2006
Actiunea oblica reprezinta mijlocul juridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului sau inactive,in numele si pe seama acestuia,deci in vederea pastrarii sau ameliorarii patrimoniului acestuia si astfel a gajului general al creditorilor. Asadar,actiunea oblica este acea actiune in justitie pe care creditorul o exercita pentru valorificarea unui drept care apartine debitorului sau.1 Calificareaoblica sau indirecta este data de faptul ca creditorul exercita aceasta actiune obliga,prin eludarea adevaratului titular al acesteia-debitorul sau,impotriva debitorului sau,tert in raport cu creditorul. Calificarea de subrogatorie este atrasa de realitatea ca creditorul nu exercita o actiune proprie,ci una care apartine debitorului,in numele acestuia din urma si in locul sau,insa care va avea acelasi rezultat ca si cand ar fi fost exercitata de debitor2 Exercitiul acestei actiuni de catre creditori e mai mult decat un act de condervare,si tot odata mai putin decat o urmarire:e un exercitiu auxiliar al dreptului de gaj menit a face posibila o urmarire ulterioara.Orice ide de mandate trebuie inlaturata:creditorul exercitand actiunea din art.974,lucreaza,nu in numele debitorului,ci in numele sau propriu,pe socoteala sa si in interesul creantei sale3 Asadar,finalitaea acestei actiuni este de a evita micsorarea solvabilitatii debitorului ori chiar deconfitura sa si,implicit,de a preintampina lezarea intereselor creditorului. Aceasta actiune a fost instituita in absenta unei proceduri collective de executare a debitorilor insolvabili(reglementata in dreptul comercial-Legea nr.64/1995,republicata)precum si in absenta unei proceduri si a unor criterii generale de declarare si constatare a starii de insolvabilitate a debitorului civil,stare limita deconfitura.4 Temeiul juridic al acestei actiuni este gajul general al creditorilor chirografari. Natura juridical este compozita :ea este un mijloc de asigurare a platii creantei.Nu este o masura de conservare,dar nu este nici o masura de executare,deoarece
1 2
C.Statescu,C.Barsan,op.cit.p.330 Ibidem 3 M.B.Cantacuzino,Elemente de Drept Civil,pag.436 4 F.Ciutacu,C.Jora,Drept Civil.Teoria generala a obligatiilor,Editura Themis Cart,2003,Bucuresti,pag.397
bunul nu va servi la idestularea numai a creantei debitorului ce a exercitat actiunea,ci la indestularea tuturor creditorilor chirografari. In comparatie cu aceasta actiunea pauliana este definita in doctrina ca fiind acea actiune acordata de lege creditorilor in scopul de a ataca si a obtine revocarea acelor acte facute de debitori in frauda drepturilor lor si in beneficiul unor terti care fie au fost complici la frauda,fie s-au imbogatit pe aceasta cale.5 Reglementarea legala a acestei actiuni este truvabila in legea de sinteza la art.975,care dispune:Ei pot asemenea ,in numele lor personal,sa atace actele viclene ,facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor. Spre deosebire de actiunea oblica ,actiunea pauliana confera creditorului dreptul de a-l impiedica pe debitorul sau sa-l prejudicieze prin acte frauduloase,deci prin acte incheiate cu tertii,indreptate impotriva interesului creditorului6 Temeiul juridic al actiunii pauliene este acelasi cu acela al actiunii oblice si anume dreptul de gaj general pe care il au creditorii asupra patrimoniului debitorului 7.De asemenea ,este considerat a sta la baza acestei actiuni principiului executarii cu bunacredinta a obligatiilor,prevazut la art.970 C.civ8Mai mult,actele frauduloase ale debitorului sunt asimilate unui delict civil indreptat impotriva creditorului,cauza care determina pe debitor sa repare prejudiciul astfel creat ,conform art.998,C.civ.9 Spre deosebire de actiunea oblica,incidenta practica a actiunii pauliene este foarte ridicata pentru ca numerosi debitori cauta sa se sustraga obligatiilor asumate ,prin eludarea patrimoniului lor de la urmarirea creditorilor,cu ajutorul actelor incheiate cu tertii. Ca si actiunea oblica ,actiunea pauliana nu este nici act de conservare ,nici act de executare. In comparatie cu actiunea oblica,in cadrul acesteia nu poate fi invocata frauda;poate fi introdusa insa mai intai actiunea pauliana,iar apoi actiunea oblica. Asadar,daca in cazul actiunii oblice debitorul refuza sa-si exercite drepturile pentru a-l prejudicial pe creditorul chirografar ,in cazul actiunii pauliene debitorul se
