UNIVERSITATEA PETROL GAZE din PLOIESTI FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE SPECIALIZAREA: PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE CATEDRA: INGINERIE

CHIMICA SI PETROCHIMICA

PROIECT DE SEMESTRU

DISCIPLINA: PROCESE DE TRANSFER DE CALDURA

STUDENT: ANGELESCU CRISTIAN GRUPA 3127

CONDUCATOR: SEF LUCRARI DOCTOR INGINER LOREDANA NEGOITA

PLOIESTI 2009

TEMA: PROIECTAREA TEHNOLOGICA A UNUI REFIERBATOR ORIZONTAL CU SPATIU DE VAPORI

STUDENT: ANGELESCU CRISTIAN

CONDUCATOR: SEF LUCRARI DOCTOR ING. LOREDANA NEGOITA

CUPRINS INTRODUCERE 1. Date de proiectare 2. Breviar cu rezultate obtinute 3. Bilantul termic pe fierbator 4. Stabilirea geometriei aparatului 5. Temperatura calorica a motorinei 6. Calculul coeficientului de convectie la interiorul tuburilor 7. Calculul coeficientului de convectie la exteriorul tuburilor 8. Fluxul termic specific la tubul singular fara depuneri 9. Coeficientul de convectie exterior mediu pe fascicul 10. Calculul suprafetei de schimb de caldura necesara 11. Dimensionarea spatiului de vapori 11.1. Verificarea ariei sectiunii verticale a spatiului de vapori 12. Calculul caderilor de presiune 12.1. Caderea de presiune pe circuitul de lichid 12.2. Caderea de presiune pe linia de vapori 12.3. Cresterea nivelului de lichid in coloana 12.4. Caderea de presiune pe circuitul de agent de incalzire 13. Concluzii BIBLIOGRAFIE ANEXE

INTRODUCERE
Schimbatoarele de caldura sunt aparate (utilaje) in care se realizeaza procese (operatii) de transfer de caldura intre doua fluide. Clasificarea schimbatoarelor de caldura se poate face din mai multe puncte de vedere, dintre care trei sunt mai importante : - clasificarea dupa procesul principal de transfer de caldura ; - clasificarea dupa modul de contractare a fluidelor ; - clasificarea dupa tipul constructiv al aparatului. Dupa procesul principal de transfer de caldura , se deosebesc numeroase clase de aparate , ca de exemplu:preincalzitoare , racitoare, condensatoare , racitoare-condensatoare , refierbatoare , vaporizatoare, cristalizatoare , recuperatoare , regeneratoare (schimbatoare de caldura propriu zise). Dupa modul de contactare al fluidelor se deosebesc trei clase de aparate : schimbatoare de caldura de suprafata , schimbatoare de caldura prin contact direct (de amestec) , schimbatoare de caldura cu fluid intermediar stationar . Schimbatoarele de caldura de suprafata se caracterizeaza prin faptul ca cele doua fluide care schimba caldura intre ele sunt separate prin pereti metalici , in majoritatea cazurilor cilindrici (tubulari) . Aceste schimbatoare sunt cele mai frecvent utilizate . Schimbatoarele de caldura prin contact direct nu contin pereti despartitori intre fluide si cum fluidele vin in contact nemijlocit , transferul de caldura este insotit si de un proces de transfer de masa . Schimbatoarele de caldura cu fluid intermediar stationar sunt de conceptie mai recenta , se utilizeaza in cazuri practice caracteristice si prezinta unele avantaje specifice . Ele se caracterizeaza prin faptul ca transferul de caldura de la fluidul cald la cel rece , care sunt in curgere libera prin schimbator , este mijlocit de un fluid intermediar stationar in aparat . Dupa tipul constructiv al aparatului se deosebesc numeroase clase de schimbatoare , principalele tipuri fiind prezentate in cele ce urmeaza , cu exceptia schimbatoarelor cu fascicul tubular in manta care , fiind cele mai utilizate , se trateaza pe larg . Schimbatoarele tub in tub (Fig. 1) constau in doua tuburi concentrice , un fluid circuland prin tubul interior , iar celalalt fluid prin spatiul inelar (intertubular) . Aceste schimbatoare prezinta avantajul de a lucra in contracurent , dar sunt voluminoase si grele , in raport cu aria de transfer . Schimbatoarele de caldura cu placi lucreaza cu presiuni relativ mici pentru ambele fluide si au inceput sa fie utilizate si in industria petrochimica , ele fiind usoare si cu gabarit mic in raport cu aria de transfer . Schimbatoarele de caldura cu fascicul tubular in manta sunt cele mai utilizate tipuri de schimbatoare . Ele au o arie specifica de transfer de caldura relativ mare (18-40 m 2/m3) consum specific de metal relativ redus (35-80 Kg/m2) Refierbatoarele sunt aparate de schimb de caldura cu fascicul tubular prin care se realizeaza aportul de caldura la baza unor coloane de fractionare . Aportul de caldura duce la vaporizarea partiala a lichidului de la baza coloanei . Caldura necesara se obtine prin condensare de abur ,

