Sunteți pe pagina 1din 14

Tema:Caracteristica reliefului teritoriului urban si metode de ameliorare a formelor lui.

Din punct de vedere a caracteristicii teritoriale, teritoriile urbane se caracterizeaza in 3 grupe principale cu caracteristici separate a conditiilor naturale a teritroriilor. Dintre conditiile naturale deosebim: I. Relieful teritoriului caracterizat prin valorile declivitatii si orientarea lui (N,S,E,V) Relief- totalitatea neregularitatilor suprafetei pamintului, diferite dupa forma, marime si geneza. Determina in mare masura caracterul si repartizarea in spatiu a apelor de suprafata si a celor subterane, a solului, a invelisului vegetal, a lumii animale, cauzeaza diferintierea climei pe glob. Relieful in Moldova - teritoriul se intinde de la: N la S 350km; V la E 150km; Altitudinea medie -147m Altitudinea maxima 429,5m (dialul Balanesti) Inclinarea generala in directia NV si SE a suprafetei teritoriului 14,5% din teritroriul Codrii 6-7-8 grade intensitatea seismica Directia apelor subterane de la N la S spre Marea Neagra. Rocile primare (de baza) de pe cea mai mare parte a teritoriului- argila-nisipoase au o mare capacitate portanta sunt bune de fundatie Adincimea apelor freatice 0,5- 2,5m terenuri din lunci 0,5-30m pe cumpele apelor si pe pantele vailor. Alunecarile de teren sunt mai frecvente in reiunea Codrilor, pe inaltimea Tigheciului, in pantele vailor Nistrului, Prutului. Eroziunea (formarea ripelor) in partea de sud. Procesele carstice sunt dezvoltate in N si NE pe interflufiul Nistrului, Raut, fiind exprimate prin mici adincituri rotunde, grote, pesteri, fisuri. II.Nivelul apelor subterane III. Posibilitatea inundatiilor teritoriilor cu apele riului, lacurilor, marilor. IV. Conditii extraordinare (alunecari de teren, carsuri, seluri ). Dupa caracteristica fiecarei grupe de conditii naturale teritoriului presupus urbanizarei poate fi caracterizat in 3 categorii: a) teritoriul favorabil b) putin favorabil c) nefavorabil Teritoriile categoriilor limitate favorabile si nefavorabile pot fi modificate, ameliorate, supuse unor schimbari ingineresti cu scopul trecerii lor in categoria favorabila si utilizarii lor conform cerintelor urbanismului . Astfel pentru modificarea reliefului se foloseste sistematizarea verticala. In categoria teritoriilor favorabile sint incluse terenuri cu urmatoarele caracteristici: 1. Relief i = 5100- promile 2. Inundatii cu strat de apa mai mic 0,5m nu mai des de o data in 100 ani (asigurarea de 1%). 3. Nivelul apelor subterane Ha.s 3,5m. 4. Lipsesc alunecari de teren, carsuri, seluri In categoria limitat favorabila se include urmatoarele teritorii: 1. Relief i = 0 - 5 ; 100-200 2. Inundatii cu strat de apa pn la 1m o data in 50 ani asigurare 2%. 3. Nivelul apelor subterane Ha.s 2m. 4. Lipsesc alunecarile de teren, carsuri si seluri.

In categoria nefavorabila se include teritoriile: 1. Relief i 200 2. Inundatii cu strat de apa mai mare de 1m o data in 20 ani cu asigurare 5% 3. Nivelul apelor subterane Ha.s 1m 4. Predomina alunecari, carsuri, seluri. Clasificarea teritoriulor prezentate mai sus este recomandata prin terenuri cu constructii capitale. Pentru spatii verzi indicii prezentati sint aevidenti altii . In practica urbanismului la prima etapa se folosesc doar teritorii favorabile. In caz de teritorii imense nefavorabile se precauta posibilitatea ameliorarii teritoriului limitat favorabile, ceea ce aduce la folosirea teritoriului pentru formarea unui plan mai compact a orasului sau localitatii proiectate. Stiati ca. Cea mai grea grindina a avut 1kg si a cazut in Gapalgani, Bangladesh in 1986 Cel mai umed loc de pe pamint este Mawsynnrma, India. Cantitatea de precipitatii ajunge la 12m pe an Cel mai mare fulg de nea inregistrat a fost de 38cm diametru si a cazut in Montana SUA in 1887. Cel mai secetos loc este desertul Atacama, Chile. In unele locuri nu a plouat de 500 ani. Cel mai fierbinte loc este desertul El Azizah, Libia. In 1992 sa inregistrat o temperatura de 58C.

