Sunteți pe pagina 1din 23

Instrumente de politic monetar

1. Concepte cheie
Politic monetar Operaiuni open market Rezerv minim obligatorie Faciliti permanente

2. Aspecte teoretice
Corelarea lichiditii dintr-o economie cu nevoile reale de moned reprezint premisa fundamental pentru atingerea obiectivului prioritar de asigurare a stabilitii preurilor. Instrumentele politicii monetare reprezint acele variabile utilizate si controlate direct de ctre banca central pentru managementul / administrarea lichiditii din economie. Eficacitatea utilizrii instrumentelor de politic monetar este determinat de modul de creare a monedei de multiplicare a creditelor. Instrumentele de politic monetar se pot clasifica n dou categorii :

2.1. INSTRUMENTE DIRECTE sunt acele instrumente de politic monetar prin


care banca central exercit un control direct asupra ratelor de dobnd i asupra cursului de schimb (control de pre) sau asupra mrimii depozitelor i creditelor (control cantitativ). Pot fi instrumente foarte utile pentru controlul dobnzilor i a creditului n perioadele de criz Avantaje: Pot fi instrumentele cu cea mai mare eficacitate n cazul economiilor cu piee financiare slab dezvoltate. Pot conduce la restrngerea competiiei din sectorul bancar, dezavantajnd att debitorii ct i deponenii. Pot aprea distorsiuni pe pieele financiare ca urmare a controlului selectiv al creditului.

Dezavantaje:

2.2. INSTRUMENTE INDIRECTE sunt acele instrumente prin care banca


central influeneaz comportamentul instituiilor financiare, acionnd iniial asupra propriului bilan sau asupra ratelor de dobnd la facilitile oferite de aceasta. Instrumentele indirecte de politic monetar cuprind trei tipuri principale1: 2.2.1. OPERAIUNI PE PIAA DESCHIS (engl.: open market operations); 2.2.2. REZERVA MINIM OBLIGATORIE; 2.2.3. FACILITI PERMANENTE (engl.: standing facilities). 2.2.1. OPERAIUNI PE PIAA DESCHIS n accepiunea european, operaiunile pe piaa deschis se pot clasifica in funcie de scopul urmrit, frecven i procedura de execuie n urmtoarele categorii: Operaiuni de refinanare; mprumuturi colateralizate Operaiuni de reglaj fin
1

Repo i reverse repo Swap valutar

Instrumente utilizate de ctre Banca Central European ECB

Instrumente de politic monetar Tranzacii definitive Atragerea de depozite Operaiuni structurale Emiterea de certificate de ctre banca central De asemenea, operaiunile open market se pot clasifica n funcie de caracterul de reversibilitate n urmtoarele categorii: Repo i reverse repo Swap valutar Operaiuni reversibile mprumuturi colateralizate Atragerea de depozite Emiterea de certificate de ctre banca central Vnzare cumprare de titluri de stat Vnzare cumprare de valut Scadenta operaiunilor de piaa monetar nu poate fi mai mare de 90 de zile calendaristice, cu excepia celor care se efectueaz pe baza tranzaciilor care au in vedere emiterea de certificate de depozit, pentru care scadenta maxima este de un an. Sunt implementate prin organizarea de licitaii organizate regulat sau prin proceduri bilaterale. Operaiunile de refinanare sunt tranzacii reversibile n cadrul crora, n scopul injectrii de lichiditate, banca central acord credite bncilor, acestea pstrnd proprietatea asupra activelor eligibile aduse n garanie. Valoarea activelor eligibile aduse de bnci n garanie trebuie s acopere n totalitate creditul acordat i dobnda aferent. La scaden, banca debitoare va rambursa o sum ce se determin dup formula: Operaiuni definitive
t d S t = S 0 (1 + ) 360 100 St valoarea de rambursare a creditului S0 valoarea creditului t durata n zile a refinanrii d rata dobnzii anuale percepute pentru creditele de refinanare

Acordurile repo (pensiune) sunt operaiuni reversibile prin care se vinde un activ eligibil (de regul titluri de stat), vnztorul fiind obligat s l rscumpere, la o data ulterioara si la un pre stabilit la data ncheierii tranzaciei. Un acord repo reprezint o cumprare open market de active eligibile de ctre banca central. Acordurile reverse repo se refer la vnzarea de ctre banca central a unor active eligibile, cumprtorul obligndu-se s le revnd bncii centrale la o anumit dat. Pe perioada tranzaciei proprietatea asupra respectivelor active este transferata creditorului. n cazul acordurilor repo, diferena dintre preul de vnzare i preul de rscumprare reprezint dobnda datorat (rata repo).
Rrepo t D = S0 , 360 100 St = S0 + D St valoarea de rscumprare S0 valoarea creditului t scadenta in zile a acordului repo (reverse repo) D dobnda aferenta tranzaciei Rrepo rata repo (reverse repo) in procente anuale

Swap-ul valutar reprezint o vnzare (cumprare) spot a unei valute contra moned naional combinat cu o cumprare (vnzare) forward a aceleiai valute contra moned naional. Acest tip de operaiune poate fi utilizat att absorbia pentru de lichiditate n sistem ct i pentru injecia de lichiditate. Prin swap-ul valutar participanii fixeaz punctele swap ca diferen ntre cursul de schimb forward i cursul de schimb spot.

