Sunteți pe pagina 1din 202

1

FUNDATIA PENTRU INVATAMANT BUCURESTI

CURS : MANAGEMENT SANITAR

FORMATOR :

BUTA NICOLETTA

CONSTANTA - NOIEMBRIE

2011

CUPRINS :

1. Introducere 2. Managenentul sanitar. Functiile si rolurile manamentului. - Definitia managenentului sanitar. - Functiile - Rolurile managementului . managementului ,

- Aptitudini manageriale. 3. Planificarea serviciilor de sanatate. Elemente ale procesului de planificare strategica. 4. Structura serviciilor de sanatate. Organizarea furnizorilor de servicii de sanatate. 5. Organizarea unitatilor sanitare cu paturi /fara paturi din Romania. 6. Analiza performantei sistemului de sanatate din Romania. 6.a. Indicatori de management a resurselor umane. 6.b. Indicatori de 6.c. Indicatori utilizare a serviciilor.

economico - financiari. calitate.

6.d. Indicatori de

6.e. Analiza performantei sistemului de sanatate din Romania. Indicatori de performanta ai managementului spitalului .

Tabel cu valori medii nationale din care :


-

Categoria de indicatori Denumirea indicatorului Periodicitatea raportarii Sursa de date

Observatii

Ordinul M.S. nr. 1384 /04.11.2010 privind indicatorii de peformanta a activitatii spitalului (anexa nr.1 si anexa nr.2). 6.f. Indicatorii de sanatate din Romania ce se raporteza la Ministerul Sanatatii Bucuresti din care: Clasa 1. Situatia demografica si socio- economica ( din care : populatia stabila). Clasa 2. Starea de sanatate din care : - Speranta de viata/mortalitatea, - Mortalitatea. Morbiditatea pe grupe de specifice de boli ( incidenta/prevalenta). Clasa 3. Derminanti ai starii de sanatate. Clasa 4. Prevenirea,protectia sanatatii si promovarea sanatatii

7. Structura si organizarea spitalului - definitie spital - organizarea spitalului - clasificarea/ierahizarea clasica a spitalului(tertiara,secundara,comunitare) - forma de proprietate, - structura organizatorica a spitalului, - serviciile medicale acordate de spital(preventie,curative, de recuperare si /sau paleative,

Implementarea Programului de Parteneriat Public - Privat (PPP) destinat spitalelor publice de stat din Romania :
-

Obiectivele PPP Principiile Avantajele PPP PPP

Elementele care definesc statutul unui spital (intre public de stat si public privat) :
-

Autonomia in conducere Riscul financiar Responsabilitatea financiara Responsabilitatea organizationala Functiile sociale

8. Aspecte legislative. 9. Evaluarea spitalelor din perspectiva obtinerii acreditarii.

10. Standarde pentru evaluarea spitalului din care:


-

Standard referitor la organizarea spitalului, Standard referitor la structura de personal

Standard referitor la informarea asiguratiilor Standard referitor la dotare Standard referitor la asigurarea serviciilor. asistenta medicala spitaliceasca. de

11. 12.

Pachet de servicii medicale in

Documentatia necesara pentru incheierea contractului

furnizare de servicii medicale spitalicesti. 13. Finantarea spitalelor. 14. Decont de cheltuieli pentru pacientii spitalizati (spitalizare continua) conform Ordinului M.S. nr. 1.100/14.10.2005. 15. D.R.G. banii urmeaza pacientul caracteristicile principale ale sistemului de finantare pe caz rezolvat. 16. Date minime privind piata serviciilor de sanatate in Romania in contextul integrarii in U.E. 17. Concluzii. 18 Bibliografie Motto :

" Medicina nu trebuie sa se intoarca la Hipocrate ci trebuie sa mearga inainte cu Hipocrate ".

I. Hatieganu

" Cine greete

pltete ! "

Asa a inceput intlnirea care a avut ca principal scop analiza activitii in anul 2007,prezentarea principalelor direcii pentru anul 2007 ,negocierea cu sindicatele,proiecte de acte normative pentru trecerea de la reforma cantitativ la reforma calitativ a sistemului sanitar romnesc.

S-a analizat execuia bugetar pe primele 9 luni 2007 cnd dl ministrul Eugen Nicolescu a calificat drept lips de reponsabilitate i respect fa de paci ent, modul in care spitalele au cheltuit banii. Ministrul a preciza: - nu se poate vorbi de calitate atta timp ct 40 % din spitalele din Romnia au ponderat cheltuielile pentru medicamente , mai puin de 5 %, - majoritatea unitilor sanitare din Romnia au pondere a cheltuielilor salariale mai mare de 80 %, - unii managerii ai spitalelor din Romnia , nu s-au implicat in activitatea spitalelor,gestionnd doar unele aspecte generale, nu a fost urmrit activitatea efilor de secii i a cadrelor medicale, - nu s-a achiziionat materiale pentru care au fost destinai banii , cu meniunea c aceti bani nu se raporteaz. Ministrul Sntii dl Eugen Nicolescu a infiinat :
-

- o comisie la nivel de Ministerul Sntii o comisie la nivel de Directie de Sntate Public , numii de ministru, care au verificat documentele din " dosarul preliminar de evaluare". Evaluarea a constat in analiza indeplinirilor indicatorilor de performan ,dupa o metodologie specific.
-

Evaluarea i punctajele obinute au constituit baza meninerii sau destituirea. Managerii care au obinut aprecieri :satisfctori ,au fost inclui intr-un curs suplimentar de management minim 3 luni la coala Naionala de Sntate Public i Management Sanitar.

In judeul Constana au fost 3 manageri care au fost reevaluati dup 6 luni la propunerea Comisiei Centrale de evaluare in urma soluionrii contestaiilor.. In anul 2006 s-a fcut evaluarea spitalelor in ara i bineineles i in judeul Constana.S-au fcut comisii/subcomisii i in concluzie au lucrat aceeiai i aceiai oameni , care lucreaz de obicei. Nici la nivel de D.S.P Constana i nici in spitale nu s-a lucrat in echip i s-a vzut/observat la final. Foarte , foarte multe spitale au refcut 2-3 ori lucareaevaluarea,cea este greu de ineles este c muli manageri nu s-au implicat i totul a fost canalizat spre statistic. Intrebare : de ce? Raspuns : aa vor " muschi lor" . ar fi un rspuns puin manierat , alt rspuns ar fi:
-

mai

nu citete nimeni chestionarul, nu se lucreaz in echip, o singur persoan are responsabilitatea lucrrii, nimeni nu a fost " atenionat" - Doamne ferete la bunzunar ci doar amical, ne se citesc precizarile/normele de la: M.S., O.M.S, I.N.S, A.S.P . Nu se cunoate Legea 95/2006 , Nu se cunoate Legea spitalelor Legea dreptului pacientului. Legea contabilitii. Legea statisticii sanitare

Dac nu se inelege ceva, foarte greu se d un telefon ca s intrebe ceva,telefonul, faxul , e-mail funcioneaz , folosii-l.

Omul politicos se numete simit i a fi manierat nu inseamn ca eti slab. In Romania cnd cineva greete , se gndete, zimbete i d repede vina pe cineva, dvs cnd nu stii ceva i gresii, v rog s dai vina pe noi statistaticienii medicali, trebuie s fie cineva pe post de" negriorul de pe plantaie"..scuzai expresia . Tot vorbim de civa ani : " Reform in sntate, reforma in sn tate, dar ce este : Reforma ? Reforma este definit de Oxford Dictionar ca: " a face o persoana , institutie , procedura,conducere sau despre o persoana sau corp de persoane sa devina mai bune prin scoaterea sau abordarea inperfeciunilor,greelilor sau erorilor" Acest sens este unul mai larg,ceea ce inseamn ca fiecare lucru care se schimb spre bine este reforma. Reformarea este definit ca: " schimbarea radical pentru mai bine in politic ,religie sau afaceri sociale. Acesta este un sens mai ingust,inelegnd prin reform ca are carcter radical i produce modificri importante. Pot trage o concluzie: "Reforma romaneasc este ca o Reformare" reformare inseamn modificri strategice,nu numai operaionale sau locale , reformarea se bazeaz pe tendine de termen lung i trebuie s acopere tot ansamblu sistemului sanitar romnesc.

De citeva ori am participat la diverse intilniri, alturi de importante personaliti ale vieii medicale, economice,politice,publicistice, dezbateri consacrate identificarii factorilor care frneaz activitatea sistemului de sntate in Romnia s-au spus lucruri foarte interesante, mai ales in ceeace privete carenele in sistemul legislativ.foarte multe amnunte despre ineria instituiilor birocratice menite s realizeze acest proces i multe , multe probleme in general i in special elemente din domeniul : sanitar, juridic,economic. La noi ,romnii sunt reacii psiho-sociale condiionate care se menin in comportamentul nostru i este foarte greu de imaginat c vom avansa rapid pe calea democratizrii i in particular cu un sistem de sntate conform normelor U. E. O privatizare parial sau total a cabinetelor medicale, seciilor de spital, o privatizare echitabil - care s produc valori materiale i spirituale- i nu la o privatizare bazat pe furt i jefuirea avutului public de stat. Pentru a elimina aceste neajunsuri este nevoie de contientizarea nocivitiilor,pericolul cel mai mare const in faptul c le consideram normale,fireti. Intrebare: despre ce este vorba ? Rspuns: anumite raspunsuri sau reacii tipice,anumite manifestri comportamentale,se rsfrng asupra relaiilor interpersonale. Duplicitatea : este o trstura de carcater extrem de periculoas i extrem de larg raspndit la noi. Astzi prea muli oameni vorbesc una i gndesc i acioneaza in alt mod , de exemplu: in sistemul de sntate modern i in folosul pacientului dar nu impotriva medicului.

Sondajele arat din ce in ce mai clar c dorim cu toii, prin declaraii, s realizm reform in sntate,reforma pe care o considerm benefic pentru societatea modern romneasci totui,parc incontient, cu toii, de la parlamentar la simplu cetean de pe strad,facem tot ce este posibil s impiedicm realizarea reformei in sntate.Tare , m tem c in adancul sufletului nostru suntem in continuare adepii unui pseudocolectivism comod i nestresant i acionm: incontient sau din reflex in acest sens, dei in manifestrile publice declrm cu emfaz c vrem schimbri in sistemul de sntate. Foarte muli tineri care au fcut o facultate acumulnd cu destul de mult superficialitate contiinte elemente necesare culturii generale i uneori i cele de specialitate. Aceasta superficialitate ce nate impoprieti conceptuale i confuzie este completat de regul printr-o intoleran agresiv. In societatea noastr conteporan i mai ales in sistemul de sntate, intilnim din ce in ce mai des oameni care au preri tranante ,ferme,de neclintit considerndu-l pe ceilali nite dobitoci, nite idioi incurabili. Numai ce au fcut ei a fost foarte bine??? Ce fac ali nu este bine, ba este foarte ru, totul este fr nicio susinere( mi s-a intimplat mie , in 04.04.2008 ! si 2011 no comment ). Un alt reflex nociv ce se manifest este reflexul de dezvinovire automat pe care putem s-l numim: reflex de tip " ap ispasitor" (metoda comunist). In Romania ,nimeni nu este vinovat de propriile greeli,toat lumea sau aproape toat lume, este atent la greelile altora pentru a se dezvinovi.

11

Am motenit ceva de la comuniti i in continuare meninem deviza: " cine nu e cu noi este impotriva noastr " Probabil acerb concurena declanant de existena economiei de piaa de foarte multe ori se confund ipostaza de partener cu ce de adversar. Acest lucru se intimpl de foarte multe ori in sistemul de sntate public sau particular. Nu aveam obinuina de a conlucra , de a colabora , avem un fix sau avem sentimentul c rmai singuri vom dovedi caliti deosebite. Viaa ne-a demonstrat ca o asemenea mentalitate nu este bun. Sistemul de sntate romnesc este inc bolnav intr-o stare mai mult sau mai puin acut . Nenorocirea acestei boli este ca diagnosticul nu a fost pus individual i este foarte greu de stabilit,ne trebuie un tratament indelungat i perseverent . Trebuie s stabilim : calitile deficenele i plecnd de la defecte s ne corijam mentalitile. Ar fi bine dac managerii, directorii medicali, directorii economici, medicii efi de secievor medita la propria persoan , s-i corecteze sau autoeduce comportamentul in relaile cu alii, vor deveni contieni de anumite limite sau caliti.
-

Tuturor celor ce au curajul de a-i asuma riscul sinceritii pentru propria lor autocunoatere le doresc succes.

Ce trebuie tie un manager de spital public . Raportare : folosirea eficient a informaiilor statistice medicale . Colectarea datelor i proceselor de raportare statistica medical consum multe resurse umane i financiare. nseamn c : eficiena , calitatea i folosirea rezultatelor sunt probleme cu adevarat importante. Orice colectare nou de date statistice medicale trebuie s fie planificat i dezvoltat cu atenie i in mod deliberat. Cteva reguli de baz care ar fi normal s fie urmate cnd hotram o nou raportare statistic medical sau sa actualizm baza de date existent : care sunt obiectivele raportrii statisticii medicale ? ce tip de proces v sprijinii: luare de decizii, raportare , plata ? care sunt utilizatorii sau cei care primesc aceste raportri statistice sanitare ( date)? exist alte modaliti , mai eficiente , mai uoare , de a realiza asemenea scopuri ? v aduce aceast raportare statistic sanitar date cu adevarate noi , pe care noi deja nu le cunoatem ?

13

necesit datele prelucrate un indice de corectie privind riscul ? ntrebare : de ce este important s construim un sistem deschis - flexibil ? Rspuns : colectarea datelor statistice, analiza i sistemul de raportare trebuie s fie flexibil din urmtoarele motive: - sistemul ngrijirilor de sntate i informaiile sistemului statistic sanitar reprezint un mediu heterogen i n schimbare, - sunt zone cu experien puin sau uneori inexistent, exista un spectru heterogen al utilizatorului sistemului,

obiectivele de raportare i cele analitice ca i prioritile lor sunt in continua dezvoltare. Audit-ul privind datele trebuie s reflecte toate deficienele din baza de date real.Rapoartele trebuie s fie adaptate la necesitile utilizatorului i la capacitatea lor de a nelege. Necesitile i capacitatea lor de inelegere se vor dezvolta de asemenea in mod gradual.

Ce mai .

trebuie tie

un manager

de spital

public

I. Pentru acute :

asistena

spitaliceasc pentru

cazurile

- nu trebuiesc schimbri majore , doarece din anul 1999 a aprut D.R.G.(vezi capitolul DRG - T.C.P an 2008), cteva schimbri ar putea fi :

- redefinirea limitelor ntre : spitalizarea continu, spitalizarea de zi, asistena medical ambulatorie, - analiza utilizrii valorilor extreme mici, - analiza definiiei transferurilor cazurilor acute i a metodelor de plat, - introducerea externrii planificate , in special in scopul separrii mai precis a serviciilor de : recuperare,paliative i a serviciilor de asisten spitaliceasc de ntreinere,separarea serviciilor reale de terapie intensiv de servicii pentru cazurilor acute.

II.Pentru

serviciile

spitaliceti de recuperare.

- reanalizarea posibilitii de utilizare a clasificrii clinice a serviciilor de recuperare - introducerea externrii planificate pentru toate serviciile de recuperare.

III. Pentru

asistena spitaliceasc

paliativ

- reanalizarea posibilitii de utilizare a clasificrii clinice a serviciilor de asisten spitaliceasc paliativ.

15

- serviciile cost/eficien de asisten paliativ se pot realiza prin crearea unor servicii regionale integrate care combin serviciul de asisten spitaliceasc paliative in mai multe uniti, nu doar in spital. Din anul 2009 M.S. a dorit si nu a reusit sa creaeeze servicii regionale integrate care trebuiau finanate pentru a furniza asisten in mai multe tipuri de uniti sanitare. Spitalele vor furniza servicii paliative pentru pacieni pentru o anumit perioad de timp dar cele mai multe dintre serviciile de acest tip vor fi furnizate in afara spitalelor. Spitalele vor fi pltite prin sistem D.R.G pentru serviciile spitaliceti de asisten paliativ, deoarece ar fi foarte complicat s se utilizeze un sistem de clasificare special creat doar pentru un numr mic de pacieni. Va fi un D.R.G pentru asisten paliativ , iar spitalele vor fi obligate s rapo rteze episoadele D.R.G.

IV. Serviciile de

asistenta spitaliceasca de intretinere.

Este foarte important identificarea zilelor de spitalizare pentru serviciile de asistenta spitaliceasca de intretinere. Daca acestea nu sunt separate , va fi foarte greu de inteles datele statistice privind DRG. Dac acestea nu sunt separate , va fi foarte greu de ineles datele statistice medicale privind D.R.G. Va fi o clasificare simpl, pe baza indicatorilor privind DMS, care va fi utilizat.Timpul ne va spune dac trebuie s existe clase diferite de servicii regionale integrate pentru efectuarea plilor. Studiile din 2007 i cele din primele 6 luni an 2008 au artat c trebuie s aplice regulile de schimbare a categoriei, astfel inct toate zilele de asisten spitaliceasc de intreinere s fie nregistrate corect. Linia bugetar pentru asisten spitaliceasc de ntreinere ar trebui introduse pentru toate contractele cu spitalele. Plile

se pot face din linia bugetar folosind o metod de plat prin nprirea bugetului.

V.

Severitatea

teriar.

Pan in 2009 , trebuie s existe un indice al severitii teriare care s fie luat luat in considerare pentru costurile mai ridicate ale seriviciilor in spitalele teriare pentru motive care nu pot fi explicate prin clasificarea D.R.G sau alte componente ale modelrii: terapie intensiv, invmnt , cercetare. Costurile care se intenioneaz a fi reflectate in indicele de severitate teriar sunt pe trei niveluri : - nevoia de a avea capacitatea de rezerv pentru cazurile cu volum mic dar complicat, - severitatea mai ridicat din cadrul D.R.G-urile a pacienilor sosii prin transfer de la alte spitale, - severitatea mai ridicat din cadrul D.R.G-urile a pacienilor care vin cu bilet de trimitere sau din propria initiaiv. Indicele de severitate teriar se afla de la 1,1 in spitale teriare pn la 0,9 in spitalele judeene , indicele va fi utilizat ca multiplicator pentru tarifele D.R.G standard. Indicele va fi derivat din msurarea clinic a nevoilor , care poate fi obinut in mod regulat ca un proces derivat al serviciilor(cum ar fi datele privind patologia din sistemele informatice sau procedurile suplimentare care nu sunt luate in considerare de clasificarea D.R.G.

17

VI.

Cercetare

Acest element include doar costurile care nu sunt finanate separat din alt surs, de exemplu : mprumutul pentru cercetare din sectorul pentru educaie. Costurile sunt in general costuri administrative asociate cu premii de cercetare extern sau cercetare intern.Pn in anul 2009 - severitatea mai ridicat din cadrul D.R.G-urile a pacienilor sosii cercetare. Fondurile vor fi distribuite spitalelor printr-un proces competitiv prin care propunerile de cercetare sunt depuse i atribuite intr-un mod transparent nu pe baza unor criterii publicate. Fondurile au fost distribuite spitalelor care au depus protocoale scurte de cercetare respectnd criteriile de selecie. VII. nvatamant -perfectionarea personalului Strategia este in mare msura la fel celei pentru cercetare. Din 2009 - fondurile au fost distribuite spitalelor printr-un proces competitiv prin care propunerile de nvmant sunt depuse i atribuite intr-un mod transparent nu pe baza unor criterii publicate. " Impac-te cu tine insui i vei tri in pace cu toat lumea ! " V rog s acceptai expresia distinselor mele sentimente pentru dvs.

2. Managenentul sanitar. Functiile si rolurile manamentului. - Definitia managenentului sanitar. - Functiile managementului .

- Rolurile

managementului ,

- Aptitudini manageriale.

MOTTO : Capacitatea de a conduce este aidoma frumuseii. E greu s o defineti, dar cnd o vezi, o recunoti imediat.

Warren Bennis

2.a. Definitia managementului

Intrebare : Ce este managementul ? Raspuns : Managementul = activitatea si arta de a conduce,stiinta , tehnica organizarii unei unitati sanitare/

19

Managementul este procesul,compus din functii si activitati sociale,tehnice legate intre ele , intr-un cadru organizational oficial, in scopul atingerii unor obiective dinaninte determinate ,prin utilizarea resurselor umane sau de alt fel. Koontz , 1961

Managementul este procesul prin care munca este facuta prin intermediul altora, facuta bine, la timp si in limitele bugetului.

David Gustafson

Lucrul cu indivizi sau grupuri pentru indeplinirea unor obiective organizationale. Aktonf , 1989

Procesul managerial poate fi privit ca un sistem in care un numar de oameni ,resurse si alte intariri sunt gestionate printr-un proces proiectat sa atinga obiective si rezultate comune. Vladescu , 2004.

Pentru ca un manager sa fie eficace inseamna : a intelege si a indeplini sarcinile de manager,asta inseamna ca este necesar sa-si revizuiasca atat eficacitatea cat si eficienta. Eficacitate = sa faci ceea ce trebuie sa faci Eficienta = sa folosesti cat mai bine(econimic) sursele

Managementul nu este nou. Conceptele de baza a Managementului au fost descrise in diferite moduri , de mii de ani. Primele referiri la management pot fi gasite in Vechiul Testament al Bibliei Crestine,concepte manageriale folositoare si in ziua de azi sunt descrise la construirea piramidelor din Egiptul Antic, iar sugestii de bun management pot fi gasite in Codul bunelor maniere din Babilonia ( in urma cu 3.000 de ani). " Moise a ales oameni destonici din tot Israelul si i-a pus capetenii ale poporului : capetenii peste o mie, capetenii peste o suta, capetenii peste cincizeci, capetenii peste zece. Ei judecau poporul in tot timpul : adunau inaintea lui Moise pricinile grele,iar toate pricinile mici le judecau ei insisi. "
-

Vechiul Testament .Exodul. Cap.18. Versetul 25-26.

- 2.b.

Functiile

managementului

21

Functiile managementului sunt acele functii pe care le indeplinesc managerii pentru a atinge obiectivele unitatii sanitare ,prin utilizarea resurselor umane. Henri Fayol clasifica Functiile
-

manageriale in urmatoarele categorii :

planificare, organizare, functiile de personal, conducerea, control.

Succesiunea functiilor poate fi privita si ca o spirala. In acest caz observam ca functia de control este cea care prin imbunatatirea procesului de planificare face trecerea catre un nou ciclu al spiralei. Pentru claritate, functiile vor fi discutate ca si cand ar fi activitati manageriale separate si distincte :

1. Planificarea:

se refera la viitor si presupune evaluarea acestuia si initierea masurilor necesare.

Ca sa functioneze adecvat, o unitate sanitara are nevoie de un plan care sa ideplineasca urmatoarele caracteristici :
-

unitate, continuitate, flexibilitate si precizie.

Echipa manageriala trebuie sa asigure pentru a rezolva problemele legate de planificare:

imbinarea corespunzatoare a obiectivelor specifice fiecarui deparatament din organizatie ( unitate), sa combine planificarea pe termen scurt cu cea pe termen lung (continuitate ), sa fie capabil sa adopte planul la modificarile aparute (flexibilitatea), sa incerce sa prognozeze corect directiile de actiune ( precizie), sa fixeze obiectivele, detalierea sarcinilor de lucru, estimarea resurselor necesare pentru fiecare sarcina concreta, stabilirea unui calendar de desfasurare a activitatilor, estimarea resurselor necesare pentru fiecare sarcina concreta, stabilirea unui calendar de desfasurare a activitatilor, Esenta planificarii consta in utilizarea optima a resurselor.

2. Organizarea

Se refera la crearea structurii manageriale si umane a organizatiei , adica stabilirea relatiilor de autoritatea si responsabilitate. Scopul organizarii este autoritatea si responsabilitatea.

Scopul organizarii este acela de a crea o structura adecvata pentru unitatea sanitara ,astfel incat aceasta sa-si poate atinge obiectivele propuse prin planificare. Corespunzator acestei structuri trebuie sa existe o unitate de comanda si actiune, cu definirea clara a responsabilitatilor si modalitatilor cat mai adecvate de luare a deciziilor,toate acestea avand la baza un sistem eficient de selectare si pregatire a managerilor.

Functia de personal (resurse umane)

Aceasta functie include activitatile legate de managementul resuselor umane include :

23

recrutarea, si selectarea pesonalului, descrierea postului, plasarea angajatilor in locurile de munca adecvate, formare pentru insusirea deprinderilor individuale necesare pentru ca acestia sa-si poata indeplini bine sarcinile , consultarea in ceea ce priveste performanta, cariera si determinarea platii si recompenselor.
3. Conducerea ( Leadership)

Presupune sa dai suordonatelor un ghid pentru ceece trebuie si ceea ce nu trebuie sa faca. Ea se refera la relatiile existente intre: Manager si subordonati si include crearea unui mediu adecvat pentru motivatie, comunicare si conducere,astfel incat membrii unitatii sanitare sa intelega ce se asteapta de la munca lor.
4. Control

este functia managementului centralizat pe monitorizarea si evaluarea performantei. Scopul acesteia este imbunatatirea continua a calitatii. Ea este o functie fundamentala a managementului si include activitatile manageriale tintite pe producerea rezultatelor si cresterea performantei. Controlul implica stabilirea de standarde si compararea rezultatelor obtinute cu aceste standarde. Taylor (1994) mention 4 parti ale procesului de control: - stabilirea de standarde pentru timp , calitate si cantitate, - masurarea rezultatelor, - compararea rezultatelor cu standardele, - adoptarea modificarilor necesare. Concluzie de etapa : Controlul este un proces continuu.

II.

Roluri manageriale

Un manager are autoritate si un anumit statut,are responsabilitati , nu numai in cadrul unitatii sanitarae , ci si in afara acesteia. Aceste activitati sau comportamente pot fi descrise ca roluri pe care le indeplineste un manager. Mintzberg a descris 10 roluri manageriale care sunt grupate in 3 domenii : interpersonal, informational si decizional.
-

a.Rolurile interpersonale - se refera la relatiile pe care managerul le intretine cu ceilalti:

rol de reprezentare - acest rol consuma o mare parte din timpul managerului, rol de lider - este foarte important ,fiind un factor motivator major in organizatie, rol de legatura - se refera la relatiile pe orizontala.

b. Rolurile informationale - managerul este adesea sursa de informatii pentru organizinzatie sa,informatii care pot proveni din interiorul organizatiei sau din afara acesteia.
-

Acesea sunt : - rol de monitor,

25

managerul aduna informatii legate de munca celorlalti din diferite surse (atat formale cat si informale). Informatiile pot fi folosite in scop formal (presa,conferinte cat si pentru conversatii informale)
-

- rol de difuzor, managerul - rol de purtator de cuvant.

c. Rolurile

decizionale

luarea deciziilor reprezinta un aspect important al muncii managerului. Prin procesul de luare a deciziilor managerului rezolva problemele aparute in cadrul functionarii unitati sanitare. Decizia managerului conduce la initierea activitatilor care urmeaza sa duca la realizarea obiectivelor pe care si le-a stabilit organizatia : Antreprenor : se refera la deciziile legate de schimbari in mersul organizatiei. Factor de solutionare a perturbarilor : Uneori, in cadrul unitatilor sanitare apar evenimente neprevizibile care nu sunt sub controlul managerului. El trebuie sa ia decizii pentru a solutiona problemele aplice metode de solutionare a conflictelor. Factor de alocare a resurselor : Managerul trebuie sa incerce sa aloce resursele in mod aleator. aparute si sa

Negociator : Adesea ,managerul este pus in situatia de a negocia cu cei din exteriorul unitati sanitarae pentru atragerea de resurse,stabilirea de parteneriate.