Tema: Metode de sistematizare verticala.


Sub termenul sistematizarea verticala a teritoriului vom intelege modificarea formelor reliefului existent cu scopul aducerii lui la forme corespunzatoare cerintelor urbanismului dintre care sunt: 1. Asigurarea cursului liber a apelor atmosferice. 2. Crearea unor forme de reilef care asigura trasarea normala a retelelor ingineresti (apa, canalizare, electricitate, telefon, etc.) 3. Crearea unor forme si elemente de teren capabile sa asigure circulatia normala a transportului si pietonilor. In procesul sistematizarei vericale este necesar sa tinem cont de necesitata bilantului volumelor de terasament pentru teritoriul sistematizat ( egalitatea volumelor sapaturilor cu volumele impluturii). Exista mai multe metode de sistematizarea verticala: a) Metoda profilelor b) Metoda grafic analtica de priectare a sistematizarei verticale. c) Metoda curbelor rosii de nivel a) Metoda profilelor se foloseste limitat pentru proectarea sistematizarii verticale a strazilor pistelor de decolare pe aerodromuri, fisii inguste de trenuri urbane. Rareori aceasta metoda poate fi folosita pentru sistematizarea verticala a terenurilor urbane integre. In acest caz terenurile urbane se impart in patrate sau dreptunghiuri cu laturile de 40, 50 , 100 si mai multi metri, se construesc profile longitudinale pe o directie a laturilor dreptunghiurilor , apoi tinind cont de cotele de proiect initiale se construiesc profile longitudinale consecutiv pe directiile perpendiculare, este evident ca uneori devine imposibil pastrarea datelor de proiect initiale, reintorcinduse la proiectarea profilelor cu scopul racordarii in punctele de intersectii a profilelor. Aceasta aduce deseori la lucrari suplimentare imens, deaceea aceasta metoda este limitata.

b) Metoda grafic analitica consta in folosirea calculatoarelor si aparatajului matematic complicat de seriere reprezentarea a reliefului cu ajutorul curbelor de nivel , exprimate in functie de ecuatii matematice. Se folosesc rar din motive de volum mare a informaiilor iniiale de descriere a reliefului n forma matematica. c) Metoda curbelor rosii de nivel da posibilitatea modificarii formelor reliefului existent cu ajutorul liniilor rosii de priect ( curbe de nivel proiectat) cu echidistanta curbelor de nevel existente mai mare decit echidistanta de proiect , fiind aplicate pe acelasi plan si aceeasi scara mpreun cu curbele existente. Curbele rosii de nivel vizual caracterizeaza gradul de modificare a formelor reliefului existent reesind din scopul si cerintele de pastrare maximal posibile a formelor existente a reliefului. Aceasta conditie va fi satisfacuta atunci cind curbele de proiect vor fi maximal apropiate de curbele existente. De obicei relieful existent este caracterizat in linii generale cu curbe de nivel cu echidistanta destul de mare, cu scopul detalizarii formelor reliefului proiectat este necesar micsorarea valorii echidistantelor si din practica, echidistanta se recomanda: = 2.0 m = 0.5 m = 1.0 m = 0.2 m = 0.5 m = 0.1 m Cu ajutorulu curbelor rosii este posibil atit detalizarea reliefului cit si generalizarea lui. Detalizarea este necesara in cazuri unui relief cu forme complicate schimbatoare. Pentru detalizare sunt necesare unele masuri topografice suplimentare si invers, pentru generalizarea reliefului nu sunt necesare masuri topografice si ea se filiseste in cazuri de relief cu forme omogene .