prin racirea unei fractiuni petroliere calde . In cazul unor sarcini termice mari sau al unor temperaturi de vaporizare mari , aportul de caldura la baza coloanei se realizeaza printr-un cuptor-refierbator , la care se consuma combustibil . Refierbatoarele tip schimbatoare de caldura sunt de mai multe tipuri constructive si functionale , tipurile principale fiind prezentate in continuare . In Fig. 2 este redata schema unui refierbator termosifon vertical cu recirculare . Refierbatorul este un schimbator de caldura cu fascicul tubular in manta , rigid si cu un singur pas in tuburi , plasat vertical . Prin spatiul intertubular al refierbatorului circula agentul de incalzire(de exemplu abur saturat care condenseaza; evacuarea condensului se face printr-o oala de condens , care asigura inchiderea hidraulica). Debitul de agent de incalzire este reglat de u regulator de temperatura , care asigura o temperatura constanta pentru lichidul din baza coloanei . O parte din lichidul din baza coloanei circula natural (prin termosifonare) , prin tuburile refierbatorului , are loc o vaporizare partiala si amestecul de lichid si vapori reintra in coloana , in care are loc separarea fazelor . Refierbatorul prezentat este cu recirculare , pentru ca o parte din lichidul reintrat in coloana poate ajunge din nou in tuburile refierbatorului . In Fig. 3 este redata schema unui refierbator termosifon orizontal fara recirculare . In acest caz , vaporizarea lichidului , tot partiala se realizeaza in mantaua refierbatorului . Daca se lucreaza fara recirculare , refierbatorul este alimentat , fie direct din deversor , fie dintr-un compartiment realizat la baza coloanei si alimentat de deversor . Se constata ca lichidul din amestecul evacuat nu mai poate reveni in refierbator . Debitul de lichid care alimenteaza refierbatorul este constant si egal cu debitul deversat de pe taler , acest lichid trecand o singura data prin refierbator . Refierbatoarele termosifon fara recirculare nu sunt recomandabile pentru debite foarte mari de vaporizat , in raport cu debitul de produs de baza al coloanei . La aceste refierbatoare nu se utilizeaza notiunea de coeficient de recirculare , ci numai fractia masica a vaporizatului din amestec , care obisnuit este mai mare decat la refierbatoarele cu recirculare . In Fig. 4 este redata schema unui refierbator orizontal cu spatiu de vapori . Acesta lucreaza fara recirculare si se caracterizeaza prin faptul ca separarea fazelor se face in refierbator si nu in coloana . Mantaua refierbatorului contine in partea inferioara un fascicul de tuburi care ocupa o inaltime mai mica decat diametrul mantalei . Tuburile sunt sustinute obisnuit prin placi suport in forma de sfert de cerc . Refierbatoarele cu spatiu de vapori sunt constructiv mai complicate si nu lucreaza cu presiuni prea ridicate . Circulatia prin refierbator se realizeaza prin termosifonare . In Fig. 5 este redata schema unui refierbator interior orizontal . Acesta consta intr-un fascicul tubular plasat in stratul de lichid din baza coloanei , al carui nivel se mentine constant . Refierbatoarele interioare se utilizeaza in cazul sarcinilor termice mici si al coloanelor de diametru mare . Ele se utilizeaza in prezent si la striparea de fractiuni petroliere , la care s-a renuntat la striparea directa cu abur . Aportul de caldura se realizeaza prin intermediul unei fractiuni petroliere mai calde . Produsul cald utilizat este motorina , care este agent de incalzire in acest sistem si vine cu un aport de caldura suficient pentru amestecul de vapori componenti . Produsul rece care se gaseste in baza coloanei este n-octan . In prezentul proiect se efectueaza dimensionarea tehnologica a unui refierbator orizontal cu spatiu de vapori care lucreaza cu o sarcina termica de 981.000 W. Refierbatorul este alimentat din baza coloanei de fractionare cu 20 t/h n-octan la presiunea de 5 bar si temperatura de 196 C. Pentru incalzire se utilizeaza motorina de 310 C, care cedeaza caldura prin condensare pana la 210C.

