UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE HIDROTEHNICA INGINERIE SANITARA SI PROTECTIA MEDIULUI

EVACUAREA SI TRATAREA APELOR UZATE MANAGEMENTUL NAMOLURILOR REZULTATE DE LA STATIA DE EPURARE APE METEORICE

Miraute Roxana Andreea An IV, grupa

1

CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Calitatea apei uzate............................................................................pag 3 Principalele tehnologii de epurare......................................................pag 7 Calitatea namolului rezultat din statiile de epurare..........................pag 16 Tratarea si evacuarea namolurilor din statia de epurare...................pag 20 Folosirea biogazului..........................................................................pag 25 Cantitati de ape meteorice...............................................................pag 30 Bibliografie.......................................................................................pag 32

1. CALITATEA APEI UZATE

Apa este un constituent fundamental i indispensabil al organismului uman. Modificri mici produc tulburri grave iar insuficiena aportului de ap este mult mai puin tolerat dect carena n alte elemente. Rolul apei n organismul uman Rolurile apei n organism sunt multiple, cele mai importante fiind: rolul structural, ca i principal component al organismului; rolul de mediu de reacie pentru i intervenia n toate procesele metabolice; - contribuia la meninerea homeostaziei (fiind esenial pentru variate procese, ca absorbia, transportul, difuzia, osmoza, excreia...); rol n metabolismul macronutrienilor (din a cror degradare rezult ap); surs de Ca, Mg, Na, K i alte substane utile pentru organism, dar uneori i de elemente nedorite (toxice, ageni patogeni...). Controlul calitatii apelor uzate Controlul calitatii apelor uzate menajere sau industriale a fost, este si va fi o problema importanta in contextul protejarii mediului, al utilizarii durabile a resurselor de apa. In conditiile actuale, avand in vedere exigentele crescute privind protectia mediului, specifice spatiului Uniunii Europene, problematica calitatii apelor uzate ce se restituie in mediu capata noi valente, impune o noua viziune. Recentul set legislativ, promovat in baza Tratatului de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, ne impune o politica activa, concreta, extinsa, pentru ca intr-un orizont de timp previzibil (2018 este termenul limita obtinut prin Tratatul de Aderare) sa rezolvam pe ansamblul tarii canalizarea si epurarea apelor uzate ale localitatilor. Obiectivele de atins sunt deosebit de dificile, chiar provocatoare, avand in vedere starea actuala precara a canalizarii si epurarii apelor uzate din marea majoritate a localitatilor Romaniei. De exemplu, prin H.G. 352/2005 intreg teritoriul Romaniei a fost declarat zona sensibila. Conform acestui concept se impune ca toate localitatile mai mari de 10.000 locuitori echivalenti sa aplice epurarea avansata a apelor uzate menajere, adica retinerea azotului si fosforului (in procente de circa 70-80), substante responsabile de eutrofizarea accelerata a raurilor, lacurilor, litoralului Marii Negre. Uniunea Europeana acorda un sprijin material semnificativ, prin promovarea unor programe ce s-au derulat sau se deruleaza (PHARE, MUDP, ISPA etc.), ori programe de coeziune sau de dezvoltare regionala, ce se vor activa dupa aderare. In paralel cu acest sprijin, au loc si verificari, control, monitorizare, pentru a constata evolutia, progresele, masura in care sunt respectate cerintele. Monitorizarea este gandita a se realiza prin mai multe instrumente. Unul dintre ele ar fi un "selfmonitoring", un autocontrol pe care il realizam prin implementarea "Sistemului National de Monitoring Integrat al Calitatii Resurselor de Apa ale Romaniei" de care raspunde Administratia Nationala "Apele Romane", operatorilor de apa/canal revenindu-le multiple sarcini. Totodata, anual se realizeaza rapoarte privind starea ecosistemelor acvatice din Romania, care se trimit si la institutiile competente ale Uniunii

Europene. Rapoartele scot in evidenta progresele facute in directia atingerii starii de calitate "buna" si "foarte buna" a tuturor "corpurilor de apa" din Romania. In prezent, in Romania exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate. Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse.

Apele uzate fecaloid-menajere sunt ncrcate cu cantiti mari de substae organice, compui amoniacali, grsimi i detergeni. Apele reziduale industriale sunt foarte diverse, coninnd compuii prezeni n tehnologiile din care provin. In general, pentru protecia mediului nconjurtor fa de poluanii transportai de aceste ape, se face controlul concentraiei compuilor organici, a compuilor solubili n solveni organici (grsimi, uleiuri, hidrocarburi), a metalelor grele (ex. Cd, Cr, Cu, Hg, Pb, Ni, Zn, etc.) care sunt toxice pentru organismele acvatice, a unor compui toxici, cum sunt cianurile, fenolii, detergenii, i a srurilor anorganice. Un parametru important este biodegradabilitatea, care indic tipul de proces de epurare la care trebuie supus apa rezidual nainte de evacuare n mediu, exprimat prin analiza de CBO5 (Consum Biochimic de Oxigen n 5 zile). Condiiile de calitate a apelor reziduale evacuate depind de locul unde sunt evacuate aceste ape. HG 352/2005 introduce 2 Normative tehnice de calitate a apei reziduale evacuate, NTPA 001 pentru apele evacuate n receptori naturali (ruri, lacuri, injectare n sol) i NTPA 002 pentru ape reziduale n reeua de canalizare sau n staii de epurare (vidanjare). Analiza calitatii apei uzare se realizeaza prin prelevarea probelor de apa din teren si procesarea acestora in laboratoare echipate corespunzator.

Reglementari legislative pentru calitatea apelor uzate Condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate sunt prevzute n HG 188/2002 , care cuprinde normativele: - NTPA 001/2002, care reglementeaz limitele de ncrcare cu poluani a apelor industriale i oreneti, la evacuarea n receptorii naturali; - NTPA 002/2002, care se refer lacondiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare, precum i la calitatea apelor uzate ce urmeaz s fie descrcate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare. Indicatorii de calitate i valorile limit admisibile de ncrcare cu poluani ale apelor uzate industriale i oreneti Situatia apelor uzate Surse si grad de epurare Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate n anul 2007, a relevat urmatoarele aspecte globale: Fata de un volum total evacuat de 4985,049 milioane m3/an, 2210,271 milioane m3/an, deci 44,3 %, constituie ape uzate care trebuie epurate; Din volumul total de ape uzate necesitand epurare si anume, 2210,271 milioane m3/an, 498,868 milioane m3/an, respectiv circa 22,6 %, au fost suficient (corespunzator) epurate. In rest 790,320 milioane m3/an, adica circa 35,8 %, reprezinta ape uzate neepurate si 920,083 milioane m3/ an, circa 42 %, ape uzate insuficient epurate. Prin urmare n anul 2007, 77,4 % din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns n receptorii naturali, in special ruri, neepurate sau insuficient epurate;
5

Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitati din economia nationala cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele conventional curate, a fost evacuat de unitati din domeniile: Energie electrica si termica: 3114,745 milioane m3/an - peste 62 % din total; Gospodarie comunala: 1361,351 milioane m3/an - peste 27%; Industrie metalurgica si constructii de masini: 173,471 milioane m3/an, cca. 3,5 %; Prelucrari chimice: 149,745 milioane m3 - 3 %; Din punct de vedere al apelor uzate necesitnd epurare, cele mai mari volume au fost evacuate n cadrul activitatilor: Gospodarie comunala: 1354,003 milioane m3/an - peste 61 %; Energie electrica si termica 362,036 milioane m3/an - peste 16 %; Industrie metalurgica si constructii de masini: 169,155 milioane m3/an, cca 8%, Prelucrari chimice: 146,549 milioane m3 - cca 7 %; Cele mai mari volume de ape uzate neepurate, provin de la unitati din domeniile: Gospodarie comunala: 532,687 milioane m3/an - peste 67 % si Energie electrica si termica 171,764 milioane m3/an cca 22 %. Cu o contributie mult mai redusa, se inscriu unitatile din cadrul activitatii Prelucrari chimice: 18,250 milioane m3/an - circa 2 %; Referitor la apele uzate insuficient epurate, activitatile cu cea mai mare pondere se ordoneaza astfel: Gospodarie comunala: 564,250 milioane m3/an - peste 61 %; Energie electrica si termica 187,329 milioane m3/an peste 20 %, Prelucrari chimice: 76,465 milioane m3/an peste 8 %; Comert si servicii pentru populatie: 22,880 milioane m3/an - cca 2,5 %; Industrie extractiva: 20,684 milioane m3/an peste 2 %. Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde, in afara de debitul efluent, de ncarcarea cu substante poluante. Sub acest aspect, se evidentiaza urmatoarea repartizare, pe activitati economice: din punct de vedere al ncarcrii cu substante organice, suspensii, saruri minerale si ioni de amoniu: - gospodaria comunala - energie electrica si termica - prelucrari chimice - industrie metalurgica + constructii de masini; relativ la poluarea cu micropoluanti: cianuri, fenoli, detergenti: - gospodarie comunal - industrie metalurgica + constructii de masini - energie electrica si termica - prelucrari chimice; relativ la incarcare cu metale grele: - gospodarie comunal - industrie extractiva - energie electrica si termica - prelucrari chimice; In concluzie, cota parte cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei chimice, extractive, dupa care urmeaza agentii economici din industriile energie electrica si termica, metalurgica etc. Fata de numarul total de 1348 de statii de epurare investigate in anul 2007, 410 de statii, reprezentand 30,4 %, au functionat corespunzator, iar restul de 938 statii, adica 69,6 %, necorespunzator.

2. PRINCIPALELE TEHNOLOGII DE EPURARE

Epurarea apelor uzate apeleaza la procedee, tehnologii, instalatii si echipamente care trebuie sa raspunda unor cerinte grele de functionare continua intr-un mediu coroziv, puternic agresiv chimic si biochimic. Daca se compara procesele de epurare cu cele de fabricatie a aurului atunci trebuie remarcat faptul ca exploatarea zacamintelor de metal pretios este rentabil incepand de la o concentratie de 1.5%, in timp ce cea mai incarcata apa uzata contine 10000 ppm, deci 1%. Asadar, procedeele si echipamentele de epurare trebuie sa raspunda acolo unde exploatarea aurului nu este rentabila. Privita din acest punct de vedere pregatirea de specialitate in domeniul epurarii apelor- mai general- protectia mediului capata o semnificatie si o importanta deosebita. ALEGEREA TEHNOLOGIEI DE EPURARE Natura actioneaza cu mijloace proprii in directia mentinerii indicatorilor de calitate ai apei. Dar, in conditiile unei poluari tot mai accentuate, indicatorii de calitate nu mai pot fi pastrati in limitele normale numai prin autoepurare. In aceste conditii, este necesara interventia omului pentru prevenirea si combaterea poluarii. Prevenirea poluarii se face mai ales prin masuri de supraveghere si control, iar combaterea poluarii se realizeaza prin constructii, instalatii, echipamente etc. , prin asa-numitele statii de epurare a apelor. Epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile de natura chimica( minerala si organica) sau bacteorologica continute in apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze receptorului in care se evacueaza si sa nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia. Procesele de epurare sunt, in mare masura, asemanatoare cu cele care au loc in timpul autoepurarii, numai ca sunt dirijate de catre om si se desfasoara cu o viteza mult mai mare. Instalatiile de epurare sunt realizate tocmai in scopul intensificarii si favorizarii proceselor care se desfasoara in decursul autoepurarii. Procesele de epurare sunt de natura fizico-mecanica, chimica si biologica. In urma aplicarii acestor procese rezulta ca principale produse: apele epurate( efluentul epurat)- care sunt evacuate in receptor sau pot fi valorificate in irigatii sau alte folosinte-; namoluri- care sunt indepartate din statie si valorificate. Epurarea apelor uzate cuprinde urmatoarele doua mari grupe de operatii succesive: retinerea si/sau transformarea substantelor nocive in produsi nenocivi; prelucrarea substantelor rezultate sub diverse forme ( namoluri, emulsii, spume etc.) din prima operatie. Procedeele de epurare a apelor epuzate, denumite dupa procesele pe care se bazeaza, sunt: procedee mecanice- in care procesele de epurare sunt de natura fizica; procedee chimice- in care procedeele de epurare sunt de natura fizico-chimica; procedee biologice- in care procesele de epurare sunt atat de natura fizica cat si biochimica. Valorificarea sau tratarea in continuare a produselor obtinute la epurare se face utilizand, in mare, aceleasi procedee mecanice, fizica-chimica si biologice. In acest sens, se poate da ca cel mai bun exemplu tratarea namolului provenit din statiile de epurare orasenesti, care se poate realiza prin: deshidratare, fermentare anaeroba, stabilizare aeroba, conditionare chimica, incinerare etc.

ECHIPAMENTE SEAU

GRATARE- retin corpurile si murdariile plutitoare aflate in suspensie in apele uzate ( carpe, hartii, cutii, fibre etc.). Materialele retinute pe gratare sunt evacuate ca atare, pentru a fi depozitate in gropi sau incinerate. In unele cazuri pot fi maruntite prin taiere la dimensiunea de 0.5-1.5 mm in dezintegratoare mecanice. Dezintegratoarele se instaleaza direct in canalul de acces al apelor uzate brute, in asa fel incat suspensiile dezintegrate pot trece prin gratare si pot fi evacuate in acelasi timp cu retinerile. SEPARATOARELE DE GRASIMI SAU BAZINELE DE FLOTARE - Au ca scop indepartarea din apele uzate a uleiurilor , grasimilor si , in general, a tuturor substantelor mai usoare decat apa, care se ridica care se ridica la suparafate acestora in zonele linistite si cu viteze orizontale micinale apei.Aseparatoarele de grasimi sunt amplasate supa desnisipatoare , daca reteaua de canalizare a fost construita in sistem unitar , si tupa gratare , cand reteaua a fost construita in sistem divizor si din schema lipseste deznisipatorul.

Flotarea este folosita drept treapta suplimentara de epurare, inaintea epurarii biologice. Pentru epurarea apelor uzate industriale , flotarea este utilizata in numeroase cazuri, de exemplu pentru apele provenite din industria petroliera , miniera, alimentara in special cand apele uzate industriale trebuiesc sa fie tratate biologic, fie separat , fie impreuna cu apele uzate orasanesti. Separatoarele de grasimi pot utiliza pt indepartarea impuritatilor flotarea naturala sau flotarea cu aer.Flotarea naturala se realizeaza in bazine obisnuite, in care, din cauza vitezelor mici cu care se
8

deplaseaza apa , particulele usoare se ridica la suprafata.Flotarea cu aer poate fi de joasa presiune sau sub presiune; in ultimul caz , bulele de aer introduse in apa adera la materialul in suspensie si ajuta la deplasarea la suprafata lichidului a particolelor solide sau coloidale aflate in masa acestora. Procedeele de flotare sunt utilizate si pentru indepartarea din apa a particulelor mai grele decat aceasta ( exemplu sterilul de la prelucarerea minereurilor). DEZNISIPATOARELE- Sunt indispensabile unei statii de epurare , in conditiile in care exista un sistem de canalizare unitar deoarece nisipurile sunt aduse in special de apele de ploaie. Nisipul nu trebuie sa ajunga in treptele avansate ale statiei de epurare , pentru a nu aparea inconveniente cum ar fi: deteriorarea instalatiilor de pompare; dificultati in functionarea decantoarelor; reducerea capacitatii utile a rezervoarelor de fermentare a namolurilor si stanjenirea circulatiei namolului .

Deznisipatoarele trebuie sa retina prin sedimentare particule mai mari in diametru de 0.2 mm; in acelasi timp, trebuie sa evite depunerea materialelor organice , pentru a nu se produce fermentarea lor. DECANTOARELE -Sunt constructii in care sedimenteaza cea mai mare parte a materialelor in suspensie din apele uzate. Procesul de separare prin sedimentare este deosebit de important in epurarea apelor uzate.

