Sunteți pe pagina 1din 22

COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORT FEROVIAR ANGHEL SALIGNYSIMERIA

PROIECT PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL 3

CALIFICAREA :TEHNICIAN ELECTROMECANIC

COORDONATOR:
ING.OSMAN RAMONA

ELEV:
GLIGOR

ALEXANDRU

2012 - 2013
1

TEMA PROIECTULUI: Msurarea puterii si energiei electrice n circuite de curent alternativ

Cuprins

Argument...................................................4 Cap.1 Msurarea puterii electrice n circuite monofazate.....................................................5 1.1 1.2 1.3 Msurarea puterii active in circuite monofazate............................................6 Msurarea puterii reactive n circuite monofazate.............................................7 Msurarea puterii aparente n circuite monofazate............................................8

Cap. 2 Msurarea puterii electrice n circuite trifazate.........................................................9 2.1 2.2 Msurarea puterii active in circuite trifazate..............................................9 Msurarea puterii reactive n circuite trifazate.................................11

Cap 3 Masurarea energiei electrice....13 3.1 Masurarea energiei electrice in circuitele monofazate.....................................................13 3.2 Masurarea energiei electrice in circuitele trifazate...........................................................15 3.3 Contoare de masurare a energiei electrice.........................................................................15 Anexe ..................................................................................................................................17 Masuri de protectia muncii la utilizarea instalatiilor si echipamentelor electrice...................19 Bibliografie..........................................22

Argument

Tema proiectului meu Msurarea puterii electrice n circuite de curent alternativ face parte din domeniul pregatiri mele profesionale. n ani de studiu am abordat ntreaga gam de module de pregatire n domeniu ns cel mai mult m-a atras modulul care are o larga aplicabilitate n domeniul electrici. n cadrul elaborri proiectului meu ar trebui s-mi extind aria de cunotine studiind, fapt ce mi permite o pregtire profesional mai bun. Lucrarea cuprinde mai multe capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul bibliografic indicat, precum i alte surse bibliografice, cum ar fi site-urile internet. Tema aleasa este structurata in capitole abordate separat ca parti distincte.Contributia personala privind elaborarea proiectului consta in selectarea informatiilor tehnice/practice si teoretice specifice specializari. n acest fel am corelat cunotinele teoretice i practice dobndite n timpul studiilor liceale cu cele ntlnite cu documentaia tehnic de specialitate parcurs n perioada de elaborare a lucrarii de atestat. Aceast lucrare reprezint rolul muncii mele i totodata o provocare pentru studiul i practica viitoare n domeniul aflat ntre tiin i art al electronicii.

Cap.1 Msurarea puterii electrice n circuite monofazate


Msurarea puterilor n curent continuu
In curent continuu, puterea este dat de produsul dintre tensiunea la bornele receptorului i intensitatea curentului ce strbate receptorul. Se poate face deci o msurare cu ajutorul ampermetrului i voltmetrului, schema de montaj fiind aceeai ca i la msurarea rezistenei, adic cea din fig.1.1 pentru montajul aval i cea din fig.1.2 pentru montajul amon-te.

Fig .1.1 Relaiile de calcul vor fi: - pentru montajul n aval:

Fig .1.2

unde -

reprezint puterea consumat de voltmetru;

pentru montajul n amonte:

unde

reprezint puterea consumat de ampermetru

Rezult c eroarea afectat de metod la montajul n aval va fi mai mic atunci cnd tensiunea de la bornele receptorului este mic i rezistena interioar a voltmetrului este mare, iar pentru montajul amonte, eroarea va fi mai mic atunci cnd receptorul este strbtut de un curent mic i rezistena interioar a ampermetrului este mic. Msurarea puterii n curent continuu se poate face i cu ajutorul unui aparat cu citire direct, numit wattmetru .Wattmetrele cele mai rspndite n practic sunt cele de tip electrodinamic. Bobina fix, numit i bobin de curent, se leag n serie cu receptorul, iar bobina mobil, numit i bobin de tensiune, se leag n paralel fa de receptor(fig.1.3). n general, n serie cu bobina de tensiune se leag o rezisten adiional. Bornele wattmetrului marcate cu o stelu sau cu o sgeat , indic mpreun spre plusul de la sursa de energie. Deviaia acului indicator este proporional cu puterea receptorului. Pentru a pune n eviden acest lucru vom considera deviaia dat de relaia la aparatele electrodinamice:

Fig 1.3 Scara instrumentului va fi uniform. Orice wattmetru are marcat att curentul maxim, ct si tensiunea maxim admise s treac prin bobinele de curent i de tensiune. Produsul acestor dou mrimi d puterea maxim, corespunztoare numrului maxim de diviziuni ale wattmetrului.