CAPITOL 1 -- DATE DE PROIECTARE

Varianta Fluid rece (n-octan) Debit din baza coloanei , mB , t/h Fractia vaporizata , e Fluid cald (motorina) Densitate , d420 , g/cm3 Factor de caracterizare , k Temperatura intrare , tc1 , C Temperatura iesire , tc2 , C 0,850 11 300 230 40 0,6 8

Presiunea in baza coloanei , Pb=5 bar Temperatura in baza coloanei , tb=196C Latenta de vaporizare , LV=295 Kj/Kg Dimensiuni tuburi : de=25 mm di=20 mm

CAPITOL 3 -- BILANTUL TERMIC PE REFIERBATOR

Q = Qcedat = Qprimit Qcedat = mmot cpmot (tc1 tc2) Qprimit = mB e LV mmot= m B e LV cpmot (tc1-tc2)

Cpmot = [(2964-1332d1515)+(6,148-2,308d1515)t](0,0538K+0,3544) tc1-tc2 280+200 = = 240C 2 2 d1515 = 0,9952d420 + 0,00806 = 0,99520,850+0,00806=0,854 d1515 = 0,854 Cpmot = [(2964-13320,854)+(6,148-2,3080,854)240](0,053811+0,3544) Cpmot = 2677,4 J/KgC 501000 3600

t=

mB= mmot=

=13,9 Kg/s

13,90,6295103 =11,48 Kg/s 2677,4(280-200) Q = mmot cpmot (tc1-tc2) = 3,562677,4(280-200) Q = 2458924 W

CAPITOL 4 -- STABILIREA GEOMETRIEI APARATULUI

Pemtru a stabilii geometria aparatului se determina aria de schimb de caldura , utilizand legea lui Newton: Q = ked Ae tm log ked = coeficient global de transfer de caldura (W/m 2C)

Ae = aria de schimb de caldura(aria laterala a tuturor tuburilor din schimbatorul de caldura) (m2) tm log = diferenta medie logaritmica de temperatura ( C)

Determinarea tm log tc2 = 200C tr1 = 196C tcr = tc2-tr1 tcr =200-196=4C tc1 = 280C tr2 = tb = 196C tcc = tc1-tr2 tcc =280-196=84C

tcc = diferenta de temperatura a capatului cald ( C) tcr = diferenta de temperatura a capatului rece (C) tcc - tcr 84-4 = =26.31 84 tcc ln ln 4 tcr Presupunem ked intre 250 400 W/m2C Presupunem ked =300 W/m2C Q = ked pp Ae tm log Q Ae = Ked pp tm log Numarul de tuburi Lungimea tuburilor se presupune 1 12 m. Presupunem Lt=4 m. Ae= deLtnt nt = numarul de tuburi Dimensiunile tubului din refierbator sunt: - diametrul exterior : de =25 mm=0,025 m - diametrul interior : dI =21 mm=0,021 m Ae 307,6 nt = = =1024 tuburi 3,140,0254 deLtnt Din Dobrinescu Procese de transfer termic si utilaje specifice(pag.179), din tabelul corespunzator nt calculat se citeste nt cel mai apropiat acestei valori pentru d e=0,025 m ntSTAS=1024 tuburi(pentru tuburi asezate in triunghi) 4 pasuri in tuburi Ae=ntSTASdeLt=10243,140,0254=321,5 m2 2,4106 30026

tm log =

26

=307,6 m2

Ked calc =

Q 2,4106 = =287 W/m2C 321,526 Aetm log In literatura ked pp<ked calc cu 10-15% ked pp este corect. Di=1,2 m=1200 mm

4 pasuri in tuburi nt STAS=1024 tuburi

Di = diametrul interior al mantalei

CAPITOL 5 -- TEMPERATURA CALORICA A MOTORINEI

Temperatura calorica reprezinta temperatura la care se determina proprietatile fluidelor astfel incat valoarea medie a coeficientului global de transfer de caldura sa fie cea reala. Se calculeaza factorul caloric: Fc = 26-4 tm log - tcr = =0,3 84-4 tcc - tcr Fc are valorile cuprinse intre 0,3 0,5. Factorul caloric corecteaza temperatura calorica pe care vrem sa o determinam.

tc = tc2 + Fc (tc1 tc2)=200+0,34(280-200)=224 C tc =224 C Proprietatile fizice ale motorinei se determina la t c= 224 C a) Vascozitatea cinematica =f(tc , d1515 , k) tc=224C d1515=0,854 k=11 Din graficul A.5 pag 319(Dobrinescu) => =0,410-6 m2/s b) Caldura specifica a motorinei la tc=224C(pag 160-Proprietati fizice-Somoghi) Cp=[(2964-1332 d1515)+(6,148-2,308 d1515)t](0,0538k+0,3544) Cp=[(2964-1332 0,854)+(6,148-2,308 0,854)224](0,053811+0,3544) Cp=2612,95 J/KgC c) Variatia conductivitatii termice (pag 320-Dobrinescu) 0,1172-6,3310-5tc 0,1172-6,3310-5224 = = d1515 0,854 =0,1206 W/mC d) Variatia densitatii (pag 318-Dobrinescu) tc-20 =103d420[12290+6340 d420+5965( d420)2 224-20 2290+63400,850+5965(0,850)2

