Sunteți pe pagina 1din 4

REFRACTIA OCULARA Globul ocular este un mediu cu o refringenta totala de 60 dioptrii.

Mediile refringente sunt: Corneea: 45 dioptrii Umorul apos Cristalinul: 15 dioptrii Corpul vitros Dintre ceste medii, numai cristalinul isi poate schimba puterea de refractie in functie de obiectul privit, marindu-si curbura in procesul fiziologic de acomodatie, prin interventia muschiului ciliar pentru vederea de aproape. Modificarile pe care mediile si suprafetele refringente ale ochiului le imprima unei raze de lumina constituie starea de refractie oculara. In functie de interventia acomodatiei, refractia oculara este: Statica, cand curburile cristalinului raman neschimbate, acomodatia nu intervine, ochiul fiind in repaus acomodativ. Dinamica, cand, sub influenta acomodatiei, cristalinul isi modifica curbura fetelor sale. REFRACTIA STATICA Normala Emetropie cand focarul principal al razelor care vin de la infinit se formeaza pe retina, dand nastere unei imagini clare, reale. Anormala Ametropie Vicii de refractie cand focarul principal al razelor care vin de la infinit se formeaza in afara retinei: Ametropii sferice, in care refractia dioptrului ocular este aceeasi pe toate meridianele: * Hipermetropie, cand focarul principal al razelor care vin de la infinit este situat inapoia retinei; se corecteaza cu lentile convergente (convexe, +) * Miopie, cand focarul principal al razelor venite de la infinit este situat inaintea retinei; se corecteaza cu lentile divergente (concave, -). Ametropii asferice Afocale Astigmatism, in care razele luminoase paralele nu se unesc intr-un punct sau focar determinat, ci in linii focale, pentru ca nu exista aceeasi refractie in toate meridianele dioptrului ocular. Corectia optica a astigmatismului se face cu lentile cilindrice, care au un singur meridian activ (notat pe lentila) si care, in corectia optica, se aseaza perpendicular pe meridianul astigmat.

Tulburarile refractiei statice


Hipermetropia Hipermetropia este un viciu de refractie in care focarul razelor venite de la infinit se formeaza inapoia retinei. Imaginea poate fi adusa pe retina numai prin effort acomodativ. Hipermetropul in stare de repaus acomodativ nu vede bine nici aproape, nici la distanta. Pentru a vedea el foloseste acomodatia. Hipermetropia poate fi data de: Ax antero-posterior mai scurt hipermetropie axiala, constitutionala Indice de refractie al mediilor oculare mai scazut afakie. Curbura mai redusa a suprafetelor refringente corneea plana. Dupa gradul ei, hipermetropia poate fi: Mica, pana la 3 d Medie, 3-6 d Mare, peste 6 d Dupa raportul cu acomodatia, hipermetropia este: Manifesta care nu poate fi compensata de acomodatie. Hipermetropia manifesta este prezenta la adulti si batrani. Latenta compensata de acomodatie. Hipermetropia latenta este prezenta la copil. Totala care reprezinta suma dintre hipermetropia manifesta si latenta, si care se obtine prin paralizia acomodatiei. Exista un Hipermetropia asimptomatica la copii sub 7 ani trebuie corectata numai dupa refractie cicloplegica mai mare de +2d. La copilul sub 4 ani cu strabism se face corectie optica totala. La copilul peste 4 ani se prescriu lentila convergenta maxima care ofera o acuitate vizuala maxima. La tanar si adult se prescrie corectia optica subiectiva cu cea mai mare lentila convergenta, dupa determinarea obiectiva a refractiei cicloplegice. Dupa paralelism fiziologic intre acomodatie si convergenta. Hipermetropul, folosind in exces acomodatia, foloseste in exces convergenta; la hipermetrop se poate produce strabism convergent insotit sau nu de ambliopie functionala. Strabismul si ambliopia trebuie tratate la varsta de 3-7 ani. Tratamentul hipermetropiei Corectia hipermetropiei se face cu lentile sferice, convexe, convergente (+), pentru aproape si pentru distanta, prescriindu-se lentila cea mai puternica cu care pacientul vede bine, pentru a relaxa acomodatia. Aceasta corectie este foarte importanta in primii 4 ani de viata pentru a preveni tulburarile echilibrului oculomotor si consecintele lor. Exista mai multe posibilitati de corectie a hipermetropiei in functie de numarul de dioptrii, de varsta pacientului, putandu-se face corectie optica cu lentile aeriene, cu lentile de contact, sau corectie chirurgicala. La copilul mic trebuie determinata hipermetropia totala dupa cicloplegie. Corectia optica cu lentile aeriene 40 de ani, hipermetropia totala se sumeaza cu valoarea presbiopiei . Corectia chirurgicala a hipermetropiei se poate realiza cu ajutorul laserului cu excimeri sau a implantelor refractive. Hipermetropiile pana la +3,5d pot beneficia de tehnica LASIK laser in situ keratomileusis.