1.1 Msurarea puterii active in circuite monofazate


n c.a. avem o putere activ P=UIcos care se msoar n wai i o putere reactiv Q=UIsin , care se msoar n VAR. Puterea activ se msoar direct cu wattmetrul, iar puterea re-activ cu varmetru. Wattmetrele ntrebuinate la msurarea puterii n c.a., sunt n ge-neral de tip electrodinamic. Se folosesc ns i wattmetre de inducie, a cror funcionare se bazeaz pe fenomenul de inducie electromagnetic i care sunt folosite mai des ca aparate nregistratoare. Schema de montaj a unui wattmetru, n curent alternativ, este asemntoare cu cea din curent continuu cu deosebirea c n locul sursei de c.c. intervine o surs de c.a. . La un instrument de tip electrodinamic deviaia acului indicator este proporional cu produsul curenilor care strbat cele dou bobine, ns intervine i cosinusul unghiului dintre cei doi cureni, adic:

= KI A IV cos (1) Fig 1.4 unde IA este curentul ce trece prin bobina amper i I V, curentul ce trece prin bobina volt. Din diagrama de fazori, reprezentat n fig.1.4, se observ ca interaciunea are loc ntre curentul IV, care este n faz cu tensiunea de la bornele receptorului, deoarece este un curent activ ce strbate bobina volt i rezistena adiional i I A care este componenta activ a curentului ce trece prin bobina amper (IA aste acelai cu curentul ce trece prin receptorul de impedan Z i are factorul de putere cos ). Curenii IA i IV sunt dai de relaiile :

nlocuind aceti cureni n relaia (1) , se obine: Aparatul msoar deci puterea activ a receptorului i scara va fi uniform.
6

1.2 Msurarea puterii reactive n circuite monofazate


Msurarea puterii reactive se face cu un varmetru , aparat care difer de wattmetru numai prin aceea c n serie cu bobina volt se leag o reactan inductiv. Din aceast cauz n schemele de montaj aparatul se distinge numai prin simbolul su (n schema din figura 4.8 n dreptul apa-ratului se pune Var). Rezistena adiional de la wattmetru i reactana inductiv de la varmetru fiind montate n interiorul aparatului, n scheme-le electrice acestea nu figureaz separat. Deviaia acului indicator, la un varmetru de tip electrodinamic este dat de aceeai relaie ca i la wattmetru, ns curenii IA i IV vor fi:

Fig 1.5

unde IV sete un curent aproape reactiv, fiind defazat n urm cu /2 fa de tensiune (Xa =reactana inductiv adiional legat n serie cu bobina volt), iar este defazajul ntre fazorii

Rezulta: Aparatul msoar deci i puterea reactiv a receptorului i scara va fi uniform.

1.3 Msurarea puterii aparente n circuite monofazate


7

Se realizeaza cu ajutorul unui voltmetru si a unui ampermetru. Se poate alege varianta amonte sau varianta aval in functie de impedanta consumatorului Z

Citind indicatiile ampermetrului si voltmetrului si neglijand puterile absorbite de cele doua aparate, puterea aparenta se poate calcula cu relatia: S = UI [vA]

Fig 1.6

Cap. 2 Msurarea puterii electrice n circuite trifazate


8

2.1 Msurarea puterii active in circuite trifazate


Puterea activ n curent alternativ trifazat se poate msura : fie cu un wattmetru monofazat, fie cu dou wattmetre monofazate, fie cu trei wattmetre monofazate, fie cu un wattmetru trifazat. Msurarea puterii active cu un wattmetru monofazat se face numai n cazul receptoarelor trifazate echilibrate. Puterea msurat P=3PW (PW este indicaia wattmetrului) . Wattmetrul indic puterea pe o singur faz. Schema de montaj este cea din fig.1.7 sau 1.8

Fig .2.1

Fig .2.2

n cazul recep-toarelor la care nulul nu este accesibil sau la care nu se poate intercala wattmetru ca n fig 1.8, atunci se realizeaz o schem de montaj ca n fig.2.3 sau 2.4 adic se creeaz un punct neutru artificial.

