AN II, MK, GR 3

STUDIU DE CAZ - LAPTELE -

REALIZAT DE : FARCAS VANGHELITA DRAGODAN AMALIA CSIZER GLORIA

A AC CE EA AS ST TA AP PA AR RT TE EE ES ST TE ER RE EA AL LIIZ ZA AT TA AD DE EF FA AR RC CA AS SV VA AN NG GH HE EL LIIT TA A::

LAPTELE
OBIECTIVE URMARITE Prezentarea acestui climat complex, usor si total abordabil, cu multiple principii nutritive precum si variate tehnologii de transformare in produse lactate presupune o abordare obiectiva si in acelasi timp sintetica. Important este de a trezi interesul in aceasta directie, pe acest delicat segment al alimentatiei ce se adreseaza prioritar copiilor, desprinzandu-se totodata buna valorificare a materiei prime ce nu va putea fi inlocuita niciodata.

Cerintele pietei
In general clientul care doreste sa achizitioneze un produs are in vedere mai multe criterii: Imaginea furnizorului pe piata Caracteristicile si performantele produsului Respectarea termenelor de realizare Mentinerea performantelor in timp Facilitate intretinerii si depanarii Estetica produsului Serviciile post vanzare oferite de furnizorul produsului Existenta certificarii Etapa de cercetare a cerintelor pietei Identificarea clientilor potentiali si pietelor de desfacere posibila :

Populatia de ambele sexe Toate categoriile de varsta Cunoasterea si evaluarea cerintelor si preferintelor clientilor precum si competentele si puterea lor de cumparare Concretizarea calitatii produsului.Factori care influenteaza cantitatea si calitatea laptelui:

Factori interni:

1. Specia cea mai mare cantitate de lapte se obine de la vaci, bivolie, capre i ovine. 2. Rasa, familia, linia sunt rase, linii sau familii care produc lapte mai mult i mai bogat n grsime i proteine n timp ce altele produc lapte mai puin i cu o compoziie diferit. 3. Individualitatea d diferene chiar n snul aceleiai rase, linii sau familii i n condiii identice fiind influenat de metabolismul fiecrui animal. 4. Forma i dezvoltarea ugerului influeneaz capacitatea productiv. 5. Vrsta producia de lapte este mai mic la primele ftri, crete pn la a IV a ftare, apoi scade treptat. Factori de mediu:

1. Naturali cldurile mari, ploile i umezeala au influen negativ scznd astfel producia de lapte. 2. Artificiali a) hrnirea, lipsa substanelor nutritive duce la scderea cantitii de lapte(aceste fenomen se ntmpla iarna i primvara cnd substanele nu au attea substane hrnitoare ca vara sau toamna) b) adparea c) igiena corespunztoare d) mulsu Sistemul de plat n funcie de calitate Probe prelevate de la fiecare livrare Fiecare proba analizata cu privire la antibiotice Doua probe pe luna analizate cu privire la parametrii de calitate Probe analizate la Laboratorul de Control a Laptelui Programe de instruire si certificare a prelevatorilor (soferii cisternelor)

Calitate buna => bonus per kg Calitate slaba => penalizare per kg

Proiectarea
Pt a realizea o proiectare de calitate sunt necesare o organizare riguroasa, un persona competent si experimntat, echipamente adecvate, produse-program specializate pt proiectarea asistata la calculator, procedure de proiectare. Criterii pentru laboratoare Indeplinire cerinte cu privire la aspecte critice: Prelevare probe Pregatire probe Analiza Inregistrare rezultate Raportare rezultate si Pastrare evidente Calificare personal Dotare laborator Analize microbiologice Aplicarea stricta a procedurilor de lucru Autorizare, inregistrare si administrare Audit intern Teste inel

LAPTELE - MATERIA PRIMA Laptele este un lichid de culoare alba, opac, usor dulceag, cu miros slab, specific, secretat de glanda mamara a mamiferelor. Este un aliment complet, functia lui naturala fiind acea de aliment exclusiv a tinerelor mamifere in perioada critica a existentei lor.Biocatalizatori (nedozabili sau urme) pigmenti enzime vitamine Gaze dizolvate: bioxid de carbon oxigen 4-5% din volumul laptelui azot Dup calitate laptele poate fi: - normal - cnd este muls complet de la animalele sntoase, bine ngrijite - anormal avnd compoziia chimic diferit de laptele normal i anumite defecte de culoare, miros, gust - falsificat prin extragerea grsimii, prin adugare de ap sau diferite substane Compoziia laptelui se mai caracterizeaz printr-o structur i compoziie complex, componentele principale fiind urmtoarele: Ap

