Sunteți pe pagina 1din 52

CUPRINS

Introducere Capitolul 1 Competena general a instanelor judectoreti 1.1. Notiunea de competenta 1.2. Normele de competenta in materie civila 1.3. Competenta generala a instantelor judecatoresti Capitolul 2 Competena material a instanelor judectoreti 2.1. Competena material a judectoriei 2.2. Competena material a tribunalelor 2.3. Competena material a curii de apel 2.4. Competena material a naltei Curti de Casaie i Justiie Capitolul 3.Competena teritorial a instanelor judectoreti 3.1. Competena de drept comun 3.2. Competena teritorial alternativ sau facultativ 3.3. Competena exclusiv sau excepional

Capitolul 4 Competenta functionala a instantelor judecatoresti Capitolul 5 Analiza comparativa a instantelor judecatoresti Concluzii Bibliografie

Introducere

Potrivit art.123 alin.1 din Constitutie, Justitia se infarptuieste in numele legii, iar in temeiul art.125 alin 1 din legea fundamentala, Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Competenta este o componenta a jurisdictiei si are rolul de a stabili masura in care o instanta judecatoreasca sau un alt organ de jactivitate jurisdictionala isi exercita indrituirea de a solutiona conflicte de drept, adica masura in care isi exercita jurisdictia. In raport cu material litigioasa, prin intermediul normelor de competenta, jurisdictia se poate manifesta si in materie civila.Jurisdictia civila are ca obiect o pretentie civila, iar restabilirea ordinii de drept se realizeaza, de cele mai multe ori, prin constrangerea patrimoniala a debitorului. Prin intermediul normelor de competenta se realizeaza partajarea sarcinilor jurisdictionale intre organe aflate in sisteme diferite, iar in cadrul fiecarui system, intre organe aflate la diferite niveluri ierarhice ori situate, in plan orizontal, in circumscriptii teritoriale diferite. Fragmentarea activitatii jurisdictionale, prin intermediul normelor de competenta, vizeaza atat buna administrare a justitiei, cat si ocrotirea intereselor justitiabililor.Intradevar, este greu de imaginat o buna administrare a justitiei si o eficienta ocrotire a intereselor justitiabililor daca toate sau majoritatea litigiilor ar fi concentrate in competenta unei instante sau a unor instante aflate spre varful sau in varful ierarhiei judiciare. Desi, aparent, reglementarea competentei are un caracter exclusiv ethnic, in realitate aceasta trebuie sa raspunda unor importante comandamente, cum ar fi : repartizarea rationala si echilibrata a sarinilor jurisdictionale intre diferite instante, apropierea justitiei de justitiabili prin conferirea plenitudinii de competenta instantelor aflate la baza sistemului judiciar,asigurarea accesului liber la justitie, in cazul tuturor

litigiilor civile si, pe cat posibil, uniformizarea acestuia in cazul tuturor procedurilor prealabile sesizarii instantei de judecata, delimitarea stricta si neechivoca a atributiilor instantelor judecatoresti de atributiile altor organe de jurisdictie sau cu activitate jurisdictionala. Pentru organele judiciare, normele de competenta trebuie sa asigure disciplinarea activitatii acestora, iar pentru justitiabili sa le netezeasca drumul catre justitie. Un sistem unitar si coerent al normelor de compententa este o conditie sine qua non pentru functionarea utionarii conflictelor de drept deduse judecatii.

Capitolul 1. Competena general a instanelor judectoreti i a altor organe cu activitate jurisdicional


1.1.Noiunea de competen.

In cadrul desfasurarii procesului penal,un loc deosebit este ocupat de catre organele judiciare.Pentru a delimita atributiile detinute de catre organelle judiciare este nevoie de un anumit criteriu, cu ajutorul caruia se arata activitatile desfasurate de fiecare dintre organele amintite.Un astfel de criteriu il constituie competenta. Termenul de competenta provine din francezul competence si semnifica capacitatea unei personae de a se pronunta intr-o problema sau de a exercita anumite atributiuni. Putem definii compententa drept sfera atributiilor pe care le are de indeplinit,conform legii, fiecare categorie de organe judiciare in cadrul procesului penal. Literatura de specialitate cuprinde o vasta gama de definitii conferite notiunii de competenta, toate fiind insa apropiate ca sens.Drept urmare, in numeroase lucrari de specialitate, competenta este definita ca fiind abilitatea legala data unui organ de a aindeplini anumite acte1, reprezinta capacitatea unui organ de a se ocupa de o anumita cauza penala2, dreptul si obligatia organelor de urmarire penala de a instrumenta o anumita cauza penala, respectiv dreptul si obligatia organelor de a judeca si solutiona o anumita cauza3. In alte lucrari, competenta este privita ca o insusire pe care o are o anumita cauza penala de a fi data spre solutionarea unui organ judiciar4.

1 2

V. Dongoroz- Curs de procedura penala, Editia a 2-a, Bucuresti,1942; N. Volonciuc- DRept procesual penal, Bucuresti, Editura didactica si pedagogogica,1972; 3 S. Kahane- Dreptul procesual penal, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963; 4 M.S. Strogovici- Procesual penal sovietic, Editura de Stat pentru Literatura Juridica,

Bucuresti, 1950; 4

Din punct de vedere al limbajului comun, termenul de competenta competen este definit ca fiind capacitatea unei persoane de a se pronuna asupra unui lucru, pe temeiul cunoaterii adnci a problemei n discuie5 dar i ca fiind capacitatea unei autoriti de a exercita anumite atribuii care i definesc competena. Potrivit dreptului procesual civil, competenta reprezinta aptitudinea recunoscut de lege a unei instane judectoreti (ori a unui alt organ de jurisdicie ori cu activitate jurisdicional) de a judeca un anumit litigiu (pricin)6. Aceasta acceptiune fiind regasita si in dreptul procesual penal francez.7

1.2. Normele de competen n materie civil. Clasificarea competenei

Legea 304/2004, republicata, arata ca instantele judecatoresti sunt:judecatoriile, tribunalele, curtea de apel si Inta Curte de Casatie si Justitie. Ca instante militare regasim tribunalele militare, Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti. Mai functioneaza ca instante penale, sectiile maritime si fluviale infiintate pe langa judecatoriile si tribunalele Constanta si Galati. Conform Constitutiei si legii 304/2004, justitia penala se realizeaza prin intermediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, integrate intr-un sistem piramidal.Judecatoriile functioneaza in orase si in municipiul Bucuresti, avand competenta limitata la nivelul circumscriptiei acestora. Tribunalele functioneaza in municipiile resedinta de judet, fiind instante de control judiciar pentru toate judecatoriile din cadrul unui judet. Exista 15 Curti de apel a caror jurisdictie isi subordoneaza mai multe tribunale. Insa in varful piramidelor exista o singura instanta suprema, cu sediul in
5 6

DEX, Editura Academiei RSR , Bucureti 1975, p.177 I.Stoenescu, S.Zilberstein, Dpret procesual civil.Teoria general. Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti 1977,p.134 7 J. Larguier- Procedure penale, 17e edition, Ed. Dalloz, Paris, 1999;

capitala Bucuresti.La fiecare din aceste instante functioneaza sectii penale conduse de presedintii de sectie. Sediul materiei in ceea ce priveste competenta instantelor civile in materie penala este Codul de procedura penala . Competenta instantelor judecatoresti este de mai multe forme: competenta functionala; competenta materiala; competenta teritoriala. Acestea reprezinta formele fundamentale ale competentei,forme la care se adauga de asemenea si forme secundare: competenta personala competenta speciala competenta exceptionala. Dup cum se aplic sau nu, n toate cazurile i n orice materie i normele de competen se difereniaz n norme generale ce constituie dreptul comuni i are sediul materiei n Cartea I a Codului de procedur civil, art. 1 40 i norme speciale, care reglementeazn mod expres o anumit materie i i au sediul n legi speciale. Aceast clasificare a normelor de competen determin clasificarea competenei civile n cea de drept comun i cea special. i n ce privete competena se aplic principiile de baz n materia normelor speciale i generale8,i anume: specialia generalibus ogant, generalia specialibus non derogant iar n tcerea normei speciale vine n completare norma general, dar i aici norma special este de strict interpretare i aplicare. Dup caracterul conduitei procesurale, pe care o impun, normelede competen se mpart n norme imperative i norme dispozitive.i n aceast materie, conduita impus de norma imperativ este obligatorie, sub sanciune, iar norma dispozitiv instituie facultatea prii de a putea s deroge de la conduita prescris. Din acest punct de vedere trebuie reinut c toate normele de competen sunt imperative cu excepia celor care reglementeaz competena teritorial care sunt
8

Minodora Condoiu, Drept procesual civil, Ediia a III -a, Ed.Fundaiei Romnia de Mnie, Bucureti 2007,p. 114

dispozitive, mai puin cele de competen teritorial exclusiv, care sunt de asemenea imperative.Din caracterul normelor rezult un alt criteriu de a clasifica competena n absolut i relativ. Competena absolut este instituit prin norme imperative i privete competena general i jurisdicional cu excepia celei teritoriale care, fiind reglementat de norme legale dispozitive, este competen relativ; desigur competena teritorial21 exclusiv fiind exceptat ca absolut. Competenta materiala este determinate de repartitia cauzelor penale intre irganele Ministerului Public si intre diversele organe judecatoresti in raport de natura sau gravitatea infractiunilor care fac obiectul acelor cause.Legea stabileste competenta instntelor civile si militare si intre ele pe verticala, aceasta competenta atragand dupa sine si competenta parchetelor din Ministerul Public. Competenta personala este data de catre repartizarea cauzelor penale intre organele Ministerului Public pe de-o parte si intre instantele judecatoresti, separate, in raport de anumite calitati pe care le au faptuitorii in momentul savarsirii infractiunilor care fac obiectul acelor cauze. Astfel, competenta personala se refera la judecata in prima instanta si constituie o exceptie de la principiul egalitatii in fata legii. Competenta teritoriala este data de repartitia cauzelor epnale intre diversele organe judiciare de acelasi fel, avand aceeasi competenta materiala si personala, in raport de corelatia dintre locul savarsirii faptei si circumscriptia teritoriala in care organul judiciar isi exercita autoritatea. Pe scurt, competenta teritoriala se refera atat la judecata in prima instanta cat si la organul de cercetare care a instrumentat cauza care poate determina competenta teritoriala. Competenta functionala este data de functiile specifice conferite diferitelor organe judiciare in raport de diversele faze aleprocesului penal. Competenta materiala sic ea teritoriala sunt forme generale si necesare de competenta, orice legislatie stabilind pentru fiecare organ judecatoresc,sfera de cauze penale pe care este abilitata sa le judece, in raport de natura si gravitatea infractiunii, precum si circumscriptia sa teritoriala.

