Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Psihologia relatiei de cuplu ~Comunicarea in relatia de cuplu~

Profesor coordonator: Sebastian Godeanu Realizator: Apostol Iuliana Lavinia Anul III, specializarea psihologie

Din cele mai vechi timpuri cuplul a reprezentat cea mai ampla forma de relationare si apropiere dintre oameni. In general, cuplul confera stabilitate, securizare si incredere individului. Insa, aceste particularitati nu se regasesc si nu sunt promovate in toate cuplurile. Adesea partenerii considera ca au probleme in cuplu, nu se simt confirmati, se simt neintelesi, nu mai identifica puncte in comun cu partenerul. Multe dintre problemele care apar in cuplu sunt legate de procesul de comunicare existent la nivelul relatiei dintre parteneri. Comunicarea este esentiala intrun cuplu, iar atunci cand apar erori si aberatii in acest proces este tulburata intreaga dinamica a cuplului. Stabilirea nivelului de intimitate intr-un cuplu depinde de disponibilitatea si abilitatea partenerilor de a-si comunica gandurile, sentimentele, nevoile, dorintele, atat verbal, cat si nonverbal. Obstacole ce pot aparea in calea comunicarii verbale autentice sunt: -minciuna a nu transmite informatii adevarate despre sine pentru ca nu ai incredere in celalalt, ti-e teama de reactia lui, pentru a avea un plus de putere in relatie, pentru ca iti imaginezi ca adevarul ar afecta grav relatia; -mesaje ironice presupun exprimarea indirecta a agresivitatii, dar in acelasi timp si neasumarea totala a acesteia; -comunicarea paradoxala comunicare contradictorie ce contine mesaje duble si

accentueaza confuzia partenerilor; -incapacitatea de concentrare a atentiei asupra mesajului transmis. Este prezenta in starile de depresie, anxietate, stres sau furie; -dialogul launtric este ireal si poate inlocui dialogul real, conducand la cresterea distantei emotionale dintre cei doi parteneri; -saracia dialogului este determinata de frustrari, de lucruri nespuse, dialogul putanduse limita doar la aspecte comune, stereotipii, banalitati; -proiectia sentimentelor si a nevoilor proprii asupra partenerului; -devalorizarea de sine sau a celuilalt;

-confuzia dintre noi si eu plus eu presupune o neasumare a responsabilitatii pentru ceea ce sunt eu, dar si o fortare a celuilalt sa renunte la eul sau, in numele unui eu simbiotic; -lipsa de ascultare reala, fara a acorda atentie celuilalt; -modalitati defectuoasa de a intreba: inchise, indirecte; -selectivitatea in ascultare, amplificand anumite continuturi si diminuand altele in functie de scenariul personal de viata, de dorinta de a ne proteja de adevaruri nepolacute sau deranjante; -resentimentele; -agresivitatea indirecta; -insemnatatea prezentei trecutul (Stancu,2011). Gottman (1979) a realizat un studiu asupra comuncarii in cuplurile ce traiesc o casatorie fericita si cuplurile nefericite. Acest studiu a permis izolarea impactului diferitelor tipuri de comunicare: -intentia de comunicare: chiar si in cuplurile nefericite nu exista dorinta de a rani partenerul; -impactul comunicarii: proportia aspectelor negative in comunicare este mai mare la cuplurile nefericite; -discutarea problemelor:toate cuplurile isi reproseaza reciprocanumite comportamente, insa parteerii din cuplurile fericite sunt cel mai adesea capabili sa inteleaga punctul de vedere al partenerului; -negocierea unui acord: cuplurile nefericite fac diverse contra-propuneri; -atribuirea de intentii: toate cuplurile atribuie intentii partenerului, acestea fiind de regula emotional-negative, critice siostile in cuplurile nefericite si neutre pentru celelalte; -metacomunicarea disfunctionalitatea. este folosita abuzivde cuplurile nefericite, sporindu-si