LAPTELE S. uscat

S. gras - Grsimi propriu-zise glicerice - alte grsimi - fosfatide - - steride gliceride lactoz S. negras s. azotoase - proteice - cazein - lactoalbumin - lactoglobulin - neproteice - aminoacizi - amide - uree sruri minerale - pigmeni - vitamine - enzime

 Gaze dizolvate(O2, N2, CO2) Controlul calitii laptelui Examenul organoleptic n cadrul acestei examen se verific: Starea ambalajului i marcarea Aspectul exterior al produsului(form, suprafa) Aspectul interior(seciunea) Culoare, miros, gust Consisten(fluiditate, elasticitate) Examenul fizico-chimic - se determin: Substan uscat Coninut de grsime Densitate Substane proteice Aciditate Determinarea gradului de impurificare se folosete n cazul laptelui integral, laptele de consum. Aceast prob const prin filtrarea probei printr-un lactofiltru. Determinarea densitii se folosete n cazul laptelui de orice fel, a zerului, a zarei. Se determin cu ajutorul termolactodensimetrului. Se realizeaz la temperatura de 15-25oC prin efectuarea unor corecii dac temperatura nu este de 20 oC. Corecia fcut la temperatur este de 0,0002 pentru fiecare oC. n cazul cnd determinarea densitii s-a fcut la temperaturi mai mari pentru fiecare grad de temperatur se adaug 0,0002. Dac determinarea s-a fcut sub 20 oC se scade cte 0,0002 pentru fiecare grad de temperatur n minus. Se toarn laptele n cilindru astfel nct s nu se formeze spume; se las liber termolactodensimetrul n cilindru pn cnd rmne stabil i apoi se citete. La laptele de vac densitatea variaz ntre 1,029-1,032. Determinarea aciditii prin titrare: se determin prin neutralizarea laptelui cu o soluie de hidroxid de sodiu n prezena fenoftaleinei ca indicator. Aciditatea laptelui se exprim n grade de aciditate, adic volumul n ml soluiei de hidroxid de sodiu necesar pentru neutralizarea aciditii din 100 ml lapte. n funcie de concentraia soluiei bazice folosite pentru titrare aciditatea poate fi exprimat n: Grade Thrner(oT) folosind soluie de NaOH n/10 Grade Dornic(oD) folosind soluie de NaOH n/9 Grade Soxhlet Hukel(oS-H) folosind soluie de NaOH n/4 De obicei se exprim n grade oT Reactivi necesari: - NaOH 0,1 - fenoftalein - soluie alcoolic 1% - ap distilat, proaspt, fiart, rcit lipsit de CO2 Cu o pipet se i-au 10 ml din proba de lapte, se introduce ntr-un vas Erlenmaier de 100 ml. Se adaug 20 ml ap distilat i 3-5 picturi de fenoftalein. Se titreaz cu soluia de NaOH, sub agitare continu pn la apariia unei coloraii roz, care persist un minut.
5

Conform standardelor un lapte care are o aciditate pn la maxim 20o este considerat bun, poate fi pasteurizat i folosit pentru fabricarea produselor lactate. Laptele cu aciditate mai mare neputnd fi pasteurizat, se prelucreaz separat i dup smntnire el poate fi folosit la fabricarea cazeinei. Examenul aspectului si consistenei se trece laptele dintr-un vas n altul i se observ dac este omogen i dac nu conine corpuri strine. n timpul transvazrii laptelui, se observ c dac laptele curge uor este un lapte normal. Dac se formeaz o uvi continu, nseamn c laptele are o consisten anormal. Examenul mirosului i gustului gustul se apreciaz la temperatura camerei(15-18 oC). Pentru aprecierea mirosului laptele se nclzete la temperatura de 50-60 oC, ntr-un vas acoperit pentru c la cald mirosurile devin mai puternice. Examenul culorii se toarn laptele ntr-un cilindru de sticl incolor i se observ culoarea la lumina direct a zilei. Culoarea trebuie s fie alb cu nuan glbuie. Determinarea prospeimii laptelui poate fi apreciat n funcie de aciditate, pentru c aceasta crete n raport cu timpul de pstrare, datorit aciunii bacteriilor care fermenteaz lactoza din lapte transformnd-o n acid lactic. Poate fi fcut prin mai multe metode: proba cu alcool, proba fierberii,