5 6
Al.Baicoianu,Laction Paulienne en droit civil compare,vol II,Paris,1992,p.571 H.Mazeaud,F.Chabas,Droit civil.Obligations.Droits reeis principaux,Edit.Montchrestein,Paris,1992,p.133 7 C.Statescu,C.Barsan,op.cit.,p.319 8 E.Safta-Romano,op.cit., p.102 9 P.M.Cosmovici,op.cit.,p.212;C.Hamangiu,I.Rosetti-Balanescu,Al.Baicoianu,op.cit,p.351
manifesta active,dar fraudulos,pentru a crea sau mari stare de insolvabilitate.Spre deosebire de actiunea oblica ,in cazul actiunii pauliene ,creditorul actioneaza in propriul sau nume.Ratiunea juridica a actiunii a fost explicat diferit.In acest sens a statuat si instanta suprema,care a precizat ca actiunea pauliana este legal justificata,in scopul de apara gajul general a creditorilor impotriva actelor facute de debitor in frauda drepturilor lor avand un caracter subsidiar ,actiunea pauliana este admisibila numai in ipoteza in care creditorul nu-si poare realiza creanta impotriva debitorului din motiv ca a devenit insolvabil10 Ambele actiuni tind in doua ipoteze diferite la acelesi rezultat si anume la acel de a ridica obstacolul,rezultand,in cazul dintai din lipsa de initiativa a debitorului,in cazul al doilea,in cazul al doilea din initiativa lui frauduloasa,si care obstacol impiedica pe creditori de a urmari un element activ al patrimoniului debitorului si deci al gajului lor. Spre deosebire de actiunea oblica,actiunea revocatorie reprezinta un mijloc juridic la indemana creditorilor chirografari,de a ataca actele juridice incheiate de debitor in fraudarea dreptului sau.Deosebirea fata de actiunea indirecta mai consta si in aceea ca actiunea revocatorie este exercitata in numele creditorului si nu in numele debitorului sau. O alta asemanare consta in faptul ca nu pot fi atacate ca si in cazul actiunii oblice,actele care privesc drepturile personale nepatrimoniale,drepturile patrimoniale neurmaribile si cele patrimoniale care implica o apreciere de ordin subiectiv din partea debitorului11 In concluzie actiunea pauliana se deosebeste essential de actiunea oblica.Actiunea oblica se exercita in numele debitorului iar actiunea pauliana este exercitata de creditor in numele sau propriu.De aici rezulta ca acel creditor care a exercitat una dintre aceste actiuni fara rezultat o poate apoi exercita pe cealalta opune debitorului,deoarece creditorul o exercita in numele sau propriu13 Desi este condiderata,ca un mijloc sau o masura de conservare a patrimoniului,totusi opiniile sunt divizate in privinta naturii juridice a actiunii oblice .
10 11
12
.De
asemenea in cadrul actiunii pauliene paratul nu poate opune exceptiile ce le-ar fi putut
A se vedea Trib.Suprem,s.civ,dec.nr.134/1976 in Culegere de decizii 1976 p.96-99 Toma Mircea,Drept civil,Teoria generala a obligatiilor,Ed.Argument Bucuresti 2000,pag.388-389 12 L.Pop,Teoria generala a obligatiilor,Ed.Lumina Lex,2000,p.416 13 A se vedea C.Hamangiu,N.Georian,op.cit.vol.III,pag.975
Astfel , unele opinii o considera atat un mijloc preventiv de aparare impotriva pericolului de insolvabilitate a debitorului ,cat si un mijloc de conservare a patrimoniului acestuia .14 Potrivit altor pareri ,actiunea oblica este o actiune mixta implica atat idea de conservare ,cat si idea de inceput de executare .15 In acelasi timp ,ea este calificata o actiune indirecta ,subrogatorie a creditorului in drepturile debitorului.16 Potrivit unei opinii,actiunea oblica nu e o masura de conservare pentru ca ea nu se limiteaza la mentinerea bunului in patrimoniul debitorului ci presupune exercitarea unui drept si a unei actiuni neutilizata pana atunci.17 Aceiasi autori sustin ca actiunea oblica are trasaturi proprii care n-o pot plasa intr-una din clasificarile clasice.Ea s-a nascut din