Concluzie de etapa : " Informatia este cruciala,managerul fiind cel care stabileste prioritatile informationale. Cu ajutorul rolurilor interpersonale,managerul primeste informatii , iar prin rolurile decizionale le utilizeaza. "

III. Aptitudini manageriale

ROBERT KATZ (1974) sublinieaza importanta functiilor si rolurilor manageriale. El identifica trei atitudini pe care un manager de succes trebuie sa le aiba. Acestea sunt : aptitudini tehnice (Manageri de nivel superior), aptitudini umane (Manageri de mijloc), aptitudini conceptuale (Manageri de la intrarea in sistem).

a. Aptitudinile tehnice ale managerilor constau in : - aptitudinea de interpretare a unui raport financiar, - aptitudinea de a redacta un raport sau de a face o propunere,care sa fie concisa si usor de citit, - aptitudinea de a organiza si a tine o prelegere clara si logica.

b.Aptitudini umane

27

Abilitatea managerilor de a lucra eficient cu altii , ca indivizi si ca grup , este o reflectare a aptitudinilor lor umane, Un manager cu aptitudini umane eficiente va fi constient de atitudinea,perceptia si sentimentele altora si le va lua in considerare in procesul managerial Managementul este un proces continuu de intelegere a compartamentului si atitudinilor celorlalti si de comportare intr-o maniera care sa duca la incerdere si credinta.

c. Aptitudini conceptuale Aptitudini conceptuale sunt reprezentate de abilitatea de a intelege relatiile din situatiile complexe, de a vedea conexiuni in haos si de a avea o viziune de viitor.

3. Planificarea serviciilor de sanatate. Elemente ale procesului de planificare strategic.

Planificarea strategica ( P.S.) este un process organizat si sistematic prin care o unitate sanitara isi planifica viitorul. Scopul planificarii strategice este de a adapta unitatea sanitara la mediu (mereu in schimbare) si de a intelege posibilitatile curente si din viitor legate de aceste schimbari. Managerii fac acest lucru identificand tendintele economice,sociale si politice din mediul extern care vor influenta unitatea sanitara si evaluand posibilitatile interne ale institutiei. Planificarea strategica ( P.S.) permite managementului sa anticipeze si sa planifice viitorul ,sa determine un cadru general ca va fi folosit in dezvoltarea scopurilor si obiectivelor si sa asigure linii generale de luare a deciziilor pentru realizarea viitorului dorit.

Organizarea de servicii de sanatate are 2 feluri de planificare :


-

Planificarea Planificarea

strategica ( P.S.) operationala ( P.O.)

Planificarea strategica ( P.S.) este folosita pentru a pozitiona organizatia in mediu si a o orienta spre viitorul dorit. Un exemplu de Planificare strategica ( P.S.) este decizia de a reduce numarul de paturi dintr-un spital si a conduce unitatea sanitara spre a oferi servicii medicale de calitate in ambulatoriu. Planificarea operationala ( P.O.) apare la nivelul managerial din unitatea sanitara si asigura ghidarea curenta a operatiilor,dezvoltarea si implementarea strategiilor identificate in plan strategic. Un exemplu de Planificarea operationala ( P.O.) este planificarea extinderii cabinetelor de specialitate in ambulatoriul integrat al spitalului. Planificarea
-

strategica ( P.S.)

are 4 elemente de baza :

Evaluarea mediului extern Evaluarea mediului intern Misiune ,scop si obiective Implementare si evaluare.

Cand unitatea sanitara isi elaboreaza un plan strategic,multi indivizi vor fi implicati,afectati sau ingrijorati de ceece se va face in unitatea sanitara .Acesti indivizi sau organizatii din interiorul unitatii sanitare sau din exterior sunt numite : grupuri de interes. In aceste grupuri de interes pot fi inclusi : Ministerul Sanatatii, Casa de Asigurari de Sanatate , comunitatea locala,angajatii unitatii sanitare,etc.

29

Planificarea strategica ( P.S.) implica identificarea acestor grupuri de interes si gestionarea relatiei cu ei si dezvoltarea de aliante strategice cu acestea. Orice schimbare strategic implica schimbari in cultura organizational. Schimbarile cultural sunt insotite de rezistenta la schimbare(care se manifesta atat in unitatea sanitara cat si in exteriorul ei). Cei care raspund de elaborarea strategiei trebuie sa prevada in cadrul planului de implementare si modalitati de abordare a rezistentei la schimbare.

3.a.

Elemente ale procesului de planificare strategic. Elementele initiale ale procesului de planificare ( P.S.) sunt : strategica

Evaluarea mediului exterior Evaluarea mediului interior.

3.a.1. Evaluarea mediului exterior Evaluarea mediului exterior implica idenificarea problemelor cheie din afara unitatii sanitare care au impact asupra a ceece vrea si poate face unitatea sanitara(cheia supravietuirii unitatii sanitare este data de abilitatea de achizitiona si mentine resursele). Un element major legat de mediul extern este reprezentat de factorii sociali,politici si ceilalti factori care reprezinta component de marketing a unitatii sanitare. Voi prezenta 3 metode de evaluare a mediului extern :
-

prima metoda consta in identificarea si descrierea modului in

care organizatii cheie exterioare pot afecta viitorului unitatii sanitare,


-

planificarea

a doua metoda este cea elaborate de Michael Porter care demonstreaza importanta unei analize detaliate.

Analiza necesita identificarea fortelor ce stau la baza cresterii performantei unitatii sanitare. Aceste forte , care guverneaza unitatilor sanitare sunt :
-

modul de operare si planificare a

Cumparatorii - cei care cumpara serviciile furnizate de spital/ambulatoriu sau cabinet de specialitate, Furnizorii -sau alte organizatii sau indivizi care isi vand sau distribuie marfa, Inlocuitorii- sau tipuri noi de servicii , ce le inlocuiesc pe cele traditionale furnizate de unitatea sanitara, mica chirurgie in ambulatoriu sau ingrijirile la domiciliu, Noi unitati sanitare -care furnizeaza servicii de sanatate in zona, Unitati sanitare existente si rivale . A treia abordare a analizei mediului extern este evaluarea comunitatii.

Acest lucru necesita dezvoltarea de servicii si programe care raspund nevoilor de ingrijiri de sanatate ale comunitatii sau regiunii deservite de unitatea sanitara.Este necesar analiza indicatorilor ; demografici,epidemiologici,etc. Trebuiesc culese date primare si se va face o analiza cantitativa si calitativa in planificarea pentru programele si serviciile viitoare. O analiza complexa/completa ne va arata ca perceptiile interne ale profesionistilor si grupurilor de influenta si de interes , nu sunt aceleasi. Nu putem sa ne bazam doar pe judecata profesionala a medicilor.

31

Un element important este legislatia tarii care are un impact important asupra schimbarilor pe care unitatea sanitara si le propune.Legislatia sanitara se schimba destul de des iar unitatea sanitara trebuie sa fie pregatita sa faca fata acestor schimbari. 3.a.2.. Evaluarea mediului intern Evaluarea mediului intern permite o analiza detaliata a sistemelor ce compun unitatea sanitara.Se strang date primare si secundare ,date obiective si subiective despre unitatea sanitara, date care se prelucreaza si se analizeaza atent. Datele ce trebuie studiate sunt :
-

Date bugetare,financiare, Date de productivitate,de personal, Date de evaluare a calitatii.

Analiza Swot este un instrument de planificare a unitatii sanitare sa-si reprezinte informatiile obtinute din : evaluarea mediului exterior si evaluarea mediului intern,pentru a putea folosi in planificarea strategica. Prin analiza Swot se cerceteaza :
-

Puncte tari - slabe , din mediul intern si din mediul extern, Oprtunitati - amenintari , din mediul intern si din mediul extern,

Discutarea implicatiilor permite conducerii sa identifice problemele critice si sa stabileasca prioritatile.

3.a.3.

Misiune ,scop si obiective

Enuntarea misiunii

este revazuta dupa completarea procesului de analiza a datelor prezentate anterior. Misiunea : Este o drescriere scrisa ,a valorilor si filozofiei unitatii sanitare si a produselor si serviciilor specifice pe care le furnizeaza. Misiunea spune publicului cine si ce este unitatea sanitara si se serveste ca un ghid pentru planificarea viitorului. Valorile unei unitati sanitare sunt principiile si filozofiile calauzitoare ,care determina ceea ce crede unitatea sanitara ca va face. Viziunea este dorinta conducerii in raport cu ce va fi unitatea sanitara in viitor. Viziunea trebuie sa fie inspirata si sa dea o imagine a unitatii sanitare in viitor. O data misiunea si viziunea stabilite,conducerea unitatii sanitare va elabora 4- 5 teluri,care vor fi ghidul principal pentru modul in care unitatea sanitara isi va indeplini misiunea in urmatorii 2 - 3 ani. Telurile sunt enunturi generale,cu privire la ce doreste sa obtina unitatea sanitara pentru fiecare tel se vor elabora obiective, ce vor descrie modul in care unitatea sanitara isi va atinge telurile. Obiectivele sunt masurabile si au un termen de indeplinire. Pentru fiecare obiectiv se vor elabora tactici specifice , ce vor detalia explicit : cum,cand si cine va indeplini obiectivul. Obiectivele sunt elaborate de manageri. Tacticile sunt elaborate in colaborare : manageri,director medical si angajatii care raspund de indeplinirea lor.

3.a.4.

Implementarea si evaluarea.

Implementarea cu succes a planificarii strategice ( P.S.) necesita implicarea conducerii unitati sanitare. Misiunea si telurile trebuie

33

communicate in unitatea sanitara.Angajatii de la toate nivelurile trebuie sa cunoasca scopul unitatii sanitare,logica luarii deciziilor care afecteaza toti indivizii din unitatea sanitara.Atingerea telurilor are nevoie de alocarea de resurse financiare si resurse de personal.Pasul final in procesul de planificare trebuie sa includa un proces explicit prin care se asigura implementarea planului asa cum a fost conceput. Planul final ,scris trebuie sa identifice clar persoanele responsabile si termenele de indeplinire.Managerul unitatii sanitare si conducerea trebuie sa primeasca periodic de obicei trimestrial, un raport scris de planificare strategica.

Scopul acestui raport este de a identifica|:


-

Realizarile, Succesele Domeniile ce necesita schimbare sau unde au aparut probleme.

Obiectivele servesc ca etalonare de masurare a progresului.Cand evaluarea este gata,trebuie sa fie dat feedback-ul persoanelor responsabile pentru a ne asigura ca revizuirea strategiilor se face acolo unde este necesar.

Concluzii : rezultatul final este furnizarea de servicii pacientilor si populatiei tinta pe care se bazeaza unitatea sanitara pentru a asigura accesul la ingrijirile de sanatate de calitate.

4. Structura serviciilor de sanatate in Romania.Organizarea furnizorilor de servicii de sanatate. Sistemul serviciilor de sanatate cuprinde ansamblul
-

resurselor umane, materiale, financiare, informationale, si simbolice utilizate in combinatii variabile pentru a produce ingrijiri si servicii care au ca scop imbunatatirea sau mentinerea starii de sanatate.

Sistemul serviciilor de sanatate reprezinta doar un subsistem al sistemului de sanatate ,care cuprinde ansamblul elementelor si relatiilor care influenteaza starea de sanatate a indivizilor si populatiilor. Alti factori majori care influenteaza starea de sanatate sunt cei comportamentali,de mediu si biologici.

Economitii din cadrul Organizaiei Mondiale a Sntii - W. Savedoff i Karen Hussmann - avanseaz ipoteza unei constelaii de factori susceptibili s creeze sistemul de sntate:
-

"opacitate i disfuncii" n

incertitudinea

- inerena pieelor de sntate:

nimeni nu poate ti dinainte cine se va mbolnvi, cnd va fi declarat boala, ce tip de maladie va aprea ntr-o populaie,

35

dezechilibrul informaiei - profesionitii din sntate tiu mai mult despre boli dect de pacieni, iar la rndul lor societile farmaceutice dein mai multe informaii n legtura cu produsele respective dect medicii, complexitatea sistemelor de sntate - n mod particular multiplicitatea prilor interesate, ceea ce genereaz dificulti n analiza informaiei, n promovarea transparenei.

Starea de sntate a unei populaii coreleaz multiple aspecte ale calitii vieii de zi cu zi:
-

venitul, locul de munc, locuina, calitaile serviciilor de sntate, educaia populaiei.

O.M.S. precizeaz: "Sntatea unui om nu ar trebui s se rezume doar la o lips a bolii ci la o stare de prosperitate att fizic, mintal i social bun condiionat de factori biologici, factori de mediu, factori comportamentali dar i de calitatea serviciilor medicale." Sntatea este un concept multidimensional, fiind

conditionat de factori biologici (genetici, ai reproducerii umane, ai procesului de mbtrinire etc.) factori comportamentali - stiluri diferite de via, precum i de serviciile de sntate. Sntatea

ceteanului este legat de conceptul de calitate a vieii, mai mult ca niciodat. n Romnia oferta serviciilor de sntate este combinat cu succes n prezent, (mulumit Legii nr. 95/2006) cu servicii de consiliere psihologic, asisten social, servicii la domiciliul pacientului sau servicii eficiente medico-sociale, pentru persoane cu dizabilitai sau persoane cu alte tipuri de probleme medicale i sociale. Politicile sociale n domeniul sanitar se combin eficient cu alte tipuri de politic social, pentru o investire adecvat n recuperarea capitalului uman n comunicare. n Romnia dup 1989 a aprut fenomenul srciei i unele elemente care au influenat negativ starea de sntate a un or grupuri defavorizate:
-

alimentaie

insuficient

i/sau

regim

alimentar

dezechilibrat din cauza unor obiceiuri alimentare greite,


-

condiii necorespunzatoare de locuit, lipsa unor condiii de igien, lipsa educaiei sanitare, lipsa accesului la serviciile de sntate, omajul /lipsa serviciului, stress, condiii de munc grele, consumul de tutun, alcool, droguri. productiv, reprezentnd o barier n dezvoltarea

O societate unde sunt muli bolnavi cronici este o societate puin

37

economic, impunnd costuri ridicate pentru tratament, costuri mari suportate tot de beneficiari. Tratarea bolnavilor cronici poate costa foarte mult cu consecine pe termen lung, dect rezolvarea unor probleme ntr-o populaie int. Ministerul Sntii n prezent are ca obiective dezvoltarea social durabil, care const n creterea finanrii serviciilor de prevenie, curative i un management mai eficient al resurselor existente avnd n vedere c dezvoltarea social este influenat direct de investirea n pacieni i redarea lor n societate. Naiunile Unite are un plan de aciune pe plan mondial (an 1990-2015) pentru mbuntirea unor indicatori de sntate cu aciune direct n dezvoltarea social cu urmtoarele obiective:
-

reducerea mortalitii infantile i a deceselor sub 5 ani la nivel global, mbuntirea sntii mamelor, reducerea deceselor materne, combaterea HIV, TBC i a malariei.

Se observ c politica sanitar a Ministerului Sntii este n concordana cu planul de aciune al Naiunilor Unite i la noi n Romnia s-au luat msuri privind reducerea mortaliti infantile prin:
-

servicii de obstetric de urgen n zone unde nu erau,

nfiinarea

cabinetelor

de

planificare

familiala

comptenele luate de medicii de familie privind planningul familial,


-

nfiiarea cabinetelor de sexologie, creterea numrului de nateri asistate de o persoan cu pregtire sanitar - medici, moae.

Un alt obiectiv pe care l are i Romnia este stoparea rspndirii unor boli precum TBC.; n prezent tratamentul medicamentos al bolnavilor cu tbc este sub stricta supraveghere a medicului sau a unei persoane abilitate. Integrarea noastra n Uniunea European a obligat i Ministerul Sntii s ia msuri importante privind factorii ce concur la modificarea indicatorilor de:
-

morbiditate, mortalitate,

pentru a ajunge la nivelul celorlalte ri europone dezvoltate. Reforma sistemului sanitar este realizat i cu sprijinul organismelor internationale:
-

Banca Mondial, O.M.S., USAID, UNICEF.

i sunt patru direcii importante i anume:


-

asistena medical maternal i neonatal, servicii medicale de urgen,

39

asistena medical primar i servicii medicale rurale, conturi naionale de sntate i planificare.

Nivelul de trai i calitatea vieii influeneaz pozitiv starea de sntate a populaiei, expresie a volumului de bunuri i servicii care stau la dispoziia ceteanului i a familiilor, n vederea satisfacerii trebuinelor. Nivelul de trai condiioneaz starea de sntate a populaiei care este dependent, la rndul su, de gradul de dezvoltare economic a rii, n msura participarii la procesul de munc a persoanelor apte, de mrimea veniturilor create n societate i de gradul de ac cesibilitate a membrilor de familie la aceste venituri. Nivelul de trai condiioneaz starea de sntate a populaiei direct i indirect sub urmtoarele aspecte :
-

prin nivelul i structura consumului, n special prin consumul de bunuri alimentare, consumul de mbrcminte, de bunuri de valoare mare i ndelungat, consumul de medicamente i materiale sanitare, consumul de bunuri i servicii de igien personal etc.,

prin condiiile de locuit i servicii comunale, prin gradul de asigurare a populaiei cu locuine decente, carcateristicile acesibilitatile i gradul de confort de al locuinelor, ap, canal, locuinelor, sistemul

electricitate, gaze, amenajri stradale,

prin condiiile de la locul de munc, intesitatea muncii, monotonia, variabilitatea, durata zilei i a sptmnii de lucru, durata timpului liber i modul de utilizare a lui, condiiile de odihn, recreere i sport,

prin

nivelul

cultural

al

populaiei,

nivelul

de

instruire, activitile culturale i gradul de accesibilitate la cultur a populaiei, gradul de dezvoltare, calitatea i accesul la nvmnt, dezvoltarea tiinei i rspdirea n rndul populaiei. S-a creat un sistem informaional complex referitor la starea de sntate a populaiei i s-au stabilit principalii indicatori care se raporteaz statistic. Cele trei grupe de indicatori statistici privind starea de sntate a populaie sunt:
a) - indicatorii accesibiliii populaiei la asistena sanitar, b) - indicatorii strii de sntate,

c ) - indicatorii bilanului vital al populaiei.


a) Indicatorii

accesibilitii

populaiei

la

asistena

sanitar, cuprind aspectul material i financiar al serviciilor de sntate n sectorul public i privat. Componentele acestei grupe de indicatori se refer la:
-

numrul de uniti sanitare i pe posturi la 1.000 locuitori, pe categorii de uniti sanitare i anume: spitale, centre de sntate, ambulatorii de specialitate, leagne policlinici, copii, sanatorii, preventorii, cree, pentru

41

cabinete medicale, laboratoare pe total i forme de prioritate,


-

numrul de posturi n spitale, pe specialiti i n dianamic: interne, chirurgie, obstetric-ginecologie, pediatrie, nou-nscui i prematuri, boli infecioase, tbc, pneumologie, psihiatrie, neurologie, oftalmologie, orl, dermato-venerice, staii de ambulane i dotarea lor cu autosalvri, numrul de medici stomatologi, farmaciti, personal mediu raportat la 10.000 locuitori sau/i numrul de locuitori la un medic,

distana medie pn la cel mai apropiat spital, judee i zone geografice, nivelul cheltuielilor populaiei pentru ngrijirea sntii i proporia acestora n bugetul de familie, numrul de farmacii de stat i private, repartizate n teritoriu, pe medii sociale: urban i rural, indicele preului medicamentelor i al tarifelor pentru asistena medical, cheltuieli din bugetul de stat pentru ocrotirea sntii, indicatori de cost eficien a pacienilor.

b) Indicatorii strii de sntate,

Se exprim numeric cupriznd:


-

aspectele fizic, psihic i social ale strii de sntate n conformitate cu definiia dat de O.M.S.

Principalii indicatori sunt:


-

morbiditatea populaiei, numrul bolnavilor ieiti din spital pe clase de boli, rata morbiditii cu incapacitate temporar de munc, numrul zilelor de boal cu itm pe total populaie raportat la 1000 locuitori, numrul ntreruperilor de sarcin i rata avorturilor, total i pe grupe de vrst, numrul vizitelor medicale pe total i grupe de afeciuni, rata incidenei dintr-un an la 100.000 locuitori pentru: boli infecioase i parazitare, diareice acute, hepatite, tbc, rubeola, grip, sifilis, scarlatin, rujeol, erizipel, leptospiroza, SIDA, diabet zaharat, hta, epilepsie, boli aparat circulator, boli aparat digestiv, bol i aparat respirator, boli aparat uro-genital, tumori, boli ale sistemului nervos, boli mentale etc.,

mortalitatea pe sexe i cauze ale decesului, durata medie a incapcitii de munc pe cauze ale incapacitii, indicatorii somatometrici. bilanului vital al populaiei, se refer la

c) Indicatorii

indicatorii demografici ce caracaterizez micarea natural a populaiei i a unor indicatori calitativi ai populaiei. Indicatorii strii de sntate cei mai semnificativi sunt:
-

rata natalitii i pe medii sociale - urban/rural, rata fertilitii pe grupe de vrst i indicele fertilitii,

43

rata mortalitii, pe medii sociale, grupe de vrst i sexe, sporul natural al populaiei, pe total i medii sociale, durata medie a vieii - sperana de via pe total, sexe i medii sociale.

Contextul social politic din fiecare ar determin i unele deosebiri structural funcional ale sistemelor medicale care permit gruparea lor n 3 tipuri de sisteme:
-

sisteme medicale pluraliste ntemeiate pe experiena unor tipuri structurale multiple de autoritate: public, privat, voluntar (de exemplu SUA),

sisteme medicale cu autoriti mixte formale i voluntare care colecteaz i achit necesarul de cheltuieli pentru populaie n cadrul serviciilor medicale (de exemplu Suedia, Norvegia, Frana, Japonia),

sisteme medicale cu caracter naional, ca sisteme care sunt administrate, controlate n ntregime de ctre autoritatea politic, administrativ, n cadrul crora cheltuielile cu sntatea sunt pltite n cea mai mare parte din bugetul statului (de exemplu, fostele ri comuniste).

Principale aspecte al reformei asistenei medicale din Romnia au vizat:

descentralizarea structurii organizaionale, restructurarea sistemului de finanare, accentuarea procesului de privatizare. asistenei medicale primare s-a

Descentralizarea realizat prin:


-

reforma

asistenei

medicale

primare

prin

apariia

medicului de familie care n calitate de medic generalist ofer pacienilor accesul la serv iciile medicale primare ct mai aproape de domiciliul,
-

restructurarea policlinici,

reelei

sanitare

ce

a de

constat

prin

desfiinarea unor spitale mici, reprofilarea unor secii i reducerea numrului dispensarelor medicale i transformarea lor n cabinete medicale ale medicilor de familie, reducerea paturilor n spitale. Restructurarea sistemului de finanare a asistenei medicale a constat n:
-

stabilirea ca principala surs de finanare pentru sectorul public de sntate a Fondului Naional de Asigurri de Sntate,

un nou sistem de management i de transfer de responsabiliti fondurilor. la nivelul spitalelor n gestionarea

Starea de sntate a populaei este n concordan cu definia O.M.S. i poate fi prezentat ca o funcie:

45

Sp = f (Y,U,V,W) Unde: Sp= starea de sntate a populaiei, Y = factori biologici, U= factori de mediu, V = factori comportamentali W = factori privind calitatea serviciilor medicale. Starea de sntate a Romniei este afectat de:
-

consumul de alcool, tutun, droguri, poluarea excesiv n special n zonele industriale, consumul excesiv de pesticide, calitatea surselor de ap, poluarea aerului,

factorii conjuncturali economico-sociali, omajul, regimul alimentar deficitar, factorii de stres, deficienele serviciilor medicale datorate modificrilor structural- organizatorice, a managementului unitilor medicale, regimul medicamentelor compensate.

Starea de sntate a populaiei poate fi caracterizat prin stocul de sntate i prin coeficientul morbiditii generale, ea poate fi prezentat ca o funcie mutifactorial: Ss = f (g,v,a,m,s,p)

Unde: Ss= starea de sntate a populaiei (stocul de sntate) g= factori genetici, v= vrsta, a= alimentaie, m= mediu de via social, s= sexul p=profesia tiind ca morbiditatea general se calculeaz cu ajutorul strii de morbiditate: Cm= Unde : Cm = coeficientul strii de morbiditate, Be = nr. bolnavilor n eviden, Bv = nr. cazurilor vechi de mbolnviri Bn = nr. cazurilor noi de mbolnviri P = populaia Starea de snatate ia valori subunitare conform relaiei: Be P = Bv + Bn P

47

Ss = 1 - Cm De unde rezult c diminuarea morbiditii, ndeosebi pe seama cazurilor noi de mbolnviri, duce la creterea strii de sntate i invers. Un indicator sintetic al strii de sntate este durata vieii, evoluia acestui indicator la noi a cunoscut o uoar cretere de la 69,9 ani n anul 1990 la 71,2 ani n anul 2002 (aceste valori din Romnia sunt cu 6-7 ani mai mici dect durata medie a vieii din rile U.E.). Sperana de via la natere este superioar la populaia feminin n comparaie cu populaia masculin, decalajul nregistrnd o cretere de la 61 ani n 1990 la 73 ani n anul 2002. Dezvoltarea uman are n atenie omul - pacientul i necesitile sale, de aceea este foarte important s se analizeze populaia i fenomenele demografice din Romnia, pe baza datelor statistice medicale raportate de medicii de familie, medicii specialiti, serviciul de statistic medical din unitile medicale cu/far paturi din Romnia raporteaza si interpreteaza indicatori statistici cum ar fi de exemplu :
Indicele

dezvoltrii

umane

(IDU)

cu

cele

componente eseniale: sperana de via, nivelul de educaie, PIB pe locuitor,


indicele dispariiei ntre sexe (IDS),

indicele participrii feminine (IPF), indicele srciei umane (ISU).

Acesti indicatori sintetici permit caracaterizarea de ansamblu a nivelului evoluiei dezvoltrii umane n Romnia. Instituiile medicale i concentreaz resursele i mijloacele sociale necesare susinerii sntii, pe care le mobilizeaz i distribuie n raport ce cerinele imediate i de perspectiv ale strii de sntate a pacienilor. Medicul de familie face parte din acest sistem specializat, avnd un rol important, el avnd posibilitatea i mecanismul de control asupra strii de snatate a pacienilor nscrii pe listele sale i a celorlali pacieni care solicit de urgen asisten medical primar. Medicul de familie ofer servicii medicale:
-

de prevenire, de diagnostic, de tratament, de reabilitare, de educaie sanitar

n raport cu celelalte aspecte ca:


-

decese, mbolnvire incapacitate, disconfort,

49

insatisfacie.

nsumarea

activitii

tuturor

serviciilor:

medicale/sanitare se numete: PRODUS MEDICAL TOTAL indicator global ce caracterizeaz categoria cronico-

degenerativ a populaiei care apeleaz la medic; n acest fel se observ lipsa informaiei satisticii medicale integrale. Dubla dependen a sntii de progresul economico-social i a progresului economico-social de starea sntii populaiei ne demonstreaz nc o dat c sntatea i asistena medical, toate serviciile de sntate, depesc relaia medic - pacient i devin o problem a comunitii. Accesul la medicul de familie a sczut din urmtoarele cauze:
-

un segment din populaie este neasigurat din cauza neplii contribuiei la asigurrile de sntate sau au acces limitat din cauza veniturilor insuf iciente pentru costurile din buzunar ale actului medical,

un segment din populaie dei asigurat, acceseaz insuficient serviciile medicale n special cele preventive, datorit unei instrucii/educaii insuficiente,

un segment din populaie dei asigurat prin plata contribuiei, nu poate beneficia de servicii medicale

necesare, datorit inexistenei/insuficienei furnizorilor n aria geografic de domiciliu. Accesul la serviciile publice de sntate realizndu-se pe principiul plii cotizaiei lunare, a adus la apariia de segmente ale populaiei care, prin neasigurare. nu mai pot beneficia dect de serviciul de urgen. Reforma sectorului sanitar n Romnia reprezint o

component a reformei sectorului social, principalul obiectiv fiind mbuntirea strii de sntate a populaiei. Problema esenial este reprezentat de resursele financiare, pentru prima dat sntii i s-a atribuit o suma mai mare din PIB n concordana cu normele U.E. Peste tot n lume medicina este o mare consumatoare de fonduri. Reforma sanitara n Romnia a naintat greu, n primul rnd c a dispus de fonduri limitate i acestea nu au fost folosite gospodrite - eficient. -

Inapetena pentru reforma sanitar poate fi datorat:


-

medicului de familie, care este slab ancorat n mediul medical, tot timpul este speriat de schimbrile foarte, foarte dese, salariu insuficient, uneori ndreptndu-se spre activiti nemedicale, lipsa obligativitii unei

51

pregtiri continuee l predispune uneori la plafonare medical, uneori se blocheaz i intelectual,


-

medicului specialist din ambulatoriul de specialitate, cruia i lipsete legatura cu spitalul, cu voia lui sau nu, uneori impus de eful seciei respective i aa apare tentaia de a substitui o activitate medical de calitate cu cea de funcionar care elibereaz: retee compensate i concedii medicale,

i medicului din spital care are probleme, ncepnd de la dotrile i necesitiile pacienilor din secia respectiv.