Aceste doua forme de competenta sunt concurente pentru ca trebuiesc stabilite deodata atunci cand se savarseste o infractiune si se pune problema care instanta este competenta sa judece in prima instanta. Competenta ordinara desemneaza in general instantele de baza,care, in principiu, au dreptul de a judeca toate infractiunile. Competenta speciala desemneaza celelalte instante care sunt indrituite, prin exceptie, la anumite infractiuni prevazute in mod expres in lege. Potrivit unor autori, competenta speciala este cea care apartine instantelor speciale, infiintate pentru judecarea unor infractiuni intr-o anumita ramura de activitate, care este astfel in mod special proteguita. Competenta este extraordinara atunci cand judecarea unor cause este incredintata, datorita unor imprejurari speciale si pe o perioada limitata, altor instante judecatoresti decat cele care judeca in mod obisnuit.In Romania, infiintarea ynor astfel de isntante este interzisa prin Constitutie.

Izvoarele normelor de procedura

In teoria gerenrala a dreptului, notiunea de izvor de drept este privita sub dublu sens: unul material si unul formal. In sens material, prin izvor de drept se inteleg conditiile materiale de existenta ale societatii.9 In sens formal, prin izvor de drept se intelege forma de exprimare a normelor juridice.10 Cel putin doua criterii sunt necesare pentru identificarea izvoarelor formale ale dreptului procesual civil si acestea sunt: autoritatea publica emitenta si continutul normative al actului.

10

I.Stoenescu si S.Zilberstein, op cit.,p.48 I.Les, Tratat de drept procesual civil,p.20-21;

In privinta autoritatii publice emitente,va trebui sa avem in vedere ca actuala Constitutie a Romaniei instituie doua principii, si anume: competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege. In consecinta, rezulta fara echivoc ca singurul izvor al competentei judiciare, in general,ca si al competentei civile,in special, este legea, fiind astfel exclusa posibilitatea ca actele normative subordinate legii sa constituie izvor de drept in acest domeniu. Normele de competenta civila, ca de altfel orice alte norme juridice,actioneaza concomitant,sub trei aspecte: intr-un anumit interval de timp, pe un anumit teritoriu si cu privire la anumite personae.Cu alte cuvinte,si normele de competenta civila se succed sau coexista in timp, se aplica intr-un spatiu anume si au determinate categoriile de subiecte la care se refera. Normele de competenta, isi produs efectele pe tot intervalul de timp de la intrarea in vigoare pana la abrogare.Principiul activitatii legii are un caracter universal si este aplicabil intregului sistem de norme juridice.11 Intrarea in vigoare are loc,potrivit art.78 din Constitutie, la data publicarii legii in Monitorul Oficial sau la data prevazuta in textul ei.

1. 3. Competena general a instanelor judectoreti

Prin competen general12 se desemneaz acea instituie procesual prin intermediul creia se delimiteaz activitatea instanelor judectoreti de atribuiile altor autoriti, statale i nestatale, cu atribuii jurisdicionale.13 ntr-o alt exprimare i innd cont de noutile legislative n materie, se poate spune c prin intermediul instituiei competenei generale se difereniaz atribuiile de

11 12

Ioan Les, Principii si institutii de drept procesual civil,vol I,p.43 Minodora Condoiu, Drept procesual civil, Ediia a III-a, Ed.Fundaiei Romnia de Mnie, Bucureti 2007,p. 112-120 13 Ioan Le, Tratat de drept procesual civil, Ed. All Back, Bucureti 2001,p.166

competen ntre sistemul judiciar i celelalte autoriti extrajudiciare dar cu atribuii jurisdicionale. n Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat, se statueaz nc din art. 1, a crei norm are valoare de principiu n organizarea judiciar, c puterea judectoreasc se exercit de nalta Curte de Casaie i Justiie i de celelalte instane judectoreti stabilite de lege; instane care, reiterm, sunt stabilite n art. 2 alin (2) din acelai act normativ. De altfel, dispoziia Legea nr. 304/2004 este n consonan cu art. 1 din Legea nr. 56/1993 14,care prevedea cjustiia n Romnia se realizeaz prin Curtea Supremde Justiie15 i prin celelalte instane judectoreti, n conformitate cu principiile i dispoziiile prevzute n Constituie i n legile rii. Dispoziiile art. 2 alin 2 din Legea nr. 304/2004 reitereaz de fapt principiul constituional care stabilete structura organizatoric a puterii judectoreti i care este statuat n art. 126 din Constituia Romniei16, dispunnd c: justiia se realizeaz prin nalta Curte de Casaie i prin celelalte instane judectoreti stabilite de lege. Pe de alt parte competena organelor judiciare27 i procedura judiciar sunt stabilite de lege (art. 3 din Legea nr. 304/2004 republicat).Aceste dispoziii trebuie coroborate cu principiul constituional al liberului acces la justiie, consacrat n art. 21 din Constituie. Fr a se considera c principiul constituional prevzut n art. 21 este nclcat, trebuie s menionm c atunci cnd o instan judectoreasc a fost sesizat cu o pricin care este de competena unei jurisdicii din afara sistemului instanelor judectoreti ea nu poate soluiona acea pricin, ntruct s-ar nclca competena general, iar hotrrea pe care o va pronuna va fi lovit de nulitate absolut17.

14

.Art.1 din Legea nr.56 / 1993, a fost abrogat prin Legea 304 /2004; prezint relevan identitatea de coninut ntre norma n vigoare i cea abrogat n ceea ce privete structura sistemului judiciar. 15 Potrivit art.126 din Constituia Romniei, revizuit prin Legea 429 / 2003, denumirea Curii Supreme de Justiie, este nalta Curte de Casaie i Justiie. 16 Constituia Romniei revizuit, prin Legea 429 / 2003, publicat n Monitorul Oficial Partea I, nr. 767 / 31.10.2003 17 Mihaela Tbrc, Drept procesual civil.Volumul I, Ediia a II -a revzut i adugit, Ed.Universul Juridic, Bucureti 2008, p.175-176

10

Capitolul 2 Competena material a instanelor judectoreti

Competena material18 presupune repartizarea pricinilor ntre instane de grad diferit. Dup ce persoana interesat a stabilit c litigiul su este de competena instanelor judectoreti, iar nu a organelor din afara acestui sistem, trebuie s determine dac pricina este de competena judectoriei, a tribunalului, a tribunalului specializat, a curii de apel sau atunci cnd este vorba de o cale de atac sau de anumite cereri, n cazurile prevzute de lege, dac este de competena naltei Curi de Casaie i Justiie. In concret, pentru a stabili instanta competenta sa solutioneze o anumita pricina, trebuie mai intai, sa se identifice daca pricina este de competenta judecatoriei, tribunalului, curtii de apel ori Curtii Supreme de Justitie sau,daca este cazul, de competenta unei instante judecatoresti de drept comun ori a unei instante judecatoresti speciale. Competenta materiala functionala stabileste functiile si rolul fiecareia dintre categoriile de instante, care fac parte din sistemul judiciar.19 Prin competenta materiala functionala se stabileste, in primul rand, ierarhia instantelor judecatoresti, in sensul delimitarii organelor care desfasoara jurisdictia de fond de cle care exercita controlul judiciar ordinar sau extraordinar. Competenta materiala procesuala determina , in functie de obiectul, natura, valoarea litigiului, cauzele civile care pot fi solutionate numai de anumite categorii de instante.20

18

Mihaela Tbrc, Drept procesual civil.Volumul I, Ediia a II -a revzut i adugit, Ed.Universul Juridic, Bucureti 2008, p.237; 19 I. Les, op. cit.,p144; 20 idem

11

2.1.Competena material a judectoriei

Fa de dispoziiile art. 1 Codul Procesual Civil, judectoriile judec n prim instan, n ultim instan precum i n orice alte materii date prin lege n competena lor. n prim instan21, judectoria judec toate procesele i cererile n afar de cele date prin lege n competena altor instane. Prin urmare, judectoria are plenitudinea de competen pentru judecata n prim instan, de vreme ce judec toate procesele i cererile n afara acelora care prin excepie sunt date n competena altor instane. Aceasta nseamn c ori de cte ori prin lege nu se prevede competena unei alte instane sau organ de jurisdicie de a judeca o pricin n prim instan, cererea trebuie adresat judectoriei. Drept urmare pentru ca judectoria s fie competent nu este necesar o lege special n acest sens. S-a spus ca art.1 pct.1 C.Proc.Civ., stabilete nu numai competna material a judectoriei, ci chiar competena sa general, deoarece exclude din atribuiile sale soluionarea proceselor i cererilor date prin lege alte instane trebuie s se nteleag, nu numai instanele judectoreti prevzute de legea de organizare judiciar ci i alte organe cu activitate jurisdicional cum ar fi Curtea de Arbitraj Coemrcial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei, Comisia de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Intervenii i Mrci, Consiliul Superior al Magistraturii, etc.

21

Idem 15

12

2.2. Competena material a tribunalelor

n conformitate cu art. 2 Codul de procedur civil22,aa cum a fost modificat ori completat n mod succesiv prin O.U.G. nr. 8/2000,O.U.G. nr. 58/2003 i Legea nr. 195/2004 de aprobare a acestei O.U.G. nr. 65/2004, iar n ultima etap, prin Legea nr. 219/2005, de aprobare a O.U.G. nr. 138/2000, rezult c tribunalele judec n prim instan: procesele i cererile n materie comercial al cror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum i procesele i cererile n aceast materie al cror obiect este neevalabil n bani; procesele i cererile n materie civil al cror obiect are ovaloare de peste 5 miliarde lei, cu excepia cererilor de mpreal judiciar, a cererilor n materie succesoral, a cererilor neevalabile n bani i a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dup caz, posesorii, formulate de terii vtmai n drepturile lor prin aplicarea legilor n materia fondului funciar; conflictele de munc, cu excepia celor date prin lege n competena altor instane; procesele i cererile n materie de contencios administrativ, nafar de cele date n competena curilor de apel; procesele i cererile n materie de creaie intelectual i de proprietate industrial; procesele i cererile n materie de expropriere; cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare svrite n procesele penale; cererile pentru ncuviinarea, nulitatea sau desfacerea adopiei; cererile pentru recunoaterea, precum i cele pentru ncuviinarea executrii silite a hotrrilor date n ri strine.
22