Fig .2.3

Fig .2.4

Rezistenele R1, R2 i R3 se aleg n aa fel nct s fie ndeplinit condiia: rV + R1 = R2 = R3 , unde rv este rezistena ohmic a bobinei volt inclusiv rezistena adiional corespunztoare tensiunii de funcionare. Puterea este dat de relaia: Msurarea puterii active cu trei wattmetre monofazate , se fa-ce n cazul receptoarelor trifazate neechilibrate. Se monteaz cte un wat-tmetru pe fiecare faz n parte i puterea total rezult din nsumarea puterilor indicate de fiecare wattmetru, adic: P = Pw1 + Pw2 + Pw3 Schema de montaj se realizeaz fie ca n fig.2.5 fie ca n fig.2.6

Fig .2.5

Fig .2.6

Msurarea puterii active cu dou wattmetre monofazice se fo-lose te n cazul receptoarelor trifazate echilibrate sau neechilibrate, ns fr fir neutru, adic trebuie ndeplinit relaia : iA + iB + iC = 0 Schema de montaj a celor dou wattmetre este cea din fig.2.7. Puterea instantanee a receptorului este: p = p1 + p 2 + p 3 sau p = uAiA + uB iB + uC iC

Fig .2.7 Msurarea puterii active cu un wattmetru trifazat n scopul msurrii puterii active cu un singur aparat s-au construit wattmetre trifazate, compuse din dou sau trei wattmetre monofazate, avnd bobinele volt cuplate pe acelasi ax, asupra cruia acioneaz astfel suma cuplurilor date de cele dou sau trei wattmetre.

2.2 Msurarea puterii reactive n circuite trifazate Puterea reactiv se poate m sura: fie cu un varmetru monofazat, fie cu trei varmetre monofazate, fie cu un wattmetru monofazat , fie cu doua wattmetre monofazate, fie cu un
1 0

varmetru trifazat. Msurarea puterii reactive cu un varmetru monofazat se fo-losete n cazul receptoarelor trifazate echilibrate, indicaia aparatului multiplicndu-se cu trei. Schemele de montaj sunt reprezentate n figurile: 2.1; 2.2; 2.3 sau 2.4 cu singura deosebire c n locul wattmetrului trebuie considerat varmetrul (n schem n locul simbolului W se trece Var). Msurarea puterii reactive cu trei varmetre monofazice se fo-losete n cazul receptoarelor trifazate neechilibrate. Puterea reactiv a receptorului se obine nsumnd puterile reactive indicate de fiecare var-metru n parte. Schemele de montaj sunt reprezentate n fig.2.5 i 2.6, cu singura deosebire c n locul wattmetrelor se consider varmetre. Msurarea puterii reactive cu dou varmetre monofazate se folosete n cazul receptoarelor trifazate echilibrate sau neechilibrate, cu trei conductoare (ca i n cazul puterii active), schema de montaj fiind cea din fig.2.7, numai c n loc de wattmetre sunt varmetre.

Fig 2.8

Msurarea puterii reactive cu un wattmetru mono-fazat se folosete n cazul receptoarelor trifazate simetrice i echilibrate. Schema de montaj este reprezentat n fig.2.8. Puterea msurat de wattmetru este data de relatia: (1) Din diagrama de fazori, reprezentat n figura 2.9 rezulta ca deci relatia (1) devine: Puterea reactiv a receptorului va fi dat de relaia: si

Fig.2.9 n circuitele trifazate fr con-ductor neutru, dac se msoar puterea reactiv cu trei wattmetre, bobinele lor de curent trebuie montate pe cele trei faze ale circuitului, iar bobinele de ten-siune trebuie alimentate cu tensiuni defazate cu 90 0 n urma tensiunilor pe faz
1 1

respective. Din diagrama de fazori reprezentat n fig.2.9, pentru cazul simetriei de tensiuni, se constat c tensiunile auxiliare cutate sunt: U A U BC ; UB UCA ; UC U AB ; adic tensiunile ntre fazele urmtoare Fig.2.9 celei pe care se monteaz bobina amper. Expresia puterii reactive este dat, n cazul montrii celor trei wattmetre, de relaia:

Msurarea puterii reactive cu ajutorul unui varmetru trifazat , se face la fel ca n cazul msurrii puterii active cu un wattmetru trifazat. Construcia varmetrului trifazat difer de cea a wattmetrului trifazat numai prin aceea c n serie cu bobinele volt, la varmetru se interca-leaz reactane adiionale.