Sistemul medical romnesc nu se simte prea bine, este ca un pacient ocat, cruia medicul de ATI i asigur funciile vitale (acum, sperm c vom avea bani suficieni), stabilete diagnosticul i ncet-ncet l aduce pe linia de plutire. Poate prin apariia noilor manageri n sntate vom avea servicii medicale de calitate, eficiente, care s rspund necesitilor bolnavilor, prin utilizarea eficient a resurselor umane i materiale, fiinc se va putea vorbi despre reform n sistemul sanitar. Dar i aici avem o problem, cursul a pregtit manager n spital, organizarea unui curs de management spitalicesc era necesar dar nu acoper i sfera de activitate a ambulatoriilor de specialitate i a medicului de familie. Toi medicii trebuiesc instruii i trebuie s cuprind toate ariile de influen n sntate. .

Sursele financiare pentru sectorul sanitar: - sectorul privat cu 33% din fonduri: a) uniti sanitare care funcioneaza preponderat cu fonduri publice, b) uniti sanitare care func ioneaza preponderent cu fonduri private, c) activiti externalizate - sectorul public cu 67% din fonduri: a) uniti sanitare care funcioneaza integral din venituri proprii 50%, b) uniti sanitare care utilizeaz fonduri din bugetele locale 2%, c) uniti sanitare care funcioneaza cu venituri de la bugetul de stat 15%. Atingerea obiectivului mbuntirii permanente a strii de sntate a populaiei se realizez prin intermediul: reelei medicale preventive i curative. Reeaua medical preventiv implic: utoritile de sntate public, institutele i centrele de sntate public, cabinetele medicale de familie care au rol n promovarea sntii i prevenirii mbolnvirilor.

53

Reeaua medical curativa implic: cabinetele medicale, ambulatoriile, spitalele, centrele de sntate, unitile medicosociale cu rol n asigurarea asistenei medicale. Obiectivele de prevenire i combaterea practicilor care dauneaz sntii, se educarea populaiei n scopul evitrii de mbolnvirilor realizeaz prin Programele Naionale

Sntate coordonate de ctre Ministerul Sntii . Legea nr. 95/2006 acord un rol important Programelor Naionale de Sntate - titlu 11 - intervenii majore ale statului n promovarea i aplicarea politicilor de sntate, n scopul mbuntirii strii de sntate a populaiei - aa a aprut la nivelul Ministerului Sntii - Agenia Naional de Programe, care are responsabilitatea proiectrii i realizrii programelor naionale de sntate, care vor avea i la nivel regional i local compartimente responsabile de implementarea programelor nationale de sanatate.

In Romania a fost introdus prin Legea Organizarii Sanitare din 1949 modul integrat al sistemului ingrijirilor de sanatate(el fiind inspirat de sistemul de sanatate de Semasko din Uniunea Sovietica). Acest sistem de sanatate avea ca scop un nivel ridicat de echitate si se baza in teorie pe principiile acoperirii universale a populatiei si accesului fara plata la servicii dar lasa utilizatorului foarte putina liberatate de a alege intr-un sistem extrem de standardizat,centralizat si strict reglementat. Sistemul de sanatate tip sovietic :
-

din Romania pana in anul 1990 a fost

finantare de la stat

planificare centralizata administrare rigida si monopolul statului asupra serviciilor medicale.

Va amintiti de dispensarul de intreprindere,spitale ale unor ministere cu retele proprii,ect,presiunile majore dupa 1990 pentru schimbare,datorate :
-

calitatii slabe a serviciilor de sanatate, deteriorari progresive a starii de sanatate, subfinantari, ineficienta, normele rigide, absenta concurentei si a initiativei individuale.

Reversul medaliei a fost:


-

aparitia in exces a unor unitati sanitare mai ales spitale cu echipamente medicale neadecvate, acces insuficient la medicamente moderne, servicii preventive insuficiente, cresterea inechitatii in furnizarea asistentei medicale intre regiuni si intre diferite grupuri.

Schimbarile de organizare au fost precedate de modificari legislative,care au stabilit cadrul pentru trecerea la un sistem de asigurari sociale de sanatate mult mai descentralizat si pluralist,cu relatii contractuale intre casele de asigurari de sanatate si furnizorii de servicii de sanatate. Cele mai importante modificari legislative au fost ;
-

Legea nr. 145/1997 privind asigurarile de sanatate,

55

Legea nr. 74/1995 privind Colegiul Medicilor, Legea nr. 100/1997 privind sanatatea publica, Legea nr. 146/1999 privind organizarea spitalelor.

In anul 1999 Ministerul Sanatatii devine un organism cu rol preponderant de planificare si coordonare a politicilor,responsabilitatea legata de finantarea serviciilor de sanatate trecand in cea mai mare parte la CNAS.

Ministerul Sanatatii a fost :


-

Ministerul Sanatatii si Familiei in anul 2001 Ministerul Sanatatii an 2005

Ministerul Sanatatii Publice an 2006 ( prin Legea nr.95/2006).

Principalele responsabilitati ale Ministerului Sanatatii sunt urmatoarele :


-

Elaboreaza,implementeaza si evalueaza politici si strategii in domeniul sanatatii, Defineste si imbunatateste cadrul legal pentru sanatatea si sistemul serviciilor de sanatate, publica

Elaboreaza reglementari privind organizarea si functionarea serviciilor de asistenta medicala,atat publice de stat cat si private,a serviciilor de sanatate publica, a protectiei si promovarii sanatatii ,distributiei medicamentului, Evalueaza si monitorizeaza starea de sanatate a populatiei,organizeaza si coordoneaza inspectia de sta,reteaua de promovare a sanatatii,sistemul national de supraveghere si control al bolilor si sistemul informational privind sanatatea publica, Administreaza si evalueaza programele nationale de sanatate pe

care le finanteaza din bugetul de stat, aceste PNS au drept scop promovarea sanatatii ,prevenirea bolilor ,anumite servicii medicale,sprijin pentru procesul de pregatire profesionala,
-

Finanteaza constructiile si achizitionarea de echipamente medicale de inalta tehnologie, Elaboreaza si coordoneaza aplicarea strategiilor in domeniul resurselor umane in sanatate.

La nivel local Ministerul Sanatatii actioneaza prin intermediul directiilor de sanatate publica judetene care sunt servicii publice deconcentrate cu personalitate juridical,subordinate Ministerului Sanatatii . Principalele responsabilitati ale acestor DSPJ sunt :
-

aplica politica si PNS pe plan local, colecteaza si inregistreaza date privind sanatatea populatiei ,pe baza carora identifica riscuri si problem locale prioritare de sanatate publica, controleaza aplicarea normelor de functionare a unitatilor medicale si farmaceutice,indifferent de forma de organizare, organizeaza activitati de prevenire a imbolnavirilor si de promovare a sanatatii la nivel local , intervine in rezolvarea problemelor de sanatate publica aparute in randul persoanelor apartinand grupurilor defavorizate.

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate prin CAS Judetene gestioneaza fondul national unic de asigurari de sanatate. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate este o institutie publica,autonoma ,de interes national, cu personalitate juridica care functioneaza pe baza statutului propriu,aprobat prin hotarare a guvernului. Principalul rol al Casa Nationala de Asigurari de Sanatate este sa asigure functionarea unitara si coordonata a sistemului de asigurari

57

sociale de sanatate . Instrumentul folosit pentru definirea unitara a conditiilor privind acordarea asistentei medicale din cadrul sistemului de asigurari sociale de stat este : Contractul - cadru al carui proiect il elaboreaza CNAS si care prezinta spre aprobare si Ministerului Sanatatii . Alte structuri ale administratiei publice implicate in reglementarea,conducerea si finantarea sistemului de servicii de sanatate sunt:
-

Finantelor Publice,care are responsabilitatea coordonarii de pregatire a legii bugetului,executiei bugetului de stat si a monitorizarii cheltuielilor efectuate din fondurile publice,inclusiv fondul de asigurari sociale de sanatate,in conformitate cu reglementarile in vigoare. Din punctul meu de vedere este un minister in care nu se practica transparenta,comunicarea si nici legea bunului simt. Alte ministere cu competenta in probleme de sanatate: Minsterul Transporturilor,Ministerul Apararii Nationale,Ministerul Justitiei si Serviciul Roman de Informatii ,care au in subordine unitati sanitare proprii: spitale,centre de diagnostic si tratament,cabinete,ect. Primariile, Consiliile locale au un rol in administrarea si finantarea unitatilor de interes local,ale caror cladiri fac parte din patrimoniul public al unitatilor administrativ teritoriale.

In domeniul autorizarii ,controlului si supravegherii profesiilor de medic,medic dentist,farmacist , ca profesii liberale,autoritatea de stat deleaga unele responsabilitati organismelor profesionale:
-

Colegiul Medicilor din Romania(CMR), Colegiul Medicilor Dentisti din Romania( CMDR), Colegiul Farmacistilor din Romania (CFR).

Acestea sunt organisme profesionale,apolitice, fara scop patrimonial,de drept public,organizate la nivel national si colegii teritoriale judetene, respectiv ale municipiului Bucuresti. Colegiile teritoriale au personalitate juridica,patrimoniu si buget propriu,precum si autonomie functionala,organizatorica si financiara. Aceste colegii cuprind toti medicii,medicii dentisti si farmacisti care isi exercita profesia in Romania. Principalele atributii ale :
-

Colegiul Medicilor din Romania(CMR), Colegiul Medicilor Dentisti din Romania( CMDR), Colegiul Farmacistilor din Romania (CFR).

sunt urmatoarele:
-

asigura in colaborare cu MS ,controlul aplicarii regulamentelor si normelor care organizeaza si reglementeaza exercitarea profesiilor respective ,indiferent de forma de exercitare si de unitatea sanitara in care se desfasoara, intocmesc si actualizeaza permanent Registrul Unic al profesiilor respectiv din Romania, dezvolta metodologii ,initiaza si elaboreaza ghiduri si protocoale de practica medicala, organizeza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica profesionala si a cazurilor de indisciplina in activitatea profesionala ,in calitate de organ de jurisdictie profesionala, Avizeaza infiintarea cabinetelor medicale si participa prin reprezentanti la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor in unitatile sanitare publice, Colaboreaza la formarea,specializarea si perfectionarea pregatirii in respectivele profesii,

59

participa la elaborarea metodologiei de acordare a gradelor profesionale, urmaresc realizarea cerintelor de educatie continua necesara reavizarii, sunt consultate in elaborarea contractului - cadru si normelor cu privire la conditiile de acordare a serviciilor in sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

4.a. Organizarea furnizorilor de servicii de sanatate.

In asistenta medicala primara privata serviciile sunt furnizate in prezent de medicii de familie.Cel mai frecvent tip de organizare de servicii medicale la acest nivel este cabinetul medical individual ,cabinetele medicale grupate si societatile civile medicale private. Pana in 1989 asistenta medicala primara era furnizata printr-o retea cu 6.000 de dispensare medicale de diferite tipuri din care :
-

dispensare medicale teritoriale = 4.000 dispensare medicale de intreprindere = 2.000

Dispensarele medicale erau cuprinse in structura spitalelor,spital care administra si fondurile pentru asistenta medicala primara. Pacientii nu isi puteau alege dispensarul medical ,ci erau repartizati la un anumit dispensar medical in functie de :
-

locul de munca, sau rezidenta.

Dupa 1989 pacientii au dobandit dreptul de a-si alege si schimba medicul de familie. Alegerea medicului de familie de catre pacient si plata prin capitatie,in functie de numarul de pacienti inscrisi ,sunt principalul

mecanism prin care a fost introdusa competitia intre furnizorii de asistenta medicala primara.S-a obtinut cresterea rolului medicului de familie in controlul accesului la celelalte tipuri de servicii medicale.Trecerea la sistemul de asigurari de sanatate a schimbat rolul medicului de familie care a trecut de la statutul de salariati in institutii publice la cel de furnizori independenti ,care isi administreaza cabinetele in regim privat si intra in relatii contractuale cu CASJ. Cladirile si aparatura medicala au fost date in folosinta medicilor initial in comodat,pe o perioada de 5 ani. In anul 2003 mai existau in Romania 300 de dispensare medicale care apartin ministerelor cu retea proprie de sanatate (militar,cfr) care furnizeaza servicii medicale specifice angajatilor din aceste unitati. In anul 2004 erau 1.000 de cabinete medicale private de medicina generala cu servicii platite direct de pacient.

4.b. Serviciile medicale de specialitate sunt furnizate de ;


-

cabinet medicale de specialitate individuale (in anul 2004 erau 1.200 cabinete), ambulatorii integrate sau de specialitate, centre de diagnostic si tratament, centre medicale de specialitate, societati civile medicale de specialitate.

Acesti furnizori de servicii medicale de specialitate au aparut in urma reorganizarii policlinicilor, o data cu trecerea la contractarea de servicii catre CASJ. Sectorul privat in domeniul serviciilor ambulatorii sunt foarte bine reprezentante prin cabinetele medicale de specialitate cu plata directa de catre pacient(in anul 2004 fiind 4.000 cabinete , 100 centre medicale si 400 laboratoare medicale private).

4.c

Asistenta medicala spitaliceasca

61

In anul 2006 in Romania erau 416 spitale de stat si 9 spitale private.

Asistena medical spitaliceasc in Romnia , majoritar este de stat(majoritate a furnizorilor de servicii sunt instituii publice de stat). Acelai lucru vedem la toate fostele ri comuniste din Europa de Est. In fostul bloc comunist ,s-a refuzat privatizarea, concepia fiind aceia ca serviciile medicale devin inaccesibile celor srci sau cu venituri reduse. Spitalele au fost in subordinea direct a Ministerului Sntii prin Directiile de Sntate Public Judeene,ulterior in marea majoritate a cazurilor dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe ale spitalelor au fost transferate autoritilor locale Avantajele au fost in funcie de autoritile locale care s-au implicat foarte mult in judeul Constana dar in alte judee mai puin sau deloc. Dezavantajele : -municipalitile ca proprietari ai spitalelor, nu au avut motivaia, nici instrumentele/capacitatea de a trage la rspundere managerul spitalului pentru perfromanele unitii sanitare cu paturi- performana financiar ct i la calitatea serviciilor medicale acordat pacienilor spitalizai,
-

autoritile locale nu sunt finanatorii serviciilor de sntate, autoritile locale nu au control asupra investiiilor de capital lipsindu-le instrumentele prin care pot influena activitatea spitalelor,

autoritile locale nu pot monitoriza intrega activitate a spitalelor.

Serviciile medicale acordate de spital pot fi ,


-

preventive, curative, de recuperare i/sau paleative.

Spitalul particip la asigurarea strii de sntate a populaiei, Competenele pe tipuri de spitale se stabilesc in conformitate cu, criteriile Comisiei Naionale de Acreditare a Spitalelor i se aprob prin ordin de ministrul M.S.. Activitile organizatorice i funcionale cu caracter medicosanitar din spitale sunt reglementate i supuse controlului M.S.. In spital se pot desfura i activiti de invmnt:
-

medico-farmaceutic, postliceal, universitar, postuniversitar, i activiti de cercetare tiinific medical.

Spitalul asigur condiii de:


-

investigaii medicale tratament cazare, igien alimentaie, i de prevenie a infeciilor nozocomiale.

63

M.S. reglementeaz i aplic msuri de cretere a eficienei i calitii serviciilor medicale i de asigurare a accesului echitabil al populaiei la serviciile medicale Pentru asigurarea drepturilor la ocrotirea sntii M.S. propune , o data la 3 ani "Planul Naional de paturi " , care se aprob prin hotrare a guvernului .

5. Organizarea unitatilor sanitare cu paturi /fara paturi din Romania Structura organizatoric a unui spital cuprinde: - secii de spital, laboratoare, servicii de diagnostic i tratament, compartimente, servicii sau birouri:tehnice,economice i administrative, - servicii de asisten prespitalisceasc, - transport urgene: ambulana, - structuri de primiri urgene :UPU,MUP,CUP, Spitalele pot avea i alte structuri care acord servicii ambulatorii de specialitate:
-

spitalizare de zi, ingrijiri la domiciliul servicii paraclinice ambulatorii.

Spitalele

se impart in trei categorii(ierarhizare clasica):


-

spital de ingrijiri teriare, spital de ingrijiri secundare, spitale comunitare.

Spitale de ingrijiri tertiare,

Sunt spitalele care ofera servicii complexe, cu tehnologie ultra-performanta. Rolul lor este de a acorda pacientilor ingrijiri specializate ,mergnd pe ideea ca expertiz i echipamentele foarte scumpe trebuiesc concentrate numai in aceste uniti sanitare.

Spital de ingrijiri secundare, Se adreseaz unui grup populaional foarte mare- care poate fi accesibil tuturor solicitanilor.Dezvoltarea tehnologiei simplific foarte mult: stabilirea diagnosticului i a tratamentului.In aceste uniti sanitare cu paturi sunt tratai pacieni care nu necesit ingrijiri atat de complexe i costisitoare.

Spitale comunitare Sunt acele spitale organizate in zone slab populate sau izolate , funcionind servicii de baz i intervenii chirurgicale minore.

Asistena medical spitaliceasc se acord in regim de:


a) spitalizarea continu, b) spitalizarea de zi.

Asistena medical spitaliceasc se asigur cu respectarea urmtoarelor criterii de internare :


-

naterea, urgenele medico-chirurgicale i situaiile in care este pus in pericol viaa pacientului sau au acest potenial,care necesit supraveghere medical continu, diagnosticul nu poate fi stabilit in ambulatoriu,

65

tratamentul nu poate fi aplicat in condiiile asistenei medicale ambulatorii, pacientul este nedeplasabil, necesit izolare sau internare obligatorie pentru bolnavii psihici prevzui la Art.106,113,si 114 din Codul Penal i cele dispuse prin ordonana procurorului in timpul judecrii sau urmririi penale, alte situaii bine justificate de ctre medicul care face internarea i avizate de medicul ef de secie

Serviciile medicale spitaliceti sunt: prevenie,curative,de recuperare i paliative i cuprind:


-

consultaii, investigaii stabilirea diagnosticului, tratament medical i /sau chirurgicale, ingrijire, recuperare, medicamente, materiale sanitare,dispozitive medicale,cazare,mas.

In unitile sanitare ambulatorii autorizate de M.S. se pot acorda in regim ambulatoriu servicii medicale de tip spitalicesc pentru asiguraii care necesit internarea,suportate din fondurile aferente asistenei medicale spitaliceti,prin fondurile aferente asistenei medicale spitaliceti, prin tarif pe serviciu medical stabilit prin norme. Modalitile de contractare de ctre CAS a serviciilor medicale se stabilesc prin norme.

Organizarea spitalelor se bazez pe 5 elemente care definesc statutul unui spitalul ( intre ; public de stat i public privat) ele sunt urmtoarele:

autonomia in conducere, riscul financiar, responsabilitatea financiar, responsabilitatea organizaional, funciile sociale.

Autonomia in conduncere , se refer la dreptul conducerii spitalului de a lua decizii asupra : forei de munc, veniturilor, rezultatelor, preurilor, procesului de management in sine.

Managementul operaional este format din : manager, comitet director din care: manager,director medical,director financiar-contabil,director de cercetare,director de ingrijiri, - consiliul consultativ. Consiliul consultativ are rol de a face recomandri managerului privind probleme de strategie i organizare,el este format din: reprezentaii ministerului,autoriti locale,universiti, reprezentani ai mediului de afaceri,sindicat.
-

Riscul financiar,

67

este determinat de mecanismul de plat i de nivelul incasrilor directe de la beneficiari de servicii de sntate direct de la beneficiarii de servicii de sntate-pacieni sau companii private. Finanarea spitalelor publice este asigurat prin bugete globale negociate cu C.N.A.S pe baza de contract. Bugetul negociat are 2 componente: salariile personalului, restul cheltuielilor. Din anul 2005 , prin dezvoltarea sistemului de finanare bazate pe caz: D.R.G, majoritatea spitalelor pentru afeciuni acute incheie contracte pe baza numrului cazurilor spitalizate,tarife mediu pe grupe de diagnostice.
-

Riscul financiar al spitalului a crescut foarte mult,fiind dependent de: serviciul de statistic si informatic care trebuie s raporteze date corecte i complete. Responsabilitatea financiar,

Se refer la capacitatea spitalului de a realiza beneficii sau de a administra eventualele deficite. In mod repetat , an de an , spitalele au inregistrat datorii , in special ctre furnizorii de: - medicamente i materiale sanitare care au fost acoperite greu din fondurile de asigurri sau bugetul de stat.

Responsabilitatea organizaional

Spitalele sunt responsabile fa de : - Ministerul Sntii Sntate Publice Judeene,


-

prin Directiile de

autoritile publice locale Aministraiile locale nu dein instrumentele de control i nu au capacitatea de control pentru evaluarea activitii financiare a spitalului.Auditul se efectueaz de ctre structuri ale Ministerului Sntii .

Funciile sociale

In Romania , toate cazurile in regim de urgen li se acord asisten medical gratuit. Spitalelor nu le sunt alocate fonduri separate pentru activitatea social prin lege.In mass- media au aprut foarte multe cazuri de bolnavi cazuri sociale- externate sau neinternate in spitale i la presiunile sociale i chiar politice sunt internai in spitalele din Romnia pacieni care stau foarte multe zile ei sunt : pacieni sociali. In data 28.09.2007 am fost sunat de un domn de la Poliia Comunitar Cernavod , care facea presiuni pentru un cetean din Cernavod care nu avea familie, locuin i care fusese cndva bolnav de TBC..dac pacientul este vindecat , medicul din dispensarul medical tbc din localitate sau Constana nu poate s-l interneze la Spitalul Clinic TBC Constana . doar c el este un caz social..

69

Exist riscul nerambursrii cheltuielilor pentru aceti pacieni,aceste cazuri au generat pierderi mari pentru multe spitale din judeul Constana i din ar . 6. Analiza performantei sistemului de sanatate din Romania. 6.a. Indicatori de management a resurselor umane. 6.b. Indicatori de 6.c. Indicatori utilizare a serviciilor.

economico - financiari. calitate.

6.d. Indicatori de

6.e. Analiza performantei sistemului de sanatate din Romania. Indicatori de performanta ai managementului spitalului .

Tabel cu valori medii nationale din care :


-

Categoria de indicatori Denumirea indicatorului Periodicitatea raportarii Sursa de date Observatii

Ordinul M.S. nr. 1384 /04.11.2010 privind indicatorii de peformanta a activitatii spitalului (anexa nr.1 si anexa nr.2). 6.f. Indicatorii Ministerul Sanatatii . de sanatate din Romania ce se raporteza la

INDICATORILOR DE PERFORMAN AI MANAGEMENTULUI SPITALULUI

I. Indicatori in spital

A. Indicatori de management al resurselor umane

1 .

Nr.mediu de bolnavi externai pe un medic

Bolnavi ieii

Nr. medici n spitale

71

Bolnavi ieii sunt bolnavii externati trimestrial conform datelor inregistrate in foile de observaie clinic general pentru spitalizare de zi i continu, exclusiv bolnavii transferai. In cadrul bolnavilor ieiti se cuprind i decedaii din cursul perioadei de calcul a indicatorilor. Numr de medici n spitale se refer la toi medicii din asistena medical la paturi, precum i din alte structuri medicale care deservesc aceste paturi, potrivit statului de funcii pentru posturile ocupate.

Explicaii a ) Nr.mediu de bolnavi externai pe medic Bolnavi ieii * = Nr. medici n spital

* Bolnavii iesiti = bolnavii externai in perioada de raportare conform datelor de inregistrare din foaia de observaie clinic general pentru spitalizare de zi i continu exclusiv bolanvii transferai.

b )

Nr.mediu de bolnavi externai pe un medic

Bolnavi ieii **

Nr. medici n spital

** Bolnavii ieii = bolnavii externai in perioada de raportare conform datelor inregistrate in foaia de observaie clinic general pentru spitalizare continu exclusiv bolnavii transferai.

2 .

Nr.mediu de bolnavi externai = la o asistent medical

Bolnavi ieii

Nr. asistente medicale n spital

Asistente n spital se refer la personalul mediu sanitar (cu studii medii, postliceale, de scurt durat, sanitare) din asistena medical la paturi, sora medical, funcii asimilate prevazute O.U.G nr. 115/2004, tehnicianul dentar.

3 .

Proporia medicilor din totalul = personalului angajat al spitalului

Nr. medici din spital

x 100

Total persoane angajate in spital

Personal angajat al spitalului cuprinde numrul total al posturilor ocupate cu contract de munc pe perioada nedeterminat sau pe perioada determinata, dup caz.

73

4 .

Proporia personalului medical din = totalul personalului angajat al spitalului

Nr. personal medical

x 100

Total persoane angajate in spital

Personalul medical cuprinde medici, farmaciti, alt personal sanitar: fiziokinetoterapeut, bioinginer medical, dentist, asistent medical (cu studii medii, postliceale, de scurt durata, sanitare), tehnician dentar, sor medical, biolog, biochimist, chimist, fizician, expert in fizica medical, profesor CFM kinetoterapeut, asistent social, psiholog, logoped, sociolog, moa, precum i funciile asimilate prevzute in O.U.G nr. 115/ 2004.

Proporia personalului medical cu studii = superioare din total personal medical

Nr. personal medical cu studii superioare Nr. total personal medical

x 100

Personal medical cu studii superioare este format din medici, farmaciti, fiziokinetoterapeui, bioinginer medical, dentist, biolog, biochimist, fizician, expert in fizic medical, fizician medical, psiholog, logoped, sociolog, profesor C.F.M kinetoterapeut, funciile asimilate prevzute in O.U.G nr. 115/2004.

6 .

Nr. mediu de consultaii pe

Nr. consultaii n unitile ambulatorii

un medic n ambulator

Numr de medici din spital care acorda consultaii in ambulatorul spitalului

7 .

Nr. mediu de consultaii pe medic n camera de gard/UPU/CPU (se calculeaz distinct pentru fiecare structur) =

Nr. consultaii acordate n camera de gard/UPU/CPU

Numrul de medici care au acordat servicii in aceste structuri

B. Indicatori de utilizare a serviciilor

1 .

Nr.pacieni externai total i pe secii

Nr.pacieni externai lunar si trimestrial din datele din F.O = clinic general (total i pe fiecare secie)

75

2 .

Durata medie de spitalizare pe spital i pe fiecare secie se calculeaz astfel:

Durata medie de spitalizare pe pe spital

Om zile spitalizare Bolnavi aflai la inceputul perioadei + Bolnavi intrai in cursul perioadei

= Durata medie de spitalizare pe secie Bolnavi aflai la inceputul perioadei

Om zile spitalizare Bolnavi intrati in cursul perioadei Bolnavi transferai in cursul perioadei

3.

Rata de utilizare a paturilor pe spital i fiecare secie:

Rata de utilizare = a paturilor

Iu . 100 365 zile

Iu = indicele de utilizare a paturilor Numrul mediu de paturi poate fi egal cu existentul de la inceputul perioadei de referin sau poate s difere, situaie in care se calculeaz ca o medie aritmetic ponderat la trimestru, semestru, an.

4.

Proporia pacienilor internai din totalul = pacienilor prezentai la camera de gard

Numarul de pacieni internai Nr. pacieni prezeni la camera de gard

x 100

5.

Proporia urgenelor din totalul = pacienilor internai

Nr. pacieni urgene internai Nr. total pacieni internai

x 100

77

6 Procentul pacienilor cu interv. . chir. din totalul = pacienilor externai din seciile de chirurgie

Nr.intervenii chirurgicale Nr. pacieni ext.din seciile de chir.

x 100

7.

Procentul pacienilor cu complicaii i comorbiditi din total pacieni externai

Nr.pacieni cu diagnostice secundare Nr. total de pacieni externai

x 100

8.

Indicele de complexitate a cazurilor

Total cazuri ponderate Total cazuri rezolvate

x 100

Complexitatea cazurilor (indicele de case mix): exprima tipurile de pacienti tratati in spital in functie de de diagnostic si gravitate.

Indicele de complexitate a cazurilor: numr care exprim resursele necesare spitalului in concordan cu pacienii tratai.

Cazuri ponderate: pacientii virtuali generai prin ajustarea cazurilor externate, in funcie de resursele asociate cu fiecare tip de caz. Se pot calcula pentru cazurile externate i pentru cazurile echivalente.

C. Indicatori economico-financiari.

1.

