.88
27.9
25
(+0.75)
(+0.52)
25.03
24.01
(-3.37)
20
15
10
Apullumººº
Dumbravaººº
Turda 2000***
Exoticººº
Faur(NS)
Serinaººº
Glosaººº
Josef***
Dropia***
Gluten umed/ Wet gluten ( %)

Fig. 12 Variaţia conţinutului de gluten umed la zece soiuri de grâu de toamnă (SCDA Turda, SCDCB Târgu Mureş, 2009/2010)

50 44.2 45 (+7.28) 38.78 (+1.85) 38.13 40 34.38 34.9 37.48 35 36.59 37.22 (+0.55)
50
44.2
45
(+7.28)
38.78
(+1.85)
38.13
40
34.38
34.9
37.48
35
36.59
37.22
(+0.55)
35.33
30
30.35
(-6.57)
25
20
15
10
Apullum**
Dumbrava(NS)
Turda 2000***
Exoticººº
Faurººº
Serinaººº
Glosaººº
Josef***
Dropia(NS)
Indicele Zeleny/ Zeleny index (ml)

Fig. 13 Variaţia indicelui Zeleny la zece soiuri de grâu de toamnă (SCDA Turda, SCDCB Târgu Mureş, 2009/2010)

3.2.4. Interacţiunea factorilor de interes (zona de cultură, agrofond şi soi,) asupra parametrilor de calitate ai grâului

Interacţiunile zona de cultură × agrofond, zona de cultură × soi, influenţează semnificativ calitatea grâului deşi s-au înregistrat şi valori nesemnificative, se poate spune că indiferent de zona de cultură, agrofondul, prin aplicarea îngrăşămintelor cu azot şi fosfor şi soiul de grâu, prin potenţialul genetic, poate contribui la îmbunătăţirea parametrilor de calitate ai grâului.

XV

3.3. REZULTATE PRIVIND IDENTIFICAREA COTELOR DE PATICIPARE A FACTORILOR STUDIAŢI ŞI A INTERACTIUNILOR DINTRE ACEŞTIA LA REALIZAREA CALITĂTII GRÂULUI DE TOAMNĂ

Obiectivele specifice urmărite în cadrul cercetărilor noastre au avut în vedere:

studierea influenţei factorilor ecologici (temperatura şi precipitaţiile anilor experimentali şi a zonelor de cultură), a soiului şi a fertilizării cu diferite doze de îngrăşăminte, precum şi tratamentele complexe cu îngrăşăminte foliare, fungicide şi insecticide asupra unui număr de şapte parametri specifici, atât calităţii boabelor de grâu cât şi calităţii de panificaţie a făinii obţinute din grâu. În acest sens ne-am folosit de calculele statistice şi anume de analiza varianţei pentru a stabili cauza variabilităţii fiecărui factor asupra caracteristicilor tehnologice ale grâului şi făinii de grâu. Dintre parametrii statistici care caracterizează cel mai bine variabilitatea unor factori asupra indicilor de calitate în astfel de studii au fost luaţi în calcul suma pătratelor, gradele de libertate, pătratul mediu şi factorul F. Pentru o ilustrare mai sugestivă a influenţei complexe a factorilor şi a interacţiunilor dintre aceştia asupra parametrilor de calitate analizaţi s-a făcut cu ajutorul analizei varianţei estimarea cotei procentuale cu care participă fiecare factor la realizarea însuşirilor de panificaţie ale grâului. Coeficientul de participare al condiţiilor climatice din cei trei ani experimentali, la experienţa polifactorială realizată la Turda, este foarte mare în cazul conţinutului de proteină, 88% (figura 15), gluten umed, 89% (figura 16), indice glutenic, 88% (figura 17), indice de sedimentare, 85% (figura 18) indice de cădere, 82% (figura 19) şi masa hectolitrică, 71% (figura 14). Cota de participare a condiţiile climatice din anul 2009 – 2010 în localităţile Turda şi Tărgu Mureş influenţează însă într-o proporţie foarte mică conţinutul de proteină şi gluten umed, 2% (figura 20 şi 21) şi doar 1% (figura 22) indicele de sedimentare. Din analiza cotelor de participare a factorilor la realizarea parametrilor de calitate, rezultă că soiul are cea mai mare contribuţie asupra masei hectolitrice, 22% (figura 14). Acţiunea îngrăşămintelor în cazul experienţei pe trei ani a influenţat în proporţie asemănătoare atât conţinutul de proteină, 4% (figura 15), conţinutul de gluten umed, 5% (figura 16) şi indicele glutenic, 4% (figura 17) cât şi indicele de sedimentare Zeleny, 17% (figura 18), însă acţiunea îngrăşămintele în cazul experienţei realizată în acelaşi an agricol, dar în zone diferite de cultură, influenţează într-o proporţie foarte mare conţinutul de proteină, 78% (figura 20), gluten umed, 78% (figura 21) şi indice de sedimentare, 82% (figura 22). Tratamentele complexe pe vegetaţie, au influenţat într-o proporţie redusă parametrii calitativi, respectiv, 2%, masa hectolitrică (figura 14), indicele glutenic (figura 17), indicele de sedimentare (figura 18), 1%, conţinutul de proteină (figura 15) şi gluten umed (figura 16) Ponderea interacţiunilor a fost mai ridicată în cazul indicelui de cădere 11%, (figura 19), efectul interacţiunii asupra celorlalţi parametrii calitativi fiind mult mai redus. Foarte semnificativ în cazul cercetărilor realizate în condiţiile climatice ale anilor 2007 – 2010 la SCDA Turda este influenţa pregnantă asupra calităţii recoltei, a condiţiilor climatice urmate de soi, respectiv de agrofond, iar în cazul cercetărilor