=1030,850[1-

=835,5 Kg/m3 e) Vascozitatea dinamica ==0,410-6835,5=0,3310-3 Kg/ms

CAPITOL 6 -- CALCULUL COEFICIENTULUI DE CONVECTIE LA INTERIORUL TUBURILOR

= viteza de curgere

mV Ac

m = Ac

m = di2 4 nt np

mV=debit volumic(m3/s) Ac=sectiunea de curgere(m2) mV=mm mm=debit masic nt=numar de tuburi=1024

np=numar de pasuri=4

11,48 835,5 (0,021)2 4 = 102 4 =39333 > 104 => regim turbulent

=0,747 m/s di Re= Pr=

0,7470,021835,5 0,3310-3

Cp 2612,950,3310-3 = =7.14 0,1206 Proprietatile fizice care intervin in reletiile criteriale sunt ale motorinei determinate la temperatura calorica tc=224C Pentru determinarea coeficientului i se foloseste criteriul Nusselt din relatia Sieder-Tate, considerand complexul (/p)0,14=1 Nu=0,027Re0.8Pr1/3(/p)0,14 Nu=0,027(39333)0.8(7,14)1/3=244,84

Nu=

idi => i= i=1406 W/m2C

Nu di

244,840,1206 0,021

=1406 W/m2C

CAPITOL 7 -- CALCULUL COEFICIENTULUI DE CONVECTIE LA EXTERIORUL TUBURILOR

Se calculeaza cu relatia McNelly (pag 121-rel.2.1.47-Dobrinescu) 1,0645 pl l teCl 2,226 e1=0,008133Cs -1 Lv V

p=presiunea la care are loc fierberea Cs=coeficientul care se alege in functie de tip material tub Cs=1 Cl=caldura specifica a n-octan lichid te=diferenta de temperatura la schimbatoare de faza pentru lichid-vapori n-octan te=7-8C (trebuie presupus) e1=pentru un tub Proprietatile fizice folosite sunt cele ale n-octanului la temperatura din baza coloanei t b=196C a) Variatia densitatii cu temperatura(pag 52-rel.2.15-Somoghi) l=a+ b-ct , pentru n-octan Valoarea coeficientilor se ia din tabelul 2.3-pag 52 a=308,4615 b=161856,2 c=553,8461 l=308,4615+ 161856,2-553,8461196 l=539,33 Kg/m3 b) Variatia vascozitatii cu temperatura B l=exp(A+ +CT+DT2) T B ln =(A+ +CT+DT2) T A,B,C,D=constante specifice(tabelete 3.9 la pag 113-Somoghi) T=196+273=469K A=-4,016 B=701,4 C=0,649410-2 D=-6,38210-6 ln l= -4,016+701,7/469+0,649410-2469-6,38210-6(469)2 ln l= -0,879 => l= 0,132 cP=0,13210-3 Kg/ms c) Variatia caldurii specifice cu temperatura Cp=A+BT+CT2+DT3 (J/KgK) relatia 4.23 pag 160 Somoghi A=12,5967102 B=4,68587 C= -1,0332010-2 D=1,7586710-5 CP=12,5967102+4,68587489-1,0332010-2(469)2+1,7586710-5(469)3 Cp=2999 J/KgK d) Variatia conductivitatii termice cu temperatura(pag 220 rel.6.18 - Somoghi) =A+BT+CT2+DT3 A=2,2113410-1 B=-3,0771110-4 Tabel 6.3 - pag 221 C=0 D=0 =2,2113410-1-3,0771110-4469=0,0768 W/mK

e) Variatia tensiunii superficiale (pag 273 rel.8.18 - Somoghi) = A+Bt+Ct2+Dt3 (N/m2) (t in C) A=23,62428 B=-97,50302710-3 Tabel 8.6 pag 274 C=16,06036310-6 D=147,504310-9 = 23,6242-97,50302710-3196+16,06036310-6(196)2+147,504310-9(196)3 = 6,24110-3 N/m2 f) Pornind de le legea gazelor: pV=nRT <=> pV=(m/M)RT => V=(pM)/(RT) Mn-octan=128+18=114 Kg/Kmol p=pb=5 bar=5105 N/m2 5105114 V= =14,62 Kg/m3 8314469 1,0645 pl l teCl 2,226 e1=0,008133Cs -1 Lv V Presupunem te=7C 51050,0768 7,22999 2,226 539,33 e1=0,008133 -3 6,24110 295103 14,62 2 e1=6730 W/m C 1 1 i de di + de 2o 1 ke1= 1 0,025 0,025 0,025 1 + ln + 1406 0,021 237 0,021 6730 ke1=1000 W/mC te calculat nu trebuie sa varieze mai mult de 1-2 C decat te presupus, daca nu se reia calculul presupunand te cu un C mai mic sau mai mare. e1te calc=ke1tm log ke1tm log te calc= e1 100036 =5.34 C 6730 | te calc - te pp | = |5,34-7| = 1,66 C te calc= ln de di + 1 e1