Execuie bugetar fa de bugetul = de cheltuieli aprobat

Cheltuieli bugetare realizate Total buget cheltuieli aprobat

X 100

Cheltuieli bugetare realizate = pli nete realizate in perioada de raportare Total buget cheltuieli realizat = prevederi bugetare aprobate

2.

Procentul veniturilor proprii din = totalul veniturilor spitalului

Venituri proprii

x 100

Total venituri spital

Venituri proprii = veniturile obinute de spital exclusiv cele obinute in contractul cu casa de asigurri de

79

snaate, inclusiv subveniile de la bugetul local, bugetul de stat, donaii, sponsorizri, alte venituri incasate de spital.

Total venituri spital = veniturile obinute de spital inclusiv cele obinute in contractul cu casa de asigurri de sntate, precum i subvenii de la bugetul local, bugetul de stat, donaii, sponsorizri, alte venituri incasate de spital.

3.

Procentul cheltuielilor de personal = din totalul cheltuielilor spitalului


-

Cheltuieli de personal Total cheltuieli spital

x 100

Cheltuieli de personal se refer la prevederile privind cheltuielile de personal Total cheltuieli spital se refer la prevederile totale de cheltuieli ale spitalului

4. a)

Procentul cheltuielilor cu medicamente din totalul cheltuielilor spitalului


-

Cheltuieli cu medicamente Total cheltuieli spital

x 100

Cheltuieli cu medicamente se refer la prevederile privind cheltuielile cu medicamentele Total cheltuieli spital se refer la prevederile totale de cheltuieli ale spitalului

b)

Procentul cheltuielilor cu medicamente = din totalul cheltuielilor cu bunuri i servicii

Cheltuieli cu medicamente Total cheltuieli bunuri i servicii

x 100

- Cheltuieli cu medicamente se refer la prevederile privind cheltuielile cu medicamentele - Total cheltuieli spital se refer la prevederile totale de cheltuieli pentru bunuri i servicii

5.

Procentul cheltuielilor de capital = din totalul cheltuielilor spitalului


-

Cheltuieli de capital Total cheltuieli spital

x 100

Cheltuieli de capital se refer la prevederile privind cheltuielile de capital Total cheltuieli spital se refer la prevederile totale de cheltuieli ale spitalului

6.

Costul mediu pe zi spitalizare

Cheltuieli realizate = Nr. om zile spitalizare

81

Cheltuieli realizate = cheltuieli totale efectiv realizate

7. Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii i in funcie de sursele de venit: - servicii urgen cuprind cheltuieli privind drepturile de personal, medicamente i materiale santiare, alte cheltuieli. - servicii paraclinice (inclusiv imagistic) cheltuieli ocazionate de aceste servicii. - servicii spitalizare continu - cheltuieli ocazionate de aceste servicii inclusiv cheltuielile efectuate in cadrul programelor naionale de sntate. - servicii spitalizare de zi cheltuieli ocazionate de aceste servicii, inclusiv cheltuielile efectuate in cadrul programelor naionale de sntate.
-

servicii in ambulatorul de specialitate al spitalului cuprind cheltuieli privind drepturile de personal, medicamente i materiale sanitare i alte cheltuieli, precum i contravaloarea serviciilor decontate de casele de asigurri de sntate pentru activitatea prestat in ambulator (care se raporteaz distinct de primele categorii de cheltuieli).

Structura pe tipuri de servicii se refer la cheltuielile efectiv realizate.

D. Indicatori de calitate

1.

Rata mortalitii spitaliceti

Decese Bolnavi ieii

x 100

2.

Proportia pacientilor decedati n primele 24 ore de la spitalizare

Nr. decese n 24 de ore de la spitalizare Bolnavi ieii (externai)

x 100

3.

Proportia decedati la

pacientilor =

Decese in 48 ore de la interventia x chirurgicala 100 Bolnavi externai din seciile de chirurgie

48 de ore de la intervenia chirurgical

4.

Rata infeciilor = nosocomiale

Nr. bolnavi cu infecii nosocomiale Bolnavi externai

x 100

5. Indicele de concordan a diagnosticului de la internare i cel de externare:

Nr. diagnostice concordante

x 100

83

Indicele de concordanta

Nr. pacieni externai

Acest indicator se calculeaz i pentru compararea corectitudinii diagnosticului pus n cabinetele medicilor de familie sau n ambulatoriile de specialitate comparativ cu cel pus in seciile de spital.

6. Procentul pacienilor internai i transferai la alte spitale :

Pacieni transferai

Nr. pacieni transferai x 100 Bolnavi internai

II. Indicatori in ambulator

1.

Numar mediu bolnavi

Bolnavi consultai

consultati pe medic

Nr. medici din cabinetele ambulatorii de specialitate al spitalului

Bolnavii consultai = se refer la numrul de consultaii efectuate Medicii din cabinetele ambulatorii de specialitate ale spitalului se refer la medicii incadrai cu contract de munca in cabinetele de specialitate din amblatorul spitalului.

2.

Proporia personalului medical din totalul = personalului angajat in ambulatorul spitalului

Nr. personal medical

x 100

Total persoane angajate in ambulatorul spitalului

3.

Proporia medicilor din totalul personalului angajat in ambulatorul spitalului

Nr. medici din ambulatorul spitalului Total persoane angajate in ambulatorul spitalului

x 100

Persoanele angajate in ambulatorul spitalului se refer la persoanele incadrate cu contract de munc in cabinetele de

85

specialitate din ambulatorul spitalului (cu norm intreag sau timp de munca parial).

4 Nr. mediu de . consultaii = pe medic in ambulator

Nr. consultaii in ambulatorul spitalului Nr. medici incadrai in ambulatorul spitalului

x 100

5.

Proportia pacientilor internai din totalul = pacienilor consultati in ambulatorul spitalului

Nr. pacieni internai

x 100

Nr. pacieni consultai in ambulatorul spitalului

NOT:

- urmtoarele structuri medicale sunt considerate structuri care deservesc paturile de spita l: stationar de zi psihiatrie (aduli i copii), C.P.U, U.P.U, camera de garda, C.S.M (aduli i copii), serviciul de anatomie patologic i serviciul de medicin legal;

urmtoarele structuri medicale ofer servicii medicale ambulatorii dar sunt structuri ale spitalului: dispensar medical TBC, cabinet de planing familial, cabinet oncologie medical, cabinet diabet zaharat, cabinet boli infecioase, cabinet stomatologie urgen, cabinet de asisten social, cabinet medical colar/studentesc. - numrul de medici din spital care acord consultaii in ambulatoriul spitalului (indicatorul de la lit. A pct. 6) se refer la medicii incadrai in seciile cu paturi, dar care au program in ambulatoriul de specialitate al spitalului.
-

Denumire

indicator

/ observaii / sursa de date

nr pacieni externai -total/secii/se compar cu anul precedent/ serviciul de statistic, durata medie de spitalizare pe spital/fiecare secie / se compar cu durata medie naionala pe tip de secie/ serviciul de statistic, rata de utilizare a paturilor pe spital/ fiecare secie/se compar cu rata optim/ , / serviciul de statistic proporia pacienilor internai din totalul pacienilor prezentai la camera de gard/se compar cu anul trecut/se urmrete triajul adecvat al pacienilor la camera de gard/UPU/ serviciul de statistic durata medie de ateptare la camera de gard i/sau UPU/ se compar cu anul trecut/ monitorizare local,

87

nr. servicii spitaliceti furnizate pe tip de servicii: acui,cronici,recuperare,spitalizare de zi/spitalizare continu/ serviciul de statistic Indicele de complexitate al cazurilor pe spital/fiecare secie in parte/se compar cu anul precedent i cu seciile de acelai tip/ serviciul de statistic Procentul pacienilor cu intervenii chirurgicale din totalul pacienilor din seciile chirurgicale/ se compar cu anul precedent i cu seciile de acelai t ip/ serviciul de statistic Procentul pacienilor cu complicaii i comorbiditti din totalul pacienilor externai cu diagnostice secundare/ se compar cu anul precedent i cu seciile de acelai tip/ serviciul de statistic. Nr. pacienilor pe lista de ateptare pe secie/ se compar cu anul precedent i cu seciile de acelai tip/se evideniaz acolo unde este cazul/monitorizare local.

III .Indicatori economico- financiari Denumire indicator / observaii / sursa de date

- execuie bugetar fa de bugetul de cheltuieli / bilanul anual - structura cheltuilelilor pe tipuri de servicii i in precedent/raport financiar i dare de seam contabil , funcie de sursele de venit/se compar cu anul precedent/raport financiar i dare de seama contabil,
-

procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului/an precedent i media naionala/bilanul anual, procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor din spital/ an precedent i media naionala/bilanul anual,

procentul cheltuielilor cu medicamente din totalul cheltuielilor din spital/ an precedent i media naional/bilanul anual procentul cheltuielilor de capital din totalul cheltuielile spitalului/ an precedent i media naionala /bilanul anual, costul mediu pe spitalizare pe fiecare secie/anul trecut/ex.Buget 2 raportare CJAS.

IV .Indicatori de calitate Denumire indicator / observaii / sursa de date


-

rata mortalitii intraspitaliceti- total spital /secii/anul trecut i secii de acelasi tip/D.R.G, proporia pacienilor decedai la 24 ore internare-total spital/secii/ anul trecut i secii de acelai tip /D.R.G, proporia pacienilor decedai la 48 ore de la internare de la intervenia chirurgical pe fiecare secie in parte/ anul trecut i secii de acelasi tip/D.R.G, rata infeciilor nozocomiale total spital/secii/an precedent/D.R.G rata pacienilor reinternai fr programare in 30 zile de la externare/ an precedent/D.R.G indicele de concordan intre diagnosticul de internare/externare/anul trecut i secii de acelasi tip/D.R.G, nr reclamaii/plngeri pacieni/ an precedent/ D.R.G.

89

INDICATORI DE PERFORMAN AI MANAGEMENTULUI SPITALULUI

VALORI MEDII NATIONALE

Categori a de indicato ri A. Indicato ri de manage ment al resursel or umane

Denumirea indicatorului

Periodicitat ea raportarii

Sursa de date

Observaii

Numr mediu de bolnavi externai pe un medic

Trim.

Stat funcii spital, Raportarea ctre DJSP Stat funcii spital, Raportarea ctre DJSP

Se urmrete adecvarea schem de personal

Numr mediu de bolnavi externai la o asistent medical

Trim.

Se urmrete adecvarea schem de personal

Proporia medicilor din totalul personalului

Semestru

Stat funcii spital

Se urmrete adecvarea schem de personal

Proporia personalului medical din totalul personalului angajat al spitalului Proporia personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical Numr mediu de consultaii pe un medic n ambulator

Semestru

Stat funcii spital

Se urmrete adecvarea scheme personal

Semestru

Stat funcii spital

Se urmrete adecvarea schem de personal Se urmrete evaluarea performanelor personalului Se urmrete evaluarea performanelor personalului

Trim.

Statsitica spitalului

Numr mediu de consultaii pe medic n camera de garda / UPU

Trim.

Statistica spitalului

B. Indicato ri de utilizare a serviciil or

Numr pacieni externai total si pe secii Durata medie de spitalizare pe spital si pe fiecare secie

Luna / Trim. Trim.

Statistica spitalului; Statistica spitalului;

Se compar cu a precedent

Se compar cu durata medie nationala pe tip d sectie

Rata de utilizare a paturilor pe spital si pe fiecare secie Proporia pacienilor internai din totalul pacienilor prezentai la camera de garda

Trim.

Statistica spitalului Statistica spitalului

Se compar cu ra optim

Trim.

Se compar cu a precedent

Se urmrete tria adecvat al pacientilor la camera de gard

91

Numr pacieni consultati n ambulator Proporia urgenelor din totalul pacienilor internai

Luna / Trim. Trim.

Statistica spitalului Statistica spitalului;

Se compar cu a precedent

Se compar cu a precedent i cu seciile de acela tip

Durata medie de ateptare la camera de gard i / sau UPU Numr servicii spitaliceti furnizate pe tip de serviciu - acuti, cronici, recuperare, spitalizare de zi, etc Indicele de complexitate al cazurilor pe spital si pe fiecare secie

Trim.

Monitorizare locala Statistica spitalului

Se compar cu a precedent

Luna / Trim.

Se compar cu a precedent

Luna / Trim.

Raportarea ctre CJAS

Se compar cu a precedent i cu seciile de acela tip

Procentul pacienilor cu intervenii chirurgicale din totalul pacienilor externai din seciile chirurgicale

Trim.

Statistica spitalului;

Se compar cu a precedent i cu seciile de acela tip

Procentul pacienilor cu complicatii si comorbiditati din totalul pacienilor externati (cu dg. sec.)

Trim.

Statistica spitalului;

Se compar cu a precedent i cu seciile de acela tip

Numr pacieni pe lista de ateptare Trim. pe secii

Monitorizare locala

Se evideniaz a unde este cazul;

Se compar cu a precedent C. Indicato Execuie bugetar fa de bugetul de cheltuieli aprobat Trim. Bilanul anual

ri Structura cheltuielilor pe tipuri de servicii i Economi n funcie de sursele de venit cofinancia ri Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului

Trim.

Raportul financiar i darea de seam contabil Bilanul anual

Se compar cu a precedent

Trim.

Se compar cu a precedent i cu media naional

Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului

Trim.

Bilanul anual

Se compar cu a precedent i cu media naional

Procentul cheltuielilor cu medicamentele din totalul cheltuielilor spitalului

Trim.

Bilanul anual

Se compar cu a precedent i cu media naional

Procentul cheltuielilor de capital din totalul cheltuielilor spitalului

Trim.

Bilanul anual

Se compar cu a precedent i cu media naional

Costul mediu pe zi spitalizare pe fiecare secie

Trim.

ExBuget 2, raportarea la CJAS

Se compar cu a precedent i cu spitalele de acela tip

D. Rata mortalitii intraspitaliceti - pe Trim. Indicato total spital si pe fiecare secie ri de calitate

Raportarea DRG DJSP

Se compar cu a precedent i cu seciile de acela tip

93

Proporia pacienilor decedai la 24 ore de la internare - pe total spital si pe fiecare secie

Trim.

Raportarea DRG DJSP

Se compar cu a precedent i cu seciile de acela tip

Proporia pacienilor decedai la 48 ore de la intervenia chirurgical pe fiecare secie chirurgical

Trim.

Raportarea DRG DJSP

Se compar cu a precedent i cu seciile de acela tip

Rata infeciilor nozocomiale - pe total spital si pe fiecare secie

Trim.

Raportarea DRG DJSP

Se compar cu a precedent

Rata pacienilor reinternai (fara programare) n intervalul de 30 de zile de la externare Indice de concordan ntre diagnosticul la internare i diagnosticul la externare

Trim.

Raportarea DRG i DJSP Raportarea DRG si DJSP

Se compar cu a precedent

Trim.

Se compar cu a precedent i cu seciile de acela tip

Procentul pacienilor internai i transferati ctre alte spitale

Trim.

Raportarea DRG DJSP

Se compar cu a precedent i cu seciile de acela tip

Numr reclamaii / plngeri pacieni

Trim.

Se compar cu a precedent

Ordinul M.S. nr. 1384 /04.11.2010 privind indicatorii de peformanta a activitatii spitalului (anexa nr.1 si anexa nr.2). TREBUIE COPIATA

95

6.f Indicatorii de sntate din Romania ce se raporteaz la Ministerul Sntii sunt :

Clasa 1. Situaia demografic i socioeconomic din care: Numr nscui vii Numr nscui vii ,in funcie de vrsta mamei la momentul naterii, Numr nscui mori, Rata brut a natalitii Numr total decese, Rata brut a mortalitii Rata total de fertilitate, Sporul natural, Numr de avorturi la cerere. Clasa 2. Starea de sntate

1.1.Populaia
-

din care: 2.1 Sperana de via/Mortalitate.


-

Sperana de via Riscul de deces pe grupe de vrst Absenteismul de la locul de munc- numr de zile de concediul medical,numr de persoane care au beneficiat de concediul medical, durata medie a concediului medical, Mortalitatea infantil,neonatal,postneonatal,perinatal, Mortalitatea matern prin complicaiile sarcinii,naterii , luziei. specifice de boli.

2.2. Mortalitatea/Morbiditatea pe grupe

1.Incidena,prevalena i mortalitatea prin urmtoarele boli/afeciuni selectate din care: HIV/SIDA Tuberculoza Infecii cu transmitere sexual Toate tipurile de cancer, Diabet toate tipurile, Demena senil Alzheimer Depresie Afeciuni generate de anxietate Afeciuni datorate consumului de alcool Boli cardio-vasculare Insuficiena cardiac Accidente cerebro- vasculare Afeciuni pulmonare obstructive cronice Astm Afeciuni musculoscheletale Anomalii congenitale Sindrom Down Accidente de circulaie Accidente de munc Accidente domestice Boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare Boli transmisibile prin intermediul apei i alimentelor Accidente rutiere datorate consumului de alcool Boli ocupaionale Boli ale aparatului genito-urinar. Clasa 3. Determinani ai strii de sntate

Se raporteaz pe baza rezultatelor Programului naional privind evaluarea strii de sntate a populaiei in asistena medical primar.

97

- Clasa 4.Prevenire,protecia sntii i sntii 4.1. Prevenirea bolilor

promovarea

- acoperirea vaccinal - numrul de copii vaccinai raportai numrul de copiii eligibili pentru vaccinare, - screening cancer de sn - numrul de mamografii raportat la numrul de femei peste 35 ani,pe grupe de vrst,
-

screening cancer de col uterin - numrul de teste PAP raportat la numrul de femei,pe grupe de vrst, screening prenatal - numrul de investigaii prenatale raportat la numrul de sarcini, screening neonatal - numrul de investigaii neonatale de screening raportat la numrul de nou - nscui cu risc, numrul de examente de bilan- M/F, pe grupe de vrsta, gravide. sntii

4.2. Prevenirea
-

numrul anual de campanii de promovare a unui comportament sntos, numrul anual de aciuni pentru promovarea sntii mintale.

4.3.

Resursele ingrijirii sntii

4.3.1. Faciliti - numr total de paturi de spital in uniti

publice,

numr total de paturi de spital pentru pacienii cu boli acute/cronice numr total de paturi de spital in uniti private, numr de paturi in instituiile psihiatrice numr de paturi in sanatorii,preventorii numr de paturi in uniti medico- sociale numr de paturi pe specialiti medicale numr de ambulatorii de specialitatepublice/private numr de laboratoare - publice/private numr de farmacii - publice/private

4.3.2. Resurse umane -

numr de persoane angajate in sistemul de sntate numr de medici- total,specilitate, in ambulatoriu, in spital, numr de asisteni medicali- total,in ambulatoriu, in spital, numr de moae, numr de medici dentiti, numr de farmaciti, raportul angajati in sectiile de pacienti cu boli acute/total angajati in spital, raportul asisteni medicali in seciile de pacieni cu boli acute/total asisteni medicali in spital. - numr de absolveni de faculti,

4.3.3. Educaie

numr de absolveni cu formare de asisteni medicali i moae pe tipuri de pregtire postliceal, colegiu, numr de absolveni de faculti de farmacie numr de absolveni de faculti de medicin dentar

99

4.3.4. Tehnologie -

numrul de echipamente specifice ,aparate pentru radiologie,C.T,R.M.N, ecografie , scintigrafie,angiografie,osteodensitometrie,aparat e de anestezie- terapie intensiv,aparate de dializ,aparatura de laborator,aparate E.C.G,aparate E.E.G, defibrilatoare,aparate de balneofizioterapie,truse de chirurgie laparascopic,truse de endoscopier digestiv, truse de endoscopie urologic.

4.3.5. Utilizarea intraspitaliceasc a facilitilor de

ingrijire a sntii - numr de zile de spitalizare:total internai, dintre care pacieni cu boli acute/cronice, - rata ocuprii paturilor: total internai dintre care pacieni cu boli acute/cronice, - durata medie a spitalizrii:total internai,dintre care pacieni cu boli acute/cronice, numr de externrii: total,dup grupele majore de diagnostic, - numr de consultaii in ambulatoriumedic/capita, - numr de internri la 100.000 de locuitori, - numr mediu de pacieni/medic in spital,

4.3.6. Intervenii chirurgicale - numr de intervenii by-pass coronorian - numr de intervenii de angioplastie -

coronorian transluminala percutanat, numr de proteze de sold, numr de proteze de genunchi, numr de operaii de cataract numr de operaii cezariene

numr de operaii de transplant -tip de transplant,recoltare donatori vii/moarte cerebral, numr de intervenii chirurgicale dup grupele majore de diagnostic procent de pacieni chirurgicali din totalul pacienilor cu boli acute/cronice.

4.3.7. Folosirea medicamentelor

Valoarea consumului de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pe baza de prescripie medical cu sau fr contribuie personal din partea asigurailor pentru urmtoarele grupe terapeutice:
-

medicamente pentru tratamentul ulcerului gastro-duodenal, antidiabetice, glicozide cardiace antiaritmice antihipertensive diuretice betablocante antimicrobiale sistemice AINS Derivate de benzodiazepine Psihoanaleptice Antiastmatice

4.3.8. Cheltuieli de sntate/finanare in sistemul public - suma medie cheltuit pentru sntate per -

capita procentul cheltuielilor spitaliceti din totalul cheltuielilor de sntate

101

acoperirea populaiei prin sistemul public de asigurri distribuia cheltuielilor de sntate publice dup tipul de asisten medical primar,ambulatorie,spitaliceasc , la domiciliul, de recuperare, produse farmaceutice,dispozitive medicale. Cheltuieli spitalicesti % - M/F - pe grupe de varsta: -64 ani ,65-74 de ani, peste 75 ani, Cheltuieli de sntate dup sursa de finanare - fonduri guvernamentale/asigurri sociale/altele.

4.4.

Calitatea/performana ingrijirii sntii - reclamaii - numrul de cazuri de malpraxis semnalate la organizaiile profesionale i /sau comisiile de monitorizare i competena profesional pentru cazurile de malpraxis, - rata autopsiilor, - cantitatea de snge transfuzat - rata reinternrilor la 28 de zile, - numrul de cazuri de infecii nozocomiale - mortalitatea intraspitaliceasc la 30 zile in spitalele de boli cronice - mortalitatea intraspitaliceasc la 48 i 72 de ore de la internare.

7. Structura si organizarea spitalului - definitie spital - organizarea spitalului

- clasificarea/ierahizarea clasica a spitalului(tertiara,secundara,comunitare) - forma de proprietate, - structura organizatorica a spitalului, - serviciile medicale acordate de spital(preventie,curative, de recuperare si /sau paleative, Implementarea Programului de Parteneriat Public - Privat (PPP) destinat spitalelor publice de stat din Romania :
-

Obiectivele PPP Principiile Avantajele PPP PPP

Mic istoric al spitalelor din judeul

Constana

Primele forme de organizare a spitalului au fost dominate de aciuni de caritate ,spitale funcionnd iniial ca adposturi pentru cei bolnavi i sraci. Factorii principali ai apariiei spitalului ca instituiie specializat cu paturi de ocrotire a sntii au fost: crearea unei case - centru de sntate pentru o colectivitate, care s concentreze un complex puternic de mijloace eficace pentru diagnostic i tratatament medical, - stabilirea clar intre cele doua medii : lumea profan i lumea medicala cea a profesionitilor - stabilirea clar in lumea medical a diverselor grupe specializate care particip la actul medical. Pentru prima dat apare noiunea de spital in anul 1292 in Cibin - Sibiul de azi, apoi in anul 1413 in Braov
-

103

i prima farmacie in anul 1512 tot la Braov, prima anestezie modern apare la: 5.02.1847 la spitalul militar Timioara, spitalul Colea Bucureti.

- 21.02.1847 la

Dar cel mai vechi spital din Romania i din Balcani este Spitalul Clinic de Urgen Pediatric " Grigore Alexandrescu ".El a fost infiinat in jurul anului 1857 de Alexandru Dimitrie Ghica , caimacan al rii romneti , cldirea iniial a fost ridicat in anul 1886, fiind primul local stabil al spitalului de copii. In prezent - an 2006, Spitalul Clinic de Urgen Grigore Alexandrescu este cel mai mare spital de copii din ara i face parte din complexul de spitale de urgen din Bucureti, asigurand asisten de specialitate pentru un numr de peste 1,2 milioane de copii din Bucureti i judeele limitrofe. In judeul Constana cele mai -

vechi spitale sunt:

Spitalul Harova - an 1904,

S.O.T.R.M Eforie Sud - an 1909, Sanatoriul (actual Spitalul) TBC Agigea - an 1930, Spitalul Municipal Constana - an 1930, i cel mai mare spital din judeul Constana -Spitalul Clinic Judeean de Urgen Constana din 1963. Spitalul Harova funcioneaz din 1904, in anii 1965- 1966 au construit o policlinica cu 2 etaje i in anii 1982-1983 construiesc o cladire nou a Spitalului Orsenesc Harova. Spitalul de Ortopedie , Traumatologie i Recuperare Medical Eforie -Sud (SOTRM) funcioneaza din 1909 denumirea a fost de: Sanatoriul pentru Combaterea Tuberculozei la copii , construit de o societate

particular susinut de familiile: Bol ,Plopeanu,Cantacuzino sub inalt ocrotire a ASP - Principesa Maria , construcia fiind fcut pe malul mrii, localitatea Movila - Techirghiol care la inceput a fost preventoriu. Sanatoriul (actualul spitalul) TBC Agigea in mijlocul nisipurilor , al vegetaiei srace i al pesisajului dezolant al Dobrogei de odihnioar aproape de Constana , lang un sat pescresc Hadgige (- Agigea de azi) a fost construit in 1940 Sanatoriul TBC OA Agigea - unitate sanitar cu paturi al crui trecut i prezent constituie o valoare pe linia asistenei medicale de combatere a tuberculozei in Romaniei. El a fost subordonat Ligii Naionale contra tuberculozei fiind primul sanatoriul de profil din ar dupa caiva ani sau infiinat: Dobria,Floreti,Baloteti,Gradinri i Azuga din anul 1948 este subordonat M S. Spitalul Municipal Constana funcioneaza din 1930 fiind infiinat i cu un parter de boli infecioase in vechiul pavilion. Spitalul Clinic Judeean de Urgen Constana a fost proiectat in anul 1963 de o echip condus de Puchita Ion proiect comun cu a spitalelor : Craiova i Baia- Mare , precum i al spitalului Odensen - Danemarca. Construcia a fost in perioada anilor:1964- 1969 , el fiind cel mai mare spital din judeul Constana. Ca urmare a evoluiei societii in planul cunoaterii, a apariiei tehnicii in toate seferele vieii economico- sociale , concepia despre spital a cptat dimensiuni noi,in paralel cu dezvoltarea funcionarii acestuia i a creterii complexitii asistenei medicale acordate.

105

Comitetul de Experi ai Organizaiei Mondiale a Sntii a dat o definiie :

" spitalul este elementul unei organizaii cu caracter medical i social, a crei funcie const in asigurarea de ingrijiri medicale complete populaiei,atat curative,ct i prevenie,recuperatorii.El poate fi,de asemenea ,un centru de invtmant medical i de cercetri biosociale.

DEFINIIE

SPITAL :

" Dac medicina a fost considerat deseori o tiina neproductiv , nimeni nu se mai indoiete astzi c ea aduce mai multe cstiguri dect pierderi. Spitalul este o fabric de sntate , care produce o valoare tot att de util societii ca oricare alta. " Robert Holmes.

conform art.165(1) Legea 95/2006

Spitalul este unitatea sanitar cu paturi, de utilitate public , cu personalitate juridic , ce furnizez servicii medicale .

Spitalul este o unitate medicala de inalt calificare , rezolvnd probleme de diagnostic, tratament, recuperare,inclusiv probleme de cercetare medical i invmant,rolul spitalului este foarte complex. Spitalul poate fi public, public cu sectii private (care furnizeza servicii medicale cu plat) sau privat. Spitalul a devenit una din organizaiile sociale cele cele mai complexe,carcterizat prin specializare tehnic ridicat,sarcinii, linii de autoritate multiple, relaii colective complicate ,roluri sociale schimbtoare,grupuri profesionale noi care particip la actul medical: fizicieni,microbiologi,biologi, psihologi. Spitalele de urgen se infiineaza i funcioneaz numai ca spitale publice de stat. In Legea spitalelor cap.12 Legea privind sistemul naional integrat de servicii medicale de urgen i de prim ajutor calificat- spitalele sunt clasificate din punct de vedere al capacitii de a rezolva situaiile medicale de urgen : U.P.U,C.U.P,M.U.P, fiind asigurat cadrul normativ prin care se garanteaz faptul c asistena medical de urgen public este un drept al ceteanului i o datorie de stat.

