Unii oameni nu sunt de acord ca multe cuvinte care se folosesc la slujba..

Ei zic ca multe din din ele trebuie inlocuite prin cuvinte care se folosesc in zilele noastre...cuvinte moderne... Despre asta Parintele Sofonie Saharov spune urmatoarele: Graiul Liturgic, de Arhimandrit Sofronie de la Essex Categorie: povtuiri duhovnicesti ntru nceput era Cuvntul, si Cuvntul era ctre Dumnezeu, si Dumnezeu era Cuvntul toate printrnsul sau fcut (1 Ioan, 1 i 3). Limba omeneasc are menirea s exprime realitatea diferitelor planuri: exist planul vietii al necesittilor vietii; exist planul apropiat de el si cu toate acestea deosebit prin simtminte si patimi sufletesti primitive; exist limba demagogiei politice; exist limba stiintific, filosofic, poetic; n sfrsit, cea mai nalt dect toate, limba Dumnezeiestii Descoperiri, a rugciunii, a theologiei si a altor raporturi dintre Dumnezeu si oameni limba Liturgic. Cunostinta abstract despre existent are rdcini metafizice; aici se refer stiinta, filosofia si, mai nti de toate, cunostinta de Dumnezeu. Cuvintele, care exprim mai sus citatele genuri ale cunostintelor, precum si Numele Dumnezeiesti purced din sfera intelectual, metafizic. n acelasi timp lor le este propriu s provoace n minte sau n inim diferite reactii si n acest sens ele apar ca niste reflexe conditionate, care poart caracterul nemijlocit, automat. n fata oricrei limbi se pune problema de a-l introduce pe asculttor sau cititor n acel domeniu de care apartine limba dat. Tinnd seama de energia cuvintelor conditional reflexive, noi trebuie s dm, n chip deosebit, mai mult atentie graiului liturgic, care e chemat s nasc n minti si n inimile celor ce se roag simtirea unei alte lumi, mai nalte. Aceasta se dobndeste prin prezenta numelor si conceptiilor care apartin exclusiv planului Dumnezeiesc; si de asemenea prin utilizarea unei mici cantitti de forme specifice de expresie. Slavii sunt druiti de pronie cu o limb binecuvntat, care a servit de veacuri pentru slujbele bisericesti, Sfintelor Scripturi si rugciunii si niciodat nevoilor inferioare ale vietii, nici chiar literaturii bisericesti. Noi suntem categoric ncredintati de necesitatea ntrebuintrii acestei limbi n slujbele bisericesti; nu este deloc nevoie s se nlocuiasc cu limba de toate zilele, ceea ce va scdea inevitabil nivelul duhovnicesc si, prin aceasta, va pricinui o pagub considerabil. Nu-si au locul argumentele c, chipurile, pentru multi oameni contemporani limba veche bisericeasc este nenteleas, si chiar oamenii cu stiint de carte, ba chiar si pentru oamenii nvtati. Pentru astfel de oameni a stpni o cantitate minim de cuvinte nentrebuintate n viata de toate zilele este o treab de cteva ceasuri. Toti fr exceptie cheltuiesc uriase sfortri pentru nsusirea unei complicate terminologii din felurite domenii stiintifice sau din cunostintele tehnice, politice, juridice sau din stiintele sociale; din limba filosofic sau poetic, si alte asemenea. Pentru ce s silim Biserica s-si piard limba, care este necesar pentru exprimarea formelor proprii de theologie nalt sau de triri duhovnicesti? Toti cei ce doresc sincer s se mprtseasc de cultura de veacuri a Duhului, lesne vor gsi posibilitatea s se familiarizeze cu nepretuita comoar a graiului sfintit bisericesc, care n chip uimitor corespunde cu marile taine ale dumnezeiestilor slujbe. Putinele particularitti ale acestui grai usureaz osteneala de a ne lepda de ptimasele griji: toat grija cea lumeasc acum s o lepdm. Dac n timpul svririi sfintei Liturghii am fi folosit graiul nostru cel de toate zilele, atunci acest grai ar fi nscut n sufletele si mintile celor de fat reactiile planului inferior al existentei noastre fizice. Cuvntul omenesc este chipul Cuvntului Tatlui Cel mai nainte de veci. Cu Cuvntul Domnului cerurile s-au ntrit El au zis, si s-au fcut (Ps. 32, 6 i 9). Si cuvntul nostru posed o putere ziditoare. Cuvntul Dumnezeului nostru rmne n veci ( Is. 40, 8 ). Si cuvntul nostru atinge vecinicia, dac este spus pe cile

voii Lui. Prin chemarea Numelor Dumnezeieti se svrsesc Tainele Bisericii, inclusiv prefacerea pinii si vinului n Trupul si Sngele Domnului. Cuvintele Liturghiei i n general ale rugciunilor nu sunt n fond numai omenesti, ci i date de Sus. Limba bisericeasc se refer la sfera Existenei Dumnezeiesti; ea trebuie s exprime Descoperirea Duhului si vederile mentale nscute de el. Prin auzirea cuvntului lui Dumnezeu (cf. Rom. 10, 17) se nsufleteste omul spre credint, care a a biruit lumea (1 Ioan 5, 4; Thes. 2, 13). Arhimandritul Sofronie Mistica vederii lui Dumnezeu (A-L vedea pe Dumnezeu precum este), pp. 300-302 Pe buna dreptate eu cand citesc o biblie cu traducere noua intr-un limbaj modern si o compar cu una care a fost tradusa in trecut..simt o mare diferenta .Acolo unde s-au folosit neologisme a rezultat o traducere foarte saraca din care nici nu te poti hrani duhovniceste ..pe cand editiile care au traducerile facute cu mult timp in urma si cuprind si arhaisme..Din aceea cu adevarat simti ca te hranesti duhovniceste si iti da si un altfel de inteles al citatelor.