Cap. 3 Masurarea energiei electrice


3.1 Masurarea energiei electrice in circuitele monofazate
In circuitele de curent alternativ monofazat se conecteaza wattmetre electrodinamice, etalonate , care masoara puterea activa a unui receptor de impedenta Z. Foarte rar se utilizeaza wattmetrele de inductie( ca aparatele de tablou) Wattmetrele electrodinamice au inscrise pe cadran valorile limita ale curentului si tensiunii. Deoarece in retelele cu factorul de putere mic acul indicator poate sa nu depaseasca diviziunea maxima a scalei, chiar in cazurile cand valorile curentului si tensiunii sunt cu mult mai mari decat limitele admise, se conecteaza , ca instrument de control, un ampermetru si un voltmetru. Wattmetrul electrodinamic se conecteaz n circuit cu bobina de curent n serie cu receptorul i cu bobina de tensiune n paralel cu receptorul (n montaj amonte sau aval fa de bobina de curent)
1 2

Schema electric de msurare a puterii active cu wattmetrul, ntr-un circuit receptor, se prezint n Fig. 3.1, n care s-au introdus un ampermetru si un voltmetru pentru a nu se depsi valorile maxime suportate de circuitele de curent, respectiv de tensiune. n Fig. 3.1.a se prezint schema aval si n Fig. 3.1.b schema amonte de conectare a celor dou aparate de control.

Fig. 3.1. Msurarea direct a puterii ntr-un circuit de c.a. monofazat: a - aval; b - amonte. Valoarea corectat a puterii consumate de receptorul Z, tinnd seama de consumurile aparatelor se calculeaz, n functie de schem, cu una din relatiile:

unde : RW rW RV - rezistena bobinei de tensiune a wattmetrului; - rezistena bobinei de curent a wattmetrului; - rezistena intern a voltmetrului.

n cazul msurrii puterii cu un wattmetru de factor de putere cos redus, msurarea este afectat de erori suplimentare, datorate inductivittii bobinei de tensiune a wattmetrului. Dac se noteaz cu unghiul de defazaj inductiv al curentului din bobina de tensiune, fat de tensiunea aplicat, la msurarea puterii se face eroarea relativ. Corectiile din relatiile de mai sus devin importante numai cand puterea receptorului este comparabila cu consumurile proprii ale aparatelor. Montajul indirect, cu transformatoare de msur de curent i de tensiune, se utilizeaz n situaia n care solicitrile electrice ( U,I) din circuit depesc domeniile nominale ale wattmetrului. Schema de msurare indirect a puterii active, n circuit monofazat de c.a., este prezentat n fig.3.2.
1 3

Daca la wattmetru valorile nominale ale curentului (5A) si tensiunii (100 v) sunt mai mici decat curentul si tensiunea receptorului a carui putere trebuie masurata, wattmetrul trebuie montat in circuit indirect. Montajul indirect contine un transformator de curent in secundarul careia se monteaza bobina de curent a wattmetrului si un transformator de tensiune pe secundarul caruia se monteaza bobina de tensiune a acestuia. Secundarele transformatoarelor, respectiv bornele se leaga la pamant. Prin aceasta legatura, pe langa protectie, se realizeaza si o egalizare a potentialelor la bornele de intrare ale bobinelor wattmetrului. Puterea masurata de wattmetru fiind P = CW wattmetrului w- numarul de diviziuni al wattmetrului citite

(W ) CW

Constanta

Puterea activ msurat Pr = Pm* Ki*Ku = Cw* w*Ki*Ku unde Ki,Ku raportul nominal de transformare al transformatorului de msurare de tensiune. Dupa caz se poate realiza montaje semindirecte, numai cu un transformator de tensiune, sau cu un transformator de curent. Montajul semiindirect contine un transformator de tensiune care are bornele scurtcircuitate cu scopul de a aduce acelasi potential la bobinele wattmetrului . In acest montaj, puterea activa a receptorului este Pr = Pm*Ku= Cw* w*Ku

3.2 Masurarea energiei electrice in circuitele trifazate


Puterea activa in retelele trifazate se poate masura cu montajele directe sau indirecte, cu wattmetre. Bobinele de curent ale wattmetrelor se leaga ca si in retelele monofazate, in serie pe fiecare faza, astfel incat aceste bobine sa fie strabatute de curentii principali ai receptoarelor, de la borna marcata catre cea nemarcata. Bobinele de tensiune se leaga in paralel cu receptoarele, astfel incat bornele marcate sa aiba potentialele fazelor pe care se gasesc bobinele de curent respective, iar bornele nemarecate sa aiba toate acelasi potential.