107

Serviciile medicale acordate de spital pot fi: preventive,curative, de recuperare i/sau paleative. Spitalele se organizeaz i funcioneaz :
-

pe criteriul teritorial in spitale regionale,spitale judeene i spitale locale( municipale,oreneti,comunale), ele se pot organiza i funciona in funcie de specificul patologiei,in : spitale generale,spitale de urgen, spitale de specialitate i spitale pentru bolnavi cu afeciuni cronice, in funcie de regimul de proprieti,spitale publice organizate ca : instituii publice,spitale private organizate ca persoane juridice de drept privat,spitale publice in care funcioneaz i secii private, din punct de vedere al invmantului i al cercetrii tiinifice medicale spitalele pot fi: spitale clinice cu secii universitare,institute

1. Spitalul Regional spitalul clinic judeean care deine competenele i resursele umane i materiale suplimentare necesare , in vederea asigurrii ingrijirilor medicale complete pentru cazurile medicale complexe , mai ales in cazul urgenelor i al pacienilor aflai in stare critic , pentru cazurilor ce nu pot fi rezolvate la nivelul local , in spitalele municipale i oreneti la nivelul judeului respectiv precum i pentru toate cazurile din judeele arondate ce nu pot fi rezolvate complet la nivelul spitalelor judeene din cauza lipsei de

resurse materiale/i/sau umane sau din cauza complexitii cazului, in conformitate cu protocoalele in vigoare.

2.

Spitalul Judeean

- spitalul general organizat in reedina de jude, cu o structur complex de specialiti medico- chirurgicale , cu unitate de primire urgene, care asigur urgenele medicochirurgicale i acord asistena medical de specialitate , inclusiv pentru cazurile grave din jude care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale.

3.

Spitalul Local

- spitalul general care acord asistena medicala de specialitate in teritoriul unde funcioneaz , respectiv municipiu , ora, comun.

4.

Spitalul de Urgen

- spitalul care dispune de o structur complex de specialitai, dotare cu aparatura medical corespunzatoare, personal specializat, avnd amplasament i accesibilitate pentru teritorii extinse.In structura spitalului de urgen funcioneaz obligatoriu o structur de urgen (U.P.U, C P U) care,in funcie de necesiti , poate avea i un serviciu mobil de urgen - reanimare i transport medicalizat.

5 6

5. Spitalul general

109

spitalul care are organizate in structura , de regul doua dintre specialiti de baza, respectiv medicina intern, pediatrie ,obstetric - ginecologie,chirurgie general.

. Spitalul de specialitate

- spitalul care asigur asisten medical intr-o specialitate in conexiune cu alte specialiti complementare.

7.
7

Spitalul

pentru

bolnavi cu afeciuni cronice

- spitalul in care durata de spitalizare este prelungit datorit specificului patologiei. 8 Bolnavii cu afeciuni cronice i probleme sociale vor fi preluai de unitile de asisten medico-sociale, precum i de aezminte de asisten social prevzute de lege, dup evaluarea medical.
9 8.

Spitalul Clinic

- spitalul care are in componena secii clinice universitare care asigur asistena medical , desfaoara activitate de invmant , cercetare tiinific - medical i de educaie continu , avand relaii contractuale cu o instituie de invmnt medical superior acreditat.Institutele , centrele medicale i speciale de specialitate , care au in componen o secie clinic universitar sunt spitale clinice.Pentru activitatea medical , diagnostic i terapeutic , personalul didactic este in subordinea administraiei spitalului , in conformitate cu prevederile contractului de munc. - seciile clinice universitare - seciile de spital in care se desfoara activiti de asisten medical , invmnt

medical , cercetare tiinific - medical i de educaie medical continu (EMC). In aceste secii este incadrat cel puin un cadru didactic universitar , prin integrare clinic. Pentru activitatea medical,diagnostic i terapeutic , personalul didactic este in subordinea administraiei spitalului , in conformitate cu prevederile contractului de munc .

9.Institutele i Centrele Medicale Cliniceuniti de asisten medical de specialitate in care se desfoar i activitate de invmnt i cercetare tiinifiic - medical, de indrumare i coordonare metodologic pe domeniile lor de activitate , precum de educaie medical continu, pentru asisten medical de specialitate se pot organiza centre medicale in care nu se desfoar activitile de invmnt medical i cercetare tiinific.

10.

Unitile de Asisten Medico- Sociale

- instituii publice specializate , in subordinea autoritilor administraiei publice locale, care acord servicii de ingrijire , servicii medicale, precum i servicii sociale persoanelor cu nevoi medico- sociale.

11. Sanatoriul - unitate sanitar cu paturi care asigur asistena medical utiliznd factori curativi naturali asociai cu celelalte procedee , tehnici i mijloace terapeutice.

12. Preventoriul

111

- unitate sanitar cu paturi care asigur prevenirea i combaterea tuberculozei la copii i tineri , precum i la bolnavii de tuberculoz stabilizai clinic i necontagioi.

13.

Centre de Sntate

- uniti sanitare cu paturi care asigur asistena medical de specialitate pentru populaia din mai multe localiti apropriate , in cel puin dou specialiti.

Spitalele publice se infiineaz i respectiv se desfineaza prin hotarare a Guvernului , iniiatit de MS , cu avizul consiliului local , respectiv judeean , dup caz. Spitalele private se infiineaz sau se defineaz cu avizul M.S. , in condiiiile legii. Autorizaia sanitar de funcionare se emite in condiiile stabilite prin normele aprobate p rin ordin al ministrului MS i d dreptul spitalului s funcioneze, dup obinerea autorizaiei sanitare de funcionare, spitalul intra la cerere in procedura de acreditare Procedura de acreditare nu se poate extinde pe o perioad mai mare de 5 ani, neobinerea acreditrii in termen de 5 ani de la emiterea autorizaiei de funcionare conduce la desfinarea spitalului in cauz. Acreditarea garanteaz faptul c spitalele funcioneaz la standardele stabilite potrivit prezentului titlu, privind acordarea serviciilor medicale i conex actului medical, certificnd calitatea serviciilor de sntate in conformitate cu clasificarea spitalelor , pe categorii de acreditare.Acreditarea se acord de Comisia Naional de Acreditare a Spitalelor ,

instituiie cu personalitate juridic ce funcioneaza in coordonarea primului - ministru, finanat din venituri proprii i subvenii acordate de la bugetul de stat. Pentru acreditare se percepe o taxa de acreditare.

Procedurile,standardele i metodologia de acreditare se elaboreaz de ctre Comisia Naional de Acreditare a Spitalelor i se aprob prin ordin al ministrului sntii publice, lista cu unitile spitaliceti acreditate i categoria acreditrii . Acreditarea este valabila 5 ani, inainte de expirarea termenului , spitalul solicit evaluarea in vederea reacreditrii,revaluarea unui spital se poate face i la solicitarea: Ministerului Sntii , Casa Naional de Asigurri de Sntate dup caz a ministerelor i instituiilor cu reea sanitar proprie, taxele legate de reevaluare sunt suportate de solicitant. Spitalul este unitatea sanitar cu paturi care particip la asigurarea strii de sntate a populaiei.Competenele pe tipuri de spitale se stabilesc in conformitate cu criteriile Comisiei Naionale de Acreditare a Spitalelor i se aproba prin ordin al ministrului Ministerului Sntii , iar pentru spitalele din subordinea ministerelor i instituiilor cu reea sanitar proprie i cu avizul ministrului de resort sau al conductorului instituiei. In spital se pot desfura i activiti de invmnt medico-farmaceutic,postliceal , universitar i postuniversitar, activiti de cercetare tiinific medical, sub indrumarea personalului didatic care este integrat in spital. Activitiile de invmnt i cercetare vor fi astfel organizate inct s consolideze calitatea actului medical cu

113

respectarea dreptului pacienilor , a eticii i d eontologiei medicale.

Conform Legii nr. 95/14.04.2006 privind reform in domeniul sntii art . 168 spitalul asigur condiii de investigaii medicale,tratament, cazare , igien, alimentaie i de prevenire a infeciilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sntii publice. Spitalul rspunde , in condiiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiiilor de cazare , igien , alimentaie i de prevenire a infeciilor nozocomiale ,precum i pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienilor. O dat la 3 ani Ministerul Sntii propune un Plan naional de paturi , care se aprob prin hotarare a Guvernului. Spitalul are obligaia de a acorda primul ajutor i asisten medical de urgen oricrei persoane care se prezint la spital, dac starea sntii persoanei este critic, dup stabilizarea funciilor vitale, spitalul va asigur , dup caz , transportul obligatoriu medical la unitatea sanitar de profil. Spitalul este in permanent pregtit pentru asigurarea asistenei medicale :
10 in caz de rzboi, dezastre,atacuri teroriste,conflicte sociale,

situaii de criz, fiind obligat s participe cu toate resursele la inlturarea efectelor acestora. Spitalele publice sunt instituii publice finanate integral din venituri proprii i funcioneaz pe principiul autonomiei financiare.

Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele incasate pentru serviciile medicale , alte prestaii efectuate pe baza de contract , precum i din alte surse , conform legii.Spitalele publice au obligaia de a sigura realizarea veniturilor i de a fundamenta cheltuielile in raport cu aciunile i obiectivele din anul bugetar pe titluri , articole i alineate , conform clasificaei bugetare.Spitalele pot incheia contracte de furnizare de servicii medicale i cu casele de asigurri de snatate private. Spitalele publice primesc , in completare , sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale , care vor fi utilizate numai pentru destinaiile pentru care au fost alocate , dup cum urmeaz: 1. de la bugetul de stat prin bugetul M. S. sau al ministerelor ori instituiilor centrale cu reea sanitar proprie i prin bugetul MEC pentru spitalele clinice cu secii universitare,
1. 2.

3.

de la bugetul de stat, bugetele locale particip la finanarea unor cheltuieli de intreinere, gospodrie, reparaii, consolidare, extindere i modernizarea a unitilor sanitare publice , de interes judeean sau local, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinaie in bugetele locale, spitalele publice pot realiza venituri suplimentare din : - donaii i sponsorizri, - asocieri investiionale in domenii medicale ori de cercetare medical i farmaceutic, - incheierea unor spaii medicale , echipamente sau aparatur medical ctre ali furnizori de servicii medicale , in condiile legii, - contracte privind furnizarea de servicii medicale incheiate cu casele de asigurri private sau ageni economici, - editarea i difuzarea unor publicaii cu carcter medical

115

servicii medicale, hoteliere sau de alta natur , furnizate la cererea unor teri, servicii de asisten medicale la domiciliul, furnizate la cererea pacienilor, contracte de cercetare i alte surse, alte surse , conform legii.

Spitalul are obilgaia s inregistreze , s stocheze , s prelucreze i s transmit informaiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sntii publice. Raportrile se fac ctre Ministerul Sntii i se constituie baza de date , la nivel naional , pentru decizii majore de politic sanitar i pentru raportrile necesare organismelor Uniunii Europene i Organizaia Mondial a Sntii. Documentaia primar ca surs a acestor date , se pstreaz, securizat i asigurat sub forma de document scris i electronic , constituind arhiva spitalului conform reglementerilor legale in vigoare, informaiile constituie secrete de stat i secrete de serviciu, care vor accesate i gestionate conform standardelor naionale de protecie a informaiilor clasificate. Serviciile medicale acordate de spital pot fi , preventive, curative, de recuperare i/sau paleative. Spitalul particip la asigurarea strii de sntate a populaiei,
-

Competenele pe tipuri de spitale se stabilesc in conformitate cu, criteriile Comisiei Naionale de Acreditare a Spitalelor i se aprob prin ordin de ministrul M.S.. Activitile organizatorice i funcionale cu caracter medicosanitar din spitale sunt reglementate i supuse controlului M.S. . In spital se pot desfura i activiti de invmn t: medico-farmaceutic, postliceal, universitar, postuniversitar, i activiti de cercetare tiinific medical. Spitalul asigur condiii de:
-

investigaii medicale tratament cazare, igien alimentaie, i de prevenie a infeciilor nozocomiale. M.S. reglementeaz i aplic msuri de cretere a eficienei i calitii serviciilor medicale i de asigurare a accesului echitabil al populaiei la serviciile medicale
-

Pentru asigurarea drepturilor la ocrotirea sntii M.S. propune , o data la 3 ani "Planul Naional de paturi " , care se aprob prin hotrare a guvernului . Structura organizatoric a unui spital cuprinde: - seci i de spital,
-

laboratoare, servicii de diagnostic i tratament, compartimente, servicii sau birouri:tehnice,economice i administrative, servicii de asisten prespitalisceasc,

117

transport urgene: ambulana, structuri de primiri urgene :UPU,MUP,CUP, Spitalele pot avea i alte structuri care acord servicii ambulatorii de specialitate:
-

spitalizare de zi, ingrijiri la domiciliul servicii paraclinice ambulatorii.

In spitale publice funcioneaz : - Consiliul etic,


-

Consiliul medical, Consiliul stiintific Consiliul Consultativ

Spitalele

se impart in trei categorii(ierarhizare clasica):


-

spital de ingrijiri teriare, spital de ingrijiri secundare, spitale comunitare.

In Proiectul Hotrre pentru aprobarea Contractului - Cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale in cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate p e anul XXXX

Asistena medical spitaliceasc se acord in regim de:


c) spitalizarea continu, d) spitalizarea de zi.

Serviciile medicale spitaliceti sunt: prevenie,curative,de recuperare i paliative i cuprind: consultaii, investigaii stabilirea diagnosticului, tratament medical i /sau chirurgicale, ingrijire, recuperare, medicamente, materiale sanitare,dispozitive medicale,cazare,mas. In unitile sanitare ambulatorii autorizate de M.S. se pot acorda in regim ambulatoriu servicii medicale de tip spitalicesc pentru asiguraii care necesit internarea,suportate din fondurile aferente asistenei medicale spitaliceti,prin fondurile aferente asistenei medicale spitaliceti, prin tarif pe serviciu medical stabilit prin norme.
-

Modalitile de contractare de ctre CAS a serviciilor medicale se stabilesc prin norme. Valoarea total contractat de CAS cu spitalul se constituie din:
-

suma aferent serviciilor medicale spitaliceti se face pe baza de tarif pe caz rezolvatsistem D.R.G sau tarif mediu pe caz rezolvat pe specialiti, suma aferent programelor naionale de sntate cu scop curativ pentru medicamente i materiale sanitare specifice,finanat din fondul alocat pentru programe naionale de sntate cu scop curativ, care face obiectul unui contract distinct, suma pentru servicii de hemodializ ca re face obiectul unui contract distinct,

119

sume pentru serivicii medicale efectuate in cabinetele medicale de specialitate: oncologie medical, diabet zaharat de nutriie i boli metabolice.
-

Care sunt in structura spitalului ca unitate sanitar fr personalitate juridic , finanate din fondul alocat asistenei medicale ambulatorii de specialitate pentru specialitati clinice, sume pentru investigaii paraclinice efectuate in regim ambulatoriu, in condiiile stabilite prin norme,sume finanate din fondul alocat asistenei medicale spitaliceti, - sume pentru servicii medicale de tip spitalicesc,efectuate in regim de spitalizare de zi,finanate din fondul alocat pentru asistena medical spitaliceasc in condiiile prevzute prin norme,plata fcndu se prin tarfi pe servicii medicale/tarif pe caz rezolvat. In situaii in care pacientul nu poate dovedii calitatea de asigurat,spitalul acorda servicii medicale de urgen necesare,avnd obligaia s evalueze sistemul medical a pacientului i s externeze pacientul dac starea de sntate a acestuia nu mai reprezint urgen :
-

la solicitarea pacientului care nu are calitatea de asigurat, se poate continua internarea cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale de ctre acesta, spitalul are obligaia de a anuna C.A.S.J cu, care a incheiat contract de furnizare de servicii medicale despre internarea acestor pacienti, lunar printr-un centralizator separat, cu justificarea medical a internrii de urgen ,in acesta situaie C.A.S deconteaz spitalului contravaloarea serviciilor medicale in condiiile stabilite prin norme,

pentru spitalizarea de zi, spitalele au obligaia s solicite acordul D.S.P.J acolo unde acest tip de structur nu este nominalizat in structura organizatoric a spitalului prin ordin al M.S.. Validrile sunt fcute de:
-

- C.A.S.J i coala Naional de Sntate Public i Management Sanitar, in limita valorii de contract i a actelor adiionale incheiate cu C.A.S.J,spitalele vor primi contravaloarea serviciilor realizate.Externrile vor fi inute in eviden pe asigurai, in funcie de C.A.S la care este luat in eviden asiguratul. Spitalele pot incasa coplata la asigurai.Nu se incaseaz coplata pentru situaiile de urgen medico-chirurgicale. C.A.S deconteaz cazurile externate din seciile de boli profesionale pentru care nu s-au confirmat caracterul de boal profesional in condiiile respectrii criteriilor de internare in sistemul asigurrilor sociale de sntate,dar nu mai mult de 30% din cazurile externate.

Externrile vor fi inute in eviden pe asigurai, in funcie de C.A.S la care este luat in eviden asiguraii. Spitalele pot incasa " coplata" de la asigurai . urgen

Nu se incaseaz coplata pentru situaiile de medico- chirurgicale.

C.J.A.S decontez cazurile externate din seciile de boli profesionale pentru care s-a confirmat caracterul de boal profesional in condiiile respectrii criteriilor de

121

internare in sistemul de asigurri sociale de sntate, dar nu mai mult de 30 % din cazurile externate. Integrarea in structurile europene, a fcut ca Romania a trebuit s accelereze procesul de privatizare in toate domenile de activitate , inclusiv in domeniul sntii , sectorul particular s-a dovedit generator de capital, deci de eficien economic. Ministerul Sntii a elaborat " Strategia de participare a sectorului privat la imbuntirea performanelor sistemului sanitar( aprobat prin H.G. nr 717/2001), care identifica modelele de partenerit publicprivat. Ministerul Sntii impreun cu I.F.C- Internaional Finance Corporation care este un organism al Bncii Mondiale- ce ofer consultaii in vederea implicarii sectorului particular in toate domeniile,inclusiv in cel sanitar a eleborat un Program de parteneriat public -privat (PPP) destinat spitalelor publice din intreaga ara. Implementarea PPP in spitalele publice de stat presupune participarea sectorului privat la unele activiti :
-

construcia finanarea prestarea de servicii spitaliceti.

Obiectivul

PPP este:
-

crearea unui mecanism legal si transparent in vederea oferirii in spitalele publice de stat ,a unor servicii medicale de calitate superioara intregii populatii,

cei care pot sa plateasca sume suplimentare pentru:un plus de investigatii,conform hotelier sporit , etc.

Principiile PPP sunt: accesibilitatea crescut, claritate sporit, eficiena financiar, externalizarea serviciilor auxiliare, externalizarea serviciilor medicale de diagnostic, administrarea privat a unui spital public de stat. Principalele avantaje aduse de Programul de Parteneriat Public/Privat au fost:
-

transferarea riscului:cerere/costuri de la Guvern la sectorul privat, - reabilitarea facilitilor existente i crearea de noi facilitati prin finanarea de la sectorul privat - oferirea de noi stimulente i mrirea autonomiei pentru imbuntirea eficienei serviciilor clinice i non- clinice, - creterea eficienei i reducerea costurilor, - imbuntirea calitii ingrijirilor acordate pacienilor i a gradului de satisfacie. Spitalul trebuie s acorde:
-

condiii de cazare, igiena, alimentaie, condiii de prevenire a infeciilor nozocomiale , conform normelor aprobate prin ordin al M .S. /U.E i s acorde primul ajutor i asisten medical de urgen oricarei persoane care prezint in stare critica la acel spital.
-

In contextul economic actual , marcat de intensificarea concurenei, cretera complexitii bunurilor i a serviciilor,

123

creterea exigenelor consumatorilor i ale societii ,organizaiile din sistemul sanitar sunt supuse unor presiuni foarte puternice. Managerii spitalelor indiferente de nivelul spitalului, fac fa constrangerilor de ordin financiar i naviga nu numai pe Internet ci i in hiul legislativ, pentru a imbuntii continuu calitatea serviciilor sanitare care au un singur rol: creterea satisfaciei clienilor- clieni externi ai organizaiilor sanitare,clieni interni cu reducerea costurilor pentru orice serviciu furnizat. In sntate sunt bani , nu intodeanuna sunt bine folosii, iar alt aspect ar fi banii sunt puini i ne dorim ct mai muli.

8. Aspecte legislative. Spitalele isi desfasoara activitatea pe baza a mai multor reglementari, de baza fiind urmatoarele :
-

Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii,Titlul VII spitale Contractul- cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, contract ce se aproba anual prin H.G.si Normele de aplicare a Contractului - cadru , Legislatia specifica raportarilor financiar- contabile, Responsabilitatea juridica in actul medical.Norme deontologice si conduita profesionala in practica medicala.

9.Evaluarea spitalelor din perspectiva obtinerii acreditarii. Acreditarea spitalelor este o procedur de evaluare extern prin care un organism de acreditare recunoscut atesta oficial - in scris - in urma unei analize specifice , solicitate de o organizaie, competent acesteia in realizarea unor activiti: bunuri sau servicii in funcie de conformitatea cu un referenial acceptat:standarde, norme (FRPC 2006). Obinerea acreditrii confer spitalului in cazul nostru, credibilitate pe piaa in faa celorlalte spitale, clieni , organizaii partenere sau concurente, finanatori, organisme guvernamentale, consultani , evaluatori.In sistemul sanitar , acreditarea rspunde nevoii de evaluare i de informare obiectiv oficial in ceeace inseamn : calitatea serviciilor , performan furnizorilor de servicii.
-

Spitalul implic un ansamblu i miniios proces de acreditare , investignd: gradul de complexitate a activitii spitalului in relaie cu nivelul resurselor i dotrilor disponibile, - nivelul calitii serviciilor i performanele spitalului in raport cu un set de standarde internaionale i la nivelul naional. In acest timp spitalul ii efectueaz singur activiti de autoevaluare cu tehnici i instrumente specifice pentru msurarea statisfacerii pacienilor, responsabilitatea fiind a managerului de spital i a medicilor curani ( precizarea fiind fcut i de O.M.S)
-

Acreditarea spitalelor pe lng avantaje au i dezavantaje i anume :

125

nu produce un efect direct asupra procesului de ingrijiri , a practicii medicale i a strii de sntate i calitatea vieii pacienilor(rezultatele ingrijirilor ), pentru asigurarea unui caracter obiectiv al evalurii spitalului este necesar i monitorizarea unor indicatori clinic (indicatori de eficien i cost /eficien ), - sunt necesare msuri specifice pentru: rezultate mai bune i imbuntirea continu a calitii vieii pacienilor, - diferite principii , diferitele seturi de standarde i programe naionale diferite de acreditare fac dificil comparaiile intre ri. Acreditarea prezint i avantaje care sunt :
-

mai puin formal, specific i detailat, flexibil i mai creativ orientat spre pacient. Un istoric metodolgic i de practic in domeniul acreditrii il deine S.U.A , unul din ele fiind ; J.C.A.H.O ( Joint Commission on Accreditation of Healtheare Organizations)Comisia de Acreditare a Organizaiilor de ngrijiri de Sntate.
-

este mai mai este

J.C.A.H.O are o experien de 50 ani in acreditarea spitalelor i reprezint un model pentru numeroase ri in construirea propriilor sisteme de acreditare,J.C.A.H.O este implicat i in acreditarea unor spitale internaionale. J.C.A.H.O in procesul de acreditare a spitalelor vizez urmtoarele:
-

accesul la ingrijiri i continuitatea ingrijirilor, drepturile pacientului i apartinatorului, evaluarea pacienilor, ingrijirea pacienilor, educaia pentru sntate a pacientului i a familiei, imbuntirea calitii i sigurana pacientului,

prevenirea i controlul infeciilor, managementul i sigurana unitii, evaluarea tehnologiei, managementul resurselor umane, pregtirea i calificrile personalului, managementul informaiilor. Indiferent de setul de standarde ales pentru acreditare el trebuie s acopere toate aspectele calitii ingrijirilor spitaliceti dup modelul : " structura- procesrezultat ". Componentele sistemului de acreditare sunt: -cadrul legislativ : legislaie general i legislaie sanitar,

caracterul acreditrii - voluntar , facultatativ sau obligatoriu, - statutul, apartenena i nivelul organismului de acreditare,instituii guvernamentale, O.M.S, O.N.G etc, - factorul competiiei - unul sau mai multe organisme de acreditare, - standardele de acreditare: de structur, proces i rezultat, - utilizatorii rezultatelor, acreditrii spitalului, - modul i metode de evaluare pentru acreditare: externe, interne cu sau fr implicarea pacienilor, bazat pe examinarea documentelor solicitate, - rezultatul acreditrii- raport statistic cu/fr recomandri,eliberare de certificat de acreditare, clasificare. In anul 2004 funcionau 452 spitale publice de stat i 9 spitale private raportul era:
-

1,9 spitale la 100 .000 locuitori in Romnia,

3,1 spitale la 100.000 locuitori in U.E. S-a observat o utilizare mai mare a serviciilor spitaliceti :
-

Romania la 100 locuitori - 21,3 internari-durata medie de spitalizare fiind de 8,1o zile,

127

U.E. la 100 locuitori - 17,9 internri - durata medie de spitalizare fiind de 9,50 zile, Serviciile de medicin de familie au pierdut teren in fa ingrijirilor spitaliceti , existnd tendina de a evit cabinetul medicului de familie apelnd direct la serviciile ambulatorii i spitaliceti , aglomernd : U.P.U,C.U.P,M.U.P, cu pacieni cu probleme minore.
-

Din anul 2003 toate spitalele din Romania raporteaz electronic,standardizat, setul minim de date clinice la nivelul de pacient pentru toi pacienii externai, in anul 2005 au fost finanate 276 de spitale din Romnia pe baza de caz rezolvat - D.R.G. Pentru evaluarea spitalului este foarte important s existe o baza de date crora s se calculeaz indicatori statistici de eficiena ai activitii spitalului. O dat cu reforma in sntte Legea 95/2006 i intrarea noastr in U. E (01.01.2007) , a fost recunoscut necesitatea acreditrii spitalelor i au fost pregtii specialiti in acreditarea spitalelor, dar ca la noi la romni inc nu avem un program de acreditare. Ce ar trebui in Romnia pentru dezvoltarea unui sistem funcional de acreditare a spitalelor:
-

stabilirea legislaiei privind acreditarea spitalelor, stabilirea procedurii de acreditare a spitalelor, crearea unui organism tehnic de acreditare , cu responsabiliti i termene clare,format din specialiti i experi cu experien de lucru in spitale, apariia unui program naional de acreditare, transparen evaluatorilor i atitudine profesionist a lor, utilizarea principiilor i metodelor de acreditare, raportarea unitar /standardizat a setului minim de date clinice la nivel de pacient pentru pacienii externai in sistem D.R.G. Spitalul trebuie s invee procesul de autoevaluare,

Abodarea cu realism a problemelor din spital in termeni non agresivi , comportamentul agresiv poate provoca o atitudine negativ, de a ascunde problemele grave din spital i s nu accepte conducerea spitalului sistemul funcional de acreditare a spitalului,conducnd la euarea obiectivului, Participarea personalului la completarea formularelor- chestionare specifice- care vor fi incluse in raportul final de Consiliul de acreditare care va elibera Certificatul de Acreditare a spitalului: pe 3 ani - decizie pozitiv complet, 1 an - decizie pozitiv condiionat, cu recomandri pentru reglarea deficienelor. Obiective specifice i instituii implicate

constituirea Comisie Naionale de Acreditare a Spitalului

10. Standarde pentru evaluarea spitalului din care:

STANDARD REFERITOR LA ORGANIZAREA CRITERII: 1. Spitalul trebuie s aib acte de nfiinare.

SPITALULUI

2. Spitalul are autorizaie sanitar de funcionare conform legii, valabil, 3.Seciile spitalului sunt organizate conform reglementrilor legale conform aprobarii M.S.P prin Ordin M.S.P.
4. Spitalul respect normativele in vigoare cu privire la

numrului de paturi in secii/compartimente. 5. Consiliul de Administraie aprob : - Regulamentul de Organizare Intern (ROI), Regulamentul de Organizare i Funcionare (ROF) 6. Spitalul are dovada achitrii la zi a contribuiei la F.N.U.A.S.S.