Hipermetropiile mai mari de +3,5d, dar mai mici de +5d, pot beneficia de tehnica LASEK laser epitelial in situ keratomileusis sau de implante refractive, in functie de grosimea corneei. Hipermetropiile de peste +5d pot fi corectate cu ajutorul implantelor refractive. MiopiaEste starea de refractie oculara in care razele ce vin de la infinit isi formeaza focarul inaintea retinei, formand pe retina o imagine neclara. Miopia, prezenta doar in mod exceptional de la nastere, poate avea caracter progresiv si se poate insoti de complicatii grave Mica pana la -3d. Medie intre -3-6d. Forte peste -6d. Fortissima, cu alterarea membranelor oculare. Miopia este: Miopie axiala axul ocular antero-posterior este mai lung decat normal. Miopia de indice refractiv indicele de refringenta al mediilor oculare este crescut; apare in cataracta nucleara sau la debutul cataractelor subcapsulare anterioara sau posterioara. Miopia de curbura prin marirea curburii suprafetelor refringente in cheratocon. In raport cu lungimea axului antero-posterior, miopia este: peste -10d. Dupa modul de evolutie, miopia este: Miopia benigna, miopia simpla apare in jurul varstei de 6-7 ani, se dezvolta in perioada scolaritatii, avand o evolutie progresiva pana in jurul varstei de 20 de ani cand devine stationara. Ea nu depaseste 6-7d si nu se insoteste de complicatii oculare. Are un caracter slab evolutiv, putand fi de natura ereditara sau generata de conditii de munca necorespunzatoare (iluminare insuficienta, pozitie vicioasa a capului si corpului, munci migaloase excesiv de aproape). Miopia maligna, miopia degenerativa evolueaza progresiv, putand atinge valori de -20d - -40d. si poate fi insotita de leziuni intraoculare de tip coroidoza miopica. Ochiul miop nu vede la distanta. Pentru a vedea clar, miopul ingusteaza fanta palpebrala. Pentru a vedea clar, miopul trebuie sa apropie lucrurile de ochi, de aici rezultand necesitatea unei suprautil;izari a convergentei cu slabirea convergentei. Miopul are astenopie musculara, care consta in slabirea convergentei care produce o deviatie in afara unui ochi, cu instalarea unui strabism divergent, si disparitia vederii binoculare. Tratamentul miopiei Corectia optica a miopiei se face cu lentile sferice divergente, concave (-), prescriindu-se cea mai mica valoare dioptrica cu care pacientul vede, pentru a nu transforma ochiul miop intr-unul hipermetrop. Corectia miopiei simple poate fi optica, cu lentile aeriene sau cu lentile de contact, si corectie chirurgicala. La copii si la tineri se prescriu aceleasi lentile pentru aproape si pentru distanta, optand pentru lentila cea mai slaba care da o vedere normala. La adultii cu miopii mari se prefera corectia partiala: pentru distanta se prescrie corectie totala, iar oentru aproape, se prescrie o lentila mai slaba, lasand 3 dioptrii necorectate. Copiilor miopi li se va impune o tinuta corecta in banci, iluminare corecta, si pe cat posibil, limitarea eforturilor oculare. Corectia miopiei cu lentile de contact elimina micsorarea imaginilor, a efectului prismatic si a aberatiilor de sfericitate. Corectia chirurgicala a miopiei se poate face prin folosirea laserului cu excimeri sau a implantelor refractive. Laserul cu excimetri permite tratamentul miopiilor prin 2 metode: LASIK laser in situ keratomileusis este indicat pacientilor dupa 18 ani, cu valori dioptrice pana la -7d, cu grosime a corneei peste 530570 microni (stroma corneei se subtiaza cu ~13 microni pentru fiecare dioptrie). LASEK laser epithelial in situ keratomileusis este indicat pacientilor peste 18 ani, cu valori dioptrice mai mici de -11d, sau cu valori dioptrice mai mici de -7d, daca corneea este mai subtire de 530 microni (tehnica LASEK tinde sa inlocuiasca tehnica LASIK, deoarece complicatiile sunt mai reduse; se creeaza un flap epitelial de 50 microni grosime prin aplicarea pe cornee a unui alcool de 20% timp de 30 secunde). Implantele refractive (de camera anterioara sau postarioara) pot fi folosite pentru tratamentul chirurgical al miopiilor mai mari de -11d, sau al miopiilor mai mici daca grosimea corneei este sub 460 microni. Operatia Fukala de extractie a cristalinului transparent in miopiile forte nu este indicata datorita riscului crescut de dezlipire de retina. Tratamentul medicamentos se adreseaza patologiei corioretiniene induse de miopia degenerativa. Este necesar tratamentul afectiunilor oculare asociate decolare de retina, glaucom. Tratamentul cu miotice in glaucom este contraindicat din cauza scaderii acuitatii vizuale si a riscului de a induce rupturi retiniene periferice si dezlipire de retina. Astigmatismul Este o ametropie de curbura, in care exista o diferenta de refringenta intre meridianele principale ale corneei. Exista un astigmatism fiziologic (simplu, miopic, regulat) de pana la 1d (0,5-1d), determinat de compresia pe care pleoapele, prin contractia orbicularului, o exercita pe cornee, si care este compensat prin acomodatie. Astigmatismul poate fi : Conform regulei, in care meridianul vertical are o curbura mai mare decat cel orizontal. Invers regulei, in care meridianul orizontal are o curbura mai mare decat cel vertical. Astigmatismul este: Regulat are aceeasi refringenta pe toate punctele unuoi meridian, insa meridiane diferite au refringenta diferita.