PREGATIREA
Pregatirea se refera la fabricatia in serie a prototipurilor realizate in etapa anterioara sau la ansamblarea de repere si subansamble realizate in prealabil de o alta firma pe baza de comanda si factura. Pe baza aparatelor tehnologice si a caracteristicilor necesare, firma stabileste procesul tehnologic de prelucrare, necesar obtinerii produsului finit, corespunzand intergral asteptarilor clientului si realizat in conditiile cele mai economice posibile.Situata intre proiectare si fabricatie, pregatirea este indispensabila rezalizarii unui produs de calitate, deoarece se refera atat la tehnologia de executie si control cat si la programarea si planificarea fabricatiei, ambele obiective putand fi realizate in prezent ,in mod avantajos, in prezenta calculatorului. Operatiile procesului tehnologic de fabricatie

Receptia calitativa Receptia cantitativa Filtrare Racire Depozitare Curatire centrifugala Normalizare Omogenizare Pasteurizare Racire Depozitare

APROVIZIONAREA CU MATERII PRIME SI MATERIAL SI RECEPTIA DE LA FURNIZORI

Un factor decisive in alegerea furnizorilor este CALITATEA, astefel incat fara un nivel al calitaii materiilor prime si al materialelor , nivelul calitatii produsului nu va putea fi corespunzator cerintelor. Astefel, o firma in calitatea ei de client al unor furnizori are nevoie sa obtina de la acestia produse si servicii si care in plus trebuie: Sa fie livrate la termenele prestabilite Sa fie in cantitatile necesare, prestabilite; Sa fie conform specificatiilor prestabilite; Sa corespunda celor mai bune conditii de pe piata la momentul achizitionarii. Calitatea aprovizionarii implica : O anumita rigoare in definirea nevoilor ca functiuni de asigurat; O buna cunoastere a furnizoriilor proprii; Proceduri de receptie a produselor livrate de furnizori; Mentinerea calitatii produselor livrate de furnizori pe parcursul operatiilor de manipulare, depozitare si transport. TRATAMENTUL PRIMAR SI COLECTAREA Productia de lapte materie prima pune probleme deosebite adesea insuficient cunoscute desi ele determina atat tratamentul ulterior al laptelui cat si salubritatea produselor finite. Trebuie retinut faptul ca nici un tratament tehnologic nu se poate adapta unui lapte materie prima de proasta calitate, fara inconveniente. De aceea pastrarea calitatii initiale a laptelui din momentul mulgerii si pana la prelucrare are o importanta economica deosebita si tinand seama de modificarile pe care le pot suferi principalele componente ale laptelui mai ales sub influenta microorganismelor. La aceasta se mai adauga si influenta unor factori fizici cum sunt lumina si caldura. La aceasta se mai adauga si influenta unor factori fizici cum sunt lumina si caldura.

TRANSPORTUL LAPTELUI

Transportul laptelui de la producator la fabrica se efectueaza in cel mai scurt timp posibil in conditii care sa asigure pastrarea calitatii materiei prime. Modul in care este organizat transportul influenteaza desfasurarea procesului tehnologic si calitatea produselor finite. Ridicarea laptelui de la ferma si centrele de colectare se efectueaza odata sau de doua ori pe zi (corespunzator fiecarei mulsori) iar sosirea laptelui in fabrica trebuie sa fie ritmica, corelata cu capacitatea de receptie, pasteurizare si depozitare. Transportul laptelui la unitatea de prelucrare se efectueaza in bidoane sau in autocisterne. Transportul in bidoane se face numai in cazul in care fabrica se aprovizioneaza de la un numar mare de producatori care livreaza cantitati mici de lapte. Bidoanele folosite la noi in tara sunt confectionate din aluminiu si au o capacitate de 25 l. Transportul laptelui cu autocisterne izoterma are avantajul ca previne ridicarea temperaturii laptelui in timpul transportului, asigura o importanta economie de manopera si permite o folosire rationala a capacitatii de transport. Transportul cu autocisterna este avantajos in conditiile aprovizionarii de la furnizori care livreaza cantitati mari de lapte. Se recomanda compartimentarea cisternei pentru a se evita amestecul laptelui de diverse calitati. La transportul laptelui n bidoane cu mijloace auto n timpul verii pentru a prevenii nclzirea laptelui, bidoanele se acoper cu rogojine umede. Ajuns la fabric laptele nu trebuie s depeasc temperatura de 10-13 oC.