Principalele metode de epurare: EPURAREA MECANICA - Metodele de epurare mecanica asigura eliminarea din apele uzate a corpurilor mari vehiculate de acestea, a impuritatilor care se depun si acelora care plutesc sau pot fi aduse in stare de plutire. Metoda este lar folosita ca epurare prealabila sau ca epurare unica (finala), in functie de gradul de epurare necesar , dupa cum trebuie sa fie urmata sau nu de alte trepte de epurare. EPURARE BIOLOGICA - Este procesul tehnologic prin care impruritatile organice di apele uzate sunt transformate , de catre o cultura de microorganisme , in produsi de degredare inofensivi (CO2,H2O,alte produse) si in masa celulara noua (biomasa). Cultura de microorganisme poate fi dispersata in volumul de reactie al instalatiilor de epurare sau poate fi fixata pe un suport inert. In primul caz cultura se cheama , generic "namol activ" , iar epurarea se numeste biologica cu namol activ. In al doilea caz , cultura se dezvolta in film (pelicula) biologica , iar epurarea se realizeaza in constructii cu filtre biologice , cu biodiscuri ect. Namolul activ fiind un material in suspensie ,trebuie separat de efluentul epurat prin: sedimentare, flotatie, filtrare , centrifugare etc. Cea mai aplicata este separarea gravitationala(sedimentarea). In cazul filmului biologic nu se pune problema separarii acestuia de apa epurata , intrucat este fixat pe un suport.Cu toate acestea , ca uramare a cresterii biologice, se desprind des portiuni di filmul biologic care trebuie inlaturate din apa epurata , prin sedimentare. Rolul principal in epurarea biologica este detinut de bacterii.Aceste microorganisme care consuma substantele organice din apele uzate pot trai in prezenta sau in absenta oxigenului(obligat aerobe, facultativ aerobe si obligat anaerobe). In functie , deci , de necesarul de oxigen , procesul de epuarare poate fi: aerob sau anaerob.Procesul aerob se utilizeaza cu prioritate la indepartarea poluantilor din apele uzate, pe cand cel anaerob la prelucarerea namolurilor. In stransa asociere cu bacteriile in procesele aerobe traiesc protozoare (ciliate, flagelate) , metazoare(rotiferi, nematode) si ciuperci sau fungi.Aceste asociatii de microorganisme se numesc biocenoze.Desi biocenozele sunt formate aproximativ din acelsasi microorganisme au totusi un caracter puternic pentru fiecare proces de epurare.

TEHNOLOGII SI INSTALATII COMPLETE PENTRU EPURAREA BIOLOGICA A APELOR

RETEA DE DISTRIBUTIE SI DISPERSIE A AERULUI DIN BAZINELE DE AERARE A TREPTEI BIOLOGICE

1. Destinatie Echiparea bazinelor din treapta biologica a statiilor de epurare in vederea oxigenarii apei. 2. Caracteristici de baza: Reteaua de distributie si dispersie a aerului este compusa din module de aerare, racordate la conducta magistrala prin conducte distribuitoare din polietilena, prevazute cu racorduri mecanice.

10

Detaliu de montaj modul de aerare Reteaua este realizata din module de baza cu o constructie din conducte de polietilena PEHD, montate pe suporti metalici din otel inox fixati de radier cu suruburi autofiletante si dibluri. Pe conductele din polietilena se monteaza piese de bransare pe care se fixeaza difuzori de dispersie prin insurubare cu nipluri. In bazinul de epurare biologica, dispersia se realizeaza prin intermediul modulelor de aerare prevazute cu difuzori cu membrana elastica tip DMB E. Dimensiunile reduse ale difuzorilor cu membrana elastica si posibilitatea de modulare permit realizarea unui mare numar de configuratii de retele de aerare, putand fi alese cele mai convenabile in functie de geometria bazinelor proiectate.

3. Avantaje ale instalatiei: -randament ridicat; -realizarea unei omogenizari optime; -rezistenta hidraulica scazuta; -constructie simpla; -durata de viata superioara altor sisteme; -posibilitati multiple de reglaj; -nu necesita supraveghere; -montaj usor.
11

DIFUZOR DE AERARE CU MEMBRANA ELASTICA DMB E

1. Destinatie Produsul este destinat pentru dispersia aerului sub forma de bule fine in medii lichide, principalele domenii de utilizare fiind: -epurarea biologica a apelor; -aerarea separatoarelor de grasimi; -tratarea apelor in vederea potabilizarii; -aerarea iazurilor piscicole; -dizolvarea gazelor in lichide. 2. Caracteristici de baza: -dimensiuni de gabarit: =3302 mm; racord la niplu de ; -masa neta: M=90050 g; -debitul de aer pe difuzor: Q=2...10 Nmc/h (uzual: 3...6 Nmc/h); -capacitatea de oxigenare in apa curata: 14...24 gO2/Nmc (pentru o coloana de apa de 1m si o densitate de plantare de 2...4 buc/mp); -pierderea de presiune pe difuzor: max.45mbar(cm H2O); -eficienta energetica: 2,5...4,5 kgO2/kWh. - capacitatea de oxigenare in apa curata: 14...24 gO2/Nmc (pentru o coloana de apa de 1m si o densitate de plantare de 2...4 buc/mp);

-capacitatea de oxigenare in apa curata: 14...24 gO2/Nmc (pentru o coloana de apa de 1m si o densitate de plantare de 2...4 buc/mp); -pierderea de presiune pe difuzor: max. 45 mbar (cm H2O);

-eficienta energetica: 2,5...4,5 kgO2/kWh.

NOTA: Valorile reprezentate pe diagrame sunt orientative. Cantitatea de oxigen si randamentul depind de diversi factori, ca de exemplu: forma bazinului, adincimea de imersie, densitatea de plantare a difuzoarelor, debitul specific al aerului, conditiile de curgere in bazin, eficienta suflantei utilizate.
12

3. Avantaje ale produsului: -eficienta ridicata a procesului de aerare; -constructie simpla; -rezistenta hidraulica scazuta; -posibilitate de aerare intermitenta; -nu prezinta pericol de obturare a orificiilor difuzorului; -nu necesita supraveghere; -posibilitate de interventie in regim de functionare; -durata lunga de viata. TEHNOLOGIE DE EPURARE BIOLOGICA A APELOR PRIN UTILIZAREA CULTURILOR BACTERIENE DIRIJATE SI A PROCESELOR COMBINATE DE EPURARE

1. Destinatie Treapta biologica din statiile de epurare. 2. Principii de baza de functionare -adaugarea n apa uzata a unor bacterii selectionate (selectie realizata pe baza capacitatii de a degrada rapid solide, grasimi, lipide, proteine, detergenti si alti compusi organici) pentru a eficientiza procesul de biodegradare; -fixarea bacteriilor pe biofiltre cu pat mobil care asigura suprafata mare pentru fixarea filmului biologic, a carui dezvoltare este sustinuta de enzime si micronutrienti (acid folic si cofactori cu complex de molibden) exogeni; -combinarea epurarii biologice anaerobe cu epurarea biologica aeroba n vederea reducerii semnificative a cantitatii de namol activ. 3. Caracteristici de baza: -cantitatea maxima de O2 introdusa n apa: 1,8 kg O2/kg CBO5; -eficienta energetica: max.35 W/mc apa uzata; -microorganisme adaugate: max. 100 g/mc bazin treapta biologica la amorsare, ulterior max.10 g/mc lunar; -cantitatea de micronutrienti: 0.1-0.3 ppm; -randament de epurare n treapta biologica: 98%; -reducerea consumului de energie electrica cu 40-60%