Neregulat refringenta variaza in puncte diferite ale aceluiasi meridian. Este mai rar si este datorat leziunilor corneene cicatriciale sau cristaliniene (cataracta incipienta). Acuitatea vizuala este mult scazuta si nu poate fi ameliorata prin corectie optica. In functie de refractia meridianelor principale (vertical/orizontal sau oblice, perpendiculare intre ele), astigmatismul este: Astigmatism simplu este acela in care un meridian principal este emetrop, iar al doilea meridian principal, perpendicular pe primul, este miop sau hipermetrop. Corectia optica a acestui tip de astigmatism se face cu ajutorul unei lentile cilindrice care, in corectia optica, se asaza perpendicular pe meridianul astigmat. Lentila cilindrica este convergenta sau divergenta in functie de tipul de astigmatism simplu, hipermetropic sau miopic. Astigmatism compus este acela in care ambele meridiane sunt hipermetroape sau mioape, diferenta dintre meridianele principale fiind mai mare de 1d. Corectia optica a acestui tip de astigmatism compus se face teoretic cu 2 lentile cilindrice perpendiculare. Acest astigmatism poate fi insa transformat intr-un viciu de refractie sferic care va fi corectat cu o lentila sferica si un viciu de refractie de tip astigmatism simplu, care va fi corectat cu lentile cilindrice. In acest fel, pacientul primeste o corectie optica cu o lentila combinata sferocilindrica. Astigmatism mixt in care unul din meridiane este miop, iar celalalt este hipermetrop. Un astigmat nu vede bine nici aproape, nici la distanta, vede deformat si are astenopie acomodativa. Astigmatismul nu este progresiv, iar ochiul astigmat nu prezinta leziuni organice. Tratamentul astigmatismului Tratamentul astigmatismului este reprezentat de corectia optica sau chirurgicala. Corectia optica se face cu lentile cilindrice sau sferocilindrice aeriene sau cu lentile de contact torice: La copii se face corectia totala a astigmatismului. La adulti se incearca corectia totala a astigmatismului. Daca pacientul nu o suporta, se scade puterea cilindrului (trebuie crescut insa echivalentul sferic) sau se roteste axul cilindrului spre 90 sau 180. Corectia chirurgicala a astigmatismului se face cu laser excimer, prin cele doua metode LASIK/LASEK in functie de gradul astigmatismului. Tehnica LASIK poate corecta astigmatisme pana la -3,5d. Tehnica LASEK poate corecta astigmatisme pana la -5d. Corectia astigmatismului hipermetrop da rezultate mai bune prin tehnica LASEK dar pana la +4,5d. Implantele refractive torice pot corecta astigmatisme cu valori mai mari sau astigmatisme care nu se preteaza tratamentului laser datorita corneei cu grosime mica. Tulburarile fiziologice ale acomodatiei Prezbiopia Prezbiopia este incapacitatea de a distinge clar la vederea de aproape la 25 de cm, la varsta de 45 de ani. Prezbiopia este tulburarea fiziologica a acomodatiei datorita scaderii elasticitatii cristalinului odata cu avansarea in varsta. Daca citim si scriem la 25 cm, avem nevoie de 4d pentru vederea de aproape. La varsta de 45 de ani, la emetrop puterea de acomodare a cristalinului este de 3,5d. Deficitul acomodativ de +0,5d pentru vederea de aproape se corecteaza in aceasta situatie cu +0,5d. La varsta de 70 de ani, cand acomodatia