Instrumente de politic monetar


ps punctele swap F cursul la termen (forward) exprimat in numr uniti naionala la o unitate moneda strin S cursul de schimb pentru tranzacia la vedere moneda

ps = F S

Prin tranzacie la vedere se nelege operaiunea in care data decontrii este: value today, value tomorrow si spot. Tranzaciile definitive se refer la operaiunile prin care banca central vinde sau cumpr active eligibile, implicnd un transfer definitiv al proprietii de la vnztor la cumprtor. Sunt folosite att pentru absorbia de lichiditate n sistem ct i pentru injecia de lichiditate. Desfurarea operaiunilor cu titluri (de regul titluri de stat) pe piaa deschis (open market) de ctre banca central prin tranzacii definitive determin modificarea portofoliului de titluri al bncilor comerciale i ca urmare i a posibilitilor lor de creditare. Atragerea de depozite reprezint o tranzacie cu scadenta prestabilita in cadrul creia, in scopul absorbiei de lichiditate, Banca Centrala atrage depozite de la bncile participani eligibili. Dobnda este calculata dup formula:
t d D = Depozit 360 100 D dobnda aferenta tranzaciei Depozit valoarea depozitului constituit la Banca Centrala t scadenta in zile a depozitului d rata dobnzii anuale fructificate pentru depozit

Emiterea de certificate de depozit de ctre Banca Centrala reprezint tranzacia in cadrul creia, in scopul absorbiei de lichiditate, se vnd bncilor certificate de depozit. Certificatele de depozit sunt emise cu discont si sunt rscumprate la scadenta la valoarea nominala. Valoarea pltita de cumprtor se calculeaz dup formula:
V = VN t RD 1+ 360 100
V valoarea pltita de cumprtor VN valoarea nominala a certificatului de depozit RD rata discontului in procente anuale t scadenta in zile a certificatului

Operaiunile pe piaa deschis reprezint instrumentul de politic monetar cel mai folosit, el avnd o serie de avantaje ca: Sunt iniiate de banca central, dar cu participarea voluntar a celorlalte bnci; Pot fi implementate rapid, fr ntrzieri de ordin administrativ, banca central doar transmind dealer ilor ordinele de executare; Au un grad ridicat de flexibilitate, putnd utilizate frecvent i n orice cantitate; Se pot inversa uor, o cumprare n cantitate prea mare, putnd fi contracarat imediat printr-o vnzare. 2.2.2. REZERVELE MINIME OBLIGATORII Politica rezervelor obligatorii const n obligaia pe care Banca Central o impune bncilor comerciale de a deine o parte din activele lor sub form de depozite la banca central. Datorit faptului ca o anumit fraciune din resursele lor sunt imobilizate sub forma de rezerve n moned legal, capacitatea bncilor comerciale de a acorda credite este diminuat. Efectele utilizrii ratei rezervei minime obligatorii ca instrument de politica monetara se manifesta att cantitativ (efect bilanier) ct si calitativ (efect de pre sau de exploatare):

Instrumente de politic monetar Modificarea rezervei minime obligatorii conduce la nivelul bilanului unei bnci comerciale att la modificarea nivelurilor deinerilor de rezerve la Banca Central ct i a nivelului creditelor. Majorarea rezervelor minime obligatorii conduce la reducerea posibilitilor de creditare a economiei, iar diminuarea lor duce la creterea posibilitilor de creditare a economiei fa de o situaie iniial dat.

Efectul cantitativ

Acesta const n modificarea relativa a preului creditului ca urmare a modificrii n acelai sens a ratei rezervei minime obligatorii. O cretere a nivelului ratei rezervei minime obligatorii conduce la scumpirea relativ a creditelor a ratei dobnzii, in ipoteza in care Efectul de pre bncile doresc un cont de profit i pierdere cel puin echilibrat. In aceste condiii, un nivel al creditelor mai mic trebuie sa fructifice prin dobnda cel puin nivelul de venit pe care l obineau bncile nainte de majorarea ratei rezervei minime obligatorii. Sistemul rezervelor minime obligatorii a suferit modificri n perioada de dup 1990, n prezent el caracterizndu-se prin urmtoarele elemente (Regulamentul nr 6 din 24.07.2002, Monitorul Oficial al Romniei nr.566/01.08.2002): rezervele sunt disponibiliti bneti ale bncii / casei centrale pentru minime cooperativele de credit, n lei i n valut, pstrate n conturi deschise obligatorii la BNR; nivelul prevzut se determin ca produs ntre baza de calcul i rata rezervelor minime al rezervelor obligatorii; RMO p = BC RMO R RMO o constituie nivelul mediu, pe perioada de observare al elementelor de pasiv asupra crora se aplic rata rezervelor obligatorii. Baza de calcul se constituie din mijloace bneti n lei i valut reprezentnd obligaii din acceptarea depozitelor i altor fonduri. Din baza de calcul se excepteaz: mijloacele bneti atrase de la BNR; mijloace baza de calcul bneti atrase de la bnci care la rndul lor se supun rezervelor minime obligatorii; capitalurile proprii calculate conform reglementrilor BNR. BC RMO = perioada de observare perioada de aplicare nivelul efectiv
1 T

Pi
i =1

este intervalul pentru care se determina baza de calcul (perioada cuprins ntre data de 24 a lunii precedente i 23 a lunii curente); este intervalul de timp n care trebuie meninut n contul deschis la B.N.R. nivelul prevzut al rezervei minime. n prezent este reprezentat de perioada cuprins ntre data de 24 a lunii curente i 23 a lunii urmtoare; este soldul mediu zilnic nregistrat de banc n contul curent de la B.N.R;

Instrumente de politic monetar diferena pozitiv dintre nivelul efectiv i nivelul prevzut al rezervei excedentul de rezerve minime; E RMO = RMO P RMO E diferena negativ dintre nivelul efectiv i nivelul prevzut al rezervei deficitul de rezerve minime; E RMO = RMO P RMO E Pentru mijloacele bneti cuprinse n baza de calcul care au o scaden rezidual mai mare de 2 ani de la sfritul perioadei de observare i care nu prevd clauze contractuale referitoare la rambursri, retrageri, transferri anticipate, precum i pentru mprumuturile nerambursabile, rata rezervei minime obligatorii este zero. Avantaje Rezervele minime obligatorii au un efect puternic asupra ofertei de moned. ale rezervei minime obligatorii O modificare redus a ratei rezervei minime duce la o modificare puternic a ofertei de moned; Creterea ratei rezervei creeaz probleme de lichiditate pentru bnci; Acioneaz ca o tax asupra bncilor. Prezint o flexibilitate redus n implementarea obiectivelor de politica monetara2.