Ion Deleanu, op. cit.p. 412-413

13

Din prevederile cuprinse n art. 2 pct. 2 Codul de procedur civil rezult c n calitate de instane de apel, tribunalele judec apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n prim instan. Art. 2 pct. 3 Codul de procedur civil prevede competenat ribunalelor de a judeca ca instane de recurs, recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.n fine, pct. 4 al art. 2 Codul de procedur civil dispune c tribunalele judec n orice alte materii date prin lege n competena lor.Din prevederile acestui articol, ct i din modul n care este structurat rezult o dubl competen pentru tribunale,i anume: o competen ca instan de fond i o competen ca instan de control judiciar,23 la rndul ei dubl, cci vizeaz att apelul ct i recursul. Mai mult, pct. 4 instituie o competen divers. De asemenea, din economia acestor prevederi se pot face aprecieri cu privire la natura competenei materiale a tribunalelor,i anume dac este una de excepie, aa cum rezult din principiul c instana de drept comun n fond este judectoria, ori este totui tribunalul la rndu-i instande drept comun, n considerarea unor anumite categorii de litigii91, care revin n prim instan n competena tribunalului.Trebuie s avem n vedere de conexiunile ce se impun a fi fcutecu normele n materie, prevzute de Legea nr. 304/2004, republicat. Astfel reamintim c art. 35. alin. 1 i 36 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 instituie tribunalele specializate, respectiv seciile, sau dup caz,completele specializate pentru: cauze civile; cauze penale; cauze comerciale; cauze cu minori i de familie; cauze de contencios administrativi fiscal; cauze privind conflicte de munc i asigur ri sociale. n conformitate cu art. 37 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 republicat tribunalele specializate preiau cauzele de competena tribunalului n domeniile n care se nfiineaz. Norma stabilit n art. 2 pct. 1 lit. d Codul de procedur civil,viznd competena tribunalelor n materie de contencios administrativ,face ca i n condiiile actualei
23

V.M. Ciobanu op. cit., p. 336

14

reglementri s fie de actualitate aprecierea24 c tribunalele au plenitudinea de jurisdicie n materie de contencios administrativ, ceea ce rezult din nsi formularea art. 2 pct. 1 Codul de procedur civil, care excepteaz de la competena material a tribunalelor doar cauzele date n competena curilor de apel. De altfel, prin chiar nfiinarea tribunalului specializat de contencios administrativ i fiscal, conceptul plenitudinii de jurisdicie n materie este reiterat i consolidat. Aceeai este soluia, pe de o parte, raportndu-ne la art. 2 Codul de procedur civil pentru prevederile cuprinse la pct. 1 lit. c i e-j, iar pe de alt parte, raportndu-ne la normele cuprinse n Legea nr. 304/2004 republicat, care instituionalizeaz celelalte tribunale specializate. Plenitudinea de jurisdicie a tribunalului se manifest n materia minorilor i familiei, a muncii i asigurrilor sociale, a creaiei intelectuale i a proprietii industriale, ct i pentru dreptul comercial. Totui, n legtur cu acest din urm aspect considerm c trebuie s avem n vedere i prevederile din art. 2 pct. 1 lit. a Codul de procedur civil, care coroborate cu dispoziiile normei speciale din Legea nr. 304/2004, republicat, privind judecarea cauzelor comerciale, duc la concluzia c tribunalul este instana de drept comun n materie, cu excepia litigiilor al cror obiect are o valoare ce nu depete 1 miliard lei, litigii care rmn n competena judectoriei.25 Ca instana de apel tribunalul are competena material de a judeca apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n prim instan, dup cum enun n mod expres Codul de procedur civil n art. 2 pct. 2; aadar tribunalul este instan comun n materie de apel. Ca instan de recurs, tribunalele au o sfer de competen i mai redus, dup cum dispune art. 2 pct. 3 Codul de procedur civil, numai n cazul recursurilor declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.Competena material a tribunalului de a judeca n orice alte materii date prin lege n competena sa, dup cum dispune art. 2 pct. 4 Codul de procedur civil, poate fi redat exemplificativ cu privire la:
24

n acest sens facem trimitere la regulile ce guverneaz contractul de mandat i la cele privitoare la capacitatea persoanelor fizice i juridice, avnd n vedere disincia ntre reprezentarea convenional i cea legal 25 Art 218 sau 614 C.Proc.Civ.

15

conflictele de competen dintre dou judectorii din raza teritorial a tribunalului respectiv, ori dintre una dintre judectoriile din raza teritorial i un organ cu activitate jurisdicional ( rezult din art. 22alin (1)i (4) Codul de procedur civil ); cererea de recuzare, n cazul n care la o judectorie din raza teritorial a tribunalului respectiv nu se poate constitui completul din cauza recuzrii (rezult din art. 30 alin (2) Codul de procedur civil); strmutarea de la o judectorie la alta din raza teritorial a tribunalului respectiv, pe motiv de rudenie sau afinitate (rezult din art. 39alin (1) Codul de procedur civil); ndreptarea erorilor materiale, lmurirea sau completarea propriilor hotrrii (rezult din art. 281 i urm. Codul de procedur civil); contestaia n anulare i revizuirea ndreptate mpotriva propriilor hotrri (rezult din art. 319 alin (1)i art. 323 alin. (1) Codul de procedur civil; contestaia la titlu privind hotrrea pronunat de tribunal ( rezult din art. 400 alin (2) Codul de procedur civil ).

2. 3.Competena material a curii de apel

Art. 3 Codul de procedur civil26 stabilete competena material a curilor de apel n a judeca, dup cum urmeaz: n prim instan, procesele i cererile n materie de contencios administrativ privind actele autoritilor i instituiilor centrale; ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n prim instan;

26

Minodora Condoiu, Drept procesual civil Ediia a III-a, Ed.Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti 2007, p.108

16

ca instane de recurs, recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n apel sau mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum i n orice alte cauzuri expres prevzute de lege; n orice alte materii date prin lege n competena lor. Prevederile art. 3 pct. 1 Codul de procedur civil coroborate cu prevederile art.

35 alin (2) din Legea nr. 304/2004 republicat reitereaz calitatea de instan de drept comun a tribunalelor n materia contenciosului administrativ-fiscal, n prim instan dar din aceste dispoziii legale rezult totodat i calitatea de instan de excepie n considerarea competenei materiale a curilor de apel n aceast materie.Aceasta pentru c trebuie s ne raportm exclusiv la litigiile privind actele autoritilor i instituiilor centrale, cci numai acestea se judec n prim instan de curile de apel. Dispoziiile din Codul de procedur civil vor fi de asemenea coroborate cu cele din Legea nr. 304/2004 republicat i la nivel instituional ori ca norme de principiu. n acest sens trebuie s avem n vedere coninutul art. 35 alin (2) din acest act normativ, care dispune c n cadrul curilor de apel funcioneaz secii pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori i de familie, de contencios administrativ i fiscal, cauze privind conflictele de munc i asigurri sociale, precum i, n raport cu materia i numrul cauzelor, secii maritime i fluviale, ori pentru alte materii. n ceea ce privete art. 3 pct. 2 Codul de procedur civil, acesta instituie competena material a curilor de apel pentru judecarea apelurilor declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n prima instan27. Ca instane de recurs, curile de apel, aa cum rezult din formularea art. 3 pct. 3 Codul de procedur civil, sunt competente material s judece recursurile mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n apel sau mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum i n orice alte cazuri expres prevzute de lege. Aadar, competena curilor de apel ca instane de recurs nu mai este una pur excepional, aa cum prevedea O.U.G.nr. 58/2003, ci, rezult mai

27

Minodora Condoiu, Drept procesual civil Ediia a III-a, Ed.Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti 2007, p.108

17

degrab c, n judecarea recursurilor,competena material se mparte ntre tribunale, curi de apel i, dup cum vom veda, nalta Curte de Casaie i Justiie.28 n ceea ce privete competena curilor de apel de a judeca n orice alte materii, n conformitate cu prevederile legale, dup cum dispune art.3 pct. 4 Codul de procedur civil, enunm cu titlu de exemplu: conflictele de competen ntre dou tribunale sau ntre un tribunal i o judectorie din raza sa teritorial, ori ntre dou judectorii de circumscripii deosebite dar care se afl, ambele, n raza aceleiai curi de apel. cererea de recuzarea naintat unui tribunal din circumscripia curii de apel, dac, din cauza recuzrii, nu se poate constitui completul la tribunal (rezult din art. 30 alin (2) Codul de procedur civil); strmutarea pricinilor, pe motiv de materie sau afinitate, de la un tribunal la altul din circumspecia teritorial a aceleiai curi de apel(rezult din art. 39 alin. 1 Codul de procedur civil); ndreptarea erorilor materiale, lmurirea i completarea propriilor hotrri (rezult din art. 281i urm. Codul de procedur civil); contestaia n anularei revizuirea mpotriva propriei hotrri(rezult din art. 319 alin. (1)i art. 323 alin. (1) Codul de procedur civil; contestaia la titlu mpotriva propriilor hotrri (rezult din art.400 alin. (2) Codul de procedur civil).

28

V.M.Ciobanu, op.cit., p.338

18

2.4.Competena material a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

n temeiul art. 4 Codul de procedur civil, nalta Curte de Casaie i Justiie judec : recursurile declarate mpotriva hotrrilor curilor de apel i a altor hotrri, n cazurile prevzute de lege; recursurile n interesul legii; n orice alte materii date prin lege n competena sa. Acest text va trebui coroborat cu art. 299 alin. (2) Codul de procedur civil i 329 alin.(2) Codul de procedur civil.Din economia acestui text de lege rezult competena naltei Curi n materie de recurs, pentru recursurile declarate mpotriva hotrrilor curilor de apel, dar i a altor hotrri, n cazurile prevzute de lege. n acest ultim caz competena sa este i una exclusiv. Prevederile din Codul de procedur civil trebuie coroborate cu cele din Legea nr. 304/2004 republicat30. Aceasta pentru c n acest act normativ se confer Seciunea a 2-a din Titlul II, Instanele judectoreti, competenei naltei Curi, prin dispoziiile art. 21-27,grupate sub titulatura Comptena naltei Curi de Casaie i Justiie.31 Art. 21 din Legea nr. 304/2004 republicat prevede competena Seciei civile i de proprietate intelectual, a Seciei comerciale i a celei de contencios administrativ i fiscal ale naltei Curi de a judeca recursurile mpotriva hotrrilor pronunate de curile de apel i a altor hotrri, n cazurile prevzute de lege. n acest din urm caz, se instituie o competen divers , cu sublinierea c, aceasta se aplic numai n situaiile expres prevzute de lege. n conformitate cu art. 23 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 republicat, seciile naltei Cur i au competena exclusiv de a soluiona i recursurile declarate mpotriva hotrrilor nedefinitive, sau a actelor judectoreti, de orice natur, care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecii a fost ntrerupt n faa curilor de apel.Art. 24 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 republicat prevede competena special pentru completul de 9
29 30

29

Ioan Le , Comentariile codului de procedur civil, Ed.All Back, Bucureti 2001,p.149 M.Condoiu, Drept...p.,159-160 31 Minodora Condoiu, op.cit., p.142