XVI

efectuate în două zone diferite la Turda şi Târgu Mureş, o pondere mare a avut agrofondul, urmat de soi şi zona de cultură.

Masa hectolitrică/Weight test (kg/hl) A (ani)/ A(year) 71% B (soi)/ B(variety) C (agrofond)/ C(fertilization) D
Masa hectolitrică/Weight test (kg/hl)
A (ani)/ A(year)
71%
B (soi)/ B(variety)
C (agrofond)/
C(fertilization)
D (tratamente)/
D(crop tratament)
22%
I (interacţiuni)/
4% 2% 1%
I(interactions)

Fig.14 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B), agrofondului (C) şi a tratamentelor pe vegetaţie (D) la realizarea masei hectolitrice

Gluten umed/Wet gluten (%) (ani)/ A(year) 89% (soi)/ B(variety) (agrofond)/ C(fertilization) (tratamente)/
Gluten umed/Wet gluten (%)
(ani)/ A(year)
89%
(soi)/ B(variety)
(agrofond)/
C(fertilization)
(tratamente)/
D(crop tratament)
(interacţiuni)/
3%
1% 5%
2%
I(interactions)
Conţinut de proteină/Protein content (% ) 88% A (ani)/ A(year) (soi)/ B(variety) (agrofond)/ C(fertilization) D
Conţinut de proteină/Protein content (% )
88%
A
(ani)/ A(year)
(soi)/ B(variety)
(agrofond)/
C(fertilization)
D
(tratamente)/
D(crop tratament)
I
(interacţiuni)/
3%
4% 1% 4%
I(interactions)

Fig. 15 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B), agrofondului (C) şi a tratamentelor pe vegetaţie (D) la realizarea conţinutului de proteină

Indice glutenic/Gluten index (%) (ani)/ A(year) 88% (soi)/ B(variety) (agrofond)/ C(fertilization) (tratamente)/
Indice glutenic/Gluten index (%)
(ani)/ A(year)
88%
(soi)/ B(variety)
(agrofond)/
C(fertilization)
(tratamente)/ D(crop
tratament)
(interacţiuni)/
5%
1%
2% 4%
I(interactions)

Fig. 16 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B), agrofondului (C) şi a tratamentelor pe vegetaţie (D) la realizarea conţinutului de gluten umed

Indice de sedimentetre Zeleny/Zeleny index (ml) (ani)/ A(year) 85% (soi)/ B(variety) (agrofond)/ C(fertilization)
Indice de sedimentetre Zeleny/Zeleny index (ml)
(ani)/ A(year)
85%
(soi)/ B(variety)
(agrofond)/
C(fertilization)
(tratamente)/
D(crop tratament)
(interacţiuni)/
1%
5%
2%
7%
I(interactions)

Fig. 17 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B), agrofondului (C) şi a tratamentelor la realizarea indicelui glutenic

Indice de cădere/Falling number (sec) (ani)/ A(year) 82% (soi)/ B(variety) (agrofond)/ C(fertilization)
Indice de cădere/Falling number (sec)
(ani)/ A(year)
82%
(soi)/ B(variety)
(agrofond)/
C(fertilization)
(tratamente)/
D(crop tratament)
6%
1%
(interacţiuni)/
11%
0%
I(interactions)