nevoia de a cocilia doua interese legitime opuse:interesul debitorului de a-si gestiona singur afacerile si interesul creditorului de a fi protejat impotriva inertiei debitorului sau. Ideea a fost preluata si de autorii nostri care au sustinut ca actiunea oblica estemai mult decat un mijloc de conservare;ea este un act care pregateste executarea.18 Spre deosebire de natura juridical a actiunii oblice ,natura juridica a actiunii pauliene are urmatoarele caractere:este o actiune personala deoarece prin intermediul ei creditorul exercita un drept de creanta,iar nu un drept real,chiar daca sanctioneaza un act reletiv la un asemenea drept.Este si o actiune in reparare deoarece urmareste indemnizarea creditorului pentru frauda cauzata de debitor si are ca effect revocarea actului fraudulos.Este si o actiune directa pentru ca creditorul o exercita in numele propriu si numai in interesul sau.19Si mai este si o actiune autonoma avand caracteristici proprii20
14 15
L.Pop.op.,cit., p 393;C.Hamangiu ,I.Rosetti-Blanescu.Al.Baicoianu,op.,cit.,p.,346 P.M.Cosmovici.op.,cit.,p.,208 ;M.B.Cantacuzino,op.,cit.,p.,450 16 Sache Neculaescu,Drept civil.Toria generala a obligatilor.Ed,Lumina Lex.Bucuresti .2001.p.364 17 M.Planiol,G.Ripert,op.cit.p.205 18 D.Alexandresco,op.cit.,p.211 19 I.Albu,op.cit.,pag.190;L.Pop,op.cit,pah 397-398 20 C.Statescu ,C.Barsan,op.cip.,pag.322
Actiunea pauliana a mai fost calificata in doctrina ca fiind o actiune inopozabilitate21.De asemenea aceasta actiune a fost considerata ca fiind o actiune in nulitate. In timp ce actiunea oblica este exercitata de creditor in numele debitorului actiunea pauliana este exercitata in numele exclusiv al creditorului prejudiciat.Un debitor impovarat de datorii,aflat sub iminenta urmaririi de catre creditor a bunurilor sale mobile si imobile poate fi tentat sa sustraga de la posibila executare silita,o serie de elemente active a patrimoniului,instrainandu-le sub diverse forme. Domeniul de aplicare este circumscis in mare masura de art.974 Cod civil,ale carui dispozitii stipuleaza:creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor,afara de acelea care ii sunt exclusive personale.Asadar,in principiu,creditorul poate exercita tpate drepturile si actiunile ce fac parte din patrimonial debitorului sau deci numai acele drepturi si actiuni care au un continut economic,cele patrimoniale.Din aceasta dispozitie rezulta urmatoarele:pe cale de consecinta,o prima limitare este in sensul ca creditorul nu poate exercita drepturile si actiunile extrapatrimoniale,cele personale nepatrimoniale.22 In al doilea rand,de la regula potrivit careia creditorul poate exercita toate actiunile si drepturile patrimoniale ale debitorului sau exista unele exceptii:creditorul nu poate actiona in numele si in locul debitorului sau deci pe calea actiunii oblice pentru a incheia acte de administrare si de dispozitie relative la patrimonial acestuia.O alta exceptie o constituie faptul ca creditorul nu poate exercita drepturile si actiunile patrimoniale cu caracter exclusive personal pentru debitor,adica acelea care implica o apreciere subiectiva din partea titularului lor.23A treia exceptie o reprezinta faptul ca creditorii nu pot exercita drepturile patrimoniale incesibile sau neurmaribile:dreptul la pensie de intretinere,dreptul de a primi bursa. In concluzie ,creditorii pot exercita toate drepturile patrimoniale ale debitorului lor,in afara de situatia cand dintr-un text de lege sau din insusi natura dreptului rezulta ca el nu poate fi exercitat decat exclusiv de catre debitor.24
21 22