In practica de proiectare reala sistematizarea verticala se efectuiaza de obicei la scara S 1:500 cu echidistanta existenta de Hex = 1.0 m si echidistanta de proiect Hpr = 0.20m , in cazuri de necesitate cind declivitatile reliefului sunt foarte mici, echidistanta de proiect poate fi de Hpr = 0.10m. Tema: Sistematizarea verticala a strazilor Prin proiectul de sistematizare verticala a unui oras se determina pozitia in plan orizontal si vertical a retelei strazilor, pietonilor, cartierilor, precum si a unor constructii izolate. Amenajara reliefului orasului astfel incit sa corespunda necesitatilor de constructie si de scurgerea a apelor se face cu ajutorul proiectelor de sistematizare verticala a terenului, utilizinduse datele ridicaturilor topografice. La amenajarea teritoriului trebuie de avut in vedere principiul minimului de deplasari de pamint. Prin acest proiect se face cautara de a se analiza o compensare a terasamentelor si sa se evite transporturile de dimensiuni mari. Cu acesta ocazie trebuie sa se tina cont si de utilizarea pamintului ce rezulta din sapaturile pentru fundatiile constructiilor. Aceasta se elaboreaza concomitent cu planul general al orasului si fac parte integranta din planul de sistematizare a orasului. La intocmirea profilului trebuie sa se tina cont ca strazile sa reprezinte un colector al apelor de suprafata si de aceea trebuie sa fie trase pe cit posibil in lungul depresiunilor. La alegerea directiilor cele mai convinabile pentru strazi, trebuie sa dea preferinta strazilor ale caror declivitati sa fie mici, iar evacuarea normala a apelor e asigurata printr-un volum redus de terasament. Ca regula apele de suprafata de teritoriul evadat se scurg pe strada, afara de cazul cind exista canalizarea in interiorul cartierului care colecteaza aceste ape . Apele de suprafata trebuie sa fie dirijate din interiorul cartierului spre strada. In cazul strazilor asezate pe versanti cu pante mari, sistematizarea verticala se realizeaza prin amenajara trotuarelor la cote diferite sau prin amenajarea partii carosabile la niveluri diferite. Proiectul de sistematizare verticala a strazilor urbane se intocmeste pe baza schemei de amplasare pe verticala a teritoriului orasului pe care sunt indicate liniile rosii ale constructiilor, cotele nivelarii in punctele caracteristice si pantele de proiect pe treceri. La constructia curbelor de nivel proiectate se foloseste sectiunea transversala pe care se indica latimea partii carosabile a drumului, gazonului, trotuarului si pantele transversale. Trebuie de avut in vedere ca cotele de proiect ale trecerilor se stabilesc in dependenta de pantele admisibile ale drumurilor urbane conform cerintelor normative in vigoare NRC ii- 60-75. Categoria drumului si strazii Strazi cu drumuri magistrale: a) cu destinatie oraseneasca b) cu destinatie raionala c) cu transport de marfuri Drumuri cu destinatie rapida Strazi si drumuri cu destinatie locala: a) strazi din localitati b) strazi raioanelor comunale, industriale, etc. c) treceri Panta longitudinala 50 60 40 40 Diferenta algebrica a pantelor sectoarelor invecinate 7 10 7 5 15 -

80 40 80

Determinarea pozitiei curbelor de nivel proiectate incepe cu calcularea pantelor longitudinale proiectate a segmentelor duse dea lungul trecerilor, cuprinse intre punctele de schimbare a pantei, conform formulei: = h/d = H/L, unde: h diferenta curbelor de proiect d distanta dintre aceste puncte = 20=0.02, = / , = (B/2) / unde: B latimea strazii . =

Sistematizarea verticala a intersectiilor de strazi urbane Reesind din scopul principal a sistematizarii verticale (evacuarea libera a apelor de suprafata), momentul cel mai important in procesul sistematizarii verticale a intersectiei il constituie crearea unor astfel de forme noi de suprafete care vor asigura scopul dat. Aceasta inseamna racordarea corecta a curbelor de nivel ce vin spre intersectie respectind valorile necesare ale declivitatilor pentru atingerea scopuli dat. Este evident ca intersectia propriu zisa uneori se va modifica esential, forma profilului transversal macar a uneia dintre strazile de intersecie.