129

7. Funcioneaz Comisia de Medicamente, 8. Funcioneaz Comisia de Disciplin i Securitate a Muncii, 9. Funcionez Nucleul de Calitate - care are ncadrat i un

epidemiolog, 10. Spitalul are ntocmite - ghiduri de practic, - ghiduri de explorare paraclinic preoperatorie, - ghiduri de laborator, - ghiduri terapeutice - ghiduri de antibiotico-profilaxie, 11. Spitalul are intocmite criteriile de internare pentru fiecare secie, 12. Spitalul are un sistem de externare dirijiat. 13. Spitalul are o colaborare cu o organizaie de ngrijiri la domiciuliu. 14.Spitalul are liste de ateptare i stabilete criterii de prioritare privind accesul la serviciile de sntate oferite pacienilor.

STANDARD REFERITOR LA STRUCTURA DE PERSONAL

CRITERII:

1. Spitalul respect normativele in vigoare cu privire la personalul angajat. 2. Medicii i asistenii medicali care lucreaz in spital au autorizaie de liber practic sau certificat de membru al: C.M.R, C.M.D.R, O.AM.M.R.
3. Tot personalul medical i nemedical care lucreaz in

spital au contractele de munc nregistrate la Camera de Munc, 4. Spitalul are asigurare de rspundere civil in vigoare,

5. Medicii i asistenii medicali au asigurare civil-

malpraxis in vigoare 6. Tot personalul medical i nemedical care lucreaz in spital au intocmite fiele de post cu atribuiile specifice, cu semntura fiecarui angajat, a efului direct i a reprezentatului legal. 7. Structura de personal este in corelaie cu structura specific seciilor. 8. Personalul care asigur garda poate oferi serviciile coprespunztoare tuturor seciilor din structura spitalului.

STANDARD REFERITOR LA Criterii:

INFORMARERA ASIGURAILOR

1. Spitalul este semnalizat corespunztor in zon. 2. Spitalul are firm luminoas vizibil. 3. Accesul pacienilor ctre: urgen, secii,

compartimente, cabinete,saloane sunt semnalte vizibil i au inscripionat vizibil denumirea. 4. La loc vizibil apar drepturile pacienilor din Legea drepturilor pacienilor, 5. La loc vizibil apar drepturile i obligaiile asiguraiilor referitor la asistena spitaliceasc. 6. Personalul spitalului poart in permanen un ecuson cu numele i funcia angajatului, ecusonul este diferit colorat pentru fiecare secie.

131

7. Ecusonul pentru vizitatori va avea o culoare

distinct fa de cele din seciile spitalului. 8. In cazul manevrelor chirurgicale i al investigaiilor invazive pacienii vor lua la cunotiin i vor semna formulare de consimmant care vor rmne ataate la F.O.C.G.,formularele de consimmant vor conine incidentele,riscurile i accidentele manevrelor ce urmeaz a fi efectuate. 9. Spitalul va avea site- internet cu prezentarea urmtoarelor informaii: structura seciilor, serviciile oferite, pachetul de servicii asigurat din F.U.N.A.S.S, tarifele practicate, condiiile de internare, adresa i telefonul biroului de programri, adresa de e-mail unde se pot face sesizri, chestionarele de satisfacie puse la dispoziie odat cu oferirea serviciilor. STANDARD REFERITOR LA Criterii: 1.Spitalul are in dotare echipamente ,aparatur, in conformitate cu structura seciilor i a camerelor de gard.
2. Farmacia spitalului este organizat cu eviden

DOTRI

cantitativ - valoric a medicamentelor i materialelor sanitare, spitalul avnd achiziionat un program de eviden cantitativ- valoric. 3. Spitalul are o reea informatic funcional.

4. Spitalul are implementat un sistem

de urmrire a materialelor sanitare utilizate pentru fiecare pacient, 5. Medicamentele i materialele sanitare utilizate in cadrul activitii medicale sunt inregistrate i depozitate in mod adecvat in : -farmacii - in fiecare secie - aparatul de urgen este la nivelul fiecarei secii i este dotat cel puin cu baremul minimal de medicamente i materiale sanitare aflate in termen de valabilitate.
6. In interioriul spitalului i la intrare nu exist pericol

de accidentare sau de vtmare corporal pentru : pacieni i personalul spitalului. 7. Pentru aparatura din dotare spitalul trebuie s aib contract de verificare metrologic i contract de service/intreinere pentru aparatur.Spitalul are certificat de omologare emis de M.S.P. pentru aparatele din dotare. 8. Spitalul are:contract de cumprare-de inchiriereleasing, factur pentru aparatura din dotare. 9. Spitalul trebuie s aib un contract pentru colectarea i distrugerea deeurilor cu risc biologic. 10. Spitalul are in proprietate un post telefonic fix funcional - central telefonic, fax. 11. Accesul pacienilor la diferite servicii se fac prin dotrile specifice spitalului: rampe,crucioare,trgi,lifturi. 12. Stracturile de primiri urgene sunt: - unitate mobil, - unitate medical gen:U.P.U,M.U.P,C.U.P, - camera de gard este asigurat pentru fiecare linie de gard.

133

STANDARD REFERITOR LA ASIGURAREA SERVICIILOR Criterii: 1.Spitalul ine evidena infeciilor nosocomiale i ia msuri pentru prevenirea lor. 2. Spitalul ine - bolnavilor - bolnavilor evidena internai, consultai,tratai :

a tuturor serviciilor medicale oferite

trecute in :

F.O.C.G,registre de consultaii i tratamente,registre de internri,condica de operaii, data - ora cnd serviciul medical a fost efectuat. 3.Foile de observaie in format electronic. ale bolnavilor sunt organizate

4. In spital se completeaz urmtoarele documente medico-legale : concedii medicale, bilete de ieire din spital, Rp, bilete de trimitere, scrisori medicale, 5. Spitalul asigur o alimentaie adecvat pentru pacienii internai la recomandrile fcute de medicul clinician curant in concordan cu diagnosticul de internare a bolnavului.
-

6. Pe toat perioada internrii spitalul tratamentul bolnavilor internai.

asigur

7.In Regulamentul de Organizare i Funcionare ( aprobat de Consiliul de Administraie i nsuite de intregul personal) se trec urmtoarele: - obligativitatea acordrii seriviciilor medicale in mod nediscriminatoriu pacienilor, obligativitatea respectrii dreptului la libera alegere a furnizorilor de servicii medicale in situaiile de trimitere la consulturi interdisciplinare, - obligativitatea pstrri confidenialitii asupra tuturor informaiilor decurse din serviciile medicale acordate pacienilor,

135

- neutilizarea instrumentelor medicale i a materialelor sanitare a cror condiii de sterilizare nu este sigura, - obligativitatea completrii prescripiilor medicale conexe serviciului medical atunci cnd este cazul pentru afeciunile : acute,subacute , cronice. 8.Spitalul are organizat serviciul de grad care poate furniza serviciile de urgen permanent , in fiecare tur fiind un medic i un asistent medical.

11.

Pachet de servicii medicale in

asistenta medicala spitaliceasca.

Pachet de servicii medicale de baz A. Servicii medicale spitaliceti pentru patologia care necesit internare n condiiile prevzute din Contractul-cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale n

cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate pentru anul 2008, aprobat prin Hotrrea Guvernului

B. Servicii medicale spitaliceti care nu necesit internarea, prestate n regim de spitalizare de zi. Un serviciu medical spitalicesc reprezint totalitatea investigaiilor i procedurilor medicale acordate pentru rezolvarea unui caz. 1. n unitile spitaliceti, tipurile de servicii medicale ce vor fi furnizate n regim de spitalizare de zi sunt: 1.1. serviciile medicale, 1.2. caz rezolvat pentru situaiile care nu necesit spitalizare continu i pentru care serviciile sunt acordate de ctre medicii din seciile de spital n cadrul programului normal de lucru, inclusiv evaluarea bolilor cronice pentru care monitorizarea terapiei se face prin comisiile organizate la nivelul caselor de asigurri de sntate n acest scop; tariful pe caz rezolvat este cel negociat de casele de asigurri de sntate cu unitile spitaliceti. 2. Serviciile medicale de tip spitalicesc de mai jos cu tarifele maximale decontate de casele de asigurri de sntate, aferente, ce se pot acorda n uniti sanitare ambulatorii autorizate i avizat e,dup caz, de Ministerul Sntii s efectueze aceste servicii

12. Documentatia necesara pentru incheierea contractului furnizare de servicii medicale spitalicesti.

de

137

Dosarul jos

se va

completa

strict

in ordinea

de

mai

OPISUL cu actele necesare pentru dosarul de contractare, Cererea depus de reprezentantul legal prin care se solicit incheierea contractului de furnizare servicii medicale in asistena medical spitaliceasc pe anul 2008. Date de identificare furnizor (Codul fiscal , Contul deschis la Trezoreria Statului etc.) Document care atest aprobarea numrului de linii de gard; Autorizaia sanitar de funcionare cu viza anual; Statul de funcii aprobat; Decizia de evaluare a furnizorului; Tabel centralizator cu personalul medical (superior i mediu) angajat conform statului de funcii . Certificatele de membru al Colegiului Medicilor din Romnia/Autorizaiile de liber practic pentru personalul medical (medici, cadre medii), insoite de documentele justificative pentru gradul profesional i specialitatea in care a fost confirmat ; Certificate pentru alte competene, dup caz ; Copii ale actelor de identitate ale reprezentantului legal i ale personalului medical;

Dovada asigurrii de rspundere civil in domeniul medical atit pentru furnizor ct i pentru personalul medico-sanitar angajat ; Indicatorii de performan ai managementului spitalului pe anul 2007 Lista de servicii medicale care nu pot fi efectuate in ambulatoriu i impun internarea in regim de spitalizare continu; Lista materialelor sanitare si a denumirilor comune internationale (DCI) specifice tratamentului spitalicesc, menionnd care pot fi prescrise de orice medic din spital i care DCI-uri pot fi prescrise cu aprobarea medicului ef de secie sau cu aprobarea consiliului medical. Evoluia cazurilor externate in ultimii 5 ani la nivelul spitalului . Cazurile estimate a fi externate in regim de spitalizare continu pe fiecare secie i pe spital in anul 2008 in funcie de numrul de paturi aprobat, de nivelul optim de utilizare a paturilor i de durata optim de spitalizare, precum i tariful mediu pe caz rezolvat propus de spital (la stabilirea tarifului trebuie s se aib in vedere i indicator ul cost mediu cu medicamentele pe caz externat pe anul 2007). Tarifele trebuie fundamentate pe elemente de cheltuieli . Cazurile rezolvate estimate a fi efectuate in regim de spitalizare de zi in anul 2008 i tariful propus de spital, care nu poate fi mai mare de 1/3 din tariful pe caz rezolvat pentru servicii medicale spitaliceti in regim de spitalizare continua. Cererea depus de reprezentantul legal prin care se solicit incheierea actului adiional pentru serviciile medicale efectuate in cabinete medicale de specialitate in oncologie medical, diabet zaharat, nutriie i boli

139

metabolice aflate in structura spitalului ca uniti fr personalitate juridic, dup caz . Cererea depus de reprezentantul legal prin care se solicit incheierea actului adiional pentru investigaii paraclinice efectuate in regim ambulatoriu finanate din fondul asistenei medicale spitaliceti pentru servicii medicale paraclinice, cu fundamentarea sumelor care compun valoarea actului adiional , dup caz, conform OPIS-ului i anexelor la OPIS pentru furnizarea de servicii medicale in asistena medical de specialitate din ambulatoriu pentu specialiti paraclinice pentru anul 2008 . Dovada de plat FNUASS la zi (extras a ultimei pli/declaraia angajatorului).

Toate documentele depuse in xerocopie vor fi stampilate i semnate i vor purta meniunea conform cu originalul . Documentele trebuie s fie valabile la momentul contractrii.

13. Finantarea spitalelor.

Sursele de finanare a sntii publice sunt:

bugetul de stat, bugetul Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate, - bugetele locale, - veniturile proprii, - credite externe, - fonduri externe nerambursabile, - donaii i sponsrizri conform legii. 75% o deine F.N.U.A.S.S din totalul surselor de finanare pe anul 2007.Ponderea cheltuielilor publice pentru sn atate in P.I.B a fost:
-

an 2004 - 2006 intre 3,6 - 3,7 % an 2007 este de 4% in anul 2008 procentul alocat sntii din PIB va fi de 6%. Fondurile alocate sntii publice in miliarde de Euro au fost:
-

an 2004 - 2,1 miliarde de Euro an 2007 - 4,3 miliarde de Euro. a luat msuri pentru intrirea disciplinei

Ministerul Sntii financiare

Asigurarea finanrii sectorului sanitar bugetar, a programelor naionale de sntate i a celorlalte aciuni i activiti, cu respectarea prevederilor legale i incadrarea in bugetul aprobat. Fundamentarea propunerilor de buget iniial i de rectificare pe baz a principalelor strategii politice i proiecte prioritare ale Ministerului Sntii .

141

Incheierea exerciiilor financiare, analiza, controlul i centralizarea datelor prezentate de uniti i elaborarea situaiilor financiare trimestriale i anuale solicitate de Ministerul Finanelor , potrivit dispoziiilor legale. Analiza, verificarea i inaintarea spre avizare de ctre ordonatorul principal de credite a bugetelor de venituri i cheltuieli ale unitilor sanitare finanate integral din venituri proprii din subordinea Ministerului Sntii , potrivit dispoziiilor legale. Monitorizarea modului de utilizare a resurselor financiare publice Respectarea cu strictee a disciplinei financiare i bugetare, prin emiterea de norme metodologice i instruciuni de aplicare a prevederilor legale, de reglementri contabile sp ecifice domeniului sanitar. Completarea cadrului legislativ in domeniul sanatatii publice, prin elaborarea unor acte normative . Conform Ordinului Ministerului Sntii nr. 1481/29.08.2007

Indicatorii de sntate din Romnia ce se raporteaz la Ministerul Sntii sunt : Cheltuieli de sntate/finanare in sistemul public suma medie cheltuit pentru sntate per capita

procentul cheltuielilor spitaliceti din totalul cheltuielilor de sntate acoperirea populaiei prin sistemul public de asigurri distribuia cheltuielilor de sntate publice -

- dup tipul de asisten medical primar,ambulatorie,spitaliceasc , la domi ciliul, de recuperare, produse farmaceutice,dispozitive medicale. Cheltuieli spitalicesti % din care : M/F pe grupe de varsta: -64 ani ,65-74 de ani, peste 75 ani, Cheltuieli de sntate dup sursa de finanare - fonduri guvernamentale/asigurri sociale/altele.

Execuie bugetar fa de bugetul de cheltuieli aprobat

Cheltuieli bugetare realizate Total buget cheltuieli aprobat

x 100

Cheltuieli bugetare realizate = pli nete realizate in perioada de raportare Total buget cheltuieli realizat = prevederi bugetare aprobate

Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului

Venituri proprii Total venituri spital

x 100

143

Venituri proprii = veniturile obinute de spital exclusiv cele obinute in contractul cu casa de asigurri de sntate, inclusiv subveniile de la bugetul local, bugetul de stat, donaii, sponsorizri, alte venituri incasate de spital.

Total venituri spital = veniturile obinute de spital inclusiv cele obinute in contractul cu casa de asigurri de sntate, precum i subvenii de la bugetul local, bugetul de stat, donaii, sponsorizri, alte venituri incsate de spital.

Costul mediu pe zi de spitalizare

Cheltuieli realizate = Nr. Om zile spitalizare

Cheltuieli realizate = cheltuieli totale efectiv realizate

II. Indicatori in ambulatorul spitalului

Nr. mediu bolnavi consultati pe medic

Bolnavi consultati = Nr. medici din cab. ambulatorii de specialitate al spitalului

Bolnavii consultai = se refer la numrul de consultaii efectuate Medicii din cabinetele ambulatorii de specialitate ale spitalului = se refer la medicii incadrai cu contract de munc in cabinetele de specialitate din ambulatorul spitalului.

Indicator cost spitalizare raportat la: un pat/un bolnav/o zi spitalizare ;


-

cheltuieli dupa sursa de finanare, pe tipuri de cheltuieli , secii,compartimente asisten la domiciliul, pe tipuri de pacieni:cronici i acui,

pe proceduri

Compartimentul financiar contabil al spitalului va calcula trimestrial i anual cheltuielile pentru medicamente, separat pentru fiecare secie n parte i pe total spital. Pentru uniformitatea calculului indicatorilor redm n continuare cei 3 indicatori: costul medicamentelor pe un pat, pentru un bolnav i pentru o zi de spitalizare.

Cheltuielile spitalului (lei) Costul pentru un pat = Nr. mediu ponderat de paturi

145

Cheltuielile spitalului (lei) Costul pentru un bolnav* = Nr. bolnavi ( aflati+intrai +transferai n secie)

*) La numitor se vor nsuma i bolnavii internai direct n secia ATI i externai tot din aceast secie, fr s mai fie mutai n secia de profil. n acest calcul se va ine seama de proporiile stabilite conform celor menionate anterior.

Cheltuielile spitalului (lei) Costul pentru o zi spitalizare = Nr. zile / om spitalizare contabil

Cheltuielile totale ale spitalului pentru un pat, un bolnav i o zi spitalizare se vor calcula numai pentru ntreg spitalul. Numrul mediu de paturi va fi calculat dup f ormula mediei aritmetice ponderate existente. Cheltuielile medicamentelor pentru un pat, un bolnav i o zi spitalizare se vor calcula pe: total spital si pe fiecare sectie /compartiment , formulele fiind aceleasi.

Cheltuieli medicamente (lei) Cheltuieli medicamente pentru un pat =

Media paturilor

Cheltuielile medicamente (lei) Cheltuieli medicamente pentru un bolnav* = Nr. bolnavi ( aflati+intrai +transferai n secie)

Cheltuielile medicamente (lei) Cheltuieli medicamente pentru o zi spitalizare =

Nr. zile / om spitalizare contabile

In spital, mai mult de jumtate din cheltuieli revin personalului medical , de aceea " productivitate" a spitalului este legat de:
-

utilizarea 100% a fondului de paturi rezolvarea cazurilor cu o durat mai scazut de spitalizare, vindecarea bolnavilor mai rapid.

147

Acesti indicatori se compar in dinamic , ei se compar doar seciile de aceeai specialitate,profil, nivel ierarhic similar al spitalului.

Compartimentul financiar contabil / i compartimentul statistic al spitalului vor calcula trimestrial i anual cheltuielile .

- toate raportrile statistice medicale se vor face formularele aprobate de Ordinul M.S.P nr. 576/02.04.2007 -

mai pe

Costul unui pat de spital , calculat pe baza cheltuielilor de intreinere este mult influentat de mrimea spitalului, de dezvoltarea lui pe orizontala i/sau vertical. Observndu-se :
-

c intreinerea spitalelor mici este costistitoare, un alt factor care influeneaz costul diferit al ingrijirilor medico- sanitare este i eficiena spitalului pe secii/compartimente,seciile de chirurgie sunt mai scumpe dect cele de boli interne in care se practic tratamentul conservator, un factor care influeneaz costul diferit al ingrijirilor medico- sanitare este i carcterul neclinic al unitii i de dimensiunea acesteia, (in instituiile unde in paralel cu asistena medico-sanitar se desfoar i o activitate didactic i de cercetare tiinific , au o inzestrare cu aparatur medical i dispozitive de inalt performan

complexe,utilizez o medicaie mai variat i bineineles au o cazuistic mult mai diversificat,crescnd cheltuielile pentru intreinere i reapararea aparaturii medicale utilizate de medici.

Decontul de cheltuieli pentru pacienii spitalizati conform Ordinului nr.1.100/14.10.2005

COST / EFICIEN conform Ordinului M.S nr. 1100/14.10.2005

in unitile

sanitare cu

paturi

Incepnd cu 01.01.2006 unitile sanitare publice i cabinetele medicale infiinate conform O G 124/1998 cu modificrile ulterioare vor elibera pacientului pentru serviciile medicale primite un decont de cheltuilei conform Ordin 1100/14.10.2005. 1. Decontul de cheltuieli pentru pacienii spitalizai se calculeaz in baza i in cadrul bugetului de venituri i cheltuieli aprobat, avnd in vedere veniturile din sumele

149

contractate i incasate de spital din contractele de furnizare a serviciilor medicale cu casele de asigurri de sntate pentru asistena medical spitaliceasc i programe de sntate finanate de C.N.A.S care se derulez prin spital precum acordarea serviciilor medicale,concomitent se va ine seama de limita de cheltuieli,pe titluri,articole i aliniate din buget.
2.

3. -

4. 5.

6.

In cazul in care la acordarea serviciilor medicale se utilizez produse din stoc , la stabilirea valorii decontului se vor lua in calcul,cheltuielile efective din contabilitatea unitii sanitare. Decontul de cheltuieli pentru fiecare bolnav externat, unitatea sanitar calculeaz : tariful pe zi de spitalizare pe secie din structura proprie,exclusiv contravaloarea medicamentelor, materialelor sanitare sau prestaiilor care se pot identifica la nivel de pacient i evidenia distinct pe decont. numrul de zile de spitalizare realizate pe caz externat, contravaloarea consumabilelor - medicamente, materiale sanitare care nu sunt comune i se pot indentifica i cuantifica la nivel de pacient. tarif pe zi spitalizare stabilit anual i se poate modifica o dat la trimestrul, unitile sanitare care au introdus evidene pe b aza de programe informatice la nivel de pacient pot acorda bolnavului decontul de cheltuieli la nivelul de detaliu din baza de date, tariful pe zi de spitalizare pentru 01.01.2006 se poate calcula pe baza aplicaiei informatice " Ex. buget",

Spitalul . Secia . Decont de cheltuieli Numele i prenumele pacientului C.N.P. Adresa Diagnosticul principal Numr F.O.C.G Nr zile de spitalizare
1. cheltuieli aferente spitalizrii- exclusiv cele prevzute la art.

3 din ordin(nr. zile spitalizare tarif /zi de spitalizare) 2. cheltuieli pentru hran

151

3. 4. 5. 6.

cheltuieli pentru medicamente pe perioada spitalizrii cheltuieli pentru materiale sanitare analize de laborator alte investigaii

Total cheltuieli ..lei semnatur i parafa medicului.

Tarif spitalizare an 2007 : 45 RON/zi conform Ordinului M.S nr. 1100/14.10.2005 privind decontul de cheltuieli ce se elibereaz pacientului pentru seriviciile medicale.

Creterea capacitii de control al costurilor Situaia actual: Calculul costurilor la nivel de pacient i crearea unui proces regulat de calculare a costurilor serviciilor spitalicesti se realizeaz intr-o msura destul de redus. Transparena in sntate este condiia esenial pentru realizarea unei alocri echitabile bazate pe raportul cost/eficien.
-

imbuntirea mecanismelor de finanare a furnizorilor de servicii de sntate utiliznd metode care s reflecte munca depus i s stimuleze calitatea actului medical; elaborarea de metodologii clare de utilizare a resurselor financiare

instituirea unor mecanisme de monitorizare a utilizrii resurselor financiare pregtirea specific a personalului implicat in activitatea de control, precum i a celor care autorizeaza utilizarea resurselor

15. D.R.G. banii urmeaza pacientul caracteristicile principale ale sistemului de finantare pe caz rezolvat.

" noul sistem de finanare are la baz principiul "banii urmeaz pacientul" principiu de baz al asigurrilor de sntate " .a.Definirea termenilor utilizai in sistemul D.R.G. Sistemul de clasificare in grupe de diagnostice - Diagnostic Related Groups - este o sechema de clasificare a pacientilor in funcie de diagnostic.Spre deosebire de sistemul de clasificare ICD (in care diagnosticele sunt clasificate in clase i subclase)sistemul DRG utilizez un criteriu suplimentar de clasificare: costul resurselor consumate pentru ingrijirea bolnavului i poate clasifica simultan att patologie i dup costul ingrijirilor asigurnd posibilitatea de a asocia tipurile de bolnavi /cheltuielile spitaliceti efectuate.

153

Sistemul DRG a fost dezvoltat in 1970 in SUA la Universitatea Yale de un grup de: medici, economiti i statisticieni medicali, care au incercat crearea unui sistem de evaluare a rezultatelor : seciilor/spitalelor. Administraia Federal de Finanare a Serviciilor de Sntate din SUA (HCFA) in 1983 a decis s-l foloseasc in sistemul de finanare a spitalelor pentru pacienii asigurai prin HCFA - programul Medicare. Implementarea sistemului D.R.G in Romania s-a fcut pe baza unor strategii definite pentru diferite perioade de timp:Ordin al MS si CNAS nr 102/34/31.01.2002 privind aprobarea Strategiei pentru implementarea finanrii bazate pe caz in spitalele din Romania i ordin comun M.S i C.N.A.S nr . 155/546 din 24.11.2004 pentru aprobarea Strategiei privind dezvoltarea finanrii pe caz in spitalele din Romania in perioada 2005- 2008. Au participat foarte sntate: multe instituii din sistemul de

Spitale,Ministerul Sntii, C.N.A.S, Directiile de Sntate Public, Institutul Naional de Cercetare _ Dezvoltare in Sntate,Centrul de Calcul si Statistica Sanitara. In Romania acest sistem D.R.G isi incepe istoria printr-un proiect "Imbuntirea eficienei i a calitii ingrijirilor la nivelul unui spital " derulat intre 1999- 2001 la Spitalul Clinic Cluj , in colaborare cu: Institutul de Management al Serviciilor de Sntate ca i coordonator cu Centrul de Statistic Sanitar Romnia i cu Departamentul pentru Servicii Sociale i de Sntate al Statelor Unite, finanarea proiectului a fost asigurat de ctre USAID i insituiiile locale.

Obiectivul principal - realizat pentru prima dat in Romnia - a fost calcularea costurilor per pacient , cu inregistrare electronic a datelor la nivel de pacient i gruparea acestora in D.R.G. In Romnia implementarea sistemului D.R.G a avut un scop mult mai amplu dect acela de a schimba modul de finanare a spitalelor, sau colectat informaii medicale cu privire la activitatea spitaliceasc i utilizarea acestor informaii in deciziile importante privind reforma sistemului sanitar avnd ca scop creterea eficieniei ingrijirilor oferite bolnavilor internai i a calitii actului medical. Experiena acumulat din proiectul de la Cluj a permis iniierea " Proiectului Naional D.R.G " prin colaborarea incheiat la 01.06.2000 ntre : M.S , C.N.A.S , Colegiul Medicilor din Romania, Ministerul de Finane i Departamentul de Sntate i servicii Umane al S.U.A i a Ordinului M.S nr. 935/2000 privind aprobarea implementrii primei etape a proiectului de finanare a spitalelor din Romnia bazate pe caz, completat prin Ordin MSF nr. 137/2001. Cteva obiective ale " Proiectului Naional D.R.G " care s-a desfurat in perioada 2000- 2002 : Prin sistemul DRG se analizez carcteristicile fiecrui pacient externat:
-

vrsta,sex, durat de spitalizare, diagnostice principale i secundare,proceduri,starea la externare greutatea la natere in cazul nounscuilor pacienii pot fii clasificai intr-o grup de diagnostice,

155

Prin acest sistem se muta radiografia funcionarii unui spital de la nivelul resurselor i a procesului desfurat spre rezultatele activitilor, reflectate in pacieni tratai de spital realiznd o fotografie a rezultatelor spitalului,grupele de diagnostice fiind concepute in a realiza standardizarea rezultatelor spitalului. Grupele de diagnostice sunt de 2 tipuri: medicale i chirurgicale, in funcie de prezena sau absena unei intervenii chirurgicale, concepute in a acoperii patologia pacienilor acui care au solicitat internarea in spital.

Cele 4 etape necesare pentru a clasifica un bolnav externat din spital intr-o grup de diagnostice:
-

disponibilizarea datelor clinice despre bolnavii externai din spital,clasificarea DRG necesitnd obligatoriu 7 variabile pentru fiecare pacient , codificarea datelor necesare- pentru diagnostice i proceduri, in vedrea utilizrii unui limbaj standardizat pentru aceste variabile i pentru a putea fi folosite cu mai mult uurin, colectarea sub forma electronic a acestor date clinice din foaia de observaie a pacientului, clasificarea fiecrui pacient externat intr-o grup de diagnostice, folosind un sistem de clasificare DRG,acest proces se realizez prin trimiterea automat a fiecarui pacien t intr-o grupare de diagnostice, folosind o aplicare software numit " grouper".