3.3 Contoare de masurare a energiei electrice


Energia electrica reprezinta insumarea in timp a puterii si este masurata cu ajutorul unor aparate cu indicare numerica numite contoare.Intrucat energia electrica reprezinta integrala puterii ( active sau reactive ) in timp , rezulta ca orice contor trebuie sa contina in mod obligatoriu: o Unul sau mai multe dispozitive wattmetrice de masurare a puterii active
1 4

o Un dispozitiv integrator, cu rol de a insuma in timp puterea masurata; o Un dispozitiv (mecanism) indicator Dupa principiul constructive ,contoarele de energie pot fi : o o contoare electrodinamice utilizate in curent continuu contoare cu inductie utilizate in curent alternativ

In functie de marimea masurata deosebim:contoare de energie activa ;contoare de energie reactiva Contorul electric fiind un aparat integrator , indicatia se obtine cu ajutorul unui mecanism de inregistrare, actionat prin surub-melc de catre axul discului de aluminiu.Energia consumata este afisata direct in unitatile de energie (frecvent in KWH).Pentru masurarea energiei active in curent alternative monofazat se folosesc contoare cu inductie monofazate , iar pentru masurarea energiei active in circuite trifazate se utilizeaza contoare trifazate ( in general cu trei dispozitive de masurat). Contoarele cu inductie se construiesc cu valori nominale pana la 650 V si 100 A, pentru legare directa in circuit si de asemenea cu valori de 100V si 5A pentru conectare prin intermendiul transformatoarelor de masura de tensiuni si curenti mari Pentru masurarea energiei electrice intr-un sistem trifazat se utilizeaza contoare trifazate cu un element de rotatie , cu doua elemente de rotatie sau contoate trifazate cu trei elemente de rotatie. In cazul tensiunilor si curentilor consumatorilor mai mari decat valorile nominale, contoarele se conecteaza la secundarele transformatoarelor de masura.

o Contorul magnetoelectric Contorul mentionat functioneaza pe principiul magnoelectric. Echipajul mobil al contorului este constituit din bobina de curent si axul (solidar cu bobina si colectorul pe care aluneca periile din fire de argint).Interactiunea dintre fluxul magnetului permanent si curentul din bobina determina rotirea echipajului mobil cu o viteza de rotatie proportionala cu curentul . Inregistrarea numarului de rotatie se face cu ajutorul mecanismului totalizator, care poate indica fie numarul de amperorare, fie numarul de kwh o Contorul electrodinamic Aparatele electrodinamice (precum si cele ferodinamice) utilizeaza ca dispozitiv de masurat un electrodinamometru, la care bobinele fixa si mobila sunt parcurse de curentul de masurat sau de curenti proportionali cu acesta. Caracteristica lor principala este precizia ridicata, aparatele de acest tip construindu-se ca aparate de laborator, de clasa 0,2 si 0,1
1 5

pentru current alternativ si curent continuu. De obicei ele se etaloneaza n current continuu, prin metoda de compensatie si se utilizeaza n curent alternative ca aparate etalon sau de verificare a altor aparate de precizie mai redusa. Cuplul activ al dispozitivelor electrodinamice (precum si a celor ferodinamice) este creat de fortele electrodinamice care apar ntre una sau mai multe bobine fixe si una sau mai multe bobine mobile parcurse de cureti. Dupa cum n circuitul magnetic al bobinelor nu se foloseste sau se folosesc piese feromagnetice, dispozitivele se numesc electrodinamice, respectiv ferodinamice. Dispozitivul electrodinamic consta din doua bobine fixe 1, cilindrice, identice, coaxiale si dintr-o bobina mobila 2 de forma rotunda sau dreptunghiulara, fixata pe axul 3 dispus perpendicular pe axul bobinelor fixe. Curentul este adus la bobina mobila prin doua resoarte spirale 4 care servesc si la crearea cuplului rezistent mecanic. De ax mai sunt fixate: acul indicator 5 cu contragreutatile 6 si paleta 7 a amortizorului cu aer 8. La trecerea unor curenti continui I1 si I2 prin bobinele fixa si mobila, fortele de interactiune care apar tind sa roteasca bobina mobila (2) n pozitia n care fluxul sau ar coincide cu cel al bobinei fixe (1). Cuplul activ corespunzator acestor forte se poate calcula folosind expresia generala n care pentru energia magnetica Wem a sistemului, format din cele doua bobine,