Din practica de priectare vom deosebi doua cazuri de priectare a sitematizarii veritcale a intersectiilor:

a) Strazile de intersectie sunt de aceeasi categorie si parametri - in acest caz forma suprafetei intersectiei se aduce in apropierea formei reliefului in locul dat cu o singura declivitate generala de orientare a reliefului. Adica in preajma intersectiei profilele transversale ale strazilor capata forma intr-o singura panta. Trecerea treptata spre aceasta forma intr-o singura panta a profilelor transversale se efectuiaza treptat la distanta de 30-50m de la intersectie, racordind curbele de nivel ale strazillor de intersectie . b) Una dintre strazile de intersectie este de categorie superioara ceilalte in acest caz strazii superioare i se ofera prioritate totala pastrind forma profilului transversal constanta pe tot sectorul proectat inclusiv la intersectie. Racordarea curbelor se face din contul profilului transversal al celeilalte strazi (analogic cazului a).

Intersectii denivelate La sistematizarea intersectiilor probleme ce apar sunt: crearea unor conditii bune de circulatie pentru pichete si asigurarea evacuarii rapide a apelor in canalizarea subterana sau prin rigoli in afara limitelor intersectiei. Sistematizarea verticala este determinata de forma bombamentului profilelor transversale si de sensul declivitatilor strazilor ce se incruciseaza. La proiectarea intersectiilor in plan vertical trebuie sa se aiba in vedere asa regul: 1. Pe arteriile principale nu este permisa executarea rigolilor transversale. 2. La intersectia unor artere principale cu o strada secumdara, profilul longitudinal al celeia din urma se recomanda cu o rigola a arterei principale, iar profilul transversal in forma de acoperis cu doua pante a strazii secundare, transformata intr-un profil cu o singura panta egala cu panta profilului longitudinal al arterei principale. 3. In cazul intersectiei a doua strazi de aceesi categorie si o circulatie de intensitate egala , dar una din ele avind o declivitate mare cea cu declivitatea mai mica isi modifica profilul transversal in apropierea in apropiere de intersectie creasta profilului transversal fiind deplasat spre rigola din amonte dupa panta primei strazi. 4. Pentru asigurarea scurgerii apei din intersectii cel putin una din strazi trebuie sa aiba panta in sens opus fata de interes. 5. In cazul cind declivitatea tuturor ramurilor intersectiei sint indreptate spre intersectie este neaparat nevoie sa se prevada o canalizare subterana cu goluri de scurgere amplasata la intersectie.

