Sunteți pe pagina 1din 10

Efectele muzicii asupra psihicului uman

Introducere

Muzica a fost din totdeauna un mod pentru oamenii de a-si exprima sentimentele, trairile, si viata. Exista un potential psihologic in muzica, acesta fiind explorat pentru psihoterapie. Psihologia transpersonala si umanista au studiat efectele muzicii si au constatat ca poate fi un medium pentru relaxare si chiar transa foarte bun. Proiectul acesta are ca scop masurarea reactiilor somatice si psihice a subiectilor intr-un cadru controlat, folosind muzica ca stimul. Acest proiect vizeaza sa readuca muzica in mijlocul oamenilor, ca o forma de arta, nu ca o tehnica de entertainment, cum s-a intamplat cu majoritatea muzicii contemporane. Oamenii au incetat sa asculte muzica pentru ce-a ce simt, si au inceput sa caute elemente cheie ce se regasesc in mai multe melodii, pe care le-au asociat cu termenul misto, sau cool. Tinerii nu mai asculta atat de des muzica din pura placere, ci o asculta ca e pe MTV sau in vreun top, formand un fel de concurs de popularitate in muzica. Aratand tinerilor ca muzica ne poate influenta pozitiv, noi speram sa trimitem un sentiment de responsabilitate si pasare fata de aceasta forma de arta care experimenteaza o criza de identitate. Incercam sa le aratam oamenilor ca ceea ce are efect nu este cat de sic este melodia, ci cea ce transmite. Din acest motiv am ales pentru acest experiment melodii ce nu sunt prea cunoscute insa au un efect foarte puternic.

Baza teoretica conceptul de muzica in psihoterapie-

Terapia muzical este o ramur specific a psihologiei, fiind folosit i dezvoltat continuu ntr-un cadru clinic. Muzica poate fi o for pozitiv pentru sntatea mental, poate fi calmant, relaxant sau poate stimula intelectual, lucru valabil att la aduli, ct i la adolesceni i copii, influennd emoiile. De asemenea, ea creaz n mintea noastr canale, moduri de gndire, idei i ideologii. Astfel, e de la sine neles c alegerea tipului de muzic, intensitatea sonor, precum i frecvena cu care o ascultm ne influeneaz, mai mult sau mai puin, sntatea mental. Dar influena aceasta nu este unidirecional o anumit stare emoional poate da natere unui anumit tip de muzic. Psihologia transpersonala studiaza aspectele transcedentale sau spirituale ale experientei umane, cu alte cuvinte merge dincolo de psihologiile traditionale si se concentreaza pe minte, corp, spiritualitate si constiinta extinsa, dincolo de sine. Psihologia transpersonala s-a dezvoltat din ramuri timpurii ale psihologiei, care incorporeaza dimensiunea spirituala a experientei in studiul psihicului uman, cum ar fi psihodinamica, behaviorismul, psihologia umanista, fenomenologica sau cognitiva. Aceasta abordare psihologica incearca o integrare a dimensiunii spirituale a psihicului uman - intelepciunea mistica orientala - in psihologia occidentala moderna, cu alte cuvinte sa transforme principiile spirituale in limbaj stiintific. Domeniul de interes al psihologiei transpersonale include experientele spirituale si mistice, exercitiile de meditatie, ritualurile, shamanismul, legaturile intre experientele spirituale si tulburari ca psihoze, manie si depresie. Principiul aflat la baza acestei stiinte este recunoasterea faptului ca fiecare fiinta umana reprezinta in ultima instanta parte a unui intreg mai cuprinzator. Psihologia transpersonala inseamna sporirea constientizarii individuale a corpului, mintii, sufletului si spiritului, in scopul de a transforma modul ne care ne percepem pe noi insine, relatiile pe care le avem cu cei din jur si mediul.

Terapia muzicala a fost folosita in psihologia transpersonala aceasta fiind folosita in experimente ce au combinat-o cu substante psihoactive pentru a accesa stari de explorare a inconstientului. Scopul terapiei prin muzica este acela de a reduce stresul psiho-fiziologic, durerea, starile psihice negative. Este desigur foarte simplu pentru fiecare din noi sa practicam o asemenea terapie. Putem sa renuntam de exemplu intr-o anumita situatie la a lua un analgezic in favoarea ascultarii muzicii care ne place. Totusi, trebuie sa avem in vedere ca preferintele noastre sa fie in acord cu energia reala pe care sunetele respective o poarta in mod obiectiv. Sunetele pe care terapeutii acestui domeniu le folosesc sunt in general sunete pure ale caror efecte au fost studiate experimental.

Sedinta de muzicoterapie se compune din audierea unei sau mai multor melodii, fraze muzicale sau anumitor sunete care se repeta in asa fel incat vibratiile lor sa fie mai tot timpul constante. Muzicoterapia are mai multe subcategorii : -meloterapia terapia care are la baza o melodie, -sonoterapia foloseste sunete speciale, -vocaloterapia foloseste sunetele emise vocal.