Dezavantaje

2.2.3. FACILITI DE CREDITARE I DEPOZIT Facilitile de creditare i depozit sunt operaiuni care se desfoar la iniiativa bncilor comerciale i poart o dobnd penalizatoare, atitudinea bncii centrale fiind una de limitare a acestor faciliti. Exist dou tipuri de faciliti: Facilitatea de creditare Este folosit pentru acoperirea nevoilor de lichiditate pe termen foarte scurt, avnd de regul scaden overnight i fiind garantate cu active eligibile (credit lombard). Dobnda (rata lombard) este stabilit de Banca Central i reprezint, de regul, nivelul maxim al ratei dobnzii practicate n sistemul bancar. Se refer la posibilitatea pe care o au bncile comerciale de a plasa overnight depozite la banca central, la o rat de dobnd stabilit de banca central.
D dobnda aferenta creditului lombard Credit valoarea creditului acordat de Banca Centrala t scadena n zile a creditului (de regul, t=1) dL rata lombard (procente anuale)

Facilitatea de depozit

Dobnda la facilitatea de creditare se calculeaz dup formula:


d t D = Credit L 360 100

Dobnda la facilitatea de depozit se calculeaz dup formula: D dobnda aferent depozitului constituit d t D = Depozit FD Depozit valoarea depozitului constituit la Banca Centrala 360 100
t scadena n zile a depozitului (de regul, t=1)

Dei politica rezervelor obligatorii este foarte eficace, banca central nu poate modifica de cte ori dorete coeficientul rezervelor minimale, deoarece impactul asupra lichiditii bncilor comerciale - care, prin natura sa, este puternic i brutal - face ca echilibrul monetar i echilibrul financiar al economiei s devin extrem de instabile.

Instrumente de politic monetar


dFD rata dobnzii anuale fructificate pentru facilitatea de depozit

3. Instrumentele de politic monetar n Romnia


Instrumentele de politic monetar folosite de BNR au cunoscut o evoluie 3 n timp, consecin a unui proces de aliniere la instrumentele folosite de ctre Banca Central European: n prima parte a tranziiei s-a folosit limitarea creditului prin stabilirea unor plafoane de creditare; ncepnd cu 1992 s-a introdus mecanismul refinanrii bncilor comerciale; Rezervele minime obligatorii au fost introduse n 1992; Din 1997 au debutat operaiunile pe piaa monetar (open market). Mecanismul rezervelor minime obligatorii i-a redus n termeni relativi in ultimii ani aportul la reducerea excedentului de lichiditate din sistem. Dorind s stimuleze meninerea pe palierul real pozitiv a ratelor dobnzii la depozitele la termen, precum i reducerea ecartului dintre ratele active i pasive ale dobnzilor practicate de bnci, BNR a decis s atribuie o importanta mai mare instrumentelor de piaa n implementarea politicii monetare. n acest scop, rata rezervelor minime obligatorii la depozitele n lei a nceput sa scad ncepnd din 2001, ea ajungnd la sfarsitul lui 2002 la 18% (vezi figura 1). Figura 1- Rezerva minima obligatorie
Ratele rezervei minime obligatorii Ratele dobnzilor bonificate la rezervele minime obligatorii
% 32 28 24 20 16 12 8 4 92 93 94 95 96 97 98 99 00 01 02
% 35 30 25 20 15 10 5 0 92 93 94 95 96 97 98 99 00 01 02 1 3 2 5 4 %

depozite in lei

depozite in valuta

rezerve in ROL

rezerve in USD

Sursa: Buletinele lunare ale BNR Operaiunile open market au devenit in ultimii ani cel mai important instrument folosit de BNR (mai ales din 2001) in scopul sterilizrii excesului de lichiditate. Potrivit regulamentului nr. 1/2000, operaiunile desfurate de BNR pe piaa monetar sunt: Tranzacii repo i reverse repo cu titluri de stat; Credite colateralizate;
3

Dardac, N. i Vcu, T. Moned Credit II, Editura ASE, 2003.

Instrumente de politic monetar


Vnzri i cumprri definitive de Emiterea de certificate de depozit; Swap valutar; Atragerea de depozite de la bnci.

titluri de stat;

n cadrul operaiunilor pe piaa monetara, centrul de greutate a revenit operaiunilor reverse repo cu titluri de stat (figura 2), acestea fiind preponderente vis-a-vis de operaiunile repo (figura 3) datorita faptului ca pe piaa monetara s-a manifestat foarte adesea un excedent de lichiditate care trebuie sterilizat de banca centrala. Figura 2 - Operatiuni reverse repo efectuate de BNR
mld lei 600 500 400 300 200 100 0 00:07 01:01 01:07 02:01 02:07 03:01 50 % 45 40 35 30 25 20

volum tranzactii

dobanda anuala

Figura 3 - Operatiuni repo efectuate de BNR


mld lei 160 140 120 100 80 60 40 20 0 00:07 01:01 01:07 02:01 02:07 03:01 65 % 60 55 50 45 40 35 30 25

volum tranzactii

dobanda anuala

Sursa: Buletinele lunare ale BNR De asemenea, conform aceluiai regulament (regulamentul nr. 1/2000), au fost introduse facilitile de finanare i depozit oferite de ctre BNR. Astfel, operaiunilor BNR li s-a adugat utilizarea sporadica a facilitaii de depozit i a celei de credit (figura 4 si figura 5), localizat de regula la finele perioadelor de aplicare a rezervelor minime obligatorii. Figura 4 - Facilitati de creditare acordate de BNR

Instrumente de politic monetar


mld lei 800 700 600 500 400 300 200 100 0 00:07 01:01 01:07 volum 02:01 02:07 03:01 76 % 72 68 64 60 56 52 48 44

dobanda

Figura 5 - Facilitati de depozit oferite de BNR


mld lei 2800 2400 2000 1600 1200 800 400 0 00:07 01:01 volum 01:07 02:01 02:07 03:01 6.2 % 6.0 5.8 5.6 5.4 5.2 5.0 4.8

dobanda anuala
Sursa: Buletinele lunare ale BNR

4. Aplicaii rezolvate
Aplicaia 1 Banca central realizeaz un acord repo cu banca BETA cu urmtoarele caracteristici: valoare contract 500 mld lei, activul eligibil titluri de stat, durata contractului - 30 de zile rata repo 20%. Dup ncheierea contractului, bilanurile vor fi: Banca central ACTIV Aur i valute convertibile mld lei Capitaluri proprii PASIV