-1

1,0645

Se calculeaza e1 si se verifica t presupus calculand coeficientul global de transfer de caldura pentru un singur tub.

ke1=

CAPITOL 8 -- FLUXUL TERMIC SPECIFIC LA TUBUL SINGULAR FARA DEPUNERI

q= flux termic specific Aceasta valoare trebuie sa fie mai mica decat cea a fluxului specific maxim admisibil pentru a evita fierberea peliculara. Astfel se calculeaza qmax admisibil cu relatia KUTADELATZE qc=0,16LV[V2(l-V)g]0,25 qe1=ke1tm log qe1<qc g=acceleratia gravitationala=9,81 m/s2 qc=0,16295000[(14,62)2(539,33-14,62)6,24110-39,81]0,25 qc=429661,37 W qe1=ke1tm log=100036=36000 W qe1(36000)<qc(429661,37)

CAPITOL 9 -- COEFICIENTUL DE CONVECTIEEXTERIOR MEDIU PE FASCICUL

Pentru nt STAS=1024 tevi => Diametru interior manta Di=1.2 m s=pasul ; s=32 mm= 0,032 m s=distanta dintre doua tuburi pe verticala s= 0,027 m Se calculeaza N=numarul de tuburi pe sirul vertical central Di 1,2 N= = =22,2222 tuburi s 0,054 Debitul specific de vaporizat corespunzator sectiunii libere dintre doua tuburi alaturate intr-un sir orizontal calculat pentru tuburi singulare, este: deke1tm log G= LV(s-de) 3,1410000,0252 6 =3.45 295000(0,054-0,025)

G=

Se calculeaza factorul de corectie pentru coeficientul de convectie exterior(este subunitar): 0,03097G s-de 0,3048 F=0,714 N0,24lnN-0,42 0,054-0,025 0,030973,45 0,3048 F=0,714 220,24ln22-0,42 =0,138 Se calculeaza e fascicul e=F e1=0,1386730=928,74 W/m2C e(928,74)< e1(6730)

CAPITOL 10 -- CALCULUL SUPRAFETEI DE SCHIMB DE CALDURA NECESARA

Se pleaca de la coeficientul global de transfer de caldura cu depuneri, unde apar rezistentele termice specifice depunerilor la interiorul si exteriorul tuburilor. Rdi ; Rde se presupun din tabele (pag 200 si pag 215 - Dobrinescu) Rdi=0,00030 m2C/W (motorina) Rde=0,00018 m2C/W (n-octan) Se calculeaza ke cu depuneri si se compara cu ke1 1 ked= 1 de d de 1 +Rdi + e ln +Rde+ i di 2o di e ked= 1 0,025 + 237

1 +0,00030 1406 ked=359,71 W/mC ked<ke1

0,025 0,021

ln

0,025 0,021

+0,00018+

1 928,74

Se recalculeaza aria de transfer de caldura necesara Q 2,45106 Ae nec= = =261,96 m2 359,7126 kedtm log Se calculeaza supradimensionarea aparatului: Ae rec Ae nec %S= 100 Ae nec %S= 321,5-261,96 100=22,72 261,96 Cum %S=520 => dimensionarea aparatului este corecta.

Se calculeaza temperatura peretelui tubului la exterior = temperatura medie pe fasciculul de tuburi.

kedtm log=

1 1 e +Rde 1 1 928,74

(tpe-te)

te=tn-octan=196C

359,7126= tpe=207,22C

(tpe-196) +0,00018

CAPITOL 11 -- DIMENSIONAREA SPATIULUI DE VAPORI

Se porneste de la Di STAS cunoscut: Di STAS=1,2 m Df= diametrul fasciculului=Di STAS=1,2 m

HV= inaltimea spatiului de vapori, m LAB= inaltimea placii deversoare, m Se determina diametrul pentru refierbator cu spatiu de vapori; D i Di=f(p,mV/L,LAB) p= 5 bar (din datele de proiectare) mV m e 501030,6 = B = =7500 Kg/hm => L L 4 => in grafic aceasta valoare este 10-3 mV/L, Kg/hm, deci Lpp=L=4 m LAB=1,1Df=1,11,2=1,32 m Functie de cei 3 parametrii Di=f(5;7,5;1,32) => se citeste din nomograma pentru dimensionarea spatiului de vapori => Di=1,8 m HV=0,45Di=0,451,8=0,81 m LAB=0,55Di=0,551,8=0,99 m => Di=HV+LAB=0,81+0,99=1,8 m Di=diametru interior manta= 1,2 m pentru refierbator fara spatiu de vapori. Di=diametrul interior pentru refierbator cu spatiu de vapori= 1,8 m Di>Di