1 6

ANEXE
MONTAJUL PENTRU MASURAREA PUTERII ACTIVE IN CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT
Pentru masurarea puterii active cu wattmetrul electrodinamic in circuit monofazat de c.a., se realizeaza montajul din figura 3.

Aparatele din schema sunt: ATR - autotransformator reglabil; A - ampermetru feromagnetic 10 A; W - wattmetru electrodinamic (2,5-5)A/(150-600)V; V - voltmetru feromagnetic 250V; R - receptor rezistiv (reostat); L - bobina de inductanta cu miez de fier reglabil; C - baterie de condensatoare.

1 7

MASURAREA PUTERII ACTIVE IN MONTAJ INDIRECT CU TRANSFORMATOARE Montajul indirect, cu transformatoarele de masurare de curent si de tensiune, se utilizeaza in situatia in care solicitarile electrice (U,I) din circuit depasesc intervalele de masurare ale wattmetrului. Schema de masurare indirecta a puterii active, in circuit monofazat de c.a., este prezentata in fig.

In care:

- TC - transformatorul de masurare de curent; - TT - transformatorul de masurare de tensiune.

1 8

MSURI DE PROTECIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALAIILOR I ECHIPAMENTELOR ELECTRICE 1. ACCIDENTE DATORATE CURENTULUI ELECTRIC Dac ntre dou puncte ale corpului omenesc se aplic o diferen de potenial, prin corp trece un curent electric. Aceast trecere este nsoit de fenomene ale cror efecte se manifest prin ocuri electrice, electrocutri i arsuri. 1.1. Electrocutrile Electrocutrile reprezint aciunea curentului electric asupra sistemului nervos i muscular i pot avea urmtoarele efecte: contracia muchilor; oprirea respiraiei ; fibrilaia inimii ; pierderea temporar a auzului i vocii ; pierderea cunotinei ; Electrocutrile se produc prin: atingeri directe, adic atingerea elementelor conductoare ale unei instalaii electrice aflate sub tensiune. atingeri indirecte, reprezint atingerea unui element conductor care in mod normal nu este sub tensiune dar care in mod accidental poate fi pus sub tensiune. Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere direct un rol important l au normele de protecia muncii, pe baza crora omul este instruit: s nu ating echipamentele aflate sub tensiune s foloseasc echipamentul de lucru i de protecie s organizeze punctul de lucru astfel nct s nu existe pericolul de electrocutare

Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere indirect, se folosesc diferite instalaii de protecie care s acioneze imediat n caz de defect, limitnd tensiunile de atingere la valori reduse admise de norme i s deconecteze n timp echipamentul afectat. Factorii care determin gravitatea electrocutrilor: valoarea curentului prin corpul omenesc; calea de nchidere a curentului; durata aciunii curentului; starea fizic a omului; frecvena curentului; atenia omului n timpul atingerii.

Un alt factor deosebit de important care determin gravitatea electrocutrilor este rezistena electric a corpului omenesc n momentul atingerii. Valoarea i caracterul rezistenei electrice a corpului omenesc depind de: esutul muscular, aparatul circulator, organele
1 9

interne, de sistemul nervos ct i de procesele biofizice i biochimice foarte complicate care au loc n corpul omenesc. Factorii de care depinde rezistena corpului omenesc sunt: tensiunea la care este supus corpul; locul de pe corp cu care omul a atins elementul sub tensiune; suprafaa de contact; umiditatea mediului; temperatura mediului nconjurtor; durata de aciune a curentului 2. MSURI DE PROTECIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALAIILOR I ECHIPAMENTELOR ELECTRICE Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesar eliminarea posibilitii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. Msurile, amenajrile i mijloacele de protecie trebuie s fie cunoscute de ctre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate. Principalele msuri de prevenire a electrocutrii la locurile de munca sunt : Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din circuitele