Fig. 18 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B), agrofondului (C) şi a tratamentelor la realizarea indcelui de sedimentare Zeleny

Conţinut de proteină/Protein content (%) 78% (zona de cultură) / A (area of the culture)
Conţinut de proteină/Protein content (%)
78%
(zona de cultură) /
A (area of the culture)
(agrofond)/ B
(fertilization)
(soi)/ C (variety)
2%
15%
5%
(interacţiuni)/ I
(interactions)

Fig. 20 Cotele de participare a zonei de cultură (A), agrofondului (B) şi a soiului (C) la realizarea conţinutului de proteină

Fig. 19 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B), agrofondului (C) şi a tratamentelor la realizarea indicelui de cădere

Gluten umed/Wet gluten (%)

78%

2% 16% 4%
2%
16%
4%

(zona de cultură ) / ă) /

A (area of the culture)

(agrofond)/ B2% 16% 4% (zona de cultur ă ) / A (area of the culture) (fertilizarion) (soi)/

(fertilizarion)

(soi)/ C (variety)16% 4% (zona de cultur ă ) / A (area of the culture) (agrofond)/ B (fertilizarion)

(interacţ iuni)/ I ţiuni)/ I

(interactions)

Fig. 21 Cotele de participare a localităţii (A), agrofondului (B) şi a soiului (C) la realizarea conţinutului de gluten umed

Indice de sedimentare Zeleny/Zeleny index(ml)

82%

1% 4% 13%
1%
4%
13%

(zona de cultură ) / ă) /

A (area of the culture)

(agrofond)/ B1% 4% 13% (zona de cultur ă ) / A (area of the culture) (fertilizarion) (soi)/

(fertilizarion)

(soi)/ C(variety)4% 13% (zona de cultur ă ) / A (area of the culture) (agrofond)/ B (fertilizarion)

(interacţ iuni)/ I ţiuni)/ I

(interactions)

Fig. 22 Cotele de participare a localităţii (A), agrofondului (B) şi a soiului (C) la realizarea indicelui de sedimentare Zeleny

XVII

3.4. CORELAŢII ÎNTRE PARAMETRII CALITATIVI AI GRÂULUI SUB INFLUENŢA FACTORILOR STUDIAŢI

Pentru analiza gradului de asociere a parametrilor de calitate studiaţi la cele trei soiuri de grâu cultivate la SCDA Turda în anii experimentali 2007 – 2010 şi, respectiv cele zece soiuri de grâu cultivate în aceleaşi condiţii de cultură şi în acelaşi an experimental (2009/2010), dar în zone de cultură diferite, la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş, s-a recurs la calculul coeficienţilor de corelaţie (r). Studiul relaţiilor existente între parametrii de calitate analizaţi este de mare utilitate în industria de morărit şi panificaţie, prin faptul că permite selecţia de soiuri care posedă simultan asocierea mai multor indici de calitate optimi pentru panificaţie, dar în acelaşi timp ne atrage atenţia asupra dificultăţilor de realizare a acestor cerinţe. Rezultatele privind coeficienţii de corelaţie dintre parametrii de calitate studiaţi la cele trei soiuri de grâu de toamnă cultivate la SCDA Turda în anii 2007 – 2010, precum şi coeficienţii de corelaţie dintre parametrii de calitate urmăriţi la cele zece soiuri de grâu de toamnă cultivate la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş sunt prezentate în tabelele 6 şi 7.