19

judectori de a funciona ca instan disciplinar i o competen divers n alte cauze, prevzute expres n competena sa prin lege. Pentru a analiza competena material a naltei Curi trebuie s ne raportm i alte norme din Legea nr. 304/2004 republicat. n acest sens,dispoziiile art. 1 alin. (1) coroborat cu art. 2 alin. 2 lit. (a), care plaseaz nalta Curte n vrful piramidei sistemului judiciar, vin n completarea celor cuprinse n art. 18-34, care instituie dispoziii privitoare numai la nalta Curte. nc din art. 18 alin. (1) se statueaz c aceasta este singura instan suprem din Romnia, avnd misiunea de a asigura interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane judectoreti, potrivit competenei sale (art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304 republicat). Aceste prevederi raportate la cele cuprinse n art. 4 Codul de procedur civil duc la urmtoarele concluzii: competena material a naltei Curi este una de drept comun ca instan nalta Curte este competent material, exclusiv, s judece recursurile n interesul legii;soluiile pronunate avnd rolul de a contribui la interpretarea i aplicarea unitar a legii pe ntreg teritoriul rii.n legtur cu prima concluzie va trebui s ne raportm la art. 21din Legea nr. 304/2004 republicat, care dispune c nalta Curte judec recursurile mpotriva hotrrilor pronunate de curile de apel i alte hotrri, n cazurile prevzute de lege, n secia civil i de proprietate intelectual, secia comercial i secia de contencios administrativ i fiscal. n legtur cu a doua concluzie ne vom raporta la art. 25 lit. a), care prevede competena material n a judeca recursurile n interesul legii, de ctre nalta Curte, constituindu-se n Secii Unite. n completarea pct. 4 Codul de procedur civil vine art. 23 dinLegea nr. 304/2004 republicat, care stabilete care sunt acele altematerii la care se face referire n art. 4 pct. 4 Codul de procedur civil. de recurs, n materiile stabilite de lege32; -

32

Minodora Condoiu, Drept procesual civil Ediia a III-a, Ed.Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti 2007, p.143

20

Astfel art. 23 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 republicat dispune c seciile naltei Curi, n raport cu competena fiecreia, soluioneaz: cererile de str mutare, pentru motivele prevzute n Codul de procedur civil; conflictele de competen, n cazurile prevzute de lege; orice alte cereri prevzute de lege.Referitor la dispoziia din lit. c vom exemplifica prin: delegarea instanei (art. 23 Codul de procedur civil); cererea de recuzare formulat n faa unei curi de apel cnd,datorit recuzrii, nu se poate constitui completul de judecat la curtea de apel (art. 30 alin. 2 Codul de procedur civil); ndreptarea erorilor materiale, lmurirea i completarea propriilor hotrri (art. 281 i urm. Codul de procedur civil); contestaia n anulare, revizuirea i contesta ia la titlu mpotriva propriilor hotrri (art. 319 alin. 1, art. 323 alin.1i art. 400 alin. 2 Codul de procedur civil). Reiterm faptul c al doilea alineat din art. 23 din Legea nr. 304/2004 republicat instituie o exclusivitate de competen pentru nalta Curte n a soluiona recursurile declarate mpotriva hotrrilor nedefinite sau a actelor judectoreti, de orice natur , care nu pot fi atacate pe nici o alt cale, iar cursul judecii a fost ntrerupt n faa curilor de apel.33 Competena exclusiv a naltei Curi de a asigura o jurispruden unitarional este prevzut n dispoziiile art. 25 lit. b dinLegea nr. 304/2004 republicat. Art. 26-27 din aceeai lege sunt deasemenea incidente, dispunnd asupra procedurii de schimbare a jurisprudenei unei secii, ct i asupra celei de a propune mbuntirea legislaiei.

33

Minodora Condoiu, Drept procesual civil Ediia a III-a, Ed.Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti 2007, p.145

21

Capitolul 3.Competena teritorial a instanelor judectoreti

n demersul firesc de a stabili instana competent pentru a judeca un litigiu, dup ce s-a stabilit c respectivul litigiu este de competena material a unui anumit nivel de jurisdicie (delimitarea pe vertical),urmeaz a realiza delimitarea pe orizontal, ntre instanele de acelai grad. Sediul materiei competenei teritoriale de drept comun l constituie cu precdere art. 5-16 Codul de procedur civil. Normele care reglementeaz competena teritorial au caracter dispozitiv (deci prile pot deroga de la ele) cu excepia normelor care stabilesc competena material n materie de stare i capacitate a persoanelor, a celor incidente prevederilor art. 13-16 Codul de procedur civil i n unele situaii prevzute de norme speciale, cnd au caracter imperativ (prile nu pot deroga).34 Clasificarea normei de competen ca fiind dispozitiv ori imperativ i are temeiul n prevederile art. 19 Codul de procedur civil,cu valoare de principiu n materie.35

3.4. Competena de drept comun

Avem n vedere acea form a competenei teritoriale ce instituie regula potrivit creia cererea de chemare n judecat se adreseaz instanei din circumscripia creia i are domiciliul prtul.36 Regula deriv din prevederile art. 5 Codul de procedur civil i corespunde adagiului clasic actor sequitur forum rei, n baza cruia reclamantul este cel care se
34 35

V.M.Ciobanu, op.cit.p.422 T.Bodoac., Comptena instanelor judectoreti n materie civil. Ed.All Back Bucuresti 2002.p.253 36 Minodora Condoiu, Drept procesual civil Ediia a III-a, Ed.Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti 2007, p.146

22

deplaseaz la domiciliul prtului. n acest sens, n favoarea prtului opereaz o prezumie de nevinovie, n virtutea creia se consider c aciunile personale, prtul nu datoreaz nimic reclamantului, att timp ct procesul nu s-a judecat. Textul de lege prevede i ipotezele n care prtul are domiciliul n strintate sau domiciliul nu este cunoscut, situaii n care cererea se depune la instana reedinei sale din ar. Dac ambele ( domiciliul i reedina ) sunt necunoscute reclamantului, instana competent este cea n a crei circumscripie se afl domiciliul ori reedina reclamantului. Prevederile art. 7 Codul de procedur civil se aplic situaiei n care prtul este persoan juridic, situaie n care instana competent este cea n a crei crcumscripiei i are sediul principal. Dac prtul este o asociaie ori o societate fr personalitate juridic, art. 7 alin. (3) Codul de procedur civil prevede c instana competent este cea n raza creia i are domiciliul persoana creia, potrivit nelegerii dintre asociai, i s-a ncredinat preedenia sau direcia respectivei formaiuni. Dac nu se cunoate domiciliul ori persoana cu rol de conducere, cererea se poate depune la instana de domiciliu a oricruia dintre asociai. Dac cererea de chemare n judecat este ndreptat mpotriva mai multor pri, aceasta se poate depune la instana n raza creia i are domiciliul oricare dintre pri, indiferent c sunt persoane fizice ori juridice, singura condiie este de a avea calitatea de debitor principal,dup cum dispune art. 9 Codul de procedur civil.37 Prevederile art. 8 Codul de procedur civil acoper situaia n care calitatea de prt aparine statului, direciilor generale ori altor organe de stat, cnd are inciden competena alternativ ntre instanele fie din capitala rii, fie din reedina judeului unde i are domiciliul reclamantul.

37

Minodora Condoiu, Drept procesual civil Ediia a III-a, Ed.Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti 2007, p.147

23

n cazul capitalei, competena aparine Judectoriei sector 4 Bucureti. Regulile competenei de drept comun se aplic tuturor categoriilor de aciuni civile, cu excepia celor pentru care legea a prevzut o alt competen.38

3.2.Competena teritorial alternativ sau facultativ

Instituia vizat are o form de competen care consacr dreptul reclamantului de a alege ntre dou sau mai multe instane deopotriv competente. Norme de competen teritorial alternativ exist n art. 6-8 Codul de procedur civil dar cu precdere n art. 9-11 Codul de procedur civil. Art. 9 Codul de procedur civils tabilete c, atunci cnd cererea este ndreptat mpotriva mai multor pri, reclamantul poate alege instana de la domiciliul oricruia dintre ei. Dac exist i obligai accesorii, acetia nu pot constitui criteriu de alegere a instane icompetente; condiia fiind ca prtul, n funcie de al crui domiciliu se alege instana, s fie debitor principal. Art. 10 Codul de procedur civil prevede pentru cazuri n care, pe lng instana de drept comun (de la domiciliul prtului), mai sunt competente i alte instane: n cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract, instana local prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiunii; n cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract, instana local prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiunii; n cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune a unui imobil,n aciunile n justificare sau n prestaiune tabular, instana locului unde se afl imobilul;

38

Ioan Le, Tratat...p. 198

24

n cererile ce izvorsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin,instana locului de plat; n cererile privitoare la obligaiile comerciale, instana locului unde obligaia a luat natere sau aceea a locului plii; n cererile izvorte dintr-un contract de transport, instana locului de plecare sau de sosire; n cererile mpotriva unei femei cstorite care are reedina obinuit, deosebitde ceea a soului, instana reedinei femeii; n cererile fcute de ascendeni sau descendeni pentru pensie de ntreinere, instana domiciliului reclamantului; n cererile ce izvorsc dintr-un fapt ilicit, instana n circumscripia creia s-a svrit acel fapt.39

Art. 11 Codul de procedur civil stabilete instane deopotriv competente n materie de asigurare terestr, dup: domiciliul asiguratului, bunurile asigurate, locul unde s-a produs accidentul. n toate cazurile de competen alternativ, alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente revine reclamantului, potrivit art. 12 Codul de procedur civil. Odat aleas instana, reclamantul nu mai poate reveni, dup ce aceasta a fost investit prin introducerea cererii de chemare n judecat i este una dintre instanele deopotriv competenten a judeca respectivul litigiu.

