Anatomia clinica a membrului superior

Aplicarea sist nervos\inervatiei este asigurata de catre plexul brahial din ram ant nv C5,T1. Plexul brahial din ram ant C4,T2= plex brahial prefixat. Plexul brahial se form din ram ant ale nv spinali C6, T2= plex brahial postfixat. Lezarea trunchilor plexului brahial/fasciculelor-> tulburari motorii, senzitive. In functie de nv afectat, paraliziile pot fi totale/ partiale. Variantele de origine, cele mai frecvente se intal la nivelul nv median- se form din mai mult de 2 radacini; din 3 radacini prezentand 2 rad mediale sau mai rar 2 rad lat. Uneori una din rad poate sa mearga de regula pana la plica cotului separat, formand un al 2-lea nv median la nivelul bratului. Sunt situatii in care nv isi depasesc teritoriile de inervatie motorie, de ex se stie ca nv median la nivelul bratului nu da nici un ram; cu musculocutan m ant ai bratului. Se stabilesc anastomoze intre ram plexului brahial- la niv fasciculelor, la niv nervilor. Mai rar intre musculocutan si median. Frecvente intre median si ulnar la antebrat dar si la niv mainii. Intre cei 2 nv poate exista o anastomoza superficiala, descrisa de Arloigne-Tripiere, si o anastomoza profunda de Cannieu-Riche.

Lezari ale ramurilor colaterale ant 3 si post 8 descendente

Lezarea nv toraco-dorsal- inerveaza m dorsal mare si este un nv care abordeaza m pe fata sa profunda; lezare rara prin lovituri de cutit, un glonte, etc. Duce la paralizia dorsalului mare ceea ce ingreuneaza sau face imposibila act de catarare propriu-zisa. Lezarea nv toracic lung- are actiuni caracteristice reprezentate prin indepartarea omoplatului de peretele toracic, asemanator unei aripi= aripi de ingeras. Aceasta se datoreste paraliziei m dintat mare, m inspirator ext Charl???.. ram colaterale. Lezarea partii sup a plexului brahial- ram ant C5, C6- se datoreste ca urmare a maririi unghiului dintre gat si umar care produc o elongatie a nvilor si are ca urmare ramanerea in supinatie si rotatie mediala a mb sup. Afectiune= sindromul Erb-Duchenne. Sunt afectati m deltoid, biceps, brahial, brahioradial. Se poate produce si in timpul cararii indelungate a greutatilor in spate ca urmare a compresiunii care se exercita pe musculocutan si radial. Nastere; cadere de pe cal. Leziunea partii inf a plexului- putin frecventa si se produce ca urmare a faptului ca mb sup este tras brusc in sus, afectate ram ant nv spinali C8, T1. Afectati m mici ai mainii- mana in gheara. Anestezia plexului brahial- prin introducerea subs anestezei in unghiul dintre clavicula si sternocleidomastoidian.

Leziuni la diferite ram terminale ale plexului

Lezarea nv radial- in fracturi de col chirurgical a humerusului, in treimea sup, lezare prin paralizie a m deltoid, micsoreaza volumul, umar usor cazut. Anestezie la nivelul umarului in partea lat care poate cobori si in treimea sup a bratului. Lezarea nv musculocutan- profud, lezat rar, afecteaza m ant brat, slabita miscarea de flexie a antebratului pe brat si miscarea de supinatie, o scadere a sensibilitatii in teritoriu respectiv. Lezarea nv radial- la dif nivele , in santul nv radial care se poate produce o fractura a corpului humeral, afecteaza invervatia triceps, extensia antebratului pe brat. La antebrat, lezare nv superficial- tulburari de sensibiliate, ram profund m post antebrat duce la pierderea extensiei

policelui, a articulatiilor ultimelor 4 degete fara pierderea sensibilitatii. Tendoanele m sunt intinse si proemina pe fata dorsala a mainii. Afectarea sensibilitatii la niv fetei dorsale a mainii este zona de anestezie cuneiforma, situata distal de baza metacarpianelor 1, 2. Fiind afectata in inervatia la niv bratului, cat si inervatia la niv antebratului este afectata contractia m extensor al degetelor care da un semn caracteristic- mana in gat de lebada, mana fiind in flexie impreuna cu degetele. Lezarea nv median- cea mai frecventa la nivelul cotului si are drept urmare prin afectarea inervatiei m flexori, imposibilitatea articularii m flexori falangiene a m 3, 2 imposibilitatea flexiei extremitatilor distale la degetele 2,3, dandu-se-> mana de predicator. Lezarea nv ulnar- frecventa, la niv epitroheolei, niv antebrat, mana. Compresiunea nv in santcot, la niv antebratului-spre degetele 4,5 si partea mediala a mainii, ram superficial terminal al nv radial. ->mana in gheara. Inchidere pumn doar la niv degetelor 2,3 ; 4 5 nu pot fi flectate. Lezarea nv median -atropia m emientei tenare cu paralizia m opozant, imposibila opozitia policelui in ->sina???mana de maimuta. Paralizia ciclistului(neuropatie de ghidon)- ram profund/nv ulnar este comprimat pe crosetul osului hamat. Ciclistii neprofesionisti tin strans ghidonul- pierde sensibilitate nv median a mainii si slabire a musculaturii mainii. Ram profund al nv ulnar.

ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR

Articulatia coxo-femurale-sferoidala/enartroza- intre capul femural si suprafata semilunara a cavitatii acetabulare a osului coxal. Capl femural are 2/3 sfera, cavitatea acetabulara putin adanca, formatiune labrum/acetabul/cotiledoinian, pe conturul cavitatii acetabulare o extremitate, cealalta pe capul femural, nu-l cuprinde in totalitate, stransa, mentine cu putere capul femural. Suprafata interioara a labrumului vine in raport cu sinovial, iar pe suprafata sa ext se insera capsula art coxo-femurala. CAPSULA art este mai puternica postero-sup sau antero-inf (luxatie). Se insera pe conturul cavitatii acetabulare/labrum. La niv cavit pe labrum care trece in punte intre cele 2 coarne ale suprafetei semilunare si ia nume de ligam transvers al acetabulului, transformand incizura intr-un canal osteofibros obturator prin care trece ??? cu acelasi nume. La nivel femural, insertia este diferita: ant-insertia pe linia trohanteriana, post-medial de creasta intertrohanteriana cu 1-2 cm; o fractura in treimea lat a colului femural este intraartic ant si post extraartic. Capsula are fibre longitudinale superficiale si fibre circulare profunde- ligam zonular. Pe suprafata sa ext da insertie m periarticulari. Prezinta ligam puternice. Ligam ilio-femural/ligam lui Bertin care se insera la nivelul spinei iliace antero inf si prezinta 2 fascicule-sup: iliopretrohanterian- se insera la 1cm,1 cm jum sub spina iliaca antero-sup si se term in partea sup a liniei trohanteriene; acesta limiteaza miscarile de extensie, abductie si rotatie laterala. Al 2-lea fasc inf: ilio-trohanterian- de la partea sup a spinei iliace antro-inf-> partea sup a trohanterului mic. Cu ligam sup=> ligam migre intors a lui Bigelow. Limiteaza miscarile de extensie ale coapsei pe baza/in. 2 fascicule pubo-femurale pe emienta ilio-pectinee, creasta pectineala si ramul sup al pubisului si se termina pe trohaterul mic. Adaugandu-se cele 2 fasc ale ligam ilio-femural ->N-ul a lui Welcker. Acesta limiteaza miscarea de rotatie lat si abductie. Ligam ischio-femural care pornind de la tuberoz ischiadica- fascicule care se insera in partea ant a fetei mediale a trohanterului mare- ligam ischio supracervical si unul reprez de fibrele profunde ale capsulei articulare fibroase circulare- reprezinta ligam ischio-capsular/zonular.

Limiteaza rotatia mediala si abductia. La niv articulatiei se descrie un ligam al capului femural care este rezultat prin fibrozarea unor fibre din m pectieu. Se insera sup fosetei ligam rotund/capului femural si se indreapta catre incizura acetabulara unde se termina prin 3 fascii pure- ant pe cornul ant al supraf semilunare fasciculului iliac, iliac/pubian, post/ischiadic se insera pe conul post si mj pe ligam transvers intre celelalte 2 coane. Toate sunt sinoviale. Articulatia coxo-femurala- bine vascularizata si care necesita pastrarea vascularizatiei intacte, in caz contrar=> leziuni necrotice. Vasculatizatia arteriala este asigurata de artera ligam capului femural, ram din a obturatorie. Ram colaterale ale a circumflexe humerale- ram direct din a circumflexa. Ram din a gluteala sup si inf. In partea ant filetele nervoase provin din nv obturatori, post din nv ischiadic, din nv m patrat femural si nv femural interior. Fiind o articulatie solida, la mentinerea extremitatilor osoase articulare contribuie si alti factori 16x76x13,6= masa musculata, tonus tegument si presiune atmosferica.?dupa fratii Weber capsulele ligam si al muschilor capul femural este mentinut in articiculatie, facand un orificiu pe peretele medial al cavitatii acetabulare, capul medial cade in activitatile; ei au masurat suprafata articulara acetabulara in suprafata coxo-articulara= 15 cm2 si au socotit ca dat presiunii atmosferice, articulatia poate suporta o greutate de 16,537 kg. Miscari: amplitudinea miscarilor fiind in functie/raport cu pozitia genunchilui->intins, flectat. Flexia activa este de aprox. 90 grade. Masa musculara a gambei oprita de cea a coapsei. Flexia pasiva gamba pe coapsa, coapsa pe bazin poate ajunge pana la 120 grade. Extensia: activa si pasiva. Pune in tensiune toate ligam, in special ligam ilio-femural. Abductia- se face pana la un unghi de 60 grade. Ea in pozitie fiziologica este imposbila dat contactului mblor inf. Facand flexia celor 2 coapse, abductia se face in unghi de 30 grade. Flexie mediala ampla de 35 gr decat cea lat mai redusa, 15 gr. Articulatia genunchiului Tohleartroza femuro-patelara si codilartroza femuro-tibiala; NU fibula, peroneu!! Capsula se insera ant 1 cm, 1 cm jum distanta de catilajul hialin, iar post patrunde in spatiul intercodilar pe care il acopera si este mai groasa la niv condililor femurali- unde formeaza coji sau ligam fibroase. La niv tibial se insera la dist > de cartilajul hialin, la 3, 4 cm dist de circumferinta suprafetei tibiale, coborand pana la niv tubercului tibial ant. Deoarece suprafetele articulare ale art genunchiului nu isi corespund perfect, la niv lor intevin 2 formatiuni acomodatoare- reprezentate prin meniscurile articulare(ext si int). Cel ext are forma literei O inserandu-se pe versantii ant si post ale eminentei intercondilare. Cel intern mai mic are forma literei C inserandu-se pe suprafetele pre si retrospinal. OECI. In partea ant cele 2 meniscuri sunt unite intre ele printr un ligam transvers sau jugal. Ligam ant, post si 2 lat. Ligam ant dinspre profunzime spre suprafata(superficial)are 3 planuri: profund, capsular prin aripioarele patelare si ligam menisco-patelare. Aripioarele patelare au o forma triunghilulara cu baza la marg lat a patelei si vf la menisc ligam menisco-patelare au fost descrise de catre Pauzat si se intind intre marg lat a meniscului si marg lat a patelei. Planul mijlociu, tendinos- tendonul patelar expansiunile tendinoase ale cvadricepsului si expansiunile prepatelara a fasciei lata. Tendonul patelar prelungire tendonul m cvadriceps forma trapezoidala 5, 6 cm; L= l, 3 cm baza/cranial si 2 cm caudal/tibial. Aluneca pe partile subiacente prin intermediul unei burse seroase. Expansiunile tendinoase ale cvadricepsului- expansiunea cvadricipitala forma neregulata, fiind formata din fibre care se desprind ??? trec ant patelei incrucisandu-se pt a se fixa de marg lat opusa a patelei. Retinaculul patelare sunt fibre verticale