Sistematizarea verticala a terenurilor urbane alaturate strazilor n proiectul de sistematizare verticala a unui cartier se stabilesc cotele cladirilor ale drumurilor si aleelor interioare, ale locurilor de parcare pentru autovehicule, ale celor pentru odihna si joc etc. Datele principale care servesc la intocmirea proiectelor de sistematizare verticala ale cartierelor sunt cotele cladirilor principale. Prin proiectul de sistematizare verticala trebuie sa se urmareasca asigurarea scurgerii apelor de suprafata in conditii cit mai bune si amenajarea suprafetei cartierului cu utilizarea rationala a pamintului rezultant din aplanarea terenului si din sapaturile facute pentru fundatiile cladirilor si a celorlalte amenajari si instalatii evitindu-se transporturile la distante mari. Apele de suprafata trebuie sa se scurga pe cit posibil prin scurgerea lobera si pe drumul cel mai scurt, prin rigolele strazilor. La sistematizarea verticala drumurile si aleele din interiorul cartierului formeaza o retea pentru evacuarea apelor de suprafata si ele trebuie sa fie in acest scop proiectate cu declivitati corespunzatoare asigurarii evacuarii apelor dincolo de limitele cartierului. Relieful cartierului dupa sistematizare poate avea forme diferite. In cazul unui cartier cu relief linistit cu inclinatie dominanta unilaterala suprafata cartierului poate fi sistematizata sub forma unui acoperis cu un singur versant plan, forma care asigura evacuarea si scurgerea in conditii bune a apei de pe terenul cartierului si de pe drumurile si aleele interioare. Daca relieful prezinta pante lungi spre marginile cartierului, suprafata lui se poate amenaja in forma de acoperis cu coama situata simetric fata de strazile paralele sau deplasate lateral, dupa conditiile locale. Cind suprafata cartierului este strabatuta de o cumpana naturala a apelor , linia de intersectie a celor doua plane care formeaza coama suprafetei cartierului poate fi proiectata fie suprapusa peste coama naturala a cumpenei apelor fie putin deplasata. In asemenea cazuri se asugura evacuarea apelor de suprafata cu miscari minime de terasament. Cartierele de pe terenurile de coasta se amenajeaza in forma de terase. Fiecare terasa trebuie sa aiba drumuri interioare proprii si un sistem independent de evacuare a apelor de suprafata spre rigola strazii celei mai apropiiate sau la canalizarea subterana a cartierului. Nu se admite evacuarea apelor spre terasele din vagauna pentru a nu se provoca inundarea acestora . La proiectarea sistematizarii verticale a cartierelor se foloseste metoda curbelor rosii de nivel proiectate . Datele principale ce servesc la intocmirea proiectelor de sistematizare verticala ale cartierelor sunt cotele principale ale cladirilor (negre, rosii). Cotele negre ale cladirilor se calculeaza : Cotele rosii de proiect a cladirilor se calculeaza identic dupa cotele rosii de proiect ale terenului . Cota zero a pardoselei parterului se calculeaza : = + H (m) unde : cota rosie maximala H 0.30 . 0.50 m inaltimea minima de la cota terenului pina la cota pardoselei parterului. Dupa ce am calculat trebuie efectuata verificarea pentru a stabili ca inaltimea soclului sa nu depaseasca valoarea de 1.80m = 1.80m In cazul cind este mai mare decit valoarea limita stabilita sub parter se construieste demisol sau etaj tehnic . = f hs, ( ) unde: f aria subsolului , hs adincimea subsolului , m = p b hf, ( ) unde:

p perimetrul fundatiei b latimea fundatiei hf adincimea fundatiei Pentru retele ingineresti : = + hf n , aria sectiunii retelei ingineresti , lungimea drumului sectiunea fintinelor , hf adincimea fintinei, m n numarul de fintini Cind se fac drumurile: = a ha , unde : a - latimea drumului , m ha adincimea sapaturii pentru lungimea drumului.

a= V + +

b= + +

Calculul volumului de teren Reesind din scopul si conditiile de sistematizare verticala este de dorit ca volumele sapaturii si volumurile adausurilor pe terenul sistematizat sa fie aproximativ egal ,cu alte cuvinte este necesar bilantul volumelor de terasament. De mentionat ca volumul solului extras din gropile subsolurile cladirilor , a santurilor pentru fundatii a santurilor pentru retelile ingineresti si alte volume de sapatura. Pentru calculul acestor volume se efectuiaza cartorgrame lucrarilor de terasamente a teritoriului sistematizat. Exista mai multe metode de calcul una dintre cele mai importante si raspundita fiind metoda patratelor care consta in urmatoarele : pe planul teritoriului sistematizat prin metoda curbelor rosii de nivel in aceeasi scara cu proiectul sistematizatse aplica o retea de patrate de 20, 40, 50, 100m si mai mare in dependenta de gradul de complicitatea elementului. In virful fiecarui patrat se inscriu cotele calculate (rosii, negre) dupa calorile executiei si se construeste linia 0 (de egalitate a cotelor rosii cu cele negre) de trecere de la sapaturi la adausuri ( cu semnul + sau - ) ale fiecarui patrat sau alte forme de figura geometrica. Volumul sapaturii sau adausului: = = /4 S aria patratului in scara data