Instrumente de politic monetar Titluri de stat Alte active Total ACTIV Credite neguvernamental Titluri de stat Alte active Cont curent la banca central Total +500 0 Total
30 20 ) = 508 ,33 360 100

+500 +500

Conturi curente ale bncilor comerciale +500 Alte pasive Total mld lei Depozite +500 PASIV

Banca BETA

-500

Capitaluri proprii Alte pasive 0 mld lei. Banca

Preul de rscumprare va fi 500(1 +

central obine un profit de 8,33 mld. Ca urmare, bilanurile la scaden vor fi: Banca central ACTIV Aur i valute convertibile Titluri de stat Alte active Total ACTIV Credite neguvernamental Titluri de stat Alte active Cont curent la banca central Total -508,33 -8,33 Total -8,33 +500 -500 -500 mld lei Capitaluri proprii Alte pasive Total mld lei Depozite Capitaluri proprii Alte pasive -8,33 -500 PASIV Banca BETA PASIV +8,33

Conturi curente ale bncilor comerciale -508,33

Aplicaia 2 Banca central realizeaz un swap valutar cu banca BETA, cumprnd EURO spot i vnznd EURO forward. Valoarea contractului 1 mil. EURO. Cursul de schimb spot 33000 ROL/USD, punctele swap 500, scadena 30 de zile. La scaden, cursul de schimb de pia este 33400 ROL/EURO. Dup ncheierea contractului, bilanurile vor fi: Banca central ACTIV mld lei 9 PASIV

Instrumente de politic monetar

Aur i valute convertibile Titluri de stat Alte active Total ACTIV Credite neguvernamental Depozite la alte bnci n EURO Alte active Cont curent la banca central Total

+33

Capitaluri proprii Cont curent al bncii BETA Alte pasive +33 +33 PASIV

+33

Total mld lei Depozite

Banca BETA

-33 +33 0

Capitaluri proprii Alte pasive Total 0

Dup 30 de zile, banca central realizeaz un profit de 0,1 mld=(33500 ROL/EURO33400 ROL/EURO) x 1000000, iar bilanurile vor fi: Banca central ACTIV Aur i valute convertibile Titluri de stat Alte active Total ACTIV Credite neguvernamental Depozite la alte bnci n EURO Alte active Cont curent la banca central Total -33,5 -0,1 Total - 0,1 +33,4 -33,4 mld lei -33,4 Capitaluri proprii Cont curent al bncii BETA Alte pasive Total -33,4 PASIV Depozite Capitaluri proprii Alte pasive -0,1 Banca BETA mld lei PASIV +0.1 -33,5

Aplicaia 3 Fie urmtorul bilan simplificat al bncii centrale: ACTIV Bonuri de tezaur Alte active 1000 Conturi ale bncilor comerciale 1500 Emisiune bneasca

PASIV 1000 1500

10

Instrumente de politic monetar Total 2500 Total 2500

Bncile comerciale prezint urmtoarea situaie bilantiera simplificata: ACTIV Credite acordate economiei Bonuri de tezaur Alte active Total 7500 Depozite 1500 1000 10000 Total Alte pasive

PASIV 7500 2500 10000

Sa se reflecte in bilanul bncii centrale si in bilanul agregat al bncilor comerciale achiziia respectiv vnzarea de bonuri de tezaur in suma de 450 de ctre banca centrala. REZOLVARE: n raport de situaia iniial, achiziia de bonuri de tezaur de ctre banca centrala duce la creterea posibilitilor de creditare a economiei naionale (a), n timp ce vnzarea de bonuri de tezaur de ctre banca centrala mrete portofoliul de bonuri de tezaur al bncilor comerciale i reduce posibilitatea acestora de a credita economia naional (b). Banca central ACTIV Bonuri de tezaur Alte active Total ACTIV Credite acordate economiei Bonuri de tezaur Alte active Total ACTIV Bonuri de tezaur Alte active Total ACTIV Credite acordate economiei 1050 1000 10000 (b) 550 Conturi ale bncilor comerciale 1500 2050 Emisiune bneasca Total Total 10000 PASIV 550 1500 2050 PASIV 7500 Banca central 1500 2950 (a) 1450 Conturi ale bncilor comerciale Emisiune bneasca Total (a) 7050 Depozite Alte pasive PASIV 1450 1500 2950 PASIV 7500 2500

Bncile comerciale

Bncile comerciale (b) 7050 Depozite

11

Instrumente de politic monetar Bonuri de tezaur Alte active Total 1950 1000 10000 Total 10000 Alte pasive 2500

Aplicaia 4 Fie urmtoarea situaie iniial reflectat pe baza bilanului bncii centrale i bilanului agregat al bncilor comerciale (bilanuri simplificate): Banca centrala A Active Total A Credite acordate economiei Alte active Total 7500 Depozite 3500 12000 Total 12000 Rezerve minime la banca centrala 1000 Alte pasive 3500 3500 Rezerve minime ale bncilor comerciale Emisiune bneasca Total Bncile comerciale P 10000 2000 P 1000 2500 3500

Cum se modifica fata de situaia iniiala creditele acordate economiei de ctre bncile comerciale la creterea ratei rezervei minime obligatorii la 15% din depozite, respectiv la scderea acesteia la 6% din depozite. a. scad cu 500 respectiv cresc cu 400; b. scad cu 400 respectiv cresc cu 500; c. cresc cu 500 respectiv scad cu 400; d. cresc cu 400 respectiv scad cu 500; e. scad cu 500 respectiv cresc cu 500. REZOLVARE: In situaia iniiala rata rezervei minime obligatorii este de 10% din depozite (
Rata _ rezervei _ min ime = Re zerve _ min ime 1000 100 = 100 ). Depozite 10000

Creterea ratei rezervei minime obligatorii la 15% duce la scaderea posibilitilor de creditare a economiei naionale (a). In acest caz, rezervele minime devin 1500 ( Re zerve _ min ime = Rata _ rezervei _ min ime Depozite = 15% 10000 = 1500 ), iar in condiiile meninerii unui total bilantier constant, creditele acordate economiei de ctre bncile comerciale scad cu 500 (creterea de rezerva, adic 1500-1000). Banca centrala A Active 3500 (a) Rezerve minime ale bncilor comerciale Emisiune P 1500 2000