intinse de la femur la tibie pe marg lat a tend patelar, inserandu-se pe marg lat a patelei a ligam paterar pe meniscuri si pe epicondilul lat ??? Expansiunea preapatelara a fasciei lata este o preg a ligam ant 2 variante- pe partea lat a ligam ant sau are fibre care acopera ant patela si pe marg lat care se insera opus acesteia. Pl fascial- fascia ant a genunchiului/superficiala. Ligam post are o portiune centrala reprezentata de planul fibros al ligam post si portiuni lat reprezentate de cojile/calotele condiliene= portiuni ingrosate la niv post sau postero-lat al capsulei fibroase a artic genunchiului, cea lat fiind mai rezistenta si mai groasa iar cea mediala putand prezenta un hiatus prin care trece tendonul capului medial al gastrocnemianului pt a se insera pe osul subiacent. Planul fibros post/ portiunea mijlocie prezinta 2 ligam: popliteu oblic si politeu arc. Primul este tendonul recurent al m semimembranos care desprinzandu-se la niv tibial are traiect ascendent pt a se termina in evantai pe coaja condiliana lat in partea sa mediala. Cel arcuat are 2 fasc: 1 care pleaca de pe fibula cu traiect ascendent pe coaja condiliana lat si celalalt care pleaca de pe fata post a tibiei, se uneste cu precedentul pt a avea aceeasi insertie femurala; prin hiatusul format trec tendoanele m popliteu. Testut. Ligam colateral fibula si tibial La niv artic genunchiului se gasesc ligam incrucisate. Unul incrucisat ant si unul post AEP; PIA. Cel incrucisat ant- pe tibie la niv suprafetei prespinale si se termina pe suprafata intercondilara lat sau ext in partea sa post; Cel post- se insera pe tibie retrospinal si se termina pe fata intercondilara mediala in partea sa ant; formula. Vascularizatia art este data de ram a ce formeaza ramura arteriala a genunchiului iar inervatia de nv safen, peronier comun si tibial. La niv artic genunchiului ca elemente de umplutura a spatiilor libere se gaseste corpul adipos al genunchiului, masa adipoasa triunghiulara cu baza la ligam patelar si vf la spatiu intercondilar si corp adipos post.ant ??? Miscari: flexie, extensie- pozitia coapsei. Flexia activa de 135 gr. Coapasa in extensie, 120 gr, flexie la 140 gr flexia pasiva se poate mari pana la 150 gr. Extensie 0 in poz anatomica ??? lat sub un unghi de 5-10 gr. Add/abductie= 0 pasiv, se pot executa pana la 35-40 gr. In flexie, tibia sufera o rotatie int de aprox 20 gr, iar in extensie o rotatie ext sub un unghi de 20 gr. Acste rotatii se datoresc formei cavitatii articulare ale tibiei. Si datorita inegalitatii conturului condililor femurali in acelasi timp condilul femural medial situat mai jos decat cel lat.