In functie de personalitatea, de afectiunile, si de obiectivele pacientilor, terapeutul poate alege una din cele doua forme ale terapiei: -activa- care consta in practicarea unui instrument, compunerea de melodii, executarea de miscari ritmice pe sunetele muzicii si favorizeaza in special exprimarea sinelui; -pasiva- ascultarea muzicii poate stimula energia creativa si contribuie la cresterea capacitatii de concentrare si a memoriei. Muzica scoate la iveala emotii, uneori uitate sau ascunse cu mult timp in urma.

In terapia prin muzica sunetele si ritmul devin instrumente cu ajutorul carora se dezvolta creativitatea, se intra in contact cu sinele si se trateaza diverse probleme de sanatate ( anxietate, durere cronica, hipertensiune, dificultati de invatare etc.). Datorita efectului sau asupra sistemului nervos central, muzica este un factor important care ajuta la relaxare si la reducerea stresului. Ca instrument de dezvoltare personala, muzica contribuie la cresterea capacitatilor cognitive (atentie , memorie), psihomotorii (agilitate , coordonare, mobilitate ) si socioafective. In alta ordine de idei, o serie de oameni de stiinta japonezi condusi de dr. Masaru Emoto (mai multe informatii pe site-ul oficial al lui Masaru Emoto) au demonstrat modul in care cuvintele si muzica afecteaza structura moleculara a apei (este demonstrat faptul ca apa reprezinta aproximativ 60-70% din corpul uman): apa a fost expusa diferitor agenti dupa care a fost congelata si s-au fotografiat cristalele formate. Enumerate mai jos sunt cateva sfaturi practice pentru cei care doresc sa profite de puterea miraculoasa a meloterapiei: Pentru a scapa de stress, faceti o baie de sunet de 20 de minute: audiati un CD cu o muzica de natura sa va relaxeze (puteti alege din recomandarile noastre dintr-un articol precedent aici) in timp ce stati intinsi pe o canapea sau pe podea, in apropierea boxelor. Pentru a va concentra mai bine si a evita factorii de natura sa va distraga atentia, puteti opta pentru varianta castilor. Alegeti auditii cu un tempo asezat, cu ritm mai lent decat ritmul inimii (aprox. 72 batai pe minut) si pe cat posibil construite pe principiul ciclic, repetitiv (de exemplu sonate care repeta si prelucreaza tema, rondo-uri etc). Pe masura ce va lasati purtati de muzica, incercati sa constientizati efectul de relaxare si destresare. Concentrati-va pe respiratie: respirati profund si ritmic, inchideti ochii si incercati sa eliminati orice gand, in timp ce analizati muzica pe care o ascultati si sentimentele pe care vi le induce. Daca aveti nevoie de un stimul mai degraba decat de relaxare, optati pentru un ritm mai vioi.

Cand sunteti agitat sau nervos, alegeti o piesa care va este familiara: ceva ce va aminteste de copilarie sau tinerete familiaritatea induce o starea de calm de cele mai multe ori. Ascultati muzica in timp ce va plimbati sau cand mergeti la serviciu, sincronizandu-va respiratia cu bataile muzicii, profitand atat de miscare, cat si de muzica si de peisaj. Puteti scapa de stress si ascultand sunete din natura: sunete dintr-o padure sau valurile marii, preferabil veritabile. Daca nu aveti aceasta sansa, puteti sa va procurati inregistrari.

Obiective si metodologie

Obiectiv general: Acest experiment urmareste sa masoare reactiile somatice si psihologice ale subiectilor aflati sub influenata muzicii. Obiectiv specific: Cuantificarea reactiilor somatice si descrierea reactiilor psihologice aparute in urma muzicii. Ipoteza generala: Exista o relatie intre starea generala somatica si psihologica si muzica ascultata. Ipoteza de lucru: Muzica ascultata poate afecta subiectul la nivel somatic (ritm cardiac, nivel de incordare corporala) si la nivel psihologic (sentimente de furie, bunatate, senzatii de relaxare, energizare, etc.). Exista genuri muzicale ce vor afecta subiectul atat pozitiv cat si negativ, insa accentul va fi pe efectele pozitive.

Descrierea esantionului

Esantionul va fi reprezentat de 1 grup de 30 de oameni cu varstele cuprinse intre 18-30 ani, femei si barbati, cu orice apartenenta religioasa. Grupul a fost ales prin esantionare stratificata insa s-a tinut cont de un criteriu. Criteriu de alegere este pasiunea fiecaruia pentru muzica, adica subiectii au fost intrebati la selectie cat de mult le place muzica, si depinzand de gradul de apreciere al lor ei au fost alesi. Acest experiment vizeaza persoane carora le place muzica, si care pot sa fie confortabili ascultand-o. Esantionul a fost impartit in 3 grupuri de catre 10 subiecti fiecare grup avand 5 fete si 5 baietii

Designul experimental

Se va folosi un plan factorial mixt cu 3 grupuri experimentale si 1 grup de control. Grup exerimental A: Variabila independenta: Genuri muzicale cu efecte de relaxare(ambiental chill out, deep trance, etc.). Variabila dependenta: Scadere usoare si reglare a ritmului cardiac, relaxare somatica la nivelul muschilor, sentimente de fericire, relaxare, bunastare. Grupul experimental B: Variabila independenta: Genuri muzicale cu efecte de energizare(rock clasic, house trance, simfonie clasica) . Variabila dependenta: Crestere in ritmul cardiac, usoara incordare la nivelul muschilor fetei, sentimente de placere profunda, extaz. Grupul experimental C: Variabila Indepdenta: Genuri muzicale cu efecte negative(heavy metal, death metal). Variabiala dependenta: Crestere considerabila al ritmului cardiac, incordare la nivelul muchilor fetei si al abdomenului, sentimente de furie,frustrare, agitare, etc.