12

Instrumente de politic monetar Total 3500 Total 3500

Bncile comerciale A Credite acordate economiei Rezerve minime la banca centrala Alte active Total (a) 7000 Depozite 1500 1500 10000 Total 10000 P 10000

Scderea ratei rezervei minime obligatorii de ctre banca centrala conduce la creterea creditelor acordate economiei de ctre bncile comerciale (b). In acest caz, fata de situaia iniiala, rezervele minime obligatorii devin 600 ( Re zerve _ min ime = Rata _ rezervei _ min ime Depozite = 6% 10000 = 600 ), iar in condiiile meninerii unui total bilantier constant, creditele acordate economiei de ctre bncile comerciale cresc cu 400 (scderea de rezerva, adic 1000-600) Banca centrala A Active Total A Credite acordate economiei Rezerve minime la banca centrala Alte active Total 3500 3500 (b) Rezerve minime ale bncilor comerciale Emisiune Total (b) 7900 Depozite 600 1500 10000 Total 10000 Bncile comerciale P 10000 P 600 2900 3500

Concluzie: La creterea ratei rezervei la 15 % creditele acordate scad cu 500, iar la scderea ratei rezervei la 6%, creditele acordate cresc cu 400 (varianta a) Aplicaia 5 Fie urmtoarea situaie bilanier a societi bancare XYZ din Romnia: Rezerv minim obligatorie: 110.000; Bonuri de tezaur: 75.000; Credite acordate economiei: 425.000; Alte active: 15.000; Depozite la vedere n moned naional 100.000; Depozite n euro 200.000; Depozite la termen n moned naional 200.000; Capital 100.000; Alte pasive 25.000. tiind ca baza de calcul pentru rezerva minima o reprezint depozitele, s se stabileasc efectul generat asupra potenialului de creditare al bncii de faptul ca banca central decide renunarea la rata unic a rezervelor minime obligatorii (n situaia iniial) i aplicarea unor rate difereniate ale rezervei minime obligatorii n funcie de

13

Instrumente de politic monetar tipul devizei disponibilitilor atrase (18% pentru ROL i respectiv 25% pentru euro) concomitent cu achiziia de ctre banca centrala a unor bonuri de tezaur in valoare de 4.000 u.m. de la banca XYZ. a. scade cu 2000 u.m. b. creste cu 10.000 c. creste cu 2000 u.m. d. scade cu 5.200 u.m. e. creste cu 1.000 u.m. REZOLVARE: Bilanul iniial al bncii XYZ este: ACTIV Credite acordate economiei Rezerva minima obligatorie Bonuri de tezaur Alte active Total 425000 Depozite la vedere in lei 110000 75000 15000 625000 Depozite la termen in lei Depozite in EURO Capital Alte pasive Total PASIV 100000 200000 200000 100000 25000 625000

In condiiile noilor rate de rezerva minima obligatorie, rezerva minima pentru depozitele in lei va fi:
Re zerva _ min ima _ lei = Rata _ rezervei _ min ime _ lei Depozite _ lei = = 18% (100000 + 200000 ) = 54000

iar rezerva minima pentru depozitele in EURO va fi:


= 25% 200000 = 50000

Re zerva _ min ima _ EURO = Rata _ rezervei _ min ime _ EURO Depozite _ EURO =

Ca urmare, rezerva

minima totala va fi 104000 (54000+50000). Prin vnzarea de bonuri de tezaur de ctre banca XYZ in valoare de 4000 scade portofoliul de bonuri de tezaur al acesteia la 71000. ca urmare, bilanul final al bncii XYZ va fi: ACTIV PASIV Credite acordate economiei Rezerva minima obligatorie Bonuri de tezaur Alte active Total 435000 Depozite la vedere in lei 104000 71000 15000 625000 Depozite la termen in lei Depozite in EURO Capital Alte pasive Total 100000 200000 200000 100000 25000 625000

In condiiile meninerii unui total bilantier constant, creditele acordate economie de ctre banca XYZ vor creste la 435000. Concluzie: Creste capacitatea de creditare a bncii XYZ cu 10000 (varianta b). Aplicaia 6 14

Instrumente de politic monetar La banca BETA n perioada 24 martie 23 aprilie sumele supuse rezervelor minime obligatorii au nregistrat urmtoarele valori: Data Surse atrase (mln. lei) Data Surse atrase (mln. lei) 24.03 56890 9.04 57282 25.03 57890 10.04 57314 26.03 57689 11.04 57314 27.03 55678 12.04 57322 28.03 57854 13.04 57343 29.03 55678 14.04 57665 30.03 58940 15.04 57898 31.03 58976 16.04 56125 1.04 56980 17.04 57080 2.04 57430 18.04 57120 3.04 56345 19.04 57113 4.04 54678 20.04 56986 5.04 57656 21.04 57131 6.04 54678 22.04 57131 7.04 57687 23.04 57231 8.04 57896 Soldurile zilnice ale contului curent al bncii la B.N.R. n perioada 24 aprilie 23 mai au fost urmtoarele: Data Sold (mln. lei) Data Sold (mln. lei) 24.04 10123 9.05 10000 25.04 11245 10.05 9878 26.04 9870 11.05 9789 27.04 9876 12.05 9567 28.04 9567 13.05 9870 29.04 9890 14.05 8900 30.04 9876 15.05 9873 1.05 10234 16.05 8796 2.05 10001 17.05 8978 3.05 10003 18.05 10000 4.05 9900 19.05 10234 5.05 9980 20.05 10000 6.05 9987 21.05 10000 7.05 9875 22.05 9324 8.05 10561 23.05 11000 Rata rezervelor minime obligatorii este 18% la disponibiliti n lei. In cazul in care banca nu respecta cerinele prudentiale cu privire la rezerva minima obligatorie, sa se calculeze dobnda penalizatoare, tiind ca rata dobnzii penalizatoare este de 67% pe an la rezervele n lei. De asemenea, sa se calculeze remunerarea (dobanda) pentru disponibilitatile in lei din contul de la BNR tiind ca rata dobnzii la aceste disponibilitati este de 7% pe an. Varianta Dobnda penalizatoare 15 Dobnda pentru contul de la BNR