Transportul laptelui n cisterne izoterme prezint urmtoarele avantaje: Se asigur meninerea destul de constant a temperaturii laptelui Se reduc pierderile de lapte prin manipularea bidoanelor Transportul de lapte de la unitile agricole la cele de colectare trebuie s fie nsoite de un act care trebuie s conin: Numrul curent i data Denumirea unitii productoare Denumirea unitii beneficiare Felul laptelui Cantitatea Numrul ambalajelor Semntura predtorului Igiena mijloacelor de transport Mijloacele de transport pentru lapte necesit splare, dezinfecie dup fiecare transport. Cisternele care transport lapte vor fi cltite cu ap rece i cald pentru ndeprtarea resturilor(de lapte) din interior i din canalele de scurgere. Splarea se face n general mecanic cu pompa, n circuit nchis folosind o soluie alcalin la temperatura de 60-70 oC/8-12 minute dup care se cltete cu ap. Dezinfecia se face prin aburire sau folosirea soluiei de clor urmat de cltire cu ap.

Analiza si evaluarea furnizorilor existenti pe piata

Furnizorii Furnizorii pentru industria confectiilor se impart in mai multe categorii in functie de calitatea materialelor. Astfel se poate spune ca exista furnizori de produse de cea mai inalta calitate, care sunt putini si au putere de negociere mai mare, si furnizori de materiale mai ieftine, cu o putere mica de negociere. Relatia client-furnizor este una de tip permanent in care fermele producatoare de lapte si branzeturi sunt furnizori traditionali. Achizitia laptelui se face pentru serii mari de produs, deci in cantitati precizate. Informatiile pentru evaluarea nevoilor: Cantitatile cerute; Calitatea necesara; Continutul de grasimi in procente;( Determinarea continutului de grasime se face in mod

curent prin metoda acidobutirometrica Gerber, care este rapida si are o precizie satisfacatoare. In mod normal, laptele cu un continut de grasime inferior limitei 3,2% se poate refuza fiind suspectat de falsificare.)
Salubritatea produsului; Gradul de impurificare; (Gradul de impurificare constituie un indiciu pretios privind

salubritatea laptelui. Se determina prin proba lactolitrului) Timpul de decolorare ( Laptele de foarte buna calitate prezinta un timp de decolorare la 4 ore)
9

Furnizorii sunt evaluati astfel: Probe prelevate de la fiecare livrare Fiecare proba analizata cu privire la antibiotice Doua probe pe luna analizate cu privire la parametrii de calitate Probe analizate la Laboratorul de Control a Laptelui Programe de instruire si certificare a prelevatorilor (soferii cisternelor) Pe baza informatiilor de pe piata, de la departamentul de marketing;

Receptionarea laptelui
Receptia laptelui se face cantitativ si calitativ din bidoane sau din compartimentele cisternei de transport lapte. In ce priveste receptia cantitativa aceasta se face prin masuri volumetrice sau gravimetrice. Masurarea volumetrica se face cu ajutorul unui galactometru care are acelasi principiu de lucru ca si al unui apometru, iar receptia graviometrica se face cu ajutorul cantarului special pentru lapte. Receptia calitativa se face prin determinarea parametrilor calitativi descrisi anteriori in urma probelor prelevate. Receptia laptelui Transportul laptelui de la producator la fabrica se efectueaza in cel mai scurt timp posibil in conditii care sa asigure pastrarea calitatii materiei prime. Modul in care este organizat transportul influenteaza desfasurarea procesului tehnologic si calitatea produselor finite. Ridicarea laptelui de la ferma si centrele de colectare se efectueaza odata sau de doua ori pe zi , iar sosirea laptelui in fabrica este ritmica, corelata cu capacitatea de receptie, pasteurizare si depozitare. Transportul laptelui la unitatea de prelucrare se efectueaza in autocisterne. Transportul laptelui cu autocisterna izoterma are avantajul ca previne ridicarea temperaturii laptelui in timpul transportului, asigura o importanta economica de manopera si permite o folosire rationala a capacitatii de transport.Se recomanda compartimentarea cisternei pentru a se evita amestecul laptelui de diverse calitati. Transportul laptelui n cisterne izoterme prezint urmtoarele avantaje: Se asigur meninerea destul de constant a temperaturii laptelui Se reduc pierderile de lapte prin manipularea bidoanelor Transportul de lapte de la unitile agricole la cele de colectare sunt nsoite de un aviz de insotire care trebuie s conin: Numrul curent i data Denumirea unitii productoare Denumirea unitii beneficiare Felul laptelui Cantitatea Numrul ambalajelor Semntura predtorului