CAPITOL 11.1 -- VERIFICAREA ARIEI SECTIUNII VERTICALE A SPATIULUI DE VAPORI

Se determina debitul de vapori specific admisibil pe unitatea de volum de spatiu de vapori cu relatia: mVS=0,636V(16000 )0,5 , Kg/m3s l-V unde: V=14,62 Kg/m3 l=835,5 Kk/m3 =6,24110-3 N/m2 6,24110-3 mVS=0,63614,62(16000 )0,5 835,5-14,62 mVS=3,24 Kg/m3s Aria sectiunii transversale se determina cu relatia: I. mV S= mVSLS unde: mV=debitul de vapori, Kg/s mVS=debit de vapori specific admisibil, Kg/m3s LS=lungimea spatiului de vapori, m LS se calculeaza cu relatia : LS=Lt+0,7 LS=4+0,7=4,7 m Lt=Lpp=4 m mv=mBe=501030,6=12000 Kg/h=8,33 Kg/s 8,33 S= =0,547 m2 3,244,7 sau LS=Lt+a+b+c-d , unde a,b,c,d se presupun in intervalul 2040 cm

Presupunem: a=0,40 m b=0,40 m c=0,30 m d=0,40 m LS=4+0,40+0,40+0,30-0,40=4,70 m 8,33 S= =0,547 m 3,244,7

CAPITOL 12 -- CALCULUL CADERILOR DE PRESIUNE

12.1. CADEREA DE PRESIUNE PE CIRCUITUL DE LICHID Ne referim la traseul de lichid din baza coloanei si pana la intrare in refierbator (e vorba de o conducta). Refierbatorul se aseaza paralel cu coloana de fractionare, trebuie sa calculam lungimea LMP=zona liniara LMP=50-70 cm LOP<LMN Se determina diametrul conductei de lichid pentru o viteza impusa a lichidului de =1 m/s m mV mV m w= Ac => Ac= = = Ac= Ac= di= 50103 3600539,31 di2 4 => di2= =0,02 m2 4Ac => di= 4Ac

40,02 =0,159 m ; di=159 mm 3,14 Dupa calcularea diametrului conductei, aceasta valoare se standardizeaza conform tabel 3.6/pag.177 din Dobrinescu => valoarea cea mai apropiata este d i STAS=155,6 mm, careia ii corespunde de STAS=168,3 mm In functie de di STAS se recalculeaza viteza de curgere(viteza reala) iar diferenta dintre valorile celor 2 viteze trebuie sa fie mica. mV m 4 501034 = B 2 = Ac d i STAS 539,33,14(0,1556)23600 wreala=1,35 m/s wreala=1,35 m/s => | wreala-wL | = | 1,35-1 | = 0,35 (diferenta mica) wimpusa=1 m/s wreala= Calculul criteriului Reynolds

Prin determinarea criteriului Reynolds se stabileste regimul de curgere al fluidului. di STASw 0,15561,35539,3 Re= = =858182>104 => regim turbulent 0,13210-3

Calculul factorului de frecare(f)

f=f(Re) Se determina cu relatia: 0,1694 0,1694 f= = Re0,164 (858182)0,164

0,1694 9,4

=0,02 (rel.3.59/pag.207-Dobrinescu)

Calculul lungimii echivalente a conductei * Calculul lungimii echivalente la iesirea din coloana si la intrarea in coloana(L e1) c1di f => Le1= 0,50,1556 0,02 =3,89 m

Le1=

c1=0,5 di=di STAS=0,1556 m * Calculul lungimii echivalente pentru cele 2 coturi cu unghi de 90 (Le2) Le2=2c2di => Le2=2400,1556=12,448 m c2=40 * Calculul lungimii echivalente la intrarea lichidului in refierbator(L e3) c3di Le3= f 10,1556 => Le3= =7,78 m 0,02 c3=1 * Lungimea echivalenta totala Le tot=LMP+Le1+Le2+Le3 LMP=LNP+LMN+LOP Presupunem: LMN=50 cm=0,5 m LOP=30 cm=0,30 m 2,5 2,2 LNO= +2+ =4,35 2 2 LMP=4,35+0,6+0,30=5,25 m Le tot=5,25+3,89+12,45+7,78=29,37 m Se calculeaza caderea de presiune prin conducta cu relatia Fanning w2 Le tot P=f ,(N/m2) 2 di 539,3(1,35)2 28,46 =1797,74 N/m2

2 0,1556 P=0,02 5 1 atm ........................1,0132510 N/m2 X atm.........................1797,74 N/m2 X=0,0177 atm P=0,0177 atm < Patm