Instrumente de politic monetar a. 21.029 mil lei 57.78 mil lei b. 23.019 mil lei 59.72 mil lei c. 55.78 mil lei 21.029 mil lei d. 57.78 mil lei 21.029 mil lei e. 21.029 mil lei 59.72 mil .lei REZOLVARE: Nivelul bazei de calcul n perioada de observare este media zilnic a soldurilor zilnice pentru surselor atrase:
56890 + 57890 + ... + 57231 = 57129.03 mln. lei. 31 18 = 10283.23 mln. lei 100

Nivelul prevzut al rezervei minime obligatorii:


57129.03

10123 + 11245 + ... + 11000 = 9906 ,57 mil lei. 30

Nivelul efectiv al rezervei minime obligatorii:

Se observ c nivelul efectiv (9906,57 mln. lei) este sub nivelul prevzut (10283,23 mln. lei), deci banca nu respect cerinele prudeniale referitoare la rezerve. Ca urmare, banca are un deficit de rezerv de: 10283,23 9906,57 = 376,65 mil. lei la care va plti o dobnd penalizatoare de 67 % anual (pentru perioada de aplicare):
376 ,65 67 30 = 21,029 mil. lei. 100 360 7 30 = 57,78 mil. lei. 100 360

Dobnda ncasata de banca pe perioada de aplicare a rezervei minime obligatorii pentru dispobilitatile din contul curent la BNR va fi de: 9906,57 Observaie: in cazul in care exista excedent de rezerva minima obligatorie, pentru acesta nu se plateste dobnda. Concluzie: Dobnda penalizatoare este de 21.029 mil. lei, iar remunerarea la disponibilitatile din contul de la BNR este de 57.78 mil. lei (varianta a). Aplicaia 7

Fie urmtorul bilan simplificat al bncii Centrale BNX:


Bilanul Bncii Centrale (BNX) mld. ROL Activ Pasiv Aur si devize 38 Emisiune bneasc 760 Bonuri de tezaur 560 Disponibiliti ale bncilor 80 Credite acordate economiei 202 comerciale la Banca Central Alte active 40 Total activ 840 Total pasiv 840

16

Instrumente de politic monetar Presupunem c Banca Central achiziioneaz 20 mld. bonuri de tezaur de la o banca comercial pentru care pltete n contul acestei bnci deschis la BNX. Dac multiplicatorul monetar este 5, cu cat se modific oferta de moned? a. scade cu 100 mld; b. creste cu 100 mld; c. Creste cu 20 mld; d. Scade cu 20 mld; e. Nu se modifica. REZOLVARE: In tabelul de mai jos, se prezint efectul acestei tranzacii asupra bilanului BNX Bilanul Bncii Centrale (BNX) mld. ROL Activ Pasiv Aur si devize 38 Emisiune bneasc 760 Bonuri de tezaur 580 Disponibiliti ale bncilor 100 Credite acordate economiei 202 comerciale la Banca Central Alte active 40 Total activ 860 Total pasiv 860 In comparaie cu situaia iniial, nivelul valoric al bonurilor de tezaur deinute de BNX a crescut cu 20 mld. (de la 560 mld ROL la 580 mld. ROL), simultan cu creterea cu aceeai mrime a disponibilului bncilor comerciale la Banca Central (de la 80 mld. ROL la 100 mld. ROL). Baza monetar este egal cu suma dintre nivelul emisiunii bneti si mrimea disponibilului bncilor comerciale la BNX.
M 0 = E + DI

M0 baza monetar E emisiune bneasc DI disponibiliti la BNR

Astfel, baza monetar creste cu 20 mld. ROL, de la nivelul iniial de 840 mld. ROL la 860 mld. ROL dup achiziionarea bonurilor de tezaur. Oferta de moned se poate scrie ca produs ntre baza monetar i multiplicatorul monetar: m multiplicatorul monetar Modificarea ofertei de moned este egal cu produsul dintre modificarea bazei monetare si mrimea multiplicatorului monetar (presupunnd c multiplicatorul monetar este constant):
M S = m M 0 M S = mM0

M0 baza monetar MS oferta de moned

M0 baza monetar MS oferta de moned

m multiplicatorul monetar

In condiiile in care multiplicatorul monetar este 5, modificarea ofertei de moned va fi


M S = 5 20 = 100 mld. ROL .

Concluzie: Oferta de moneda creste cu 100 mld. ROL (varianta b). Aplicaia 8 Fie urmtoarea situaie bilanier simplificat a unei bnci centrale:

17

Instrumente de politic monetar Bilanul Bncii Centrale mld. ROL

Activ Pasiv Aur si devize 50 Emisiune bneasc 700 Bonuri de tezaur 500 Disponibiliti ale bncilor 300 Credite acordate economiei 400 comerciale la Banca Central Alte active 50 Total activ 1000 Total pasiv 1000 Presupunem ca banca centrala vinde bonuri de tezaur n sum de 100 mld. ROL unei bnci comerciale. Daca multiplicatorul monetar este 4, cu ct se modifica oferta de moneda? a. scade cu 100 mld; b. creste cu 100 mld; c. Creste cu 400 mld; d. Scade cu 400 mld; e. nu se modifica. REZOLVARE: In tabelul de mai jos, se prezint efectul acestei tranzacii asupra bilanului simplificat al Bancii Centrale: Bilanul Bncii Centrale Activ Aur si devize Bonuri de tezaur Credite acordate economiei Alte active Total activ mld. ROL 700 200 900 Pasiv 50 Emisiune bneasc 400 Disponibiliti ale bncilor 400 comerciale la Banca Central 50 900 Total pasiv