13

Treapta biologica de epurare 1-bazinul anaerob de epurare; 2,3-bazinele aerobe de epurare biologica; 4-decantorul secundar; 5-suport de fixare a bacteriilor anaerobe (filtru biologic); 6-suport de fixare a bacteriilor aerobe (filtru biologic mobil cu autocuratare); 7-retea de aerare cu difuzori cu membrana elastica (cu autocuratare); 8pompa de aer; 9-pompa de namol. 4. Materiale poluante eliminate sau reziduri Prin aplicarea tehnologiei de epurare se urmareste eliminarea poluantilor organici si anorganici specifici industriali si menajeri a caror cantitate se reflecta prin valorile CCOCr, CCOMn, CBO5 si cantitatea suspensiilor (MTS). 5. Avantaje ale instalatiei: -cresterea randamentului de epurare (de 2-3 ori) prin activitatea comuna a namolului activ din bazin si a filmului biologic depus pe suprafetele structurilor celulare ale filtrelor biologice; -cresterea randamentului de oxigenare (peste 50%); -reducerea consumului de energie din statiile de epurare cu 40-60% ; -randament stabil de epurare n cazul variatiilor de ncarcari hidraulice, favorizat de biomasa grea si filmul biologic; -reducerea importanta (pna la de 9 ori) a cantitatii de materiale solide n suspensie (namol); -eliminarea mirosurilor dezagreabile; -se elimina din circuit a ngrosatoarele, stabilizatoarele si a paturile de namol respectiv metantancurile; -nu este necesara extinderea statiei cu constructii noi, ci se poate realiza o intensificare a statiei existente, putandu-se realiza o crestere a capacitatii cu 100 - 200%, fara construirea de obiective noi (prin marirea suprafetei de colonizare datorita filtrelor biologice). TEHNOLOGIE DE EPURARE BIOLOGICA A APELOR PRIN CATALIZARE CU OXIGEN ACTIV

1. Destinatie Tratarea apelor greu epurabile din statii de epurare industriale de la fabrici de prelucrarea laptelui, fabrici de bere, ferme zootehnice, abatoare, spitale, spalatorii auto, vopsitorii, acoperiri metalice, etc. 2. Principii de baza de functionare Tehnologia de epurare biologica prin catalizare cu oxigen activ are ca scop satisfacerea unor cerinte de puritate a apelor uzate, prin reducerea semnificativa a CCO (substanta organica oxidabila chimic) cu 40%, dar ceea ce este mai important, restul de 60% se transforma in materii organice care se descompun biologic. In plus, se elimina mirosurile, se reduc suspensiile, se realizeaza dezinfectia apei in
14

totalitate si se reduce culoarea cu 50 - 80%. Substantele organice greu biodegradabile sunt fragmentate, devenind usor digerabile si sustin formarea de bacterii cu eficienta mare de epurare. -prin fragmentarea si diminuarea sub influenta oxigenului activ a materiilor organice si anorganice din apele uzate industriale acestea devin epurabile prin metode biologice; -prin utilizarea combinata a procesului de epurare biologica, alternand epurarea aeroba cu epurarea anaeroba, se elimina recircularea namolului activ si se reduce cantitatea de namol rezultat.

Fluxul tehnologic de epurare a apei include urmatoarele echipamente 1.Bazin de epurare anaerob 2.Separator de grasimi 3.Pompa transvazare apa n instalatia de tratare cu oxigen activ 4.Instalatia de tratare cu oxigen activ (injectare, mixare, degazare) 5.Bazin de epurare aerob 6.Filtru biologic mobil cu autocuratare 7.Decantor secundar (pentru separarea namolului activ n exces de apa epurata) 8.Pompa de aer 9.Pompa de namol 3. Materiale poluante eliminate Prin aplicarea tehnologiei de epurare se urmareste eliminarea poluantilor organici si anorganici specifici industriali si menajeri a caror cantitate se reflecta prin valorile CCOCr, CCOMn, CBO5 si cantitatea suspensiilor (MTS). 4. Avantaje ale instalatiei: -consum mediu de ozon: 20...50 g/ mc de apa; -consumul de energie din treapta biologica aeroba scade cu pana la 50%; -reducerea costurilor de constructie aferente statiei cu 20 - 30%; -spatii mici de constructie; -randament mare de oxigenare a apei (peste 50%), neinfluentat de substantele tensioactive neionice din apa; -cresterea randamentului de epurare (cu 70-90%), prin intercalarea instalatiei de catalizare.

15

3. CALITATEA NAMOLULUI REZULTAT DIN EPURARE

Epurarea apelor uzate, n vederea evacurii n receptorii naturali sau a recirculrii,conduce la reinerea si formarea unor cantitati importante de nmoluri ce nglobeaz att impuritatile coninute n apele brute, ct si cele formate n procesele de epurare. Schemele tehnologice aplicate pentru epurarea apelor uzate industriale si oraseneti, din care rezult nmoluri se pot grupa n dou mari categorii: cele privind epurarea mecanochimic sicele privind epurarea mecano- biologic. n fig. 1 si 2 se prezint principalele surse de nmol n cadrul schemelor de epurare menionate. Fig. 1 Surse de nmol din staia de epurare mecano-biologic

Din punct de vedere fizic, nmolurile provenite din epurarea apelor uzate se consider sisteme coloidale complexe, cu compozitii eterogene, coninnd particule coloidale ( d < 1 n ), particule dispersate (d'= 1 - 100 p ), agregate, material n suspensie etc., avand un aspect gelatinos i coninnd foarte mult ap. Din punct de vedere tehnologic, nmolurile se consider ca faz final a epurrii apelor, n care sunt nglobate produse ale activitatii metabolice, materii prime, produi intermediari i produse finite ale activitatii industrial.

16

Fig. 2 Surse de nmol din staia de epurare mecano chimic

Principalele tipuri de nmol ce se formeaz n procesele de epurare a apelor uzate sunt: - nmol primar, rezultat din treapta de epurare mecanic; - nmol secundar, rezultat din treapta de epurare biologic; -nmol rnixt, rezultat din amestecul de nmol primar i dup decantarea secundar,obinut prin introducerea nmolului activ n exces n treapta mecanic de epurare; -nmol de precipitare, rezultat din epurarea fizico-chimic a apei prin adaos de ageni de neutralizare, precipitare, coagulare - floculare. Dup stadiul lor de prelucrare n cadrul gospodriei de nmol, se pot clasifica: - nmol stabilizat (aerob sau anaerob); - nmol deshidratat (natural sau artificial); - nmol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimic sau compostare); - nmol fixat, rezultat prin solidificare n scopul imobilizrii compuilor toxici; - cenua rezultat din incinerarea nmolului; Calitatea namolului este data de caracteristicile fizice chimice si biologice si bateriologice ale acestora, si anume: Caracteristicile fizice ale nmolurilor Principalele caracteristici fizice care prezint interes in procesele de prelucrare a nmolurilor sunt urmtoarele: 1. Culoarea si mirosul care furnizeaz primele informatii asupra strii nmolului. Nmolurile proaspete din decantoarele primare sunt de culoare cenusie deschis si au un miros aproape imperceptibil. Ele contin resturi menajere si intr usor in fermentatie si produc gaze cu mirosuri neplcute (hidrogen sulfurat). Nmolurile biologice din decantoarele secundare retinute dup procesul de trecere a apei uzate prin filtrele biologice au o culoare maronie, iar la cele de dup bazinul de tratare biologic cu aerare (nmolul activat), culoarea acestora variaz de la galben - brun, brun - cenusiu pan la brun inchis, in functie de speciile bacteriene predominante. Mirosul nmolului activat proaspt, bine aerat, este un miros slab, de humus; nmolul activat incepe s miroasa a substant organic in descompunere numai in cazul in care concentratia de oxygen din ap este insuficient pentru a mentine conditii aerobe de procesare, sau forma bazinelor permite acumularea nmolului activat in locuri lipsite de o bun oxigenare (de ex. in colturile bazinului de aerare,
17