In principiu,domeniul de aplicatie al actiunii revocatorii nu difera de acela al actiunii oblice.Deci,nu vor putea fi aplicate actele care privesc drepturi personale nepatrimoniale,drepturi patrimoniale care implica o apreciere de ordin subiectiv din partea debitorului sau cele care privesc drepturi personale neurmaribile. Se admite posibilitatea intentarii unei actiuni revocatorii chiar si in ipoteza drepturilor neurmaribile,daca in stabilirea lor sunt fraudati creditorii chirografari.25 Pentru a se exercita actiune oblica este necesara intrunirea cumulativa a trei conditii.Prima dintre ele este aceea ca creanta creditorului sa fie certa,lichida si exigibila.Creanta este certa cand exista cu siguranta .Creanta este lichida cand cuantumul ei este determinat cand are o intindere precisa.Creanta este exigibila cand a ajuns la scadenta O a doua conditie a exercitarii actiunii oblice este ca debitorul sa fie inactiv adica sa refuse sau sa neglijeze exercitiul drepturilor sale,al caror titular este
26
,san u
exercite el insusi actiunea la care este indreptatit pentru a spori patrimonial sau.27Neglijenta debitorului trebuie sa fie neechivoca.Un debitor este pasiv daca,din neglijenta ,nepasare sau nepricepere ori rea-vointa isi micsoreaza patrimoniul,fiind amenintat chiar de insolvabilitate28.Punerea in intarziere a debitorului nu este necesara. A treia conditie a exercitarii actiunii oblice este faptul ca creditorul trebuie sa aiba un interes serios si legitim prin care este justificat dreptul sau de a intervene in afacerile debitorului.Un asemenea interes exista in cazul in care debitorul este amenintat,din cauza inactivitatii sale de insolvabilitate. Actiunea este lipsita de interes in cazul in care are ca obiect un bun insesizabil ori incesibil sau de valoare mica. Actiunea olica poate fi exercitata si de creditorii ipotecari insa numai cu privire la drepturile si actiunile ce se nasc in legatura cu imobilul ipotecat.29 Conditiile de exercitare a actiunii pauliene spre deosebire de cea oblica sunt cuprinse ,doua dintre ele in articolul 975 cod civil :actele atacate trebuie sa fie frauduloase si sa cauzeze un prejudiciu creditorului.De fapt,acestea sunt conditiile necesa
25 26
A se vedea T.R.Popescu si P.Anca ,op.cit.p.340 L.Pop op.cit.395 27 Yvaine Buffelan Lanore,op.cit,pag.111 28 V.D.Zlatescu,Garantiile creditorului,Ed. Academiei Bucuresti,1970,pag.12 29 C.Hamangiu ,I.Rosetti-Balanescu.Al.Baicoianu,op.,cit.,p.,349
re si esentiale pentru intentarea acestei actiuni,dar la ele se mai adauga si alte doua cerinte conturate diacronic de practica si doctrina. Prima conditie este ca actul atacat sa fie creat creditorului un prejudiciu.Prejudiciul creditorului se concretizeaza in crearea sau agravarea starii de isolvabilitate a debitorului30.Chiar si o solvabilitate partiala generata de instrainari frauduloase justifica intentarea actiunii.Prejudiciul trebuie sa fie personal si actual el fiind insasi ratiunea actiunii pauliene.31 Proba existentei prejudiciului revine creditorului care va beneficia de orice mijloc de proba,prejudiciul fiind o stare de fapt.Acesta este motivul pentru care actiunea pauliana este considerata a fi subsidiara32 Actiunea pauliana este inadmisibila daca insolvabilitatea a fost provocata de un caz fortuit posterior incheierii acelui act. Adoua conditie de exercitare a actiunii pauliene este frauda debitorului.Implica constiinta debitorului cu privire la rezultatul actului sau,adica provocarea ori sporirea insolvabilitatii sale, chiar daca prejudicierea creditorului nu a constituit scopul imediat al conduitei sale.33Este indifferent faptul ca actele respective sunt cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.34 A treia conditie de exercitare este complicitatea la frauda a tertului dobanditor.Este o conditie necesara doar cand obiectul actiunii pauliene il constituie un act cu titlu oneros.In acest caz,atat tertul,cat si creditorul,tind la evitarea unui prejudiciu cauza pentru care frauda tertului este necesar a fi dovedita pentru ca actiunea revocatorie sa fie admisa . In ipoteza actelor cu titlul gratuit,este indeajuns a se stabili existenta prejudiciului incercat de creditor si frauda debitorului ,actul fiind atacabil indifferent dca tertul dobanditor a fost sau nu complice la frauda debitorului si implicit,la prejudicierea creditorului. A patra conditie de executare este faptul ca creanta creditorului trebuie sa fie certa ,lichida si exigibila si,in principiu,anterioara actului atacat.