cristalinului este 0, pentru vederea de aproape un emetrop are nevoie de +4d. La hipermetrop, prezbiopia apare mai repede si, in corectia optica, valoarea corectiei hipermetropiei se insumeaza cu valoarea corectiei prezbiopiei. La miopi, prezbiopia se instaleaza mai tarziu si se insumeaza algebric cu valoarea negativa a corectiei miopiei. Corectia optica in prezbiopie se face in functie de distanta la care citeste si la care lucreaza pacientul. In functie de varsta, se prescriu lentilele cu plus cu valorile cele mai mici care clarifica cel mai mic scris al optotipului de aproape, tinut la o distanta de ochi considerata convenabila de catre pacient. Lentilele corectoare pot fi unifocale, bifocale, multifocale. Lentilele progresive sunt mai avantajoase la acei prezbiopi care nu pot folosi lentile bifocale din cauza saltului care apare la privirea in jos. Corectia chirurgicala a prezbiopiei se poate face cu ajutorul laserului excimer keratoplastia conductiva, implante intraoculare multifocale (in afakie). Tulburarile patologice ale acomodatiei Astenopia acomodativa (oboseala acomodatiei) Se produce la hipermetropi, prin exces acomodativ. Simptomatic, pacientul acuza incetosarea vederii, dedublarea conturului literelor, textul la apropiere devine lent indescifrabil. Astenopia poate fi insotita de cefalee, dureri difuze in orbite, migrene (rar, greturi, varsaturi), congestie conjunctivala, blefarita eritematoasa. Tratamentul consta in corectia optica a viciului de refractie, dupa determinarea obiectiva a refractiei oculare. Spasmul acomodativ Dupa un effort mai mare de acomodatie, acomodatia nu se mai poate relaxa la privirea la distanta. Un hipermetrop mic nu mai vede clar la distanta, pentru ca efortul acomodativ a transformat ochiul hipermetrop in pseudomiopie spastica. Clinic, pacientul se comporta ca un miop, nu vede clar la distanta, iar la aproape, citeste clar la o distanta mai mica decat normal. Simptomele sunt cele ale unei astenopii, dar mai accentuate. Punctul de plecare al unui spasm acomodativ este un viciu de refractie preexistent, de tip hipermetropie mica, astigmatism invers regulei sau astigmatism oblic. Tratamentul consta in aplicarea unei solutii de atropina 1% care, prin paralizia muschiului ciliar, face sa dispara falsa miopie. Corectia optica se face cu lentile sferice convergente corespunzatoare valorii hipermetropiei, dupa determinarea obiectiva a refractiei oculare cicloplegice. Paralizia comodatiei Se caracterizeaza prin scaderea partiala sau totala a acomodatiei datorita parezei sau paraliziei muschiului ciliar. Simptomele unei paralizii a acomodatiei variaza dupa refractia oculara: Emetropul prezinta deficit pentru lucrul de aproape unde trebuie sa foloseasca acomodatia. Hipermetropul nu vede bine nici la aproape, nici la distanta.

Miopul este mai putin influentat de paralizia acomodatiei, mai ales daca miopia este mai mare de 3-4d. Cauzele unei paralizii de acomodatie pot fi: instilatii cu atropina, midrium, neosinefrin, intoxicatii (botulism), diabet, difterie, tabes, tumori cerebrale, paralizii de nerv III. Tratamentul paraliziei de acomodatie este etiologic. Cand paralizia este definitiva, se prescrie o lentila de +4d pentru aproape (daca ochiul este emetrop).