Pornind de la situatia initiala, nivelul valoric al bonurilor de tezaur deinute de banca centrala s-a diminuat cu 100 mld. ROL (de la 500 mld ROL la 400 mld. ROL), simultan cu scderea cu aceeai mrime a disponibilului bncilor comerciale la Banca Central (de la 300 mld. ROL la 200 mld. ROL). Baza monetar este egal cu suma dintre nivelul emisiunii bneti si mrimea disponibilului bncilor comerciale la Banca Centrala:
M 0 = E + DI

M0 baza monetar E emisiune bneasc DI disponibiliti la BNR

Astfel, baza monetar scade cu 100 mld. ROL, de la nivelul iniial de 1000 mld. ROL la 900 mld. ROL dup vnzarea bonurilor de tezaur. Oferta de moned se poate scrie ca produs ntre baza monetar i multiplicatorul monetar: m multiplicatorul monetar Modificarea ofertei de moned este egal cu produsul dintre modificarea bazei monetare si mrimea multiplicatorului monetar (presupunnd c multiplicatorul monetar este constant):
M S = m M 0 M S = mM0

M0 baza monetar MS oferta de moned

M0 baza monetar MS oferta de moned

m multiplicatorul monetar 18

Instrumente de politic monetar

In condiiile in care multiplicatorul monetar este 4, modificarea ofertei de moned va fi


M S = 4 ( 100 ) = 400 mld. ROL .

Concluzie: Oferta de moneda scade cu 400 mld. ROL (varianta d). Aplicaia 9 Fie urmtoarea situaie bilanier simplificat a unei bnci centrale: Bilanul Bncii Centrale mld. ROL Activ Pasiv Aur si devize 150 Emisiune bneasc 500 Bonuri de tezaur 300 Disponibiliti ale bncilor 200 Credite acordate economiei 200 comerciale la Banca Central Alte active 50 Total activ 700 Total pasiv 700 Se constat pe piaa valutar o tendin de apreciere real a monedei naionale (ROL). Pentru a tempera aceast tendin, Banca Centrala tranzacioneaz EURO n valoare de 20 mld. ROL cu o banc comercial i se angajeaz simultan ntr-o operaiune de sterilizare cu bonuri de bonuri de tezaur avnd ca partener o alt banc comercial. S se precizeze sensul operaiunilor (vnzare sau cumprare) i s se evidenieze noua situaie bilanier a Bncii Centrale. REZOLVARE Pentru a tempera tendina de apreciere a monedei naionale (ROL) in raport cu EURO, Banca Central trebuie s cumpere EURO de pe pia. In consecina, dup aceasta operaiune, bilanul Bncii Centrale devine: Bilanul Bncii Centrale mld. ROL

Activ Pasiv Aur si devize 170 Emisiune bneasc 500 Bonuri de tezaur 300 Disponibiliti ale bncilor 220 Credite acordate economiei 200 comerciale la Banca Central Alte active 50 Total activ 720 Total pasiv 720 Nivelul valoric al devizelor deinute de Banca Centrala creste cu 20 mld. ROL. In acelai timp, disponibilul bncilor comerciale la Banca Central creste cu 20 mld. ROL (de la 200 mld. ROL la 220 mld. ROL). Baza monetar este egal cu suma dintre nivelul emisiunii bneti si mrimea disponibilului bncilor comerciale la Banca Centrala:
M 0 = E + DI

M0 baza monetar E emisiune bneasc DI disponibiliti la BNR

M Ca urmare a acestei prime operaiuni, baza monetar crete cu 20 mld. ROL ( 1 0 = 20 ), de la nivelul iniial de 700 mld. ROL la 720 mld. ROL.

19

Instrumente de politic monetar Pentru a evita aceasta cretere a bazei monetare, banca centrala poate vinde bonuri de tezaur intr-o sum echivalent (20 mld. ROL). Dup aceast operaiune, bilanul Bncii Centrale devine: Bilanul Bncii Centrale mld. ROL Activ Pasiv Aur si devize 170 Emisiune bneasc 500 Bonuri de tezaur 280 Disponibiliti ale bncilor 200 Credite acordate economiei 200 comerciale la Banca Central Alte active 50 Total activ 700 Total pasiv 700 Nivelul valoric al bonurilor de tezaur deinute de banca centrala s-a diminuat cu 20 mld. ROL (de la 300 mld ROL la 280 mld. ROL), simultan cu scderea cu aceeai mrime a disponibilului bncilor comerciale la Banca Central (de la 220 mld. ROL la 200 mld. ROL). Ca urmare a celei de-a doua operaiuni, baza monetar scade cu 20 mld. ROL ( M 2 0 = 20 ), de la nivelul iniial de 720 mld. ROL la 700 mld. ROL. Efectul agregat al celor dou operaiuni asupra bazei monetare va fi nul, modificarea bazei monetare fiind: M M M 0 = 1 0 + 2 0 = 20 + ( 20 ) = 0 . Realizarea simultan a acestor operaiuni, astfel nct baza monetara s rmn constant este cunoscut sub numele de intervenie sterilizat. Aplicaia 10 Considerm c piaa monetar este n echilibru. De asemenea, considerm c cererea de bani pe piaa monetar este descris de relaia: M D = 300 200 r , n care r este rata dobnzii, iar MD este cantitatea de bani cerut pe piaa monetar. Oferta de bani pe piaa monetar este de 250 mld. ROL. Dac banca central dorete reducerea ratei dobnzii pe piaa monetar la 15% si tiind ca multiplicatorul monetar este 4, s se determine volumul i sensul (vnzare sau cumprare) operaiunilor pe piaa monetar cu titluri de stat pe care trebuie s le efectueze banca central. a. cumpra 10 mld; b. cumpra 5 mld; c. vinde 20 mld; d. cumpra 20 mld.; e. vinde 5 mld. REZOLVARE: La echilibru, cererea este egal cu oferta: M D = cererea de bani pe piaa monetar MD = MS M S = oferta de bani pe piaa monetar Ca urmare, rata dobnzii de echilibru va rezulta din relaia: 300 200 r = 250 r = 0.25 . Deci rata dobnzii pe piaa monetar va fi 25%. Pentru a reduce rata dobnzii de echilibru, banca central trebuie s acioneze n direcia creterii ofertei de moned. La o rat de dobnd de echilibru de 15% oferta de moned trebuie s fie M S = M D = 300 200 0.15 = 270 mld ROL. Prin urmare, oferta de moned trebuie s creasc cu 20 mld. ROL, de la 250 mld. ROL. la 270 mld. ROL (vezi graficul).