După cum putem observa coeficienţii de corelaţie obţinuţi arată existenţa unor legături strânse şi semnificative între caracterele studiate. Astfel, la experienţa realizată la SCDA Turda în perioada 2007 – 2010, (tabelul 6) constatăm relaţia pozitivă puternică dintre conţinutul de proteine şi gluten (r = 0.9947***) corelaţie firească, dacă avem în vedere că cea mai mare parte din proteine la grâu este reprezentată de proteinele glutenice, gliadină şi glutenină, fracţiuni componente ale glutenului. La fel conţinutul de proteine a fost corelat pozitiv cu indicele glutenic (r = 0.9569***), indice care caracterizează calitatea glutenului şi cu indicele de sedimentare Zeleny (r = 0.8950***), care caracterizează calitatea proteinei. De asemenea glutenul umed a fost corelat pozitiv cu indicele glutenic (r = 0.9640***), şi cu indicele de sedimentare Zeleny (r = 0.8950***). Masa hectolitrică a fost corelată pozitiv în primul rând cu indicele de sedimentare Zeleny (r = 0.7534***) şi cu indicele de cădere (r = 0.7130***), şi apoi cu proteina (r = 0.5635***), glutenul umed (r = 0.5821***) şi indicele glutenic (r = 0.4833***), dar nu şi cu indicele de deformare (r = -0.3274**). Dintre celelalte corelaţiile pozitive observate, în anii 2007 – 2010 la SCDA Turda, amintim corelaţia foarte semnificativă între indicele glutenic şi indicele de sedimentare(r = 0.8147***), indicele de sedimentare şi indicele de cădere (r = 0.5675***) şi corelaţia semnificativă între indicele de deformare şi indicele glutenic (0.2723*). Dintre corelaţiile nesemnificative constatate în anii 2007 – 2010 la SCDA Turda amintim relaţia indicelui de deformare cu indicele de sedimentare Zeleny (r = 0.0230 NS ) şi cu indicele de cădere (r = -0.2396 NS ).

XVIII

Tabelul 6

Coeficienţii de corelaţie între parametrii calitativi la soiurile de grâu în experienţa polifactorială cu 4
Coeficienţii de corelaţie între parametrii calitativi la soiurile de grâu în experienţa polifactorială
cu 4 factori în 3 repetiţii (2007 – 2010)
Indice
Masa
Gluten
Indice de
Indice de
Parametrii
Proteina,
Indice
de
hectolitrică,
umed,
deformare,
sedimentare,
calitativi
%
glutenic, %
cădere,
kg/hl
%
mm
ml
sec
Masa
hectolitrică,
1
kg/hl
Proteină, %
0.5635***
1
Gluten umed, %
0.5821***
0.9947***
1
Indice
-0.3274**
0.3476***
0.3188**
1
deformare,mm
Indice glutenic,
0.4833***
0.9569***
0.9640***
0.2723*
1
%
Indice
sedimentare, ml
Indice de cădere,
sec
0.7534***
0.8950***
0.8950***
0.0236 N.S.
0.8147***
1
0.7130***
0.3169**
0.3236***
-0.2396 N.S.
0.1541 N.S.
0.5675***
1

r 5% = 0.24 r 1% = 0.31

Analiza rezultatelor în anul 2008/2009 la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş, (tabelul 7) arată că, coeficientul de corelaţie dintre conţinutul de proteine şi glutenul umed atât la SCDA Turda cât şi la SCDCB Târgu Mureş a înregistrat o valoare pozitivă ridicată, la SCDA Turda (r = 0.9937***), iar la SCDCB Târgu Mureş (r = 0.9801***). În acelaşi timp se observă valoarea pozitivă, ridicată a coeficientului de corelaţie (r = 0,9574***) între proteină şi indicele de sedimentare la Turda şi (r = 0.9817***) între proteină şi indicele de sedimentare la SCDCB Târgu Mureş, ceea ce sugerează importanţa conţinutului de proteine asupra indicelui de calitate a acestora, oferind posibilitatea folosirii indicelui de sedimentare Zeleny drept criteriu de selecţie asupra calităţii grâului în vederea identificării de soiuri cu calităţi foarte bune pentru panificaţie. Dintre celelalte corelaţii pozitive semnificative considerăm că merită amintită şi relaţia pozitivă ridicată între indicele de sedimentare Zeleny şi glutenul umed la SCDA Turda (r = 0.9633***), iar la SCDCB Târgu Mureş (r = 0.9432***), ceea ce ne sugerează încă odată importanţa ridicată a proteinelor şi a calităţii acestora asupra glutenului umed.

Tabelul 7

Coeficienţii de corelaţie între parametrii calitativi la 10 soiuri de grâu cultivate la Turda şi Târgu Mureş (2009/2010)

   

TURDA

TÂRGU MUREŞ

 

Parametrii

 

calitativi

Proteina,

Gluten umed,

Indice de

Proteina,

Gluten umed,

Indice de

 

%

%

sedimentare, ml

%

%

sedimentare, ml

Proteină, %

1

1

Gluten umed,

0.9937***

1

 

0.9801***

1

 

Indice

           

sedimentare,

0.9574***

0.9633***

1

0.9817***

0.9432***

1

ml

r

5% = 0.44

r

1% = 0.56

XIX

3.5.