Tabela valorilor de terasament Nf (


+

S 225 235 165

n 0 4 4 4 4

0 0.75 0.70 0.30 1.00

1 2 3 4 I

175

= /n 0 0.11 0.17 0.32 0.25

= + 19.25 39.4 75.2 41.25 60.5 114.6

Pentru respectarea principiului de egalitate aproxomatova a volumelor de sapaturi si adaosuri (V= | - | | 0 ) in volumul sapaturilor se include: a) Volumul sapaturilor pentru subsolurile cladirilor cu multe etaje ( ) b) Volumul extras din santurile de sub fundatii ( ) c) Volumul solului extras din santurile pentru retelele ingineresti ( ) + + + unde:

coeficient de afinare a sulului Sapatura si adaus

unde: aria patratului sau alta forma giometrica n numarul punctelor in aceasta forma h inaltimea sau adincimea sapaturii sau adaosului (sau cota de executie)

Proiectarea evacuarii apelor de suprafata. Evacuarea apelor de suprafata se poate asigura prin urmatoarele sisteme: - Canalizarea deschisa - Canalizarea subterana - Sistemul mixt

Canalizarea deschisa

Consta din : rigole strazii

santuri

transee de evacuarea apei pina la o albie naturala si podete la traversari

Canalizarea deschisa se utilizeaza in orase mici , mijloci, pe teritoriile parcurilor. In totalitatea lor, rigolele trebuie sa alcatuiasca un sistem care sa dirijeze scurgerea apelor de suprafata catre santuri si transeele de evacuare. In locurile de intersectie a santurilor cu trotuarele se construiesc podete pentru pietoni, de cel putin 1,5m latimea.Pantele longitudinale sint de minimum 5. Vitezele admisibile in santuri sint in functie de materialul din care sint confectionate fundul si peretii santului.

Canalizarea subterana Sistemul consta din: a) Gurile de scurgere, in care se scurg apele din rigolele partii carosabile. b) Conductele de racordare, care unesc gurile de scurgere cu colectorul de canalizare. c) Colectorul de canalizare a orasului a) Gurile de scurgere pentru apele de suprafata se asaza in urmatoarele puncte: - In punctele joase ale profilului longitudinal al strazii in care se aduna apele si evacuarea nu se poate face decit prin canalizarea subterana. - La intersectiile strazilor - Recipiente intermediare intre intersectii

Dimensiunile gurei Latimea 0,6m Lungimea 0,9m Diametrul 0,7m daca este rotunda

Distanta intre gurile de scurgere Declivitatea strazii Pina la 0,004 0,005 - 0,01 0,01 - 0,03 Mai mare de 0,03 Distanta intre guri (m) 50 60-70 70-80 60

b) Conductele de racordare Lungimea conductei de racordare sa nu depaseasca 40m, declivitatea min de 0,005, declivitatea recomandata 0,02-0,05 diametrul in limitele 200-300mm c) Colectorul de canalizare se amplaseaza in drept cu axa strazii sau sub rigola strazii la distanta nu mai mica de 1,5 ; 2 m de la bordur sau sub zona verde. Teava colectorului de obicei este de forma rotunda si numai la marimi mari dreptunghiulara. Materialul din care este confectionata: ceramica, asbociment, beton, beton armat (metalice se practica la declivitati mari). Dimensiunea tevilor in regiunea cvartalelor, microraioanelor e de 200mm , sub strazi 250-300mm cea mai mica, maxima 1250 1700mm. Se amplaseaza la o adincime nu mai mica decit 0,7m pina la suprafata tevei, si nu mai adinc de 56m.Adincimea normala e de 2-3m.