3.3.Competena teritorial exclusiv sau excepional

Aceast form a competenei teritoriale este cea care determin capacitatea unei instane judectoreti de a soluiona n exclusivitate anumite cauze civile.40 Sediul materiei l constituie dispoziiile art. 13-16 dar acestea sunt n strns legtur cu dispoziiile art. 19 Codul de procedur civil, care consacr legea competenei
39 40

Minodora Condoiu, op.cit., p.147 Ioan Le, Tratat...p. 201

25

teritoriale alternative n pricini privitoare la bunuri, cu excepia cazurilor prevzute de art. 13-16 Codul de procedur civil. ntr-o manier sintetic, se apreciaz c normele de competen teritorial exclusiv se aplic n materie real imobiliar, n materie de motenire, n materie de societate, n materie de faliment, n pricinile privitoare la persoane, n situaii reglementate prin legi speciale viznd alte materii precum i n materii necontecncioase. Aadar, n toate asemenea cazuri prevzute n mod expres de lege,este competent
41

numai acea instan pe care o indic norma imperativ,fr posibilitate de derogare. Art. 13 Codul de procedur civil stabilete competena teritorial exclusiv n

materia aciunilor imobiliare, desemnnd ca instan competent pe cea n a crei circumscripie se afl bunul imobil n litigiu. n ipoteza n care imobilul este situat n circumscripia mai multor instane, se aplic norma de competena teritorial de drept comun.Dei textul de lege nu precizeaz in terminis natura aciunilor imobiliare crora se aplic, docrina a apreciat c aceste prevederi se aplic numai aciunilor reale imobiliare, nu i celor personale. Rezult, pe de o parte, c art. 13 Codul de procedur civil vizeaz aciunea n revendicare, aciunea negatorie, aciunea confesorie i aciunea posesorie,iar pe de alt parte, c aciunile personale imobiliare cad sub incidena art. 5 sau art. 10 pct. 1i 2 Codul de procedur civil. Art. 14 Codul de procedur civil stabilete competena instanei n a crei circumscripie a avut ultimul domiciliu defunctul, n materie de motenire pentru cererile prevzute expres la pct. 1-3 ale aceluiai articol. Competena e excepional prevzut n materie de motenire nceteaz odat cu finalizarea procedurii succesorale, adic dup soluionarea definitiv a procesului de partaj.42 Art. 15 Codul de procedur civil stabilete competena instanei unde se afl sediul principal al societii fie comercial, fie civil cci legea nu distinge.

41 42

Minodora Condoiu, op.cit., p.147 V.M.Ciobanu, op.cit., p.428

26

Art. 16 Codul de procedur civil se refer numai la societile comerciale stabilind competena teritorial tot dup criteriul sediului principal i n materie de faliment i reorganizare judiciar. La aceste norme se adaug i cea nscris n art. 607 Codul de procedur civil i care stabilete, n materie de divor , competena n favoarea judectoriei n a crei circumscripie se afl cel din urm domiciliu comun al soilor.

27

Capitolul 4 Competenta functionala a instantelor judecatoresti

Competenta functionala contureaza activitatile pe acre le poate desfasura un anumit organ in cadrul competentei sale generale.43 Cu privire la aceste activitati au avut loc o serie de modificari semnificative in vederea accelerarii sistemului de justitie, incorporate in Legea nr.202/2010. Urmare a modificarilor intervenite prin legea mai sus mentionata: Judecatoria judeca in prima instanta sau solutioneaza unele cause date in competenta sa prin lege; Tribunalul judeca in prima instanta si in recurs sau solutioneaza unele cause date in competenta sa prin lege; Curtea de Apel judeca in prima instanta, in apel si in recurs sau solutioneaza unele cause date in competenta sa prin lege; Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in prima instanta si in recurs, judeca recursul in interesul legii sau solutioneaza unele cause date in competenta sa prin lege; Tribunalul Militar judeca in prima instanta sau solutioneaza unele cause date in competenta acestuia prin lege; Tribunalul Militar Teritorial judeca in prima instanta si in recurs sau solutioneaza unele cause date in competenta sa prin lege; Curtea Militara de Apel judeca in prima instanta, in apel si in recurs sau solutioneaza unele cause date in competenta sa prin lege. Modificarile aduse de Legea nr.202/2010 sunt doar inceputul schimbarilor drastice care vor misca sistemul judiciar roman, motiv pentru acre aducem in discutie prevederile noului Cod de procedura penala.Astfel: Judecatoria judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante, dar si alte cause anume prevazute de lege;

43

I. Neagu- Drept procesual penal. Parte generala, Ed. Global Lex, Buc., 2007;

28

Tribunalul judeca in prima instanta sau solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in cazurile prevazute de lege;

Curtea de Apel judeca in prima instanta, in apel, solutioneaza conflictele de competenta ivite intre instantele din circumscriptia sa, contestatii si alte cause anume prevazute de lege;

Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in prima instanta, in apel, recursuri in casatie, recursurile in interesul legii, conflictele de competenta in cazurile in care instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict, cazurile in care cursul justitiei este interrupt, cererile de stramutare, contestatii si alte cazuri anume prevazute de lege;

Tribunalul Militar judeca in prima instanta si alte cause anume prevazute de lege;

Curtea Militara de Apel judeca in prima instanta, in apel, conflictele de competenta, contestatii si alte cauze anume prevazute de lege.

29

Capitolul 5 Analiza comparativa a instantelor judecatoresti


5.1 Judecatoria

Codul de procedura penala Judecatoria judeca in prima instanta toate procesele penale,mai putin cele pentru care legea stabileste o alta competenta.Totusi, se precizeaza in articolul 25 ca judecatoria solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege.Aceste cazuri sunt situatiile in care judecatoria este investita cu judecarea unor cerinte distincte, ca de exemplu: cererile de luare, de prelungire, revocare, inlocuire, incetare a masurilor preventive ori a luarii din oficiu a unor masuri procesuale. Hotararile date in prima instanta de catre judecatorie se pot ataca atat cu apel la instanta superioara in grad, anume la tribunal, si mai apoi cu recurs la Curtea de Apel.

Legea 202/2010 Prin aceasta lege nu au fosta duse modificari cu privire la competenta functionala a judecatoriei.Insa au fost aduse modificari cu privire la atacarea hotararilor pronuntate de judecatorie,astfel aceste hotarari nu mai pot fi atacate cu apel si recurs, ci numai cu recurs care se va judeca fie la tribunal, fie la curtea de apel.

Noul cod de procedura penala Conform noului cod de procedura penala, sentintele date in prima instanta vor putea fi atacate cu apel si recurs, neaducandu-se astfel atingere competentei functionale a judecatoriei.Apelul se va judeca de catre Curtea de Apel, nu de catre tribunal .

30

5.2.Tribunalul Militar

Codul de procedura penala Tribunalul militar judeca numai in prima instanta si are numai atributii de judecata, competenta sa fiind limitata intrucat nu judeca nici ca instanta de apel, nici ca instanta de recurs.Aceasta instanta judeca infractiunile prevazute in art.331-352 din Codul penal, precum si alte infractiuni savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, comise de militari pana la gradul de colonel,inclusive, cu exceptia celor date in competenta altor instante. Sentintele pronuntate de tribunalul military in prima instanta pot fi atacate cu apel sau recurs la Tribunalul Militar Teritorial.Cu apel pot fi tacate hotararile pronuntate in prima instanta de tribunalele militare, cu eceptia infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani.

Legea 202/2010 Nu se aduc modificari competentei prin aceasta lege.Asadar, caile de atact pentru hotararile date in prima instanta de tribunalul militar sunt tot apelul sau recursul.

Noul cod de procedura O singura deosebire exista intre reglementarile anterioare si cele prevazute in noul cod : tribunalul va judeca in prima instanta toate infractiunile comise de militari pana la gradul de colonel inclusive, sin u doar anumite infractiuni prevazute in vechiul cod. Sentintele pronuntate de aceasta instanta se pot ataca doar cu apel si numai la Curtea Militara de Apel pentru ca in viitoarele reglementari Tribunalul Militar Teritorial nu va mai exista,existand asadad doar un dublu grad de jurisdictie.

31

5.3.Tribunalul

Codul de procedura Instantelor judecatoresti de drept le sunt date in competent ape langa atributiile clasice de a judeca, prin care se rezolva fondul unei cause, si atributii de alta natura, denumite atributii de solutionare, ce nu vizeaza fondul cauzei. Tribunalul are competenta atat ca: prima instanta; instanta de apel; instanta de recurs; si alte atributii decat cele de judecata.

Tribunalul nu are doar atributii de judecata, ci si de solutionare a unor conflicte de competenta ivite intre judecatoriile din raza sa teritoriala.44 Sentintele pronuntate in prima instanta de catre tribunal pot fi tacate cu apel la Curtea de Apel si cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Legea 202/2010 Conform acestei legi, tribunalul este competent atat ca: prima instanta; instanta de recurs; solutioneaza conflictele de competenta.

Prin intereventia legiuitorului se are in vedere modificarea competentei tribunalelor de a judeca in prima instanta. Decizia legiulitorului de a exclude din competenta tribunalului judecata apelurilor, corespunde finalitatii legii 202/2010, si anume accelerarea solutionarii proceselor penale, diminuand astfel activitatea instantei, dar cu posibile repercursiuni asupra aflarii adevarului obiectiv al cauzei cu care a fost investita aceasta.

44

Dorel L. Julean,op cit;

32

Noul cod de procedura Legiuitorul a hotarat ca tribunalul sa judece doar in prima instanta infractiunile din art. 36 si sa solutioneze conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in cazurile prevazute de lege. Hotararile pronuntate in prima instanta de catre tribunal se vor putea ataca cu apel la Curtea de Apel si cu recurs in casatie la Inalta Curte.

5.4.Tribunalul Militar Teritorial

Codul de procedura Tribunalul militar teritorial, unic in tara si cu sediul in capitala, are competenta generala pentru judecata in apel, intrucat judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare in prima instanra, cu exceptia infractiunilor comise contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani. Tribunalul are si alte atributii decat cele exclusive de judecata, solutionand conflicte de competenta ivite intre tribunalele militare din raza sa teritoriala. Sentintele date de aceasta instanta se pot ataca cu apel si cu recurs la Curtea Militara de Apel.

Legea 202/2010 Interventia legiuitorului vizeaza competenta tribunalului militar territorial, pe care o modifica dupa modelul schimbarilor aduse competentei tribunalului. Astfel,potrivit noilor modificari, tribunalul nu va mai putea, ca instanta de recurs, sa judece recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare. Aceste recursuri,desi declarate impotriva unor hotarari pronuntate in cause avand un evident pericol social redus, vor fi judecate direct de Curtea Militara de Apel.

33

Hotararile date de catre Tribunalul military territorial in prima instanta, pot fi atacate cu apel la Curtea Militara de Apel si cu recurs impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunalul militar in prima instanta, cu exceptia celor date in competenta tribunalului militar teritorial.

Noul cod de procedura Ca o inovatie de mare anvergura, tribunalul militar teritorial ca instanta cu existenta proprie individuala a fost eliminate de catre legiuitor.Legea mentionata anterior,prin incercarea de a face trecerea mai usoara catre viitoarele norme juridice a redus semnificativ activitatea acestei instante ducand la o maifestare practice inexistenta.