electrice i care se realizeaz prin : - amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum i a unor echipamente electrice, la o nlime inaccesibil pentru om. Astfel, normele prevd ca nlimea minim la care se pozeaz orice fel de conductor electric s fie de 4 m, la traversarea prilor carosabile de 6 m, iar acolo unde se manipuleaz materiale sau piese cu un gabarit mai mare aceast nlime s depeasc cu 2-2,5 m gabaritele respective ; - izolarea electric a conductoarelor ; - folosirea carcaselor de protecie legate la pmnt ; - ngrdirea cu plase metalice sau cu tblii perforate, respectndu-se distana impus pn la elementele sub tensiune. La utilizarea uneltelor i lmpilor portative alimentate electric, sunt obligatorii : - verificarea atent a uneltei, a izolaiei i a fixrii sculei nainte de nceperea lucrului ; - evitarea rsucirii sau a ncolcirii cablului de alimentare n timpul lucrului i a deplasrii muncitorului, pentru meninerea bunei stri a izolaiei ; - menajarea cablului de legtur n timpul mutrii uneltei dintr-un loc de munc n altul, pentru a nu fi solicitat prin ntindere sau rsucire ; unealta nu va fi purtat inndu-se de acest cablu ; - evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces i n locurile de depozitare a materialelor (dac acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ngropare, acoperire cu scnduri sau suspendare) ; - interzicerea reparrii sau remedierii defectelor n timpul funcionrii motorului sau lsarea fr supraveghere a uneltei conectate la reeaua electric ; Folosirea mijloacelor individuale de protecie i mijloacelor de avertizare.
2 0

Mijloacele de protecie individual se ntrebuineaz de ctre electricieni pentru prevenirea electrocutrii prin atingere direct i pot fi mprite n dou categorii : principale i auxiliare. Mijloacele principale de protecie constau din : tije electroizolante, cleti izolani i scule cu mnere izolante. Izolaia acestor mijloace suport tensiunea de regim a instalaiei n condiii sigure ; cu ajutorul lor este permis atingerea parilor conductoare de curent aflate sub tensiune. Mijloacele auxiliare de protecie constau din : echipament de protecie (mnui, cizme, galoi electroizolani), covorae de cauciuc, platforme i grtare cu piciorue electroizolante din porelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza nsa singure securitatea mpotriva electrocutrilor. ntotdeauna este necesar folosirea simultan cel puin a unui mijloc principal i a unuia auxiliar. Mijloacele de avertizare constau din plci avertizoare, indicatoare de securitate (stabilite prin standarde i care conin indicaii de atenionare), ngrdiri provizorii prevzute i cu plcue etc. Acestea nu izoleaz, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase. Deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase.

Se aplic mai ales la instalaiile electrice care funcioneaz cu punctul neutru al sursei de alimentare izolat faza de pmnt. ntreruptorul automat cu protecie la cureni de defect este destinat prevenirii electrocutrii prin atingere indirect. Menionnd faptul ca un curent de defect de 300-500 A poate deveni, n anumite condiii, un factor provocator de incendii, aparatul prezentat asigur protecia i mpotriva acestui pericol. ntreruptorul este prevzut cu carcase izolante, i este echipat cu declanatoare termice, electromagnetice i releu de protecie la cureni de defect. Izolarea suplimentar de protecie const n executarea unei izolri suplimentare fa de izolarea obinuit de lucru, dar care nu trebuie s reduc calitile mecanice i electrice impuse izolrii de lucru.

Izolarea suplimentar de protecie se poate realiza prin : - aplicarea unei izolri suplimentare ntre izolaia obinuit de lucru i elementele bune conductoare de electricitate ale utilajului ; - aplicarea unei izolaii exterioare pe carcasa utilajului electric ; izolarea amplasamentului muncitorului fa de pmnt.

2 1

Bibliografie
A.Saimac; C Cruceru Electrotehnica - Editura Didactica si pedagogica -1981 Iliescu C Masurari electrice si electronice Editura Didactica si pedagogica -1983 Edmon Nicolau;Mariana Belis - Masurari electrice si electronice Editura Didactica si pedagogica 1972 Chivu, M., Ignea, A., Msurri electrice i electronice. Probleme, Litografia Institutului Politehnic Traian Vuia Timioara 1984. Millea, A., Msurri electrice. Principii i metode. Editura Tehnic, Bucureti, 1979.

2 2