Pentru a folosi sistemul DRG la finanarea spitalelor , o dat clasificai pacienii in DRG mai sunt necesare 2 etape:

- stabilirea de tarife pentru fiecare grup de diagnostice,calculate aceste costuri ele sunt transformate in tarife i utilizate pentru toate spitalele participante la schema de finanare, - alocarea bugetului destinat asistenei spitaliceti ctre spitale, plecnd de la numrul i tipul pacienilor externai case-mix-ul fiecrui spital i lista de tarife sau de valori relative pentru fiecare DRG. Spitalele care vor avea costuri pentru un anumit DRG mai mare dect tariful stabilit vor pierde resurse la acea categorie de pacienti , iar spitalele care au costuri pentru un anumit DRG mai mici dect tariful stabilit vor ctiga resurse la acea categorie de pacienti. In Romania spitalele sunt stimulate s pstreze costurile la un nivel inferior tarifelor pe fiecare tip de pacient, pentru a putea economisi resurse si ale folosi pentru dezvoltare i ameliorarea calitii serviciilor. Finaarea prin DRG se poate realiza: retrospectiv - rambursarea spitalului pentru fiecare tip de pacient externat, - prospectiv- stabilirea unui buget global avnd la baza negocierea numrului de pacieni internti in spital. Depinde de managerul spitalului care alege modul de finanare, care implic imprirea riscului financiar intre finanator i spital.
-

157

Sistemul DRG a fost dezvoltat in vederea evalurii rezultatelor spitalului dar a fost prelucrat i adaptat pentru a putea fi folosit i la finanarea spitalelor pentru spitalizarea continu dar i spitalizrii de zi. La Conferina Naionala de la Bucureti an 2005 sau fcut propuneri privind implementarea DRG la nivelul ambulatoriilor de specialitate. In anii 2000 - 2002 in cadrul " Proiectului Naional DRG " s-au realizat:
-

elaborarea cadrului legislativ pentru desfuarea proiectului, formarea in activitatea de codificare , colcctare i transmitere a datelor pentru cele 23 de spitale pilot, dezvoltarea unei aplicaii de colectare a datelor clinice, codificarea, colectarea i raportarea electronic a datelor clinice de ctre 23 spitale, implementarea procesului de clasificare a cazurilor in grupe de diagnostice prin utilizarea grouper-lui HCFA 18(SUA), dezvoltarea de raportare la nivel de spital pe baza datelor clinice , utile pentru managementul de spital, colectarea datelor de cost la nivel de spital/secie i utilizarea acestora pentru calculul bugetelor , ratelor de baz i Indicelui de Complexitate a Cazurilor _ICM _ pentru cele 23 de spitale pilot i finanarea cu tarif propriu pe caz ponderat , pregtirea extinderii sistemului DRG la alte spitale, formarea in codificare pentru restul spitalelor judeene i universitare, pregtirea cadrului legal pentru infiinarea Institutului Naional de Cercetare - Dezvoltare in Sntate _INCDS,

elaborarea legislaiei necesare pentru finanarea pe caz rezolvat dupa finalizarea Proiectului Naional DRG,

Sistemul DRG de finanare a spitalelor in funcie de complexitatea cazurilor internate , aduce o serie de reglementri in clasificarea i codificarea nu numai a bolilor dar i a complicaiilor, simptomelor.In selecia bolii principale i celor secundare se ine cont de reglementrile O.M.S fr nici o diferen.

A aprut noiunea de CASE- MIX , care este complexitatea cazuisticii prin:


-

severitatea bolii, ce se refer la nivele diferite ale pierderii unor funciuni ale organismului , putnd ajunge la deces, prognoza in ceea ce privete evoluia bolii , cu deteriorile , recderilor probabile ulterioare, dificultatea tratamentului care necesit utilizarea unor proceduri sofisticate, o monitorizare strans, necesitatea unor intervenii , ce ar fi necesare in lipsa unei observaii continue, intensitatea consumului de resurse,

Rolul statisticienilor medicali sau a codificatorilor este la fel de important , regulile de codificare corecte sunt in Clasificaia Internaionala a Bolilor i rolul medicilor clinicieni este foarte important prin stabilirea corecta a diagnosticului principal, pe cele secundare i secvenele corecte d intre ele.

159

16. Date minime privind piaa serviciilor de sntate in Romania in contextul integrrii in Uniunea European.

In economia contemporan i economia viitorului , " piaa" este i rmne instituia central in jurul creia graviteaz viaa economic. Piaa, ca spaiu economic in care se realizez : -ansamblul de schimburi,
-

tranzacii comerciale relaii intre agenii economici, realizez procese in care tendinele ctre echilibrul cerere i ofert nasc concurena.

Piaa modern este ca un sistem de piee concureniale , agenii economicii intrnd in relaii economice sub forma unor tranzacii bilaterale,libere i directe. Definirea pieei
-

poate fi

definit

ca:

spaiul economic in care se intlnesc mai mult sau mai puin direct i acioneaz din interes cumprtorii- in calitate de ageni ai cererii - i vnzatorii - ca ageni ai ofertei, iar in unele cazuri diverse categorii de intermediari, sfera economic in care producia de bunuri materiale i servicii apare sub form de oferta de

mrfuri , iar nevoile - solvabile- de consum sub form de cerere de mrfuri, piaa reprezint sfera manifestrii i confruntrii ofertei i cererii , a realizrii lor prin intermediul actelor de vnzare cumprare, - este reprezentat de toi clienii poteniali care au aceeai nevoie sau dorin i care sunt dispui i au capacitatea de a se angaja intr-o relaie de schimb pentru satisfacerea acelei nevoi sau dorine. Sectorul serviciilor de sntate este, probabil unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei i societii contemporane , in continu schimbare , ca reacie la o intreg categorie de fore:
-

asteptrile pacienilor, modelele sociale in schimbare. sntate se difereniaz

Piaa serviciilor de prin :


-

statul: important stimulator al cererii de servicii de sntate, probleme etice: piaa serviciilor de sntate este influenat de problemele legate de relaia medic pacient,cele legate de via i moarte i anumite limite dintre munc de cercetare i tratament, restricii de intrare pe pia: accesul liber pe pia este condiionat de controlul exercitat de diverse asociaii profesionale(exemplu : la un numr de X locuitori trebuie un medic de familie i Y asistente medicale) incertitudine : nu tim care este cererea pentru serviciile de sntate la un moment Z, de ce fel de servicii este nevoie i la ce nivel, mecanismul de stabilire a preurilor: pe piaa serviciilor de sntate , preul nu se stabilete prin confruntarea cererii cu oferta.

161

Reglementri care se impun pentru a descrie condiiile care creeaz contrangeri in modul normal de operare a pieei,statul intervine prin: autorizarea activitii personalului medical, echipamentul medical din unitile sanitare, medicaia pe care medicii o prescriu, sistemul de asigurri, promovarea sntii : una individual ( mai ales componenta medical) i una orientat pe factorul social. Promovarea sntii intete " stilul de via " a populaiei i incearc modificarea comportamentului acestora mai ales:
-

fumatorilor,persoanelor care consuma buturi alcoolice,alimentaia nesntoas i nivelul de activitate fizic redus.

" CARTA PENTRU PROMOVAREA SNTII "( sponsorizat de O.M.S) precizez:

" sntatea este direct influenat de elemente de ordin social legate de existena unei locuine,hrana,venit, un ecosistem stabil,resurse pentru meninerea vieii ,dreptate i echitate."

Sistemul serviciilor de sntate a fost conceput pentru a rspunde unor necestiti, ele apar pe piaa sub form de cerere.Activitile care constituie procesul prestrii serviciilor de sntate apar ca o reacie la aceste necesiti .

" Nevoia uman este o stare de contientizare a lipsei unui satisfacii elementare ! care ine de anatomia i condiia omului.(definiie Kotler),pentru ca aceste nevoi s se transforme in cerere trebuie s existe contientizarea nevoii pentru aceste servicii , dorina de a cumpar i consuma , in acelasi timp i posibilitatea i accesul la acest tip de servicii. Tipuri de nevoi:
-

nevoi neresimite, pacientul nu este contient de inrutirea strii de sntate, nevoi resimite care nu genereaz cerere,pacientul constientizez starea de boala ,dar nu solicit ajutor specializat sau apeleaz la automedicaie, nevoi care genereaz cerere, pacientul contientizez modificarea strii sale de sntate ,solicit i ajutor din partea medicului.

Nevoile pacientului sunt foarte ,foarte greu de satisfacut, aceste cereri sunt:
-

nevoia percept: dorina pacientului ceea ce consider el ca ar avea nevoie, nevoia cerut :ceace pacientul solicit unui furnizor de ingrijiri de sntate, nevoia normativ :ceace consider un medic c ar avea nevoie un pacient, nevoia comparativ : la nivel naional/ Romnia, plecnd de la nevoile observate la ali pacieni.

Nu exist o concordan intre pacient i medic in ceea ce privete cererea de servicii de sntate:

163

pacientul are o percepie mai puin tiinific a bolii, a cauzalitii,evoluiei i a tratamentului bolii lui,pacientul cunoate parial carcteristicile unei boli de exemplu, pentru pacient perioada este limitat in timp deoarece pune accent pe manifestrile curente ale bolii i nu pe consecinele ulterioare - pacientul este mult mai preocupat de impactul boli sub aspectul disconfortul lui in activitatea zi de zi/ in modul de via normal. Un aspect important referitor la cererea de servicii de sntate este acela c, acesta nu este generat in foarte multe cazuri de consumatorul final , ci de un intermediar: medicul de familie,el influeneaz cererea pentru serviciile spitaliceti i farmaceutice,societile de asigurri cererea prin gradul de acoperire a costurilor. Unitile sanitare ofer servicii de sntate multe pentru a satisface cererea, cu toate acestea vor rmne i servicii de sntate nesatisfcute, fie din cauza unei oferte necorespunztoare, a unui diagnostic eronat, unei caliti sczute a serviciilor,lsnd in acest fel loc liber dezvoltrii serviciilor alternative:automedicaie,familie,medicina naturist.
-

Populaia manifest o " cerere negativ ": vaccinari,lucrri dentare,diverse intervenii chirurgicale, Ministerul Sntii , Directia de Sntate Public Judeean, organizaiile din domeniul sntii avnd sarcina de a gsi diverse metode de :
-

retroproiectarea produsului , promovare adecvat pentru a schimba atitudinea i prerile pacienilor, in cazul : alcoolului,tutunului,drogurilor care sunt considerate dauntoare sntii, M.S. apeleaz chiar la strategii " antimarketing ", la reducerea cererii apelnd la o serie de campanii ce vizez prezentarea efectelor consumului acestor produse,

preuri mari, reducerea disponibilitii produselor respective. Din punct de vedere geografic cererea pentru serviciile de sntate are un carcater local, reflectnd o serie de factori formativi care se regsesc in special . Caracterul local al cererii pentru servicii de sntate este exprimat de tipologia i frecvena imbolnvirilor , care difer de la o zon la alta datorit unor factori de risc specifici anumitor judee. Oferta de servicii exprim " producia de servicii cadrul pieei ", oferta i carcteristicile serviciilor de sntate ii pun amprenta asupra ofertei,determinindu-i coninutul,trsturile i un mod specific de corelare cu cererea. Structura ofertei in funcie de coninut este :
-

din

oferta teoretic, oferta potenial oferta efectiv .

Oferta teoretic : in aceasta postur este oferta de servicii de sntate din Romnia, intregul sistem de snatate este construit pe increderea acordat de pacient medicului. Exprimnd produsul pe pia,oferta de servicii de sntate preia numeroase caracteristici ale acestuia i se caracterizez prin: - rigiditate,
-

diversitate i unicitate.

165

Oferta de servicii de sntate din Romnia a fost puternic influenat de modificrile care au avut loc ca urmare a reformei sistemului sanitar, s-a trecut de la sistemul integrat(centralizat,bazat pe taxe,condus i controlat de stat) la un sistem de asigurri sociale - descentralizat i pluralist(bazat pe legturi contractuale intre casele de asigurri de sntate i furnizorii de servicii. Principalii participani in cadrul pieei serviciilor de sntate din Romnia sunt: - Ministerul Sntii - Directiile de Sntate Public Judeene, - Casa Naional - Casele Judeene de Asigurri de Sntate, - Prestatorii de servicii - organizaii ce ofer servicii de sntate. Ministerul Sntii are responsabilitatea elaborarii politicii naionale in domeniul sntii i a rezolvarii problemelor de sntate public, iar la nivel local acesta acioneaz pri n intermediul - Directiile de Sntate Public Judeene.Finanarea sistemului serviciilor de sntate este asigurat din fondurile judeene ale asigurrilor de sntate prin : C.J.A.S care au responsibilitatea strngerii cotelor i de rambursare a costurilor ctre furnizori din respectivele judee. Casa Naional de Asigurri de Sntate stabilete regulamente i normele pentru C.J.A.S i are dreptul s redistribuire judeelor subfinanate pn la 25% din fondurile colectate. In cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate,furnizorii de servicii de sntate sunt:
-

furnizorii de servicii medicale in asistena medical primar,

asistena medical ambulatorie de specialitate i medicina dentar, asistena medical spitaliceasc, asistena medical de recuperare- reabilitare, servicii medicale de urgen i transport sanitar.

I. Asistena medical primar se asigur de ctre medicul de familie prin cabinete medicale organizate conform prevederilor legale la ele se adaug cabinete medicale ce funcioneaz in structura/coordonarea unor uniti aparinnd ministerelor/instituiilor centrale cu reea sanitara proprie. Conform Legii nr . 95/2006 , cabinetul de medicina de familie poate oferii servicii medicale eseniale, servicii medicale extinse,servicii medicale adiionale: - serviciile medicale eseniale sunt acele servicii care sunt oferite de ctre toi medicii de familie in cadrul consultaiei medicale. servicii medicale extinse sunt acele servicii care sunt oferite la nivelul asistenei medicale primare in mod opional: servicii speciale de consiliere,planificare familial, unele proceduri de mic chirurgie,ing rijiri la domiciliul. - serviciile medicale adiionale reprezint manopere i tehnici insuite de medicii practicienii , certificate prin atestate de studii complementare i/sau care necesit dotri speciale. Medicul de familie in calitate de furnizor de servicii de sntate conform O.U.G nr . 150/2002 privind organizarea sistemului de asigurri sociale de sntate incheie cu Casa Judeean de Asigurari de Sntate un contract de furnizare de servicii, care respect prevederilor Contractului cadru ce se incheie anual.
-

167

Medicul de familie este un filtru pentru accesul populaiei spre nivelele superioare ale sistemului serviciilor de sntate.

II. Asistena medical ambulatorie de specialitate i medicin dentar,se asigura impreun cu personalul mediu sanitar i cu personalul medical din serviciile conexe actului medical se asigur prin :
-

cabinete medicale, uniti sanitare ambulatorii de specialitate aparinnd ministerelor i insituiilor centrale cu reea sanitara proprie, ambulatorii de specialitate din structura spitalelor autorizate i evaluate, societi de turism balnear i de recupe rare, laboratoare medicale de radiologie i imagistic medical , de analize medicale, explorri funcionale, centre de diagnostic i tratament i centre medicale uniti medicale cu personalitate juridic, ambulatorii de specialitate prin : centre de diagnostic i tratament, serviciile de consultaii ale spitalelor(medicii specialiti din ambulatoriul spitalului lucreaz in aceste cabinete prin sistemul de integrare cu spitalul), centre medicale de specialitate( fostele policlinici care ofer servicii de asisten medical preventiv i curativ de specialitate). Aceste uniti sanitare s-au organizat in baza O.G nr. 124/1998 privind organizarea cabinetelor medicale.

III Asistena medical spitaliceasc, asistena medical de recuperare- reabilitare, este acordat asistena medical de spital( deine un loc fundamental)

spitalul reprezint un centru de ingrijire a sntii populaiei cu multiple funcii, este un produs de sintez al unor eforturi foarte mari de coordonare unitare a practicii medicale, este forma cea mai cunoscut i mai eficient forma de furnizare a serviciilor de sntate fiind concentrate puternice de resurse i tehnologii de care dispune.(vezi clasificarea spitalelor conform Legii nr. 95/2006 ).

Un factor important care impune intervenia statului pe piaa serviciilor de sntate este : costulul( care ar conduce la inechitate in furnizarea serviciilor pentru diferite categorii de consumatori). Piaa serviciilor de sntate , datorit carcteristicilor sale, preul nu se formeaz in marea majoritate a cazurilor liber pe baza confruntrii cererii i ofertei. Motivele pentru care se apleaz la asigurrile de sntate sunt urmtoarele: - cererea de servicii de sntate este incert, este imposibil de determinat riscul individual de imbolnvire,
-

cheltuielile necesare pentru plata anumitor servicii de sntate , pot avea in majoritatea cazurilor,consecine catastrofale pentru bugetul familiei.

Cumprtorii serviciilor de sntate pot fi casele de asigurri , organizaiile particulare,statul,persoane fizice, dup modul de colectare a fondurilor dar i de organizarea a terului pltitor, exist mai multe tipuri de sisteme privind plata serviciilor de sntate:
-

asigurarea privat de sntate, asigurarea social de sntate,

169

impozitarea general, imozitarea unor sume distincte: taxe destinate in mod special ingrijirilor de sntate.

Modalitile de plat a serviciilor medicale spitaliceti contractate cu casele de asigurri de sntate se stabilesc prin norme :
-

tarif pe caz rezolvat: sistem D.R.G sau tarif mediu pe caz rezolvat pe specialiti, tarif pe zi de spitalizare: pe baza de indicatori specifici pentru spitale/seciile la care nu se aplic tariful pe caz rezolvat, tarif pe serviciu medical: pentru serviciile medicale de tip spitalicesc acordate in regim de spitalizare de zi,serviciile medicale efectuate in structurile de primire urgene ale spitalului numai pentru cazurile neinternate prin spitalizare continu.

Spitale mai beneficiaz: - Sume din programul naional cu scop curativ pentru medicamente, materiale sanitare specifice, pe baza unor contracte distincte incheiate cu C.J.A.S, - Sume pentru serviciile de hemodializ decontate din fondul pentru serviciile de hemodializ i dializa peritoneale incheiate pe baza unor contracte distincte incheiate cu C.J.A.S, - Sume pentru serviciile medicale efectuate in cabinetele medicale de specialitate in : oncologie medical,diabet zaharat,nutriie i boli metabolice, aflate in structura spitalului ca uniti fr personalitate juridic, finanate din fondul alocat asistenei medicale ambulatorii de specialitate , pentru specialiti clinice, - Sume pentru investigaii paraclinice efectuate in regim ambulatoriu, sume finanate din fondul alocat asistenei medicale spitaliceti. Concluzii:

piaa serviciilor de sntate reprezint : " sfera manifestrii i confruntrii cererii cu oferta,terenul valorificrii organizaiilor din domeniul sntii ". coordonat a evalurii pieei din domeniul sntii este stabilirea dimensiunilor pieei in care acestea acioneaz, dimensiuni ce pot fi definite prin:
aria, structura, capacitatea pieei.

Aria geografica a pieei in domeniul sntii este in general limitat datorit carcaterului local al cererii i al rigiditii ofertei, piaa fiind in majoritatea cazurilor local sau zonal i foarte rar naionala. Cunoaterea ariei pieei se dovedete foarte util , criteriul geografic fiind unul dintre cele mai des folosite criterii in realizarea segmentrii pieei , fiind utilizat , att in determinarea pieei inta ct i in msurarea eficienei aciunilor desfurate de o anumita organizaie. Structura pieei

Piaa poate fi imparit in segmente de pia, structurarea fiind impus atat de structura ofertei ct i de structura cererii. Starea de sntate a populaiei , incidena diferitelor categorii de boli, accesul la serviciile de sntate sunt aspecte condiionale i de zona geografic de provenien i carcteristicile demografice ale populaiei.In acest fel la nivelul pieei are loc un proces de macrosegmentare in funcie de carcteristicile geografice , demografice i psihografice. Segmentarea geografic:

171

datorit variaiilor locale ale nevoilor i preferinelor pacienilor , dar i necesitii dimensionrii corespunzatoare a ofertei in funcie de modul de manifestare a cererii , s-a impus imparirea pieei pe judee, orae i cunoaterea carcteristicilor populaiei in judeele respective. Capacitatea pieei

Analiza pieei din domeniul sntii trebuie exprimat intr-o form cantitativ, capacitatea pieei semnificnd limitele in cadrul crora urmeaz a se defura tranzaciile i activitile specifice de marketing. Capacitatea pieei poate fi exprimat prin intermediul mai multor indicatori: valorici i fizici. Volumul ofertei este important numai in msura in care se exprim prin indicatori fizici: numrul de uniti pe categorii , numrul de paturi total i pe fiecare specialitate, numrul personalului medical.. Volumul cererii exprim intr-un mod mai adecvat capacitatea efectiv a pieei, este ins dificil de determinat datorit dificultilor datorate particularitii cererii. judetul X , pentru a deterima ct mai exact cererea la nivelul unei zone , pot utiliza urmtorii indicatori: - indicatori demografici: numrul populaiei,structura populaiei pe grupe de vrsta,sex, categorie socioprofesional, mortalitatea, morbiditatea sntatea. Pentru a stabilii nivelul cererii cel mai frecvent este utilizat consumul, datele privind consumul fiind mult mai accesibil dect ali indicatori care descriu cererea.
-

Consumul indicnd nivelul real al activitii in cadrul sistemului de sntate,cererea fiind mai mult o noiune teoretic :
-

numrul de internri sau externri, numarul de zile de spitalizare, durata medie de spitalizare numrul de vizite la cabinetele medicale numrul de vizite la domiciliu.

In domeniul sntii alturi de volumul ofertei , numrul de bolnavi /pacieni este cel mai utilizat indicator cu ajutorul cruia se exprim capacitatea pieei. Volumul tranzaciilor in cadrul pieei serviciilor de sntate ii gsete corespodent prin procentul P.I.B alocat sntii, volumul asigurrilor publice/private, plata direct dar i gradul de utilizare a capacitii oferte.

Romania = 3,4 % din PIB (250 euro/an/pacient) Franta = 11 % din PIB S.U.A = 12 % din PIB

17. Concluzii.

Motto :

173

" Oamenii totdeauna i merit societatea n care triete, fie ea bun sau rea. " Platon

In ultimii ani , reforma sistemului de sntate a mbuntit eficiena de utilizare a fondurilor in spitale,ameliorarea calitii actului medical i nivelul de satisfacie a pacienilor i a personalului medical din unitile sanitare. S-au reorientat serviciile medicale ctre ambulator printr-o buna dezvoltare a asistenei medicale primare i a preveniei. A fost modernizat infrastructura sanitar,s-a asigurat accesul pacienilor in mod egal la ngrijirile sanitare de baza indiferent de veniturile realizate. In ultimii 3 ani , a fost largit accesul la medicamente prin reproiectarea listei de medicamente : gratuite i compensate. Noua list are 25 % mai multe substane active care stau la baza medicamentelor(D.CI - uri)Listele incluznd medicamente de ultim generaie,ducnd indirect la o monitorizare foarte bun a bolilor i la creterea calitii vieii pacienilor. Achiziionarea medicamentelor prin circuit deschis pentru afeciunile :
-

farmaciile

cu

oncologice, diabet zaharat, tratamentul strii posttransplant incluse in subprograme de sntate aferente a fost benefic bolnavilor ct i farmacitilor.

Din anul 2007 s-a derulat : Programul naional de evaluare a strii de sntate a populaiei in asistena medical primar (PNESS), au fost evaluai : - 11.104.655 de pacieni reprezentnd 55% din populaia Romniei, din care: 1.215.593 de pacieni erau neasigurai reprezentnd 5,7 % persoane neasigurate in sistemul de asigurri sociale de sntate. Din 11.104.655 de pacieni au fost identificai 4.114.969 de persoane cu risc de mbolnvire reprezentnd 37 % din persoanele evaluate din care : - 28 % cu risc de mbolnvire prin dia bet zaharat, - 7 % cu risc de mbolnvire prin afeciuni cardiovasculare, 2 % cu risc de mbolnavire printr-o afeciune oncologic. Ministerul Sntii a gestionat foarte bine cancerele de sn i cancerul de col uterin. Din toamna anului 2008 au inceput vaccinarea pentru H.P.V. virus asociat cu 96 % din cancerele de col uterin. In acelai timp femeile de grup de vrst :

- 25 ani - 64 ani , au primit invitaie la programele de screening pentru cancerul de col uterin, programul va dura 3 ani. In aceti ani , un punct ctigat de Ministerul Sntii este pentru asistena medical de urgen

175

care este gratuit pentru toi dac sunt sau nu asigurai.

cetenii, indiferent

Din ianuarie 2007 ,unitile (UPU) i compartimentele (CUP) din cadrul spitalelor de urgen sunt finanate din bugetul de stat i din venituri proprii de Ministerul Sntii ( cheltuieli de personal + cheltuieli de medicamente i materiale sanitare )aceste sume prevzute in mod distinct in bugetul spitalului. S-au nfiinat structuri integrate pentru asigurarea urgenelor: respectiv Uniti de Primire Urgene, servicii Mobile de Urgene,Reanimare i Descarcerare ( SMURD) prin reglemtarea competentelor spitalelor de urgen. Au fost achiziionate 1520 de ambulane in anul 2008, urmnd s fie achiziionate nc 900 de ambulane, 4 maini de intervenii in accidente colective i dezastre , 16 maini de transport politraumatisme i victime.
-

Organizaia

Mondial a Sntii

precizeaz :

" Sntatea unui om nu ar trebui s se rezume doar la o lipsa a bolii ci la o stare de prosperitate att fizic , mintal i social bun condiionat de factori biologici , factori de mediu,factori comportamentali dar i de calitatea serviciilor medicale."

Sntatea este un concept multidimensional, fiind conditionat de factori biologici(genetici , ai reproducerii umane,ai procesului de imbtrinire etc) factori comportamentali - stiluri diferite de via, precum i de serviciile de sntate . Sntatea ceteanului este legat de conceptul de calitate a vieii , mai mult ca niciodat.In Romania oferta serviciilor de sntate este combinat cu succes in prezent , (multumita Legii nr 95/2006) cu servicii de consiliere psihologic , asistena social servicii la domiciliul pacientului sau servicii eficiente medico-sociale, pentru persoane cu dizabilitai sau persoane cu alte tipuri de probleme medicale i sociale. Politicile sociale in domeniul sanitar se combin eficient , cu alte tipuri de politic social , pentru o investire adecvat in recuperarea capitalului uman in comunicate. In Romnia dup 1989 a aprut fenomenul srciei i unele elemente care au influenat negativ starea de sntate a unor grupuri defavorizate: - alimentaie insuficiente i/sau regim alimentar dezechilibrat din cauza unor obiceiuri alimentare greite, condiii necorespunzatoare de lipsa unor condiii de igien, lipsa educaiei sanitare, locuit,

- lipsa accesului la serviciile de sntate, omajul /lipsa serviciului,

stress, condiii de munc grele,

177

- consumul de :tutun, alcool, droguri. O societate unde sunt muli bolnavi cronici este o societate puin productiv , reprezentnd o barier in dezvoltarea economic , impunind costuri ridicate pentru tratament ,costuri mari suportate tot de beneficiari. Tratarea bolnavilor cronici poate costa foarte mult prin consecine pe termen lung , dect rezolvarea unor probleme intr-o populaie int. Ministerul Sntii in prezent are ca obiective dezvoltarea social durabil care const in creterea finanrii serviciilor de prevenie , curative i un management mai eficient al resurselor existente avnd in Se observ ca politica sanitar a Ministerului Sntii este in concordan cu planul de aciune al Naiunilor Unite i la noi in Romnia s-au luat msuri privind reducerea mortalitii infantile : erau,
-

servicii de obstetric de urgen in zone unde nu

infiinarea cabinetelor de planificare familial i comptenele luate de medicii de familie privind planningul familial, - infiiarea cabinetelor de sexologie,

- creterea numrului de nateri asistate de o persoan cu pregtire sanitar - medici, moae. Un alt obiectiv pe care il are i Romania este stoparea rspndirii unor boli precum TBC., in prezent tratamentul medicamentos al bolnavilor cu tbc este sub stricta supraveghere a medicului sau a unei persoane

abilitate( vezi Anchete de opinie - conducerea Spitalului Clinic pnemoftiziologie Constana). Integrarea noastra in Uniunea European a obligat i Ministerul Sntii Publice s ia msuri importante privind factorii ce concur la modificarea indicatorilor de: morbiditate, - mortalitate, pentru a ajunge la nivelul celorlalte ri europone dezvoltate.