Sistemul mixt Sistemul mixt este compus din elemente de retea deschisa si elemente de retea subterana de canalizare. In acest caz teritoriul necladit al orasului si partile mai inalte sint deservite de un sistem deschis de canalizare, iar in partile centrale si locurile joase se construieste o retea de canalizare. Notiuni despre drenaje, tipuri, constructii Drenaj (din engl. to drain- a usca, a seca) sistem de drenuri (conducte subterane cu pereti absorbanti, canale, galerii sau fintini speciale) care serveste pentru indepartarea apelor de infiltratie dintr-un teren, pentru coborirea nivelului apelor subterane in vederea consulidarii sau desecarii terenului. Dupa constructia sa se deosebesc drenaje orizontale, verticale, combinate, deschis si drenaj inchis. Drenaj orizontal consta dintr-o retea de drenuri de absorbtie instalate la o anumita adincime. Din drenuri apa nimereste in colectoare, apoi in canale de evacuare deschisa, iar de aici intr-un bazin de captare. Pentru scurgerea apei se folosesc tevi de beton, de ceramica.

Drenaj vertical consta dintr-un sistem de fintini de absorbtie din care se scoate cu pompe.De obicei se foloseste injurul unui depozit.

Inundatia terenurilor urbane Revarsarea peste maluri a apelor curgatoare sau a locurilor poate avea loc in tumpul viiturilor, in urma ploilor torentiale, topirii bruste a zapezilor, in urma actiunii vinturilor, care bat dinspre mare, cutreburilor de pamint submarine. Pentru prevenirea inundatiilor avem 4 metode: 1. Nasipirea malului de pina la 400m 2. Se construiesc diguri, baraje (3m minim) 3. Constructia bazinului de retinere a apei, loc de acumulare, rezervor litoral. 4. Marirea capacitatii portante a riului 1. Nasipirea, hidraulica cu apa si sol gravii si cu ajutorul autovehiculelor 2. Deg, baraj poate fi din blocuri de beton, din beton monolit, piatra. Baraj poate fi efectuat cu ajutorul nasipirii si hidraulic din rambleu de pietris, dig de mal , dig inchis inelar, dig adormit, dig parasit. Taluzul digului se inierbeaza. Digul se formeaza pe un strat argilos impermiabil fara vegetatie. Cel mai mare sistem de indiguire este riul Misisipi , inaltimea de la 1-7m lungimea 5,6km. Amenajari pentru imbunatatirea teritoriului cu ripi Ripa, ravena vale strimta si adinca cu versanti abrupti, formata in urma actiunii erozive a torentelor temporare de apa. Lungimea ripei poate ajunge la citiva km, iar latimea si adincimea la zeci de m. Iau nastere pe teritorii deluroase, alcatuite din roci friabile. Metode de amenajarea teritoriului: 1) Sistematizarea verticala prin metoda nasipirii cu ajutorul gunoiului in urma constr. (5-10 ani ) cu ajutorul solului gravii-nisipos si prin metoda hidromecanica ( 3-5 ani). 2) Proiectarea evacuarii apelor de suprafata: constructia canalizarii deschise si subterana. 3) Constructia sistemului de drenare a apelor subterane 4) Plantatia pomilor si arbustilor, sadirea pentru marirea capacitatii solului, consolidarea terenului pentru fixarea pantei. Alunecari de teren si metode de combatere a acestora Alunecarea de teren deplasarea pe panta in jos a maselor de roci, datorita fortei de gravitatie. Alunecarile de teren se produc pe povirnisurile muntilor si dialurilor, pe versantii vailor ripilor pe peretii carierelor.

Dren din tevi din polimer care filtreaza apa fara ca sa patrunda in tava solul. Fintini de dren pentru pomparea apei la schimbarea directiei colectorului. Distanta dintre drenuri verticale depinde de impermiab.solului, volumul precipitatiilo, necesitatea in dependenta de functia constructiei. ( 5-12m).