marginea decantorul secundar etc). Nmolurile care au fermentat complet au o culoare neagr (datorit sulfurii de fier) si miros de gudron. 2. Umiditatea sau continutul de ap variaz in limite foarte largi, in, functie de natura nmolului (mineral sau organic), de treapta de epurare din care provine (primar, secundar, de precipitare etc). Umiditatea nmolului se exprim in procente si se determin in laborator prin uscare in etuv la temperatura de 1050 C, sau cu ajutorul analizorului de umiditaten(UMIDOTEST). Umiditatea nmolurilor provine din urmtoarele feluri de ap: liber (existent intre particulele solide), legat coloidal prin tensiuni superficiale de particulele coloidale din nmol, legat capilar si higroscopic. Reducerea volumului de nmol pe seama eliminrii apei si a schimbrii structurii nmolului, constituie elementul de baz in tratarea nmolurilor. 3. Greutatea specific a nmolului depinde in mare msur de greutatea specific a materiilor solide pe care le contine, de umiditatea lor si de provenienta nmolului din cadrul statiei de epurare, in sensul c nmolul primar brut are o greutate specific de 1,004- 1,010 t/m3, nmolul activat in exces are valori mai mici, in jur de 1,00 t/m3 si dup ingrosare, 1,003 t/m3. Pentru calcule mai putin precise dac umiditatea medie a nmolurilor depseste 90% se poate considera greutatea specific a nmolurilor egal cu cea a apei. 4. Filtrabilitatea este o proprietate important a unui nmol si reprezint proprietatea acestuia de a ceda apa prin filtrare si se exprim, cantitativ, prin rezistenta specific la filtrare (r,in cm/g) si coeficientul de compresibilitate (s).Pentru determinarea rezistentei specifice la filtrare se utilizeaz ecuatiile lui Poiseuille si Darcy pentru curgerea fluidelor prin medii poroase capilare, dar cu modificrile propuse de Kozeny si Caraman pentru nmoluri. 5. Puterea caloric a nmolului variaz in functie de continutul in substant organic (substante volatile). Experimental, puterea caloric se determin cu ajutorul bombei calorimetrice. Nmolurile primare caracterizate de o concentratie ridicat in substante organice au o putere caloric mai mare fat de nmolurile fermentate, asa cum rezult si din tabelul urmator. Caracteristici chimice ale namolurilor 1. Valoarea pH-ului variaz pe parcursul desfsurarea procesului de fermentare metanic a nmolului, dar trebuie s fie cuprins intre 7 - 7,5 ; adic un proces slab alcalin. 2. Substante solide totale. Nmolurile contin, in medie, peste 90% ap, restul fiind substante solide care, din punct de vedere chimic, pot fi substante minerale si substante organice (volatile). Determinarea compusilor de natur organic (volatil) din reziduului fix, obtinut dup uscarea unei probe de nmol la 1050 C, se face prin calcinarea acesteia la temperatura de 5500 C. Un nmol primar contine 95 - 97% ap si 3- 5% substant solid, din care circa 70% reprezint partea volatil (V). Dac acest nmol este apoi fermentat, partea organic se reduce cu 40 - 50%, iar partea mineral (M) creste cu 60 - 65%. Indicatorul mineral si volatil in substant uscata constituie un criteriu de clasificare nmolurilor, astfel: nmolul organic prezint M/V < 1; iar cel anorganic prezint M/V > 1. Acest criteriu constituie baza de selectie a procedeelor de prelucrare, intrucat un nmol organic este putrescibil si se are in vedere mai intai stabilizarea sa, mai ales pe cale biologic (fermentare aeroba sau anaerob), pe cand un nmol anorganic se prelucreaz prin procedee fizico-chimice (solidificare, extractie de componente utile etc). 3. Fermentabilitatea. Aceast proprietate a nmolurilor se determin prin analiza fermentrii unui nmol proaspt in amestec cu nmol bine fermentat, respectiv, dou prti nmol proaspt si o parte nmol fermentat. Acest amestec de nmol este urmrit timp de circa 30 zile. Pe parcursul experimentului, se determin cantitatea si compozitia gazului produs, cantitatea de acizi
18

volatili si pH-ul. Substantele organice din nmolurile proaspete se apreciaz ca fiind cuprinse intre 60 80% din cantitatea total de substant uscat, fapt ce conduce la aparitia unor dificultti in ceea ce priveste uscarea nmolurilor. Din punct de vedere chimic in nmoluri predomin hidrocarbonatii, grsimile si proteinele. Studiile experimentale privind fermentabilitatea nmolurilor, au pus in evident urmtoarele cantitti de gaze care se produc functie de compusii chimici: hidrati - 0,790 Nm3/kg cu o compozitie 50% CH4 si 50% CO2; grsimi - 1,250 Nm3/kg cu o compozitie 68% CH4 si 32% CO2; proteine - 0,700 Nm3/kg cu o compozitie 71% CH4 si 29% CO2. 4. Metale grele si nutrienti. Continutul de nutrienti (N, P, K) prezint o important deosebit atunci cand se are in vedere valorificarea nmolului ca ingrsmant agricol sau ca agent de conditionare a solului. De asemenea, utilizarea in agricultur a nmolului este conditionat de prezenta si de cantitatea de metalele grele (cupru, cianuri, arsen, plumb etc), care au un grad ridicat de toxicitate si se acumuleaz in sol. Dac nmolul urban contine cantitti reduse de metale grele, in general sub limitele admisibile, nmolul rezultat din epurarea in comun a apelor menajere cu cele industriale, in functie de profilul industriei, poate duce la cresterea concentratiei de metale grele in nmol si ca urmare se impune analiza chimic periodic a nmolurilor. Caracteristici biologice i bacteriologice Nmolurile proaspete (primare si secundare) prezint caracteristici biologice si bacteriologice asemntoare cu cele ale apei supuse epurrii, cu meniunea c diminuarea lor n faz apoas se traduce cu o concentrare n faza solid. Diferitele procedee de prelucrare a nmolului, conduc si la diminuarea potenialului microbiologic al nmolului si n mod deosebit al potenialului patogen. n cadrul unor procedee de prelucrare se creeaz condiii de dezvoltare a microorganismelor capabile s transforme unele substane prezente din nmol n substane utile sau neutre n raport cu mediul nconjurtor. Astfel, n bazinul de fermentare anaerob se dezvolt microorganisme capabile de mineralizarea materiilor organice care realizeaz si o reducere relativ a potentialului patogen. n procesul de compostare, prin procese biochimice complete se produce o humificare a materiei organice, iar datorit temperaturii se produce si o dezinfectie a nmolului. Nmolurile rezultate din epurarea unor ape uzate industriale cu potenial patogen ridicat (ferme de animale, tbcrii, abatoare etc) trebuie prelucrate n mod corespunztor. Unele categorii de ape uzate ce nu prezint un mediu prielnic de viata pentru microorganisme (pH acid, prezena unor metale toxice etc) conduc la formarea de nmoluri fr potenial patogen.

19

4. TRATAREA SI EVACUAREA NAMOLURILOR DIN STATIA DE EPURARE

Nmolul este produs n contexte tehnice, economice i sociale diferite, necesitnd n fiecare din cazuri o abordare holistic pentru a se putea pune n balan beneficiile, impacturile i costurile (directe i indirecte) ale soluiilor posibile de eliminare/valorificare i pentru a se putea institui regimuri eficiente de control i management. Nmolurile rezultate din staiile de epurare oreneti (fig. 1) sunt considerate prin definiie deeuri municipale biodegradabile.