10

ACEASTA PARTE ESTE REALIZATA DE DRAGODAN AMALIA:

FABRICATIA
Procesul fundamental de fabricatie contine un ciclu de etape care va vor fi prezentate pe rand prin urmatoare schita:

1.Receptia calitativa 11.Depozitare 2.Receptia cantitativa

10.Racire

3.Filtrare

9.Pasteurizare

4.Racire

8.Omogenizare

5.Depozitare

7.Normalizare

6.Curatire centrifugala

11

ETAPELE PROCESUL DE FABRICATIE A LAPTELUI

1.Receptia calitativa Tinand cont de rolul hotarator al calitatii materiei prime in desfasurarea procesului tehnologic si in realizarea de produse corespunzatoare calitativ, se acorda o atentie deosebita determinarii calitatii acesteia. Frecvent, se determina: aciditatea (titrabila sau activa), continutul de grasime, substanta uscata (indirect prin determinarea densitatii) gradul de impurificare si indicii bacteriologici -; proba reductazei. Aciditatea este unul din indicii calitativi importanti care orienteaza asupra gradului de prospetime a laptelui. In tara noastra aciditatea se exprima in grade Thorner (0T) si reprezinta numarul de mililitri de solutie NaOH 0,1 n folositi pentru neutralizarea aciditatii a 100 ml lapte.Determinarea continutului de grasime : laptele cu un continut de grasime inferior limitei 3,2% se poate refuza fiind suspectat de falsificare. Substanta uscata a laptelui :materie prima ce se determina densimetric cunoscand corelatia stransa existenta intre continutul in substanta uscata si densitate. Densitatea minima admisa este de 1,029. O densitate inferioara limitei admise poate indica falsificarea laptelui prin adaos de apa. Gradul de impurificare constituie un indiciu pretios privind salubritatea laptelui. Cantitatea de microorganisme din laptele materie prima prezinta interes in masura in care sa se traga concluzii asupra microflorei reziduale care supravietuieste procedeului de igienizare (pasteurizare) aplicat. 2.Receptia cantitativa Receptia cantitativa, consta in masurarea cantitatii sau volumului de lapte sosit la societatea care-l va prelucra. In functie de procedeul de masurare, receptia poate fi gravimetrica sau volumetrica. Masurarea cantitatilor de lapte prin procedee gravimetrice :receptia gravimetrica consta in cantarirea pe cantare automate prevazute cu bazine si cu o eventuala inregistrare grafica a valorilor masurate.Prelucrarea de cantitati mari de lapte a impus folosirea unor metode continuu de masurare a laptelui inlocuindu-se procedeele gravimetrice cu procedee volumetrice. Procedeul volumetrice :poate fi montat in orice punct al traseului tehnologic permitand un control permanent si continuu fara sa afecteze continuitatea procesului tehnologic. 3.Filtrarea In prima faza a procesului tehnologic se urmareste indepartarea impuritatilor mecanice patrunse in lapte pe diferite cai (nisip, corpuri tari etc.) pentru a preveni uzura prematura a utilajelor (pompe, rotoarele galactometrelor). Retinerea acestor impuritati se realizeaza prin filtrare cu ajutorul unor site montate la evacuarea laptelui din bazinele de receptie.