Reforma sistemului sanitar este realizat i cu sprijinul organismelor internationale: Banca Mondial, O M S, USAID, UNICEF i sunt patru direcii importante i anume : asistena medical maternal i neonatal, servicii medicale de urgen, asistena medical primar i servicii medicale rurale, conturi naionale de sntate i planificare.

Nivelul de trai i calitatea vieii influeneaz pozitiv starea de sntate a populaiei, expresie a volumului de bunuri i servicii care stau la dispoziia

179

ceteanului i a familiilor , in vederea satisfacerii trebuinelor . Nivelul de trai condiioneaz starea de sntate a populaiei care este dependent, la rndul su, de gradul de dezvoltare economic a rii in msura participarii la procesul de munc a persoanelor apte, de mrimea veniturilor create in societate i de gradul de accesibilitate a membrilor de familie la aceste venituri. Nivelul de trai condiioneaz starea de snatate a populaiei direct i indirect sub urmtoarele aspe cte: prin nivelul i structura consumului, in special prin consumul de bunuri alimentare , consumul de imbrcminte , de bunuri de valoare mare i indelungat,consumul de medicamente i materiale sanitare,consumul de bunuri i servicii de igien personal etc, prin condiiile de locuit i servicii comunale, prin gradul de asigurare a populaiei cu locuine decente,carcateristicile i gradul de confort al locuinelor, acesibilitatile locuinelor ,sistemul de ap, canal,electricitate, gaze, amenajri stradale, - prin condiiile de la locul de munc,intesitatea muncii, monotonia,variabilitatea, durata zilei i sptmnii de lucru,durata timpului liber i modul de utilizare a lui, condiiile de odihn, recreere i sport, prin nivelul cultural al populaiei, nivelul de instruire,activitile culturale i gradul de accesibilitate la cultura a populaiei,gradul de dezvoltare ,calitatea i accesul la invmnt, dezvoltarea tiinei i rspdirea in rndul populaiei.

S-a creat un sistem informaional complex referitor la starea de sntate a populaiei i s-au stabilit principalii indicatori care se raporteaz statistic. Cele trei grupe de indicatori statistici privind starea de sntate a populaie sunt: a) - indicatorii accesibiliii sanitar, populaiei la asistena

b) - indicatorii strii de sntate, c ) - indicatorii bilanului vital al populaiei.

Indicatorii accesibilitii populaiei la asistena sanitar, cuprind aspectul material i financiar al serviciilor de sntate in sectorul public i privat. Componentele acestei grupe de indicatori se refer la : - numrul de uniti sanitare i pe posturi , la 1.000 locuitori, pe categorii de uniti sanitare i anume: spitale,centre de sntate,ambulatorii de specialitate,policlinici,sanatorii,preventorii, cree, leagne pentru copiii , cabinete medicale , laboratoare pe total i forme de prioritate, -numrul de posturi in spitale , pe specialiti i in dianamica:interne, chirurgie,obstetric - ginecologie,pediatrie, nou nscui i prematuri, boli infecioase , tbc,pneumologie,psihiatrie,neurologie,oftalmologie,orl,dermatovenerice, staii de ambulane i dotarea lor autosalvri,

181

numrul de medici stomatologi, farmaciti, personal mediu raportat la 10.000 locuitori ,sau/i numrul de locuitori la un medic, distana medie pan la cel mai apropiat spital, judee i zone geografice, nivelul cheltuielilor populaiei pentru ingrijirea sntii i proporia acestora in bugetul de familie, numrul de farmacii de stat i private, repartizate in teritoriu , pe medii sociale :urban i rural, indicele preului medicamentelor i al tarifelor pentru asistena medical, cheltuieli din bugetul de stat pentru ocrotirea sntii, indicatori de cost eficien a pacienilor. Indicatorii strii de sntate, Se exprima numeric cupriznd : aspectele fizice, psihice i sociale ale strii de sntate in conformitate cu definiia dat de OMS. Principalii indicatori fiind:
-

- morbiditatea

populaiei ,

- numrul bolnavilor ieiti din spit al pe clase de boli, - rata morbiditii cu incapacitate temporara de munc, - numarul zilelor de boal cu itm pe total populaie raportat la 1000 locuitori,

- numrul intreruperilor de sarcin i rata avorturilor total i pe grupe de vrst, - numrul vizitelor medicale pe total i grupe de afeciuni, - rata incidenei dintr-un an la 100.000 locuitori pentru: boli infecioase i parazitare,diareice acute,hepatite,tbc,rubeola,grip,sifilis , scarlatin,rujeol ,erizipel,leptospiroza,SIDA ,diabet zaharat,hta,epilepsie, boli aparatului circulator, boli aparat digestiv, boli aparat respirator,boli aparat uro-genital , tumori , boli ale sistemului nervos,boli mentale etc. mortalitatea pe sexe i cauze ale decesului , - durata medie a incapcitii de munc pe cauze ale incapacitii, indicatorii somato-metrici. Indicatorii bilanului vital al populaiei, a unor

Se refer la indicatorii demografici ce carcaterizez micarea natural a populaiei i indicatori calitativi ai populaiei. Indicatorii strii de sntate cei mai semnificativi sunt: - rata - rata fertilitii, i sexe, natalitii

i pe medii sociale - urban/rural,

fertilitii pe grupe de vrst i indicele

- rata mortalitii , pe medii sociale , grupe de vrst

183

- sporul natural al populaiei , pe total i medii sociale, - durata medie a vieii- sperana de via pe total , sexe i medii sociale.

Principale aspecte al reformei asistenei medicale din Romnia au vizat: descentralizarea structurii organizaionale, restructurarea sistemului de finanare, accentuarea procesului de privatizare.

Restructurarea sistemului de finanare a asistenei medicale a constat in: - stabilirea ca principala surs de finanare pentru sectorul public de sntate a Fondului Naional de Asigurri de Sntate, un nou sistem de management i de transfer de responsabiliti la nivelul spitalelor in gestionarea fondurilor.

Starea de sntate a Romaniei este afectat de: - consumul de alcool , tutun, droguri,etnobotanice, poluarea excesiv in special in zonele industriale,consumul excesiv de pesticide, calitatea surselor de ap, poluarea aerului,

factorii conjunctuali economico- sociali, somajul,regimul alimentar deficitar, factorii de stres, deficienele serviciilor medicale datorate modificrilor structural organizatoric, a managementului unitilor medicale, regim medicamentelor compensate. De unde rezult c diminuarea morbiditii indeosebi pe seama cazurilor noi de imbolnviri duce la creterea strii de sntate i invers. Un indicator sintetic al strii de sntate este durata vieii, evoluia acestui indicator la noi a cunoscut o uoara cretere de la 69,9 ani in anul 1990 la 71,2 ani in anul 2002(aceste valori din Romnia sunt cu 6 - 7 ani mai mici dect durata medie a vieii din rile U E. Sperana de via la natere este superioar la populaia feminin in comparaie cu populaia masculin, decalajul inregistrnd o cretere de la 61 ani in 1990 la 73 ani in anul 2002. Dezvoltarea uman are in atenie omul - pacientul i necesitile sale,de aceea este foarte important s se analizeze populaia i fenomenele demografice din Romania, pe baza datelor statistice medicale raportate de medicii de familie , medicii specialiti, serviciul de statistic medical din unitile medicale cu /far paturi din Romnia. Asigurarea fondului de date statistice sanitare se realizez prin: metode analitice ce au la baza indicatori statistici identificai i sistematizai in concordan cu cerinele cercetrii statistice i alinierea lor la standardele internaionale, insoite de noi indicatori ca:

185

- PIB,,rata somajului,rata infltiei,rata srciei, (utilitatea acestor metode fiind confirmat de reprezentanii PNUD in Romania pe baza unor lucrri de referin interne i diferite organisme ONU in Romania). metode sintetice - indicatori statistici calculai pe baza unui numr restrns de elemente ce permit comparabilitatea in timp i spaiu de exemplu: Indicele dezvoltrii umane(IDU) cu cele 3 componente eseniale - sperana de viaa,nivelul de educaie,PIB pe locuitor, - indicele dispariiei intre sexe(IDS),
-

indicele participrii feminine(IPF), indicele srciei umane(ISU )

Acesti indicatori sintetici permit carcaterizarea de ansamblu a nivelului evoluiei dezvoltrii umane in Romnia. Asigurarea bazei de date statistice atat prin aplicarea metodelor analitice i metodelor sintetice reprezint o cerin cu, care se confrunt statistica din Romnia.

Cerinele sunt: identificarea surselor de date care pot fi: surse proprii- recensmnt , anchete, surse administrative, surse ale organismelor internaionale, pregtirea i efectuarea unor cercetri statistice aduc un plus de informaii, care s

asigurarea compatibilitii coninutului indicatorilor i metodelor de calcul.

Instituiile medicale ii concentreaz resursele i mijloacele sociale necesare susinerii sntii pe care le mobilizeaz i distribuie in raport ce cerinele imediate i de perspectiv a strii de sntate a pacienilor. Medicul de familie face parte din acest sistem specializat avnd un rol important, el avnd posibilitatea i mecanismul de control asupra strii de snatate a pacienilor inscrii pe listele i celorlali pacieni care solicit de urgen asisten medical primar.

Resurse materiale transferate autoritilor locale sunt:

in

propietatea

Cabinete medicale,centre medicale i centre de diagnostic i tratament, spaiile in care ii desfaoara activitatea aceste cabinete medicale , indiferent de forma de organizare sunt in propietatea autoritile publice locale ct i in propietatea medicilor care ii desfaoar activitatea.

Sursele financiare pentru sectorul sanitar: - sectorul privat cu 33% din fonduri: a) uniti sanitare care funcioneaza preponderat cu f onduri publice, b)uniti sanitare care funcioneaza preponderent cu fonduri private,

187

c)activiti externalizate - sectorul public cu 67 % din fonduri: a) uniti sanitare care funcioneaza integral din venituri proprii 50% b) uniti sanitare care utilizeaz fonduri din bugetele locale 2 %, c) uniti sanitare care funcioneaza cu bugetul de stat 15%. venituri de la

Atingerea obiectivului imbuntirii permanente a strii de sntate a populaiei se realizez prin intermediul :reelei medicale preventive i curativei.

Reeaua

medical preventiv implica :

Autoritile de sntate public, institutele i centrele de sntate public, cabinetele medicale de familie care au rol in promovarea sntii i prevenirii imbolnvirilor. Reeaua medical curativa implic : Cabinetele medicale , ambulatoriile, spitalele , centre de sntate, uniti medico-sociale cu rol in asigurarea asistenei medicale. Obiectivele de prevenire i combaterea practicilor care dauneaz sntii , educarea populaiei in scopul evitrii imbolnvirilor se realizeza prin Programele Naionale de Sntate coordonate de ctre Ministerul Sntii .

Dubla dependen a sntii de progresul economico-social i a progresului economico-social de starea sntii populaiei ne demonstreaz inc o dat c ,

sntatea i asistena medical , toate serviciile de sntate, depsesc relaia medic - pacient i devin o problem a comunitii. Reforma sectorului sanitar in Romnia , reprezint o component a reformei sectorului social , principalul obiectiv fiind imbuntirea strii de sntate a populaiei.Problema esential este reprezentat de resursele financiare , pentru prima dat sntii i s-a atribuit o suma mai mare din PIB in concordana cu normele U E. Peste tot in lume , medicina este o mare consumatoare de fonduri . Reforma sanitar in Romnia a inaintat greu , in primul rnd c a dispus de fonduri limitate i acestea nu au fost folosite - gospodrite - eficient. O secie de spital mult este ATI -iul . clinic de urgen care consum foarte

In rile U. E i in S.U.A , terapia intensiv reprezint nucleul central al activitii medicale in orice spital care trateaz pacienii cu suferine acute. Bolnavul care este internat in secia ATI primete ingrijire la cel mai nivel posibil in spital,el necesitnd un suport uman i tehnic fiabil i performant.Secia ATI este consumatorul cel mai mare de resurse materiale din spital. Integrarea Romaniei in U. E impune i la noi elaborarea i aplicarea de noi norme in concordan cu reglementrile din rile U. E. Noile reglementri aprobate de Ministerul Sntii conduc la imbuntirea calitii activitii de asisten medical de urgen i permit optimizarea cheltuielii resurselor prin planificarea i ierarhizarea acestora in funcie de prioriti.Un criteriu foarte bun ar fi in procesul de acreditare a unittilor spitaliceti ar fi evaluarea seciilor de ATI existente.

189

Comisia de ATI a Ministerul Sntii cu , Comsia ATI a Colegiului medicilor i Societatea Romna de Anestezie Terapie Intensiv elaboreaz proiecte de norme privind activitatea de anestezie i terapie intensiv care sunt spre aprobare la Ministerul Sntii Integrarea Romaniei in U. E a obligat ara noastr s revizuiasc rapid modul de abordarea a serviciilor de sntate,s se identifice cu nevoile reale ale populaiei i s elaboreze programe de aciune pe termen : scurt,mediu i lung, bazate pe resursele disponibile pentru a asigura condiiile de accesibilitate ,acceptabilitate i echitate la pachetele de servicii medicale a populaiei. In Europa: " sntatea este considerat un drept social , la care trebuie s aib acces toi cetenii ". Pentru rile incluse in U. E, aceesul la serviciile de sntate este statuat la nivelul legislativ i garantat in Carta drepturilor fundamentale ale U. .E art.33 : " oricine are dreptul la accesul la serviciile medicale,prevenie i dreptul de a beneficia de tratament medical ". In Europa i bineineles in Romnia ,populaia este intr-un proces de imbtrinire,iar tehnologiile i medicamentele noi sunt costisitoare , ambii factori determinind costuri tot mai mari pentru sistemul sanitar. La nivelul tuturor sistemelor de sntate europene se discuta despre: direcii de reformare, gsirea unor noi surse de finanare, un management ct mai eficient,

gasirea de modalitatii alternative de organizare a serviciilor. Msura accesului la servicii este un element al echitii i solidaritii sociale i o msur a dreptului de care beneficiaz ceteanul care pltete asigurri de sntate. In sistemul de sntate in Romnia au fost schimbri care s-au manifestat in dou direcii: optimizarea numrului de spitale, a numrului paturilor i a personalului , prin restructurarea i reorganizarea organizatiilor ce ofer servicii de sntate, creterea/apariia unui numr de uniti sanitare din ce in ce mai mare ele fiind: cabinete medicale,cabinete stomatologice,laboratoare de analize,centre de urgen,ambulatorii ale spitalelor,ambulatorii de specialitate. Reorganizarea i reorganizarea din sistemul de sntate au urmrit: - reorganizarea spitalelor pe tipuri : spitale de acui, uniti sanitare pentru ingrijiri de lung durat(uniti sanitare pentru cronici,uniti sanitare de recuperare,uniti pentru persoane in stri avansate care au nevoie de ingijiri speciale,uniti de asisten medico-social,precum i uniti sau centre pentru toxicomani), restructurarea serviciilor in cadrul spitalelor in scopul concentrrii serviciilor i procedurilor complexe,urmate de concentrarea resurselor umane i materiale in structuri puternice, renunarea la spitalele neperformante ce funcioneaz in cldirile vechi ,a cror reamenajare necesit cheltuieli

191

mari,ele nu pot fi amortizate intr-un timp relativ mediu prin serviciile medicale furnizate, renunarea la spitalele a cror locaii sunt aflate in litigii pe motive patrimoniale , cu reducerea in acest mod a cheltuielilor de locatie i a cheltuielilor de regie, in scopul realizrii echilibrului intre resursele alocate i costurile de intreinere, dezvoltarea ambulatorului de specialitate i transformarea lui intr-o verig esenial intre asistena medicala primar i asistena medicala spitaliceasc, dezvoltarea asistenei medicale primare - medicii de familie cu accent pentru centrele de permanen.

Aceste msuri au incercat o echilibrare a cererii cu oferta de servicii de sntate. Unde cererea a sczut foarte mult in ultimii ani , oferta a fost i ea redus , fiind infiinate noi uniti sanitare in concordan cu creterea cererii pentru anumite servicii. Tratatul de la MAASTRICHT (07,02.1992 numit Tratatul U.E. ) a promovat, pentru prima dat,sntatea public la rangul de competen oficial a Uniunii Europene,chiar dac este subordonata principiului subsidiaritii.

Tratatul de la MAASTRICHT precizeaz

c :

U .E. va contribui la asigurarea unui nivel ridicat de ocrotire a sntii prin incurajarea coperrii intre statele membre ,iar dac este necesar le va oferi sprijin in activitile lor. Se vor lua msuri pentru prevenirea bolilor in special a celor

extreme de grave,inclusiv dependena de droguri. Noua strategie privind Sntatea a Comisiei Europene , care a fost adoptat in vara anului 2007 i a stabilit ca obiectiv,pentru prima dat, asigurarea unui cadru strategic cu accent pe probleme generale ale sistemului de sntate i pe ideea prezenei sntii in toate politicele europene. Romnia prin intrarea in U. .E i-a asumat obligaia de a transpune i de a implementa Acquis-ul comunitar,structurat pe 31 capitole de negociere, Ministerului Sntii ii revine responsabiliti pentru urmtoarele capitole: la Cap.1 " Libera circulaie a mrfurilor" care a impus, la nivelul Ministerului Sntii Publice, armonizarea cu legislaia U. E. in domeniul :dispozitivelor medicale,procese farmaceutice,cosmetice i alimentare, la Cap.2 " Libera circulaie a persoanelor " au fost elaborate proiecte de legi pentru exercitarea profesiei de medic, farmacist , medic dentist,proiecte avizate de Ministerul Integrrii Europene. S-au elaborat normele privind recunoaterea calificrilor in profesia de : medic,medic specialist,medicin de familie i cele de asistent medical, moa (care modifica Legea nr. 461/2001), Cap.3 " Libera circulaie a serviciilor. Ministerul Sntii i-a asumat angajamentul de a amenda Legea nr. 336/2002 pentru aprobarea O.U.G nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman , in sensul eliminrii condiiei de obligativitate ca eful depozitului farmaceutic s fie farmacist specialist. Cap.7 Agricultura _ Ministerul Sntii este implicat in domeniul contaminanilor alimentari.Legislaia comunitar referitoare la :

193

agricultura biologica,tutun,legume,fructe,vin,buturi aromatizate ,miere, sucuri i nectaruri din fructe,hamei, a fost transpus total sau parial in ordine comune ale: Minsterului Agriculturii, Alimentatiei i Pdurilor i ale Ministerul Sntii ., Cap.13 " Politica social i de ocupare a forei de munc , Ministerul Sntii ., a fost implicat in domeniul sntii publice i al sntii i securitii in munc. Romnia , a participat la mai multe programe comunitare destinate sectorului medico-sanitar, de exemplu: combaterea cancerului,promovarea sntii, campania impotriva SIDA i dependena de droguri. Prin aderarea Romniei la U. E . a intrat in vigoare " Programul Operaional Regional 2007-2013 " care va fi finanat din fonduri structurale comuni tare. Acest Program Operaional Regional urmrete ,mai multe obiective: reabilitarea i dotarea cu echipamente a ambulatoriilor de spital i de specialitate, reabilitarea i dotarea cu echipamente a serviciilor de urgen din cadrul spitalelor de urgen, reabilitarea mediului de urgen la nivel regional care are in vedere construcia a 8 spitale regionale noi: dou in Bucureti i cte unul in Constana,Iai,Tg Mure, Cluj, Craiova,Timioara.

Spitalele vor fi organizate inct s se obin o optimizare a serviciilor medicale, care va avea la baza principii cum ar fi: - formarea de centre, - gestionarea interdisciplinar a paturilor, - separarea pacienilor planificai de pacienii de urgen/spontani, - chirurgia de zi/ clinica de o zi.

Vor fi centralizate : - compartimentele interdisciplinare ale unitii, - clinica de o zi, primire, monitorizare, terapie intensiv, compartimentele interdisciplinare de funciuni, centrul de urgene, policlinica, bloc operator.

Obiectivul

principal al celor 3 spitale este : - accesul populaiei la serviciile medicale

performante

195

- i de compatibiliza serviciile medicale cu cele oferite in prezent de furnizorii de servicii medicale de acelai tip din statele membre ale Uniunii Europene. . Indicatorii statistici medicali i demografici plaseaz judeul Constana in poziii de frunte cu mici excepii cu aspecte negative in sistemul de sntate. Din pcate : Anuarele statistice aprute de la Institutul Naional de Statistic i Ministerul Sntii , nu le citete nimeni dect noi care suntem din sistemul de sntate i lucrm la aceste anuareefectiv.. Trebuie s avem atitudine civic atunci cnd cineva incearc ceva foarte urt la adresa noastra a judeului Constana dar i a imaginii Romniei. Este valabil pentru ziariti i pentru noi care lucram in sanatate cnd primim o informaie trebuie verificat foarte bine, prelucrat i dup aceea raportat, i un lucru foarte important : " Sntatea intra la sigurana public i naional " Va prezint cum definete dl. Prof Dr. Dorin Sarafoleanu, Calitatea final a actului medical: " calitatea actului medical este dat de totalitatea msurilor intreprinse sau omise in cursul unui eveniment medical. " Regulile unei bune funcionri in echip :

promptitudinea interveniei, algoritmul gesturilor medicale care trebuiesc intreprinse,

intrzieri, confuzii, incidente accidente care trebuie evitate, dorintele i speranele pacientului i bineineles intervenia imprevizibilului, Elementele care contribuie la buna calitate final a actului medical sunt: - ghidul de specialitate, - auditul profesional - comunicarea interdisciplinar. Auditul medical : const in discutarea procedurilor i a atitudinilor profesionale de specialitate in sesiuni formale sau informale, atunci cnd se stabilesc ghidurile,componentele i ealonrile asistenei medicale intr-un spital, intr-o specialitate sau intr-un sistem de sntate.

Mijloacele : Se inelege , de regul ,ansamblul resurselor umane,financiare i materiale ,privite in corelaie cu realizarea obiectivelor

197

Cert este c realizarea reformei n domeniul sanitar r evine n sarcina: Ministerului Sntii care a contientizat c viitorul unei naiuni depinde de sntatea ei. Investind n sntate prin:
-

asisten i servicii medicale la standarde moderne, aparatur performant, dezvoltarea unei infrastucturi moderne,

Romnia poate oferi sigurana sanitar cetenilor, dei la ora actual nu exist un sistem eficient, coerent i coordonat de informare i promovare a sntii i securitii n munc . Un numr foarte mic de specialiti cunosc proiecte i activiti, iniiative privind SSM. Informarea corect permite contientizarea riscurilor, obiectivelor i nevoilor privind sntatea i securitatea n munc n rndul pacienilor, a angajatorilor, a factorilor de decizie i a politicienilor. Cine dorete s aib informaii de ultim or poate obine aceste date prin intermediul Punctului Focal Romnia al Ageniei Europene pentru Securitate i Sntate n Munc - www.protectiamuncii.ro.

"Responsabilitatea face parte ca i libertatea din nobleea profesiunii noastre". Leriche.

V doresc mult sntate i succes.

Cu

respect i stim

Nicoletta

BUTA

18. BIBLIOGRAFIE:
2. Legea nr. 95/28.04.2006 privind reforma in sistemul sanitar. 3. O.U.G. nr.93/2008 privind modificarea i completarea

Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sntii. 4. Legea nr. 46/21.01.2003 - Legea drepturilor pacientului. 5. www.d.r.g si info@drg.ro,

199

6. Insitutul de Management al Seriviciului de Sntate

U .S Departament of Health and Human Services 2001." Creterea eficienei i mbuntirea calitii ngrijirilor intr-un spital. Bucureti- Cluj Napoca. 7. Recomandrile Bncii Mondiale - iulie 2007 privind sistemul sanitar din Romnia. 8. Olaru Marieta- Managemenul calitii. An 2004. 9. Institutul de Management al Serviciilor de Sntate.Managementul calitii.Imbuntirea continu a calitii seriviciului de sntate. Bucureti -an 2000. 10. Dragomiriteanu A, Radu Paul,Mihescu C, Butuc C .INCDS.Economie sanitar i managementul financiar . Bucureti an 2003. 11. Legea contabilitii nr. 82/1992 republicat in 2005 (MO 48/2005). 12. Elemente de planificare sanitar i calcul al unor resurse in raport cu nivelul strii de sntate. Dr. Traian Ionescu,ec.Ioana Perache,dr. Petru Murean. 13. Elemente de epidemiologie ,metodologia i de organizare combaterii unor factori de risc. Dr . Traian Ionescu an 2006 14. Imbuntirea continu a calitilor serviciilor medicale - cerina majora a reformei in domeniul sanitar din Romnia.Simpozionul RENA" Calitatea este problem fiecareia" ASE Bucureti , 2004.Pamfilie R,Chiru L 15. Al Popescu - Economie i administraie sanitar.Ed Medical ,Bucureti 1988. 16. C Vldescu -Managementul serviciilor sanitare.Ed Expert ,Bucureti 1998. 17. G Popescu, S Rdulescu ,Medicina i colectivitile umane.Ed Medical Bucureti 1981.` 18. Vladescu Cristian, Sntate Public i Management Sanitar.Bucureti .Cartea Universitar.2004. 19. Legislaie in domeniul sanitar.wwwemedic.ro/Legislaie.htm 20. Strategie post-aderarea 2007-2013 www.guv.ro/obiective/2

21. Buta Nicoletta,Indreptar de statistica sanitara sau isipita

posibilului in sanatate,vol I,Editura PIM ,Iasi ,2009 22. Buta Nicoletta,Indreptar de statistica sanitara sau isipita posibilului in sanatate. Statistica sanitara intre traditia romaneasca si normele U. E .,vol II,Editura PIM ,Iasi ,2011 23. . Geneza Facultii de Medicin i Farmacie Constana, Vol. I i II, Editura Ovidius University Press 688 pagini 24. Enchescu Dan, Marcu Aurelia " Sntate public i management sanitar" Editura All , Bucureti 1998 25. Programul Operational Regional 20072013 .Romnia _ Ministerul Integrrii Europene. 26. Amariei Corneliu (1998)Introducere in managementul stomatologic.Editura Viaa Medicala Romneasc. Bucureti. 27. Enchescu D, Marcu , MG (1998)Sntate public i management sanitar. 28. Jonsson Egon (2002) Development of Health technology Assessment in Europe. 29. Johns G(1998)Comportament orgazitional. Editura Economic. 30. Oservatorul European al Sistemelor de Sntate _ Sisteme de Sntate in tranziie.Romnia. 31. Raportul naional al dezvoltarii umane, Romania 1998, iniiat de PNUD, realizat de Academia Romna Editura Expert.1998. 32. Ministerul Sntii Publice _ Centrul Naional privind Organizarea Sistemului Informaional i Informatic in Domeniul Sntii Bucureti - Anuar de Statistic Sanitar an 2004 33. Ministerul Sntii Publice _ Centrul Naional privind Organizarea Sistemului Informaional i Informatic in Domeniul Sntii Bucureti - Anuar de Statistic Sanitar . an 2005 34. Ministerul Sntii Publice _ Centrul Naional privind Organizarea Sistemului Informaional i Informatic in Domeniul Sntii Bucureti - Anuar de Statistic Sanitar. an 2006 35. Ministerul Sntii Publice _ Centrul Naional privind Organizarea Sistemului Informaional i

201

Informatic in Domeniul Sntii Bucureti . Mortalitatea general in Romnia, an 2005 - 2005 36. Marcu MG, Minca D G(2003) Sntate Public i Management SanitarNote de curs pentru invmntul postuniversitar, ediia a II-a Editura Universal.Carol Davila, Bucureti. 37. Petit Francoise - Cum s angajm omul potrivit la locul potrivit.Editura Antet. 38. Ptru E(2004) Sntate public i management _ Lucrri practice.Editura Medical Universitar.Craiova. 38.. Proiectul European AID/119642/D/SV/RO(005551.04.08) Imbuntirea responsabilitii i transparenei in alocarea i utilizarea resurselor din sistemul sanitar prin implementarea unui sistem informatic de monitorizare a morbiditii in spitale i a unui sistem de finanare a spitalelor pe baza de caz rezolvat (DRG) in spitale. - Instrumente pentru modernizarea sectorului spitaliscesc din Romnia. 38. Romnia _ Ministerul Integrrii Europene " Programul Operaional Regional 20072013 "

S-ar putea să vă placă și