5.5.Curtea de Apel
Codul de procedura penala Reintroduse in sistemul instantelor judecatoresti prin Legea nr. 92/1991, Curtea de Apel, sub aspectul competentei functionale, potrivit art. 28, desfasoara urmatoarele activitati: judeca in prima instanta;judeca in apel;judeca in recurs;solutioneaza anumite conflicte de competenta;solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate in strainatate.45 In urma enumerarii, rezulta ca aceasta instanta judeca atat in prima instanta, cat si ca instanta de control judiciar. Pe cale de exceptie, in competenta Curtii De Apel sunt date o srie de infractiuni pentru judecata in fond. Ca instanta de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de tribunale. Ca instanta de recurs, judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel. Curtea are atributii de administrare a justitiei intrucat in competenta sa cade si solutionarea conflictelor de competenta ivite intre tribunale sau intre judecatorii si tribunale

45

I.Neagu Drept procesual penal.Parte generala, Ed Global Lex, Bucuresti,2007

34

din raza sa teritoriala, ori intre judecatorii din circumscriptia unor tribunale diferite, din raza sa teritoriala.46 Hotararile pronuntate de catre Curtea de Apel in prima instanta pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie doar cu recurs, deoarece in reglementarile actuale instanta suprema nu judeca niciodata apeluri, ci doar recursuri.

Legea 202/2010.

Curtea de Apel este competenta functional sa:judece in prima instanta;judece in apel; judece in recurs;solutioneze anumite conflicte de competenta; solutioneze cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate in strainatate. Potrivit noilor modificari, Curtea de Apel devine instanta comuna de recurs pentru toate hotararile pronuntate in prima instanta de catre judecatorii, cu exceptia celor pentru care recursul se judeca de tribunal. Aceste recursuri vor corespunde celui de-al doilea grad de jurisdictie asupra fondului, in sensul ca nu mai sunt limitate la motivele de casare prevazute de art. 385, au caracter devolutiv complet si presupun si o etapa de cercetare judecatoreasca in care poate fi administrat orice tip de mijloc de proba. Daca tribunalul este instanta obisnuita de recurs, doar pentru recursurile impotriva sentintelor pronuntate de judecatorii in cauze cu plangere prealabila, curtea de apel judeca recursurile impotriva tuturor hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta, indiferent de natura lor si indiferent daca prin hotarare se rezolva fondul sau vre-o alta chestiune preliminara ori prejudiciala, ori prin care judecatoria se desesizeaza fara a rezolva fondul, sentinta de restituire a cauzei in vederea refacerii actului de sesizare. Curtea de Apel a fost ,,beneficiara celor mai multe modificari referitoare la competenta sa materiala si personala, aceasta instanta preluand o parte importanta din competenta de a judeca in prima instanta a Inaltei Curti, precum si din competenta de a judeca in recurs a tribunalelor.47

46 47

Dorel L.Julean, op cit; Andrei Zarafiu Legea nr.202/2010 Procedura penala Comentarii si solutii, Ed. C.H.Beck,Bucuresti,2011;

35

Ca modificare, pe plan personal, aceasta judeca n prima instanta infractiunile savarsite de: sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii se de ceilalti membrii a inaltului cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; magistratii asistenti ai Inaltei Curti: toti judecatorii si procurorii, cu exceptia judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si procurorilor de la Parchetul de pe langa aceasta instanta. Sentintele pronuntate de curtile de apel in prima instanta se ataca cu recurs la Inalta Curte, aceste reglementari nefiind moficiate prin ,,Mica Reforma.

Noul cod de procedura penala.

Ca o noutate adusa de normele viitorului cod de procedura penala, aceasta instanta nu va mai fi competenta sa judece recursuri, astfel judeca: in prima instanta; in apel; conflictele de competenta ivite intre instantele din circumscriptia sa, altele decat cele prevazute la art. 36, alin(2); contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in cazurile prevazute de lege. Dupa cum se poate observa din enumerarea anterioara, in cadrul competentei functionale a curtii de apel s-a produs o schimbare importanta, in sensul ca nu mai judeca recursurile impotriva deciziilor pronuntate de tribunale, acest rol fiind transferat in sfera de activitate a Inaltei Curti. Si competenta materiala a curtilor de apel a suferit o serie de modificari. Ca element de noutate, aceasta judeca in prima instanta infractiuni precum: constituirea de structuri informative ilegale; infractiuni de razboi contra persoanelor; infractiuni de razboi contra operatiunilor umanitare si emblemelor; uitilizarea de mijloace interzise in operatiuni de lupta etc. Sentintele date de curtile de apel in prima instanta se vor putea ataca numai cu apel la Inalta Curte, acest fapt fiind o noutate inovatoare pentru instanta suprema deoarece pana in momentul actual aceasta a judecat doar recursul ca si cale de atac impotriva hotararilor pronuntate de catre curtile de apel, ceea ce va insemna, credem noi, ca judecata apelurilor va fi solutionata in complete formate din 2 judecatori si va fi o cale devolutiva de atac.

36

5.6.Curtea Militara de Apel


Codul de procedura penala.

Sub aspectul competentei functionale, aceasta instanta: judeca in prima instanta; judeca in apel; judeca in recurs; solutioneaza anumite conflicte de competenta.48 Ca prima instanta judeca o serie de infractiuni cum ar fi: contra sigurantei statului si contra pacii si omenirii savarsite de militari; comise de judecatorii tribunalelor militare si al tribunanelor militare teritoriale, precum si de procurorii militari de la parchetele militare de pe langa aceste instante etc. Ca instanta de apel judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunalele militare teritoriale. Ca instanta de recurs judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare teritoriale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege. Curtea Militara de Apel are si alte atributii decat cele exclusive de judecata, solutionand conflictele de competenta in cazul in care este instanta superioara comuna. Concluzionand, Curtea Militara de Apel are competenta generala pentru judecata in recurs si competenta de exceptie pentru judecata in prima instanta si in apel. Hotararile date in prima instanta de Curtea Militara de Apel pot fi atacate cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Legea 202/2010.

Curtea Militara de Apel, sub aspectul competentei functionale: judeca in prima instanta; judeca in apel; judeca in recurs; solutioneaza anumite conflicte de competenta. Urmand modeul curtii de apel, si Curtea Militara de Apel, ca instanta militara echivalenta in grad, isi modifica competenta in consecinta.49 Modificarile legii privind accelerarea solutionarii proceselor penale nu a atins competenta functionala a Curtii, ca prima instanta si ca instanta de apel.
48 49

I.Neagu,op.cit.; Andrei Zarafiu, op cit.;

37

Curtea Militara de Apel, ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunalul militar in prima instanta, cu exceptia celor date in competenta tribunalului militar teritorial, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege. Drept consecinta, Curtea devine instanta comuna de recurs. Hotararile pronuntate in prima instanta de Curtea Militara de Apel se pot ataca cu recurs si numai cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Noul cod civil de procedura penala.

Ca o consecinta a schimbarilor intervenite in cadrul competentei functionale a Curtii de Apel civila in materie penala, se vor aduce modificari si Curtii Militare prin viitoarele reglementari aceasta judecand urmatoarele: in prima instanta; in apel; conflictele de competenta civila ivite intre tribunalele militare din circumscriptia sa; contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de acestea in cazurile prevazute de lege.50 Megand pe aceeasi linie cu modificarile aduse curtilor de apel civile, sentintele instantei in discutie pot fi atacate cu APEL la Inalta Curte. Fiind pusa in discutie calea de atac a apelului ne punem intrebarea daca aceasta va fi judecata de un complet format din 2 judecatori in opozabilitate cu recursul, in cadrul caruia cauza se judeca intr-un complet mai mare, de 3 judecatori. Luand in calcul importanta infractiunilor grave care intra in competenta materiala a acestei instante, ca instanta de fond, subliniem responsabilitatea ridicata pe care ar putea-o avea judecatorii in judecarea cauzei in apel. Desi, este bine primita modificarea care va duce la rejudecarea devolutiva a cazuei, ar putea interveni mai usor situatia in care judecatorii din cadrul completului sa nu ajunga la un consens/numitor comun, si acest fapt sa duca la o ,,explozie e cereri de divergenta care vor impreuna activitatea desfasurata de insanta suprema.

50

Mihail Udroiu Explicatii preliminare ale Legii nr.202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor;

38

5.7.Inalta Curtea de Casatie si Justitie


ICCJ, avand atributia principala de asigurare a interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre celelalte instante judecatoresti, are o structura administrativa compusa din 4 sectii, care functioneaza in complet de 3 judecatori, completul de 9 judecatori si Sectiile Unite. Din economia reglementarilor care vizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie se decanteaza o competenta functionala deosebit de colorata a acestei instante. In lumina celor aratate mai sus, sub aspectul competentei functionale, Inalta Curte: judeca in prima instanta; judeca in recurs; judeca recursurile in interesul legii; solutioneaza conflicte de competenta in cazurile in care ICCJ este instanta superioara comuna; solutioneaza cazurile in care cursul justitiei este intrerupt; solutioneaza cererile de stramutare. ICCJ judeca numai in prima instanta si in recurs, nu are competenta ca instanta de apel. In schimb atributiile de administrare a justitiei sporesc. Textul art. 29 investeste Curtea sa judece conflictele de competenta, atunci cand este instanta superioara comuna. Pe de alta parte, Curtea solutioneaza cererile de stramutare si cazurile in care cursul justitiei a fost intrerupt, in fata oricarei instante, inclusiv in fata instantelor militare. ICCJ in completul de 9 judecatori judeca recursurile ordinare in cauzele judecate in prima instanta de Sectia Penala a Curtii. De asemenea, Completul de 9 judecatori, judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege. ICCJ in Sectiile Unite, judeca recursurile in interesul legii, solutioneaza sesizarile privind schimbarea propriei jurisprudente si sesizeaza Curtea Constitutionala pentru controlul constitutionalitatii legilor, inainte de promulgare.

Legea 202/2010.

Prin Legea nr. 202/2010 a fost desfiintat Completul de9 judecatori, care prin unicitatea sa si modalitatea de desemnare a judecatorilor, nu asigura respectarea principiiilor specializarii si repartizarii aleatorii a cauzelor. In locul Completului de 9 judecatori prin ,,mica reforma au fost infiintate la Inalta Curte de Casatie si Justitie 4 complete de 5 judecatori, care au in competenta: solutionarea

39

recursurilor si cererilor in cauzele judecate in prim instanta de Sectia penal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; judecata altor cauze date in competenta lor prin lege, precum si ca instanta disciplinara. Potrivit Legii nr. 202/2010, la inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc doua complete de 5 judecatori formate numai prin judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, asigurandu-se, astfel, pricipiul specializarii megistratilor care intra in compunerea completului. Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face, in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cauzele se repartizeaza aleatoriu in sistem informatizat la cele doua complete de 5 judecatori. Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele ICCJ. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Urmare a acestei modificari in structura organizatorica a Instantei supreme, Legea nr. 202/2010 a prevazut ca in temren de 15 zile de la data intrarii in vigoare a legii se va modifica in mod corespunzator Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.51 ICCJ este competenta functional sa: judece in prima instanta; judece ca instanta de recurs; judece recursurile in interesul legii; solutioneze conflictele de competenta in cazurile in care ICCJ este instanta superioara comuna; cazurile in care cursul justitiei este intrerupt; cererile de stramutare. Modificarile aduse acestui articol ( art. 29 CPP), nu vizeaza competenta functionala, a Instantei Supreme, ci doar competenta personala. Aceste modificari sunt consecinta transferului intervenit in planul competentei personale catre curtea de apel, care a preluat activitatea de a judeca in prima instanta infractiunile savarsite de persoane avand o anumita

51

Mihail Udroiu, op.cit.;

40

calitate: sefii cultelor religioase, magistratii asistenti de la ICCJ, membrii Curtii de Conturi, etc. In plus, potrivit noilor modificari, Instanta Suprema va judeca in prima instanta si infractiunile savarsite de europarlamentari, calitate sau demintate ce nu a putut fi dobandita in Romania decat incepand cu anul 2009. In urma schimbarilor produse in cadrul Inaltei Curti, recursul va fi judecat de completul de 5 judecatori care a inlocuit atributiile desfasurate de Completul de 9 judecatori din vechile reglementari.