Fig. 1. Schema de ansamblu a unei staii de epurare Problema nmolului produs n staiile de epurare este doar o faet a problematicii generale de management a deeurilor biodegradabile, pentru care exist n UE reglementri de reducere ealonat a depozitrii, cu termene prestabilite. Clasificarea nmolurilor Din punct de vedere fizic, nmolurile provenite din epurarea apelor uzate se consider sisteme coloidale complexe, cu compoziii eterogene, coninnd particule coloidale (d<1 ), particule dispersate (d = 1-100 ), agregate, material n suspensie etc., avnd un aspect gelatinos i coninnd foarte mult ap. Din punct de vedere tehnologic, nmolurile se consider ca faz final a epurrii apelor, n care sunt nglobate produse ale activitii metabolice, materii prime, produi intermediari i produse finite ale activitii industriale. Principalele tipuri de nmol ce se formeaz n procesele de epurare a apelor uzate sunt: - nmol primar, rezultat din treapta de epurare mecanic; - nmol secundar, rezultat din treapta de epurare biologic; - nmol mixt, rezultat din amestecul de nmol primar i dup decantarea secundar, obinut prin introducerea nmolului activ n exces n treapta mecanic de epurare; - nmol de precipitare, rezultat din epurarea fizico-chimic a apei prin adaos de ageni de
20

neutralizare, precipitare, coagulare-floculare. Dup stadiul lor de prelucrare n cadrul gospodriei de nmol, acestea se pot clasifica astfel: - nmol stabilizat (aerob sau anaerob); - nmol deshidratat (natural sau artificial); - nmol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimic sau compostare); - nmol fixat, rezultat prin solidificare n scopul imobilizrii compuilor toxici; - cenu, rezultat din incinerarea nmolului; Clasificarea nmolurilor dup compoziia lor conduce la luarea n considerare a dou mari categorii: - nmoluri cu compoziie predominant organic, ce conin peste 50% substane volatile n substana uscat i care, de regul, provin din epurarea mecano-biologic; - nmoluri cu compoziie predominant anorganic, ce conin peste 50% din substana uscat i care, de regul, provin din epurarea fizicochimic. Principalele metode de eliminare a compuilor rezultai n urma tratrii apei uzate Materiale solide ce trebuie ndeprtate n urma tratrii apelor uzate sunt urmtoarele: - reinerile de pe grtare - materiale solide, n general deshidratate i compactate; - nisip - provenit de la deznisipatoare, uneori separate de materia organic; - nmol primar - solide sedimentabile rezultate n urma decantrii primare; - nmol secundar (n exces) - solide n suspensie ncorporate n flocoanele de nmol i biomas rezultat n urma dizolvrii materiei organice poluante; - grsimi i uleiuri - substane flotante; - nutrieni - azot i fosfor redus n urma procesului de epurare biologic i precipitrii chimice. Procesele de prelucrare a nmolurilor sunt multiple i variate, n funcie de proveniena i caracteristicile lor, dar i n funcie de modul final de evacuare. Clasificarea proceselor de prelucrare se poate face dup diferite criterii, cum ar fi reducerea umiditii, mineralizarea componentei organice etc. n figura 2 se prezint o grupare a procedeelor de prelucrare sugernd posibilitatea alegerii unei scheme tehnologice convenabile fiecrui tip de nmol i condiiilor specifice locale. n urma cercetrilor efectuate se pot estima valori medii a cantitilor de reziduuri ce trebuiesc eliminate (fig. 3). Aceste cantiti sunt preluate dup standardul ATV131 DWA: - reineri de pe grtare (deshidratate) - 10 l/PE/a - deshidratare, incinerare, depozitare; - nisip - 4l/PE/a - splare, deshidratare, incinerare, depozitare, reutilizare; - nmol primar i secundar - 25kg SSU/PE/a - ngroare, stabilizare, deshidratare, compostare, incinerare. Depozitarea sau reutilizarea depind de anumii factori, cum ar fi: cerine legale, costuri, politica de mediu, rentabilitate etc.

21

Fig. 2. Procedee de prelucrare a nmolurilor

Fig. 3. Debitul de nmol [m3/zi] supus tratrii

22

ngroarea nmolurilor Scopul este acela de a reduce coninutul de ap din nmol de la valoarea de 98-99,5% la o valoare mai mic apropiat de 92-96 %. Tehnologia folosit se imparte n dou categorii: - ngroare gravitaional - similar cu decantarea primar; - ngroare mecanic - ngrotoare mecanice cu tambur, cu band sau centrifuge. Stabilizarea nmolurilor pentru reducerea ncrcrii organice i controlul mirosurilor Etapele acestui procedeu se pot observa n figura 4, de mai jos.

Fig. 4. Stabilizarea nmolurilor temperatura funie de timpul de retentive Fermentarea anaerob Prin fermentare anaerob se nelege procesul de degradare biologic a substanelor organice din nmoluri, prin activitatea unor populaii bacteriene, care n anumite condiii de mediu (pH, temperatur etc.) descompun materiile organice din nmol prin procese de oxido-reducere biochimic n molecule simple de CH4, CO, CO2 i H2, care formeaz aa-numitul gaz de fermentaie sau biogaz i care are o putere caloric medie de circa 5.000 kcal/Nm3 (tabelul 1). Tabelul 1 Producia de biogaz n raport cu temperature

23

Procesele biochimice i microbiochimice ce stau la baza degradrii materiilor organice sunt extrem de complexe i nc insuficient cunoscute, aceast situaie datorndu-se necunoaterii complete modului de degradare (mineralizare) a compuilor organici compleci i insolubili. Acest proces este numit de unii cercettori proces de condiionare a nmolului, avnd n vedere i modificrile structurale. n acelai timp, prin fermentare sunt distruse parial i unele bacteri patogene restul bacteriilor nu se pot distruge dect prin pasteurizare. Cinetica fermentrii anaerobe se desfoar sub influena a dou grupe principale de bacterii care triesc n simbioz n acelai mediu fizic i chimic, respectiv, bacterii anaerobe i aerobe, care transform, prin hidroliz, substanele organice complexe (hidraii de carbon, proteine, grsimi) n substane organice mai simple (acizi organici inferiori, alcooli etc.) cu ajutorul enzimelor extracelulare. n continuare aceste substane sunt sursa de hran pentru moleculele mai simple, care cu ajutorul enzimelor intracelulare sunt transformate n compui simpli i inofensivi mediului: CH4, CO2. Rezult c fermentarea anaerob este un proces complex care se desfoar n dou faze: de lichefiere i de gazeificare. Influena temperaturii este mare asupra procesului de fermentare. n general, fermentarea anaerob se poate realiza ntr-un interval larg de temperatur, ntre 40 i 60C cu aclimatizarea bacteriilor n anumite zone de temperatur. Din punct de vedere termic, procesele de fermentare se pot clasifica n trei categorii: - fermentare la temperatura mediului ambiant, fr nclzirea nmolului, n care acioneaz bacteriile criofile; - fermentare cu nclzire moderat a nmolului, de 30-35C, n care acioneaz bacteriile mezofile; - fermentare cu temperaturi ridicate, de 50-60C, specific bacteriilor termofile. Fermentarea cel mai des utilizat este cea mezofil. Fermentarea termofil, dei prezint unele avantaje, ca reducerea duratei de fermentare i implicit a volumului instalaiilor, este totui rar aplicat, deoarece necesit consumuri suplimentare de energie caloric i formeaz cruste i spume n bazine. Indiferent de soluia fermentrii adoptate, important este meninerea ei ntr-un regim constant, deoarece bacteriile metanice sunt foarte sensibile la variaii de temperatur, chiar cu 2-3C. Fermentarea aerob Acest procedeu de tratare a nmolurilor, cunoscut i sub denumirea "procedeului nmolului stabilizat", are la baz procesele biochimice cunoscute de la epurarea biologic a apelor uzate cu nmol activat. n acest scop, stabilizarea aerob a nmolului poate avea loc n bazine separate sau n bazine comune cu apa uzat pentru debite foarte mici ce urmeaz a fi epurat biologic. Comparativ cu fermentarea anaerob, procesul de stabilizare aerob este mai puin influenat de substanele toxice, este lipsit de miros i necesit o exploatare simpl. De asemenea, se nlocuiesc construciile nalte (rezervoare de fermentare) cu construcii de mic nlime (bazine din beton armat) cu cheltuieli de investiii mai reduse. Dintre dezavantaje se semnaleaz, ca fiind mai importante, consumul mare de energie pentru utilajele de aerare proprii, comparativ cu fermentarea anaerob care produce i gaz de fermentare (surs de energie). Comparnd cele dou sisteme de stabilizare biologic a nmolului organic, pentru staiile mari de epurare, apare net avantajos procedeul de stabilizare anaerob, mai ales sub aspectul energetic.