30 31
Insa ,daca in cazul actiunii oblice,cerinta exigibilitatii creanteinu trebuie complinita de existenta unui titlu executoriu,in situatia actiunii revocatirii,necesitati practice impun existenta unui astfel de titluri.In acest sens,considerand aceasta actiune ca avand un caracter subsidiar ,inseamna ca ea poate fi promovata numai dupa constatarea insolvabilitatii debitorului. In privinta anterioritatii creantei fata de momentul incheierii actului atacat,aceasta cerinta este justificata prin faptul ca un creditor posterior a avut in vedere situatia patrimoniului debitorului sau si deci implicit a gajului lui general,din momentul incheierii actului,dovada anterioritatii creantei debitorului fata de momentul incheierii actului a carui revocare se cere poate fi facuta prin orice mijloc de proba .Ea nu trebuie sa aiba data certa in acest scop.Fata de actul fraudulos,creditorul respectiv are calitatea de tert,iar nu de avand-cauza,caz in care actul in discutie valoreaza ca fapt juridic.35 Creditorii care pot sa exercite actiunea subrogatorie 36.Orice creditor va putea sa actioneze ,daca creanta este certa lichida si exigibila.Nu este necesar insa sa aiba un titlu executor pentru ca nu este vorba despre o adevarata masura de executare. Ca o consecinta a faptului ca prin promovarea actiunii oblice,creditorul nu exercita un drept propriu si direct fata de tertul parat,ci el se subroga debitorului sau,actionand in numele si pe seama acestuia.De acici rezulta urmatoarele efecte:in primul rand tertul parat va putea opune creditorului reclamant toate actiunile si exceptiile pe care le-ar fi putut opune debitorului sau. In al doilea rand admiterea actiunii de catre instanta are drept consecinta fie prevenirea micsorarii,fie cresterea patrimoniului acestuia.Creditorul nu este obligat sa-si limiteze actiunea la valoarea creantei sale el putand exercita un drept al debitorului,iar nu al creditorului.37 Un al treilea effect rezulta din hotararea pronuntata in urma promovarii actiunii oblice este opozabila tuturor creditorilor,indiferent daca le este favorabila sau nu.Din cele expuse,rezulta ca o actiune directa ar prezenta mai mult interes pentru creditor decat o actiune oblica insa avantajele acesteia sunt in material contractului de antrepriza si in cazul contractului de mandat.
35 36
Principalul efect al admiterii in instanta a actiunii pauliene il constituie revocarea actului atacat.Acest efect insa trebuie cercetat vizavi de:tertul dobanditor,ceilalti creditori ai debitorului,precum si fata de creditorii tertului dobanditor. Efectele actiunii pauliene fata de tertul dobanditor consta in faptul ca fata de acesta actul juridic atacat este revocat,insa numai in limitele necesare realizarii dreptului de creanta al creditorului reclamant.Cand obligatia este indivizibila restituirea va fi totala dar si in acest caz daca valoarea obiectului ei este mai mare decat cea a creantei,diferenta va ramane in mainile tertului dobanditor.38 In privinta dobanditorilor cu titlu gratuit acestia vor putea pastra fructele daca au fost de buna credinta fara insa a putea sa pastreze bunuri. Daca tertul dobanditor a instrainat bunul unui subdobanditor ,impotriva caruia actiunea revocatorie nu mai poate fi promovata,efectele actiunii vor opera numai in privinta primului dobanditor,care va restitiu valoarea bunului. Efectele actiunii pauliene in ceea ce-l priveste pe debitor nu produc nici un efect.Actul revocat continua sa ramana in fiinta sis a-si produca efectele in raporturile sale cu tertul contractant.Revocarea actului opereaza exclusive in raporturile dintre creditor si tert.In consecinta ceea ce excede nevoilor de plata ale creditorului apartine definitiv tertului.39 Efectele actiunii pauliene fata de ceilalti creditori fata de ceilalti creditori ai debitorului.Datorita faptului ca actiunea pauliana are un caracter individual,aceasta va profita numai creditorului sau creditorilor care au promovat-o si deci nu v aproduce nici un efect fata de ceilalti creditori ai debitorului in cauza. Efectele actiunii pauliene fata de creditorii tertului dobanditor produce aceleasi efecte ca si fata de tertii dobanditori.Creditorul care a intentat actiunea nu sufera concursul creditorilor tertului dobanditor desi unele opinii mai vechi sustin contrariul.40 Actiunea pauliana se prescrie in termenul general de prescriptie de trei ani.
38 39
In concluzie putem observa ca spre deosebire de actiunea oblica,de efectele actiunii pauliene nu beneficiaza ceilalti creditori,ci numai creditorul care a exercitat-o.El isi va indestula cu prioriate creanta.Tertul dobanditor va putea paraliza exercitarea actiunii pauliene ,indestulandu-l pe creditorul urmaritor operatie care echivaleaza cu o plata pentru altul.41
41