12.2 CADEREA DE PRESIUNE PE LINIA DE VAPORI

Presupunem ca lungimea de la nivelul refierbatorului pana la cotul de 90 , LMN=30 cm=0,3 m si de la cotul de 90 pana la coloana este LNP=3 m. Lungimea geometrica a conductei de vaporizare: Lg.v.=0,3+3=3,3 m Se presupune viteza vaporilor wvap=10 m/s Debitul volumetric al vaporilor este: mv mBe 501030,6 Qvap= = = =2052 m3/h v v 14,62 mB=debitul in baza coloanei;[kg/h] e=fractia vaporizata; v=densitatea vaporilor.[kg/m3] Sectiunea de curgere a vaporilor se determina din relatia vitezei de curgere: Qvap Qvap 2051,9 wvap= => Sc.vap= = =0,057 m2 Sc.vap wvap 103600 di2 4Sc.vap 40,057 => di= = =0,27 m 4 3,14 Din Dobrinescu pag.177 se determina din tabelul standardizat d i.STAS si de.STAS: di.STAS=0,2953 m de.STAS=0,3238 m Se recalculeaza viteza vaporilor: Qv Qv4 42051,9 wvap.rec.= = = =8,32 m/s Sc.vap d2i.STAS 3,14(0,2953)23600 Se calculeaza criteriul Reynolds functie de wvap si di.STAS diwvap 0,295314,1628,32 Re= = =272120 0,13210-3 Re>105 => regim turbulent Calculul coeficientului de frecare: fv=f(Re) => se determina din Dobrinescu pag.207 0,1694 0,1694 fv= = =0,021 Re0,164 2721200,164 Se calculeaza lungimea echivalenta a conductei de vapori: Calculul lungimii echivalente la iesire din refierbator pana se face cotul de 90 Sc.vap= Le1= c1=0,5 c1di fv = 0,50,2953 0,021 =7,03 m

Calculul lungimii echivalente in zona cotului de 90

Le2=c2di=400,2953=11,81 m c2=40 Calculul lungimii echivalente pentru intrarea vaporilor in coloana(pozitia orizontala a coloanei) c3di fv 10,2953 =14,06 0,021

Le3= c3=1,0

Le.total=Lg.v.+Le1+Le2+Le3=36,2 m Caderea de pe linia de vapori se calculeaza cu relatia Fanning: vwv2 Le.total pf.v.=fv 2 di.STAS 14,62(8,32)2 36,2 =1302,68 pf.v.=0,021 2 0,2953 N/m2 1 atm...........................1,01325105 N/m2 x atm...........................1302,68 N/m2 x=0,0128 pf.v.=0,0128<patm

12.2. CRESTEREA NIVELULUI DE LICHID IN COLOANA

Cresterea nivelului de lichid in coloana se refera la determinarea inaltimii lichidului, L CD. Pentru a putea determina acest lucru se face un bilant de presiuni, presiunea activa egaland presiunea rezistenta. pa=pr Presiunea activa este data pe de o parte de stratul de lichid din coloana(L CD): pa.col.=gLCD(lv) ,iar pe de alta parte este data de stratul de lichid din refierbator. pa.ref.=gLAB(l-a) g=acceleratia gravitationala l=densitatea lichidului[Kg/m3] v=densitatea de amestec in refierbator[Kg/m 3] Presiunea rezistenta(pr) este data de caderile de presiune prin frecare, calculate pentru liniile de vapori respectiv lichid si de cresterea presiunii dinamice. vwv2-lwl2 pr=pf.l.+pf.v.+ 2 vwv2-lwl2 gLCD(l-v)+gLAB(l-a)=pf.l.+pf.v.+ 2 La iesirea din fascicul amestecul contine lichid si vapori: - debit vapori: mBe=501030,6=30.000 Kg/h - debit lichid: mB(1-e)=50103(1-0,6)=20.000 Kg/h

Densitatea amestecului la iesire tine seama de densitatea intermediara calculata functie de debitele de lichid si vapori:

mB

ml mv + l v unde: =densitatea intermediara[Kg/m3] mB=debitul in baza coloanei[Kg/h] ml , mv=debitele de lichid respectiv vapori in amestec[Kg/h]

20000 539,3

50.000 30.000 + 14,62

=23,934 Kg/m3

Densitatea amestecului reprezinta media aritmetica intre l si . l + 539,3+23,934 a= = =281,617 Kg/m3 2 2 14,62(8,32}-539,3*{1,35}2 pr=1797,74+1302+ =3115 N/m2 2 pa.ref.=9,810,99{539,3-281,617}=2502,6 N/m2 pa.col.=9,81LCD(539,3-14,62) => LCD=0,392 m