12

4.Racirea Racirea laptelui, imediat dupa receptie este o operatie facultativa, care se practica in cazul in care aptele nu este prelucrat imediat.Pentru racire, se utilizeaza schimbatoarele de caldura cu placi, racite cu apa gheata, a caror capacitate este corelata cu capacitatea de receptie. Temperatura de racire este de 20-40C. 5.Depozitarea Depozitarea laptelui crud racit, se face in tancuri izoterme de mare capacitate instalate in incaperi speciale, in sectia de receptie a societatii sau in aer liber, pe platforme speciale construite. 6. Curatirea centrifugala Este procedeul cel mai eficace de eliminare a impuritatilor din lapte. Efectul de curatire se asigura prin separarea impuritatilor cu greutate specifica diferita de cea a laptelui sub actiunea fortei centrifuge.In timpul procesului de curatire impuritatile din lapte se aduna in spatiul dintre pachetul de talere si peretii tobei sub forma asa numitului mal de separator.In mod obisnuit curatitorul centrifugal trebuie oprit dupa 2-3 ore de functionare pentru evacuarea malului acumulat prin demontarea tobei. Pentru asigurarea continuitatii desfasurarii procesului tehnologic, in aceasta situatie se pune in functiune un curatitor suplimentar de rezerva. 7.Normalizarea Normalizarea este operatia prin care se aduce continutul de grasime al laptelui la o anumita valoare, in vederea asigurarii unei calitati constante produsului finit.Aceasta presupune in majoritatea cazurilor o reducere a continutului initial de grasime cu ajutorul separatoarelor centrifugale. In situatia in care se prelucreaza cantitati mari de lapte, normalizarea se obtine prin reglarea separatorului in functie de continutul de grasime al laptelui materie prima. 8.Omogenizarea In tipul depozitarii produselor lactate, grasimea are tendinta de a se separa la suprafata produsului.Fenomenul este cu atat mai perceptibil cu cat continutul in grasime este mai ridicat si depozitarea mai indelungata. Omogenizarea este procesul prin care se realizeaza marirea gradului de dispersare a grasimii prin reducerea dimensiunii globulelor de grasime. Ca urmare, grasimea din laptele omogenizat nu se mai separa spontan la suprafata lichidului chiar in conditia unei depozitari indelungate. Prin omogenizare se amelioreaza aspectul si gustul produsului. Laptele omogenizat are o culoare mai alba, viscozitate mai mare, gust plin, armonios. Produsele lactate omogenizate dau impresia ca au un continut mai ridicat de grasime datorita faptului ca globulele mici sunt bine percepute de papilele gustative.

13

9.Pasteurizarea Pasteurizarea are ca scop principal, igienizarea materiei prime. In mod obisnuit, in industria laptelui sunt practicate urmatoarele procedee: Pasteurizarea joasa in vana constand in incalzirea si mentinerea laptelui la o temperatura de minim 630C timp de cel putin 30 minute. Pasteurizarea inalta in instalatii de pasteurizare cu placi constand in incalzirea laptelui la temperatura de minim 720C timp de minim 15 secunde (procedeul HTST). 10. Racirea Racirea laptelui urmeaza intotdeauna operatiei de pasteurizare, temperatura de racire fiind conditionata de instalatia de pasteurizare si de destinatia laptelui pasteurizat.

11. Depozitarea Laptele pasteurizat, evacuat din instalatia de pasteurizare de la temperatura 20-40C este depozitat in tancuri izoterme

MARCAREA,ETICHETAREA,AMBALAREA SI DEPOZITAREA MARFURILOR

1.Marcarea Marcarea laptelui MILLI se face prin imprimarea pe ambalajul de carton a acestuia,precizandu-se denumirea produsului: MILLI denumirea fabricii producatoare, marca de fabrica: FRIESLAND FOODS calitatea produsului: stabilita prin Hotararile Guvernamentale 924, 925, 954, 955/2002. numarul standardului sau al normei tehnice: Standardul ISO 22000 data fabricatiei, termenul de valabilitate: scrisa pe ambalaj cantitatea ambalata: ex:500 ml conditii de pastrare: 2-6 grade C indicatii de utilizare

14

2.Etichetarea In imaginile urmatoare sunt prezentate etichetele informationale de pe produs,acestea fiind direct imprimate in ambalajul produsului:

3.Ambalarea Consumatorii de lapte considera ca cele mai importante caracteristici pe care ambalajul trebuie sa le indeplineasca sunt: garantarea igienei (97%), pastrarea gustului placut si a calitatilor produsului fara utilizarea conservantilor (94%), posibilitatea de a fi usor de transportat (72%) si usurinta in depozitare acasa (70%). Ambalajele aseptice garanteaza pastrarea valorilor nutritive pe care laptele le are inainte de ambalare, prelungind viata laptelui fara a folosi conservanti si fara a necesita refrigerarea inainte de deschiderea cutiei. In plus, ambalajele aseptice din carton au un rol important in protejarea vitaminelor din lapte, actionand ca o bariera in calea luminii si oxigenului. 4.Depozitarea Norma sanitara veterinara privind condiiile suplimentare pentru transportul, depozitarea, comercializarea i controlul sanitar veterinar al laptelui i produselor lactate Art. 2. - n spaiile n care se depoziteaz laptele sau produsele lactate, pentru maturare sau pstrare mai ndelungat, trebuie asigurate urmtoarele condiii: a) spaiile trebuie s aib pardoseala i pereii netezi i impermeabili, curai i lipsii de mucegaiuri; totui, pentru depozitarea sau maturarea anumitor tipuri de produse lactate, autoritatea veterinar competent poate acorda derogri generale sau individuale de la condiiile constructive pentru spaiile de depozitare sau maturare; b) n dotare vor fi prevzute grtarele i rafturile necesare pentru aezarea produselor sau a ambalajelor, nefiind permis contactul direct al acestora cu pardoseala; c) s fie asigurat microclimatul (temperatur, umiditate, ventilaie) optim pentru produsul respectiv; n scopul controlului permanent al acestuia, depozitele vor fi prevzute cu termometre i higrometre cu nregistrare; d) produsele trebuie s fie aezate n mod ordonat, pe sortimente, loturi sau arje, iar acestea trebuie s fie marcate vizibil prin mijloace pe care s se nscrie n mod obligatoriu sortimentul, cantitatea, data intrrii produsului i data expirrii termenului de valabilitate; e) aezarea produselor se va face astfel nct fiecare grup s fie accesibil n vederea efecturii controlului sau, dup caz, a recoltrii probelor pentru examene de laborator;

15

f) s se efectueze periodic, dar cel puin de dou ori pe an, o curenie general, urmat de dezinfecie; ori de cte ori va fi nevoie se va face dezinfecie sau deratizare.

TEHNICA INTOCMIRII SI VERIFICARII DOCUMENTELOR DE EVIDENTA SPECIFICE INTRARII SI IESIRII MARFURILOR LA NIVELUL DEPOZITELOR
CERTIFICATUL DE GARANTIE Produsul: MILLI Elementele componente ale produsului:.. PERIOADA DE GARANTIE ESTE DE .. LUNI. NU se acorda garantie pentru : v Defectele cauzate de utilizarea defectuasa . v Pierderea sau deteriorarrea certificatului de garantie Constatarea defectelor ,a naturii si cauzelor acestora este facuta de reprezentatul furnizorului, la sediul clientului. Garantia se acorda la sediul clientului. Cumprtor................................................................................................................. Adresa: Localitatea.............................................Str...................................................nr............ Sector/judet...Codfiscal../BI................Re g. Com...... . Data livrrii ..................................... Data expirrii garantiei ................................ Acest act a fost incheiat astazi.. in doua exemplare, unul pentru cumparator, unul pentru furnizor. FURNIZOR CLIENT CERTIFICATUL DE CALITATE BULETINUL DE ANALIZA CARTEA TEHNICA A PRODUSULUI

16

ACEASTA PARTE ESTE REALIZATA DE : CSIZER GLORIA

Ambalarea
Ambalarea laptelui de consum se realizeaza in: bidoane de 25 l capacitate pentru consumuri colective; butelii de sticla inchise cu capsule de aluminiu; ambalaje nerecuperabile de 1L - pungi de polietilena sau cutii de carton complex 0,25l, 0,33l, 1l. In cazul folosirii ambalajelor de sticla se acorda atentie speciala operatiunii de spalare (atat a buteliilor de sticla cat si a navetelor). Acesta se realizeaza in instalatii de spalare prevazute cu compartimente de spalare cu detergenti (la temperatura de 60-650C) si de clatire (clatirea I la 400C ;420C: clatirea a II-a la 30-350C si clatirea cu apa rece). Solutia de spalare se prepara folosind substante chimice utilizate curent pentru spalare in industria laptelui, cu urmatoarele proprietatii: putere mare de udare si patrundere; putere de solubilizare si emulsionare; putere de saponificare a grasimilor; putere de deflocurare a substantelor proteice; putere de dedurizare; putere de scadere a tensiunii superficiale. Imbutelierea laptelui si capsularea buteliilor se sticla se realizeaza mecanic, masinile respective fiind montate in flux cu instalatia de spalare. Ambalarea in ambalaje de tip pierdut (nerecuperabile) se face in pungi de polietilena confectionate simultan cu operatiunea de ambalare. Masinile folosite sunt relativ simple si sunt alimentate cu folie de polietilena sub forma de rola. Dispozitivul de dozare a laptelui este amplasat la partea superioara a masinii. Folia de polietilena este lipanta sub forma de tub, sudata longitudinal si transversal la unul din capete pungii, urmeaza operatiunea de dozare a laptelui, a doua sudura transversala pentru inchiderea ambalajului simultan cu taierea si indepartarea pungii. 2. Elemente de marcare si forme de marcare Marcarea este un mijloc de identificare a produselor si de informare a consumatorilor. De aceea, presupune o serie de elemente de identificare a produsului si de informare a consumatorului. Elemente de identificare a produsului: Ex: Lapte ZUZU