Noul cod de procedura penala.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, sub aspectul competentei functionale judeca: in prima instanta; ca instanta de APEL; ca instanta de recurs; recursurile in interesul legii; solutioneaza conflictele de competenta in cazurile in care este instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict; solutioneaza in cazul in care cursul justitiei este intrerupt; solutioneaza cererile de stramutare;solutioneaza contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel in cazurile prevazute de lege. Ca prima instanta, amintim infractiunile savarsite de faptuitori cu o anumita calitate pe care Instanta Suprema le judeca: senatori, deputati, europarlamentari, judecatorii Curtii Constitutionale si magistratii-asistenti, maresali, amirali, generali etc. In competenta sa materiala nu mai sunt incluse infractiunile savarsite de: membrii Consiliului Superior al Magistraturii si chestorii. Ca element de noutate, ICCJ judeca infractiunile savarsite de Presedintele Romaniei, judecatorii care isi desfasoara activitatea in cadrul instantelor internationale. Instanta de apel. Desi o perioada prelungita de timp a fost implementata regula conform careia Instanta Suprema are puterea de decizie doar in recurs impotriva sentintelor date de Curtea de Apel, Curtea Militara de Apel si Sectia Penala a ICCJ, in viitoarele reglementari legiutitorul a hotarat o schimbare radicala, dand acestei instante competenta de a judeca sentintele enumerate anterior prin calea devolutiva de atac a apelului. Acest aspect ne duce la aceeasi intrebare expusa la prezentarea competentei functionale a Curtii de Apel in NCPP. Intrebare ridicata din cauza inexistentei unor dezbateri asupra viitoarelor

41

reglementari, abordate de catre ilustrii juristi ai Romaniei si nu numai. Aceasta noua sarcina implementata de viitorul cod, pentru Inalta Curte duce la vizibila aglomerare a activitatii acesteia, iar intarzierea solutionarii proceselor va fi vizibil majorata, aspect care se dorea de fapt eliminat prin modificarile aduse de Legea privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor. Ca instanta de recurs, judeca recursurile in casatie impotriva hotararilor penale definitive. Recursul in casatie urmareste sa supuna Inaltei Curti de Casatie si Justitie judecarea, in conditiile legii, a conformitatii hotarari atacate cu regulile de drept aplicabile. Aceasta institutie nu a fost modificata doar din punct de vedere al denumirii din ,,recurs in ,,recurs in casatie, ci si elemente privitoare la aceasta cale ordinara de atac au avut de suferit, cum ar fi, de exemplu, termenul in care poate fi declarat recursul. Ca o noutate, s-a introdus art. 440 NCCP care reglementeaza admiterea in principiu a cererii de recurs, care se examineaza in camera de consiliu de un singur judecator. In reglementarile Codului de procedura penala din anul 1968, recursul era calificat drept o cale de atac ordinara, insa Noul cod de procedura penala a stabilit ca recursul in casatie va fi o cale de atac extraordinara. Sentintele pronuntate de catre Sectia Penala a ICCJ se pot ataca cu APEL.

Competenta materiala si teritoriala prin prisma Noului Cod de Procedura


Din analiza Noului cod de procedur civil, se poate observa c exist trei mari criterii de stabilire a competenei:competen material;competen valoric;competen teritorial. Deci, dup ce s-a stabilit c pricina este de competena instanelor judectoreti, n cadrul sistemului acestor organe urmeaz s se stabileasc competena dup valoarea obiectului cererii (competena valoric), dup care se va stabili dac competena aparine judectoriei, tribunalului, curii de apel sau naltei Curi de Casaie i Justiie (competena material) i, n sfrit, s se determine care judectorie ori care tribunal sau curte de apel este competent (competena teritorial).

42

Competenta materiala Acest fel de competen presupune o delimitare pe vertical, pe linie ierarhic, ntre instane de grad diferit, sau ntre instane de drept comun i instane speciale. Normele de competen material sunt stabilite sub aspect funcional (dup felul atribuiilor jurisdicionale) i sub aspect procesual (dup obiectul, natura sau valoarea cauzelor). Unele norme de competen material se gsesc i n acte normative cu caracter special. Competena material este reglementat de norme imperative i deci prile nu pot conveni, nici chiar cu ncuviinarea instanei, s deroge de la aceste norme. Competena material include i criteriul valoric. Competena material a judectoriei Potrivit art.92 din Noul Cod de procedur civil, judectoriile vor judeca (indiferent dac cererile sunt sau nu evaluabile in bani): - cererile date de Noul cod civil n competena instanelor de tutel i familie; - cererile privind registrele de stare civil; - cererile privind administrarea cldirilor cu proprietari exclusivi (inclusiv cererile privind raporturile juridice dintre asociaiile de proprietari i alte persoane fizice i juridice); - cereri de evacuare, strmutare de hotare i grniuire; - cereri posesorii; - cereri neevaluabile n bani privind obligaia de a face, indiferent de izvorul lor (contractual sau extracontractual); - cereri de mpreal judiciar (indiferent de valoare); - orice alte cereri evaluabile n bani a cror valoare este de pn la 200.000 lei inclusiv; - n prim i ultim instan, cererile privind creane de pn la 2.000 lei inclusiv; - cile de atac mpotriva hotrrile date de organe administrative cu atribuii jurisdicionale; - orice alte cereri date n competena lor prin lege n mod special.

43

Competena material a tribunalului Potrivit art.95 din Noul Cod de procedur civil, tribunalele vor judeca: - n prim instan n orice materii care nu sunt date n competena altor instane de judecat; - apelurile mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n prim instan; - recursurile anume prevzute de lege; - orice alte cereri date prin lege n competena lor. Competena material a curilor de apel Potrivit art.96 din Noul Cod de procedur civil, curile de apel vor judeca: - n prim instan cauzele de contencios administrativ i fiscal, potrivit legii speciale; - apelurile mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale; - recursurile anume prevzute de lege; - orice alte cereri date prin lege n competena lor. Competena material a naltei Curi de Casaie i Justiie Potrivit art.97 din Noul Cod de procedur civil, nalta Curte de Casaie i Justiie va judeca: - recursurile mpotriva hotrrilor curilor de apel i a altor hotrri, n cazurile prevzute de lege; - recursurile n interesul legii; - cererile pentru dezlegarea unor probleme de drept (hotrri prealabile); - orice alte cereri date prin lege n competena lor. Aadar, se observ c n materie de contencios administrativ i fiscal, curile de apel devin instane de fond (prima instan). De asemenea se poate obsserva o noua noiune de hotrre prealabil care se ia de ctre nalta Curte de Casaie i Justiie n vederea dezlegrii unor probleme de drept. Aceast abordare este cumva similar Hotrrilor pronunate de Curtea European de Justiie n sensul unor rspunsuri prealabile la ntrebrile

44

puse de instanele naionale cu privire la incidena unor dispoziii ale unor tratate internaionale.

Competenta valorica Competena valoric nu este n sine o materie a competenei. Ea definete ns ce anume se are n vedere la stabilirea valorii de referin pentru care devine competent judectoria sau tribunalul. n aceast materie, regula are n vedere valoarea captului principal de cerere (art.98 alin.1 Noul cod de procedur civil). n valoarea captului principal de cerere nu vor fi incluse accesoriile preteniei principale precum dobnzile, penalitile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea indiferent de data scadenei (nainte sau n cursul judecii). Practic competena valoric este determinat doar de valoarea obligaiei principale contractate. n cazul n care accesoriile preteniei principale depesc valoarea obligaiei principale, judecata va fi declinat la instana superioar. Pragul de difereniere ntre cele dou instane de fond principale (judectoria i tribunalul) este ns extrem de ridicat (200.000 RON) aa c legiuitorul a apreciat c este suficient pregtirea i experiena judectorilor din judectorii pentru a judeca cauze cu valoare relativ ridicat (200.000 RON obligaie principal). n cazul mai multor capete principale de cerere care sunt ntemeiate pe fapte ori cauze diferite, neaflate ntr-o strns legtur, competena se stabilete n raport cu valoarea, natura sau obiectul fiecrei pretenii n parte; la fel i n ipoteza mai multor cereri mpotriva aceluiai i/sau a mai multor pri (art.99 din Noul cod de procedur civil). Prin urmare, dac unul dintre aceste capete de cerere este de competena altei instane, atunci instana sesizat va dispune disjungerea i i va declina competena. Atunci cnd sunt mai multe capete de cerere principale (pretenii principale diferite) ntemeiate pe un titlu comun, care au aceeai cauz sau chiar cauze diferite, dar aflate ntr-o strns legtur, competena se determin innd seama de pretenia care atrage competena unei instane de grad mai nalt.

45

Prin art.101 alin.1 din Noul cod de procedur civil privind stabilirea valorii cererilor privind executarea unui contract ori a unui alt act juridic, competena se va determina raportat la valoarea obiectului sau, dup caz, a prii din obiectul dedus judecii. Aceeai valoare va fi avut n vedere i n cererile privind constatarea nulitii absolute, anularea, rezoluiunea sau rezilierea actului juridic, precum i n cererile privind constatarea existenei sau inexistenei unui drept (art.101 alin.2 Noul cod de procedur civil). Conform art.101 alin.3 din Noul cod de procedur civil, n cazul n care aceste cereri privesc contracte de locaiune ori de leasing, predarea sau restituirea bunului nchiriat sau arendat, valoarea se determin dup chiria sau arenda anual). Similar i n cererile care au ca obiect un drept la prestaii succesive, dac durata este nedeterminat, cnd valoarea se determin dup valoarea prestaiei anuale datorate (art.103 alin.1 Noul cod de procedur civil). De asemenea, se unific modalitatea de stabilire a valorii n cererile n materie imobiliar: valoarea lor se determin n funcie de valoarea impozabil, stabilit potrivit legislaiei fiscale, eliminndu-se astfel problemele intervenite pentru stabilirea competenei instanei care de multe ori necesitau efectuarea unor expertize de evaluare care duceau la prelungirea soluionrii cauzei (art.104 alin.1 din Noul cod de procedur civil). De menionat c, dac nu este stabilit valoarea impozabil, se aplic regula general, adic cea a preuirii reclamantului (art.104 alin.2 din Noul cod de procedur civil). Conform art.106 alin.1 din Noul cod de procedur civil, instana legal investit potrivit dispoziiilor referitoare la competen dup valoarea cererii, rmne competent s judece chiar dac, ulterior investirii, intervin modificri n ceea ce privete cuantumul valorii aceluiai obiect.