ANALIZA

CORELAŢI POZITIV

REGRESIILOR

ÎNTRE

PARAMETRII

DE

CALIATE

În vederea unei examinări mai precise a corelaţiilor găsite la soiurile de grâu de toamnă, între parametrii de calitate panificabili s-a realizat analiza regresiilor pentru cele mai importante însuşiri. În cazul parametrilor de calitate analizaţi în localităţi diferite (Turda şi Târgu Mureş), regresiile au fost prezentate pe acelaşi grafic, pentru a putea face o comparaţie mai uşoară a relaţiilor existente între parametrii de calitate, în zone de cultură diferite.

3.5.1. Relaţia dintre conţinutul de proteine şi glutenul umed

Asocierea conţinutului de proteine cu conţinutul de gluten umed în anii 2007 – 2010, în experienţa realizată la SCDA Turda (figura 23) şi în anul 2008/2009 în experienţa realizată la SCDA Turda şi SCDCB Mureş (figura 24), la soiurile de grâu de toamnă este descrisă de câte o dreaptă de regresie cu o pantă puternic ascendentă (b=3.66) la SCDA Turda, 2007 – 2010 şi repectiv b = 3.48 la SCDA Turda şi b = 3.45 la SCDCB Târgu Mureş, 2009/2010), care arată că conţinutul de gluten umed este direct proporţional cu conţinutul de proteine. Distribuţia soiurilor de grâu în jurul dreptei de regresie este foarte grupată, indicând relaţia foarte strânsă între cele două însuşiri analizate, având coeficientul de corelaţie r = 0.9947*** (SCDA Turda, 2007 – 2010), respectiv r = 0.9937*** şi r = 0.9801*** (SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş, 2010). Coeficientul de determinaţie (R 2 ) calculat indică faptul că din variaţia totală a conţinutului de gluten umed 98% (SCDA Turda, 2007 – 2010), respectiv 98% şi 96% (SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş, 2010) este determinată de variaţia conţinutului de proteine.

45 40 y = 3.6666x - 17.909 35 r = 0.9947 30 R 2 =
45
40
y = 3.6666x - 17.909
35
r
= 0.9947
30
R
2 =
0.9896
25
20
15
10
Gluten umed/Wet gluten (%)

7

9

11

13

15

17

Conţinut de proteină/Protein content (%)

Fig. 23 Relaţia dintre conţinutul de proteine şi gluten umed la trei soiuri de grâu de toamnă (Turda, 2007 – 2010)

40 35 TARGU MURES: y = 3.4555x - 14.619 30 r = 0.9801 R 2
40
35
TARGU MURES:
y = 3.4555x - 14.619
30
r = 0.9801
R 2 = 0.9607
TURDA:
25
y = 3.4824x - 15.092
r
= 0.9937
20
R
2 = 0.9876
15
Gluten umed/Wet gluten (%)

9

10

11

12

13

14

15

Conţinut de proteină/Protein content (%)

TURDA TARGU MURES Linear (TURDA) Linear (TARGU MURES)

TURDA

TURDA
TURDA TARGU MURES Linear (TURDA) Linear (TARGU MURES)

TARGU MURES

Linear (TURDA)

Linear (TARGU MURES)

Fig. 24 Relaţia dintre conţinutul de proteine şi şi gluten umed la zece soiuri de grâu de toamnă (Turda şi Târgu Mureş, 2010)

3.5.2. Relaţia dintre conţinutul de proteine şi indicele glutenic

În figura 25 este prezentată grafic relaţia dintre conţinutul de proteine şi indicele glutenic pentru soiurile de grâu de toamnă de la SCDA Turda în perioada 2007 – 2010. Coeficientul de corelaţie cu valoarea r = 0.9569*** indică existenţa unei relaţii pozitive foarte semnificative, sugerând importanţa acestui indicator pentru aprecierea calităţii.

XX

Relaţia este descrisă de o dreaptă de regresie cu panta b = 5.39 exprimând o relaţie foarte strânsă între conţinutul de proteine şi indicele glutenic. Coeficientul de determinaţie (R 2 = 0.9156) indică faptul că, în cazul soiurilor analizate, din variaţia totală a indicelui glutenic numai aproximativ 91% poate fi atribuită variaţiei conţinutului de proteină.

80 70 y = 5.3939x - 19.004 60 r = 0.9569 50 R 2 =
80
70
y = 5.3939x - 19.004
60
r = 0.9569
50
R 2 =
0.9156
40
30
20
10
Indice glutenic/Gluten index (%)

7

9

11

13

15

17

Conţinut de proteină