In ceea ce priveste stilul de comunicare, exista stereotipii masculine si feminine. De exemplu, femeile pot fi mai expresive si emotionale, pe cand barbatii mai instrumentali si orientati spre scop. Aceste comportamente pot avea atat conotayii pozitive, cat si negative. Comportamentul femeilor poate fi interpretat ca fiindempatic si apropiat sau isteric si respingator. Cel masculin poate fi interpretat ca fiind practic si calm sau rece si egoist (Druta, 1998). Un alt factor ce influenteaza comunicarea in cuplu este recunoasterea reciproca. Aceasta imbunatateste comunicarea. A fi recunoscut in relatie inseamna ca partenerul sa valorizeze ceea ce simti, gandesti si traiesti atat in interiorul cuplului, cat si in afara lui. Recunoasterea reciproca este un stimul motivational extraordinar pentru apropierea emotionala a celor doua persoana, realizandu-se prin comunicare verbala, nonverbala, paraverbala, sexuala etc (Salomesi & Galland, 2003). Smalley (2005) coreleaza comunicarea cu intimitatea, vorbind despre cinci nivele ale comunicarii intime. Primul nivel este reprezentat vorbirea in clisee, fiind mai degraba o comunicare superficiala, de suprafata, neexistand intimitatea. La nivelul al doilea se situeaza impartasirea faptelor, al treilea este reprezentat de impartasirea opiniilor, crescand si gradul de apropiere dintre cei doia parteneri. Al patrulea nivel al comunicarii este impartasirea sentimentelor. In acest moment vorbim de sentimetul de siguranta al artenerilor incat sa isi dezvaluie aspecte intime. Ultimul nivel este impartasirea nevoilor (cea mai mare apropiere dintre cei doi). Putem observa ca pragul comunicarii intime este atins in momentul in care partenerii sunt capabili sa isi impartaseasca sentimentele si nevoile. Dezvaluirea sentimentelor si nevoilor se face prin poarta conflictului. Cei care se feresc de conflicte nu vor putea sa se apropie prea mult. Pentru Rogers, in comunicarea interindividuala, este esentiala crearea unui climat relational particular bazat pe acceptarea neconditionata a celuilalt, neutralitatea binevoitoare, autenticitate si empatie. Accepatrea neconditionata a celuilalt presupune acceptarea spuselor sale fara a emite judecati. Neutralitatea binevoitoare inseamna implicare fara judecata, atentie acordata celuilalt, interes dezinteresat. Autenticitatea reprezinta interesul real pe care il au participantii unei situatii de comunicare. Empatia presupune sa simti intr-unfel ce simte partenerul, sa fii receptiv la sentimentele traite de

acesta, Rogers subliniind faptul ca trebuie sa rezonam emotional cu interlocutorul si sa exprimam aceasta simtire. Pentru o comunicare verbala cat mai productiva si autentica trebuie respectate o serie de aspecte: -sa vorbesti in numele tau; -sa iti asumi responsabilitatea pentru ceea ce exprimi; -sa incerci sa te clarifici si apoi sa formulezi clar mesajul; -sa il asculti pe celalalt; -sa incerci sa il intelegi pe celalalt; -sa utilizezi cat ai putine defense atat in ascultare, cat si in transmitarea mesajelor (Stancu,2011). Comunicarea in cuplu se poate realiza la nivel cognitiv, emotional, intim, intelectual si spiritul. Este foarte important ca partenerii sa ajunga sa comunice la toate nivelurile pentru a-si imbunatati relatia de cuplu. Centrarea pe un singur nivel al comunicarii duce la rigiditate si monotonie in cuplu.

Bibliografie 1. Gottman, J. M., (1979). Marital interaction: Experimental investigations. New York: Academic Press 2. Druta, F., (1998). Psihosociologia familiei. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica 3. Stancu, I., (2011). Mecanismele intimitatii in relatia de cuplu. Bucuresti : SPER 4. Smalley, S., (2005). Cand unu plus unu fac doi. Bucuresti :Curtea veche 5. Salomesi, J., Galland, S., (2003). Cum sa ne marturisim iubirea. Bucuresti: Editura Niculescu