Competenta teritoriala Deoarece exist mai multe curi de apel, tribunale i judectorii, dup ce s-a stabilit dac pricina este de competena material a judectoriei, tribunalului ori curii de apel este necesar o noua delimitare, de aceast dat pe linie orizontal, ntre instane de acelai grad.

46

Determinarea competenei teritoriale este necesar pentru a stabili care instan de judecat trebuie sesizat, deoarece competena este limitat numai la o anumit circumscripie teritorial. Din analiza Noului cod de procedur civil se poate observa c exist 3 tipuri de competen teritorial, i anume: 1. competena teritorial de drept comun; 2. competena teritorial alternativ (facultativ); 3. competena teritorial exclusiv (excepional). Competena teritorial de drept comun Potrivit att Noului cod de procedur civil, ct i Vechiului Cod de procedur civil, cererea de chemare n judecat se introduce la instana domiciliului sau sediului prtului, aceasta fiind regula, cu excepia cazului n care legea nu prevede altfel. n cazul n care domiciliul sau sediul prtului nu sunt cunoscute de ctre reclamant, atunci cererea poate fi introdus la instana n a crei circumscripie se afl reedina sau reprezentana acestuia, iar dac nici acestea nu sunt cunoscute, cererea va fi introdus la instana domiciliului, sediului, reedinei sau reprezentanei reclamantului. Aadar, legea prevede faptul c de vreme ce reclamantul este cel care declaneaz procesul civil, acesta trebuie s se deplaseze la instana n circumscripia creia domiciliaz prtul, iar nu invers. Dac prtul este o entitate fr personalitate juridic, reclamantul se poate adresa instanei competente pentru persoana creia, potrivit nelegerii dintre membri, i s-a ncredinat conducerea sau administrarea acesteia. n cazul n care o asemenea persoan nu exist, cererea va putea fi introdus la instana competent pentru oricare dintre membrii entitii respective. Competena teritorial alternativ Ceea ce trebuie menionat este faptul c nu ntotdeauna reclamantul trebuie s se adreseze instanei de la domiciliul sau sediul prtului.

47

n cazurile prevzute de lege, pot fi deopotriv competente mai multe instane de exemplu: - cererea de chemare n judecat a mai multor pri poate fi introdus la instana competent pentru oricare dintre acetia; - n cazul n care printre pri sunt i obligai accesoriu, cererea se introduce la instana competent pentru oricare dintre debitorii principali; - n materie de asigurare, cererea privitoare la despgubiri se va putea face i la instana n circumscripia creia se afl domiciliul sau sediul asiguratului, bunurile asigurate, locul unde s-a produs riscul asigurat; - art.109 din Noul cod de procedur civil prevede faptul c n cazul n care persoana juridic are dezmembrminte, atunci cererea poate fi introdus i la instana locului unde ea are respectivul dezmembrmnt fr personalitate juridic, pentru obligaiile ce urmeaz a fi executate n acel loc sau care izvorsc din acte ncheiate prin reprezentantul dezmembrmntului ori din fapte svrite de acesta; - n ipoteza n care prt este o persoana juridic de drept public (stat, autoritate i instituie central sau local), cererea poate fi adresat instanei de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instana de la sediul prtului. Se observ aadar o derogare de la regula conform creia, cererea de chemare n judecat este adresat instanei de la domiciliul/sediul prtului. Astfel, n cazul n care reclamantul nelege s cheme n judecat o persoan juridic de drept public, acesta are opiunea de a alege ntre instana n circumscripia creia domiciliaz i instana de la sediul prtului. n aceast situaie, din analiza celor dou coduri de procedur civil, se poate observa faptul c n Noul cod de procedur civil s-a renunat la prevederea conform creia n cazul n care mai multe judectorii din circumscripia aceluiai tribunal sunt deopotriv competente, cererile n care figureaz persoane juridice de drept public se introduc la judectoria din localitatea de reedin a judeului, iar n Capital, la Judectoria Sectorului 4. Conform art.113 din Noul cod de procedur civil, n afar de instana domiciliului prtului, mai sunt competente urmtoarele instane: - instana domiciliului reclamantului, n cererile privitoare la stabilirea filiaiei;

48

- instana n a crei circumscripie domiciliaz creditorul reclamant, n cererile referitoare la obligaia de ntreinere, inclusiv cele privind alocaiile de stat pentru copii; - instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiei, n cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract; - instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune a imobilului; - instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile n prestaie tabular, n justificare tabular sau n rectificare tabular; - instana locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorsc dintr-un contract de transport; - instana locului de plat, n cererile privitoare la obligaiile ce izvorsc dintr-o cambie, cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare; - instana domiciliului consumatorului, n cererile avnd ca obiect executarea, constatarea nulitii absolute, anularea, rezoluiunea, rezilierea sau denunarea unilateral a contractului ncheiat cu un profesionist sau n cererile avnd ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor; - instana n a crei circumscripie s-a svrit fapta ilicit sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaiile izvorte dintr-o asemenea fapt. Astfel, n cazul competenei teritoriale alternative, reclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente, ns odat fcut aceast alegere, el nu mai poate reveni. Competena teritorial exclusiv Dac ne regsim n cazul acestei competene, atunci cererea de chemare n judecat trebuie introdus numai la o anumit instan, expres prevzut de lege.Astfel, prile nu mai au posibilitatea s convin sub acest aspect. Conform art.117 alin.1 din Noul cod de procedur civil, cererile privitoare la drepturi reale imobiliare se introduc numai la instana n a crei circumscripie este situat imobilul.

49

Alin.2 al art.117 din Noul cod de procedur civil prevede: cnd imobilul este situat n circumscripiile mai multor instane, cererea se va face la instana domiciliului sau reedinei prtului, dac aceasta se afl n vreuna dintre aceste circumscripii, iar n caz contrar, la oricare dintre instanele n circumscripiile crora se afl imobilul. Se poate observa c n acest caz este instituit o competen teritorial alternativ, devenind astfel aplicabile dispoziiile art.116 din Noul cod de procedur civil conform crora reclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente. Dispoziiile celor 2 alineate mai sus-menionate se aplic, prin asemnare, i n cazul aciunilor posesorii, aciunilor n grniuire, aciunilor privitoare la ngrdirile dreptului de proprietate imobiliar, precum i n cazul celor de mpreal judiciar a unui imobil, cnd indiviziunea nu rezult din succesiune.Aceast prevedere este expres prevzut n Noul cod de procedur civil. n materie de motenire, pn la ieirea din indiviziune, sunt de competen exclusiv a instanei celui din urm domiciliu al defunctului: cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziiilor testamentare; cererile privitoare la motenire i la sarcinile acesteia, precum i cele privitoare la preteniile pe care motenitorii le-ar avea unul mpotriva altuia; cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului mpotriva vreunuia dintre motenitori sau mpotriva executorului testamentar. Se poate observa faptul c n materie de motenire, cazurile de competen teritorial exclusiv sunt identice cu cele prevzute n Vechiul Cod de procedur civil, ns se face meniunea expres pn la ieirea din indiviziune. n consecin, dup ieirea din indiviziune se aplic regulile comune. Potrivit art.119 din Noul cod de procedur civil, cererile n materie de societate, pn la sfritul lichidrii sau, dup caz, pn la radierea societii, sunt de competena exclusiv a instanei n circumscripia creia societatea i are sediul principal. Cererile n materia insolvenei sau concordatului preventiv sunt de competena exclusiv a tribunalului n a crui circumscripie i are sediul debitorul (art.120 din Noul cod de procedur civil)

50

Concluzii

Pentru optima functionare a unui sistem judiciar, essential este si modul cum sunt solutionate,sub aspect legal, chestiunile legate de competenta. Realizarea justitiei este de neconceput in lipsa unui sistem coerent de norme privind competenta organelor judiciare.Lipsa normelor de competenta pentru solutionarea litigiilor ce apar in circuitul civil face imposibila interventia organului judiciar si determina, in ultima instanta, ineficienta normelor juridice de drept substantial. Pentru persoanele care activeaza in domeniul juridic este essential sa tina pasul cu modificarile legislative.Totodata, acest lucru este din ce in ce mai greu avand in vedere fluctuatiile existente in actuala legislatie.

51

Bibliografie
V. Dongoroz- Curs de procedura penala, Editia a 2-a, Bucuresti,1942; N. Volonciuc- Drept procesual penal, Bucuresti, Editura didactica si pedagogogica,1972; S. Kahane- Dreptul procesual penal, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963; M.S. Strogovici- Procesual penal sovietic, Editura de Stat pentru Literatura Juridica, Bucuresti, 1950; DEX, Editura Academiei RSR , Bucureti 1975; I.Stoenescu, S.Zilberstein, Dpret procesual civil.Teoria general. Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti 1977; J. Larguier- Procedure penale, 17e edition, Ed. Dalloz, Paris, 1999; Minodora Condoiu, Drept procesual civil, Ediia a III-a, Ed.Fundaiei Romnia de Mnie, Bucureti 2007; I.Les, Tratat de drept procesual civil; Ioan Les, Principii si institutii de drept procesual civil,vol I ; Constituia Romniei revizuit, prin Legea 429 / 2003, publicat n Monitorul Oficial Partea I, nr. 767 / 31.10.2003 Mihaela Tbrc, Drept procesual civil.Volumul I, Ediia a II-a revzut i adugit, Ed.Universul Juridic, Bucureti 2008 ; Ioan Le , Comentariile codului de procedur civil, Ed.All Back, Bucureti 2001; T.Bodoac., Comptena instanelor judectoreti n materie civil. Ed.All Back Bucuresti 2002; I. Neagu- Drept procesual penal. Parte generala, Ed. Global Lex, Buc., 2007; Andrei Zarafiu Legea nr.202/2010 Procedura penala Comentarii si solutii, Ed. C.H.Beck,Bucuresti,2011; Mihail Udroiu Explicatii preliminare ale Legii nr.202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor; Codul de Procedura Civila, Editura All Beck, 2000; Codul de Procedura Civila , editie actualizata (01.11.2010), Editura Rosetti,2010.

52