denumirea produsului

denumirea fabricii producatoare, marca de fabrica: Albalact

17

 calitatea produsului numarul standardului sau al normei tehnice; data fabricatiei, termenul de valabilitate; cantitatea ambalata: 1l Elemente de informare a consumatorului: compozitia chimica a produsului; conditii de pastrare; indicatii de utilizare; conditii de intretinere etc.

Prezentarea elementelor mentionate se face prin urmatoarele forme de marcare: etichetarea, inclusiv etichete litografiate; imprimare pe bandelore litografiate; imprimare pe ambalaje de hartie, carton, materiale plastice,materialecomlexe; litografiere pe ambalaje de hartie superioara; stantare pe ambalaje metalice, din sticla, mase plastice; stantare si pirogravare pe lemn.
18

2.1. Etichetarea mrfurilor Orice produs alimentar ambalat trebuie sa fie etichetat.

Elemente de definire Eticheta reprezint un mijloc de identificare a produselor, de informare simpl i rapid a consumatorilor, de educare a acestora, de nlesnire a operaiilor comerciale, dar i de promovare a produselor pe pia. Se considera ca eticheta, ca mijloc de informare a consumatorilor asupra produselor isi are origina in practica farmaceutica si in nevoia alchimistilor d a-si diferantia produsele chimice Etichetarea si inscriptionarea produselor alimentare Etichetarea produselor alimentare este reglementata pe plan international, deoarece are un rol essential in protejarea consumatorilor. Comitetul pentru etichetarea bunurilor alimentare din cadrul Comisiei Codex Alimentarius, care-si desfasoara activitatea sub egida FAO/OMS/PUND, a elaborat o serie de reglementari, cu character de recomandare. In baza recomandarilor FAO/OMS/PUND,se cunosc drepturile consumatorilor: * dreptul la satisfacerea nevoilor fundamentale; * dreptul la protectie prin sisteme legislative si de securitate impotriva produselor si serviciilor care pun in pericol sanatatea sau viata; * dreptul la informarea corecta si complecta asupra caracteristicilor calitative si conditiilor de folosire a produselor alimentare siserviicilor; * dreptul la despagubire pentru prejudiciile aduse de alimente si servicii necorespunzatoare; * dreptul la instruire si educatie. Etichetele se aplica pe suprafata ambalajului si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii privitoare la informarea cumparatorului: - tara in care a fost fabricat si ambalat produsul: Romania - denumirea produsului: ZUZU - numele firmei producatoare: Albalact - norme de calitate specific: 1,5% grasime sau 3% grasime - Ingrediente continute - aditivi sau alte substante adaugate; - termenul de valabilitate: 5.05.2010, valabil 6 luni - conditiile specifice de pastrare.

19

Termenele de valabilitate Termenul de valabilitate, inscriptionat pe produs, este durata de timp in care produsul alimentar nu capata propretati nocive pentru consumator, in cazul in care este pastrat in conditii corespunzatoare. Folosirea de produse cu termen de valabilitate depasit este sanctionata de legislatia sanitara, intrucat exista risc de imbolnavire a consumatorilor. Stabilirea termenului de valabilitate. Se face de catre producator, pe raspunderea acestuia, prin colaborare cu unitati de cercetare si laboratoare specializate, dupa experimentari prealabile. Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetarea sau reambalarea produselor.

Inscriptionarea termenului de valabilitate: * se face pe fiecare ambalaj precizand: - data fabricatiei si data expirarii; - data fabricatiei si durata de timp cat se mentine valabilitatea. De exemplu: 5ianuarie 2007-valabil 12 luni; - doar data expirarii.

20

21