24

5. FOLOSIREA BIOGAZULUI
Biogazul provine din gropile de colectare a deseurilor de pe santierele de constructii, din apa rezidual provenit din tratarea uzinelor, din operatiuni agricole si de aprovizionare, de la fabricile de procesare a alimentelor, din arderea biomasei lemnoase ori din alte surse de reziduuri organice. Partea combustibil din biogaz este metanul (CH4). Restul, n cea mai mare parte este CO2, cu mici cantitti de azot, oxigen, hidrogen, ap (cea mai important surs a problemelor n utilizrile biogazului), sulfat de hidrogen si alte elemente n proportie mult mai mic. Tehnologiile de baz pentru utilizarea biogazului sunt urmtoarele: Producerea de cldur Producerea de cldur este cea mai simpl si cea mai rspndit aplicatie a utilizrii biogazului. Arderea acestuia duce la cresterea nivelului sczut de emisii de oxid de azot la aproximativ 35-50 mg/MJ, care se situeaz la jumtatea valorii care ar rezulta n urma arderii motorinei. Biogazul prezentnd o capacitate caloric medie poate fi utilizat n mai multe moduri. n mod obisnuit, dup nlturarea condensului si a particulelor solide, biogazul este comprimat, rcit, deshidratat si apoi transportat prin tevi pn la o locatie apropiat, pentru a fi folosit ca si combustibil pentru boilere si pentru arztoare. Din cauza valorii sczute a capacittii calorice a biogazului, arztoarelor de gaz natural le sunt necesare mici modificri atunci cnd ele sunt utilizate pe baz de biogaz. Un alt mod de utilizare a biogazului este generarea de vapori folosind boilere amplasate n locul de generare a biogazului. Biogazul, dup ce i s-a nlturat condensul si particulele solide, este apoi comprimat si ars ntr-un boiler. Generarea de energie electric folosind motoare cu piston, turbine pe gaz, turbine pe aburi, micro-turbine si celule de combustibil Energia electric generat folosind motoare cu piston, turbine pe aburi sau turbine pe gaz, este folosit n mod frecvent. Cnd este folosit un motor cu piston, biogazului trebuie s i fi fost nlturat condensul si particulele solide. Micro-turbina poate fi utilizat pentru a genera energie electric la o capacitate mic, de 30 kW. n privinta acestei metode, exist ns o serie de probleme n ceea ce priveste costurile ridicate ale procesului de curtare a biogazului si timpul limitat de functionare al motorului. Tehnologia micro-turbinei nu a fost comercializat.

25

Generarea de energie electric cu ajutorul unor celule de combustibil Celulele de combustibil sunt sistemele de generare a puterii care produc energie electric de curent continuu prin combinarea combustibilului si oxigenului (din aer) ntr-o reactive electrochimic. n prima etap, combustibilul este transformat n hidrogen fie printr-o ardere catalitic de transformare a vaporilor fie printr-un catalizator de platin. Hidrogenul este transformat n mod direct n curent electric. Produsele secundare rezultate din aceast reactie sunt apa si CO2. Eficienta transformrii n electricitate este asteptat s depseasc 50%. Co-generarea de cldur si energie electric (CHP) Productia combinat de cldur si de energie electric este preferat productiei separate de cldur. Proportia dintre cantitatea de energie electric si cldura produs este determinat de modelul uzinei, ns valoarea normal este de aproximativ 35% electricitate si 65% cldura, cu un randament total al sistemului de aproximativ 90%. n cazul co-generrii, biogazul trebuie s fie uscat, ns funinginea rezultat trebuie s fie colectat si anumite componente corosive, printre care acidul hidro-sulfuric si hidrocarburile clorurate, trebuie s fie separate. Combustibil pentru vehicule Utilizarea biogazului ca si combustibil pentru vehicule presupune utilizarea aceluiasi tip de motor si vehicul ca si n cazul gazului natural. Cerintele privind calitatea gazului sunt stricte. Pentru a respecta aceste cerinte, calitatea biogazului brut dintrun digestor ori dintr-o groap de colectare a deseurilor este necesar s fie mbunttit. Practic, acest lucru nseamn ca bioxidul de carbon, hidrogenul sulfuric, particulele de amoniac, urmele de elemente solide si apa trebuie s fie ndeprtate pentru ca gazul produs destinat alimentrii vehiculelor s aib un continut de metan de aproximativ 95%. Cteva tehnologii de prelucrare a gazului, printre care tehnologia Selexol, sortarea, absorbttia apei, absorbtia chimic si absorbtia fluctuatiilor de presiune (PSA), au fost
26

dezvoltate pentru tratarea biogazului. Utilizarea biogazului n orase ca si combustibil pentru vehicule cum ar fi autobuzele, taxiurile, si vehiculele de transport n comun poate avea o mare valoare economic si are avantaje vizibile privind mediul nconjurtor.

Injectarea biogazului ntr-o conduct de gaz natural deja existent Biogazul poate fi transformat ntr-un gaz cu valoare ridicat a capacittii calorice si apoi se poate injecta ntr-o conduct de gaz natural. Spre deosebire de alte modalitti de generare a energiei electrice, costul pentru vnzarea unui biogaz de calitate ridicat, corespunztoare cerintelor pentru injectarea n conduct este ridicat, deoarece sunt necesare metode de tratare pentru ndeprtarea CO2 si a impurittilor. De asemenea, gazul prelucrat necesit un grad nalt de comprimare pentru a se adapta presiunii conductelor n punctele de legtur. Transformarea n alti compusi chimici Este posibil transformarea biogazul n alti compusi chimici precum metanol, amoniac sau uree. Dintre aceste trei optiuni, transformarea n metanol este cea mai eficient din punct de vedere economic. Pentru a transforma gazul cu un continut nalt de metan, n metanol, vaporii de ap si bioxidul de carbon trebuie s fie ndeprtati. Pe lng aceasta, gazul trebuie s fie comprimat la presiune nalt, prelucrat si transformat catalitic. Acest proces tinde s fie unul costisitor, rezultnd o pierdere de energie disponibil de aproximativ 67%.

Perspectivele pentru utilizarea biogazului pe viitor Gazele reprezint combustibilul viitorului. Ca surse de energie, gazele au diferite avantaje fat de combustibilii solizi ori lichizi din punct de vedere tehnic si al protectiei mediului nconjurtor. ntr-o societate a viitorului care va sustine ecologia , cea mai mare parte a deseurilor vor fi folosite n productie. Gazul natural reprezint o pies important n ntregul ansamblu al acestei dezvoltri. Hidrogenul se asteapt s devin o important surs de energie n viitor. Este produs cu ajutorul apei si al energiei electrice produse cu ajutorul biogazului, al energiei eoliene si al energiei solare. Domeniile n care hidrogenul poate reprezenta un important element purttor de energie sunt: combustibil pentru vehicule materie prim si combustibil n industrie combustibil pentru nclzirea si rcirea cldirilor Sunt foarte multe semne conform crora, hidrogenul va fi, peste un timp ndelungat, combustibilul care va rezolva problemele legate de necesarul de energie ntr-o manier viabildin punct de vedere ecologic. Elementele de baz ale constructiei unei fabrici de biogaz Indiferent de tipul de biomas cu care urmeaz a fi aprovizionat, orice fabric de biogaz va consta din urmtoarele componente de baz: Echipamente de receptie de pre-depozitare: Biomasa este preluat la fabric n rezervoare de predepozitare din care va fi introdus n digestoare. Scopul acestui echipament de receptie este de a facilita procedurile de descrcare si de mixare si de a pregti biomasa pentru a fi admis n digestoare.
27