Grupul experimental D: Variabila Indepdenta: Genuri muzicale cu efecte aleatorii, teoretic fiecare melodie in parte are un efect diferit si in nici un caz nu apartin aceluiasi gen. Variabiala dependenta: Schimbari minore si aleatorii la nivel somatic, la nivel energetic nu ar trebuii sa existe efecte profunde.

Descrierea experimentului

Experimentul va fi aplicat asupra subiectilor intr-o camera decorata sumar, si consta in folosirea unor genuri diferite de muzica pentru a schimba starile generale a subiectului. Acesta v-a trebui sa descrie sentimentele pe care le-a simtit in timpul muzicii, si eventual daca acesta a experimentat anumite efecte. Ritmul cardiac al subiectilor va fi masurat tot timpul in care subiectii vor asculta muzica si o perioada de 45 de secunde inainte si dupa oprirea muzicii, pentru a putea sesiza ritmul normal al subiectilor. Dupa fiecare gen muzical vor fi pauze in care se va astepta ca subiectul sa reajunga intr-o stare neutra atat psihologica cat si somatica. Variabila independenta este reprezentata de genul muzical, iar variabila dependenta este efectul psihologic si somatic. Dupa fiecare sesiune de muzica se vor inregistra efectele obtinute prin intermediul descrierii, auto-reflectiei si la nivel somatic. Se va lucra mai mult pe Ambiental Chill Out, acest gen fiind folosit si de psihoterapeutii din ramura transpersonala. Subiectul va sta intr-o pozitie relaxata intins intr-un pat, avand doar muzica ca stimul extern predominant. Cercetatorii vor parasii incaperea cand subiectii vor asculta muzica. Muzica va fi cantata intr-un cadru linistit cu foarte putine sunete externe. Dupa administrarea unei doze de muzica de aproximativ 15 minute cercetatorii vor reveni la subiect, si dupa ce acesta va ajunge la un ritm cardiac

normal, ii vor solicita informatii cu privire la sentimentele pe care subiectul le-a trait si gandurile pe care le-a avut. Subiectul va avea o perioada de 10 minute de socializare si destindere, dupa care al doilea gen muzical ii va fi administrat tot in aceasi maniera.

Rezultatele cercetarii

Tabelul reprezentativ pentru primul grup de cercetare:

Nr Crt.

Subiecti care au experimentat efectele propuse in experiment

Subiecti care nu au experimentat efectele propuse in experiment

Media sub. Care au experimentat efectele propuse in ipoteza.

Media sub. Care nu au experimentat efectele propuse in ipoteza.

Media totala

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Da Da Nu Da Da Da Nu Da Da Da

10

Tabel reprezentativ pentru al doilea grup de cercetare:

Nr Crt.

Subiecti care au experimentat efectele propuse in experiment

Subiecti care nu au experimentat efectele propuse in experiment

Media sub. Care au experimentat efectele propuse in ipoteza.

Media sub. Care nu au experimentat efectele propuse in ipoteza.

Media totala

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu Nu Da Da Nu Nu Nu Da Da Nu

10

Tabel reprezentativ pentru grupul de control:

Nr Crt.

Subiecti care au experimentat efectele propuse in experiment.

Subiecti care nu au experimentat efectele propuse in experiment.

Media sub. Care au experimentat efectele propuse in ipoteza.

Media sub. Care nu au experimentat efectele propuse in ipoteza.

Media totala.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da

10

Interpretarea Rezultatelor

Rezultatele cercetarii au dezvaluit faptul ca primul grup de cercetare a avut mai multi subiecti ce au experimentat efectele muzicii administrate, acest grup avand ca tema muzicala relaxarea. Al doilea grup, care a fost expus la muzica mai violenta, a avut un numar mai mare de subiecti care nu au simtit efectele propuse in ipoteza. Acestia erau oameni, care la descrierea efectelor au sustinut ca au simtit fericire extraordinara sau o forma de detasament. Grupul de control a avut o pondere foarte mare, ce-a ce inseamna ca nu simtit nici un efect prea profund, iar reactiile lor somatice aveau fluctuatii foarte rare, ritmul cardiac mai crestea sau scadea insa foarte rar. Concluzia din aceste date experimentale este ca muzica cu efect relaxant are o afinitate spre multi oameni, si muzica in general ne poate influenta atat la nivel psihic, cat si corporal. Ar fi o idee buna sa ne alegem cu mai multa intelepciune muzica pe care o ascultam, si mai ales pe care o producem.