12.3. CADEREA DE PRESIUNE PE CIRCUITUL DE AGENT DE INCALZIRE

Pentru calculul caderii de presiune pe circuitul de agent de incalzire se foloseste relatia: w2 Lt pi= Np(fF +4) 2 di unde: =densitatea motorinei[Kg/m3] w=viteza motorinei prin tuburi[m/s] Np=numarul de pasuri f=factor de frecare Lt=lungime tub[m] di=diametrul interior al tubului[m] p 0,14 F=( ) ~1 Se calculeaza factorul de frecare: f=f(Re) 0,4205 0,4205 Re=39333=>f= = =0,032 Re0,243 393330,243 pi= 835,5 (0,74}2 4 4 (0,0311 2 0,021 1 atm..........................1,01325105 N/m2 x atm..........................9241N/m2 x=0,0912 atm<patm CALCULUL DIAMETRELOR RACORDURILOR DE INTRARE +4)=9241 N/m2

SI IESIRE A MOTORINEI Se presupune viteza de curgere a motorinei w=1 m/s. Debitul volumetric al motorinei este: mmot 11,48 Qmot= = =13,7410-3 m3/s 835,5 Sectiunea de curgere a motorinei se determina din relatia vitezei de curgere: Q Q 0,001374 w= => Sc= = =0,01374 m2 Sc w 1 di2 4Sc 40,01374 => di= = =0,132 m 4 3,14 Se standardizeaza valoarea pentru di => di.STAS==0,1398 si de.STAS =0,1683m Se recalculeaza viteza motorinei: 4Q 40,01374 w= = =0,895 m/s 2 (di.STAS) 3,14(=0,139)2 Sc=

13 CONCLUZII
Dimensionareatehnologica a unui schimbator de caldura de tip refierbator orizontal cu spatiu de vapori se face in scopul cresterii parametrilor si performantei reale de functionare, in raport cu datele prevazute in proiect, al cunoasterii variatiilor acestora in timp si al constatarii sub sau supradimensionarii aparatului, in raport cu sarcina termica prevazuta. Pentru a putea realiza dimensionarea unui astfel de aparat, este necesar sa se cunoasca urmatoarele: natura celor doua fluide de lucru, debitele acestora, temperaturile de intrare si de iesire ale fluidelor, presiunile initiale si finale, precum si toate datele geometrice ale aparatului. Prima operatie efectuata este incheierea bilantului termic al refierbatorului, prin aplicarea ecuatiei calorimetrice celor doua fluide de lucru. Daca intre fluxul termic cedat de fluidul cald si cel primit de fluidul rece exista o diferenta apreciabila, care nu poate fi explicata prin pierderile de caldura catre mediul ambiant, se poate trage concluzia ca datele utilizate nu sunt perfecte si ca acestea trebuiesc revizuite. Se compara debitele reale, temperaturile caracteristice fluxul termic schimbat si caderile de presiune ale fluidelor la trecerea prin aparat, cu datele corespunzatoare din proiect. Se calculeaza diferenta medie de temperatura si vitezele caracteristice ale fluidelor prin aparat, comparandu-se cu datele din proiect si cu date din literatura(pentru viteze si diferenta minima de temperatura). Tuburile utilizate in acest schimbator au diametrul exterior d e=25 mm si diametrul interior di=21 mm. Lungimea tuburilor este in majoritatea cazurilor 6 m, dar in functie de necesitati se utilizeaza si urmatoartele lungimi:2,3,4,9,12 m. Cu ajutorul relatiei lui Newton, dupa calcularea pe baza datelor geometrice a ariei de transfer, se stabileste valoarea reala a coeficientului global de transfer de caldura cu care lucreaza aparatul, luand in considerare si rezistentele termice ale depunerilor.

Se calculeaza caderile de presiune ale fluidelor la trecerea prin aparat. Valorile caderilor de presiune trebuie sa fie mai mici decat presiunea atmosferica deoarece cresterea acestor valori duce la un consum mai mare de energie pentru pomparea fluidului. Dimensionarea tehnologica a racordurilor consta in alegerea diametrelor tevilor necesare astfel incat vitezele fluidelor sa aiba valori rezonabile. Analizandu-se functionarea tehnologica a schimbatoarelor de caldura, existente intr-o instalatie in exploatare, pot fi stabilite performantele reale in raport cu cele prevazute in proiect sau recomandate in literatura, pot fi propuse unele masuri simple pentru imbunatatirea lor(curatarea aparatelor la intervale mai scurte de timp, modificarea debitului de agent de racire sau incalzire, etc.).

BIBLIOGRAFIE

1. Dobrinescu, D.: Procese de transfer termic si utilaje specifice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983 2. Suciu, G.C., Tunescu, R.: Ingineria prelucrarii hidrocarburilor, vol 1, Ed. Tehnica, Bucuresti 1983 3. Somoghi, V., Patrascu, M., Patrascu, C., Dobrinescu, D., Ioan, V.: Proprietati fizice utilizate in calcule termice si fluido-dinamice, Ed. Universitatea Petrol-Gaze, Ploiesti 1997 4. Somoghi, V.: Procese de transfer de caldura, Ed. Universal Carfil, Ploiesti 1998