Echipamentul de pre-depozitare / receptie trebuie s aib o capacitate suficient care s evite situatiile n care fabrica s nu mai fie capabil cteva zile s preia materiile prime pn ce mai consum din cele existente (de exemplu n perioadele de vacant si concedii). Digestoare: Capacitatea si temperatura de proces a digestoarelor trebuie s permit derularea unui proces stabil si eficient. Rezervoarele trebuie s fie mereu nclzite si izolate astfel nct temperatura s fie controlat. Suplimentar, digestorul trebuie s fie prevzut cu un agitator care va asigura amestecarea bun a biomasei. Rezervoarele post-depozitare: scopul acestor rezervoare este de a functiona pe post de rezervoare tampon pentru ca fabrica s si poat mentine procesul tehnologic fr ndeprtarea biomasei. Suplimentar, dup digestie este posibil extractia gazului. Sistemul de conducte cu pompe si valve: ntregul sistem de conducte necesar pentru deplasarea biomasei, a gazelor si a cldurii rezultate din proces. Depozitarea gazului: n mod obisnuit este avantajos s existe o posibilitate de depozitare a gazului nainte ca gazul s ajung la locul de consum, pentru a compensa fluctuatiile n productia de gaz. Dac exist o diferent de pret ntre gazul utilizat ziua si noaptea, depozitul de gaz permite stabilirea conditiilor de utilizare a gazului atunci cnd pretul obtinut pentru acesta este mai mare. Depozitul de gaz va fi construit ca un depozit de presiune sczut. Utilizarea gazului: gazul este apoi utilizat printr-una din modalittile descrise anterior. Producerea energiei electrice pe baza utilizrii biogazului Cel mai rspndit procedeu de producere a energiei electrice necesit o surs de cldur care s asigure nclzirea apei n scopul obtinerii de vapori sub presiune. Acesti vapori, destinzndu-se ntr-o turbin, antreneaz generatorul (de curent alternativ), care produce energie electric. Dup ce au efectuat lucrul mecanic necesar, vaporii sunt condensati cu ajutorul unei surse de frig, care este, n general, o surs de ap rece (ap curgtoare, mare), n care se construiesc circuite de rcire. n cazul n care cldura rezultat la condensarea vaporilor, este recuperat si utilizat pentru nclzire, apare notiunea de cogenerare. n aceast situatie, cldura provenit din rcirea motorului cu ardere intern, ct si cldura gazelor arse este recuperat printr-un schimbtor de cldur. Cldura neconsumat este evacuat n atmosfer de un radiator suplimentar. Sursa de cldur, este n mod clasic, rezultatul arderii combustibililor fosili (petrol, gaz, crbune), sau rezultatul fisiunii nucleare, n reactoare proiectate s controleze amploarea acestei reactii. Combustibilii fosili sau uraniul utilizate n aceste cicluri, pot fi nlocuite de surse regenerabile, precum arderea biomasei sau a biogazului. Sistemele termoenergetice cu cogenerare utilizeaz cldura produs prin ardere att pentru producerea de energie mecanic /electric ct si pentru scopuri tehnologice sau de nclzire / prepararea apei calde menajere. Ele sunt un caz particular al instalatiilor cu cicluri combinate. Nu constituie de fapt o noutate de ultima or, ele s-au construit si folosit de mult sub forma unor centrale electrice cu termoficare (CET), la care se urmreste n principal producerea de energie electric si n al doilea rnd furnizarea agentului termic pentru nclzire sau prepararea ape calde. Nou si revolutionat este utilizarea biogazului rezultat din digestarea biomasei drept combustibil n aceste centrale de cogenerare. Energia electric obtinut n centralele termice cu cogenerare se foloseste la antrenarea pompelor pentru recircularea agentului termic ntre centrala termic si consumatorul extern sau/si pentru furnizarea de energie electric. O important deosebit prezint aspectele legate de protectia mediului. Asemenea centrale de cogenerare bazate pe arderea biogazului sunt foarte recomandate nu numai din cauza randamentului ridicat dar si din cauza avantajelor acestora din punct de vedere al protectiei mediului nconjurtor. Utilizarea biogazului la turbine cu gaze permite dezvoltarea producerii de energie n cogenerare
28

de mic si medie putere. Se dezvolt astfel productia local de energie electric si termic, cu un grad nalt de eficient si cu emisii poluante reduse, contribuind la dezvoltarea comunittilor locale, la cresterea gradului de confort si de civilizatie al acestora. Datorit debitelor reduse de biogaz combustibil s-au dezvoltat instalatii de turbine cu gaze de puteri mici si medii, fie proiectate special, fie prin utilizarea turbinelor de aviatie. Biogazul ce se obtine din digestia anaerob a reziduurilor poate deveni unul dintre combustibilii ce vor sta la baza productiei de energie electric si termic. Sursele regenerabile de energie se bucur, att n legislatia european ct si n practica statelor europene de o atentie tot mai sporit. Instalatiile de producere si valorificare a biogazului aduce o contributie esential n domeniul energetic, fie c este vorba de cresterea productivittii recoltelor agricole sau de reducerea cheltuielilor financiare comunale. Instalatiile de producere si valorificare a biogazului prezint n plus avantajul c, n cazul alimentrii continue cu substraturi, furnizeaz energie electric la putere relativ constant.

29

6. CANTITATI DE APE METEORICE

Apele meteorice sunt acele ape care provin din precipitaii atmosferice (zpad, ploaie), prin iroire. n localiti, apele meteorice provin din ploi sau din topirea zpezii de pe acoperiuri, terase, platforme industriale sau / i curi interioare. Sunt considerate ape meteorice i apele care provin din stropirea i splarea drumurilor publice sau private, a grdinilor i curilor imobilelor Apele pluviale (meteorice) i de suprafa din intravilanul localitilor se evacueaz prin reeaua public de canalizare.Ele constituie o mare problem n zonele urbane deoarece sunt mai mult dect nite simple ape de iroire ncrcate cu suspensii. De pe strzi ele se ncarc cu reziduuri petroliere i de uleiuri, plumb de la combutibili, particule din abrazarea cauciucurilor i discurilor de frn ale automobilelor etc. i deci sunt suficient de poluate nct s afecteze reeaua public de canalizare i s necesite epurare n staia de epurare la fel ca celelalte ape uzate. Reeaua de canalizare a apelor pluviale este separat de reeaua de canalizare a apelor uzate menajere. Aceast separare este obligatorie deoarece n cazul unor ploi de scurt durata dar de intensitate mare, n conductele de canalizare a apelor pluviale se poate stabili regimul de curgere sub presiune i orice legtura ntre aceste conducte i reeaua de canalizare a apelor menajere ar duce la inundarea cldirii, prin obiectele instalaiilor sanitare. Deoarece construirea i ntreinerea reelei de canalizare pentru apele meteorice necesit fonduri, Serviciile Publice de Gospodrie Comunal percep taxe de la proprietarii de terenuri i imobile. n Romnia, determinarea debitelor de ape meteorice, necesare facturrii, se face n baza Standardului Romn SR 1846-2 din februarie 2007, iar facturarea serviciului de canalizare ape meteorice se face n baza prevederilor art. 215 din Ordinul nr.88/2007 al Autoritii Naionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodrie Comunal, publicat n Monitorul Oficial al Romniei partea I, nr.432/2007. Cantitatea de apa pluvial (meteoric) preluat de reeaua public de canalizare se determin prin nmulirea cantitii specifice de ap meteoric, comunicat de A.N.M. pentru luna anterioar emiterii facturii, cu suprafeele totale ale incintelor construite i neconstruite, declarate de fiecare utilizator i cu coeficienii de

30

scurgere recomandai de standardele romne aplicabile n vigoare.

Cantitatea de apa pluvial (meteoric) preluat la canalizare lunar se calculeaz cu relaia: Qm = (SC x C1 + SN x C2) x K, unde: SC = suprafaa total construit; SN = suprafaa total neconstruit; C1 = 0,90 (media coeficienilor de scurgere pentru suprafee construite); C2 = 0,12 (media coeficienilor de scurgere pentru suprafee neconstruite); K = cantitatea specific de ap pluvial comunicat de Autoritatea Naional de Meteorologie pentru luna anterioar emiterii facturii (mc/mp).

31

BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. www.apaprod.ro www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/calitatea_apelor www.didactic.ro www.hydrothane-stp.com/ro-biogas-treatment-utilization.php www.biogasin.org www.wikipedia.ro www.posmediu.ro apmcv.anpm.ro/namoluri-20349 www.aquademica.ro/.../managementul-namolului-generat-in-statiile-de-epurare Adresa nr 2209/DRP/05.04.2012 catre Guvernul Romaniei

32