20

Instrumente de politic monetar

MD r (%)
25 15

MS0 MS1

250

270

Oferta de moned se poate scrie ca produs ntre baza monetar i multiplicatorul monetar: m multiplicatorul monetar Modificarea ofertei de moned este egal cu produsul dintre modificarea bazei monetare si mrimea multiplicatorului monetar (presupunnd c multiplicatorul monetar este constant): m multiplicatorul monetar Pentru a crete oferta de moned cu 20 mld. ROL, baza monetar trebuie s creasc cu 4 M 0 20 = = 5 mld. ROL). Aceast cretere a bazei monetare se poate mld. ROL ( M 0 = m 4 realiza prin cumprarea de ctre banca central de titluri de stat n valoare de 5 mld. ROL. Concluzie: Banca centrala trebuie sa cumpere titluri de stat in valoare de 5 mld ( varianta b)
M S = m M 0 M S =mM0

M0 baza monetar MS oferta de moned

M0 baza monetar MS oferta de moned

5. Aplicaii propuse
1. Fie urmtoarea situaie iniial reflectat pe baza bilanului agregat al bncilor comerciale (bilan simplificat): Bncile comerciale A Credite acordate economiei 4500 Depozite P 7000

21

Instrumente de politic monetar Rezerve minime la banca centrala Alte active Total 700 Alte pasive 3500 8700 Total 8700 1700

Cum se modifica fata de situaia iniiala creditele acordate economiei de ctre bncile comerciale la creterea ratei rezervei minime obligatorii la 12% din depozite, respectiv la scderea acesteia la 8% din depozite. a. scad cu 140 respectiv cresc cu 140; b. scad cu 400 respectiv cresc cu 400; c. cresc cu 840 respectiv scad cu 840; d. cresc cu 140 respectiv scad cu 140; e. scad cu 500 respectiv cresc cu 500. 2. Se consider c bilanul centralizat al bncilor comerciale are urmtoarea structur: RMO ... 20.000; Bonuri de tezaur ... 25.000; Credite acordate economiei 100.000; Alte active ... 55.000. Depozite ... 160.000; Alte pasive ... 40.000. n condiiile n care rezerva minim obligatorie (aplicata la depozite) scade cu 2,5 puncte procentuale simultan cu achiziia de bonuri de tezaur de ctre bncile comerciale de la banca de emisiune de 4.000, s se stabileasc efectul generat asupra potenialului de creditare al bncilor comerciale. a. creste cu 4.000 u.m. b. scade cu 8.000 u.m. c. creste cu 2.500 u.m. d. este nul e. scade cu 4.000 u.m. 3. Fie urmtorul bilan simplificat al bncii Centrale BNX: Bilanul Bncii Centrale (BNX) mld. ROL Activ Pasiv Aur si devize 10 Emisiune bneasc 700 Bonuri de tezaur 500 Disponibiliti ale bncilor 30 Credite acordate economiei 200 comerciale la Banca Central Alte active 20 Total activ 730 Total pasiv 730 Presupunem c Banca Central achiziioneaz 30 mld. bonuri de tezaur de la o banca comercial pentru care pltete n contul acestei bnci deschis la BNX. Dac multiplicatorul monetar este 5, cu cat se modific oferta de moned? a. scade cu 150 mld; b. creste cu 150 mld; c. Creste cu 30 mld; d. Scade cu 30 mld; e. Nu se modifica. 4. Considerm c cererea de bani pe piaa monetar este descris de relaia: M D = 300 200 r , n care r este rata dobnzii, iar M D este cantitatea de bani cerut pe piaa monetar. Oferta de bani pe piaa monetar este de 200 mld. ROL. Dac banca central dorete creterea ratei dobnzii pe piaa monetar cu 5 puncte procentuale si tiind ca multiplicatorul monetar este 2, s se determine volumul i sensul (vnzare sau cumprare) operaiunilor pe piaa monetar cu titluri de stat pe care trebuie s le efectueze banca central. a. cumpra 2 mld; b. cumpra 5 mld; c. vinde 10 mld; d. cumpra 10 mld.; e. vinde 5 mld. 5. La banca A n perioada 24 aprilie 23 mai sumele supuse rezervelor minime obligatorii au nregistrat urmtoarele valori: Data Surse atrase (mln. lei) Data Surse atrase (mln. lei)

22

Instrumente de politic monetar 24.04 56725 9.05 57282 25.04 54678 10.05 57314 26.04 52631 11.05 57346 27.04 50584 12.05 57378 28.04 52345 13.05 57410 29.04 54106 14.05 57442 30.04 55867 15.05 57474 1.05 57628 16.05 57506 2.05 59389 17.05 57538 3.05 56345 18.05 57570 4.05 53301 19.05 57602 5.05 50257 20.05 57634 6.05 47213 21.05 57666 7.05 44169 22.05 57698 8.05 41125 23.05 57730 Soldurile zilnice ale contului curent al bncii la B.N.R. n perioada 24 mai 23 iunie au fost urmtoarele: Data Sold (mln. lei) Data Sold (mln. lei) 10123 8715 24.05 9.06 11245 8462 25.05 10.06 12367 8209 26.05 11.06 11234 7956 27.05 12.06 10101 7703 28.05 13.06 10123 9068 29.05 14.06 10145 8796 30.05 15.06 10167 8524 31.05 16.06 10189 8252 1.06 17.06 10211 10234 2.06 18.06 10233 12216 3.06 19.06 9980 10000 4.06 20.06 9727 9324 5.06 21.06 9474 11000 6.06 22.06 9221 10234 7.06 23.06 8968 8.06 Rata rezervelor minime obligatorii este 18% la disponibiliti n lei. S se calculeze dobnda penalizatoare pltita de banca. Rata dobnzii penalizatoare este de 67% pe an la rezervele n lei. a. 8.38 mil; b. 0; c. 5.38 mil; d. 8.11 mil; e. 5.11 mil.

23